I.S. TURGHENIEV

ellr\rrrs?a, ,, , t I & I I Ilrt'r\tt\ t I',$r

cffirlx{

Traducere din limba rus,i;i noteMircea Lutic

ffi

Referin{e critice

Adevir este ci Ivan Turgheniev nu a ginut si faci din aceastl

carte decit ceea ce ii dicta observagia directi a realitirilor viegii'

Preocuparea artistici a fost numai si creeze oameni vii, ceea ce a

gi izbuiit si faci. $i a flcut s[ pltrundi ln ea poezia 9i lirismdl

care-i sunt caracteristice.

Mihail SADOVEANIJ, Euoc,Lri, Editura de Stat PentruLitelaturi gi Arti, PP' 239-243

in romanul Pdrinli;i coPii (1862),considerat de unii criticl

cel mai reugit roman al lui Turgheniev, acgiunea este simpli, drgr

tipurile sunt variate, iar ambianga este admirabil descrisi' Fon'

3r8

Katkov, redac toralAnalelor Ruse, avilzutin Bazarov preami-

rirea nihilismului. Majoritatea criticilor a gisit in Bazarov cari-

catura generaliei tinere. Conternporanu/, prin pana lui Antono:

vici, a flst de pirere ci nivelul artistic al acestui roman e destul

de coborAt faqi de producqiile trecute ale autorului. Pisarev e

gisir in creagia lui Turgheniev adevir 9i valabilitate. AnalizAnd

iirea lui Bazarov, "otoiol

a socotit ci pentru asemenea naturi

excepfionale nu este loc in lumea meschinl' Triumful lui nu ipo",. fi decit in moarte, in care intri eroic. Dar pentru tineretl

iimAne inv[gimAnt ci forgele proaspete qi inteligente nu trebuic

sl se depirteze de drumul drept spre extreme primejdioasel

Majoritatea criticilor;i cititorilor nu voia si recunoasci, insi,lnBazarov, un prototip al adeviragilor revoluEionari.

dul ideologic (conflictul dintre generagii gi deasupra acestuiT

.orrfli.toliirrtre idealismul - cam n.bulos - al lui Bazarov g[

egoismul vulgar, apoi dintre vederile progresiste gi cele conservt'i

coare) se susgine de-a lungul unei acliuni simple , 1n centrul

se afli o actiune de dragoste.

Ovidiu DRIMBA, Istoria literaturii uniu ersale, vol. 2,

tura Saeculum I.O., Editura Vestala, Bucuregti, 1997' pp. 310'

CUPRINS

Cronologie ................. 5

Piringi;i copii

Referinye critice ........

.. ...... . ...... 13

3t3

I

- Ei, .. mai zici,Piotr, rot nu se yede? intrebi in ziua de

20 maia anului 1859 un boier ca de vreo patruzeci de ani,imbricat intr-un palton prlfuit ;i in pantaloni cadrilaEi,iegind cu capul gol in pridvorul scund al unui han de pedrumul N. 9i adresindu-se valetului siu, un fllcliandrucu obraji bucllagi gi cu puf alburiu mijit in blrbie.

Slujitorul, a cirui ginutl - cercelul de peruzea dinureche, pirul pomidat ;i migclrile reverengioase ale cor-pului - trida un tAn5.r modern, de croiall noui, arunci oprivire inzare, de-a lungul drumului, gi rispunse:

- Nu, nu se vede.

- Chiar nimic? repeti boierul.

-Nimic, intlri sluga.

Boierul ofti;i se agezi pe banca din pridvor.CXt timp gade el acolo, cu picioarele srrinse sub

banci 9i igi plimbi ingAndurat privirile de jur-imprejur,si ne folosim de acest prilej gi si-l prezentlm cititorului.

Numele lui e Nikolai Petrovici Kirsanov. La cinci-sprezece verste de han are o mogioari frumoasl, cu vreodoul sute de suflete sau, cum ii place chiar lui sI zici decAnd gi-a despirgit ogoarele de cele ale glranilor, o,,fermi"

I8

cu doul sute de deseatinel de plmAnt' Tatil siu, general

activ, participant la rizboiul din 1812, aProaPe analfabet'

groroi".t, dai altfel om de treabi, a tras toati viaga lajug'

Irlai intii a condus o brigadi, apoi a fost pus in fruntea

unei divizii gi, triind tot timpul in provincie, in virtu-

tea gradului siu, juca un rol destul de insemnat' Nikolai

Petiovici, ca gi fratele siu mai mare Pavel, despre care

vom vorbi mai incolo, s-a niscut in sudul Rusiei 9i pAni

la vArsta de paisprezece ani a fost instruit in casa pirin-

teasci, inconjurat de guvernori de duzinl, de aghiotangi

obraznici,dar foarte servili, qi de alqi indivizi de-o teapi

cu ei, din comandamentul diviziei sau din statul-major al

armatei. Mami-sa, niscuti Koleazina, care de fatl pur-

tase numele Agathe, iar ca sogie de general devenise Aga-

fokleia Kuzminigna Kirsanova, fbcea parte din categoria

tipici a ,,soliilor de comandant"; purta bonete somPtu-

oase gi rochii fo;nitoare de mitase, la biserici se apropia

prima si sirute crucea' vorbea tare 9i mult, Ie ingiduia

copiilor in fiecare dimineagi si-i slrute mAna, iar seara,

inainte de culcare, ii binecuvAnta, intr-un cuvAnt, triiaca o aristocratl, dupi bunul plac' Ca fiu de general,

Nikolai Petrovici, aidoma fratelui siu Pavel, trebuia s[

imbrlgigeze cariera militari, de;i nu excela prin curaj'

ba chiar iqi cfutigase porecla de ,,suflet de vrabie"; insi

tocmai in ziua cind ii sosise vestea despre numirea sa in

cadrul armatei, s-a intAmplat si-gi rupi piciorul 9i, dupi

I.S. Turgheniet

I Unitate de misuri agrari ruseasci, egali cu 1,9 hectare

Pdrinpi Si, copii

t9

ce zicu la pat doui luni, rimase beteag pe viagi. Tatilsiu se lisl plgubag si hotiri si-i aleagi o slujbi civih.De cum implini optsprezece ani, il duse la Petersburg gi

il inscrise la universitate. Cam in vremea aceea, frateleslu ajunsese ofiger 9i i;i flcea stagiul intr-un regiment de

gardi. Agadar, cei doi tineri se agezari cu traiul la ace-

casi gazdi, supravegheaqi de la distangl de un vir de-almamei lor, un anume Ilia Koleazin, inalt functionar de

stat. intors la divizie si la consoarri, tatil lor le trimiteacloar din cAnd in cind cAte o scrisoare, asternutl pe foirnari de hirtie cenugie, cu un scris liblrgat de conqopist.La sfArgitul fiecirei scrisori stiteau negregit cuvintele:,,Piotr Kirsanov, general-maior", impodobite sArguincioscu niste parafe intortocheate. in 1835, Nikolai Petrovicipirisi universitatea cu titlul de licengiat si, in acelagi an,

generalul Kirsanov, deblocat dupl o inspecgie nereugitl a

rrupelor, se mutl impreunl cu sogia Ia Petersburg. Lui. cuchirie o casl lAngi parcul Tavrice ski gi se inscrise la clubulenglezesc, dar muri pe neagteptate, lovit de apoplexie. Lascurti yreme dupi moartea lui, neputAnd si se acomodezecu atmosfera anosti a capitalei, se stinse 9i AgafokleiaKuzminisna, ripusl de plictiseala vietii la pensie . CXt des-

pre Nikolai Petrovici, acesta se indrigostise, inci de cindtriiau piringii si spre marele lor necaz, de fiica cinovni-cului Prepolovenski, fosta sa gazdl,; era o fati drlgugi gi,

cum se zice, cultivati, care citea in reviste articole seri-oase, publicate la rubrica,$tiinEe". Se lnsuri cu ea indatice se sflrgi doliul gi, pirisindu-si slujba de la Ministerul

I.S. Turghenieu

2-O

Domeniilor, unde fusese oplogit de taici-siu, cunoscu

impreuni cu Maga, tAnira lui nevasti, fericirea viegii de

familie, mai intli intr-o vili de lAngl Institutul Silvic,

apoi in orag, intr-o locuingi mici, dar destul de comodi,

cu o scarl frumos lustruiti 9i un salona; cam ricoros, 9i in

sfhr;it la garl, unde se stabili pentru totdeauna 9i unde nu

peste mult timp se niscu feciorul lor Arkadi. Cei doi sogi

J.r..ro un trai bun 9i linigtit, aProaPe flri si se despartl

unul de altul, citeau impreuni, cAntau duete sau inter-

pretau partituri la pian, la patru mAini; ea sidea flori 9i

ingrijea pislrile din ogradi, el se ducea din cAnd in cind

l" uerrito"t. 9i vedea de gospodirie, iar Arkadi cregtea

farl nici o gtiil. Astfel uecur-azeceani ca un vis .in l8O,sogia lui Kiisanov muri. El indur5 cu greu ace asti loviturlgi albi in cAteva siptimAni; ca si se mai tntremeze pugin,

igi pusese in gAnd s5 plece in striinitate..' dar sosi anul

1848, care zldlrnici totul. YrAnd-nevrind, se intoarse

la garl qi, dup[ o perioadi indelungatl de inactivitate, se

apuci sl faci schimbiri la mogie. in 1855 i9i duse feciorul

la universitate gi petrecu impreunl cu el trei ierni in capi-

tali, aproape fhri si iasl din casi, ciutAnd in schimb slI.g..o.rogti.rgi cu tinerii tovarigi ai lui Arkadi. in ultima

iaini insi, n-a mai putut si plece la Petersburg, 9i iatiJacum, in luna mai a anului 1859, inclrungit de-a binelea,

grisun 9i pugin girbov, agteptindu-gi fiul, care, ca 9i el pe

vremuri, se intorcea acasl cu titlul de licengiat.

Sluga - fie din buni-cuviinqi, fie nedorind sI rimAni

sub ochii boierului - se retrase dupi poartl 9i i9i aprinse

Pdrinli ;i copii

Iuleaua. Cu capul in piept, Nikolai Petrovici privea injos,la treptele gubrede ale pridvorului. Un ditamai puiulpestrig se plimba gango; pe scarl, cllcAnd aplsat cu labelelui mari, galbene; o pisici murdarl, tolinitl pe balus-trad5, se uitala el cam crucig. Soarele incilzeaputernic:clin tinda intunecoasi a hanului venea un miros de piinecaldi de secari. Nikolai Petrovici ciztr pe ginduri. inminte i se invilmigeau mereu cuvintele: ,,Fiul meu...licentiat... Arkasa..." ircer." si se gAndeasci la altceva,clar il cople;eau mereu aceleagi ginduri. igi aminti de

regretata lui sogie... ,,Nu i-a fost dat sI se bucure ;i ea!"

fopti cu tristete... Un porumbel vinetiu gi dolofan se

lisi in zbor pe marginea drumului si se repezi sL bea apidintr-o biltoaci de lAngl fAntAni. Nikolai Petrovici ilrrrmS.rea cu privirea, dar urechea sa prinse in depirtarez,gomotul unei trlsuri care se apropia...

- Pare-se ci sosegte conagul, vesti sluga, rIsS.rind de

clupl poarti.Nikolai Petrovici siri in picioare gi isi aginti privirea

in lungul drumului. Apiru o trisuri rrasi de trei cai de

lrosti, in care se zd,rea o gapci studengeasci si un chipdrag, cu trlsituri cunoscute...

- Arkaga! Arkaga! exclami Kirsanoy si se repezi ina-inte, dlnd din mAini...

O clipi mai tArziu, buzele lui llsau pe obrazul tAni-rului licentiat, inci neumbrit de tuleiele birbii, prlfuit;i ars de soare, un sirut zgomotos.