Printele Cleopa Cele dousprezece trepte ale pcatuluiPcatul, de cnd ia fiint n mintea omului si pn l duce pe om la sinucidere, la moarte are 12 trepte. Dumnezeu i-a dat atta putere omului s nu greseasc! Putere de sine stpnitoare... Dup mrturia Sfintei Scripturi, pcatul este clcarea legii lui Dumnezeu, sau boldul mortii, si este urciune naintea lui Dumnezeu, fiind lucrul diavolului.Prima treapt a pcatului este cnd cineva nu vrea s fac o fapt bun. Dumnezeu a dat putere omului s fac toat fapta bun; si el, dac nu vrea s fac fapta bun, are pcat. A doua treapt a pcatului este cnd cineva face binele, dar cu scop ru. Sfntul Ioan Damaschin spune asa: Binele nu este bine, cnd nu se face bine.A treia treapt a pcatului este bntuiala lucrului celui ru. Adic atunci cnd vine momeala gndului celui ru n minte. i vine omului un gnd de curvie, sau de mnie, sau de ucidere, sau de mndrie, sau de slav desart, sau de viclenie, sau de zavistie, sau de ur, sau de rzbunare, sau, n sfrsit orice gnd ptimas si ru, cnd bntuieste mintea omului, aceasta este a treia treapt a pcatului.A patra treapt a pcatului este consimtirea sau unirea. Cnd unim mintea noastr cu gndurile ptimase care le-am amintit mai sus sau cu oricare alt gnd de pcat. Pcatul vine nti simplu n mintea noastr. Orice gnd ptimas, s zicem: femeie, bani, slav, n-ar fi un pcat. Este momeala gndului simplu al pcatului. Dar cnd noi gndim la femeie si ncepem a ne unii cu gndul, oarecum cu patim, si la bani si la slav si la orice, am trecut atunci cu mintea n treapta a patra a pcatului. Ne-am unit cu mintea, cu gndul cel ru al pcatului. A cincea treapt a pcatului este lupta. Lupta se d de aici nainte pe toate treptele pcatului.Lupta este aceea cnd omul a consimtit cu mintea s stea de vorb cu pcatul, cu gndul ptimas, gndul pcatului, si ndat, fiind ptruns de frica lui Dumnezeu, ncepe a lupta, a- l scoate din minte. Vede c nu-i bun. I-a venit un gnd de ur, de desfrnare, un gnd de rzbunare, un gnd de mndrie, de trufie sau de zavistie sau de pizm sau de rutate, si ndat, vznd c nu-i bun, ncepe a se lupta s-l scoat din minte.A sasea treapt a pcatului, care este nvoirea. Dac a cedat de bun voie dup aceast lupt s se nvoiasc cu gndul ptimas, cu gndul pcatului, a trecut acum n treapta a sasea a pcatului si trece de bunvoie de la nvoire la imaginatie si ncepe s si le nchipuie.A saptea treapt este pcatul cu mintea. Dup ce omul a primit un gnd ptimas, ncepe a se ndulci cu mintea. Omul de la gnd ncepe a-si imagina pcatul. Ori si nchipuieste fata femeii pe care o iubea cu patim, sau cndva a avut patim asupra ei, ori si nchipuie fata aceluia pe care-l urste. N-ai ptit cteodat, cnd stai la rugciune si e cineva care te urste si ai ciud pe el, parc te sfdesti cu el? Parc dac ar fi acolo de fat i-ai zice ceva.Treapta a opta a pcatului este pcatul cu lucrul. Pn aici s-a luptat el cu imaginatiile, cu nchipuirile pcatului; de aici ncolo, ori cade n pcat cu femeia, ori cade n pcatul malahiei, ori se apuc de strns bani, ori urste pe fratele lui si ncepe s-l bat, ori se mndreste, ori zavistuieste, ori se rzbun, ori d n judecat pe cutare, ori se apuc de furat sau de fumat. Toate pcatele trec prin aceleasi trepte si tot ce este n om ru, trece la pcatul cu lucrul, care este treapta a opta.Treapta a noua a pcatului este obisnuinta sau obiceiul. Un duhovnic bun, la mrturisire, stie pe cel pctos n ce treapt este.Dac-l ntrebi asa: Mosule, sau mtus, sau sor, de ce fumezi? Printe, m-am obisnuit cu tigara! Deodat ti spune c este n treapta a noua. C el n-a czut o dat n viat. El spune s s-a obisnuit cu tigara, c tine tabachera cam aproape. De ce bei, mosule? M-am cam obisnuit, printe, cu paharul, cu rachiul, cu vinul! De ce spui minciuni? Printe, m-am obisnuit cu ele! De ce faci cutare pcat trupesc? M-am obisnuit cu el! De ce furi? Printe, asa mi-i obiceiul! Deci l cunosti de la aceast vorb n ce treapt este, adic n treapta a noua. Acestea sunt trepte mai grele de-acum. Treapta a noua este obiceiul pcatului.Treapta a zecea a pcatului este deprinderea pcatului, nu-i obicei.Omul n treapta a noua face pcatul din cnd n cnd, din obisnuint, dar n treapta a zecea l face mereu; s-a deprins s pctuiasc. Treapta a zecea a pcatului este cea mai periculoas, pentru c pcatul devine a doua fire, a doua natur. Omul fuge la crcium si la pahar vrnd-nevrnd. Ori minte, vrnd- nevrnd; ori curveste, vrnd-nevrnd; ori fur, vrnd-nevrnd; ori bea, vrnd-nevrnd; ori se bate, vrnd-nevrnd. De ce? Pcatul de la obisnuint a ajuns la deprindere. S-a deprins. n treapta a zecea, pcatul devine a doua natur. Este aproape ceva firesc, natural la el.Treapta a unsprezecea a pcatului este dezndejdea. Aceasta este si mai periculoas.Omul n treapta a unsprezecea, ce zice c nu se mai poate opri de betie, sau de muieri, sau de pcate trupesti, sau de njurat, sau de furat, sau de fumat, sau de alte rutti, si cade n dezndejde, c el n-ar s se mai poat opri? Nu m mai iart Dumnezeu, dac eu nu m pot opri de la pcat! Treapta a dousprezecea a pcatului este sinuciderea. n treapta a dousprezecea se ntmpl ceea ce s-a ntmplat cu Iuda si cu Cain. Cain, cnd a czut n dezndejde, a zis: Mai mare este pcatul meu dect a mi se ierta mie!Si vznd Iuda c Iisus a fost condamnat la moarte, mustrat de constiint, a czut n dezndejde si, aruncnd argintii, i-a aruncat n biseric si s-a dus si s-a spnzurat. Omul cel ru, dac mereu zace n pcate, de la o vreme culmea relelor l duce la sinucidere, s-si ia viata, c nu mai poate suporta mustrarea constiintei.