VASILE LESCIIIAN

PALIMPSESTULN TTTERATURA nonnaxA

LIMES20t9

CUPRINS

ARGUMENT............... ..........5

r. coNSrDERATrr GENERALE............... .............131. Conceptul operalional ,,palimpsest" ..................................132. Palimps estul, intertextualitatea q i intermed ialitatea...... ..... I 9

3. Palimpsestul in literaturd... .............24

II. OPERE REPREZE,NTATIVE, iN PATNTAPSEST, DINLITERATURA ROMANA. MITUzu PROFANE . .. , .....29

l. Miorila (literaturd populard)2. Baltogul de Mihail Sadoveanu -

roman in palimpsest (literaturd cultd)...... .......333. Monastirea Arge;ului (baladd, populard)4. Me;terul Manole de Octavian Goga ...............385. Moartea unui artist de Horia Lovinescu .........386. Me;terul Manole de Lucian Blaga........ ..,........40

rrr. ALTr scRrrToRr $r ALTE opERE iN parrupsEsT....49

tv. MITUL BIBLIC $I MITUL CONTEMPORAN................. 53

I.Iona de Marin Sorescu..... ..............532. Femeie, iatd Fiul Tdu! de Sorin Titel .............613. in Grddina Ghetsemani -poem de Vasile Voiculescu......664. Ora inchiderii de Vasile Igna ......... .................70

....79V. NOTE

-87-

I. CONSIDERATII GENBRALE

1. Conceptul opetalionul,,palimpsest"

Dicfionarele romdneqti qi strdine deflresc termenul in accep-

[iuni similare: PALIMPSEST - substantiv neutru; din grecescul ,oaa-'lin" : din nou, ,,psestos" : rdzuit; lat. ,,palim-psestus"; fr. ,palim-pseste": ,,pergament de pe care a fost qtears6, rdzuitd scrierea inifi-al6 pentru afiutlluat din nou qi pe care nu se mai vdd urmele vechii

scrieri" un " ,Jt manuscript vechi de pe a cdrui pergament s:a qters

scrierea primitivd, spre a scrie altceva." 7 Acelaqi inleles il regdsim

qi in English Dictionary: palimpsesl - subst. n. : ull manuscris pe

care au fost scrise doud sau mai multe texte succesive, fiecare fiindqterse, pentru a face loc pentru urmdtorul. Ca adjectiv - palimpses-

tic - doct:lirtent, text scris pe rur palimpsest' Literal inseamni ,'ftag-

ment crnat qi folosit din nou".8

Tehnica aceasta (modalitatea, procedeirl) era cunoscut[ incd

din Antichitate, fiind destul de frecvent utilizatl,. Ulterior; in Evul

Mediu, din necesitali practice, datoriti rarjltillri qi a prefului ridicat al

pergamentului s-a t."*t frecvent Ia ea. in'vechime, pergamentul

era confectionat qi preparat, ca suport pentru scriere, din pielea unor

animale sau, cu timpul, pe papirus.

Penfu exemplihcare, amintim aici ,,Manuscrisele de la Ma-

rea Moartd", texte cu caracter canonic, dar Ei apocrife, debcoperite

in Deqertul Iudeii (Israel), nu departe de Jdrmul de nord-vest al M5-

rii Moarte, in primdvara anului 1947, de cdtre un beduin ce-qi pdqtea

oaprele qi oile in regiunea Wadi Qumran. Tdndrul beduin, Moha-

med eb - Dib (Mohamed Lupul), cdut6nd o caprd rdtdcrtd de turmd,

-13-

a clesccpe'rit ?nfr-r-inil slintrc ;:;eqteri nr;te vase de l:.rt ?n c;ire erau slt-luri de piele, cil ?nscristt'i ?n ebreica \reci:e, arrAr,.il o ver:hinle, rio..re-

dit5 ulterior, de pcste 2C0S el'.: ani. tsedl;inul qi-a cciifbclionat, dinunele, sanCaie, dar pe urirri le*:i oibrit spre vfinzarc '-nr:i tleg;slor -idaudo - ce avea un eJciier do cizr-n*rie. h,{esiiirtt a ulle;i co:niiniiiilisirc-eregtine, qfiutor de carle, acesta arealizat c[ se afl5 in fiiirr r-t*+t

r-nanussrise vechi s,.i 1-a. ?ngtiiniat pe Atanasic, r-l-lrlrop*li'rul bis'-ricii,s'lare{ a! h4Snistirii Sffntui iMarcus. Ti."nirul ryi ccnfi"a'iii i"ri pSstori

l;eduini, la cerelea pastordrii, i-au vf:nclut i-eitet*1, br"lcirfi eie prele cu

?nscrisuri. Altele au fost cr:nrp;irate eie cdtre proi'esonll Sirkenik de

tra Unirrersitatea din lerusalin-i, ?n total ;apte suluri. Der, c0io au iostpierdute sau distn-ise?! lDatele de mai sus ne-arl ii,rst trsnsinise cle

cdtre ghiciui nosti"u -p[rintele C;:eco-cato]ic ""','asile Viicaru, aI'lat ?n

misiune la Ierusalim - cu ocazia unui pelerinaj efee*rilt ?n iaraSfhntd ?n anul20081.

in anii care au urmat Ce ia clesccperirea acestcr rtanuscl'iseau fost cercetate circa 300 cle peqteri naturale sau sipate de nt0na

omului, multe fiind goale, Car, ?n vreo 30 de pegteri s-at.l gisit depo-

zite de manuscrise de valoare qi alte obieete de culiurd mateliatrS. ?n

total, aproximativ 40.G00 de mii de frrgmente, elintre care 500 de

pergamente scrise ?n pieie, papirusuri qi tiibiile de cupru, ?n opt

limbi qi dialecte, texte cu referire la o perioadl de un rnileniu - sec.

al III-lea i. H. gi see. al Vi{-trea d. H.s lVlanuserise asemf,ilhtoare an

fost descoperite gi ?n apropiere de lerihon, conlin$nd o versittne a

Cdr{ii Psalmilor qi alte ,,odrti" in limbrile ebraicd qi greac5. De ase-

menea, menlionbm descoperirea tezaurului ele rnanuscrise, in 1844

Ei 1859, aflate ?n lVidndstirea Sf6nta Ecaterina de pe Rdtmteie Sinai.Manuscrisele de ia Marea Maartl, cea mili importa-nid des-

coperire arheologic[ din perioada postbelic[, plecun"i gi cele anteriorsau uiterior descoperite, cercetate qi interpietate de cft1xe speciaiigti,

srint relevante penhu in{elegerea contexhllui istoric, cultural, al vie-

lii in general din perioada precregtin5, precilm gi a originii Ei izvoa-relor creqtinismului.

iLevenlirl! Ceie ryiai eunoscute patrimpsesfe, semnalate de c5-

tr, omrenii de gtiinlb iloc{elni, sunt pergainenteie, avAnd rdspAndire

,r ;ropr-rlaritate in Europa de Vest, dupd sec. al Mlea. Papirusul

,1,'scoperit era mai ieftin dec0t costisitorul pergament.

Ca urmate, sclisul prinear a fost ,,spdlat" de pe pergament,

lrrlosindu-se, ?n piincipal,laple gi tlrAiie de ov[2. Odatd cu trecerea

lirrrpului (sec. aI XXX-lea), s-au utilizat alli ingedienfi, cu precddere

,lrirnici, precum: tincturd de fier, bisulfat de amoniu sau metale

l('r.no, iar mai apoi ultravioletele ori ,,fiimdri ultraspectrale", pentru a

rruiri contrastul de cerneald (oblinutd din plante gi alte ingrediente

rrrrturale!) scris pe pergament. Una dintre tehnicile ceie inai de suc-

( ('s pentm a citi prin vopsea s-a dovedit a fi cea sJ ,$aze X" fluo-r('soente. A'stfel, spre exemplificare, la Institutul ,,Richester" O{ewYork) gi ia Universitatea,,John Ftropkins" (Maryiand), din SUA, s-a

r etrsit recuperarea a 80a/o din,,Manuscrisul marelui matematician al

z\rrtichitdfii - Arhimede" - peste care fusese scris un text liturgic,lirr sec. al Xll-lea.

in celebra Bibiioteca a Vaticanului, s-a descoperit, prin uti-|nvea aceluiagi procedeu, lucrarea lui Cicero - ,De Republica"(scc. al iV-lea ?n. de Cirr.), scrisi pe un pergament, acoperit ulteriortlc textul SfAntuiui Augustin cu privire la Psahni (sec. al VII-lea),t:;"rt existent gi azi in Biblioteca Vaticanului; sau un fragrnent din

scrierile lui Seneca cu privire la ,,prietenie" a fost acoperit (sec. al

V I l-lea) cu texte din Vecliiul Testament.Iatd cum, in El'ril h{ediu, vechile manuscripte clasice au fost

:rcuperite de ,,vie{ile sfinfilor"! Proceduri diverse, mai ales chimice,rrrr permis a se reconstitui textul primitiv (primar), ddnd, astfel, la

rvcald opere insemnate ce se credeau irernediabil pierdute! to

Azi, la Mdndstirea Sfbnta Ecaterina din Peninsula Sinai

{ligipt) se pot studia peste o sutd de palimpseste. Au supravieluit, de

irscll1ellea, peste 60 de manuscrise patrimpseste unicat ale Noului'l'cstament biblic grecesc, precum gi alte exemplare celebre ale unor

lrrrlimpseste. LucrSrile de speciaiitate la temd ofer6 date ample qi

rt'lovante in acest sens.

* L+'* -1_5-

Teri:i-re;iul i?,,"'-L,Ef;iirs:*;ll)"1 i'' ajllt:ie sir fie ;ii ii::ai ?r: i:n:ii ?n

varil ec;-,iexte, i:ti r*ftriri ?rl:"-i: varieiali: lje rii:;,.;iflir:r: creoriili: ;]s-

ircncmie, artitccllirii, rr1*i* piirsiiec,, ist*r'ie, eg.,pic"icgi;, ge*::tl,i'fi*logie, i-*ediciniL ir*ai ajes nedic*-leeelii), lr.lg'"'isl, 'i" 1;i;-r5 gi ?i-r te;]r-

niea ds calc*i altu:ri;i. I-a lliielli't1ti, ?n iir:liri:-rii, i;;ii:iii: ehi*,r,,Eill-1.,lta llal imps;,;st".

hlu i,"e-ail-l F::-iiprs s5 i!e;i:,1;,;:n rp;cifr,-ii::i':ir- i*r'::l:,::;ih:i litaeeste clori:enii. Amirtr:n r1u*- {i'ptr;l si 111;1^;c::'o:13; r:ptr'$ dc *rl:i

i;iasticfl {tablolrri ri]c in.ror aiitcli celtnri)" i,'r:.:1ru'r t1 :::l:,:f; cJe la

dislrr-lgere sau lilrt, rlu suii:ilt ;u:e'iari"iol"r"cze L'i'iil tr.iitica ir:lir';:;es-h;lui. Peste crigiirai s-a pietat :ili{:e1'/:r mai pr:iiir atrigirtor ,ei vaiol'osesteiic. Fen*nen';j este clm*scut cri:i ales ?n timpill celor S*uilRiz'ooaie I'uf oirrj iale.

-/o*r filce ieferire, t*lt-lsi, sct? rxerrrplif,;a;"e" i& *3;ev;i .n;,+-

re sEe Eu*i C*c:siantlti ilr$s:cxqi, ccl .rai str"ii*clt i:epi'ezeniir.rit al

scrrlpturrii sec. al KX-lez,11inri ;i LIn rcinarcabii f;iosc{'gi inl::lepl. rle

sorginte striveche. ,"71oii cei core /-azi cti;tosct:f in tlinpul, vielii scle,

de la meri arti:iti lq wr;ri scriittr! f*tece::i si e:.troperti, i-au rJecret{}l

un profet al crte! wtoderne, un denti',;,'g-l&":cn, t-tn pilrirtle s{ scrfipttt-rii acestui veac [...J i,rn wartir al unei si;:gurefisr;ne - {.1{-]L, {recr;fe

din trectptd in ft,ecptd, spre uitiwa desi',,fr:$ire pe c6re r; putea visa

tnintea oweneas c ii" .'12

{-ucrdrile sale, in cciporaiitat*::"i*'r, poe;,ii rezonartte ale ar-

tei iscusi{ilor megteri pcplrlri rom0ni, ,,ariritec}i" gi c*l:sh"uctcri de

case qi por{i r-nonumentaie. Cercetbtorii - istorle i si critici de art[ -au remarcat qi eviden{iat Faptul c[ sursa principalS a artisfiilui c re-

prezintd arta pcpulal[ romdneasci. Aceasta este supeirfill palinpses-tic spre deslvfirgire ?n arta sa! El a reuEit sd ?rnliine simplitatea, puri-tatea, vigoarea qi profinziniea ?n{elesurilor transmisi cle aceasfa, cu

rafinamentuli avangardei parizier-le, ?ntr-o corpcraiitate aft istici uni-cd, original[, de o sutrstan]ialitate ideaiici plurivalentd ce uimeqte qi

inc6ntd prin rnbre{ia demiurgicb gi purd a artei sale. Ei a renrlnfat la

clcrnentele secundare prezentate pAnd atunci in sculpturi, ?n favoa-

rca evidenlierii esenfdi revelatorii a lucruriloi.Cpera sculptural[ a lui Constantin BrAncugi, prin care a re-

volufionat arta modemd, este ?ntregit[ de cugetdrile saie de fiiosof gi

infelept de sorginte striveche, in sensul cel mai brm pe carc ?l ex-

1l'inra aceasth no{irme ?n Antictrritate. ,"Sii creezi ca un Demiurg, sd

lxtruncesfi ca un R.ege, sd tnunceqti cG L{n Sctrav" {3 Sunt chiar cu-

viniele sale, scrise gi consemnaie spre sffirgitul vielii. ,fforisme,laxle qi fnlelepciwi" au fost scrise de insagi m6na presiigiosuluicreator, citate in ca,tatroagele unor expozilii, in carnetele sale perso-

rrale, in interviuri de presd, in eorespondenla sa sau re{inute qi notate

ric ia maestru de cdfue exege{i care i-au urmdrit cariera, discipoli,colec{ionari, prieteni, riiplomali q. a. Am fficut referire asupra lorirrtnrc6t, dincolo de peilinentele notalii aXe criticiior de afid, ele ex-

lrriin[ direct gdnCurile gi frdmAntbrile artistului qi focalizeazd o lwrriind mai clalS asupra perceperii esenf*i sirirituiui din capodopereie

:;ale. Aforismele qi textele sutrt un juniai cle crea{ie al unui artist ge-

riiai!Referirile oricirLri creatcr de artd asupra propriei creaiii mi

sc par mult mai relevante dec6t orice alte afirmalii ale altora, pentru

cii cele ale autorului dezvdluie, dincolo de subiectivism, aspecte

rnultiptre qi intime ale procesului de elabolare, dar gi de sensuri co-

notative avute in vedere de cStre autoi. Acestea, adesea, le creio-neazd. cr ezul artistic.

tn sprijinul afirma{iilor noastre, sprc argumentare, citdm se-

lcctiv c0teva texte ale lui Constantin BrAncuEi, lSmuritoare asupra

unora dintre operele sale, dar gi ca susfinere a ideilor enunfate ante-rior privitoare la palimpsest ca pr-ocedeu intr-una dintre artele plas-

tice. Iatd: ,,Grice lucru -fiinld srtu nefiinld * are un spirit. Atunci, laritspiintia meseriei tnele, mi-am spus: acest spirit al subiectuluitrebuie sd il redau eu. Cdci spiritul va fi ve;nic viu. Sau, dacd do-t'ili, ideea subieclului: aceea care nu moare niciodatd... Am lucratrrrult ca sd gdsesc modul prin care sd mi se ugureze calea spre atrfla pentru fiecare subiect forma-cheie care sd rezume cu putere

*L{}* *17-

ide:ri :.ci:iit!,:;;!::c::i.". l;;n 1:tr!eu;i si:r;:!:t 4i tit;t :il*is'i* c:j,-2{i...

terihi/ de ,:;i;tii-ii i:: i:: c s'it:iezi: cci'c::i,t1!gt/!'r:.2{: c{::3{! {:! "':t!i:.!t

stiref:;'ezin!. ,4m aj::n:; :;i sr.*/ tir:e !x'oi;2, dln iemn ;i :ii:: *e*t"ti't:;'i! nce!

ii!nntn;il Gs(t;:'r - c.q::niitt!,ti.. " '.:'. n)'" It

.-;trtffii'i':ti?. i" -

J t'r)ji.': ,t4,1 ,ti,,.';ll:ii':- :lI ;t; .;,'1 ':.it.': 1.'^'

l?igntld. Dtn", er:i il:!/'ts weo. cir.;::;;i,!"e c!! ft::si)';t::;tii;i!!!::!:tt,. i;'i:t:::'t."i'i:efit?.ti tv'el;uicr sd i'epft:z'lnie c.{stnele itfir:gind. !tt,;i"i" rt;i:'i r:rc sd

fuc, aare, o.fe;xeie gr-:c/i:, it'ti:'-i;;t r:!:::!iir?!.4r:: i7suf altseci ciiit v:c-

let'is ce 'rni se g;t:sese lc cfis;2*ziiic o... nigi,:i:in,:!" 11

,.,Tnryul cil'leris:;c es:e .f;":tiilos t':zift:.ti 1;'t ffiiisiira in tarcog/ i nderr fe su,,f ! e i:,t l' . 1 6

; ^-

r 7 i . r. t r- r

,,tn J{.t!.v"!!!t ntt a fa:t v{}rba riespre o co7;!e .fi'Je/it ct cit;uti

wod"ele - l;drbct ,ri jbweieiubirii fdrd de moarta, pe cG;'e eL! st?'t ttdzu!-o cu or:hii miniii. Arn

eli*'tinat din opera meo tcf ce€.a ce nt! er# c:;enlie{rfi. Gdsili ineceastd sculplurd nuiieai o sug€rfi.t'e a brcie.iot' qi a S"icioa{eioin, (i

sugerare afiziaztcwiilor. trar', cu cAt veli i;ritti mrii mti! ac€dt,std ape-

t d, ctt Gl6t ;xsi ugar ii veli descoperi sensu!: mi,rtr:ru!-fer:unditiliii ;ial worli! rdtnine insuqi wsisteruit aceslei ivi;iri csre va sttprrnlefui

chiar qi di;:co!'L de :;toi'r;itq!.. ""' '7,,Spre iwensitaies viztktintliii'J - 6;rss,9fa e::le iissdv'ea

tnea. Copil f,n;tl, csx v,lsat totrlectuna cd cs fi voi! sd zhcr itrlntrearbori, spre cent.r,i. ile 45 r,ie ani port i:osto!trtrin visu{ui acestuia qi

cantinui sd creez Pdsdri wd"iesft'e" ilzt;tu cia:,esc sri reprezint o pa-sdre, ci sd expr!:n f;e.ru:;!rea iit sine, sitirifii e!.: z!;oni, eltntt!...",

,,8'u nz.t creez Fi;::dri, ci zi;o:"uri! " ..., ,,Zhortti tt'i):rit'!r,"!'" a&

,,5*iltrtit*''tt ileso Cocasu! nu nlsi €sfe c{}coq,' ittr i}ti:;drertmdtssft"d rtu rnsi esfe o pctsitre: ail dei'enit s!nt!:rs{uri. Ei: atn ct*t{rttmereu ncturahtl, fruino,su! pt"iwar :;i riirecf, ne*i$!oc!f 1i efern! *a-resc ca Pd,sdrile qi Cocc6ii r:cei sd umple ad:itri iteireg Univer:;u;l qi

sd expt'iwe ffiareo Eliberr;re!... Pit,:tclrile wrties{re zh*ttrd, f*sd Co'

cogii cdntd!... Cocoqul sitnt eet!"'*e

,,... in.fond, Masa tdcerii este o altd, o nowd Cina cea de

Itrind... Linia Mesei tdcerii... vd sugereazd curbura fnchisit a cer-( trllti, care aclund, une;te;i apropie.

,,Eu furma o caut in tot ceea ce creez!... Eu cred cd olitr-ncd adevdratd in plasticd ar trebui sd ne sugereze infinirea!...

,\lii uttegti toateformele fntr-o singwrdforntd qi sd ofaci vie." 27

,lnsamblul de la Tg. Jiu rdntdne singura sculpturd a vre-tnurilor moderne care se poate cotlzpara cu mdrelele monumente

tile Egiptului antic, ale Greciei qi ale Rermqterii".zz

,,Trei piett,e de hotar mdsoard fn Europa istoria Sculpturii:

t'hidias - Michelangelo - Brdncu$i". *Concluziondnd asupra utilizdrti conceptului palimpsest in

tlomeniile anterior menlionate, subiiniem o caracteristici esen{iald

comun[: in toate funcfioneaz[ memoria ca obiect Ei obiectivare spre

rnetafbrlc, in toate ,,sensul acoperd semnwl primar".2a Aceastd

sintagmi sinteticd qi adevbratd despre raporhrile de interdependen-lir, complementaritate gi disociere dintre tradifie gi modernism, for-niulatd de cdtre criticul Mircea Braga, ni se pare adevhratd Ei acope-

riloare gi in cazul ,alllizfuli tehnicii palimpsestuluiin varii domenii:.s'emnul prirnar e suportul, iar sensul e miezul, esenla qi plwivalenfa:;ugestivd a noilor interpretdri conotative.

2. F atiwap s estwl, fuatertext w fltitsteil gi interme di$litate a

in demersurile criticii literare actuale, unii analiEti sau

t:r;eiqti fac referiri Ei asupra unor fbrmule creatoare, asupra pro-t'cdeelor stilistice gi estetice specifice detectate ?n alc[tuirea ope-lci unui autor sau altul, asupra modului in care tehnicile literare,rrspectele de ,,form6" pun in eviden!6 ideile, ,,confinutul uealie|".Srrblinierile gi accentele nuanfate in acest sens ne dau mbsura,lisocierii sau apropierii autorului fa![ de alfii, contur6nd cu fide-

I-ls^- -19-

iitale vocea irei'soraili, crigir:alE ce ii;i1:::imI v:rlial'e esirticlapa:te cleaiiei eeiui sui:us anairzei.

Adesea, am illtilrrit utriizarer" c:t eir:cr;rnirrrint qi la otriect

a temeni!o: da ryrai sLtE, dar qi texto in ga;-e .,ir,t*;rneclitlit*'leil",

,,itiir:t'f*xil.ii\.itiit;l;1" q;.,laiit::l;trlstiti" gt'i.'t filliiea-te ?lrt;:-1,;r spc:ii'r'lsirrciiiaiiv i-iliil-r;i t5 i);iF jL-:,F

':l; ai''i';e ii;"*i, cl"rSilil t*iiitl::ii ?ni.rel

teimeni, icduclncl eci:lir+ci;i ir intei'pr*t;ire. iril' l:.iijilii:,I eii.ir"t' o

stsie de nedulterit'e, cie eir:iu:.:L.

Ca rirr: ::::'e, s:.ir,,ci:il, ccttsirierl;n flrc*sai"e ciii';va oi;sgrrla-

iii. i;i silillin:*-ii rie pioci:dee artistiee, ?l:n-ie*bst* cl-tili),tcllte, oa:ril

acceniueilzh n:cd*i-rrittilea linr-rr l"*lit?, ollii'c iilerarc, so ?;rs*ritt st'

aeeste cor:cepie : iralim psest:;i, iirtei lextua i ii ate: qi in lenneci ai ita-

tea. *ecii ?n c:lzul nra'jcrtil1i! ilp----------------lucieril*r ilslri.i!'11 '-r*rti arttot' se,u

oiie{c in caic inrertextu:rii'rliiea sait ii;t'.lrn:el.lirrl-'i1i1-iitea t ptcz'anti,

arguinentatia e iletaii:rtir gi i* c'brsct, ?n ali*ic, cie tr;lilte +ri, ?n

pr'ivinfa paiirnps*st:.iiLti asi':*i;ie ie tratate i6mfin, !r*cvet:t, ja iTivo-

igl enriniuitii, 1?ir5 a se evirierfia, e>le1,1i-'lifir.a, iil c: cons{i ?n

te.xtril de ref,erir:i5 gi" mai :ties, ce :fecte esle'Llce &ti. .i\-.iirsea ter-menul e ascciat" coiefit, rsi c:: ,,refle.-<ir: ?n og!ini5,". ciar sm obser-

v:rt gi c,;rir *rii ccrilentaicli ?l ocafirrtLi*, pf;ni ia clisolil{ie, cu

intertextualitzrtea, ?n[r-l: extrap*lare r in-terpretlrii ce ni se pare

neconv ingdtoare "si

gener:t<;ai:e cie echivoe.Este itn aclev5r fbi-.i1ii cI unii erittci literari ai ;:aii gancra-

!ii, ?n c[utarea propriei iclentii[,ti, apeleaz6 ia arsenai'"li eseisticii,contur{nclu-;i C,iscir",'sui ?ntr-un linibaj cu pte*i:r1*Le ,,p':etic"" it-lacest sens ni;:rie de incrirni;:g.t! E cie apreciat e{c'rhrl ?n*'eprins

*rir: apeiui ia un *rsel-tal itngvisf'c v5<iit ciutat s,i, rn:'i ilies, ptlte-rea cle a frlu;rrrta la deeorj:trcz ct-i prceerlee clasic*;: textltlili. Elr'r,

e;<ager6rilc ;lcpistate ir'l lri,ze voitr- aiati-rl:icate, trii::ii.e de suportitlargurnerrtlllui csieiic, nu all niciul: srfi:;, b3, mt:i nlull:, ?r,ilepiiri*i":-

z5 lectcml. irl siir"ra{ia r*tori*ir e:eistics si pr:eiie* ce se depir'tea*zir rle esenfa oiierei rie relcrinil ,leY1:sl, iit'rt;,e *i ?nslgi aritol"iot.il

qi, nn rareori, print*it:l o:<erciliu zr1-itt-. p,-ral'; fi iilliclt ep{ilaile

idcntic (modificAnd doar nutnele autor-ului Ei titlul lucr[rii sale),cu aceleaqi,,consecinfe" de apreciere, la opera altui autor!

in opinia noastr[, proprietatea semanticd a termenilor tre-br"rie piistratd ?n esen![, chiar dacd, ?n timp gi in alte contexte, leaddugdm noi valenje. Astfel, ,,palimpsesf", concept operafional,procedeu artistic distinct in literaturS, nu trebuie sd-qi piarddstructura semantic[ inifiala. in aeest sens, pornind de la intelpre-tarea generalS pe care noi o acordbm termenului, susfinem nece-sitatea raportdrii lui la ideea de fundament, de ,,semn primar" inprocesul de'inspiralie al unui autor pentru crealia proprie, ddtd-tclare a unui nou,,sens". Consider[m c[,,suprapunerea" noii ope-rc peste cea inifiald nu se produce la nivelul textului, a limbaju-lui, ci, in prirnul rdnd,la nivelul structurii corapozilionale, a in-tregului eqafodaj al noului text, la nivelul modalit5lilor noi de

conturare a personajelor (in cazul eprcii gi dramaturgiei) gi abia,in cele din urmd, asupra vocabularului qi a noului subiect.

Intertextualitatea ca termen adoptat ;i frecvent ?ntdlnit, invarii contexte, in critica literarl. modern[, structuralist[, poate fiinterpretat Ei intr-o accepliune mai larg6, circumscrisd mai ales

icleii de ,,intrepdtrundere", de ,,coresponden!5" la nivelul textuluilit.erar. E o ,,fesdturd implicitd a textualit[fii", desemn0nd pro-prietatea textului literar de a fi legat de alte texte ale unor prece-clcnli ce au glosat la aceeaqi temd. Noliunea de intertextualitaterrre, in opinia noastrd, o arie mai ingustb ;i un sens mult mai res-lriris decdt cea a palimpsestului.

in Semioticd, intertextualitatea este inlocuit6 cu no{iunearlc ,dialogism",in sensul in care enunfurile se leagd intre ele inr;copul semnificdrii. Julia Kristeva (semiotician francez de origi-rrc bulgard) a preluat de la Mihail Mihailovici Bahtin (semiotici-rrr rus? critic literar qi filosof) conceptul de ,dialogism", extin-zindu-i aria de percepfie prin referire la modul in care enunlurile:rrr leag[ intre ele in scopui semnificdrii. Sernioticiana Kristeva:rl'irmd cE orice sistem de semnificare poate constitui, prin modulr r care ac[ianeazd Ei transformd sistemele de semnificare anteri-

ry ?s-! ^. -21,-