~n parcurile administrate de FLORISAL, florile arse de soare sunt `nlocuite frecvent

Despre libertate ;i responsabilitate sespun multe. Mereu au fost foartedezb[tute aceste dou[ concepte ;i fiecareindivid le `n\elege diferit. Cine tr[ie;te`ntr-o comunitate trebuie s[ le `n\eleag[pe ambele. Dar fiecare a ajuns la oconcluzie personal[, asem[n[toare sau,dimpotriv[, foarte diferit[ de opiniacelorlal\i. Dup[ mine libertatea `nseamn[r[spundere, ;i probabil de aceeamajoritatea oamenilor se tem de ea. ~nrealitate c]t de liber e omul? Nu prea mult.De fapt nu-i liber[ nici pas[rea, de;i neplace s[ folosim expresia „liber ca pas[reacerului”. :i ea e limitat[, pentru c[ are„responsabilit[\i”< trebuie s[ migreze, s[fac[ un cuib, s[-;i creasc[ puii. Libertateaomului e limitat[, deoarece vine „lapachet” cu responsabilitatea de a face ceeace-i corect, pentru a nu afecta negativvia\a celor care-l `nconjoar[. Liber sepoate sin\i ;i cel care lupt[ `mpotrivadiscrimin[rii sau a abuzurilor de orice fel.Libertatea mai este ;i str[dania de a trecepeste obstacole, de a crea ceva nou, maibun ;i mai util pentru to\i. Deci libertateane d[ doar posibilitatea de a alege `ntrelucrurile ;i faptele care ni se ofer[, pentruc[ libertate absolut[ nu exist[. Chiar ;iasupra propriei noastre vie\i avemlibertate doar cu anumite limite. Daravem libertatea de a arunca gunoiul pejos, oriunde? Nu, pentru c[ am face r[ucomunit[\ii `ntregi. Avem doar libertateade a depozita gunoiul exact acolo undetrebuie, unde `i este locul, pentru c[suntem fiin\e umane responsabile deviitorul ora;ului nostru.

Vasile Pu;ca;, directorul SC Florisal SA

O nouă reglementare va schimbacât de curând cam tot ce înseamnăgestionarea de;eurilor din România. Căne place sau nu, cu întârzierile specifice\ării noastre, cât de curând noua Directivăa De;eurilor va trebui să fie transpusăîn legisla\ia na\ională. Obiectivulprincipal al noii Directive Cadru aDe;eurilor este acela de a face dinUniunea Europeană o societate areciclării. O societate din care poate vaface parte ;i România.

~n calitate de stat membru al UE,România avea obliga\ia de transpunerea noii directive până la data de 12decembrie 2010. Proiectul de lege careasigură transpunerea noii directive seaflă încă în proces de avizareinterministerială. Obiectivul major alnoii directive europene privind de;eurileeste acela de a conduce la realizare înUniunea Europeană, a unei a;a-numite„societă\i a reciclării“, în cadrul căreiase dore;te evitarea generării de de;euri;i utilizarea de;eurilor ca resursă.Directiva urmăre;te ;i îndeplinireamăsurilor cuprinse în cel de-al ;aselea

program comunitar de ac\iune pentrumediu ;i anume, măsuri care să asiguresepararea la sursă, colectarea ;i reciclareafluxurilor de de;euri prioritare, înconformitate cu acest obiectiv ;i pentrucre;terea poten\ialului de valorificare ade;eurilor, acestea ar trebui colectateseparat, în măsura în care acest lucrueste posibil din punct de vedere tehnic,economic ;i al protec\iei mediului înaintede a fi supuse unor opera\iuni devalorificare care să conducă la cele maibune rezultate din punct de vedere alprotec\iei mediului. Statele membretrebuie să ia măsuri care să încurajezesepararea compu;ilor periculo;i dinfluxurile de de;euri, în vederea asigurăriiunei gestionări ra\ionale din punct devedere ecologic.

Schimbări preconizate

Odată cu adoptarea unui nou actnormativ privind de;eurile vor apăreao serie de alte schimbări, cum ar fi<a) Clarificarea responsabilită\ilor

factorilor implica\i în sistemul degestionare a de;eurilor> b) Aplicareaierarhiei de;eurilor în func\ie de ordineapriorită\ilor în cadrul legisla\iei ;i alpoliticii în materie de prevenire agenerării ;i de gestionare a de;eurilor>c) Sprijinirea utilizării materialelorreciclate, în conformitate cu ierarhiade;eurilor în vederea creării unei societă\ia reciclării> d) Introducerea no\iunilorde încetare a statutului de de;eu,prevenire ;i pregătire pentru reutilizare>e) Introducerea răspunderii extinse aproducătorului pentru a consolidareutilizarea, prevenirea, reciclarea ;i altetipuri de valorificare a de;eurilor ;iintroducerea abordării de ansamblu caresă aibă în vedere întregul ciclu de via\ăal produselor ;i al materialelor> f )Obliga\ia producătorilor de de;euri dea realiza obiectivele de pregătire pentrureutilizare, reciclare ;i alte opera\iunide valorificare a de;eurilor, inclusivopera\iuni de umplere care utilizeazăde;euri pentru a înlocui alte materiale,a de;eurilor nepericuloase provenite dinactivită\i de construcţie ;i demolări.

~n zilele caniculare din luna iulie aufost udate florile din parcuri ;i celelaltespa\ii verzi mai mult ca `n celelalteanotimpuri. Angaja\ii Florisalului aulucrat la udatul florilor `n dou[ schimburi,dar, cu toate eforturile depuse, pe alocuris-au manifestat efectele ar;i\ei<

“C[ldura asta foarte mare a f[cutmult r[u, `n sensul c[ nu am r[zbit s[ud[m chiar at]t ;i a;a cum am fi dorit.

~ntre orele 11 – 17 nu se poate uda,numai noaptea se poate ie;i cu tot ceavem. Dar mai r[m]n pete albe, maiexact pete uscate, din cauza `ntunericului.Se d[ cu furtunul de pe ma;in[,vizibilitatea nu e prea bun[, dar dac[ sed[ cu prea mult[ ap[, se ud[ trotuarul.Florile au fost afectate aproximativ `npropor\ie de 20%, cauza direct[ fiindar;i\a solar[. Nici `ntr-un an n-am fost

at]t de p]rli\i, la propriu, adic[ ar;i desoare” – relateaz[ ;eful sec\iei Zoneverzi a SC Florisal SA.

Singura solu\ie este ̀ nlocuirea florilorarse de soare ;i a plantelor uscate, ca s[arate bine ora;ul. Dup[ cum se vede ;i`n imaginea de mai sus, `nlocuirea econstant[, cu rezultate bune, parcurilestr[lucesc, florile continu[ s[ ne`nveseleasc[.

~n 19 iulie a fost lansat[ campaniade con;tientizare privind colectareade;eurilor de surse de lumin[„Reducerea polu[rii cu substan\etoxice prin `mbun[t[\ireamanagementului de;eurilor desurse de lumin[ `n jude\ele de lagrani\a dintre Ungaria ;i Rom]nia”,`n cadrul proiectului de cooperaretransfrontalier[ Ungaria-Rom]nia- Program 2007-2013. Proiectul,care are sloganul „Dou[ \[ri, unscop, succes comun!” beneficiaz[de finan\are european[ ;i sederuleaz[ ̀ n perioada martie 2011– mai 2012, `n jude\ele situate lagrani\a dintre cele dou[ \[ripartenere. ~n Rom]nia este vorbade jude\ele Arad, Timi;, Bihor ;iSatu-Mare. Proiectul are alocatun buget de 1.6 milioane de euro,care vor fi investi\i `n producerea;i amplasarea de containerespecializate de colectare, precum;i `n construirea unei fabrici dereciclare a de;eurilor de becuri ;ituburi fluorescente. Aceast[ fabric[,amplasat[ `n Ungaria laMezőkovácsháza, va deservi celedou[ \[ri partenere ale proiectului.De asemenea, se va realiza o ampl[campanie de informare ̀ n jude\ele\int[ pentru a cre;te nivelul deinformare ;i, implicit, cantit[\ilede de;euri care nu vor mai ajungela gropile de gunoi, polu]nd, civor fi reciclate respect]nd siguran\amediului ;i a popula\iei.Evenimentul de lansare aproiectului a avut loc `n Pia\aUnirii din Timi;oara. Urmeaz[ ocaravan[ ce va poposi `n 10 ora;edin Rom]nia< Timi;oara, Lugoj,S]nnicolau Mare, Arad, Ineu,Salonta, Oradea, Marghita, Carei,Satu Mare. Dintre obiectiveleprogramului de cooperaretransfrontalier[ dintre Rom]nia;i Ungaria men\ion[m< prezentareaimportan\ei colect[rii selective ;ia recicl[rii de;eurilor din surse delumin[> dezvoltarea sistemului decolectare a de;eurilor din sursede lumin[ de la cet[\eni, institu\iipublice ;i companii> reducereapolu[rii prin cre;terea ratelor decolectare a de;eurilor din sursede lumin[> con;tientizarea ;ieducarea cet[\enilor `n spiritulunui comportament responsabilfa\[ de mediu.

Bra;ovul se afl[ `n top cu orat[ de colectare selectiv[ de24,2%, urmat de T]rgu Mure; cu22,3%, Sectorul 4 din Bucure;ti– 19,4%, Piatra Neam\ – 19,2%,Cluj Napoca – 16,1%, Bac[u –13,1 % ;i Suceava – 9,9%.Majoritatea municipiilor caredeclar[ aceste rate de colectareselectiv[ sus\in c[ de;eurile suntreciclate aproape `n totalitate, searat[ ̀ n bilan\ul Institutului pentruPolitici Publice. Media na\ional[a ponderii de;eurilor colectateselectiv `n 2010 a fost de doar3,6%, `n timp ce majoritateamunicipiilor re;edin\[ de jude\,adic[ 25 de municipii ;i 2 sectoareale Capitalei se situeaz[ sub mediana\ional[.

Uniunea European[ va fi o societate a recicl[rii

Rata colect[riiselective

Editorial

Cooperaretransfrontalier[ De ce trebuie s[ sort[m de;eurile pe

categorii? Producem de;euri `n fiecare zi<ambalaje din plastic, ziare, resturi de m]ncare.Arunc[m baterii de la juc[riile copilului, piesestricate de mobilier, haine vechi, echipamenteelectrice ;i electronice de mari dimensiuni,chiuvete sparte etc. Ce se `nt]mpl[ cu acestede;euri odat[ ce ne p[r[sesc locuin\a? Ce efecteau ele asupra vie\ii noastre? Vorbim acum, maimult ca oric]nd, despre poluare, despre efectulde ser[ ;i despre consecin\ele acestor fenomeneasupra vie\ii noastre. De;eurile au ;i ele un rol`n accentuarea acestor fenomene. Nu numai c[ocup[ din ce in ce mai mult loc peste tot `nlume, dar multe dintre ele afecteaz[ grav aerulpe care `l respir[m, p[m]ntul din care cresclegumele pe care le consum[m ;i apa pe care obem. Aruncate `n natur[, sunt o amenin\arepentru plante ;i animale ;i distrug minunatelepriveli;ti. S-ar p[rea c[ suntem `n fa\a uneidileme< cum `mp[c[m nevoia noastr[ deconfort cu producerea unor cantit[\i mai micide gunoaie d[un[toare mediului? R[spunsulimediat este< sorteaz[ de;eurile pe categorii ;inu le arunca niciodat[ `n natur[!

PAGINA VERDE

La cinci ani dup[ ce Al Gore a lansat celebruldocumentar „An Inconvenient Truth”, („Un adev[rincomod”) fostul vicepre;edinte american anun\[ acumo nou[ campanie care are ca scop dezv[luireaadev[ratelor dimensiuni ale crizei schimb[rilorclimatice. Proiectul „Climate Reality” al lui Gore vapresupune un eveniment transmis live timp de 24 de ore,`n data de 14 septembrie. Evenimentul va include o nou[prezentare multimedia a lui Gore, care va face leg[tura`ntre fenomenele meteo extreme ;i schimb[rile climatice,se arat[ ̀ ntr-o declara\ie de pres[ citat[ de e Guardian.

Campania este lansat[ la patru ani dup[ ce „AnInconvenient Truth” a c];tigat dou[ Oscaruri la categoriafilm documentar. „Pe m[sur[ ce schimb[rile climaticesunt tot mai prevalente, la fel este ;i ̀ mpotrivirea de a aflaadev[rul ;i a implementa solu\ii. A;a cum companiileproduc[toare de tutun au negat at]tea decenii c[ fumatulcauzeaz[ cancer, companiile petroliere, cele care extragc[rbunii sunt hot[r]te s[ nege ;i s[ semene confuzieprivind schimb[rile climatice, s[ le ignore impactul ;i s[creeze apatie `n r]ndul liderilor no;tri”, se arat[ `ncomunicatul de pres[.

Sorteaz[ de;eurile!

Al Gore revine cu o nou[ campanie privind schimb[rile climatice

Supliment de educa\ie ecologic[ pentru popula\ie `n colaborare cu Florisal

9 Joi 28 iulie 2011

Libertate ;i responsabilitate

Foarte util ;i efectiv a fost `n cursullunii iulie aspiratorul stradal, folosit deangaja\ii Florisal mai ales `n zilele dec[ldur[ excesiv[, c]nd s-a luptatcontinuu `mpotriva prafului de petrotuarele din centrul ora;ului ;i aleiledin parcuri.

Aspiratorul stradal este folositordeoarece din ce `n ce mai mul\is[tm[reni sunt alergici la praf. De

asemenea, mai persist[ obiceiuldezagradabil al fumatului `n public,p]n[ ce se va mai permite. Se ;tie c[ `nmulte \[ri, cu sin\ civic mai avansat ca alnostru, deja s-a interzis fumatul pedomeniul public. Noi am fi mul\umi\i cavicio;ii no;tri s[ renun\e m[car laaruncatul mucurilor direct pe trotuare,sau pe l]ng[ b[ncile unde se a;eaz[tinerii la taifas.

Cel mai mare avantaj al separ[rii ;i recicl[riide;eurilor este economisirea de materii prime,energie ;i ap[. Ambalajele colectate sunt duse lacentrele de reciclare. H]rtia ;i cartonul suntsortate pe categorii, `n func\ie de calitatea lor<h]rtia alb[ este de calitate superioar[, ̀ n vreme cecartonul ondulat este de calitate inferioar[, iarziarele ;i o parte din h]rtia de birou sunt decalitate medie. Dup[ sortare, h]rtia ;i cartonulsunt tratate cu un amestec de ap[ ;i chimicale,pentru a fi transformate `ntr-o past[ de celuloz[.

Un magnet extrage capsele. Pentru a produceh]rtie alb[, este folosit clor. Uneori, ̀ n acest proceseste necesar[ ad[ugarea unei cantit[\i de celuloz[nou[, care spore;te rezisten\a ;i netezimeamaterialului. Se adaug[ ap[, iar amestecul rezultateste `ntins pe un ecran ca o sit[. Dup[ scurgereaapei, rezult[ o foaie de h]rtie, care este presat[ derole iar apoi este c[lcat[ ;i rulat[. H]rtia de biroureciclat[ ajunge tot pe biroul t[u. C[r\ile de telefon;i cartonul se pot transforma ̀ n cofraje pentru ou[sau `n alte tipuri de carton.

10 Joi 28 iulie 2011

ACTUALITATEA

Ce se `nt]mpl[ cu h]rtia recolectat[ selectiv?

În cursul zilei de 18 iulie primarulmunicipiului Satu Mare, Iuliu Ilyes,împreună cu reprezentan\i ai SC FlorisalSA şi ai Poli\iei Ecologice au efectuat odeplasare pe teren în cartierul Micro 16pentru stabilirea amplasamentelorpunctelor de colectare selectivă pentrupopula\ie. Punctele de colectareselectivă se vor `nfiin\a, în majoritateacazurilor, pe amplasamentele actuale alepunctelor de colectare, care vor fidemolate şi înlocuite cu structuri demetal, îngrădite şi acoperite.

Totodată, pubelele fiind dedimensiuni mai mici, cele mai solicitatepuncte de colectare î;i vor dublanumărul pubelelor sau se vor înfiin\anoi puncte, arondate fiecare la unul saudouă blocuri. În cursul zilelorurmătoare se vor aprobaamplasamentele pentru întreg cartierul;i se va ac\iona pentru demolareagarajelor de pe posibilele amplasamentesau pe traseele de acces către acestea.Ac\iunea a început în Micro 16 ;i acontinuat în fiecare cartier dinmunicipiul Satu Mare.

Florisal vrea s[ `nchid[ toatepunctele gospod[re;ti p]n[ `n 31decembrie anul curent, a informatdirectorul general Vasile Pu;ca;.

Despre avantajele `mprejmuiriipunctelor gospod[re;ti am mai informat;i `n numerele noastre anterioare. V[prezent[m acum doar un succintrezumat al concluziilor la care a a ajunsaparatul de specialitate al Prim[riei SatuMare< `n momentul de fa\[ punctelegospod[re;ti din municipiul Satu Marese află într-o stare tehnică degradată,

necorespunzătoare din punctul devedere al igienei comunită\ii. |inândcont de faptul că aceste construc\ii nusunt închise, oamenii străzii ;i câiniicomunitari împră;tie gunoiul menajer,ceea ce face ca imaginea zonei punctelorgospodăre;ti să fie afectat[.

Având în vedere cele arătate mai sus,este necesară schimbarea celor 184 depuncte gospodăre;ti din municipiul SatuMare cu altele care respectă standardele

;i normele europene în vigoare. Acestepuncte gospodăre;ti nou construite vorasigura colectarea duală a de;eurilormenajere, separat de;eurile uscate de celeumede, ;i vor fi dotate cu europubelepentru colectarea PET-urilor. Punctelegospodăre;ti vor fi închise, pentru aasigura astfel folosirea lor doar de cătreutilizatorii aronda\i, pentru a păstracură\enia ;i igiena ;i pentru a împiedicaaccesul câinilor comunitari.

Amplasarea punctelor de colectare selectiv[

Aspiratorul ne scap[ de praf ;i mucurile de \ig[ri

Ierarhia de;eurilor este necesar[pentru stabilirea priorit[\ilor în cadrullegisla\iei ;i elaborarea politicii deprevenire a generării de;eurilor ;igestionarea acestora. Are urm[toareletrepte< prevenirea> pregătirea pentrureutilizare> reciclarea> alte opera\iuni devalorificare, ca de exemplu valorificareaenergetică> eliminarea.

În aplicarea ierarhiei de;eurilor,autorit[\ile competente adoptă măsuriprin care se încurajează o gestionareeficientă a de;eurilor, astfel încât să sereducă efectele negative ale acestoraasupra mediului. De;eurile care înceteazăsă mai fie considerate de;euri î;i pierdacest statut în scopul atingeriiobiectivelor de valorificare ;i reciclareprev[zute `n actele legislative.

Dacă nu există criterii stabilite la nivelcomunitar, autoritatea publică centralăpentru protec\ia mediului decide prinintermediul unor acte normativena\ionale, de la caz la caz, dacă un anumitde;eu a încetat să fie considerat ca atare,pe baza unor studii de evaluare aimpactului social, economic ;i de mediu;i cu luarea în considerare ajurispruden\ei aplicabile. Aceste actenormative se notifică atât statelormembre, cât ;i Comisiei Europene.

Obiective pentru producătorii de de;euri

Până în anul 2020 trebuie realizatăpregătirea pentru reutilizarea ;i reciclareade;eurilor, cum ar fi, cel pu\in pentruhârtie, metal, plastic ;i sticlă proveninddin de;eurile menajere ;i, eventual,provenind din alte surse, în măsura încare aceste fluxuri de de;euri suntsimilare de;eurilor care provin dinde;eurile menajere> norma se măre;te laun nivel minim de 50% din masa totală.

Tot până în anul 2020 trebuie realizată

pregătirea pentru reutilizarea, reciclarea;i alte opera\iuni de valorificarematerială, inclusiv opera\iuni de umplerecare utilizează de;euri pentru a înlocuialte materiale, a de;eurilor nepericuloaseprovenite din activită\i de construc\ie ;idemolări> norma se măre;te la un nivelminim de 70% din masă, cu excep\iamaterialelor geologice naturale.

Programe de prevenire a generării de;eurilor

Autoritatea publică centrală pentruprotec\ia mediului trebuie să adopte pânăla 12 decembrie 2013 programe deprevenire a generării de;eurilor. Acesteapot să facă parte din planurile degestionare a de;eurilor, din alte programede politici de mediu sau să fie elaborateca programe distincte. În cazul în careprogramele de prevenire sunt integrateîn planurile de gestionare a de;eurilorsau în alte programe, măsurile deprevenire a generării de;eurilor trebuieidentificate clar. Autoritatea publicăcentrală pentru protec\ia mediuluistabile;te valorile de referin\ă calitativesau cantitative specifice adecvate pentrumăsurile de prevenire a generăriide;eurilor adoptate pentru a monitoriza;i evalua progresul măsurilor ;i poatestabili ;i alte obiective calitative saucantitative ;i indicatori specifici pe lângăcele prevăzute de legisla\ia comunitară.Totodată, orice persoană juridică careexercită o activitate de natură comercialăsau industrială, având în vedererezultatele unui audit de de;euri, esteobligată să realizeze un program deprevenire ;i reducere a cantită\ilor dede;euri generate din activitatea propriesau după caz de la orice produs fabricat,inclusiv măsuri care respectă un anumitdesign al produselor, ;i să adopte măsuride reducere a periculozită\ii de;eurilor.

Ierarhia de;eurilor ;i`ncetarea statutului de de;eu

În data de 06.07.2011 la ora 17.35poliţiştii ecologişti afla\i în serviciul depatrulare pe B-dul Lucian Blaga, l-audepistat pe numitul Gheorghe K. de 51de ani, domiciliat în comuna Lazuri, întimp ce descărca ilegal de;euri rezultatedin demolarea construc\iilor (moloz),din autobasculanta cu număr deînmatriculare SM–02–PZF, învecinătatea parcului industrial sud înmunicipiul Satu Mare. Acesta a fostsanc\ionat în conformitate cuprevederile art. 33 din HCL nr.33/2011,cu amendă de 200 lei, fiind oprit în timpce descărca molozul din autobasculantă;i a fost îndepărtat din zonă. Poli\iaLocală Satu Mare aten\ionează to\iresponsabilii ;antierelor de construc\ii,că este interzisă depozitarea de;eurilorrezultate din demolarea constru\iilor înalte locuri decât cele avizate de PrimăriaSatu Mare. Această faptă, conformprevederilor H.C.L. nr. 33/03.03.2011,art. 33 se sanc\ionează cu amendă de la200 la 800 lei. Rampele de depozitareclandestine sunt supravegheate de cătreagen\ii Poli\iei locale în continuare !

Reamintim cetă\enilor municipiuluiSatu Mare că depozitarea cantit[\ilormari de de;euri provenite dinactivită\ile de demolări ;i construc\ii(moloz) se fac pe platformele amenajatepentru acest scop, cu acceptul firmeiautorizate de colectare a de;eurilor depe raza municipiului ;i cu plata taxeide ridicare ;i transport. Cererile de

ridicare a de;eurilor provenite dinconstruc\ii (moloz) ;i achitarea taxeide ridicare ;i transport se pot depunela casieriile firmei de salubrizare de pestrada George Co;buc nr. 1 ;i stradaCareiului nr. 8.

Au fost avertiza\i 34 de c[ru\a;i afla\i `n trafic

În perioada 02.07.2011 – 08.07.2011,agen\ii Poli\iei Locale Satu Mare audesfă;urat activită\i punctuale pe linia

prevenirii circula\iei mijloacelor cutrac\iune animală pe teritoriulmunicipiului Satu Mare, fluidizareatraficului rutier ;i comer\ stradal.

În acest sens au fost depistate întrafic 34 de căru\e ai căror proprietariau fost identifica\i ;i avertiza\i înprivin\a încălcării legisla\iei cu privirela circula\ia mijloacelor cu trac\iuneanimală ;i îndruma\i să părăseascămunicipiul. Ace;tia provin dinlocalităţile învecinate< Lazuri, Dara,Sătmărel, Dorol\.

Depozite clandestine detectate de poli\ia ecologic[

Trebuie reglementat accesul la containere

Joi 28 iulie 2011 11

AC}IUNI FLORISAL

Legea privind regimul de;eurilor prevedefacilitarea colectării separate ;i tratarea adecvatăa biode;eurilor în vederea producerii de compostfără riscuri pentru mediu. Potrivit noii legi,biode;eurile sunt de;euri biodegradabileprovenite din grădini ;i parcuri, de;eurilealimentare sau cele provenite din bucătăriilegospodăriilor private, restaurantelor, firmelor decatering sau din magazine de vânzare cuamănuntul ;i compatibile cu de;eurile provenitedin unită\ile de prelucrare a produseloralimentare. Legea stabile;te c[ autorită\ile

administra\iei publice locale au următoareleresponsabilită\i< să colecteze separat biode;eurileîn vederea compostării ;i fermentării, să tratezebiode;eurile într-un mod care asigură un înaltnivel de protec\ie a mediului ;i să `ncurajezecompostarea individuală în gospodării. De;eurilebiodegradabile provenite din parcuri ;i grădinitrebuie să fie colectate separat ;i transportate lasta\iile de compostare. Compostarea a devenit o`ndeletnicire foarte la mod[. Deja s-au scris ;i `nRom]nia o mul\ime de c[r\i despre aspecteletehnice ale compost[rii biode;eurilor.

Ca s[ fii la mod[, ocup[-te de compostarea biode;eurilor!

Cea mai grea misiune e educareapopula\iei, asta o ;tiu ;i primarii ;idirectorii de firme ;i ateliere. O ;tim ;inoi, oamenii de r]nd, dar ne facemc[ plou[, nu ne l[s[m educa\i, c[a;a e mai comod. „Colectareselectiv[, dual[, de ambalaje, depeturi, de h]rtie, de gunoi menajersimplu, pe frac\iune uscat[ ;icomponent[ umed[ ...” denumiri noisunt destule, dar nimic din acestea nuse poate realiza, dac[ oamenii nu facnimic. Pentru c[ ei trebuie s[ fac[colectarea, fie ea selectiv[, dual[,simpl[ sau mai complex[. Operatorulde salubrizare le pune la dispozi\ie celenecesare< containere, pubele, eco-pubele, euro-pubele, l[zi pentru moloz,saci pentru de;euri menajere umede,„clopote”, „igluuri” – sau orice alt[denumire ar purta recipien\ii. Pentru c[;i aici sunt o serie de denumiri, mai vechisau mai noi, depinde ̀ n care ora; cum aufost boteza\i. „Trebuiau s[ poarte unnume”, cum zice poetul, dar nu astaconteaz[, ci s[ fie folosite conformdestina\iei pe care fiecare o are. „Pornim`n aceast[ campanie cu credin\a c[ vomtrezi astfel spiritul civic al celor carelocuiesc `n ....... (aici, `n locul punctelorse poate pune numele oric[rei localit[\idin \ar[). Ne dorim s[ vedem mai pu\inicet[\eni care arunc[ ambalaje pe strad[,chi;toace de \ig[ri din ma;in[ sau care nucur[\[ `n urma animalelor de companiepe care le scot la plimbare prin cartiere”.A;a `ncepe orice apel la sim\ul civic als[tm[renilor, al tecucenilor, alploie;tenilor, al or[denilor ... sau de undeor mai fi respectivii cet[\eni. ~n fiecarelocalitate a \[rii se face apel la sim\ulcivic al cet[\enilor. Campania „~nscrie laco;, nu pe jos!” se desf[;oar[ laBucure;ti, campania „Pentru igien[ ;iestetic[!” dore;te s[ atrag[ aten\iacet[\enilor din Or[;tie asupramen\inerii cur[\eniei, campania„Fiecare zi s[ fie o zi verde!” sederuleaz[ la Bac[u.

Ini\iative sunt cu duiumul, c[ de n-ar fi, nu s-ar povesti, cum se zice `nbasme. Din p[cate deocamdat[ doarvis[m la ora;e curate. Le vom aveanumai dac[ le vom creea.

Fi\i dr[gu\i, l[sa\i molozul singur ;i curat!

:i Florisalul a f[cut apel la sim\ul civical s[tm[renilor c]nd a amplasatcontainere de culoare alb[, cu inscrip\ia“Numai pentru moloz”. ~n cursul luniiiulie s-a \inut ;i o conferin\[ de pres[ peaceast[ tem[, chiar la fa\a locului, adic[`ntr-un amplasament de containerpentru moloz< Pia\a Rodului din Micro16. „Vrem ca s[tm[renii s[ ne fieparteneri pentru un ora; curat”,„Operatorul public de salubritateFlorisal face un apel către sătmăreni sănu depoziteze de;euri menajere încontainerele pentru moloz” - `nInforma\ia Zilei ;i `n celelalte ziare delimb[ rom]n[ ;i maghiar[ s-au scristexte similare, cu aceast[ ocazie. S-aredat apelul formulat de c[tre directorultehnic al Florisalului, :tefan Murg. El aexplicat pe larg, cu toate detaliile,inconvenientele amestec[rii de;eurilormenajere cu molozul< utilajele sedefecteaz[ c]nd are loc compactarea ;i sepierde un timp pre\ios cu selectareadeşeurilor.

Care a fost rezultatul? Este mai mult o

`ntrebare retoric[. O ;tim cu to\ii, c[locuitorii din tot ora;ul continu[ s[arunce de;eurile menajere de-a valma ;ipe unde apuc[. Ce conteaz[ c[ au totcerut, p]n[ ce li s-au asigurat, facilită\igratuite pentru a-şi putea depozitamolozul rezultat din construc\ii saurecondi\ionarea apartamentelor? Totu;i,fiind perseveren\i, repet[m aici apelul dea nu se amesteca molozul cu altegunoaie, `n speran\a c[, doar-doar.

Reamintim c[ în municipiul SatuMare au fost amplasate containerespeciale pentru moloz `n urm[toarelelocuri< Cartierul Micro 16 – stradaRodului, Cartierul Micro 15 – stradaMilcovului, Cartierul Micro 14 – AleeaNeajlov, Cartierul Micro 17 – stradaBobocului, Cartierul Carpaţi I – AleeaClăbucet, Cartierul Carpaţi II – stradaBârgăului şi Cartierul Solidarităţii –strada Humuleştiului.

Se afl[ `n faz[ de proiectarenoua sta\ie de sortare ;i compostare ade;eurilor din comuna Decebal, satulVeti;, care se va `ntinde pe o suprafa\[de 2,9 hectare. Este o investi\ie a SCFlorisal SA, care se va preda `n 2012,dup[ ob\inerea avizelor necesare.

Va deservi municipiul SatuMare ;i unele comune din `mprejurimi,de unde de;eurile sunt colectate de c[treacela;i operator de salubrizare. Este

foarte necesar[ `nfiin\area noii sta\ii,deoarece `n cur]nd se va trece lacolectarea dual[, dup[ care trebuiereciclate materialele, dar nu este unde.Dup[ `nchiderea gropii de gunoi de pestrada Odoreului, ̀ n Satu Mare n-a r[masnici un loc prielnic unde s[ se fac[sortarea de;eurilor, sau compostareaacestora. Este cunoscut faptul, c[de;eurile se pot valorifica numai dup[selectare.

Noua sta\ie de sortare a Florisalului

În cursul lunii iulie poliţiştii ecologiciau desfăşurat mai multe ac\iuni dedepistare a persoanelor care încalcăprevederile legale referitoare la păstrareacură\eniei pe raza municipiului SatuMare<

~n perioada 1-10 iulie s-au aplicat 12sanc\iuni contraven\ionale din care 9cu avertisment ;i 3 cu amendă, învaloare totală de 1.000 lei, pentrudepozitarea ;i împră;tierea de;eurilorlângă containere ;i pentruabandonarea de;eurilor pe domeniulpublic. Principalele loca\ii în care aufost depistate aceste contraven\ii

sunt< strada Crizantemei, strada Prahoveinr. 4, Calea Odoreului, Aleea Clăbucet,Aleea Humule;ti, Aleea Mure;ului nr. 14,Aleea Neajlov nr. 8, B-dul Lucian Blaga,strada Pintea Haiducul nr. 43

În data de 4 iulie poliţi;tii ecologi;ti l-au depistat pe Mihaly V. de 39 de ani, dinSatu Mare, în timp ce descărca ilegalde;euri din căru\a sa pe strada OnisiforGhibu. Acesta a fost sanc\ionat înconformitate cu prevederile art. 30 dinHCL nr.33/2011, cu amendă de 700 lei,fiind pus să strângă de;eurile descărcate.

~n perioada 11–17 iulie poliţi;tiiecologici au aplicat 14 sanc\iunicontraven\ionale din care 7 cu avertisment

;i 7 cu amendă, în valoare totală de 2.300lei. Loca\iile în care au fost depistate acestecontraven\ii sunt< strada Rodnei, stradaGavril Lazăr de Purcăre\i, strada AnghelSaligny, Aleea Timi;ului, B-dul L. Blaganr. 431, B-dul Muncii bl. H25, stradaJubileului, strada Luceafărului, strada,Fântânele, strada Brându;a, AleeaMure;ului nr. 14, strada Oltului, AleeaBegoniei, Pia\a Rodului.

În data de 11 iulie, în zona ParculuiIndustrial Sud, au fost surprin;i Petre T. ;iAlexandru D. din municipiul Satu Mare,care au depozitat ilegal de;euri menajerepe domeniul public. Agen\ii Poli\iei LocaleSatu Mare i-au sanc\ionat contraven\ionalcu amenzi de câte 200 lei pe fiecare,totodată solicitându-le să ridice ;i sădepoziteze de;eurile în locuri specialamenajate.

Poli\ia Locală Satu Mare aduce lacuno;tin\a cetă\enilor prevederile H.C.L.nr. 33/03.03.2011, art. 30 caresanc\ionează cu amendă de la 500 la1.000 lei „abandonarea de;eurilor ;i aambalajelor pe spa\iile verzi, căile decomunica\ie, în locuri publice sau pe oriceterenuri virane de lângă căile decomunica\ie, apar\inând domeniuluipublic sau privat al municipiului sauaflate în proprietate privată”.

Sanc\iuni pentru depozitare ilegal[ de de;euri

Sim\ul civic doarme, apelurile ajungla urechi surde?

12 Joi 28 iulie 2011

MAGAZIN

Noi ne zbatem `n prezent pentrudepozitarea ecologic[ a de;eurilor, cas[ nu lu[m amenzi de la UniuneaEuropean[. Afirma\ia `i apar\ineprorectorului Universit[\ii EcologiceBucure;ti, Vladimir Rojanschi. Dar `nOccident deja exist[ alte concep\ii, altepreocup[ri, precum implementareaunui management integrat al de;eurilor,ceea ce `nseamn[ reducerea gener[riide de;euri, reciclarea, compostarea.

Prorectorul a avut ocazia s[ vad[func\ion]nd acest sistem ̀ n Germania<la `nceputul lunii, locuitorilor li sedistribuie saci de diferite culori. Ei culegseparat gunoiul organic, a;a-numitul“gunoi umed” ;i separat sticlele, h]rtia;i plasticul.

~ntr-o zi vine operatorul ;icolecteaz[ doar sacii galbeni, care suntdu;i la platforma unde vor fi valorificatePET-urile, reintroduc]ndu-le `n

circuitul economic. A doua zi colecteaz[ numai sacii

alba;tri ;.a.m.d. Din gunoiul organic,pe care `l iau separat, realizeaz[compost ;i ̀ l duc pe c]mp. Scap ̀ n felulacesta de o mare parte din gunoiul cemerge la groap[.

Exist[ ;i incinerarea cogenerativ[ ;iabia la sf ]r;it r[m]ne depozitareaecologic[. Astfel, ̀ n Germania sunt altecinci etape `nainte, `n timp ce noi

suntem doar la `nceputul capitolului“depozitare ecologic[”. La noi peturileadunate de la popula\ie sunt duse lapresa care le reduce considerabilvolumul, dup[ care sunt transportatela acele fabrici ce transform[ peturile`n granule din polietilen, de interespentru comer\ul exterior. Granule dinpeturi ajung `n cantitate foarte mare `nChina, dup[ care se `ntorc la noi subform[ de canadiene.

„Societatea este un organism viu, a c[ruifinalitate nu ar fi acumularea de bunuri,ci bun[starea” – iat[ adev[rata revolu\iedin g]ndirea economic[ postmodern[

Autorit[\ile din ora;ul spaniol Murciaau lansat un program prin care ofer[

cet[\enilor dispu;i s[ renun\e la ma;in[transport gratuit pe via\[ cu mijloacelede transport `n comun. Autorit[\ile audemarat o campanie de reducere anum[rului de ma;ini din ora; ;i auinvitat cet[\enii s[ se `nscrie la prim[riepentru a primi abonamente gratuite pevia\[, la mijloacele de transport `ncomun, informeaz[ Wired. Singuracerin\[ pentru a primi abonamentulgratuit este s[ renun\e la o ma;in[func\ional[, urm]nd ca acestea s[ fieulterior expuse `n public. Cet[\enii aufost invita\i ;i s[ comenteze pe Facebook;i Twitter m[sura luat[ de autorit[\i, iarpentru fiecare comentariu, o pies[ va fiscoas[ din ma;ini ;i va disp[rea din ora;.Procesul de dezmembrare a ma;inilor vaputea fi urm[rit live, prin camere web, peInternet. Autorit[\ile au inaugurat recentun circuit de tramvai modern, care arurma s[ fie promovat prin recentaini\iativ[ eco. O parte dintre ma;inileprimite au fost amplasate `n ora; `nlocuri neobi;nuite, pentru a ilustra

dificultatea cu care se mai g[se;te un locde parcare.

Renun\i la ma;in[, prime;ti o biciclet[ cadou

Locuitorii ora;ului bulgar Razgradcare renun\[ la mersul cu ma;ina vorprimi o biciclet[ cadou de la prim[rie,relateaz[ Agerpres. Potrivit unuiprogram pentru stimularea mersului cubicicleta, elaborat de consiliul local,cet[\enii semneaz[ o declara\ie c[ nu sevor deplasa cu ma;inile lor prin ora;, cile vor folosi doar c]nd se duc `ntr-o alt[localitate.

Ideea pentru programul ̀ ntitulat “Uncadou – multe avantaje” apar\ine unuiconsilier local. El este convins c[ prinsc[derea num[rului de ma;ini, aerul vafi mai curat, gropile din str[zi maipu\ine, iar oamenii mai s[n[to;i.Programul va dura p]n[ `n anul 2014 ;imai prevede crearea unor piste pentrubicicli;ti pe toate str[zile ora;ului. ~nplus, vor fi amenajate c]te 200 de locuride parcare pentru biciclete pe an.

Noi suntem doar la `nceputul capitolului “depozitare ecologic[”

Renun\i la ma;in[, circuli gratis pevia\[ cu tramvaiul

Speciali;tii de la Coldiretti ;iWhirlpool au ajuns la concluzia c[ oilepun la dispozi\ia celor interesa\i ceamai eficient[ metod[ de tuns iarba `nmod ecologic. Astfel, o turm[ de 1.200de oi a p[;it pentru prima dat[dincolo de por\ile unui colosindustrial f[r[ s[ marcheze fi;a depontaj, dar cu sarcina de a tunde iarbaeficient ;i `n mod ecologic, relateaz[ANSA. Spre satisfac\ia indiscutabil[ a“lucr[torilor”, opera\iunea a fostfinalizat[ cu succes, iarba de

prim[var[ fiind astfel “tuns[” cuprecizie la `n[l\imea ideal[, pe osuprafa\[ de circa cinci hectare degazon care `nconjoar[ fabrica dinCassinetta di Biandronno (Italia).Ini\iativa este rezultatul colabor[riidintre Coldiretti ;i Whirlpool, careapreciaz[ la justa lor valoare avantajele<reducerea cheltuielilor cu carburantul;i a polu[rii, precum ;i favorizareainterac\iunii benefice dintre industrie;i activit[\ile agricole ;i de cre;tere aanimalelor, subliniaz[ sursa.

Oile – cele mai ecologice „ma;ini” de tuns iarba

Meatless Monday, dup[ cum numescamericanii noua inoculare a mentalit[\ii pro-vegetarianiste ̀ n r]ndul cet[\enilor a devenitactuala cauz[ de fric\iune dintrereprezentan\ii a dou[ tabere< ecologi;tii ;icei care consum[ carne, anun\[ New YorkTimes. Ini\iativa, promovat[ la nivel na\ional`n Statele Unite ale Americii, ;i-a c];tigat ceimai mul\i adep\i `n Aspen, Colorado.Sta\iunea de lux este cea de-a doua cas[pentru multe dintre celebrit[\ilehollywoodiene, care prefer[ `n[l\imileMun\ilor St]nco;i pentru a se relaxa. Pe deo parte sunt localurile care aprob[ ini\iativade a `nlocui `n zilele de luni preparatele dincarne cu unele vegetale, `n timp cereprezentan\ii altor restaurante, se arat[sceptici. Activi;tii pentru un stil de via\[„verde” `;i propun s[ conving[ oamenii s[scoat[ din meniul lor carnea cel pu\in o zipe s[pt[m]n[. Drept urmare, cel pu\in 20de institu\ii ;i restaurante au ofertevegetariene pentru zilele de luni. Unsus\in[tor al Zilei f[r[ carne, spune c[prietenii s[i din industria alimentar[ s-aualiniat la campanie f[r[ a fi obliga\i< “Nu `\izice nimeni s[ devii vegetarian. Cei care auintrodus `n meniu ziua f[r[ carne au f[cut-o de fric[, s[ nu r[m]n[ pe dinafar[.” Nu auf[cut-o neap[rat pentru s[n[tateaconsumatorilor< au ac\ionat astfel `ntruc]tau v[zut c[ din ce `n ce mai mul\i`ntreprinz[tori din concuren\[ au ̀ mbr[\i;atideea, a mai completat acesta.

Se poate spune, c[ aplicarea reu;it[ afilosofiei Meatless Monday `n Aspen nu afost tocmai o `nt]mplare. Aflat[ `n statul cucea mai mic[ rat[ a obezit[\ii din \ar[, ora;ulcu o palet[ variat[ de activit[\i `n aer liber –biking, raing, drume\ii, alpinism ;i skiat-este considerat o capital[ a fitness-ului.A;adar, m[surile luate pentru o alimenta\iemai s[n[toas[ par s[ fie considerate, pe l]ng[activitatea fizic[, modalitatea cea mai bun[pentru un stil de via\[ corespunz[tor.M[surile ecologiste nu se opresc aici. At]t;colile, c]t ;i spitalele din Aspen contribuiepe c]t posibil la alegerea unui mod de via\[s[n[tos.

Este posibil[ ziua f[r[ carne `n Rom]nia?

At]t americanii, c]t ;i rom]nii ador[ s[m[n]nce. ~ns[, `n timp ce mi;c[rile pro-vegetarianism sunt singura cale pentru aconvinge cet[\enii \[rii `n care conformspeciali;tilor „industria c[rnii de vit[ acontribuit la mai multe decese dec]t toater[zboaiele din acest secol, toate dezastrelenaturale ;i toate accidentele de automobilluate `mpreun[” s[ renun\e la hot-dog,rom]nii urmeaz[ o altfel de „cur[ dedetoxifiere”. Rom]nii sunt printre cei maimode;ti consumatori de carne din Europa,dar nu pentru c[ ar vrea s[ renun\e la carne,ci din motive economice. Una dintre rareleocazii ̀ n care rom]nii renun\[ de bun[-voiela carne este perioada postului. „Unelerestaurante ofer[ preparate vegetarienedeoarece aproximativ 85% dintre rom]nisunt cre;tin-ortodoc;i ;i mul\i dintre ei \inpost. Asta presupune o diet[ vegan[ pentruperioade care adunate reprezint[ pestejum[tate de an. ~n ultimii ani, p]n[ ;iindustria c[rnii a `nceput s[ scoat[ pe pia\[versiunile vegetariene ale produselor lor”,afirm[ Marius Cristian Vasilescu,reprezentant al European Vegetarian Union-Rom]nia. ~n momentul de fa\[ nu se poatespune cu exactitate c]\i vegetarieni adev[ra\isunt `n Rom]nia, mai precizeaz[ Vasilescupe site-ul oficial al asocia\iei. „Tot ce se poatespune este c[ sunt mul\i cei care suntpreocupa\i de s[n[tatea lor, dintre care unnum[r considerabil urmeaz[ dieteasem[n[toare cu cele vegetariene. Acestaeste motivul pentru care medicinaalternativ[ ;i magazinele cu alimentes[n[toase sunt at]t de populare”, sus\ineacesta.

Vegetarienii din alte \[ri

Statisticile realizate pentru stabilireanum[rului aproximativ de cet[\eni care auo alimenta\ie exclusiv vegetal[ plaseaz[ `ntopul „\[rilor vegetariene” India - cu 40%din locuitori, Germania - cu aproximativ11% ;i Elve\ia ;i Israel cu 9% fiecare. ~ntrecoda;i se reg[sesc Portugalia - 0.3%,Slovacia, Polonia ;i Norvegia - cuaproximativ 1% fiecare.

Verzii adev[ra\i nu consum[ carne

Record Guiness< Cel mai mare hamburger din

lume c]nt[re;te 352 kg (SUA)

Albinos ;i supraponderal

Aricii dintr-un refugiu sco\ianpentru animale au fost pu;i laregim deoarece erau

supraponderali ;i nu se mai puteauface ghem pentru a se ap[ra deatacatori. Animalele au fostad[postite iarna trecut[, deosebitde grea `n acest an `n Sco\ia, deScottish Wildlife Rescue Centre.“Aricii au sosit la noi ̀ n decembrie;i au ajuns prea gra;i la sf]r;itullunii februarie. Au pierdut ceva dingreutate pentru c[ le-am redus ra\iazilnic[ de m]ncare, dar le-am mail[sat ceva rezerve de gr[sime”, aexplicat directorul centrului.

Un arici albinos obez a fost dusla clinica veterinară pentru animalesălbatice din comitatulBuckinghamshire, Anglia.Greutatea ariciului, pe numeSnowball, depăşeşte de 3 origreutatea normală a unuiasemenea mamifer, ridicându-sela 1,5 kilograme, potrivit DailyMail. Ariciul a fost internat înclinică, în condi\iile în caregreutatea a început să-i creezegrave probleme de sănătate.Snowball a fost pus la un regimalimentar care constă din hranăhipocalorică pentru pisici, fiindobligat de asemenea să alerge şi săînoate. În opinia specialiştilor,Snowball a luat în greutate dincauza mâncării pentru câini, cucare localnicii hrănesc de obiceiaricii. Aceste animale nu resimtsenzaţia de sa\ietate şi mănâncăatât cât li se oferă. În aproape douăluni de tratament, Snowball apierdut doar 38 de grame.

Bicarbonat `n loc de detergen\i

Pentru a cur[\a buc[t[ria `nmod ecologic po\i folosibicarbonat. Sucul de l[m]ie ;io\etul te vor ajuta la fel de mult.Pentru a desfunda scurgerea dinchiuvet[ uit[ de produselescumpe ;i toxice. Pentru a cur[\ascurgerea po\i turna ap[ fierbinte.Dac[ situa\ia este mai complicat[,amestec[ jum[tate de can[ de sarecu jum[tate de can[ de bicarbonat;i arunc[ `n scurgere, dup[ caretoarn[ apa fierbinte. Pentrucur[\area cuptorului f[ unamestec din bicarbonat cu ap[ ;ipulverizeaz[ o dat[ la c]teva ore;i las[-l a;a peste noapte. A douazi cur[\[ cuptorul cu un bureteumed. Petele de pe aragaz se potcur[\a mult mai u;or dac[ ̀ naintepresari pu\in[ sare pe ele. Sareaac\ioneaz[ ca un absorbant ;i nuva afecta suprafa\a aragazului. Deasemenea, po\i folosi o periu\[ dedin\i mai veche pe care o `nmoi`n bicarbonat.