Facultatea de geografie si geologie A.I. Cuza

Riscuri hidrologice in bazinul superior al Trotusului

Palcu Lucian Emil Gr. 1132B

Harta schematica a bazinului Trotus

-Bazinul Hidrografic al rului Trotu are o mrime de 4456 km, ntre afluenii Siretului, Trotuul ocup locul 4 din punct de vedere al lungimii bazinului, dup Bistria (7054kmp), Brlad (7220kmp) i Buzu (5624kmp).

-Bazinul Hidrografic al rului Trotu are o form uor alungit pe direcia NV-SE.

- Rul Trotu reprezint principala arter hidrografic a bazinului i strbate n diagonala bazinul sau, pe o lungime de 149 km, pe firul apei.

Volumul si intensitatea precipitatiilor au avut ca efect activarea torentilor din zonele despadurite, cresteri rapide si nsemnate de niveluri si debite pe cursurile de apa ale bazinelor mici, afluente Trotusului (Corbu, Ursu, Sugura, Agas, Seaca, Beleghet, Foroja, Goioasa,Grohotis, Iedera,etc.) si care au determinat inundatii catastrofale si transport excesiv de aluviuni tarate si nu numai.Deasemeni si orientarea versantilor a avut un rol deosebit in formarea torentilor mai ales datorita proceselor geomorfologice accelerate de utilizarea nerationala a versantilor din bazinului montan al Trotusului.

Arealul padurilor din zona Comanesti

Padurile au un rol foarte important in cea ce priveste, prevenirea formarii torentilor deorece stratul de cetina depus se comporta ca un burete ce absoarbe precipitatiile in exces.Deci putem admite ca una din cauzele inundatiilor catastrofale din 2005 au fost defrisarile masive,si in al 2-lea rand faptul ca nu sa dus o politica de reinpadurire a terenului defrisat.

La Ghimes, Trotusul a inundat 50 de case, a distrus 3 poduri si a avariat drumul national (DN) 12, iar la Comanesti, apa a intrat in 165 de case. Din cauza torentilor care au navalit de pe versanti, la la Palanca, drumul comunal (DC) 137 a fost partial distrus, iar e DN 12 blocat.Cea mai grava situatie se inegistreaza pe DN 12, la Palanca, la monumentul lui Rebreanu, unde a alunecat tot dealul si a venit in sosea, blocand-o pe circa 300 de metri.

Pe langa precipitatiile exceptionale cazute, ntre cauzele care au generat fenomenele extreme din bazinul raului Trotus se identifica:despaduriri excesive,neigenizarea parchetelor de exploatare forestiera de resturile lemnoase, blocarea albiilor la poduri si podete cu bolovani si resturi lemnoase transportate de torenti din zonele de exploatare forestiera. Un alt factor foarte important este legat de amplasarea localitatilor si gospodariilor n zone de mare risc al inundatiilor.Ca urmare a acestor amplasari necorespunzatoare pagubele produse au fost deosebite: 3 persoane decedate si distrugeri n valoare de 830 miliarde lei (aproximativ 2,2 milioane euro).

Debite medii lunare (2003- 2010)120 pp

100 pp Helegiu 80 pp Tazlu Halos Ferstru 60 pp Cireoaia Asu Vrnceni 40 pp Tg. Ocna Goioasa 20 pp Lunca de Jos

-In bazinul Trotu exist o mare neuniformitate a resurselor de ap. -Cea mai mare pondere de volum o are rul Tazlu (225mm). -Caracteristicile climatice influeneaz direct resursele de ap i determin o mare variabilitate n timp a acestora.

0 pp ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

-Resursele de ap din bazinul hidrografic al rului Trotu sunt o rezultant a particularitilor fizico-chimice precum i a activitii antropice.

-Bazinul rului Trotu, elemente morfometrice; alctuirea sistemului hidrografic.4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0Tr ot u As u Oi tu z Ca in Ta z l u Sl n ic Uz

Altitudinea obriei(m) Lungimea rului (km) Suprafaa bazinului (km2)

-Dinamica activ a factorilor climatici (precipitaii, temperatura, evapotranspiraia, vntul) ce sunt caracterizai prin marea varietate anotimpual i anual, constituie un rol determinant n formarea resurselor de ap -n arealul Bazinului Hidrografic al rului Trotu sunt cuprinse 43 de bazine secundare. -Asupra proceselor hidrologice, altitudinea medie a bazinelor exercit o deosebit influen. -Lungimea rului influeneaz durata i timpul de concentrare a viiturilor. -Rurile din Bazinul Hidrografic Trotu se alimenteaz din ploi, zpezi i din ape subterane.

Precipitaiile n bazinul hidrografic Trotu- Staia Meteo Agas(2003- 2010) Sursa datelor: Direcia Apelor Siret, Bacu250 pp

200 pp

150 pp Media Maxima Minima 100 pp

50 pp

0 pp ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Precipitaiile n bazinul hidrografic Trotu- Staia Meteo Helegiu (2003- 2010) Sursa datelor: Direcia Apelor Siret, Bacu250 pp

200 pp

150 pp Media Maxima Minima 100 pp

-Caracteristicile climatice influeneaz direct resursele de ap i determin o mare variabilitate n timp a acestora. -Primvara, pe ansamblul bazinului, se nregistreaz cea mai bogat scurgere(43%). -Aceasta, se datoreaz climatului temperat-continental, cu precipitaii bogate n acest anotimp, la care se adaug i apele rezultate din topirea zpezilor. -S-a constatat c n lunile de toamn sunt creteri semnificative. -n sectorul mijlociu al bazinului i n cel inferior s-a nregistrat cea mai mare frecven de producere a viiturilor. -lunile de iarn prezint cele mai mici valori ale precipitatiilor aceast situaie se datoreaz reinerii precipitaiilor pe sol sub forma de zpad, fenomenelor de nghe de pe cursurile de ap i cantitilor reduse de precipitaii.

50 pp

0 pp ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct nov dec

Repartiia procentual sezonier a scurgerii medii n bazinul Trotu Sursa datelor: Direcia Apelor Siret, Bacu50 45 40 35 30 25 20 15 10 5 0 Lunca de Goioasa Tg.Ocna Vrnceni Sus Asu Cireoaia Ferstru Halos TazluIarna Xll-ll Primvara ll-V Vara VI-VIII Toamna IX-XI

-Scurgerea minim se produce iarna (8,7-11,6%) i toamna (12-15,5%) din volumul anual. -Scurgerea maxim se produce primvara (39,9-49,3%) i vara (27,1- 34,7%),din volumul anual, deci sezonul cald care debuteaz cu topirea zpezilor i este bogat n precipitaii asigur circa 80% din scurgerea anual.

Viiturile produse pe raul Trotus la statiile hidrometrice, Asau, Ciobanus, Sulta, Ghimes

Asau Ciobanus Sulta Ghimes

Viiturile produse pe raul Trotus la statiile hidrometrice Goioasa, Onesti, Vranceni, Tg. Ocna

-Viiturile din perioada 09.07.2005- 27.07.2005, de raul Trotus la statiile hidrometrice Goioasa, Onesti, Vranceni, Tg. Ocna,sau caracterizat prin debitele maxime care au determinat creteri importante de niveluri, au provocat inundaii pe suprafee ntinse care au afectat localiti,terenuri agricole si ci de comunicaie. -In afar de pagubele materiale propriu-zise, trebuie menionate si procesele de albie i de versant care s-au produs pe durata ploilor premergtoare i a inundaiilor. n ceea ce privete pagubele materiale directe va prezint in slideul de mai jos o situaie centralizatoare pe localitatile cele mai puternic afectate:

Judetul (localitati afectate)BACU 71 localiti (Ag, Asu, Ardeoani, Bacu, Bogdneti, Brsneti, Bereti-Tazlu, Berzuni, Blgeti, Buciumi, Brusturoasa, Balcani, Buhui, Buhoci, Comneti, Ciui, Coofneti, Cain, Cleja, Coloneti, Damieneti, Drmneti, Dealu Morii, Dofteana, Faraoani, Filipeti, Gura Vii, Glvneti, Ghime, Helegiu, Oituz, Oneti, Orbeni, Pancesti, Podu Turcului, Prjol, Pirgreti, Prjesti, Palanca, Poduri, Racova, Rchitoasa, Roiori, Rcciuni, Sascut, Solon, Slnic Moldova, Suceti, Strugari, Tamai, Tg. Trotu, Tg Ocna, Ttrti, Traian, Urecheti, Ungureni, Valea Seac, Zeme)

Perioada (fenomenul produs) 7-8.05 - precipitaii abundente - scurgeri de pe versani - revrsare pr. Zeletin, Bodeasa - rigole i canale colmatate 22-26.05 - precipitaii abundente - revrsare pr. Prajoaia, Trebe - scurgeri de pe versani 1.07-31.08 - precipitaii abundente - scurgeri de pe versani - revrsare r. Trotu, Tazlu, Cain, Oituz, Siret i praie locale

Obiective afectate - 5 persoane decedate - 10217 case i anexe gospodreti - 75 obiective soc-ec - 553 poduri i podee - 4,4 km DN - 435 km DJ+DC - 15 km strzi - 88,6 km DF - 25947 ha teren agricol - 435 fntni - 19 construcii hidrotehnice - retele electrice - reele alimentare cu gaz - alte pagubee

Pagube valorice (mii RON)

82207,6 3528,3 44230,0 7447,4 77401,1 963,1 2051,8 29024,3 61,5 33622,1 27684,3 26120,4 4300,0

Total

338641,9

Bazinelor hidrografice mici n care s-au produs fenomene deosebit de dezastruase la viitura din 28 iulie 2004.

Faptul ca acumularea de aluviuni a depasit eroziunea,sugereaza faptul ca cea mai mare parte a aluviunilor, adica circa 35%, au provenit din bazinul versant. Chiar daca sursele aluviunilor sub forma de alunecari superficiale reactivate, mici rigole si ogase, nu erau n contact direct cu albia principala, prin fluxurile lichide excepionale care s-au organizat n timpul si imediat dupa ploaie, acestea au ajuns n albia principala. Fenomenul de transfer rapid al aluviunilor a fost favorizat de forma bazinelor n partea superioara, respectiv, marele lor coeficient de circularitate care a permis o concentrare rapida a fluxurilor lichide si solide.de exemplu, situatia grafica a bazinului Agas, ilustrata in harta din slideul de mai sus arata o circularitate de 1,07 n partea superioara a bazinului, iar n punctul de concentrare a apelor s-a reconstituit un debit de 195 m3/s, care se realizeaza odata la 500 de ani. Evident ca asemenea concentrare de forta eroziva a permis dislocarea marilor cantiti de materiale aluvionare n amestec cu material lemnos si resturi de structuri antropogene si depuse n lungul vii, avale de punctul de concentrare a apelor. Una din problemele mult discutate n literatura de specialitate este aceea n legtura cu rolul fenomenelor extreme n realizarea lucrului geomorfologic, respectiv, n impunerea unei forme de relief . Procesele de marime neobinuita (cum ar fi o viitura devastatoare, o furtuna, un tsunami etc) au fost considerate mult timp drept cele mai raspunzatoare de schimbrile provocate asupra formelor de relief. Desi aparent asa stau lucrurile, dupa o aprofundata analiza a nregistrarii fenomenelor, s-a constatat ca n schimbarea formelor de relief este hotrtoare nu numai prin marimea procesului ci, mai ales,prin frecventa cu care se produce.

Realiznd bugetul aluviunilor, se constata o dominare neta a proceselor de acumulare a depozitelor, n detrimentul proceselor de eroziune si dislocare a materialelor din albie si din versanti. Astfel,volumele de materiale erodate au nsumat peste 47 000 m3, iar cele acumulate,peste 74 000 m3. Depunerile de materiale s-au regasit sub forma unor mari conuri de albie, grinduri, depuneri peste albia majora si mai ales un imens con la confluenta rului Agas cu Trotus. Acesta din urma avea o lungime de 150 m si o baza de 180 m si a provocat unele dintre cele mai mari distrugeri zonei locuite si a cailor de comunicatii.

Ca o concluzie privind rolul viiturilor extreme si a perioadelor de scurgere lichida moderata n modelarea unui bazin hidrografic secundar in cazul nostru din cadrul bazinului Trotus de numai 4,5 km2. Astfel, productia de aluviuni inregistrata la o viitura extrema, de frecventa mica, a fost de 3000 m3, comparativ cu o productie de 5700 m3 care s-a realizat timp de 10 ani la debite lichide moderate. Cu alte cuvinte, un fenomen extrem poate efectua acelasi lucru geomorfologic n echivalentul a circa 20 de ani de actiune geomorfologica curenta. Daca n cei 20 de ani nu are loc nici un eveniment meteorologic extrem, activitatea geomorfologica de eroziune, transport si acumulare este efectiva.Si invers, in 20 de ani debitele de marime moderata erod mai mult dect o viitura, fie ea si catastrofala care se produce odata la 100 sau 200 ani.

Bibliografie: -Dumitriu, D. (2003), Studiul geomorfologic al bugetului de aluviuni din bazinul rului Trotus, Teza de doctorat, Institul de Geografie al Academiei Romne, Bucureti. -Olariu, P., Gheorghe, Delia (1999), The effects of human activity on land erosion and suspended sediment transport in the Siret hydrographic basin, in Vegetation, land use and erosion processes -Radoane, N.(2003), Geomorfologia bazinelor hidrografice mici, Editura Universitii Suceava. -Raport privind evolutia si efectele fenomenelor hidrometeorologice produse n bazinul hidrografic al rului Trotus, n perioada 23-30.07.2004, A.N. Apele Romne, Direcia Apelor Siret-Bacau.