Parchetele din jurisdicția instanțelor judecătorești

Prof. univ. dr. Gheorghe Bicăexpert calitate educaţie juridică

https://infolex.snsh.ro/

� Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui Românieinumirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celorstagiari, în condiţiile legii.

� Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate,să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățilepersoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure untratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților laprocedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecteCodul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe laformarea profesională continua.

� Procurorii și judecătorii trebuie să se asigure, în toate stadiile unuiproces, că drepturile și libertățile individuale sunt garantate și căordinea publică este protejată.

� Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcțiipublice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior.

� Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri carepresupun existența unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare aintereselor generale ale societății.

� Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să dea, anual, odeclarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele sau afinii până la gradul al IV-leainclusiv exercita o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală,precum și locul de muncă al acestora.

� Apartenența în calitate de colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică, are ca efect eliberarea dinfuncția deținută.

Incompatibilități și interdicții

Judecătorilor și procurorilor le este interzis:

a) să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse;

b) să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura;

c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți, instituțiide credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, societăți naționale sau regii autonome;

d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. În cazul dobândirii, prin moștenire, a calității deasociați sau acționari la societăți, instituții de credit sau financiare, societăți de asigurare/reasigurare, companiinaționale, societăți naționale sau regii autonome, magistrații sunt obligați să ia măsurile necesare, astfel încât aceastăcalitate să înceteze în termen de maximum un an de la data dobândirii ei efective.

� Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participela activități cu caracter politic.

� Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, înorice mod, a convingerilor lor politice.

� Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, în exercitarea atribuțiilor, să se abțină de la manifestarea sau exprimareadefăimătoare, în orice mod, la adresa celorlalte puteri ale statului - legislativă și executivă.

� Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sauasupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.

� Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă proceselerespective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercita funcția și nu potîndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.

� Judecătorilor și procurorilor le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lorpersonale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor.Chiar și în asemenea situații însă judecătorilor și procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pecare o au pentru a influența soluția instanței de judecata sau a parchetului și trebuie să evite a se crea aparența căar putea influența în orice fel soluția.

� Judecătorii și procurorii pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrăriliterare ori științifice și pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.

� Judecătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative,a unor documente interne sau internaționale.

� Judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridicede drept privat fără scop patrimonial.

� Ministerul Public este parte componentă a autorității judecătorești, iar atribuțiile sale suntprevăzute în Constituția României, republicată, în Legea nr. 304/2004 privind organizareajudiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și în alte actenormative.

� În activitatea judiciară, Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societății șiapără ordinea de drept, precum și drepturile și libertățile cetățenilor.

� Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete.

Ministerul Public

Structura și organizarea Ministerului Public

� Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� parchetele de pe lângă curțile de apel;

� parchetele de pe lângă tribunale;

� parchetele de pe lângă tribunalele specializate pentru minori șifamilie;

� parchetele de pe lângă judecătorii;

� parchetele militare.

Parchetele militare sunt organizate după cum urmează:

� Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție,

� Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și

� parchetele militare de pe lângă tribunalele militare.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justițieare în structură următoarele funcții de procuror:

a) procuror general;

b) prim-adjunct al procurorului general, procuror șef al Direcției

Naționale Anticorupție, procuror șef al Direcției de Investigare aInfracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

c) adjunct al procurorului general, procurorii șefi adjuncți ai Direcției

Naționale Anticorupție, procuror șef adjunct al Direcției de Investigarea Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

Structura funcțiilor de procuror

d) procuror șef secție;

e) procuror șef secție adjunct;

f) procuror șef serviciu;

g) procuror șef birou;

h) procuror.

Parchetele de pe lângă curțile de apel au în structură următoarele funcții de procuror:

a) procuror general;

b) procuror general adjunct;

c) procuror șef secție;

d) procuror.

Parchetele de pe lângă tribunale au în structură următoarele funcții de procuror:

a) prim-procuror

b) prim-procuror adjunct;

c) procuror șef secție;

d) procuror.

Parchetele de pe lângă tribunalelespecializate pentru minori și familie auîn structură următoarele funcții de procuror:

a) prim-procuror;

b) prim-procuror adjunct;

c) procuror.

Parchetele de pe lângă judecătorii auîn structură următoarele funcții de procuror:

a) prim-procuror;

b) prim-procuror adjunct;

c) procuror;

d) procuror stagiar.

Structura Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și JustițieÎn cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curtede Casație și Justiție funcționează:

a) Secția de urmărire penală și criminalistică;

b) Secția judiciară;

c) Secția de resurse umane și documentare;

d) Secția parchetelor militare;

e) Serviciul de îndrumare și control;

Organizarea și funcționarea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție

f) Serviciul de cooperare judiciară internațională, relații internaționale și programe;

g) Serviciul de documente clasificate;

h) Serviciul de tehnologia informației;

i) Biroul de informare și relații publice;

j) Biroul juridic;

k) Departamentul economico-financiar și administrativ;

l) Direcția de audit public intern;

m) Unitatea de management al proiectelor.

Conducerea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și astructurilor din cadrul acestuia

� Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorulgeneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct.

� Direcția Națională Anticorupție este condusă de un procuror șef, ajutat de 2 procurori șefiadjuncți.

� Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism estecondusă de un procuror șef, ajutat de un procuror șef adjunct.

� În cadrul structurilor menționate, funcționează, după caz, secții, servicii, birouri și altecompartimente, conduse de procurori șefi secție, serviciu și birou.

� De asemenea, în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,funcționează structuri în subordinea directă a procurorului general.

� Fiecare secție este condusă de un procuror șef secție, ajutat de un procuror șef secție adjunct.

� Direcțiile, secțiile, serviciile și birourile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasație și Justiție sunt organizate ierarhic.

� Personalul din cadrul acestora este subordonat procurorului șef al direcției, secției, serviciuluisau biroului, după caz. Procurorul șef birou este subordonat procurorului șef serviciu, care larândul său este subordonat procurorului șef direcție sau secție, respectiv adjunctului acestuia.

Principalele atribuții ale procurorului general al Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție

� conduce, coordonează și răspunde de activitatea Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasație și Justiție și a parchetelor din subordine, luând măsuri pentru buna organizare șifuncționare a acestora;

� conduce Direcția Națională Anticorupție și Direcția de Investigare a Infracțiunilor deCriminalitate Organizată și Terorism, prin intermediul procurorilor șefi ai acestor direcții;

� exercită controlul asupra tuturor parchetelor, direct sau prin procurori anume desemnați;

� convoacă și prezidează ședințele Colegiului de conducere al Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție;

� convoacă Adunarea generală a procurorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație șiJustiție și prezidează această adunare;

� reprezintă Ministerul Public în relațiile cu celelalte autorități și instituții publice, cu organizațiileneguvernamentale, cu orice alte persoane juridice sau persoane fizice, din țară și dinstrăinătate, precum și în relațiile internaționale;

� propune Consiliului Superior al Magistraturii înființarea/desființarea secțiilor din cadrulparchetelor, cu excepția Direcției Naționale Anticorupție;

� înființează/desființează, prin ordin, servicii, birouri sau alte compartimente de specialitate, cuavizul ministrului justiției, cu excepția serviciilor, birourilor sau a altor compartimente din cadrulDirecției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de CriminalitateOrganizată și Terorism;

� propune Consiliului Superior al Magistraturii numărul adjuncților procurorilor generali aiparchetelor de pe lângă curțile de apel și ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunaleși ai parchetelor de pe lângă judecătorii unde prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți;

� repartizează procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pesecții, servicii și birouri, în funcție de necesitatea asigurării funcționării corespunzătoare aparchetului, precum și de pregătirea, aptitudinile și specializarea acestora;

� numește și revocă, prin ordin, procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de CriminalitateOrganizată și Terorism, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilorprevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii;

� numește și eliberează din funcție, prin ordin, consilierii procurorului general al Parchetului de pelângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� dispune delegarea procurorilor în funcții de execuție și conducere, potrivit legii;

� încadrează personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor și manageriieconomici din cadrul parchetelor, cu excepția celor care își desfășoară activitatea în cadrulDirecției Naționale Anticorupție;

� încadrează personalul auxiliar de specialitate și cel conex acestuia, funcționarii publici șipersonalul contractual din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție șidispune delegarea, transferarea, promovarea, încetarea și modificarea raporturilor de muncă șiaplicarea sancțiunilor disciplinare pentru aceste categorii de personal, în condițiile legii, cuexcepția celor care își desfășoară activitatea în cadrul Direcției Naționale Anticorupție și Direcțieide Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism;

� emite aviz conform pentru numirea și revocarea ofițerilor și agenților de poliție judiciară, lapropunerea ministrului afacerilor interne, și retrage avizul conform ofițerilor și agenților de polițiejudiciară care nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu;

� emite aviz conform pentru numirea ca organe de cercetare penală speciale a ofițerilor anumedesemnați, la propunerea organelor competente, și retrage avizul conform ofițerilor anumedesemnați care nu și-au îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu;

� emite avizul necesar numirii inspectorilor antifraudă în cadrul Direcției generale de combatere afraudelor și dispune detașarea acestora la parchete, precum și revocarea din funcție, prin ordincomun cu președintele Agenției Naționale de Administrare Fiscală;

� este ordonator principal de credite;

Parchetele de pe lângă curțile de apel au următoarea structură:

� Secția de urmărire penală;

� Secția judiciară;

� Departamentul economico-financiar și administrativ.

Organizarea și funcționarea parchetelor de pe lângă curțile de apel

La Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, funcționează:

� Secția de urmărire penală;

� Secția de proceduri speciale;

� Secția judiciară penală;

� Secția judiciară civilă;

� Departamentul economico-financiar și administrativ.

Conducerea parchetelor de pe lângă curțile de apel

� Parchetele de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori generali, ajutați de 1-2procurori generali adjuncți, numărul acestora fiind stabilit prin hotărâre a Consiliului Superior alMagistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasație și Justiție, în funcție de volumul de activitate.

� Procurorul general adjunct ori, după caz, procurorii generali adjuncți acționează și răspundpentru îndeplinirea măsurilor dispuse de procurorul general, coordonând și controlândactivitatea secțiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate.Repartizarea atribuțiilor între procurorii generali adjuncți este stabilită prin ordin al procuroruluigeneral.

� La parchetele de pe lângă curțile de apel unde există un singur procuror general adjunct,acesta este înlocuitorul de drept al procurorului general.

� În perioada absenței procurorului general sau în cazul imposibilității exercitării funcției,indiferent de cauza acesteia, inclusiv revocarea, procurorul general adjunct îl înlocuiește dedrept în exercitarea atribuțiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul în care există 2procurori generali adjuncți, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea în care seexercită conducerea parchetului de pe lângă curtea de apel.

� În cazul absenței sau a imposibilității exercitării funcției concomitent de către procurorulgeneral, adjunctul sau adjuncții săi, prin ordin al procurorului general, se va stabili ordineaprocurorilor cu alte funcții de conducere din cadrul parchetului de pe lângă curtea de apel carepreiau atribuțiile specifice acestei funcții.

� Secțiile din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel sunt conduse de procurori șefi secție.

Principalele atribuții ale procurorului general al parchetului de pe lângă Curtea deApel

� organizează, coordonează și conduce activitatea parchetului de pe lângă curtea de apel și a celorlalteparchete din circumscripție, potrivit legii și ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângăÎnalta Curte de Casație și Justiție, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;

� evaluează anual activitatea parchetelor din subordine și prezintă un raport procurorului general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� exercită controlul asupra procurorilor de la parchetele din subordine, direct sau prin procurori anumedesemnați;

� conduce activitatea de protecție a documentelor clasificate, potrivit legii și desemnează personalul caredesfășoară activitățile de gestionare și de protecție a documentelor clasificate;

� elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă curtea de apel, asigură șiurmărește realizarea integrală a obiectivelor și a acțiunilor, în mod corespunzător și în termenelestabilite; asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripție și aprobă, cândeste cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;

� examinează trimestrial datele statistice și operative, în ansamblu și pe compartimente de muncă, iarsemestrial, analizează cu toți procurorii rezultatele activității în toate compartimentele, stabilind măsurilenecesare înlăturării deficiențelor constatate, asigură controlul și răspunde de exactitatea datelor șiinformațiilor ce se transmit Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetuluide pe lângă curtea de apel și în mod similar, convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângăcurtea de apel și prezidează ședințele acestuia;

� organizează activitatea de relații cu publicul, conduce compartimentul de informare și relații publice șidesemnează un purtător de cuvânt; organizează, ori de câte ori este necesar, conferințe de presă;

� reprezintă parchetul de pe lângă curtea de apel în relațiile de serviciu cu alte parchete, instituții șiautorități publice, mass-media, organisme și organizații neguvernamentale;

� asigură implementarea strategiilor naționale și sectoriale în domeniul justiției, precum și funcționareasistemului informațional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procurorului general al Parchetului depe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� repartizează procurorilor spre soluționaredosarele penale și celelalte lucrări înregistrate;

� organizează, împreună cu procurorul șefsecție urmărire penală, activitatea de urmărirepenală proprie, verifică și coordoneazăactivitatea de urmărire penală desfășurată decătre parchetele de pe lângă tribunale,tribunale specializate pentru minori și familie șijudecătorii;

� dispune măsurile care se impun pentrudesfășurarea activității judiciare în condițiicorespunzătoare;

� evaluează periodic calitatea actelor deurmărire penală și a celor privind activitateajudiciară și, acolo unde se impune, dispunemăsuri urgente pentru înlăturarea deficiențelorconstatate.

Structura parchetelor de pe lângă tribunale� Parchetele de pe lângă tribunale au următoarea structură:

� Secția de urmărire penală;

� Secția judiciară;

� Departamentul economico-financiar și administrativ.

La Parchetul de pe lângă Tribunalul București funcționează:

� Secția de urmărire penală;

� Secția de supraveghere a urmăririi penale;

� Secția judiciară penală;

� Secția judiciară civilă

� Departamentul economico-financiar și administrativ.

Conducerea parchetelor de pe lângă tribunale

� Parchetele de pe lângă tribunale sunt conduse de prim-procurori, ajutați de 1-2 prim-procurori adjuncți,în funcție de volumul de activitate. Prim-procurorul adjunct ori, după caz, prim-procurorii adjuncțiacționează și răspund pentru îndeplinirea măsurilor dispuse de prim-procuror, coordonând șicontrolând activitatea secțiilor ori a altor compartimente ale parchetului ce le-au fost repartizate.

� Repartizarea atribuțiilor între prim-procurorii adjuncți este stabilită prin ordin al prim- procurorului. Laparchetele de pe lângă tribunale unde există un singur prim-procuror adjunct, acesta este înlocuitorulde drept al prim-procurorului.

� În perioada absenței prim-procurorului sau în cazul imposibilității exercitării funcției, indiferentde cauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuiește de drept în exercitareaatribuțiilor ce îi revin în această calitate, iar în cazul în care există 2 prim-procurori adjuncți, prin ordin alprocurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, se va stabili ordinea în care se exercităconducerea parchetului respectiv.

� În cazul absenței sau a imposibilității exercitării funcției concomitent de către prim- procuror,adjunctul sau adjuncții săi, prin ordin al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea deapel, se va stabili ordinea procurorilor cu alte funcții de conducere din parchetul respectiv care preiauatribuțiile specifice.

Principalele atribuții ale prim-procurorului de pe lângă Tribunale

� organizează și conduce întreaga activitate a parchetului, potrivit legii și ordinelor procurorului general alParchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor cerevin unității; coordonează activitatea parchetelor din circumscripție;

� conduce activitatea de protecție a documentelor clasificate, potrivit legii și desemnează personalul caredesfășoară activitățile de gestionare și de protecție a documentelor clasificate;

� elaborează semestrial programul de activitate al parchetului de pe lângă tribunal, asigură și urmăreșterealizarea integrală a obiectivelor și a acțiunilor, în mod corespunzător și în termenele stabilite; asigurăcorelarea programelor de activitate ale parchetelor din circumscripție și aprobă, când este cazul,propunerile de modificare ori de înlocuire a unor obiective;

� examinează trimestrial datele statistice și operative, în ansamblu și pe compartimente de muncă, iarsemestrial, analizează cu toți procurorii rezultatele activității în toate compartimentele, stabilindmăsurile necesare înlăturării deficiențelor constatate;

� asigură controlul și răspunde de exactitatea datelor și informațiilor ce se transmit Parchetului de pelângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� convoacă colegiul de conducere al parchetului de pe lângă tribunal și prezidează ședințele acestuia;

� convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor din cadrul parchetuluide pe lângă tribunal;

� conduce compartimentul de informare și relații publice și desemnează un purtător de cuvânt;organizează periodic conferințe de presă;

� reprezintă parchetul de pe lângă tribunal în relațiile de serviciu cu alte parchete, instituții și autoritățipublice, mass-media, organisme și organizații neguvernamentale;

� asigură implementarea strategiilor naționale și sectoriale în domeniul justiției;

� repartizează procurorilor spre soluționare dosarele penale și celelalte lucrări înregistrate;

� organizează, împreună cu procurorul șef secție urmărire penală, activitatea de urmărire penală proprie,verifică și coordonează activitatea de urmărire penală desfășurată de către parchetele de pe lângăjudecătorii, din circumscripția teritorială;

Conducerea parchetelor de pe lângă judecătorii

� Parchetele de pe lângă judecătorii sunt conduse de prim-procurori, care, în funcție de volumul deactivitate, pot fi ajutați de prim-procurori adjuncți.

� Prim-procurorul adjunct acționează și răspunde pentru îndeplinire măsurilor dispuse de prim-procuror,coordonând și controlând activitatea compartimentelor parchetului ce i-au fost repartizate.

� În perioada absenței prim-procurorului sau în cazul imposibilității exercitării funcției, indiferent decauza acesteia, inclusiv revocarea, prim-procurorul adjunct îl înlocuiește de drept în exercitarea atribuțiilorce îi revin.

� În cazul în care nu există funcția de prim-procuror adjunct, prim-procurorul parchetului de pe lângătribunal va desemna un înlocuitor, cu acordul acestuia, urmând să-i confirme actele procedurale.

Parchetele de pe lângă judecătorii

Principalele atribuții ale prim-procurorului de pe lângă Judecătorie

� organizează, coordonează și exercită controlul asupra personalului din subordine, în vederea îndeplinirii înmod corespunzător a sarcinilor de serviciu;

� repartizează procurorii pe activități în cadrul parchetului, în funcție de necesitatea asigurării funcționăriicorespunzătoare a parchetului, precum și de pregătirea, aptitudinile și specializarea acestora;

� desemnează persoanele care desfășoară activitățile de gestionare și protecție a documentelor clasificate;

� organizează pregătirea și perfecționarea profesională a procurorilor din cadrul parchetului de pe lângăjudecătorie, potrivit programului aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii;

� conduce compartimentul de informare și relații publice și desemnează un purtător de cuvânt; organizează, oride câte ori este necesar, conferințe de presă;

� asigură implementarea strategiilor naționale și sectoriale în domeniul justiției;

� repartizează procurorilor spre soluționare dosarele penale și celelalte lucrări de competența parchetului de pelângă judecătorie;

� dispune măsurile necesare pentru desfășurarea în condiții corespunzătoare a activității judiciare;

� organizează și participă la ședințele de analiză a hotărârilor judecătorești pronunțate de judecătorie;

� evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală și a celor privind activitatea judiciară și, acolo unde seimpune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficiențelor constatate;

� organizează activitatea de relații cu publicul;

� conduce activitatea de protecție a documentelor clasificate, potrivit legii;

� exercită orice alte atribuții prevăzute de lege și regulamente sau stabilite de procurorul ierarhic superior.

� Pe lângă fiecare instanță militară, funcționează un parchet militar.

� Astfel, pe lângă Curtea Militară de Apel București, funcționează Parchetul Militar de pelângă Curtea Militară de Apel București, pe lângă Tribunalul Militar București

funcționează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, pe lângăTribunalul Militar Iași funcționează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, pelângă Tribunalul Militar Cluj funcționează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul MilitarCluj, iar pe lângă Tribunalul Militar Timișoara funcționează Parchetul Militar de pe lângăTribunalul Militar Timișoara.

� Parchetele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.

� În cadrul acestora, pentru desfășurarea corespunzătoare a activității, funcționează și personalmilitar și civil, angajat al Ministerului Apărării Naționale.

Organizarea și funcționarea parchetelor militare

� Parchetele militare exercită atribuțiile specifice competenței stabilite prin lege.

� Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari românidislocați pe teritoriul altor state, în cadrul unor forțe multinaționale, în condițiile în care, potrivit unei convențiiinternaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română.

� Parchetele militare dispun de organe de cercetare penală speciale puse în serviciul lor, a căror activitate oconduc și controlează, potrivit legii.

Atribuții generale

Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București

� În cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București funcționează:

� Secția de urmărire penală;

� Secția judiciară;

� Compartimentul de documente clasificate.

� Conducerea Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București este condus de un procurorgeneral militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

� Princialele atribuții ale procurorului general militar al Parchetului Militar de pelângă Curtea Militară de Apel are următoarele atribuții:

� organizează, coordonează și conduce activitatea personalului din cadrul Parchetului Militar depe lângă Curtea Militară de Apel și a celorlalte parchete militare din circumscripție, potrivit legiiși ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție,răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce revin unității;

� organizează, coordonează și exercită controlul la secțiile și Compartimentul de documenteclasificate din cadrul Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și dincelelalte parchete militare, potrivit legii;

� urmărește și controlează, direct sau prin procurori anume desemnați, modul în care procuroriimilitari și celelalte categorii de personal își îndeplinesc atribuțiile de serviciu, potrivit legii;

� elaborează semestrial programul de activitate al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militarăde Apel București, asigură corelarea programelor de activitate ale parchetelor militare dinsubordine și aprobă, când este cazul, propunerile de modificare ori de înlocuire a unorobiective;

� examinează trimestrial datele statistice și operative, în ansamblu și pe structuri, iar semestrial,analizează cu toți procurorii militari activitatea Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară deApel București, stabilind măsurile necesare înlăturării deficiențelor constatate;

� evaluează anual activitatea parchetelor militare din subordine și prezintă un raport procuroruluigeneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� asigură controlul și răspunde de exactitatea datelor și informațiilor ce se transmit Parchetului depe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� dispune convocarea colegiului de conducere al Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militarăde Apel București și prezidează ședințele acestuia, convoacă anual sau ori de câte ori estenevoie adunarea generală a procurorilor militari din cadrul Parchetului Militar de pe lângăCurtea Militară de Apel București;

� conduce compartimentul de informare și relații publice și desemnează un purtător de cuvânt;organizează, ori de câte ori este necesar, conferințe de presă;

� reprezintă unitatea în relațiile de serviciu cu alte parchete, instituții și autorități publice, mass-media, organisme și organizații neguvernamentale;

� asigură implementarea strategiilor naționale și sectoriale în domeniul justiției, precum șifuncționarea sistemului informațional, potrivit metodologiei stabilite prin ordinul procuroruluigeneral al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� repartizează procurorilor spre soluționare dosarele penale și celelalte lucrări înregistrate;

� organizează împreună cu procurorul militar șef secție activitatea de urmărire penală proprie,precum și pe aceea desfășurată de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare;

� dispune măsurile care se impun pentru desfășurarea activității judiciare în condițiicorespunzătoare și participă la ședințele de analiză a soluțiilor pronunțate de Curtea Militară deApel București;

� evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală și a celor privind activitatea judiciară și,acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficiențelor constatate;

� organizează activitatea de relații cu publicul;

� repartizează procurorii militari pe secții sau alte compartimente de activitate, în funcție depregătirea, specializarea, aptitudinile acestora, precum și de necesitatea asigurării funcționăriicorespunzătoare a parchetului militar;

� formulează recomandări în vederea numirii în funcțiile de conducere din cadrul ParchetuluiMilitar de pe lângă Curtea Militară de Apel București și propune motivat delegarea procurorilormilitari, în condițiile legii;

� organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor militari din cadrulParchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București, potrivit programului aprobat deConsiliul Superior al Magistraturii;

� repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate și exercită alteatribuții privind personalul auxiliar de specialitate, conform legii;

� face propuneri pentru elaborarea proiectului de buget anual al parchetelor militare și asigurătransmiterea acestora la Secția parchetelor militare din cadrul Parchetului de pe lângă ÎnaltaCurte de Casație și Justiție;

� asigură administrarea corespunzătoare a sediului Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militarăde Apel București;

� conduce activitatea de protecție a documentelor clasificate, potrivit legii și desemneazăpersonalul care desfășoară activitățile de gestionare și de protecție a documentelor clasificate;

� exercită orice alte atribuții prevăzute de lege și regulamente sau stabilite prin dispozițiaprocurorului militar șef al Secției parchetelor militare ori a procurorului general al Parchetului depe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare

� În cadrul parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare funcționează:

� Secția de urmărire penală;

� Secția judiciară;

� Compartimentul de documente clasificate.

� Parchetele militare de pe lângă tribunalele militare sunt conduse de un prim- procuror militar,ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

Principalele atribuii ale prim-procurorului militar

� Prim-procurorul militar al parchetelor militare de pe lângă tribunalele militare are următoareleatribuții:

� organizează, coordonează și conduce activitatea parchetului militar de pe lângă tribunalulmilitar, potrivit legii și ordinelor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte deCasație și Justiție, răspunzând de îndeplinirea sarcinilor ce îi revin;

� elaborează semestrial programul de activitate al parchetului militar pe care îl conduce, asigurăși urmărește realizarea integrală a obiectivelor și a acțiunilor în termenele prevăzute;

� examinează trimestrial datele statistice și operative în ansamblu și pe structuri, iar semestrialanalizează cu toți procurorii militari rezultatele activității parchetului militar pe care îl conduce,stabilind măsurile necesare înlăturării lipsurilor;

� dispune convocarea colegiului de conducere al parchetului militar de pe lângă tribunalul militarși prezidează ședințele acestuia;

� convoacă anual sau ori de câte ori este nevoie adunarea generală a procurorilor militari dincadrul parchetului militar pe care îl conduce;

� asigură controlul și răspunde de exactitatea datelor și informațiilor ce se transmit Parchetului depe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție;

� conduce compartimentul de informare și relații publice și desemnează un purtător de cuvânt;organizează, ori de câte ori este necesar, conferințe de presă;

� reprezintă parchetul militar de pe lângă tribunalul militar în relațiile de serviciu cu alte parchete,instituții și autorități publice, mass-media, organisme și organizații neguvernamentale;

� repartizează procurorilor militari spre soluționare dosarele penale și celelalte lucrări înregistrate;

� organizează, împreună cu procurorul militar șef secție urmărire penală, activitatea de urmărirepenală proprie;

� dispune măsurile care se impun pentru desfășurarea activității judiciare în condițiicorespunzătoare;

� participă la ședințele de analiză a soluțiilor pronunțate de tribunalul militar;

� evaluează periodic calitatea actelor de urmărire penală și a celor privind activitatea judiciară și,acolo unde se impune, dispune măsuri urgente pentru înlăturarea deficiențelor constatate;

� organizează activitatea de relații cu publicul;

� repartizează procurorii militari pe secții, în funcție de pregătire, specializare, aptitudinileacestora și necesitatea asigurării funcționării corespunzătoare a parchetului;

� formulează recomandări în vederea numirii în funcțiile de conducere din cadrul parchetuluimilitar de pe lângă tribunalul militar;

� organizează formarea profesională continuă descentralizată a procurorilor din cadrulparchetului militar de pe lângă tribunalul militar, potrivit programului aprobat de ConsiliulSuperior al Magistraturii;

� repartizează personalul în cadrul compartimentelor auxiliare de specialitate;

� conduce compartimentul documentelor clasificate, potrivit legii;

� exercită orice alte atribuții prevăzute de lege și regulamente sau stabilite prin dispozițiaprocurorului ierarhic superior.

Vă multumim!

Universitatea Spiru Haret

https://infolex.snsh.ro/http://spiruharet.ro