ParacetamolProspectCompozitieComprimate continand 500 mgparacetamol.Paracetamol sinus, comprimate: maleat declorfeniramina3 mg; clorhidrat de pseudo-efedrina30 mg;paracetamol500 mg.Paracetamol 100: comprimate continandparacetamol100 mg.Paracetamol 120/200 Berlin-Chemie, solutie pentru uz intern 5 ml solutie (1 lingurita masura) contin 120/200 mgparacetamol. Forma de prezentare: Paracetamol 200 Berlin-Chemie: flacon cu 60 ml solutie. Paracetamol 120 Berlin-Chemie: flacon cu 60 ml solutie. Flacon cu 100 ml solutie.Supozitoare continand 125 mg, respectiv 250 mg paracetamol, in cutii a 6 supozitoare.

Actiune terapeuticaparacetamoluleste un derivat de para-aminofenol cu actiuneanalgezicasiantipiretica. Actiunea analgezica este asemanatoare fenacetinei, cea antipiretica fiind apropiata de a salicilatilor. Efectulantiinflamatoreste foarte slab,paracetamolulneputand sa inlocuiascaacidul acetilsalicilicsau celelalteains. Se poate folosi totusi in forme usoare deosteoartrite, pentru calmarea durerilor.paracetamolulpoate fi folosit in cazurile candacidul acetilsaliciliceste contraindicat:tratamentsimultan cuanticoagulantesauuricozurice, hemofilie sau alte tulburarihematologice, tulburarigastro-intestinale, inclusivintoleranta digestivalaacidul acetilsalicilicsau alti derivati aiacidului salicilic. In cazul unui tratament cronic cu doze mari de paracetamol asociat cu anticoagulante, este necesara ajustarea dozelor acestora din urma. Actiunea analgezica se datoreaza inhibarii sintezei prostaglandinelor la nivelul SNC. La nivel periferic este posibila inhibarea alaturi de prostaglandine si a sintezei si actiunii altor compusi ce actioneaza pe receptorii durerii, inhibandu-se astfel transmiterea senzatiei dureroase. Efectul antipiretic se explica prin inhibarea sintezei prostaglandinelor la nivelul centrului termo-reglator din hipotalamus, rezultand o vasodilatatie periferica, ce va permite o pierdere accentuata de caldura.Paracetamol Sinus asociaza un antihistaminic H1 puternic (maleatul de clorfeniramina) cu un simpatomimetic cu efect decongestionant (pseudoefedrina) si cu paracetamolul, ce prezinta proprietati analgezice si antipiretice. Asocierea confera acestui medicament o actiune decongestionanta la nivelulcailor respiratoriisuperioare, permitand in acelasi timp si combatereafebreisi adureriidingripa.Cele trei componente active prezinta o buna absorbtie dupa administrare orala; se metabolizeaza inficatsi se elimina pe calerenala.Pracetamol 125, 250 supozitor: farmacocinetica: bine absorbit oral, cu atingerea concentratieisanguinemaxime (Cmax) la 20-30 minute si absorbtie buna pe cale rectala. Difuzeaza rapid si relativ uniform in toate tesuturileorganismului, dupa administrare orala si rectala. Metabolizat in ficat, cu eliminarea metabolitilor prin urina si aproximativ 3% netransformat. T1/2=2 ore.

IndicatiiCombaterea simptomatica a febrei de cauza infectioasa. Tratamentul simptomatic al durerilor de intensitate medie: cefalee, nevralgii dentare, dureri sciatice; artralgii nereumatismale, dismenoree, dureri dupa uneleinterventii chirurgicale, entorse, fracturi si luxatii.

Doze si mod de administrareLa adulti si la copiii peste 12 ani, doza obisnuita este de 500 mg la fiecare 6-8 ore (se va respecta un interval minim de 4 ore intre prize). Nu se va depasi doza maxima de 1g/priza si 4g/ 24 de ore. Pentru un tratament de lunga durata, doza maxima/zi se reduce la 2,5 g. Pentru doze mai mari tratamentul va fi efectuat sub stricta supraveghere medicala. Copii intre 6 si 12 ani: 250-500 mg la 6-8 ore. Copii intre 3 si 6 ani: 125-250 mg la 6-8 ore.Paracetamol sinus: adulti: 3-6 comprimate/zi, divizate in 3 prize (dimineata, la pranz si seara). Nu se vor administra mai mult de 6 comprimate/zi si 2 comprimate/priza. Copii intre 5-10 ani: cate 1-2 comprimate/zi (in functie de varsta). Nu se va depasi doza maxima de 2 comprimate/zi; intre 10-15 ani: 2-3 comprimate/zi (in functie de varsta). Nu se vor administra mai mult de 3 comprimate/zi. La copii nu se va administra mai mult de 1 comprimat o data. Comprimatele se administreaza cu o jumatate de ora inainte de masa.Paracetamol 100: copii de 1-6 ani: 1-2 comprimate (dupa varsta). Copii peste 6 ani: 2-4 comprimate (dupa varsta). Doza se poate repeta, la nevoie, de 4 ori/zi.Paracetmol 125, 250 supozitoare: copii de 6-12 luni: cate 1/2 supozitor de 125 mg, de 3 ori pe zi; copii de 1-3 ani: cate un supozitor de 125 mg, de 3 ori pe zi; copii de 3-7 ani: cate un supozitor de 250 mg de 1-2 ori/zi; copii de 7-15 ani: cate un supozitor de 250 mg de 1-3 ori/zi. Este preferabil ca durata tratamentului sa nu depaseasca 10 zile.Paracetamol 120/200 Berlin-Chemie, solutie pentru uz intern:se administreaza cu ajutorul linguritei masura de 5 ml sau cu ajutorul capacelului gradat de 5 ml. Doza administrata este dependenta de varsta si greutatea pacientului, in general 10 - 15 mg/kg corp paracetamol o data, pana la 50 mg/kg corp ca doza totala zilnica. Copiilor sub 6 luni li se vor administra in 3 - 4 doze fractionate cate 70 - 100 mg (doza zilnica max. 350 mg). Copiilor sub 1 an de 3 - 4 ori /zi 100 - 150 mg, max. 500 mg /zi. Copiilor sub 3 ani de 3 - 4 ori pe zi cate 150 - 200 mg (max. 750 mg/zi) . Copiilor sub 6 ani de 3 - 4 ori /zi cate 200 - 300 mg (max. 1 000 mg /zi). Copiilor sub 9 ani de 3 - 4 ori/zi cate 300 - 500 mg (max. 1 500 mg /zi). Copiilor sub 12 ani de 3 - 4 ori 400 - 600 mg (max. 2 000 mg/zi).La adolescenti peste 12 ani de 3 - 4 ori /zi cate 500 - 1 000 mg (max. 4 g/zi). Pacientilor cu insuficienta hepatica sau renala sau in cazul sindromului Gilbert dozele vor fi scazute.

ContraindicatiiSe va lua in considerare raportul risc/beneficiu la bolnavii suferind de insuficienta hepatica, hepatita virala (hepatotoxicitatea este crescuta), insuficienta renala grava, alcoolism si hipersensibilitate la paracetamol sau la acidul acetilsalicilic.

Masuri de precautieSe impune prudenta in caz de insuficienta hepatica sau alcoolism cronic. Tratamentul va avea o durata pe cat posibil de scurta. Desi nu s-a putut pune in evidenta o alergie incrucisata cu derivatii acidului salicilic, anumiti bolnavi sensibili la acidul acetilsalicilic au prezentat reactii bronhospastice la administrarea paracetamolului. Se impune consultarea unui medic daca durerea persista peste 10 zile (5 zile la copii si numai 2 zile daca este vorba de o durere de gat), iar febra persista peste 3 zile de utilizare a paracetamolului.Sarcina si alaptare: desi nu exista dovezi in ceea ce priveste un posibil efect teratogen al paracetamolului, se va evita administrarea acestuia pe timpul sarcinii, mai ales in primele trei luni de sarcina. Paracetamolul se excreta in laptele matern. Desi s-au gasit concentratii de 10 g/ml in lapte dupa o doza de 500 mg, nu s-au putut detecta paracetamolul sau metabolitii lui in urina sugarului. Comprimatele de Paracetamol se pot folosi pe toata durata alaptarii.Interactiuni: inductorii enzimelor hepatice (fenobarbital, glutetimid, fenitoin, carbamazepin, rifampicin); abuzul de alcool prezinta risc de leziuni hepatice. Administrarea concomitenta de cloramfenicol duce la cresterea timpului de injumatatire a acestuia. Se impun precautii in administrarea timp indelungat si concomitenta de anticoagulante orale. AZT (Zidovudin): tendinta de accentuare a aparitiei neutropeniei.

Reactii adversePot sa apara reactii alergice, manifestate sub forma unor eruptii cutanate insotite de urticarie. Orice tip de reactie alergica impune oprirea administrarii paracetamolului. Nu exista o alergie incrucisata cu derivatii salicilati. S-au semnalat cazuri de agranulocitoza, anemie, dermatita si trombocitopenie. Utilizarea cronica a unor doze mari de paracetamol poate duce la o reactie hepatotoxica sau la o insuficienta renala grava.Paracetamol sinus: datorate clorfeniraminului: somnolenta, sedare, intoleranta digestiva, efecte atropinice (uscaciunea gurii, tulburari de acomodare, constipatie, retentie urinara). La persoanele in varsta pot aparea fenomene de excitatie centrala si confuzie mentala. Datorate pseudoefedrinei: rareori insomnie, halucinatii, retentie urinara la barbati, eruptii cutanate.Paracetamolul (acetaminofen) este unul din cele mai utilizate antipiretice(substante care combat febra) si antialgice (scad durerea) si se gaseste in compozitia a peste 100 de produse farmaceutice disponibile fara reteta medicala (apartin clasei de medicamente over the counter). Se utilizeaza in special pentru ameliorareafebreisi durerii, acefaleei, dar si a altor dureri minore, dar suparatoare (si care nu au componenta inflamatorie), in starigripalesi raceli banale. In combinatie cu antiinflamtoarele nesteroidiene sau chiar cu opiodele se poate folosi cu succes in tratamentul unor dureri cronice severe (dorsalgii, lombalgii si chiar dureri neoplazice).

Mecanismul exact de actiune al paracetamolului este deocamdata incomplet cunoscut.Se pare insa ca amelioreaza durerea ridicand de fapt pragul de aparitie a acesteia (deci stimulul dureros trebuie sa aiba o intensitate mult mai mare pentru a declansa o senzatie ce poate fi resimtita si constientizata ca durere). Efectul antipiretic pare a fi realizat prin influenta directa asupra centrilor de termoreglare cerebrali (hipotalamici).

Paracetamolul este un preparat cu metabolizare primara hepatica.Aici este transformat in produsi netoxici prin 3 cai metabolice, iar la randul lor, produsii rezultati sunt eliminati urinar din organism.Eficacitatea sa demonstrata de-a lungul timpului a facut ca acest compus sa fie foarte utilizat de catre pacienti. Totusi, daca se exagereaza si doza administrata este ridicata,paracetamolulpoate afecta grav organismul (in specialficatulsirinichii) punandu-l chiar in pericol vital. Uneori hepatotoxicitatea si leziunile sunt atat de importante incat pacientii au nevoie de transplant hepatic pentru a supravietui intoxicatiei. Exista insa un antidot care trebuie administrat in primele 8 ore de la ingestie - N acetil cisteina. Administrarea la timp a acestuia poate salva pacientul si poate limita toxicitatea paracetamolului. De aceea, intoxicatia trebuie recunoscuta, diagnosticata si tratata imediat. Este o urgenta medicala iar pacientul trebuie sa anunte medicul daca considera ca a luat o doza prea mare.

In prezent paracetamolul este disponibil in multiple forme:-tablete,- comprimate,- supozitoare,- suspensii lichide sau preparate pentru administrarea intramusculara sau intravenoasa.

De asemenea concentratia sa difera: tabletele cu eliberare imediata au 325 mg sau 500 mg, iar cele cu eliberare prelungita au chiar 650 mg (acestea sunt insa indicate pacientilor aflati in tratament pentruartrita).Doza maxima de paracetamol este de 4 grame/zi adult si de 90 mg/kg corp la copil. Doza toxica, dupa o ingestie unica este de 150 mg/kg corp sau aproximativ 7 grame la adulti, insa aceasta poate fi mult mai mica daca pacientul are anumita patologie de fond, sufera de alcoolism cronic,malnutritiesaudeshidratare.

Daca dozele si administrarea medicamentelor sunt respectate conform indicatiilor producatorului si prevazute in prospect, supradozarea si riscul de aparitie ahepatotoxicitatiisunt destul de rare.Acetaminofenul este absorbit rapid dinstomacsi intestinul subtire si este apoi metabolizat, in principal prin glucurono-conjugare (40%) in ficat. Produsii de metabolism sunt excretati renal.

In cazul supradozelor acute, caile de metabolizare hepatica sunt saturate si nu mai fac fata excesului de paracetamol. Ca urmare, metabolismul este deviat spre cai ce vor determina aparitia unor compusi toxici. Acestia sunt capabili sa interfere cu proteine celulare si cu membrana celulara a hepatocitului (celula hepatica). Aceasta cascada de reactii va duce in final lanecrozahepatocelulara (hepatocitul devine incompetent functional si moare). Procentul celulelor afectate depinde in mod direct de doza de paracetamol administrata si de intervalul de timp in care a fost consumata.Cuprins articol1. Generalitati2. Cauze3. Simptomatologie4. Investigatii paraclinice5. Consultarea unui specialist6. Tratament7. Consultatii ulterioare si monitorizarea pacientului8. Preventie9. PrognosticCauzeSusExista o serie de factori de risccare predispun la aparitia hepatotoxicitatii,in pricipal boli cronice de ficat si patologie sistemica ce interfera cu metabolizarea acestuia.Cele mai frecvente sunt reprezentate de malnutritie, HIV/ SIDA, abuzul cronic deetanol(prin afectarea hepatica toxica directa pe care o determina).De asemenea, daca exista boli hepatice de etiologie virala (in principalhepatite) pacientii au un risc mai mare de a dezvolta leziuni.Astfel de pacienti ar trebui sa fie foarte precauti daca iau paracetamol si sunt sfatuiti sa isi anunte medicul anterior administrarii.

Specialistii insista ca pacientii care consuma mai mult de 3 pahare de bauturi alcoolice zilnic sa evite paracetamolul si alte medicamente care il contin.Administrarea cronica de paracetamol in dozele recomandate de catre medicdar si de catre producator nu determina aparitia leziunilor hepatice, chiar daca pacientul mai consuma, din cand in cand, un pahar de alcool slab.

Copii cu varsta sub 5 ani se recupereaza mai bine dupa intoxicatia cu paracetamol comparativ cu adultii, in special datorita capacitatii crescute de conjugare a acetaminofenului.SimptomatologieSusToxicitatea acetaminofenului este exprimata clinic prin faze de evolutie a semnelor si simptomelor.Imediat dupa ingestia de paracetamol pacientul este asimptomatic, perioada de latenta avand in general o durata de 48 de ore.

Fazele intoxicatiei sunt clasificate astfel:Faza 1:anorexie, stare generala alterata,greata,varsaturi. La 12 ore de la ingestie incep sa creasca nivelul enzimelor hepatice.

Faza 2 (72 de ore):apare durere in cadranul abdominal superior iar greata si varsaturile se accentueaza. Transaminazele continua ca creasca.

Faza 3 (72- 96 de ore):prin accentuarea necrozei hepatice pacientul devine icteric. Apar coagulopatii (deoarece numerosi factori ai coagularii sunt sintetizati in ficat)encefalopatia hepatica(cu manifestari neuropsihice care incep cu tulburari de memorie, concentrare, personalitate, somnolenta,confuzie,dezorientare),insuficienta renala. In aceasta faza exista pericolul de aparitie a unor leziuni fatale.

Semnele intoxicatiei cu paracetamol sunt si ele numeroase si uneori sunt specifice anumitor faze, astfel:Faza 1:paloare, maleza, voma, diaforeza,

Faza 2:sensibilitate spontana si la palparea cadranului abdominal superior,tahicardie,hipotensiune,

Faza 3:margine hepatica palpabila dureroasa,icter, manifestari ale coagulopatiilor (inclusiv hemoragii digestive),tremor, mers ataxic, reflexe hiporeactive, rigiditate musculara, nistagmus.

Din cauza semnelor si simptomelor atat de diverse, medicul trebuie sa faca diagnosticul diferential cu o serie de patologii care au uneori aceleasi manifestari. Indicatia de diagnostic diferential este obligatorie daca medicul nu cunoaste circumstantele de aparitie a simptomelor.Cele mai frecvente boli care intra in discutie sunt:-boala ulceroasa,-gastrita,-gastroenterita,- hepatite,-pancreatite,-intoxicatia cu ciuperci,- sindromul hepatorenal,- insuficienta hepatica.Investigatii paracliniceSusIntoxicatia cu paracetamol este o urgenta medicala -de aceea pacientul trebuie investigat rapid, complet si corect.Anamnezava fi centrata pe intrebari care sa determine natura simptomatologiei: intoxicatie sau nu. Daca este cazul unei intoxicatii trebuie sa se stabileasca doza care a fost administrata si intervalul care a trecut de la ingestie. Adesea in astfel de situatii este foarte util ca pacientul sa vina cu cutia de paracetamol pentru a se stabili cate pastile au fost luate si care a fost doza totala (in functie de concentratia precizata pe ambalaj).

Examenul fizicva fi apoi orientat spre descoperirea icterului, semnelor de leziune hepatica (durere in hipocondrul drept), sensibilitate abdominala difuza la palpare, precum si semne sugestive pentu atingerea nervoasa din cadrul encefalopatiei hepatice.

Investigatiile paraclinice uzuale in astfel de cazuri sunt:

- Determinarea concentratiei de acetaminofen,

- Determinare nivelului transaminazelor:aspartat aminotransferaza (AST) si alanin aminotransferaza (ALT) incep sa creasca la 24 de ore post ingestie si ating maximul la 72 de ore. Se considera ca fiind semn de afectare toxica importanta un nivel al AST sau ALT peste 1000 UI/L

- Investigarea functiei hepatice- prin determinarea glicemiei, a bilirubinei si timpului de protrombina.

- Masurareaelectrolitilorsi creatininei -in special pentru monitorizarea functiei renale.Insuficienta renalaapare in cazuri de supradoze importante la 2-3 zile de la ingestie si poate insoti sau poate fi independenta de insuficienta hepatica.

- Analiza urinii -pentru a observa daca apare necroza tubulara acuta (exprimata paraclinic prinhematuriesi proteinurie). Aceasta apare in general concomitent cu insuficienta hepatica.

- Determinarea gazelor sangvine in sangele arterial -in general, un pH sub 7,30 care nu se corecteaza la administrarea de fluide indica o evolutie severa.pH scazut sub normal, alaturi de o creatinina peste 3,4 mg/dl, un timp de protrombina de peste 100 secunde si un LDH de peste 3,5 mmoli/l sunt factori de prognostic nefavorabil.

Investigatiile imagistice indicate in astfel de situatii sunttomografia computerizatasi ecografia.CT se realizeaza pentru extremitatea cefalica deoarece in cazul aparitiei unor complicatii cerebrale de tipuledemului cerebralacesta poate fi usor de detectat. Este indicat in cazul pacientilor cu status mental alterat.Ecografiapoate prezenta o marire hepatica difuza, mai ales in cazul pacientilor ce se prezinta tarziu la medic.Consultarea unui specialistSusPacientii sunt sfatuiti ca daca au luat o supradoza de acetaminofen sa se adreseze de urgenta unui medic sau sa sune ambulanta.Este foarte important ca tratamentul sa fie instituit chiar anterior aparitiei simptomatologiei deoarece cu cat antidotul este administrat mai repede, cu atat procesul patogen poate fi stopat mai rapid, iar in final, bilantul lezional va fi limitat.

In cazul in care pacientul este inconstient sau profund dispneic, persoanele din jurul sau trebuie sa anunte ambulanta imediat. Daca pacientul este copil, parintii sau tutorii legali trebuie sa il transporte de urgenta la cel mai apropiat spital.TratamentSusMasuri de prim ajutor la domiciliu

Datorita severitatii intoxicatiei cu paracetamol, pacientii nu trebuie sa incerce sa se autotrateze la domiciliu. Dupa ce au realizat ca au depasit doza maxim admisa sunt sfatuiti sa se prezinte la camera de garda a unui spital sau sa cheme ambulanta (in special daca au aparut detresa respiratorie sau manifestari ale suferintei nervoase). Daca pacientul este constient, este recomandat ca la prezentarea la spital sa informeze corect personalul medical cu privire la medicamentele ce au fost administrate, la alte medicamente pe care le ia (deoarece paracetamolul interactioneaza cu foarte multe alte substante), doza (si implicit numarul de pastile) si intervalul de timp care a trecut de la ingestie.Paracetamolul interactioneaza cu substante precumcarbamazepina, izoniazida,rifampicinasi potenteaza efectul anticoagulant al warfarinei.

Tratamentul de specialitate

Tratamentul instituit la camera de garda depinde foarte mult de patologia de fond a pacientului dar si de alte substante care puteau fi administrate concomitent. In cazul in care se suspicioneaza intoxicatia cu paracetamol insa pacientul este asimptomatic, primele masuri includ:- Decontaminarea gastrica -se realizeaza prin administrarea pe cale orala de carbune activat (care are capacitatea de a adsorbi acetaminofenul) daca este administrat la 1 ora de la ingestie. Carbunele activat este indicat in foarte putine cazuri deoarece pacientii nu se prezinta decat in rare cazuri la medic in primele minute dupa ingestie. Golirea stomacului are aceleasi indicatii ca si administrarea carbunelui activat.Spalaturile gastricese fac pentru a preveni si a reduce absorbtia paracetamolului. Carbunele activat se recomanda si in cazul pacientilor care au ingerat si substante care pot diminua motilitatea sau golirea gastrica. Se recomanda administrarea unei doze de 1 gram/kg corp sau de 10 ori cantitatea de medicament ingerata. Nu trebuie administrat concomitent cu sirop de ipeca deoarece il inactiveaza si nu trebuie administrat nici cu lapte, iaurt, inghetata, serbet (deoarece acestea reduc semnificativ proprietatile adsorbtive ale carbunelui).Carbunele este contraindicat daca exista si o supradoza cu substante acide sau acaline, iar administrarea lui trebuie facuta cu precautie in cazul pacientilor alcoolici sau care au coingeratlitiusau saruri de fier.- Administrarea de N-acetil cisteina -aceasta este antidotul in cazul supradozelor de paracetamol. Se poate administra oral sau pe sonda nazogastrica sau chiar intravenos. Acetil cisteina are un gust neplacut insa poate fi administrata cu un suc de fructe pentru a-i imbunatati aroma. N-acetil cisteina se administreaza timp de 20-72 de ore. Studiile au demonstrat ca substanta este 100% hepatoprotectoare daca se administreaza in primele 8 ore postingestie. In cazul in care acetilcisteina este administrata la peste 8 ore, eficienta ei se reduce semnificativ deoarece cascada evenimentelor toxice a fost initiata, crescand astfel foarte mult riscul denecrozahepatica. Se considera ca acetil cisteina este eficienta (in masura diferita) daca este administrata cel tarziu la 48 de ore de la ingestie. In spital, protocolul de tratament prevede ca daca pacientul se prezinta mai tarziu de 8 ore sa fie trecut imediat pe acetilcisteina deoarece se considera ca etapa de administrare a carbunelui activat este deja depasita. Administrarea intravenoasa pare a fi la fel de eficienta ca si cea orala (daca sunt realizate in 8 ore).Cele mai frecvente reactii adverse ale acetilcisteinei includ reactii anafilactoide, manifestate de obicei prin eruptie tegumentara,wheezingsihipotensiune arteriala(cu valori medii). Acestea sunt mai frecvente la pacientii tratati cu acetilcisteina intravenoasa, iar procentul de aparitie variaza intre 5-25% din pacienti. Reactiile pot fi uneori grave, in special in cazul pacientilor astmatici.Pacientul trebuie examinat de catre un medic toxicolog in special daca situatia s-a complicat si pacientul are insuficiente organice sau ingestia de paracetamol a fost combinata cu alte substante toxice.Consultatii ulterioare si monitorizarea pacientuluiSusDupa externare pacientul va fi rechemat pentru analize si investigatii la un anumit interval stabilit de catre medic in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.De obicei sunt investigate functia hepatica si cea renala, dar si modul in care se recupereaza organismul dupa intoxicatii.Pacientii vor trebui sa evite in aceasta perioada consumul de alcool precum si anumite medicamente.Lista acestora va fi comunicata de catre medicul curant fiecarui pacient, deoarece difera de la caz la caz.PreventieSusPentru a evita aparitia intoxicatiilor cu acetaminofen, specialistii recomanda urmatoarele:- Pastrarea medicamentelor in locuri inaccesibile copiilor sau in cutii pe care acestea nu le pot deschide,- Citirea cu atentie a prospectelor medicamentelor pentru a cunoaste doza maxima admisa recomandata de catre producator. Cat timp pacientul nu depaseste aceasta doza, nu exista pericole vitale,- Evitarea administrarii mai multor medicamente in acelasi timp, in special daca sunt pe baza de acetaminofen. De exemplu, o combinatie ce trebuie evitata este cea alcatuita dincodeinasi paracetamol (si des utilizata in cadrul tratamentelor impotriva racelii),- Daca pacientii sau rudele acestora au boli psihiatrice cu tendinta la suicid sau cu importanta componenta depresiva ar trebui ca toate substantele periculoase, inclusiv medicamentele eliberate fara prescriptie, sa fie puse doar in locuri inaccesibile acestor categorii,- Elaborarea unui plan de tratament cu precizarea exacta a dozelor zilnice conform indicatiilor medicului,- Informarea corecta a medicului cu privire la alte medicamente pe care pacientul leia in cadrul tratamentelor altor probleme medicale cu care se confrunta. Interactiunile medicamentelor sunt multiple si de aceea este foarte important ca in momentul in care medicul prescrie un tratament nou, pacientul sa ii spuna daca ia si alte pastile,-Evitarea administrarii de acetaminophen daca exista un consum cronic de alcool ce depaseste 3 pahare/zi.PrognosticSusPrognosticul pacientilor intoxicati cu paracetamol depinde in principal de 3 factori esentiali si anume:- Cantitatea de paracetamol ingerata,- Timpul scurs de la ingestie si pana la administrarea tratamentului,- Starea de sanatate generala a pacientului.

In cazul in care pacientul ingera o cantitate mare de paracetamol iar tratamentul este intarziat (din motive obiective sau subiective) va aparea insuficienta hepatica. Uneori aceasta este atat de severa incat poate impune realizarea unui transplant hepatic. Acidemia este unul din cele mai fidele indicatoare ale necesitatii transplantului. Un studiu a raportat o mortalitate de 95% in cazul pacientilor netransplantati care au avut un pH sub 7,30. Alti indicatori de prognostic nefavorabil sunt insuficienta renala (minim stadiul 3),encefalopatiahepatica si un nivel ridicat de acid lactic in sange.

Rata mortalitatii in intoxicatiile acute incepe sa creasca dupa 48 de ore de la ingestie si este maxima in ziua 4, apoi descreste progresiv.Pacientii care se prezinta la spital cat mai rapid dupa ingestia paracetamolului si carora le este administrat rapid antidotul si tratamentul suportiv au un prognostic favorabil si evolueaza spre recuperare completa, cu o speranta de viata normala (asemanatoare populatiei generale).