-Parazitologie-

Universitatea ”Lucian Blaga”, Sibiu- Facultatea de ȘAIAPM

Daniela Crăciunel-CEPA2 an IV

Sibiu, 2013

ARTROPODE PARAZITE( Încreng. Artropoda)

Artropodele parazite fac parte din încr. Artropoda, clasa

Arachnoidea (arahnide) şi Insecta. Produc boli=arahno-

entomozele cu evoluţie obişnuită cronică.

Afecţiunile provocate de arahnide se numesc arahnoze, iar cele cauzate de insecte, entomoze.

Agenţii etiologici pot parazita în diferite stadii evolutive (adulţi, larve, etc.) mamiferele şi păsările domestice sau sălbatice. Gravitatea acestor boli este variabilă, fiind în raport direct cu durata şi intensitatea parazitismului.

Artropodele parazite sunt vietăţi pluricelulare cu simetrie bilaterală. Au corpul nesegmentat (arahnidele) sau format din trei segmente (cap, torace şi abdomen-insectele).

Corpul lor este acoperit de un strat de chitină, alcătuind aşa-zisul schelet extern.

Aparatul bucal este diferit: de înţepat şi supt la acarieni şi insecte hematofage, sau de rupt şi sfărâmat la insectele malofage, etc.

Numărul perechilor de picioare este variabil. Astfel, acarienii au 4 perechi (octopode), iar insectele 3 perechi (hexapode).

Respiraţia este de tip trahean, sistem care comunică cu exteriorul prin stigmate (orificii respiratorii). Acarienii ce produc râile respiră prin cutis (respiraţie cutanată).

Înmulţirea se realizează prin metamorfoză completă (ou-larvă-nimfă-adult) sau incompletă (ou-larvă-adult). Trecerea de la un stadiu evolutiv la altul se face prin năpârlire.

Artropodele işi duc viaţa parazitară localizandu-se pe sau în corpul diferitelor animale, producând stări de boală. Unele dintre ele pot transmite şi alţi agenţi patogeni, atât la animale cât şi la om: microbi, virusuri, protozoare, etc.

Din punct de vedere al sistematicii zoologice, artropodele parazite au fost clasificate astfel:

Încrengătura Artropode: clasa Arachnoide (arahnide) şi clasa Insecta (insecte).

Din clasa Arahnoidee, mai important este ordinul Acarina (acarieni) cu familiile: Sarcoptidae, Demodecidae, Ixodidae, Argasidae şi Gamasidae.

Clasa Insecta cuprinde: a. –Ordinul Diptera- 1) Subordinul Brachicera; familiile: Oestridae, Tabanidae; 2) Subordinul Nematocera; familiile: Simulidae, Culicidae;

b. –Ordinul Mallophaga; familia Menoponidae, Trichodectidae;

c. –Ordinul Anophera; fam. Haemotopinidae;d. –Ordinul Aphaniptera; fam. Culicidae.

b.

c. d.

Cuprinde paraziţi care, ca adulţi se localizează în fosele nazale, sinusuri, volute etmoidale la carnivore, iar formele larvare se dezvoltă în viscere la ierbivore, producând linguatulosa viscerală.

Agent etiologic:Linguatula serrata=L.rhinaria Dimensiuni: masculul albicios la culoare măsoară cca. 2 cm lungime/3-

4 mm lăţime anterior şi 0,5 mm posterior. Femela de culoare albă cenuşie, brună, măsoară cca. 8-10 cm lungime/8-10 mm lăţime anterioară şi 2 mm lăţimea posterioară. Este ovipară, ouăle de 90/70 microni, sunt embrionate.

CLASA LINGUATULIDAE

Femela adultă elimină ouă, care odată cu jetajul ajung în mediul exterior, rămânând fixate pe firele de iarbă. Ierbivorele se contaminează, ingerând ouăle odată cu hrana. La nivelul intestinului se produce elarvarea, iar larva migreză prin diferite organe(peretele intestinal, ganglioni, ficat, pulmoni, peritoneu), în care se transformă în nimfă.

Contaminarea carnasierelor se face prin consum de viscere cu formele nimfale, care ajunse la nivelul stomacului, migrează retrograd prin esofag, localizându-se la fosele nazale şi sinusuri. În cazul în care carnasierele consumă viscere cu forme larvare este posibil ca acestea să-şi continue evoluţia în diferitele organe ale carnasierelor.

Respiraţia la unii este cutanată, iar la alţii traheală. Se hrănesc cu lichide celulare şi tisulare.

Cuprinde artropode parazite care afectează pielea la animale. Produc arahnoze numite acarioze boli ce se exteriorizează prin fenomene patologice cutanate, localizate pe anumite regiuni corporale sau generalizate.

Paraziţii se caracterizează prin forma corpului globulos sau viermiform, la care de disting regiunile cefalo-toracice de abdomen.

Aparatul bucal este alcătuit din piese adaptate pentru tăiat şi supt, care alcătuiesc rostrul. Acesta este compus din două mandibule sau chelicere două maxile sudate cu buza inferioară formând un hipostom

Evoluţia biologică se face direct, astfel: Ou-larvă hexapodă-nimfă octopodă-adulţi inpuberi şi adulţi puberi, octopozi.

2. CLASA ARAHNOIDE( Arahnide)2.1. Ordinul ACARINA(Acarieni)

Este un arahnid ce se dezvoltă în foliculii piloşi şi în glandele sebacee la câine. Unii paraziţi pot fi găsiţi ca adulţi sau ca larve în ganglionii limfatici, în ficat, în splină, în rinichi, în muşchi, în peretele intenstinal şi în excremente.

Este agentul etiologic al unei arahnoze numită demodecoza(râia demodecică).

1.Morfologie. Demodex canis(fig.173) are corpul alungit viermiform, cu abdomenul uşor striat transversal. Picioarele foarte scurte, formate din trei articole.

Dimensiuni: masculul măsoară 250/45 µm, prezentând orificiul sexual situat pe faţa dorsală, în dreptul intervalului dintre prima şi a doua pereche de picioare; femela are aceeaşi mărime ca şi masculul şi este ovipară.

Ouăle sunt fusiforme, măsurând 80/25 µm.

A. FAMILIA DEMODECIDAEDEMODEX CANIS

Diagnosticul: clinic şi microscopic. a.Clinic. La carnasiere se observă dermatoză pruriginoasă, cu depilaţii,

localizată iniţial la cap şi apoi pe restul corpului, care de cele mai multe ori se poate complica prin stafilococie.

b.Microscopic. Se raclează cât mai profund pielea din regiunile afectate, pâna la apariţia unei tente roze si produsul, după clarificare cu hidroxid de sodiu 10%, se examinează la microscop, cu obiectiv mic. Câteodată examenul coproscopic poate pune în evidenţă prezenţa parazitului.

Este un acarian parazit la om ce produce foliculita. Paraziutul are aspect vermiform. Masculul are 0.300 mm lungime iar femela 0.400

mm. Ouăle sale sunt ovale şi au 80/50 µm(fig.80). Rolul patogen al parazitului este în general redus. Parazitul trăieşte în foliculii

piloşi, glandele sebacee ale feţei, comedoanele de pe aripa nasului, bărbiei, obraji, frunte, pleoape. Local poate determina, întreţine sau suprapopula foliculita. Diagnosticul se precizează examinând produsul extras din comedoane sau foliculi piloşi într-o picătură de acid lactic sau lactofenol Amann, între lamă şi lamelă la microscop

DEMONDEX FOLICULORUM

Sunt acarieni caracterizaţi prin talie foarte mică, corpul globulos, format dintr-o singură piesă (cefalo-toracele unit cu abdomenul). Prezintă o cuticulă moale, cu striaţiuni fine. Sunt lipsiţi de ochi şi trahee, respiraţia făcându-se cutanat.

Aparatul bucal este format dintr-un rostru compus dintr-o trompă sugătoare imperfectă, două chelicere didactile,în formă de pense, şi doi palpi maxilari aderenţi.

Adultul şi nimfa prezintă patru perechi de picioare, două fiind orientate anterior şi două posterior, formate din 5-6 articole şi terminate cu sau fără ambulacre. Picioarele fără ambulacre se termină printr-un fir lung. Larvele sunt hexapode. Produc arahnoze numite sarcoptoze.

B. FAMILIA SARCOPTIDAE

Sistematica. Familia Sarcoptidae cuprinde următoarele genuri: Sarcoptes, Notoedres, Cnemidocoptes, Psoroptes, Chorioptes, Otodectes şi Laminosioptes.

a. Genul Sarcoptes-produce râia sarcoptică cu specia S. scabiei. Se caracterizează prin forma corpului ovală, cuticula cu sriaţiuni transversale, prevăzută pe faţa dorsală cu spini scurţi şi ascuţiţi. Rostrul scurt şi aproape pătrat. Picioarele prezintăambulacre la mascul pe prima, a doua şi a patra pereche de picioare, iar femela pe prima şi a doua pereche. Picioarele sunt scurte şi cele anterioare nu depăşesc marginea anterioară a rostrului, iar cele posterioare nu depăşesc marginea posterioară a corpului.

Dimensiunile variază în funcţie de varietatea speciei: masculii măsoară între 100-350 microni, iar femelele între 300-470/300 microni.

Paraziţii se localizează pe şi în pielea regiunilor corporale cu păr scurt (râia părului scurt). Femelele fecundate(ovigere) sapă galerii în epidermă, depunându-şi ouăle, din care după cca. 7 zile ies larvele, care parăsesc galeriile, trăind liber la suprafaţa pielii. După cca. 8 zile năpârlescde 2-3 ori, devenind nimfe. Acestea la cca. o lună de zile de la ecloziune devin adulţi. Fecundarea se petrece la suprafaţa pielii.

Diagnosticul se face clinic şi microscopic. a.Clinic: prurit intes cu grataj, noduli, pustule, vezicule, cruste şi

depilaţii. b.Microscopic: Se efectuează un raclaj profund-până la apariţia unei

tente roz-din zonele afectate care, după clarificare cu soluţie 10% de NaOH, se examinează între lamă şi lamelă la microscop cu obiectivul 10X.

Este un acarian microscopic, cu corpul rotund, oval. Pe suprafaţă prezintă striuri paralele transversale. Masculul este de culoare alb-roşiatică şi are 0,200-0,240 mm lungime/0,140-0,200 mm lăţime. Are patru perechi de picioare. Perechile I, II şi IV de picioare au ventuze terminale iar perechea III câte un păr lung terminal.

Femela are culoarea gri-perlată iar dimensiunile 0,230-0,400 mm lungime/0,250-0,350 mm lăţime. Perechile I şi II de picioare au ventuze iar perechile III şi IV au peri terminali. Femela trăieşte în galerii cu traiect uşor sinuos, săpate în derm, înaintând cu 2-3 mm în 24 ore. Masculul poate fi întâlnit în special pe suprafaţa tegumentelor şi mai rar în galeriile săpate de femelă. După acuplare femela depune în galerii zilnic câte 4-5 ouă care sunt ovale şi au 0,150/0,100 mm. Coaja lor este subţire şi sunt embrionate. În aproximativ 7 zile se formează în ou o larvă hexapodă. După aproximativ 4 săptamâni, larvele devin adulţi octopozi.

SARCOPTUS SCABIEI VARIETAS HOMINIS

Rol patogen. Sarcoptul nu este hematofag ci se hrăneşte cu suc dermic. El se localizează în special la axilă, la brâu, plicile fesiere, pe faţa anterioară a articulaţiei mâinii, în spaţiile interdigitale, pe organele genitale la bărbat, pe sân. Scabia este însoţită de prurit, în special nocturn. Pruritul se instalează după aproximativ 8 zile de la infestare. Pe tegumente se văd şanţurile săpate în derm şi care au la capăt o mică veziculă de aspect perlat.

Diagnostic. Galeria săpată de femelă se deschide cu un ac până la capătul ei, unde parazitul se agaţă spontan de vârful acului şi apoi se extrage. Se examinează cu ochiul liber, cu lupa de mână sau la microscop, într-o picătură de acid lactic sau lactofenol Amann între lamă şi lamelă, în care parayitul se clarifică perfect după aproximativ 30 de minute iar detaliile de structură se observă cu uşurinţă.

În afara speciei umane de parazit, există foarte multe specii care parazitează animalele.Omul se poate infesta cu aceste specii, dar la om paraziţii nu sapă galerii în tegumente iar parazitismul este temporar, vindecarea survenind spontan sau după primul tratament.

b. Genul Notoedres -produce râia notoedrică, cu specia N. cati. Se caracterizează prin forma corpului rotundă şi cuticula prevăzută pe faţa dorsală cu spini bonţi şi cu desen format din cercuri concentrice.

Rostrul scurt. Picioarele prezintă ambulacre la mascul pe prima, a doua şi a patra pereche de picioare iar femela pe prima şi a doua pereche. Picioarele sunt scurte iar cele anterioare nu depăşesc marginea anterioară a rostrului, iar cele posterioare, marginea posterioară a corpului.

Dimensiunile variază în funcţie de varietatea speciei, masculul măsoară între 140-150 microni, iar femela între 200-240 microni.

c. Genul Cnemidocoptes produce râia cnemidocoptică cu speciile C.mutans ,care produce râia picioarelor la găină, curcă, bibilică, fazan şi C.laevis, care produce râia penelor la aceleaşi specii de păsări.

C. mutans se caracterizează prin forma ovală a corpului, fără spini pe faţa dorsală. Rostrul scurt. Picioarele anterioare nu depăşesc marginea anterioară a rostrului, iar cele posterioare nu depăşesc marginea posterioară a corpului.

Dimensiuni: masculul măsoară 200/130 microni prezentând câte o ventuză la fiecare picior. Femela ovigeră măsoară 440/350 microni, având pe faţa dorsală cute tegumentare evidente.

C. laevis se caracterizează prin forma corpului ovală, aproape rotundă. Picioarele anterioare nu depăşesc margine anterioară a rostrului, iar cele posterioare, marginea posterioară a corpului.

Dimensiuni: masculul măsoară 180/130 microni, prezentând cate o ventuză la extremităţile fiecărui picior, şi două ventuze copulatoare la extremitatea posterioară a corpului. Femela este ovipară. Măsoară 350-300 microni.

Localizare: Parazitează pe suprafaţa corporală, pătruzând şi în tija penelor. Femelele depun larvele pe suprafaţa corpului.

d. Genul Psoroptes (produce râia psoroptică) cu specia P. equi. Se caracterizează prin forma ovală a corpului, cu striațiuni transversale și cu spini bonți. Rostrul este lung și conic. Picioarele sunt lungi prevăzute cu filamente laterale; cele anterioare depașesc marginea anterioară a rostrului, iar cele posterioare depășesc marginea posterioară a corpului.

Dimensiuni: masculul măsoară 580/350 microni și prezintă la partea posterioară doi bulbi de la care pleacă firișoare chitinoase libere. Ambulacrele sunt dispuse pe toate picioarele. Pe fața ventrală, la extremitatea posterioară, prezintă două ventuze copulatoare. Femela măsoară 700/450 microni. Este lipsită de bulbi, iar ambulacrele se găsesc dispuse pe perechile 1, 2 și 4.

Varietăți întâlnite: - La cabaline: P. equi varietas equi –râia părului lung. - La ovine: P. equi varietas ovis –râia corpului. - La caprine: P. equi varietas caprae –râia auriculară. - La bovine: P. equi varietas bovis –râia cozii. - La iepure: P. equi varietas cuniculi –râia auriculară. Localizare: La cabaline se localizează pe suprafața corpului cu părul lung:

moț, coamă, coadă; la ovine –pe toată suprafața corpului cu lână; la caprine și iepure –pe suprafața internă a conchiei auriculare și în conductul auditiv extern, putând ajunge, prin spargerea timpanului și în urechea medie; la bovine –la coadă și crupă.

Vă Mulțumesc !!!