Pancreatita – Boala greselilor de   alimentatie

Pancreasul are o pozitie transversala in partea superioara a abdomenului: unul din capete se afla in

potcoava duodenului, iar celalalt atinge suprarenala si splina.

Menirea.

Pancreasul este compus din doua tesuturi glandulare total diferite unul de celalalt, cu functii diferite.

1. Glandele care produc secretii digestive. Pentru dezintegrarea hranei in componente cat mai simple

avem nevoie de fermenti. Pancreasul produce fermenti, care descompun hidratii de carbon in produse mai

simple, iar proteinele in cele mai mici elemente ale lor, in aminoacizi. Acesti fermenti se produc in glandele

respective si se scurg, printr-o conducta excretoare, in duoden, unde se aliaza bolului alimentar.

2. Glandele care produc hormoni. Aceste glande producatoare de hormoni se numesc insulele lui

Langerhans si se gasesc distribuite in tot corpul pancreasului. In celulele A se produc Glucogenul, in

celulele B insulina. Insulina reglementeaza metabolismul zaharului, adica ingrijeste ca zaharul din sange

sa fie in proportie justa. Valoarea normala este de 80 � 120 mg %.

Pancreatita este o imbolnavire a pancreasului care consta dintr-un proces inflamator, cu

modificari degenerative si cu o evolutie spre fibroza pancreatica. Boala survine dupa alte

afectiuni ca: boli hepatobiliare (hepatita epidemica, malarie, litiaza biliara, colecistite), ulcere

gastro-duodenale penetrante, stari septice, unele boli infectioase (febra tifoida, parotida

epidemica), alcoolism cronic si mese copioase incarcate cu grasimi animale.

Simptomele imbolnavirii constau din tulburari digestive: scaune cu diaree, balonari, greturi,

anorexie (fata de paine, grasimi si carne), dureri violente in partea superioara a abdomenului, cu

iradieri spre stanga. De asemenea, se constata o slabire rapida a corpului, cu topirea

musculaturii membrelor.  In timpul crizelor dureroase,  care pot dura 2-4 zile, pot sa apara

senzatii de foame, stare de neliniste, convulsii, tremuraturi, tulburari neuropsihice, transpiratii

excesive. Uneori evolueaza spre icter, glicemie crescuta, prabusirea tensiunii arteriale si chiar

cancer pancreatic, ce ridica mult rata de deces.

Principalii factori care declanseaza pancreatitele sunt: alcoolismul, greselile de alimentatie sau

reactiile chimice in care enzimele pancreasului sunt activate de refluxul biliar. De asemenea,

intervin infectiile secundare ale canalelor pancreatice. Toate acestea provoaca leziuni anatomo-

patologice ale pancreasului, care duc la edeme (umflaturi), hemoragii, supuratii de suc

pancreatic si necrozari pana la distrugerea tesutului parenchimatic al pancreasului.

Dupa modul de manifestare, pancreatitele pot fi acute sau cronice.

Pancreatita acuta este o suferinta digestiva dramatica, care poate duce la decesul bolnavilor in

20% din cazuri. Frecventa medie pe glob este de 60-2.000 de cazuri la un milion de locuitori,

fiind mult mai ridicata la bolnavii de SIDA (peste 40.000 de cazuri la un milion). In Romania,

frecventa este mica (77 de cazuri la un milion de locuitori), dar mortalitatea este destul de

ridicata, cu pondere maxima in jurul varstei de 35 de ani la barbati si 55 de ani la femei.

Forma acuta a bolii poate fi catarala (pancreas infectios Klippel), care apare in cursul bolilor

infectioase  sau hemoragica, o afectiune grava, cu declansare brusca, dureri violente

epigastrice, supraombilicale, varsaturi, transpiratii reci, scaderea tensiunii arteriale si a pulsului,

hiperglicemie, agitatie, nas subtiat si ochi incercanati. Boala evolueaza rapid  pana la stare de

colaps si se termina letal in 2-3 zile.

Factorii favorizanti ai pancreatitei acute sunt litiaza biliara (mai ales la femei), alcoolismul (peste

100 ml zilnic pe perioade lungi), intoxicatii cu insecticide organo-fosforice, infectii cu unele

bacterii si ascaroizi, lupus erimatos, excesul unor medicamente (nitrofurantoina, furosemid,

paracetamol, salicilati, tetraciclina, eritromicina). Mai influenteaza negativ traumatismele

abdominale  si interventiile chirurgicale ratate. La analize se constata cresterea grasimilor si a

leucocitelor din sange (circa 15.000-20.000/mm. c.)

Pancreatita cronica este o boala inflamatorie evolutiva, caracterizata prin fibroza si atrofierea

progresiva a parenchimului pancreatic. Afectiunea este mai frecventa la barbatii cu varsta medie

de 45 de ani si la femei in varsta de circa 38-40 de ani. Boala se cronicizeaza prin leziuni

degenerative, cu evolutie spre scleroza si insuficienta pancreatica. Dupa 20 de ani de evolutie,

majoritatea ajunge la 50%, iar incidenta cancerului pancreatic atinge 4%.

Cauzele principale ale bolii constau din consumul exagerat de alcool si de alimente bogate in

grasimi animale, care declanseaza crizele brutale. Manifestarile constau in dureri de epigastru,

pana la umar, greturi, varsaturi, balonari, flatulenta, diaree in alternanta cu constipatia, anorexie

fata de grasimi, transpiratii reci, paloare, ameteli, anxietate, senzatie de foame.

Evolutia pancreatitei cronice este  de lunga durata, cand apare slabirea accentuata a

organismului, litiaza biliara, litiaza pancreatica, diabet zaharat, osteoporoza, polinevrite, stari de

agitatie, tulburari psihice si depresii.

Pe langa aceste doua tipuri de boala mai exista pancreatita ereditara, cea care apare de foarte

timpuriu, la varsta de 10-12 ani, in mod egal la ambele sexe, fiind transmisa de o anumita gena

dominanta. Se asociaza cu o incidenta crescuta a carcinomului pancreatic.

Cancerul pancreatic este o afectiune destul de frecventa (4,2 % din mortalitatea produsa prin

cancere), mai ales intre varstele 50-70 de ani, cu predominanta la barbati.

Aceasta boala, intalnita foarte des in tarile dezvoltate, este produsa de consumul mare de tutun,

alcool si lipide, cu continut ridicat in acid linoleic, si apare mai frecvent la persoanele care

lucreaza in industria si manipularea insecticidelor, in prelucrarea petrolului si in fabricarea

aluminiului.

Se prezinta sub forma de adenocarcinom, cu localizare in capul pancreasului. Ca simptome

specifice apar: anorexie progresiva, greturi, varsaturi, meteorism abdominal, constipatie in

alternanta cu diaree, dureri epigastrice violente. Cand boala invadeaza celulele secretoare de

insulina de la baza pancreasului, apare diabetul zaharat. Evolutia este foarte rapida, ducand la

icter obstructiv cu dureri foarte intense, ascita, prurit tegumentar, tromboflebita, paliditate, slabire

generala rapida, anemie extrema, metastaze si deznodamant letal, dupa 6 luni pana la trei ani.

Tratamentele  fitoterapeutice

Pentru tratamentul pancreatitei sunt indicate, in scop paleativ, plante cu proprietati colagoge si

acidifiante.

In uz intern se folosesc:

- infuzii cu herba (de papadie, sanziene albe, pufulita, siminoc), flori (de arnica si musetel) si

fructe de anason. 

- decoct din radacini de pir si nalba de gradina (Althaea rosea) ;

- infuzie din amestec de plante (in parti egale) cu frunze (de menta, urzica, mesteacan), herba

(de papadie si coada-calului), teci de fasole, fructe de chimion si radacini de cicoare si

valeriana ; din amestec se iau 2 lingurite la 250 ml apa clocotita, se infuzeaza acoperit 20-30

minute si se bea o cana cu ceai, fractionata in cateva reprize pe zi.

- macerat din radacini de obligeana sau gentiana galbena (1 lingura rasa se macereaza peste

noapte in 250 ml apa rece) ; a doua zi se incalzeste usor, se strecoara si se bea cate o

inghititura de 6 ori pe zi (inainte si dupa mese).

- tinctura din lichen de piatra (25 g herba la 100 ml alcool 700) ; se macereaza 10 zile si se iau

cate 15-25 picaturi inainte de mese.

In uz extern, pe suprafata abdomenului, in zona pancreasului, se unge cu alifie de galbenele si

apoi se pune o cataplasma cu herba de coada racului.

Regimul alimentar

In primele zile de pancreatita acuta se interzice orice alimentatie pe cale bucala, care ar putea

stimula secretia pancreatica si ar accentua durerile. Se recurge la solutii nutritive de glucoza si

aminoacizi, administrate prin catater nervos central. Dupa 4-5 zile se trece la o dieta orala semi-

lichida (300-400 ml pe zi), bogata in glucide, formata din ceaiuri indulcite si sucuri nesarate din

tomate, castraveti, ridichi, cirese, portocale si lamai (intre 0,5 – 2 lamai pe zi), la care se adauga

fermenti pancreatici (triferment si procaina) si vitamine liposolubile (A D, K).

Dupa 7-10 zile, se adauga in alimentatie lapte degresat, margarina, miere de albine, paine,

legume bine fierte, salata de tomate, lactuca si spanac, fasole verde (cu rol de tonic pancreatic),

sucuri de fructe (mai ales mere), compoturi, rasol de pui sau vita. Este favorabila o cura cu orz

verde, luand zilnic cate 50 ml, de 3 ori pe zi, in amestec cu apa sau suc de mere.

La 2-3 saptamani dupa crizele pancreatice acute si in cazul pancreatitei cronicizate se impune

respectarea unui regim dietetic complet, hiperproteic si hiperglucidic, pentru refacerea

organismului, cu excluderea alcoolului, a grasimilor animale si a exceselor alimentare, tinand

seama de bolile asociate (colecistite, duodenite, stomac operat).

Regimul de viata

In fiecare seara se recomanda sa se faca o baie ascendenta de sezut sau pe partea superioara

a abdomenului. De asemenea, se aplica o compresa rece cu alcool, urmata de o compresa

calduta, tinuta timp de o ora si iarasi o baie cu apa rece, timp de cateva minute.

Dupa mese, bolnavul va sta culcat si i se va aplica parafina calda pe epigastru si pe abdomenul

superior.

Regimul alimentar este extrem de important, deoarece pacientii au nevoie de multe calorii, care sunt consumate in cursul acestei boli, dar pe de lata parte, tolereaza destul de greu alimentele, datorita lipsei de enzime digestive produse de pancreas. Se vor evita

Prajelile Dulciurile concentrate Bauturile alcolice de orice fel Bauturile gazoase Cafeaua Grasimile animale

Se poate consuma:

Carne de pasare sau vita fiarta sau fripta Oua fierte moi Paine si fainoase Branza si branzeturi, lapte si lactate Budinci Sote-uri de legume Cereale cu lapte Fructe uscate sau compoturi nu foarte dulci Supe si ciorbe de legume Apa plata