padurile de pin negru de banat (pinus nigra banatica) sit natura 2000

Pădurile cu pin negru de B

anat - SIT NA

TURA

2000

Banat B

alck pine forest - NA

TURA

2000 SITE

Editori/Editors

Maria PĂTROESCUIlie CHINCEALaurenţiu ROZYLOWICZ Carmen SORESCU

Pădurile cu pin negru de BanatSIT NATURA 2000

Banat black pine forestsNATURA 2000 SITE

2007

LIFE04NAT/RO/000225

Pădurile cu pin negru de B

anat - SIT NA

TURA

2000

Banat black pine forests - N

ATU

RA

2000 SITE

PĂDURILE CU PIN NEGRU DE BANAT

(Pinus nigra ssp. banatica)parte a reţelei NATURA 2000

BANAT BLACK PINE FORESTS (Pinus nigra subsp. banatica)

part of NATURA 2000 network

LIFE04NAT/RO/000225Beneficiar/Beneficiary: Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-SeverinPagina web/Web page: www.pinusnigrabanatica.roFinanţator/Financed by: Comisia Europeană prin programul LIFE Nature

Pădurile cu Pinus nigra ssp. banatica - parte a reţelei NATURA 2000

Scop:Conservarea pe termen lung a pădurilor sub-mediteraneene cu Pinus nigra ssp. banatica incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi desemnarea ca Sit de Importanţă Comunitară, în conformitate cu prevederile art. 4 din Directiva 92/43/CEE.

Despre Reţeaua NATURA 2000:Reţeaua NATURA 2000 a fost concepută să asigure conservarea habitatelor naturale şi supravieţuirea speciilor ameninţate cu disparitia si a celor rare de pe teritoriul Uniunii Europene, iar baza legală a acestei reţele o reprezintă două directive: Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, cunoscută sub numele Directiva “Habitate”, adoptată la 21 mai 1992 şi Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice, cunoscută sub numele de Directiva “Păsari”, adoptată la 2 aprilie 1979.

Forests with Pinus nigra subsp. banatica - part of the NATURA 2000 network

Aim: Long time conservation of the sub-mediterranean forests with Pinus nigra subsp.banatica from the Domogled-Cerna Valley National Park and designating as Site of Communitarian Importance, according to the provisions of art. 4 from the 92/43/EEC Directive

About the NATURA 2000 network:The NATURA 2000 network was conceived to ensure natural habitats conservation and the survival of endangered and rare species from the European Union teritory, and the legal base of this network consists of two laws: 92/43/CEE Directive regarding the conservation of natural habitats and wild flora and fauna, known as the “Habitats” Directive, enacted at 21 May 1992 and the 79/409/CEE Directive regarding the conservation of wild birds, known as “Birds” Directive, enacted at 2 April 1979.

Editori/Editors MARIA PĂTROESCU, Universitatea din Bucureşti - Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI)ILIE CHINCEA, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-SeverinLAURENŢIU ROZYLOWICZ, Universitatea din Bucureşti - Centrul de Cercetare a Mediului şi Efectuare a Studiilor de Impact (CCMESI)CARMEN SORESCU, Agenţia pentru Protecţia Mediului Caraş-Severin

Autori/Authors

MARIA PĂTROESCU, ILIE CHINCEA, LAURENŢIU ROZYLOWICZ, CARMEN SORESCU, IRINA GOIA, GHEORGHE GROZA, EUGEN FRĂŢILĂ, CRISTIAN IOJĂ, BOGDAN BĂDESCU, ALEXANDRU CRIŞAN, NICOLAE CRĂCIUN

Colaboratori/collaborators

Monica Beldean, Sorin Bănică, Laurenţiu Burlacu, Gheorghe Cârjan, Mariana Dobre, Ioan Gaşpar, Olga Ghibuş, Mihai Guţu, Gheorghe Herişanu, Bogdan Hurdu, Mihaela Iane, Veronica Iliuţă, Adrian Ionaşcu, Larisa Luţă, Dumitru Murariu, Radu Necşuliu, Mihai Niţă, Iulian Niculae, Viorel Roman, Petre Stoinea, Marius Vlaicu Tehnoredactare/Layout: Mihai Niţă

Hărţi/Maps: Mariana Dobre, Radu Necşuliu

Traducere/Translation: Mihai Niţă, Marius Matache

Fotografii/Photos: Bogdan Bădescu, Nicolae Crăciun, Mariana Dobre, Eugen Frăţilă, Irina Goia, Gheorghe Groza, Gheorghe Herişanu, Bogdan Hurdu, Veronica Iliuţă, Nicoleta Ioniţă, Larisa Luţă, Silviu Megan, Radu Necşuliu, Iulian Niculae, Maria Pătroescu, Viorel Popescu, Laurenţiu Rozylowicz, Raluca Stănescu, Andrei Szenteş

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a RomânieiPădurile cu pin negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) sit NATURA 2000; Forests with Banat black pine (Pinus nigra subsp.banatica) NATURA 2000 site/ Pătroescu Maria, Chincea Ilie, Rozylowicz Laurenţiu, Sorescu Carmen, ..... - Timişoara: Editura BRUMAR, 2007Bibliogr.Traducere în limba engleză ISBN: 978-973-602-292-0

I. Pătroescu, MariaII. Chincea, IlieIII. Rozylowicz, Laurenţiu

“NAturii îi place să se ascundă, iar raţiunii omeneşti să o descopere”

“NAture likes to hide, and human rationality to discover it”

Heraclit

Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) Banat black pine (Pinus nigra subsp. banatica)

CUPRINS - CONTENT

INTRODUCERE INTRODUCTION

CAPITOLUL I - PINUL NEGRU DE BANAT (Pinus nigra ssp. banatica) ELEMENT EMBLEMATIC AL PARCULUI NAŢIONAL “Domogled- Valea Cernei”CHAPTER I - BANAT BLACK PINE (Pinus nigra subsp. banatica) EMBLEMATIC ELEMENT OF THE “Domogled- Valea Cernei” NATIONAL PARK

I.1.Pinul negru de Banat - consideraţii taxonomice şi corologice Banat black pine - taxonomic and chorologic elements

I.2.Pădurile de pin negru de Banat - componentă definitorie în peisajul viitorului sit NATURA 2000 Banat black pine forest- definitive component in the landscape of the future NATURA 2000 site

CAPITOLUL II – POTENŢIALUL ECOLOGIC AL SITULUI PINULUI NEGRU DE BANATCHAPTER II - ECOLOGICAL POTENTIAL OF THE BANAT BLACK PINE SITE

II.1.Diversitatea substratului litologic Lithological substratum diversity

II.2.Relieful sitului – elemente cantitative şi calitative Site’s relief - quantitative and qualitative elements

II.3.Variabilitatea temporală şi spaţială a elementelor climatice Temporal and spatial variability of climatic elements

II.4.Particularităţi hidrogeologice şi hidrologice ale arealului sitului pinului negru de Banat Hydrogeological and hydrological particularities in the site of the Banat black pine

1

4

4

9

14

14

20

32

46


II.5.Diversitatea învelişului edafic Soil diversity

II.6.Areale echipotenţiale ecologic şi distribuţia lor spaţială în situl pinului negru de Banat Ecological equipotential areas and their spacial distribution in the Banat black pine site

CAPITOLUL III – EXPLOATAREA BIOLOGICĂCHAPTER III - BIOLOGICAL EXPLOITATION

III.1. Flora şi vegetaţia Flora and vegetation

III.2.Fauna Fauna

III.3.Habitatele din situl pinului negru de Banat Habitats types from Banat black pine site

III.4.Pădurea de pin negru de Banat Banat black pine forest

CAPITOLUL IV – CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICECHAPTER IV - SOCIAL AND ECONOMIC CHARACTERISTICS

IV.1.Categorii de forme de presiune umană şi distribuţia lor în situl pinului negru de Banat Forms categories of human pressure and their distribution in the Banat black pine site

IV.2.Dinamica spaţială şi temporală a impactului activităţilor antropice Spacial and temporal dynamics of the impact of human activities

IV.3.Compatibilitatea activităţilor umane cu exigenţele prezervării sitului pinului negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) Human activities compatibility with the exactings of preserving the Banat black pine site (Pinus nigra subsp. banatica)

50

55

59

59

117

133

145

175

175

178

213


CAPITOLUL V – PRIORITĂŢI ÎN CONSERVAREA SITULUI PINULUI NEGRU DE BANAT CHAPTER V - PRIORITIES IN PRESERVING BANAT’S BLACK PINE SITE

V.1.Criterii utilizabile în stabilirea priorităţilor de conservare a sitului pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000 Criterias used in establishing conservation priorities for the Banat black pine site as a NATURA 2000 site

V.2.Armonizarea conservării sitului cu cea a patrimoniului peisager Harmonization of site conservation with the landscape patrimony

V.3. Căi şi mijloace de menţinere a peisajelor naturale şi seminaturale din arealul pinului negru de Banat Methods and means of maitaining natural and seminatural landscapes in the area of Banat black pine

V.4.Menţinerea identităţii spaţiului rural din arealul sitului între realitate şi necesitate Maintaining the identity of rural space in the site area - between reality and necesity

V.5. Ameliorarea utilizării şi valorificării resurselor teritoriale locale Amelioration of territorial resources use and capitalization

V.6.Situl pinului negru de Banat - spaţiu de educaţie ecologică Banat black pine site - area of ecological education

CAPITOLUL VI - RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ÎN SITUL PINULUI NEGRU DE BANATCHAPTER VI - ECOLOGICAL RECONSTRUCTION IN THE BANAT BLACK PINE SITE

VI.1 Stadiul cunoaşterii privind utilizarea pinului negru în reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate Knowledge stadia for the black pine’s use in ecological reconstruction of degraded fields

VI.2. Desfăşurarea reconstrucţiei ecologice în situl pinului negru de Banat Ecological reconstruction in the Banat black pine site

218

218

219

221

228

229

230

239

239

244


CAPITOLUL VII – MANAGEMENTUL HABITATELOR ŞI SPECIILORCHAPTER VII - HABITATS AND SPECIES MANAGEMENT

VII.1. Scopul planului de management Management plan aim

VII.2. Zonarea interioară a sitului pinului negru de Banat Internal zonation of the Banat black pine site

VII.3.Axele planului de management – coordonate ale managementului durabil al sitului pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000 Management plan axes – sustainable management coordinates of the Banat black pine site as part of the NATURA 2000 network

CAPITOLUL VIII – MONITORINGUL SITULUI PINULUI NEGRU DE BANATCHAPTER VIII - BANAT BLACK PINE SITE MONITORING

VIII.1.Indicatori de monitoring ai speciei şi sitului pinului negru de Banat Monitoring indicators of Banat’s black pine species and site

VIII.2.Rezultate preliminare ale monitorizării riscului de incendiu Preliminary results of fire risk monitoring

CONCLUZIICONCLUSIONS

BIBLIOGRAFIEBIBLIOGRAPHY

257

258

261

266

311

311

328

334

339

1


INTRODUCERE

Propus ca sit NATURA 2000 prin pro-iectul LIFE NATURE – LIFENAT04/RO/000225, intitulat “Situl pădurilor cu pin negru de Banat – parte a reţelei NATURA 2000”, arealul pinului se su-prapune Parcului Naţional “Domogled - Valea Cernei ”Diversitatea peisajului Parcului Naţional “Domogled – Valea Cernei” a atras atenţia oamenilor de ştiinţă din secolele XVIII şi XIX, fiecare căutând să completeze acea “faimă a Domogledului” despre care Bujorean (1966) afirma că “a trecut de mult hota-rele ţării”. Ce a atras atenţia călătorilor pe aceste meleaguri (Griselini, 1776; Marsigli, 1726) au fost pădurile de pin negru ce dominau cu silueta lor fragilă abruptul impetuos al Domogledului, precum şi păsările şi lepidopterele din regnul animal.

Programul LIFENAT04/RO/ 000225 a creat premiza unor cercetări inter-disciplinare, un fel de materializare a “efectului Marsigli” al secolului XXI. Oameni de mediu, geografi, biologi, ecologi, silvicultori au încercat să prezinte ştiinţific situl pinului negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) şi complexitatea biotopurilor şi bioceno-zelor sale.

Cercetările de teren, prelucrarea infor-maţiei, dezbaterile pluridisciplinare au contribuit la orientarea tuturor celor preocupaţi de protecţia şi conservarea speciilor şi siturilor spre încadrarea lor în politicile europene de mediu.

INTRODUCTION

Proposed as NATURA 2000 site through the LIFE NATURE – LIFENAT04/RO/000225 project, named “Banat black pine forests site - part of the NATURA 2000 network” the area is located in the “Domogled - Cerna Valley” National Park.

Landscape diversity in the “Domogled - Cerna Valley” National Park at-tracted scientists since the XVIII and XIX centuries, each seeking to com-plete that “Domogled fame” where of Bujorean (1966) stated that “has gone beyond the country’s borders”. What drew travellers attention in this area (Griselini, 1776; Marsigli, 1726) were the black pine forests that dominated with their fragile silhouette the impetu-ous abrupt of Domogled; as well as the birds and the Lepidoptera from the animal kingdom.

The LIFENAT04/RO/000225 pro-gramme created the premise of an in-terdisciplinary research, a materialisa-tion of the “Marsigli effect” in the XXI century. Environmentalists, geogra-phers, biologists, ecologists, foresters tried to present in a scientific manner the Banat’s black pine site (Pinus nigra subsp. banatica) and the complexity of its biotopes and biocenosis.

Field work, the processing of informa-tion, multidisciplinary debates orien-tated all those preoccupied by the pro-tection and preserving of species and sites to their framing in the European environment politicies.

2


Apărută din necesitatea de conservare a habitatelor şi speciilor ameninţate, endemice sau cu rol determinant în evidenţierea diversităţii biologice eu-ropene, reţeaua NATURA 2000 este o oportunitate şi pentru “laboratorul Domogled – Valea Cernei”.

Nedisociate şi nedisociabile, roca, apa, aerul şi viaţa au lucrat aici îm-preună de mii de ani. Au reuşit să multiplice în mii de alveole “momente ale devenirii peisajului” sitului pinului negru de Banat pe care azi trebuie să le privim ca un efect sinergic al evoluţiei componentelor abiotice şi biotice ale acestui teritoriu.

Crearea reţelei NATURA 2000 con-stitue o prioritate pentru oricare ţară membră UE şi cu atât mai mult pen-tru România, al cărui capital natural deţine încă un procent apreciabil de naturalitate.

Reţeaua NATURA 2000, în care do-rim să includem situl pinului negru de Banat, nu are menirea de a delimita spaţii izolate de activitatea umană, de ramurile economiei şi domeniile vieţii societăţii care exercită presiuni asupra componentelor mediului natural pen-tru a satisface principalele categorii de nevoi umane.

Relaţia de schimb între mediul natural şi societate trebuie cunoscută în toate secvenţele manifestării ei. Salvarea speciilor, a biodiversităţii sitului pinu-lui negru de Banat se poate şi trebuie racordată la menţinerea activităţilor umane tradiţionale, şi dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale din proximitate.

Appeared from the necessity of preserv-ing endangered species and habitats, endemics or with a determinant role in the emphasis of European biologic diversity, the NATURA 2000 network is an opportunity for the “Domogled – Cerna Valley” laboratory.

Undissociated and undissociable, the rock, water, air and life worked togeth-er here for thousands of years. They managed to multiply in thousands of alveolus “moments of landscape be-coming” for the Banat black pine site which must be regarded today as syn-ergic effects of biotic and abiotic ele-ments evolution in this area.

Establishing the NATURA 2000 net-work is a priority for each EU member state, specially for Romania, its natural capital still having a high percent of naturality.

The NATURA 2000 network, in which we wish to include the Banat black pine site, doesn’t have the purpose of creating spaces isolated from human activities, from economy and society fields that create pressure on the natu-ral environment components to satisfy the main human needs.

The exchange relationship between natural environment and society must be known in all the sequences of its manifestation. Preserving species, bio-diversity, in the Banat black pine site can, and must be related with main-taining traditional human activities, and the sustainable development of near-by local communities.


3


Gestiunea socială a siturilor NATURA 2000 trebuie să prevadă mă-suri concrete pentru a evita degradarea potenţialului ecologic şi ameninţarea speciilor emblematice ce-l definesc. Implicarea în gestionarea mediului a actorilor locali, regionali şi naţionali, dublată de conştientizarea nevoii de conservare se poate face pe baza unor evaluări concrete şi corecte care să ofere alternative la activităţile umane ce necesită presiuni asupra mediului natural şi a resurselor teritoriale.

Volumul de faţă are menirea să in-formeze publicul larg, comunităţile locale, factorii decizionali naţionali şi comunitari asupra valorii sitului pi-nului negru de Banat ca sit NATURA 2000.

Autorii îşi propun să contribuie la conştientizarea valorii patrimoniale a pădurilor de pin negru de Banat şi a rolului multifuncţional al acestora în menţinerea stării de sanogeneză a habitatelor şi ecosistemelor forestiere, a capacităţii lor de regenerare, a biodi-versităţii, şi în utilizarea ei în manage-mentul durabil forestier.

Evaluarea potenţialului ecologic şi a formelor de exploatare biologică a sitului, trebuie să constitue alternative la dezvoltarea durabilă locală şi regi-onală, dar şi la exploatarea durabilă a resurselor teritoriale ale sitului.

Social management of NATURA 2000 sites must include concrete measures to avoid degradation of the ecological potential and threatening emblematic species that define it. The evolvement in environmental management of local, regional and national actors, sustained by the awareness of conservation need can be done based on concrete and ac-curate evaluations, that present alterna-tives to human activities with pressure on the natural environment and territo-rial resources.

The present volume is designed to inform public opinion, local communi-ties, national and communitarian de-cision factors on the value of Banat’s black pine site as an NATURA 2000 site.

The authors proposed themselves to contribute at awareness the patrimo-nial values of Banat black pine forests and their multifunctional role in main-taining the health status of forest habi-tats and ecosystems, their regeneration capacity, biodiversity and its use in the sustainable forest management.

Evaluations of the site’s ecological potential and forms biological exploi-tation must be alternatives to the local and regional sustainable development, and to the sustainable exploitation of the site’s territorial resources.



44

CAPITOLUL I - PINUL NEGRU DE BANAT (Pinus nigra ssp. banatica) ELEMENT EMBLEMATIC AL PARCULUI NAŢIONAL “Domogled - Valea Cernei”

Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) a fost şi rămâne o enig-mă a peisajului carpatic. Străbunii săi, prezenţi în trecutul geologic în întreaga regiune geografică meditera-neană, care cuprinde azi spaţiul sudic al Europei (Portugalia, Spania, sudul Franţei şi sudul Italiei, sudul Peninsulei Balcanice, insulele Mediteranei), au migrat spre nord, încercând să vegete-ze pe acelaşi substrat calcaros şi cald.

Situl pinului negru de Banat, situat în principal în SV Carpaţilor Meridionali, se suprapune regiunii biogeografice continentale cu influenţe submediter-raneene (Fig.I.1).

Acest sit se individualizează prin pă-durile de pin, adesea monospecifice în stratul arborilor dar şi prin extreme determinate de interferenţa cu făgetele carpatice sau cu şibliacurile meditera-neene ori bănăţene.

I.1. Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) - consideraţii taxonomice şi corologice

Subspecie endemică, Pinus nigra ssp. banatica are un areal restrâns în SV României. Izolarea geologică a con-tribuit la derivarea din specia de bază

CHAPTER I - BANAT BLACK PINE (Pinus nigra subsp. banatica) EMBLEMATIC ELEMENT OF THE “Domogled- Valea Cernei” NATIONAL PARK

The Banat black pine (Pinus nigra subsp. banatica) was, and remain an enigma of the Carpathian land-scape. Its ancestors, present in the geo-logical past in the entire geographical Mediterranean region, which consists today of the southern part of Europe (Portugal, Spain, South France and Italy, South of the Balcanic Peninsula, Mediterranean islands), migrated North, trying to vegetate on the same warm, calcareous substratum.

The Banat black pine site, situated mainly in the SW of the Meridional Carpathians, is overlapped to the con-tinental biogeographical region with submediterranean influences (Fig.I.1). This site is individualised through pine forests, often with only one species of tree, but with extremes determinate by the interference with the Carpathian beech forests and the Mediterranean or banatic shrubs (“şibliacuri”).

I.1. Banat black pine (Pinus nigra subsp. banatica) - taxonomic and chorological considerations

Endemic subspecie, Pinus nigra subsp. banatica has a restricted area in SW Romania. Geologic isolation contributed at the derivation from the


5

Fig. I.1 Încadrarea sitului pinului negru de Banat în regiunile biogeografice ale Europei

The Banat black pine site framing in the European biogeographical regions

5


6

a mai multor microspecii (Muică, 1995).

La nivelul României arealul pinului negru este disjunct, cele trei locaţii ale pădurilor ce sunt dominate de acest ar-bore găsindu-se la distanţe apreciabile unele de altele: Munţii Vâlcan; bazinul hidrografic Cerna (Munţii Mehedinţi, Munţii Cernei); Munţii Almăjului (Cioaca Borii şi Trescovăţ) (Fig. I.2). Arealul european al speciei Pinus ni-gra a fost fragmentat iniţial din cauze naturale şi anume de particularităţile fizico-chimice ale substratului ori barierele naturale între care Dunărea constituie un exemplu edificator.

Observate de Marsigli (1744) şi Griselini (1780), pădurile de pin de pe Domogled au atras mereu atenţia prin diversitatea lor floristică.

Cu toate acestea încă nu s-au demon-strat cu certitudine cauzele existenţei lui la nord de Dunăre, această barieră naturală în calea migraţiei florei şi faunei, şi nici cele ale pulverizării are-alului iniţial.

Borza (1924) semnalează „podoaba botanică imensă a acestor locuri”, pe care o numeşte pin de Crimeea (Pinus pallasiana).

Poziţia sistematică a pinului negru de Banat a fost analizată de Georgescu (1934) care constată diferenţele mor-fologice între varietăţile cunoscute şi acceptate până la acea dată (austriaca şi pallasiana) şi populaţia din Valea Cernei, pe care o încadrează într-o varietate nouă – banatica (Pinus nigra Arn. var. banatica). Ciobanu (1948) şi Boşcaiu (1967) pe baza analizelor

base species of several micro species (Muică, 1995).

In Romania, the black pine area is disjunct, the three locations domi-nated by this tree being far from each other: Vâlcan Mountains; Cerna wa-tershed (Mehedinţi Mountains, Cerna Mountains); Almăjului Mountains (Cioaca Borii and Trescovăţ) (Fig. I.2). The European range of the Pinus nigra species was initially fragmented by natural causes, the physical-chemical particularities of the substratum or natural barriers, the Danube being a probative example.

Observed by Marsigli (1744) and Griselini (1780), the Domogled pine forests always caught attention through their floristic diversity.

Still the causes of its existence North of Danube (this natural barrier in the way of migration for flora and fauna) haven’t been yet certified, neither those regarding the pulverization of its initial area.

Borza (1924) underscores “the im-mense botanic adornment of these parts”, naming it Crimeea pine (Pinus pallasiana).

The systematic position of the Banat black pine was analised by Georgescu (1934), detecting the morphological differences between the known vari-eties (austriaca and pallasiana) and the Cerna Valley population, which he frames as a new variety - banatica (Pinus nigra Arn. var. banatica).

Ciobanu (1948) and Boşcaiu (1967) based on the pollenic analyses from the pine site and surrounding regions argue


7

Fig.

I.2

- Loc

aliz

area

geo

grafi

că a

com

unită

ţilor

cu

pin

negr

u de

Ban

at în

spaţ

iul c

arpa

tic a

l Rom

ânie

i G

eogr

aphi

c lo

catio

n of

the

biol

ogic

al c

omm

uniti

es w

ith B

anat

bla

ck p

ine

in th

e R

oman

ian

Car

path

ians


8

polinice din situl pinului argumentează existenţa pădurilor de pin negru.

Boşcaiu (1971) sintetizează discuţiile şi controversele din literatură preci-zând că arboretele de pin negru din Valea Cernei au suportat o “izolare geografică ce datează probabil din timpul ultimului glaciar, care implică existenţa unor populaţii prewürmiene, care în climatul blând al unui intergla-ciar ar fi putut fi în contact atât cu po-pulaţiile ilirice cât şi cu cele euxinice mai îndepărtate”.

În această accepţiune el optează la raportarea pinului negru din România la Pinus pallasiana ssp. banatica, confirmând legăturile filogenetice ale acestuia cu pinul negru din România (Boşcaiu şi Boşcaiu, 1999).

Încadrarea sistematică a pinului negru de Banat a preocupat mulţi botanişti, dar abia în 2001 Anastasiu P., Oprea A. şi Pascale G., studiind morfo-anato-mic, corologic şi ecologic pinul negru, îl încadrează cert, din punctul lor de vedere, ca subspecie a pinului negru şi anume Pinus nigra ssp. banatica.

Problema rămâne din punctul nostru de vedere deschisă. Vor trebui căutate argumente genetice solide care să confirme aceste încadrări cu atât mai mult cu cât chiar în ultimele decenii ale secolului trecut au existat încercări de plantare a terenurilor calcaroase degradate cu pin negru de Banat de diferite provenienţe (Popa-Costea, 1980) sau cercetări pe eşantioane cu material săditor obţinut din arealul Băile Herculane (Grigorescu, 1980).

the existence of black pine forests.

Boşcaiu (1971) synthetises the litera-ture disputes defining that black pine forests from Cerna Valley suffered a “geographical isolation dating prob-ably from the last glacial period, which evolves the existence of prewürmian populations, that in the mild climate of an interglacial could have been in contact with the far iliric and euxinic populations”.

In this acceptation he relates the black pine in Romania with Pinus pallasiana subsp. banatica, confirming its phylogenetic connection with the Romanian black pine (Boşcaiu and Boşcaiu, 1999).

The systematic framing of the Banat black pine, preoccupied numerous botanists, but only in 2001 Anastasiu P., Oprea A. and Pascale G., studying anatomical, chorological and ecologi-cal the black pine, situate it, from their point of view, as a subspecies of the black pine, the Pinus nigra subsp. banatica.

The problem remains open from our point of view. Solid genetic arguments must be found to confirm these fram-ing, considering that in the past few decades were made attempts of Banat black pine with different provenance (Popa-Costea, 1980) plantation on de-graded calcareous surfaces, or research on sapling samplings obtained in the Băile Herculane area (Grigorescu, 1980).


9

I.2. Pădurile de pin negru de Banat - componentă definitorie în peisajul viitorului sit NATURA 2000

Înţelegerea structurilor şi proceselor spaţiale în situl pinului negru de Banat porneşte de la percepţia endogenă sau exogenă a peisajului, de la elementele care leagă natura de societate la nivelul acestuia.

Impactul vizibil este cel al unui peisaj determinat de măreţia reliefului căruia i se suprapune imaginea arborilor ce încearcă să supravieţuiască în lupta cu celelalte elemente din mediu.

Organizarea peisajului în situl pinului negru de Banat este condiţionată de marile suprafeţe cu vegetaţie foresti-eră care controlează circulaţia apei, protejează solul cu toată fragilitatea lui, acţionează prin biometeorizaţie asupra modelării reliefului, adăposteş-te diversitatea biologică a habitatelor, favorizează circuitul biogeochimic al macronutrienţilor etc.

Modelul arhitectural de creştere a pinu-lui negru de Banat este variabil funcţie de vârstă (Fig. I.3)

Capabil a se adapta la dinamica natu-rală a habitatelor, pinul negru de Banat rămâne un martor viu al peisajelor trecute şi prezente din spaţiul Munţilor Mehedinţi, Cernei, Vâlcanului şi ai Almăjului. A suportat el cu stoicism variaţiile climatice ale pleistocenului glaciar când pădurile s-au degradat şi unele specii au dispărut, fiind înlocuite cu altele mai rezistente? Un răspuns cert nu există deocamdată.

I.2. Banat black pine forests - definitory component in the landscape of the future NAtura 2000 SITE

Understanding the structures and spatial processes in the Banat black pine site starts from the endogenous or exogenous landscape perception, from elements that connect nature and society at its level.

The visible impact is that of a land-scape determined by landform’s maj-esty overlapped with the trees trying to survive in the fight with other environ-mental elements.

In the site of the Banat black pine land-scape organization is conditioned by the large forests surfaces that control water circulation, protect the soil and its fragility, acting through biometeori-sation upon modelling the relief, shel-tering the habitats biological diversity, encouraging the biogeochemical circuit of macronutrients.

The growth architectural model for the Banat black pine is varying according to its age. (Fig. I.3)

Capable of adapting at the habitats natural dynamic, the Banat black pine remains a living witness of the past and present landscapes from the area of Mehedinţi, Cernei, Vâlcanului and Almăjului Mountains. Has it stoically supported the climatic variations of the glacial Pleistocene, when forests de-graded and some species disappeared, being replaced with others, more resis-tant? A certified answer doesn’t exist for the moment.


10

Perspectiva istorică a ecosistemelor forestiere dominate de pinul negru de Banat rămâne deci o problemă deschisă. Rolul major al temperaturii şi umidităţii substratului în determinis-mul prezenţei elementelor xerofile şi termofile este clar pentru ultimul milion de ani, în care se pare că s-a manifestat şi în situl analizat alternanţa perioade-lor reci şi uscate cu cele umede şi cal-de. Favorabilitatea pentru dezvoltarea vegetaţiei forestiere este demonstrată de mai mulţi autori (Boşcaiu, 1970, 1999, Georgescu, 1934, 1965).

Fig. I.3 - A. Exemplare de 3-4 ani în pepiniera Domogled; B. Adult afectat de vânt şi secetă.

A. 3-4 years age exemplares in the Domogled nursery garden; B. Mature tree affected by wind and drought.

The historical perspective of for-estry ecosystems dominated by the Banat black pine still remains an open problem. The major role tem-perature and humidity in the appear-ance determinism for xerophilous and thermophilous species is obvious for the past million years, in the analysed site, the alternance of cold and dry peri-ods with hot and moist ones, favorable to forest development, is proofed by many authors (Boşcaiu, 1970, 1999, Georgescu, 1934, 1965).

A

B


11

Expansiunea postglaciară a foioaselor (Muică, 1999) a împins pe abruptu-rile calcaroase tocmai elementele de sorginte mediteraneană. Colonizarea postglaciară s-a făcut dinspre peninsu-lele Balcanică şi Italică, dar regresia masivelor forestiere şi fragmentarea lor s-a produs în cursul perioadelor istorice. Arboretele de pin actuale se dezvoltă în partea superioară şi me-diană a versanţilor, în locuri însorite şi supraînsorite conferind peisajului forestier o fizionomie aparte.

Este dificil să înţelegem peisajele ac-tuale fără corelarea lor cu dezvoltarea istorică a zonei, cu evoluţia regresivă sau progresivă a pădurii. Fragmentarea habitatelor forestiere s-a produs gradu-al şi funcţie de favorabilitatea pentru alte activităţi umane. Transformarea peisajului rural, dominant în situl pinului, nu a afectat prea mult pădu-rea de pin căci ea ocupă spaţii greu accesibile şi nefavorabile activităţilor agricole. Existenţa arboretelor de pin în partea superioară a versanţilor cu sol scheletic şi cu multă rocă la zi le face inaccesibile dar în acelaşi timp le supune unor traume climatice ce se impun a fi studiate în sinergismul lor cu particularităţile fizico-chimice ale substratului (Fig. I.4).

Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) constitue azi, în arealul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei grupări reprezentative (Frăţilă, 2006) pe versantul vestic al Munţilor Mehedinţi începând din arealul locali-tăţii Pecinişca (Prolaz) de la altitudini de circa 500 m până la 1100-1200 m, în tot lungul rupturii termale şi pe

The postglacial expansion of decidu-ous trees (Muică, 1999) hustled in the case of pine Mediterranean elements on calcareous abrupts. Postglacial colonization came from the Balcanic and Italic peninsula, but the forests re-gression and fragmentation happened only in recent historical periods. Today pine forests develop in the superior and median part of the slopes, in shiny and suntrap places giving the forestry landscape a particular physiognomy.

Is difficult to understand current land-scapes without their correlation with the historical development of the area, and with the regressive or progressive forest evolution. Forests habitats frag-mentation happened gradually accord-ing to the favorability for other human activities. The transformation of the rural landscape, dominant in the pine site, didn’t affected forest that much because it occupies inaccessible spaces and unfavorable to human activities. The existence of pine forests in the superior part of slopes with skeleton soil and revealed soil and rocks makes them inaccessible, but in the same time they dominate through their aspect the physiognomy of forests landscapes (Fig. I.4).

The Banat black pine (Pinus nigra subsp. banatica) constitutes today rep-resentative groups in the Domogled-Cerna Valley National Park (Frăţilă, 2006) on the western slopes of Mehedinţi Mountains, starting from Pecinişca (Prolaz) at altitudes of 500m up to 1100-1200 m, alongside the thermal rupture and on the calcareous Domogled plateau, all the way to the


12

Fig. I.4 Pinul negru de Banat - a) localizare pe versant; b) model de dezvoltare a

coronamentului; c) ritidomBanat black pine - a) location on slope; b) canopy development model;

c) bark detail

a

b

c


13

platoul calcaros al Domogledului până la Valea Ţesna. Spre nord înaintează pe marginea dolinelor spre Valea Beletina. Exemplare izolate pot fi observate către Ogaşul Ţiganului, Ogaşul Fetii, Valea Bobotului, până la Ciucevele Cernei.

Pe versantul estic al Munţilor Mehedinţi, exemplarele izolate, de altfel cu vârste foarte înaintate exprimate prin modelul arhitectural de creştere, pot fi considerate vestigii ale unui areal odinioară mult mai extins. Singurele exemplare de pin negru de aici pot fi văzute pe stâncile de la Piatra Cerbului, Groapa lui Iorgovan şi la Vârful Pinilor, pe marginea Zgăului lui Beniog.

În Munţii Cernei pinul negru este relativ mai rar şi localizat numai pe versantul lor estic, de la altitudini de 150-300 m până la 700-800 m, înce-pând din platoul Coronini până sub vârful Ceremaşneac şi Piatra Galbenă. O anume valoare a peisajului o oferă grupările de pin situate pe abrupturile de sub Piatra Vâlcului, Baniţa, Grota cu Aburi, Crucea Ghizelei, etc.

Ţesna Valley. North, it advances on doline’s borders to Beletina Valley. Isolated trees can be observed at Ogaşul Ţiganului, Ogaşul Fetii, Valea Bobotului, up until Ciucevele Cernei.

On the eastern slopes of Mehedinţi Mountains, isolated individuals, with very high ages expressed through their architectural model of growth can be considered remains, of a once larger area. Lonely pines can be seen on the cliffs at Piatra Cerbului, Groapa lui Iorgovan and at Vârful Pinilor, on the edge of Zgăul lui Beniog.

In Cerna Mountains, the black pine is rare and located only on their east-ern slopes, at altitudes varying from 150-300 m to 700-800 m, beginning from the Coronini plateau until under the Ceremaşneac and Piatra Galbenă Peaks. A certain landscape value is of-fered by the pine groups situated on the abrupts under Piatra Vâlcului, Baniţa, Grota cu Aburi, Crucea Ghizelei, etc.


14

CAPITOLUL II - POTENŢIALUL ECOLOGIC AL SITULUI PINULUI NEGRU DE BANAT

Învelişul biotic, componentă a peisaju-lui geografic, este indicatorul cel mai sensibil al potenţialului ecologic sau de existenţă al spaţiului (Pătroescu, 1996). Lumea organică, componentă a mediu-lui se integrează acestuia pe principiul continuităţii şi schimbului de materie şi energie, a permanentei sale deveniri. Dependente de substrat, plantele sunt vectori activi în materializarea directă şi indirectă a acestor schimburi, dar şi cele care exprimă diversitatea structu-rală, litologică, morfologică, climatică, hidrogeologică, hidrologică ori edafică a habitatului.

II.1. Diversitatea Substratului litologic

Situat în spaţiul mai multor masive muntoase, situl pinului negru de Banat este în relaţie directă cu o varietate lito-logică şi tectonică irepetabilă în spaţiul Carpaţilor Româneşti (Fig. II.1).

Luat în ansamblul său bazinul hidro-grafic al Cernei, căruia i se circumscrie, în mare Parcul Naţional “Domogled – Valea Cernei”, este dominat de două grupe de roci şi anume: metamorfice (61%) şi sedimentare (29%), cărora li se adaugă granitele (9%) şi ofiolitele (1%) (Povară, 1997). Influenţa lor în definirea particularităţilor ecologice ale habitatelor s-a accentuat în timp, pe măsură ce interferenţa cu ceilalţi factori de mediu s-a diversificat.

CHAPTER II - ECOLOGICAL POTENTIAL OF THE BANAT BLACK PINE SITE

The biotic envelopment, component of the geographical landscape represents the most sensible indicator of the spaces ecological or existential poten-tial (Pătroescu, 1996). Organic world, environment component integrates in it based on the principles of continu-ity, mater and energy exchange and its continuing becoming. Based on the substratum, plants are active vectors in the direct and indirect materialisation of these exchanges, but also for those who express structural, lithological, morphological, climate, hydrogeologi-cal, hydrological or soil diversity of the habitats.

II.1. LITHOLOGICAL SUBSTRATUM DIVERSITY

Situated in the area of many mountains, the Banat black pine site is in a direct relationship with a lithological and tec-tonic diversity unique in the Romanian Carpathians (Fig.II.1).

In its ensemble, the watershed basin of Cerna which includes in the most part the “Domogled – Cerna Valley” National Park is dominated by two groups of rocks: metamorphic (61%) and sedimentary (29%), granites (9%) and ofiolites (1%) being also present (Povară, 1997). Their influence in defining the habitats ecological par-ticularities accentuated in time, as the interference with other environment factors.


15

Fig. II.1Harta geologică a Parcului Naţional Domogled-Valea CerneiGeological map of the Domogled-Cerna Valley National Park


16

Structural, situl pinului negru de Banat se suprapune peste două sinclinale şi două anticlinale (Năstăseanu, 1980) cu întinderi şi orientări diferite.

Anticlinalul Cernei, cu un sâmbure granitic, se desfăşoară la Sud de Valea Iuta, pe dreapta Cernei (Năstăseanu, 1980) (Fig.II.2), în flancurile căruia aflorează depozite sedimentar - cre-tacice (Povară, 1997). Tocmai aceste depozite, prin microformele de relief ce le caracterizează, se constitue în suport pentru fragmente ale fitoceno-zelor de pin negru, îndeosebi la sud de valea Prisăcina şi cu deosebire aval de 7 Izvoare calde, până la Băile Herculane.

Anticlinalul Culmea Cernei poate fi observat în versantul de pe stânga văii Cernei (Iancu, 1978 citat de Povară, 1997), la nord de confluenţa cu pârâul Arşasca, ca o prelungire spre nord a anticlinalului Vf. lui Stan – Domogled (Povară, 1997). Constituit din granitoi-de el este flancat spre est de formaţiuni metamorfice (Seria Drăgăşani) şi spre Cerna de depozite sedimentar – mezo-zoice (Seria Danubiană).

Sinclinalul Cernei are o orientare asemănătoare anticlinalului Cernei, efilându-se pe direcţia N-S de la 400 – 500 m în proximitatea Pietrei Galbene (1007 m) până la a dispărea total la Băile Herculane, “unde se contopeşte cu anticlinalul Cernei şi grabenul Cernei” (Povară, 1997).

Sinclinalul Cerna – Jiul de Vest are o orientare NE-SV dar în situl pinului ne-gru ajunge doar cu flancul sudic unde este afectat evident de falia Cernei.

Structurally, the Banat black pine site is imposed on two synclinals and two anticlines (Năstăseanu, 1980) with dif-ferent extensions and orientations.

Cerna Anticline with a granite core de-ploys South of Iuta Valley (Năstăseanu, 1980) (Fig.II.2) and on its flanks out-crop cretaceous - sedimentary deposits (Povară, 1997).

These deposits through the relief microforms that characterise them constitutes support for fragments of Banat black pine plant formations, specially South of Prisăcina Valley and particularly from 7 Izvoare calde to Băile Herculane.

Cerna Peak Anticline can be observed on slopes left of Cerna Valley (Iancu, 1978 quoted by Povară, 1997), North of the confluence with Arşasca, as a north continuation of the Vf. lui Stan -Domogled anticline (Povară, 1997).

Composed of granites, it is flanked east by metamorphic formations (Drăgăşani series) and to Cerna by Mesozoic - sed-imentary deposits (Danubian Series).

Cerna Sincline has a orientation simi-lar to Cerna anticline, balking NS at 400-500 m near the Piatra Galbenă (1007 m) before completely disap-pearing at Băile Herculane, “where it merges with Cerna anticline and Cerna’s trough fault “ (Povară, 1997).

Cerna -Jiu de Vest Sincline has a NE-SW orientation but in the Banat black pine site appears only its southern flank, obviously affected by the Cerna fault.

If structurally the situation is clear at


17

Fig. II.2Relieful carstic din situl pinului negru de Banat

Karstic landforms in Banat black pine site


18

Dacă structural situaţia este oarecum clară, litologic şi stratigrafic hete-rogenitatea substratului ridică mari probleme în evaluarea interrelaţiilor ce definesc potenţialul ecologic al sitului pinului negru de Banat.

Extensiunea cea mai mare a sitului o re-găsim în Munţii Mehedinţi, alcătuiţi în principal din roci cristaline şi sedimen-tare ce aparţin Autohtonului Danubian (Năstăseanu, 1980). Complexitatea litologică a Munţilor Mehedinţi este evidentă la nord de pârâul Arşasca, unde poate fi întâlnit un complex de amfibolite, aparţinând seriei de Drăgăşani, căruia i se adaugă cuar-ţite, calcare cristaline ori filite negre grafitoase ce compun seria de Tulişa. Intruziunile magmatice, cunoscute sub numele de granitoidele de Cerna, sunt roci mai rezistente ce ocupă suprafeţe apreciabile la sud de valea Arşasca (Fig.II.1).

Sedimentarul Autohtonului Danubian reapare în abruptul ce domină Valea Cernei de la confluenţa cu Arşasca până la valea Pecinişca (Năstăseanu, 1980). Heterogenitatea litologică (şis-turi argiloase, gresii, conglomerate, calcare recifale, etc.) este amplificată de intruziunile eruptive vizibile şi în relief între văile Şaua Pădina şi Femea, amonte de Domogledul Mare şi Mic. Prezenţa granitului de Cerna ampli-fică diversitatea reliefului şi impune ritmuri diferite de eroziune văilor ale căror obârşii se află între Înălţăul Mare (1311 m) şi Vf. lui Stan (1466 m). Fragmente izolate ale habitatelor cu pin negru de Banat pot fi întâlnite pe culmile sudice ale Munţilor Cernei

a certain point, lithological and strati-graphic substratum’s heterogeneity posses great problems in evaluating interrelationships that define the eco-logical potential of Banat’s black pine site.

The site’s largest extension is found in the Mehedinţi Mountains, con-stituted mainly from crystalline and sedimentary rock from the Danubian Autochthonous (Năstăseanu, 1980).

The lithological complexity of Mehedinţi Mountains is obvious North of Arşasca, where an amphiboles com-plex can be found, from the Drăgăşani series, along with quartz, crystalline limestone or black graphite philites from Tulişa series.

Magmatic intrusions, known as Cerna granites, are harder rocks that cover large surfaces South of Arşasca Valley (Fig.II.1).

The Danubian Autochthonous sedi-mentary re-appears in the abrupt that commands the Cerna Valley from its confluence with Arşasca to the Pecinişca Valley (Năstăseanu, 1980).

Lithological heterogeneity (clay slates, sandstones, conglomerates, coral lime-stones, etc) is amplified by the relief visible eruptive intrusions between Şaua Pădina and Femea, up-hill of the Domogledul Mare and Mic. The presence of Cerna granites magnifies relief’s diversity, exacting different erosion rhythms to valleys with origin between Înălţăul Mare (1311 m) and Stan’s Peak (1466 m).

Isolated fragments of habitats with


19

care prin alcătuirea lor litologică mo-zaicată (conglomerate, gresii, argile miolacee permiene) introduc o notă aparte în fizionomia microreliefului. Sudul Munţilor Cernei include por-ţiuni ale sedimentarului mezozoic. Astfel faciesul de Prisăcina, de vârstă jurasică, dezvoltat în sectorul inferior al văii cu acelaşi nume, este dominat de calcare slab carstificabile (Povară, 1997), dar favorabile instalării com-plexelor izolate de pin negru de Banat. De aceeaşi favorabilitate beneficiază pinul negru şi pe stratele de calcare în plăci cu intercalaţii de marnocalcare cunoscute sub numele de strate de Iuta ce aparţin Cretacicului.

În Munţii Mehedinţi, aparţinând zonei de sedimentare Cerna (Povară, 1997), aflorează un pachet de calcare masive (400-600 m grosime), recristalizate, oolitice, pirolitice sau coraligine, aparţinând tot Autohtonului Danubian şi având o prezenţă continuă pe stânga Cernei, la sud de confluenţa cu Arşasca. De fapt aceste depozite aparţin la „două faciesuri distincte şi suprapuse” (Povară, 1997) care au avut ca finalitate individualizarea ma-sivelor muntoase din bazinul Cernei. Ele urmează linia de falie clar expri-mată în relief şi anume formaţiunile de tip Wildflysch şi cele alcătuind flişul de Mehedinţi.

Tectonica sitului poate fi şi ea simpli-ficată la trei aspecte mai importante ce marchează momentele paroxistice ale orogenezelor alpine care au avut ca finalitate individualizarea masivelor muntoase din bazinul Cernei (Povară, 1997).

Banat black pine can be found on the southern peaks of Cerna Mountains which by their mosaic lithologic structure (conglomerates, sandstones, miolaceous Permian clays) introduce a distinctive aspect in the micro relief’s physiognomy. The Cerna Mountains have in the South portions of Mesozoic sedimentary. Prisăcina facies, Jurassic aged, developed in the inferior sector of the same named valley is dominated by poor karstificable limestones (Povară, 1997), favorable to the installation of isolated complexes with Banat black pine. The pine benefits of the same favorably on limestone plate layers with marny-calcareous intercalations, known as Iuta layer, belonging to the Cretaceous.

In the Mehedinţi Mountains, from the Cerna sedimentary zone (Povară, 1997) a package of massive limestones out-crop (400-600 m thick), recrystallized, oolitic, pyrolitic or corals, belonging to the Danubian Autochthonous and being continuous present on Cerna’s left, South of Arşasca confluence. In fact, these two deposits are “two distinctive and superposed facies” (Povară, 1997) which determined the mountains individualization from the Cerna basin. They follow the fault line clearly expressed in the relief, the Wildflysch formations and those from the Mehedinţi flysch.

Site tectonics can be simplified at three important aspects that mark the parox-ysmal moments of the alpine orogeny that finalising by the individualization of the mountains from Cerna basin (Povară, 1997).


20

Astfel, Pânza Getică ocupă partea cea mai mare a Munţilor Godeanu (Fig.II.2), fiind dominată de rocile meta-morfice slab proiectate în relief şi cu atât mai mult nu favorizează dezvolta-rea habitatului pinului negru de Banat.

Duplicatura de Cerna, prezentă în Munţii Mehedinţi, pe stânga Cernei, la sud de Arşasca, acoperă formaţiunea de wildflysch alcătuită în principal din calcare cretacice cu rol determinant în relieful carstic de aici dar şi în crearea condiţiilor de exploatare biologică ac-tuală (Fig. II.3)

Grabenul Cernei se dezvoltă pe un accident tectonic cu extindere regio-nală, acceptat în ultimele decenii sub denumirea de „falia Cernei” (Bercia, 1975 citat de Povară, 1997). Această falie este cea care conferă unicitate peisajului sitului de pin negru de Banat între Arşasca şi Pecinişca şi pune în evidenţă faciesurile diferenţiate alti-tudinal ale habitatului pinului negru de Banat.

Pereţii calcaroşi ai acestei falii sunt sursa trenelor de grohotiş, parţial fixa-te prin vegetaţie şi bariera ce trebuie „străpunsă” de văile ce coboară din Munţii Mehedinţi spre colectorul prin-cipal – Cerna.

II.2. Relieful sitului – elemente cantitative şi calitative

Suprapus în cea mai mare parte Munţilor Mehedinţi şi Munţilor Cernei, situl pinului negru de Banat prezintă o diferenţiere clară la nivelul

Therefore, the Getic Nappe occu-pies the largest area of the Godeanu Mountains (Fig.II.2), being dominated by the metamorphic rocks with weak projection in the relief, not favouring then the development of the Banat black pine habitats.

Cerna Duplication, present in Mehedinţi Mountains, on Cerna’s left side, South of Arşasca, covers the wildflysch formation consisting of cre-taceous limestones with a determinant role in the karstic relief and in creat-ing conditions for current biological exploitation.

Cerna’s trough fault is developed on a tectonic accident with regional extent, accepted in the last decades as the “Cerna fault” (Bercia, 1975 quoted by Povară, 1997). This fault grants uniqueness to the landscape of Banat’s black pine site between Arşasca and Pecinişca, evidencing the altitudes dif-ferentiated facies of Banat’s black pine habitats.

The calcareous walls of this fault are source for the debris trains, partially fixed by vegetation and a barrier that must be “break off” by the valleys de-scending from the Mehedinţi Mountains to the main collector - Cerna.

II.2. Site’s relief - quantitative and qualitative elements

Dominantly included in the Mehedinţi and Cerna Mountains, Banat black pine site has a variety of elevation, slopes, horizontal and vertical fragmentation,


21

Fig. II.3 Cascada VânturătoareaVânturătoarea waterfall


22

hipsometriei, declivităţii, fragmentării orizontale şi verticale, frecvenţei şi lun-gimii versanţilor, impusă de litologie şi structurile geologice dar şi de orienta-rea colectorului hidrografic principal -Valea Cernei. Acestor caracteristici li se adaugă dominanţa reliefului endo-carstic şi exocarstic.

Hipsometria - este diferenţiată pe cele două unităţi montane (Fig.II.4) ofe-rind condiţii de dezvoltare a vegeta-ţiei forestiere pe suprafeţe apreciabile. Astfel, treapta cu cea mai mare exten-siune este cea de 550-700 m altitudine ce ocupă peste 750 ha din situl pinului negru de Banat. Cu valori apropiate de extensiune se remarcă treapta 850-1000 m (Fig.II.5) urmată de cea de 700-850. Cu grade diferite de fragmen-tare, impuse de litologie, aceste trepte influenţează direct distribuţia pădurilor de pin negru de Banat mult mai clar exprimate în Munţii Mehedinţi aval de valea Arşasca şi foarte fragmentate în Munţii Cernei.

Declivitatea, determinată de prezenţa abrupturilor calcaroase şi de fragmen-tarea verticală accentuată a reliefului, este exprimată în întreg situl prin pante abrupte cu valori de 25-450 (Fig.II.6) ce caracterizează peste 1700 ha. Prezenţa lor este remarcabilă în Munţii Mehedinţi în lungul “faliei Cernei”. În Munţii Cernei, îndeosebi aval de Valea Iuta, abrupturile cu aceste valori sunt puternic fragmentate de afluenţii pe dreapta ai Cernei (Prisăcina, Bedina, Scocina, Slatina etc.).

Expunerea generală a sitului este pre-dominant nord-vestică şi vestică (see Fig. II.7) dacă luăm în consideraţie

slopes frequency and length levels im-posed by the lithology and geological structures and by the orientation of the main hydrographic collector - Cerna Valley. To these characteristics is added the dominance of endogenous and exogenous landforms.

Elevetion - is differentiated between the two mountain units (Fig.II.4) of-fering development conditions for the forestry vegetation on considerable surfaces. Therefore, the step with the largest extent is that of 550-700 m altitude that covers over 750 ha in the Banat black pine site. With close values are the steps of 850-1000 (Fig.II.5) m and 750-850. With different degrees of fragmentation, imposed by lithology, these steps directly influence the Banat black pine forests distribution, clearly expressed in the Mehedinţi Mountains, down of Arşasca Valley, and very frag-mented in Cerna Mountains.

Slopes, imposed by the presence of calcareous abrupt and the relief em-phasized vertical fragmentation are ex-pressed in the pine site through values of 25-450 (Fig.II.6) that characterise over 1700 ha. Their presence is re-markable in the Mehedinţi Mountains alongside “Cerna’s fault”. In Cerna Mountains, especially down from Iuta Valley, abrupts with these values are strongly fragmented by Cerna right affluents (Prisăcina, Bedina, Scocina, Slatina etc.).

General site exposition is uppermost northwestern and western (see Fig. II.7) if we consider its location espe-cially on Cerna left side (see Fig.II.2). Secondary expositions imposed by the


23

localizarea lui cu precădere pe stânga văii Cernei (vezi Fig.II.2). Influenţă directă asupra localizării grupărilor de pin o au expunerile secundare impuse de orientarea şi amplitudinea reliefului văilor afluente pe stânga ale Cernei (Ţesna, Roşeţ, Feregari, Pecinişca etc.) ori cele de pe dreapta (Iuta, Prisăcina, Bedina etc.).

În situl pinului negru de Banat putem afirma că influenţa declivităţii se cumu-lează cu cea a fragmentării orizontale, amplitudinii reliefului şi a expunerii versanţilor, condiţionând direct siste-mul de drenaj, de însorire şi indirect procesul de pedogeneză prin biomete-orizaţia, indusă chiar de pinul negru de Banat prin sistemul său radicular.

Relieful sitului este relativ diferenţiat pe cele două unităţi geomorfologice ce-l caracterizează (Fig.II.1).

Astfel Munţii Cernei se impun printr-o uniformitate relativă având două trepte altitudinale. Se poate observa o culme principală ce coboară altitudinal de la nord la sud din Vlaşcu Mic (1735m), Arjanu (1513m), Şotinuţa (1371m) unindu-se Culmile Mohornicului şi ale Seseminului (592m) situate în apropie-re de Băile Herculane. O a doua treaptă este dată de culmile secundare termi-nate cu abrupturi calcaroase, uneori inaccesibile dar care oferă condiţii de habitat favorabile pinului îndeosebi la Sud de Valea Iuta.

Munţii Mehedinţi se prezintă, în zona analizată, ca un bloc calcaros, mărginit spre Valea Cernei de pereţi abrupţi cu diferenţe de nivel de peste 500 m, stră-bătut de văi înguste, cu aspectul unor

relief orientation and amplitude of the valleys left (Ţesna, Roşeţ, Feregari, Pecinişca etc.) or right (Iuta, Prisăcina, Bednia etc.) affluents of Cerna have a direct influence on the pine groups location.

In Banat black pine site we can assert that slopes influence cumulates with that of the horizontal fragmentation, landforms amplitude and expositions, directly conditioning the drainage sys-tem, the sun shining and indirectly the pedogenesis process through biomete-orisation, induced by the Banat black pine and its radicular system.

The site’s landforms are relatively differentiated between the two geo-morphological units that characterise it (s Fig.II.1)

Thus, Cerna Mountains impose them-selves through a relative uniformity and two altitudes steps.

A main ridge can be observed altitudi-nal descending from North to South, from Vlaşcu Mic (1735m), Arjanu (1513m), Şotinuţa (1371m) and junc-tioning Mohornicului and Seseminului (592m) Peaks, situated near Băile Herculane.

A second step is represented by the secondary peaks, finished with calcar-eous abrupts, sometimes inaccessible but which offer habitat favorable con-ditions to the pine, especially South of Iuta Valley.

Mehedinţi Mountains appear in the analysed zone as a calcareous block, bordered towards Cerna Valley by abrupt walls with level differences of


24

Fig. II.4Harta hipsometrică a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei

Elevation map of the Domogled - Cerna Valley National Park


25

Fig.II.5Distribuţia sitului pinului negru de Banat pe trepte hipsometrice

Banat black pine distribution on elevation steps

Fig.II.6Distribuţia sitului pinului negru de Banat în funcţie declivitatea substratului

Banat black pine site distribution on substratum slope

0 200 400 600 800 1000 1200

0 - 3

3 - 7

7 - 15

15 - 25

25 - 35

35 - 45

45 - 60

60 - 70

Pant

a - S

lope

Suprafaţa - Surface (ha)

0 100 200 300 400 500 600 700 800

200 - 400

400 - 550

550 - 700

700 - 850

850 - 1000

1000 - 1150

1150 - 1300

1300 - 1500

Alti

tudi

nea

- Ele

vatio

n (m

)

Suprafaţa - Surface (ha)


26

Fig.II.7Distribuţia sitului pinului negru de Banat în raport cu expunerea versanţilor

Banat black pine site distribution on slope exposition

Fig. II. 8Versant supraînsorit pe Valea Ţesnei

Sunshiny slope on Ţesna Valley

0

100

200

300

400

500

600

700

plan N NV V SV SV SE E NE

Expunerea - Exposition

Supr

afaţ

a - S

urfa

ce (h

a)


27

Fig. II. 9Oferta substratului calcaros pentru sistemul radicular al pinului negru de Banat

Calcareous substratum offer for the radicular system of the Banat black pine


28

chei (Arşasca, Ţesna, Valea lui Roşeţ, Feregari, Pecinişca etc.) şi brăzdat de numeroase ogaşe. (Fig.II.1) În partea superioară sunt dominaţi de o supra-faţă presărată cu numeroase doline ce accentuează aspectul de masivitate al unor vârfuri ca Domogledul Mare (1105 m), Domogledul Mic (1099 m), Şuşcu (1192 m), Rudina (1163 m), Hurcu (1088 m), Înălţăul Mare (1300 m), Înălţăul Mic (1146 m), Vf. lui Stan (1466 m) etc.

Platoul calcaros al Domogledului are lăţimi variabile de la câteva sute de metri între văile Roşeţ şi Ţesna la aproape 2 km în sectorul Domogled- Rudina Mare - Hurcu, fiind dominat de forme exocarstice - lapiezuri, chei, doline- şi endocarstice - peşteri (Grota lui Şerban, Grota Tătărţii etc.).

Relieful carstic prin întindere şi varie-tate, reprezintă una din trăsăturile prin-cipale ale sitului pinului negru de Banat. În partea nordică a sitului, Ciucevele Cernei au înălţimi cuprinse între 900 şi 1600 m, iar dispunerea lor în arhitec-tura generală a reliefului din jur crează impresia unei ţâşniri a calcarelor de sub pânza getică. Şirul “Geanţurilor” (Geanţu Glodului, Geanţu Hermahuli etc) se prezintă sub forma unei creste asimetrice (Torok, 2006), înalte de 600 – 1000 m, perpendiculară pe culmile secundare ce se desprind din Culmea Cernei (a Munţilor Mehedinţi). Cheile adânci sălbatice şi scurte ca cele ale Râmnuţei, Arşascăi şi altele, compar-timentează creasta calcaroasă în mici masive pe pantele cărora vegetează izolat pinul negru de Banat, conferind o notă aparte peisajului sitului. Formele

over 500 m, transited by narrow val-leys with gorge aspect (Arşasca, Ţesna, Valea lui Roşeţ, Feregari, Pecinişca etc.) and numerous gutters (Fig.II.1).

In the superior part they are dominated by a surface with many dolines that accentuate the massive aspect of some peaks like Domogledul Mare (1105 m), Domogledul Mic (1099 m), Şuşcu (1192 m), Rudina (1163 m), Hurcu (1088 m), Înălţăul Mare (1300 m), Înălţăul Mic (1146 m), Vf. lui Stan (1466 m) etc.

Domogled calcareous plateau has vari-able widths, from a few hundred meters between Roşeţ and Ţesna valleys to nearly 2 km in the Domogled- Rudina Mare - Hurcu sector, dominated by exogenous karst - lapies, gorges, do-lines- and endogenous karst - caves forms (Grota lui Şerban, Grota Tătărţii etc.).

Karstic landforms through extent and variety, represent a main feature in the Banat black pine site. In the site’s northern part Ciucevele Cernei have heights between 900 and 1600 m, and their layout in the general sur-rounding relief architecture creates the impression of limestones emerg-ing from under the getic canvas. The “Geanţurilor “array (Geanţu Glodului, Geanţu Hermahuli etc) presents as an asymmetric peaks (Torok, 2006), 600 - 1000 m high, perpendicular on the secondary peaks breaking out from Cerna Ridge (Mehedinţi Mountains). Deep, short and wild gorges such as that of Râmnuţei, Arşascăi and others, section the calcareous ridge in small massives on which slopes the Banat


29

exo- şi endocarstice sunt inegal răs-pândite, aflându-se în faze diferite de evoluţie, fapt ce demonstrează un activ proces de carstificare.

La sud de Arşasca, carstul este mult mai extins în Munţii Mehedinţi (Fig.II.2), în comparaţie cu Munţii Cernei unde carstificarea exogenă a fost mult mai redusă datorită calcarelor ce ocupă suprafeţe restrânse şi discontinui.

Privite în ansamblu, masivele cal-caroase din Munţii Mehedinţi apar alcătuite din două trepte morfologice inegal dezvoltate, dar dispuse paralel cu râul Cerna. Ele sunt despărţite de un abrupt calcaros ce se impune şi domină impresionant peisajul atât prin pantele accentuate cât şi prin abundenţa exem-plarelor de pin negru de Banat (Fig.II.10). Diferenţa de nivel între cele două trepte este de 300 până la 850 m. În Munţii Mehedinţi domină formele exocarstice: lapiezurile ce apar într-o varietate foarte mare, uneori cu aspect bizar (rigole, caneluri, hieroglife de eroziune etc), dolinele, cu dimensiuni reduse (Gâtul Porcului) şi în unele ca-zuri cu ponoare, polii (Beletina, Balta Cerbului etc.), uvale (Poiana Mare, Crovul Medvedului), aflate la obârşia unor văi ce traversează abruptul calca-ros (Femea I şi II, Valea lui Roşeţ etc). Între Piatra Albă şi Vârful lui Stan, cheile spectaculoase şi sălbatice, cu rupturi mari de pantă – Feregari, Valea Seliştei, Jelărău, Ţesna, Foeroaga, Beletina, Şaua Padinei ş.a. se constitu-ie în puncte de mare atractivitate turis-tică, dar şi de acces în sectorul cel mai reprezentativ al pădurilor de pin negru de Banat. Endocarstul este relativ

black pine isolated vegetates, giving an uncommon note to the site’s landscape. The exogenous and endogenous karst forms are unequally distributed, being in different evolutive phases, proof of an active process of carstification.

South of Arşasca the karst is much more expanded in Mehedinţi Mountains (Fig.II.2) compared with Cerna Mountains where exogenous carstification was diminished due to the limestones found on reduced and discontinuous surfaces.

Looked in ensemble, calcareous mas-sive from Mehedinţi Mountains ap-pear to be made of two morphological steps unequally developed, but parallel disposed with the Cerna river. They are separated by a calcareous abrupt that impose itself and commanding dominates the landscapes through the accentuated slopes and the abundance of the Banat black pine exemplars (Fig.II.10). Level difference between the two steeps is 300 - 800 m. In the Mehedinţi Mountains exogenous karst forms are dominant: lapiesis that appear in a large variety, sometimes with queer aspect (gutters, grooves, erosive glyphs, etc), dolines with reduced dimensions (Gâtul Porcului) and in some cases with ponoare, polje (Beletina, Balta Cerbului etc.), uvalas (Poiana Mare, Crovul Medvedului), found at the source of valleys that cross the calcareous abrupt (Femea I şi II, Valea lui Roşeţ, etc). Between Piatra Albă and Stan wild and spec-tacular gorges, with large slope breaks- Feregari, Valea Seliştei, Jelărău, Ţesna, Foeroaga, Beletina, Şaua Padinei


30

Fig. II.10Abrupturi calcaroase în situl pinului negru de Banat

Karstic ridges in the Banat black pine site


31

slab reprezentat în Munţii Mehedinţi. Povară (1997) semnalează prezenţa mai multor peşteri de dimensiuni variabile între valea Arşasca şi Ogaşul Roşeţu.

Versanţii cu rocă la zi în partea su-perioară au declivităţi diferite şi sunt fragmentaţi de văi înguste cu caracter de chei (Valea Ţesna, Valea Şaua Padinei, Valea Feregari etc) sau care formează cascade la traversarea barei calcaroase. Lungimea versanţilor este redusă, sub 500 m, fapt ce introduce o discontinuitate a arealelor grupărilor de pin negru de Banat. Fragmentarea verticală şi orizontală este dublată de o amplitudine mare a reliefului determi-nând modificări microclimatice locale ce favorizând prezenţa elementelor termofile şi heliofile ce coabitează cu pinul negru de Banat.

Fitocenozele pinului negru de Banat sunt situate în partea superioară a ver-sanţilor, unde modificările hidrologice nu sunt determinate decât de declivita-tea ce atinge valori mari şi foarte mari (> 18°), favorizând scurgerea rapidă a apei din precipitaţii şi nu infiltrarea ei în substrat. Acest fapt explică nu numai sistemul radicular al pinului ci şi erozi-unea mecanică şi chimică ce afectează orizontul biologic activ al solului.

Procesele actuale de modelare a relie-fului se constituie în factor limitativ în repartiţia spaţială şi compoziţia înve-lişului vegetal. Între procesele actuale de modelare a reliefului domină deza-gregarea fizică, urmată de cea chimică şi eroziunea mecanică. Intensitatea acestor procese este în relaţie directă cu declivitatea, expunerea şi litologia

constitutes tourist attraction points, and access in the most representative sector of the Banat black pine forests. Endogenous karst is reduced in Mehedinţi Mountains. Povară (1997) skows the existance of many various caves between Arşasca valley and Ogaşul Roşeţu.

Versants with exposed rock in the su-perior part have different slopes and are fragmented by narrow valleys with gorges character (Valea Ţesna, Valea Şaua Padinei, Valea Feregari etc) or which form waterfalls when crossing the calcareous barrier. Versants lengths is reduced, under 500 m, which intro-duces a discontinuity in the area of the Banat black pine groups. Vertical and horizontal fragmentation is doubled by a high relief amplitude, determining local micro climatic modifications that favour the presence of thermophilous and heliophilous elements that cohabit with the Banat black pine.

Banat black pine plant formations are situated in the superior versant part, where hydrological modification are determined only by the large slopes values (> 18°), favouring rapid water flow of precipitations instead on its substratum infiltration.

These facts explains not only the pine’s radicular system, but also the mechanic and chemical erosion that affects the soil’s biological active horizon.

Actual modelling processes of the landforms constitutes a limitation fac-tor in the spatial distribution and in the composition of the vegetation. Among the landforms actual modelling


32

în tot arealul sitului pinului negru de Banat. Lor li se adaugă procese gravi-taţionale ce se manifestă îndeosebi la baza abruptului calcaros, spălarea în suprafaţă (ablaţia) pe terenurile lipsite de vegetaţie şi eroziunea torenţială.

De remarcat că eroziunea mecanică, indicator ecologic foarte important pentru distribuţia spaţială a învelişu-lui vegetal (Trufaş, 1988), afectează orizontul biologic activ al profilului de sol şi indirect reduce posibilităţile de înrădăcinare şi hrănire a planelor. Ea înregistrează în situl pinului valori ce oscilează între 52 şi 72 t/km2/an. Prin eroziunea mecanică este accelerată eroziunea chimică, deci migrarea ele-mentelor minerale, odată cu soluţia co-loidală şi diminuarea posibilităţilor de nutriţie şi creştere. Valorile eroziunii chimice se situează între 50-100 t/km2/an şi deci aşa am putea explica creşte-rea lentă a pinului şi chiar regenerarea lui spontană în anumite porţiuni ale sitului.

II.3. Variabilitatea temporală şi spaţială a elementelor climatice

Situat în partea de sud – vest a României, arealul sitului Pinus nigra ssp. banatica este supus predominant influenţei circulaţiei atmosferice de vest şi sud - vest. Circulaţia vestică, în perioada rece, aduce mase de aer polar sau, mai rar, tropicale, maritime, favo-rabile iernilor mai blânde cu precipita-ţii abundente în majoritate sub formă de ploaie la altitudini joase. În timpul

processes, physical disaggregation prevails, followed by the chemically and mechanical erosion. The intensity of these processes is in direct connec-tion with the slopes, exposition and lithology in all of the Banat black pine site area. Added are the gravitational processes that occur especially at the calcareous abrupt base, surface wash (ablation) on surfaces without vegeta-tion and torrential erosion. Noticeable is the mechanical erosion, an important ecological index to the spatial distri-bution of vegetation (Trufaş, 1988), that affects the soil’s biological active horizon and indirect reduced the plants possibilities of rooting and feeding. It records in the pine site values between 52 and 72 t/km2/year. Through me-chanical erosion the chemical erosion is accelerated, the migration of mineral elements with the colloidal solution and the diminution of feeding and growing possibilities. Chemical erosion values situate between 50-100 t/km2/year, explaining the pine’s slow growth and its spontaneous regeneration in certain portions of the site.

II.3. Temporal and spatial variability of climatic elements

Situated in the south-western part of Romania, the site of Pinus nigra subsp. banatica uppermost submited to the western and south-western at-mospheric circulation. During the cold periods western circulation brings po-lar air masses, and rarely, tropical and


33

verii, circulaţia vestică determină un grad mai mare de instabilitate termică, pus în evidenţă de frecvenţa averselor, însoţite de descărcări electrice (Buza, 1981).

Situl pinului din Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, având o dezvoltare mai mare în partea centrală şi inferioară a bazinului Cernei, trebu-ie analizat în funcţie de orientarea Văii Cernei, care are un regim climatic şi topoclimatic cu nuanţă de adăpost (mai ales în bazinul superior) în care aerul se canalizează de la nord la sud. Aceste particularităţi se manifestă în funcţie de starea generală a atmosferei şi deplasarea maselor de aer. Deoarece bazinul Cernei are o amplitudine mare a fragmentării versanţilor în lungul văii, întâlnim variaţii evidente ale nuanţelor topoclimatice – diminuate sau amplificate de la un sector la altul. Astfel, în zona sitului pinului negru de Banat, situat în special pe rendzine (negre şi brune), soluri brune cu mult schelet calcaros şi rocă la zi, caracteri-zate printr-o umiditate redusă se crează alte topoclimate decât cele întâlnite pe suprafeţele cu soluri acoperite cu pă-dure sau înierbate.

Regimul termic a fost analizat prin variaţia spaţială a valorilor medii mul-tianuale pentru intervalul 1950-2000 pe baza datelor Worldclim, dar şi prin analiza valorilor medii lunare multia-nulale pe perioada 1961 – 2000, de la staţiile Băile Herculane, Bozovici şi Drobeta Tr. Severin.

Distribuţia hipsotermică este deter-minată în general de altitudine. În cazul sitului pinului negru de Banat,

marine air, favorable to milder winters with abundant precipitations, mainly rains at low altitudes. During the sum-mer, western circulation it determines a greater degree of thermic instability, evidenciated by rainfall frequency accompanied by electric discharges (Buza, 1981).

Pine’s site from the Domogled – Valea Cernei National Park having a larger extent in the central and low part of Cerna’s basin, must be analysed accor-ding to Cerna Valley orientation, which has a climate and topoclimate regime of shelter nuance (specially in the up-per part) where the air canalises from north to south. These particularities are exercised according to the generale atmosphere status and air masses mo-vement. Considering that Cerna basin has a high amplitude of fragmentation across the valley we encounter obvious variations of topoclimatic shades - di-minuated or magnified from one sector to another. Therefore, in the Banat black pine site zone, situated specially on rendzines (black and brown), brown soils with a large calcareous skelet and exposed rock, characterised through reduced humidity, other topoclimates are created, than those encountered on surfaces with soils covered by forests and grass.

The thermic regime was analysed through the spacial variation of average multiannual values for the 1950-2000 period, based on Worldclim data, and analysing the average monthly multi-annual values in the 1961-2000 period, from Băile Herculane, Bozovici and Drobeta Tr. Severin stations.


34

caracterul de canion al Văii Cernei îşi spune cuvântul iar temperaturile evidenţiază acumularea aerului cald la baza versanţilor şi a celui cu valori mai reduse în partea superioară. Astfel, Valea Cernei este caracterizată prin valori medii anuale ce oscilează între 8,0-10,5°C. Datorită altitudinilor mai mari la care se situează situl pinului, temperaturile medii multianuale pre-dominante pentru habitatul pinului sunt de 6 – 8°C. În habitatul pinului, temperatura medie în luna ianuarie este de - 5,4°C, iar în luna iulie este de 12,3 - 13° C. Calculul duratei intervalului cu temperaturi fiziologic active nu este posibil a fi realizat doar pe durata unui sezon de vegetaţie, deci monitorizarea variaţiilor anuale se impune, ştiut fiind că suma temperaturilor fiziologic ac-tive evoluează şi ea diferenţiat, funcţie de altitudine, expunere şi fragmentarea reliefului (Pătroescu, 1996).

Regimul precipitaţiilor determină compoziţia cenotică a pădurilor de pin, dinamica spaţială a valorilor precipitaţi-ilor condiţionând prezenţa elementelor xerofile sau xero-mezofile. Şi în acest caz nu trebuie să luăm în calcul numai valoarea precipitaţiilor în sine ci ea trebuie corelată cu altitudinea. Astfel distribuţia hipsoombrică exprimă clar favorabilitatea pentru instalarea pădu-rilor de pin. Ei i se adaugă declivita-tea, expunerea versanţilor şi fisurarea rocilor, elemente definitorii în ritmul şi regimul de umectare a substratului.

Situl pinului negru de Banat, teore-tic, beneficiază de cantităţi de preci-pitaţii ce variază între 800-1156 mm. Reţinând că evapotranspiraţia reală

Hypsothermic distribution is gene-rally determined by altitude. In the case of the Banat black pine site, the canyon character of Cerna Valley im-poses, and temperatures express the hot air accumulation at versants base and the cold air in the superior section. Thus, Cerna Valley is characterised by average annual values between 8,0 and 10,5°C. Due to higher altitudes at which the pine site is found, average multiannual temperatures predominant in the pine habitate are 6 - 8°C. In the pine habitate, average temperature in January is -5,4°C and in July is 12,3 - 13°C. Calculating the interval with physiologic active temperatures can’t be made only on one vegetation season, so annual variations must be monitorised, knowing that the sum of physiologic active temperatures evolu-ates differentiable, function of altitude, exposition and relief fragmentation (Pătroescu, 1996).

Precipitations regime determines the cenotic composition of pine forests, the spatial dynamic of precipitation values conditioning the presence of xerophyle or xero-mezophyle elements. In this case we don’t have to consider only the precipitations value, but correlate it with the altitude.The rainfall distribu-tion on the elevation layers expressthe favourability for the pine forest instala-tion. To it we must add slopes, versants exposition and rocks fissures, defining elements in the substratum rhythm and regime of humectation.

Banat black pine site, theoretical, be-neficiates from precipitation quatities varying between 800 - 1156 mm. If


35

Fig.II.11 Variaţia spaţială a parametrilor climatici - temperatura medie multianualăSpatial variation of climatic parameters - average multiannual temperature


36

Fig. II.12 Variaţia spaţială a parametrilor climatici - precipitaţii anuale

Spatial variation of climatic parameters - annual rainfall


37

poate înregistra valori de 500-600 mm, cenozele ce caracterizează situl mai dispun de o rezervă de 300-400 mm anual, fapt ce conferă zonei caracteris-tici de climat continental cu anumite nuanţe de excesivitate şi explică astfel prezenţa elementelor xerofile şi xerofil-mezofile. Distribuţia anotimpuală joacă şi ea un rol decisiv în fizionomia şi fizi-ologia pinului şi a plantelor din fitoce-nozele sale. Astfel, suma precipitaţiilor din lunile cu temperaturi mai mari sau egale cu 10°C are valori de 520,1 mm la Cerna Sat şi 346,9 mm la Herculane. Diferenţieri apreciabile se înregistrează între cele două extremităţi ale sitului şi în lunile de vară, 144,6 mm la Cerna Sat şi 117,0 mm la Băile Herculane, un argument în plus pentru prezenţa cu determinare climatică a pinului negru aval de pârâul Arşasca. Cantităţile net inferioare, atât în sezonul de vegetaţie cât şi în perioada cu evapotranspiraţie maximă, la care se adaugă biometeo-rizarea favorizată de prezenţa exo- şi endocarstului reprezintă argumente solide pentru xerofitizarea climatică căreia trebuie să-i facă faţă pinul negru de Banat.

Regimul eolian. La Băile Herculane, frecvenţa vântului pe direcţii are urmă-toarele valori procentuale : N = 15,4%, NE = 9,5%, E = 6,7%, SE = 8,9%, S = 18,8%, SV = 4,9%, V = 11,6%, NV = 3,0%, Calm = 21,2% (Badea şi colab., 1981). Aşa cum se observă, cea mai mare frecvenţă o prezintă direcţiile S şi N, adică cele care corespund cu di-recţia văii pe porţiunea respectivă.

Conform descrierii făcute de D. Tătăranu şi colab. (1965) vântul poate

we consider that real evaporation can reach 500 - 600 mm, plant formations from the pine site have only a reserve of 300 - 400 mm at their disposal, giving to areas a continental climate charas-teristics with nuances of excessiveness and thus explaining the presence of xerophylous and xero-mesophylous elements. Seasons distribution plays a decisive role in the pine’s physionomy and physiology, and that of the plants from its associations. Therefore, the precipitations sum from months with temperature higher or equal with 10°C has values of 520,1 mm at Cerna Sat and 446,9 mm at Herculane. Appreciable diferences are recorded between the site’s two extremities in the summer months, 144,6 mm at Cerna Sat and 117,0 mm at Băile Herculane, another argument for the climatic determined presence of the pine down of Arşasca creek. The inferior quatities from the vegetation season and from the period with maximum evaporation exudati-on, at which biometeorisation is added, favoured by the presence of exogenous and endogenous karst represents solide arguments for the climatic xerophyti-sation faced by the Banat black pine.

Wind regime. At Băile Herculane, wind directions frequency has the fol-lowing percentual values: N = 15,4%, NE = 9,5%, E = 6,7%, SE = 8,9%, S = 18,8%, SW = 4,9%, W = 11,6%, NW = 3,0%, Calm = 21,2% (Badea et al., 1981). As observed, the highest frequency is from the S and N direction, exactly the ones that corespond with the valley’s direction on that portion.

According to the discription made by


38

influenţa forma de creştere a pinilor. Astfel un tip de creştere datorită dez-voltării pe stânci supuse vânturilor, este tipul “consolă” (Fig. II.13).

În contextul acestor influenţe, regi-mul climatic al părţii de sud – vest a României se află sub influenţa directă a Mării Mediterane. Această influenţă se materializează prin existenţa unei flore şi faune specifice, precum şi a unor ti-puri de sol cu caracteristici diferite faţă de restul ţării (Moldoveanu şi Bâzâc, 1996).

Indici ecometrici climatici

Favorabilitatea condiţiilor climatice pentru dezvoltarea plantelor şi orga-nismelor animale şi funcţionalitatea ecosistemelor poate fi apreciată mai corect după valoarea indicilor ecome-trici climatici. Aceştia exprimă efectul sinergic al elementelor climatice dar şi interacţiunea dintre factorii biotici şi

Tătătranu et al. (1965) the wind can influence the pine’s form of growth. Thus, a type of growth due to develop-ment on cliffs submitted to winds is the “console” type (Fig. II.13).

In the context of these influences, the climatic regime of Romania’s south - western part is under the direct in-fluence of the Mediterranea Sea. This influence is matherialised through the existance of a specifique flora and fa-una, and soil types with characteristics different from the rest of the country (Moldoveanu and Bâzâc, 1996).

Ecometric climatic indices

The favourability of climatic condi-tions for plants and animals develop-ment and ecosystems functioning can be corectly appreciated by the value of ecometric climatic indices. This express the synergic effect of climatic

Fig. II.13 - Tipul de creştere “consolă” - “console” type of growth


39

abiotici într-un anumit teritoriu.

Intervalul analizat a fost cuprins între 1950-2000.

Dintre indicii ecometrici climatici s-au selectat spre analiză:

- tetraterma Mayr (sau temperatura medie a lunilor cu activitate biologică maximă - TV-VIII);

- suma precipitaţiilor din perioada cu evapotranspiraţie maximă (Σ PVII-

VIII);

- suma precipitaţiilor din lunile de acumulare a umezelii în orizontul bio-logic activ al profilului de sol (Σ PXI-III);

- indicele de ariditate „de Martonne”, anual;

- indicele erozivităţii climatice.

Tetraterma Mayr sau temperatura medie a lunilor cu activitate biologică maximă. Calculat ca medie a tempe-raturilor medii plurianuale din lunile mai-august, acest parametru exprimă optimul de căldură de care dispun ceno-zele din situl de pin negru de Banat. În cazul analizat valorile tetratermei cresc de la nord la sud şi scad cu altitudinea (Fig.II.14), variind între 18,9°C şi 7,4°C. Cele mai mici valori se înregis-trează în Vf. Înălăţul Mic (1128,0 m), Domogled (1104,9 m), Vf. Hurcului (1099 m) şi Rudina Mare (1198,0 m). Precizăm că valorile acestui indice variază cu altitudinea dar şi cu particu-larităţile climatice ale fiecărui an, fapt ce explică stresul termic cu efecte în autoregenerarea pădurilor de pin.

elements and the interaction between biotic and abiotic factors in a certain territory.The analysed interval was 1950 - 2000.Among the ecometric climatic indices, were selected for analyse:- Mayr tetratherm (or the average temperature of months with maximum biological activity - TV-VIII);- precipitation sum from the period with maximum evaporation-exudation (Σ PVII-VIII);- precipitation sum from the mon-ths with moisture accumulation in the soil’s biological active profile (Σ PXI-III);- “de Martonne” aridity index, annual;- climatic erosion indexMayr tetratherm or the average tem-perature of months with maximum biological activity. Calculated as the average of pluriannual values from the month May-August, this parameter expresses the heat quantity found at the disposal of the plant associations from the Banat black pine site. In the analysed case, the values increase from north to south and decrease in altitude (Fig.II.14), varying between 18,9°C and 7,4°C. The smallest valu-es are regitered on Vf. Înălţăul Mic (1128,0 m), Domogled (1104,9 m), Vf. Hurcului (1099 m) and Rudina Mare (1198,0 m). The values of this index varies by altitude and by the climatic particularities of each year, explaining the thermic stress with effects in the pine forests autoregeneration.


40

Figura II.14 Distribuţia spaţială a valorilor tetratermei MayrSpatial distribution of Mayr tetratherm values


41

Suma precipitaţiilor din perioada cu evapotranspiraţie maximă (iulie-au-gust). Pierderea apei din sol prin eva-potranspiraţie trebuie să fie compensată printr-o cantitate de precipitaţii care să satisfacă nevoile învelişului biotic. În lunile iulie-august se înregistrează cele mai mari valori ale evapotranspiraţiei dată fiind dezvoltarea completă a apa-ratului foliar şi insolaţia crescută. Tot în acest interval se constată şi epuiza-rea rezervelor de umiditate acumulate în lunile anterioare (Pătroescu, 1988).

În cazul sitului de pin negru de Bant (Fig.II.15) valorile sumei precipita-ţiilor din lunile cu evapotranspiraţie maximă cresc cu altitudinea, oferind doar local condiţii optime de formare a soluţiei nutritive de sol. Un exemplu îl constitue arealul sitului dintre Valea Şaua Padinii şi Valea Ţesnei, în sectoa-rele cu caracter endoreic.

Suma precipitaţiilor din lunile de acumulare a umezelii în orizontul biologic activ al profilului de sol (noiembrie-martie). Deşi aparent va-lorile acestui indicator (Fig.II.16) ar exprima o creştere substanţială de la Valea Feregari, pe platoul calcaros şi versanţi, până la Valea Ţesnei, dată fi-ind declivitatea accentuată şi fisurarea rocii, această umezeală nu este reţinută pentru a servi drept sursă de formare a soluţiei nutritive atât de necesară înde-osebi fanerofitelor şi camefitelor. Poate că aşa se explică ponderea lor redusă în spectrul biologic al sitului. Cantitatea diferită de precipitaţii din timpul iernii şi durata stratului de zăpadă, aparent satisfăcătoare, nu sunt suficiente pen-tru a crea o rezervă utilă de soluţie de

Precipitations sum from the period with maximum evaporation- exu-dation (July-August). Water losses from soil in months with evaporation must be compensated through a large quantity of precipitations satisfaying the needs of the biotic envelopment. In July-August the largest values of evaporation-exudation are recorded, due to the complete development of the leaves system and high insolation. In the same interval, the moisture re-serves accumulated in the past months is lost (Pătroescu, 1988).

In the case of the Banat black pine site (Fig.II.15) the values of precipitations sum from months with maximum eva-poration-exudation increase by altitude, offering only localy conditions for the formation of the soil nutritive solution. An example is the site area between Valea Şaua Padinii and Valea Ţesnei in sectors with endoreic character.

Precipitations sum from months with moisture accumulation in the soil’s biological active profile (November-March). Although aparently the values of this index (Fig.II.16) express a sub-tantial increase from Valea Feregari, on the calcareous plateau and versants, all the way to Valea Ţesnei, due to the accentuated slopes and rock fissures these moisture isn’t retained to serve as a formation source for the nutri-tive solution neccesary especially to phanerophytes and chamephytes. This might explain their reduced percent in the soil’s biological spectre of the site. Different quantity of of precipitations from the winter and the snow duration, aparently satisfying, isn’t sufficient


42

Figura II.15 Dinamica spaţială a valorii sumei precipitaţiilor din perioada cu

evapotranspiraţie maximăSpatial dynamic of rainfall amount values from the period with maximum

evaporation-exudation


43

Figura II.16Variaţia spaţială a valorii sumei precipitaţiilor din lunile de acumulare a

umezelii în orizontul biologic activ al profilului de sol Spatial variation of rainfall amount values from months with moisture

accumulation in the soil’s biological active profile


44

sol. Anii cu strat de zăpadă sunt rari iar dimensiunile acestuia foarte reduse.

Indicele de ariditate „de Martonne”, prin valorile sale anuale (Fig.II.17) exprimă caracterul restrictiv al condi-ţiilor climatice pentru anumite forme biologice sau cenoze. Distribuţia altitudinală a valorilor acestui indice relevă favorabilitatea pentru forma-ţiunile forestiere. Analiza valorilor din sezonul de vegetaţie evidenţiază caracterul secetos al climatului, cu nuanţe accentuate de aridizare în ul-timele decenii în sectorul cuprins între Valea Feregari şi Şaua Padinei, fapt ce obligă la o monitorizare atentă a raportului umiditate - temperatură atât în aer cât şi în orizontul biologic activ al substratului.

Indicele erozivităţii climatice calculat ca raport dintre pătratul precipitaţiilor din luna cu cea mai mare cantitate de precipitaţii şi precipitaţiile anuale, are în situl pinului negru de Banat o di-namică spaţială a valorilor ce explică degradarea condiţiilor de habitat de la sud la nord prin reducerea troficităţii şi volumului edafic pe direcţia acestui vector. Acest fapt explică şi variaţia spaţială a prezenţei speciilor mezofile la altitudini mai mari de 900 m. Valoarea erodabilităţii climatice se modifică funcţie de declivitate şi gradul de aco-perire cu vegetaţie forestieră, eviden-ţiind condiţiile slabe de dezvoltare a unor plante cu volum mare de biomasă în stratul arborilor şi cel arborescent sau chiar absenţa stratului regenerativ pe transectele cercetate (V. Ţesnei, Domogled, Crucea Albă).

to create a utile soil solution reserve. Years with snow layers are rare, and its dimensions reduced.Aridity index “de Martonne”, expre-sses through its annual values (Fig.II.17) the restrictive character of cli-matic conditions to certain biological forms or plant associations. The values altitudinal distribution of this index reveals the favourability for forestry formations. Values analyse from the vegetation season evidentiates the drought character of the climate, with emphased nuances of aridity in the past decades in the sector between Valea Feregari and Şaua Padinei, ne-cesiting a carefull monitoring of the humidity - temperature ratio both in air and in the soil biological active of the substratum.Climatic erosion index determined as a ratio between precipitaions square from the month with the most quantity and annual precipitations, has in the Banat black pine site a spatial dynamic of values that explains habitat condi-tions degrading from south to north trough reducing trophicity and soil volume on this vector’s direction. This fact explains the spatial variation of mezophyle species presence at altitudes higher than 900 m. Climatic ersotion values changes according to slopes and the degree of forestry vegetation cover, emphasing the poor development con-ditions for plants with a large biomass volume in the tree and bush layers, or even the absence of the regenerative layer on the researched transects (V. Ţesnei, Domogled, Crucea Albă).


45

Figura II.17 Dinamica spaţială avalorilor indicelui de ariditate “De Martonne”

Values spatial dynamic of “De Martonne” aridity index


46

II.4. Particularităţi hidrogeologice şi hidrologice ale arealului sitului pinului negru de Banat

Situl pinului negru de Banat în spaţiul Parcului Naţional Domogled- Valea Cernei se află dominant în bazinul hidrografic al râului Cerna.

Hidrogeologic, situl pinului negru de Banat are conexiuni directe cu morfohidrologia carstică care direcţi-onează scurgerea subterană. În Munţii Mehedinţi, fisurile profunde din pa-chetul de calcare orientează scurgerea către adâncime (Balta Cerbului, Crovul Medved, Crovul Mare etc.). Câmpurile de doline dintre Şaua Padina şi Valea Ţesnei, a căror densitate variază între 4-6 la km2, au dimensiuni ce depăşesc frecvent 25 m în diametru şi 5 m adân-cime (Sârbu, 2000) şi au o relaţie di-rectă cu scurgerea subterană (Povară, 1997). Aceasta a favorizat creşterea pinului, dovada constituind-o exem-plarele cu diametre ce variază între 20 - 100 cm, ce vegetează pe marginea dolinelor (exemplul cel mai reprezen-tativ constituindu-l pinetul din Crovul Mare).Apele de suprafaţă sunt reprezentate de afluenţii Cernei, aval de Cerna Sat. Pe partea dreaptă a Cernei, din Munţii Cernei, afluenţii cei mai mari din situl pinului negru de Banat sunt, din amonte spre aval: pâraiele Curmezişa, Olanu, Iauna, Topenia, Naneşul, Iuta, Prisăcina, Bedina, Raina, Racoviţă, Ursu etc. Datorită dominanţei rocilor ce nu permit infiltrarea directă din precipitaţii, afluenţii ce îşi au obârşiile

II.4. Hydrogeological and hydrological particularities in the site of the Banat black pine

In the Domogled - Cerna Valley National Park the pine’s site is domi-nant integrated in Cerna’s watersheed.

Hydrogeologicaly, the Banat black pine site has direct conexions with car-stic morphology that directs the subter-ranean flow. In Mehedinţi Mountains, deep fissures from the limestones ori-entate the flow down (Balta Cerbului, Crovul Medved, Crovul Mare etc.). The dolines fields between Şaua Padina and Valea Ţesnei, whose den-sity varies from 4 to 6 per km2, have sizes frequently larger than 25 m in diameter and 5 m deep (Sârbu, 2000), having a direct relantionship with the subterranean flow (Povară, 1997). This favourised the pine growht, the proof beeing individuals with diameters that varies between 20 - 200 cm, that vegetate on dolines border (the best example is the pine forest from Crovul Mare).

Surface waters are represented by Cerna affluents, downriver from Cerna Sat. On Cerna’s right side, from Cerna Mountains the bigest affluents from the Banat black pine site are from upstream to downstream: creeks Curmezişa, Olanu, Iauna, Topenia, Naneşul, Iuta, Prisăcina, Bedina, Raina, Racoviţă, Ursu etc. Due to the dominance of rocks that don’t allow the direct infil-tration from precipitations, the afflu-ents that come from Cerna Mountains


47

în Munţii Cernei au cursuri semi-per-manente, seacă uneori vara pe peri-oade scurte. Fenomenul de secare se înregistrează în medie 10 zile/an pe pârâul Bedina, iar pârâul Scochina care alimentează cascada Vânturătoarea uneori înregistrează şi mai mult de 20 zile/an fără apă (Sârbu, 2000).

Din Munţii Mehedinţi, afluenţii Cernei din situl pinului negru de Banat au tot scurgere intermitentă, cauzele fiind atât cantitatea de precipitaţii ce scade de la circa 520 mm la Cerna Sat la 340,9 mm la staţia Băile Herculane, în lunile cu temperaturi mai mari sau ega-le cu 10oC, cât şi pierderea în subteran (Povară, 1997).

Versantul stâng, prezintă însă două aspecte total diferite în funcţie de structura geologică. Astfel, partea nordică constituită din roci eruptive, şisturi cristaline, conglomerate şi gre-sii, având o lăţime mai mare, deţine cele mai lungi cursuri permanente, ajungând la 3-4 km.

Cei mai importanţi afluenţi în această porţiune sunt Râmnuţa Mare şi Arşasca unită cu Ogaşul Dracilor. Avale de confluenţa cu Arşasca, întregul versant stâng fiind constituit din calcare, reţea-ua hidrografică permanentă este foarte slab dezvoltată, toate văile au cursuri temporare cu pierderi de apă în patul aluvionat al albiei minore. Abundă văile seci şi văile oarbe. Sunt totuşi de amintit Ţesna (Fig.II 18,19), care în ju-mătatea ei inferioară, la intrarea în chei se pierde în aluviuni, Valea Corbului, Cociu, Şaua Padina, Jelărău, Feregari şi Valea Pecinişca.

have semi-permanent courses, drough-ting sometimes in the summer for short periods. This phenomenon records an average of 10 days/year on Bedina cre-ek, and Scochina creek alimentating Vânturătoarea waterfall sometimes re-cords more than 20 days/year without water (Sârbu, 2000).

From Mehedinţi Mountains, Cerna af-fluents from the Banat black pine site have a semipermanent flow, due to the precipitations that decrease, in mon-ths with temperatures equal or higher than 10oC, from 520 mm at Cerna Sat to 340,9 mm at Băile Herculane, and underground losses (Povară, 1997).

The left versant, has two completly se-pareted aspects related to the geologi-cal structure. Therefore, the northern part, formed from eruptive rocks, crys-talline, conglomerates and sandstones and with a larger width, has the most permanent courses, reaching 3-4 km.

The most important affluents in this sector are Râmnuţa Mare and Arşasca unified with Ogaşul Dracilor.

Downstream from the Arşasca conflu-ence, the entire left versant is formed of limestones, the permanent hydro-graphic network beeing undeveloped, all the valleys have temporary courses, with water losses in the valley alu-vional waterbeed. Empty and blind valleys dominate. There are still to remember Ţesna (Fig.II 18,19), that in its inferior half, in the gorges is lost in the alluviones, Valea Corbului, Cociu, Şaua Padina, Jelărău, Feregari şi Valea Pecinişca.


48

Foto II.18 - Cheile CorcoaieiCorcoaiei Gorges

Şi în cazul acestora se înregistrează fe-nomene de secare îndeosebi vara şi la început de toamnă. Astfel, Valea Ţesna în perioada 1994-2000 a secat în fiecare an din iunie în septembrie. În toate ca-zurile la fenomenul de secare, pe lângă seceta climatică care accentuează lipsa alimentării pluviale şi epuizează rezer-vele din scoarţa de alterare se adaugă infiltrarea în calcarele puternic fisurate (Povară, 1997).

Deşi situl pinului negru de Banat a de-venit în ultimele decenii laboratorul de pionierat al multor geografi, biologi, carstologi, hidrologi etc., problema izvoarelor nu s-a abordat decât acci-dental şi în contextul altor cercetări. Astfel, este evidentă în situl pinului schimbarea liniei de izvoare, de fapt a altitudinii la care ele se află şi raportul lor cu xerotifizarea climatului, dacă

They also record droughts, especially in the summer and at fall’s begining. Thus, Valea Ţesna, in the 1994-2000 period, lost its water every year from June to September. In all the cases, at this phenomenon contibuted next to the climatic drought that emphases the lack of pluvial alimentation, finishing the alteration layer reserves and the infiltartion in the strongly fissured li-mestones (Povară, 1997).

Although the Banat black pine site has became in the last decades the pioneer laboratory of many geographs, biolo-gists, karstologists, hydrologists etc. the creek problem has been aproached only by accident and in the context of other researches. In the Banat black pine site a change in the creeks line is obvious, in fact that of the altitude at which they are found and their raport


49

Fig. II. 20 - Valea ŢesneiŢesna Valley

Fig. II.19 - CascadaWaterfall


50

luăm în calcul cantitatea de preci-pitaţii şi distribuţia lor anotimpuală (759,9 mm – 1945-1975; 734,5 mm – 1979-1998).

Atrag atenţia de asemenea izvoarele pietrifiante cu formarea de travertin identificate la cascada Vânturătoarea. Dată fiind inaccesibilitatea pereţilor calcaroşi din bazinele pâraielor afluen-te Cernei aval de Arşasca s-ar putea ca locaţiile lor să fie mai numeroase.

Monitorizarea regimului precipitaţi-ilor în situl pinului ar oferi date care să permită elaborarea de modele de reconstrucţie ecologică eficiente şi mai puţin costisitoare.

II.5. Diversitatea învelişului edafic

Conform hărţii pedologice a R.S. România, 1971, şi a adaptării la noua clasificare, în situl pinului negru de Banat pot fi întâlnite tipuri de soluri, determinate direct de litologie şi condi-ţiile climatice (Fig. II.21 şi Fig. II.22).

Clasa cernisoluri

Rendzine. Apariţia masivă a calcarelor în sectorul inferior, cu precădere pe stânga Cernei, precum şi sub formă de culmi înguste în sectorul mijlociu a determinat formarea rendzinelor (negre şi brune), şi a solurilor brune, în arealul cadrul cărora se întâlneşte frec-vent roca la zi. Acest tip de sol apare în condiţiile de climă umedă ale zonei forestiere, îndeosebi în arealul pădurii de fag şi gorun, dar care parţial au fost defrişate pentru obţinerea de păşuni (Badea, 1981).

with the climate’s xerophyty, if we consider the annual precipitations and their season distribution (759,9 mm – 1945-1975; 734,5 mm – 1979-1998).

Drew attention, the terrifying springs with travertin formation identifyied at Vânturătoarea waterfall. Due to the inaccesibility of limestone walls from the Cerna’s affluent watersheeds downstream from Arşasca, their loca-tions might be more numerous.

Monitoring the precipitations regime in the pine site could present data allow-ing to generate efficient and cheaper ecological reconstruction models.

II.5. Soil diversity

According to the Romanian soil map, 1971, corellated with the new classification, in the Banat black pine site types of soil can be encountered, directlly determinated by the lithology and the climatic conditions (Fig. II.21 and Fig. II.22).

Cernisoil class

Rendsines. Massive incidence of lime-stones in the inferior sector, especially on Cerna’s left side, and in the form of narrow peaks in the median sector de-terminated the appereance of rendsines (black and brown), and that of brown soils, with frequent rocks expossed. This type of soil appears in the moist climate condition of the forestry zone, especially in the area of beech and oak forests, but which were partially deforested in order to obtain pastures (Badea, 1981).


51

Rendzinele asunt întâlnite în condiţii de relief fragmentat, pe culmi şi ver-sanţi puternic ori moderat înclinaţi, în timp ce solurile brune ocupă versanţii slab înclinaţi, cu precădere spre baza acestora.

Caracteristic pentru situl pinului negru de Banat este apariţia frecventă a rocii la zi, respectiv a calcarelor sub formă de creste înguste, de abrupturi sau de grohotişuri la baza versanţilor puternic înclinaţi, care în cea mai mare parte, sunt lipsiţi de vegetaţie lemnoasă iar cea ierboasă are caracter insular.

Geneza rendzinelor este în strânsă corelare cu modul de alterare a calca-relor. Sărurile de calciu sunt dizolvate şi îndepărtate, iar particulele minerale insolubile din rocă (minerale argiloase, oxizi etc.) rămân pe loc, formând ma-terialul pământos. În funcţie de conţi-nutul în humus, sunt rendzine negre şi rendzine brune, pe alocuri apărând şi rendzine roşii-brune (N. Florea, 1968 citat de Badea L., 1981).

Datorită condiţiilor geomorfologice (relief accidentat, stâncării) şi însu-şirilor specifice ale solului (profil subţire cu mult schelet şi prezenţa la mică adâncime a substratului calcaros compact), rendzinele nu pot fi folosite pentru culturi agricole, fiind ocupate cu tufărişuri şi sporadic cu păşuni şi fâneţe slab productive.

Doar pinul negru de Banat a găsit aici un areal propice pentru dezvoltare, sistemul său radicular putând penetra cu uşurinţă în fisurile calcarelor, fa-vorizând fenomene de biometeorizaţie tipice (Fig. II.23).

Rendsines appear only in fragmentated relief conditions, on peaks and versants with strong or moderate slopes, while brown soils occupy versants with re-duced slopes, mainly at their base.

Characteristic to the Banat black pine site is the frequent appereance of ex-posed rocks, subquently of limestones in the form of narrow peaks, abrupts and rocks, at the base of versants with high slopes, that are mainly without wood vegetation and the grass has iso-lated character.

Rendsines genesis is strongly corelated with the limestones alteration. Calcium salts are disolved and removed, and the mineral insoluble particles from the rock (clay minerals, oxides etc) remain on site, generating earthlike matherial. According to the humus content, they are black and brown rendsines, and isolated red-brown rendsines appear (N. Florea, 1968 quoted by Badea L., 1981).

Due to geomorphological conditions (accidented landforms, cliffs) and the soils specifique characters (thin profile with a lot of skelet, and the presence at small deeps of the compact calcareous subtratum), rendsines can’t be used for agricultural cultures, beeing occupied by bushes and rarely by poorly produc-tive pastures and meadows.

Only the Banat black pine found here an area fit for development, its radicu-lar system penetrating easyly in the limestone fissures, favouring the ap-pearence of tipical biometeorisation processes (Fig. II.23).


52

Fig. II.21 - Harta distribuţiei spaţiale a claselor de solSpatial distribution of soil classes


53

Clasa cambisoluri

Solurile brune acide au o extindere mare în cursul superior al Cernei. Acest tip de sol s-a format pe roci aci-de, în primul rând pe şisturi cristaline (micaşisturi şi paragnaise).

Arealul solurilor brune acide se ca-racterizează printr-un climat umed şi răcoros în tot timpul anului.

De obicei predomină în pădurile de foiase (fag şi stejar), dar izolat apar şi în pădurile de conifere (plantaţiile de pin negru de pe Valea Olanului).

Solurile brune, sunt legate de substra-tul mai mult sau mai puţin carbonatic, constituit din roci sedimentare, în special marno – calcare, conglomerate, argile şi gresii, întâlnite în partea infe-rioară a bazinului Cernei.

Răspândirea rendzinelor este determi-nată în primul rând de ivirea la suprafaţă a marno-calcarelor şi conglomeratelor, cea a solurilor brune este condiţionată de apariţia gresiilor şi argilelor.

Pe stânga văii Cerna, acest complex de soluri se observă şi pe roci eruptive şi metamorfice, acolo unde cuvertura de calcar a fost îndepărtată, apărând la zi granodiorite ori şisturi cristaline.

Urmare a concurenţei altor specii, pinul negru de Banat a fost eliminat treptat de pe solurile cu troficitate mai redusă.

Refugierea lui pe solurile scheletice şi stâncării este un element comun în toate punctele unde azi vegetează.

Cambisoil class

Brown acid soils have a large exten-sion in Cerna’s superior course. These type of soil was formed on acid rocks, primarily on crystalinne (mica-schists and paragnaise).

The area of brown-acid soils is char-acterised through a cold and moist climate all the year.

Usually, it dominates broad-leaves forests (beech and oak), but they ap-pear isolated in coniferous forests (black pine plantations from Olanului Valley).

Brown soils are connected to the more or less carbonatic substratum, made of sedimentary rocks, especially marny-limestones, conglomerates, clay and sandstones, encountered in the Cerna basin’s inferior part.

Rendsines distribution is mainly deter-minated by the surface appereance of marny-limestones and conglomerates, and the brown soils are conditioned by the appereance of sand stones and clays.

On the left of Cerna Valley, this com-plex of soils is found also on eruptive and metamorphic rocks, where the limestone blanket was removed, ap-pearing granites or crystalline sischts.

Following other species competition, the Banat black pine was eliminated from the soil with reduced organic capacity.

Its retreat on skeletic soils and cliffs is a commun element in all the points where it curents vegetates.


54

Fig. II.22 - Harta distribuţiei spaţiale a tipurilor de solSpatial distribution of soil types


55

II.6. Areale echipotenţiale ecologic şi distribuţia lor spaţială în situl pinului negru de Banat

Diversitatea caracteristicilor morfo-litologice, climatice, edafice, hidro-geologice şi hidrologice face dificilă identificarea şi delimitarea arealelor echipotenţiale din punct de vedere ecologic, adică a spaţiilor ce oferă con-diţii relativ egale de favorabilitate pen-tru dezvoltarea pădurilor de pin negru de Banat.

Considerând parametrii litologici, mor-fografici şi expoziţia versanţilor deter-minanţi pentru dezvoltarea în condiţii optime a pinului negru de Banat, putem reţine în situl său mai multe categorii de areale echipotenţiale şi anume:

- abrupturile calcaroase din partea superioară a versanţilor cu expunere vestică din Munţii Mehedinţi;

- poliţele calcaroase din treimea mijlo-cie şi inferioară a versanţilor cu expu-nere estică din Munţii Cernei, aval de Valea Iuta;

- suprafeţele calcaroase slab înclinate în care lapiezurile fosilizate sub o pă-tură de argilă reziduală apar azi ca mici creste calcaroase (Crovul Medved, Poiana Beletina, Crovul Mare etc);

- poliţele de pe crestele geanţurilor cum ar fi Geanţu Glodului, Geanţu Hermanului (Fig. II. 24, 25) etc;

Cercetările ulterioare bazate pe măsu-rătorile variaţiei valorilor temperaturii şi umidităţii relative a aerului ne vor permite delimitarea mai multor catego-rii de areale echipotenţiale ecologic.

II.6. Ecological equipotential areas and their spacial distribution in the Banat black pine site

The diversity of morpholitological, cli-matic, soil, hydrogeological and hidro-logical characteristics makes difficult identifying and establishing ecological equipotential area, of spaces that offer relative equal conditions of favourabi-lity for the development of the Banat black pine forests.

Considering the lithological, morpho-logical parameters and versants expo-sition essential in the optimum develo-pement of the Banat black pine, we can observe in its site several categories of ecological equipotential area:

- calcareous abrupts from the superior part of versants with western expositi-on from Mehedinţi Mountains;

- calcareous beds from the median and inferior parts of versants with eastern exposition in Cerna Mountains, down-stream from Valea Iuta;

- calcareous surfaces with reduced slo-pes, on which fosilised lapiesis under a blanket of residual clay appear today as small calcareous ridges (Crovul Medved, Crovul Mare etc);

- beds from “geanţurilor” ridges such as Geanţu Glodului, Geanţu Hermanului (Fig. II. 24, 25) etc;

Future researches based on measuring the temperature and relative air humi-dity values variations will allow us to deliniate more categories of ecological equipotential areas.


56

Fig. II. 24Vegetaţie saxicolă cu Primula auricula ssp. serratifolia pe pereţi calcaroşi/ Saxicol vegetation with Primula auricula subsp. serratifolia on calcareous

slopes

Fig. II.23Fragilitatea sistemului radicular în solurile scheletice

Radicular system fragility in skeletic soils


57

Fig. II.25 -Pin negru de Banat dezvoltat pe poliţele de pe crestele geanţurilor

Banat black pine developed on the peaks

58


CAPITOLUL III – EXPLOATAREA BIOLOGICĂ

Diferenţierea condiţiilor de mediu pe un anumit teritoriu se reflectă direct în structura şi compoziţia învelişului biotic, deci în exploatarea biologică a acestuia (Pătroescu, 1996).

În arealul sitului pinului negru fizi-onomia şi fiziologia biotopurilor a contribuit direct la definirea structurii floristice a asociaţiilor vegetale şi la adaptarea modelului arhitectural al for-maţiunilor vegetale ori a elementelor ce le compun. Particularităţile fizico - chimice ale substratului au favorizat instalarea pe fondul vegetaţiei iniţiale a unor elemente floristice ce au azi rol de indicator al internalităţilor şi exter-nalităţilor de mediu.

III.1 FLORA ŞI VEGETAŢIA

III.1.1 FLORA SITULUI CU PIN NEGRU DE BANAT

Pinul negru de Banat (Fig. III.1) ve-getează în general la altitudini cuprinse între 500 m şi 1172 m, coborând uneori până în apropierea văilor (160 m pe stâncile de sub Grota cu Aburi).

Substratul pe care se întinde situl pinului negru este în special bazic, alcătuit dominant din calcare, adesea la suprafaţă, care formează în cea mai mare parte abrupturi inaccesibile, unde pinul este însoţit de puţine specii, cu precădere arbuşti şi specii ierboase. Pe suprafeţe mult mai mici pinul negru

CHAPTER III - BIOLOGICAL EXPLOITATION

The differentiation of the environmen-tal state in a certain territory is directly reflected in the structure and composi-tion of the biotic cover, therefore in its biological exploitation (Pătroescu, 1996). In the Banat black pine site the physiognomy and physiology of the biotopes has directly contributed to the definition of the floral structure of the plant associations and to the archi-tectural model adaptation of the plant formations or of the elements that com-pose them. The physical and chemical specific features of the substrata have favoured the installation on the initial vegetation basis of flora elements that exert today the role of indicator for the environmental internalities and externalities.

III.1 Flora and vegetation

III.1.1 THE FLORA OF BANAT BLACK PINE SITE

The Banat black pine (Fig. III.1.) is located generally at heights between 500 and 1172 meters, going down sometimes in the proximity of the val-leys (160 meters on the rocks under The Steaming Cave).

The substrata on which the Banat black pine site is spread is especially basic, dominantly formed of limestone, at the surface most of the times, which forms mainly inaccessible steeps, where the pine is accompanied by a few species,

59


Fig. III.1 - Pinus nigra ssp. banatica (pinul negru de Banat), taxon endemic: a şi b – habitus; c – detaliu cu lăstari şi conuri

Pinus nigra subsp. banatica (Banat black pine), endemic taxon: a and b - habitus; c - detail with sprouts and cones

a. b.

60


vegetează în Munţii Cernei pe substrat acid.

Observaţiile noastre efectuate în anii 2004, 2005 şi 2006 ne permit să afir-măm că pe masivul Domogled poate fi întâlnită cea mai mare bogăţie floris-tică din situl pinului negru de Banat. Masivele Şuşcu şi Hurcu sunt împădu-rite aproape pânâ la vârf, motiv pentru care bogăţia floristică este mai redusă.

O mare diversitate floristică se constată pe întreg versantul stâng al Cernei, în-tre Km 14 şi Km 22, probabil datorită energiei de relief de cca 1200 m şi a divesităţii condiţiilor microclimatice, ceea ce explică apariţia unor specii de altitudine (Pedicularis verticillata).

Metoda de lucru

Analiza florei s-a făcut prin deplasări pe teren în diferite perioade ale sezo-nului de vegetaţie, precum şi pe baza materialului botanic propriu colectat, conservat şi determinat în perioada anilor 2005 – 2006.

Pentru analiza cât mai completă a florei s-au folosit datele corologice din Flora României, vol. I-XII, date bibliografice precum şi colile cu specii colectate din zonă de diferiţi botanişti de-a lungul timpului, şi depuse în herbare.

Nomenclatura speciilor şi subspeciilor, precum şi autorii lor sunt în confor-mitate cu Flora Europaea şi criteriile stabilite de Ciocârlan (2002). Taxonii de rang inferior subspeciei (varietate, formă) s-au stabilit şi verificat după monografia Flora RPR-RSR, vol. I-XIII (1952-1976).

Precizăm că taxonii descrişi în trecut

especially bushes and grass species. On much smaller areas the Banat black pine is growing in Cernei Mountains on an acid substrata. Our observations performed during 2004, 2005 and 2006 enable us to assert that Domogled Massif has the most richness flora from the Banat black pine site. Şuşcu and Hurcu massifs are afforested almost to the top, and this is the reason why the flora richness is somewhat reduced. A high flora diversity is detected on the entire left flank of Cerna, between km 14 and km 22, probably because of the vast area and of the elevation difference of about 1200 metres, fact that explains the emergence of altitude species (Pedicularis verticillata).

Working method

Flora analysis has been realised through field trips during different periods of the vegetation season, as well as based on the botanical material personally collected, preserved and determined in 2005-2006 period.

For a complete flora analysis have been used chorological data from Romanian Flora, volumes I-XII, bibliographical data as well as the sheets with spe-cies collected in the area by differ-ent botanists along time and placed into herbariums. The nomenclature of species and subspecies as well as their authors are according to Flora Europaea and Ciocârlan (2002). The taxa inferior to subspecies (variety , form) have been identified and verified according to the Flora RPR-RSR, vol. I-XIII (1952-1976) monograph. We specify the fact that the taxa described on the past, that are not recognized on

61


din zonă, care nu sunt recunoscuţi în Flora României, au fost eliminaţi. Pentru încadrarea sistematică a spe-ciilor s-a adoptat sistemul de clasi-ficare acceptat de botaniştii români (Ciocârlan, 2000).

Stabilirea valorilor indicilor ecologici, bioformelor şi geoelementelor s-a făcut după publicaţiiile de referinţă - Sanda şi colab., 1983; Popescu şi Sanda, 1998; Düll, 1984, 1985, 1992.

Analiza taxonomică a florei

Biodiversitatea cormofloristică a Parcului Naţional “Domogled-Valea Cernei”, bazată pe surse bibliografice şi pe cercetările proprii, cuprinde un număr de 1562 taxoni, cu 462 infrata-xoni (363 subspecii, 82 varietăţi şi 17 forme).

Numărul mare de specii este datorat amplitudinii mari pe verticală a relie-fului, influenţei climatului meditera-neean şi multitudinii microclimatelor. Aici vegetează de la specii aparţinând comunităţilor tipice zonei nemorale, până la cele aparţinând comunităţilor alpine, la altitudini mari.

În situl pinului negru de Banat au fost identificate pe baza datelor din literatu-ră precum şi din cercetările proprii, un număr de 663 taxoni de cormofite, cu 163 subspecii, 7 varietăţi şi o formă. Acestea aparţin la 86 familii botanice.

Ponderea numerică cea mai mare o deţin familiile Asteraceae, urmate de Brassicaceae, Lamiaceae, Solanaceae, Rosaceae, Fabaceae etc.

La polul opus se situează fami-liile cu câte o specie, cum sunt

Romanian Flora have been eliminated. For the systematic distribution of the species has been adopted the classifi-cation system accepted by Romanian botanists (Ciocârlan, 2000).

The determination of ecological indi-ces, life forms and geoelements values has been made according to the refer-ence publication - Sanda et al., 1983; Popescu and Sanda, 1998; Düll, 1984, 1985, 1992.

Taxonomic analysis of the flora

The cormoflora diversity of the “Domogled-Cerna Valley” National Park, based on bibliographical re-sources and on the personal research, is composed of a number of 1562 taxa, with 462 infrataxa (363 subspecies, 82 varieties and 17 forms).

The large number of species is due to high amplitude of the relief, Mediterranean climate influence and microclimate multitude. Here grow species from the communities typical for the broadleaves zone, to the ones that are part of the alpine communities, at high altitude.

In the Banat black pine site have been identified on the literature data as well as from personal research a number of 663 Cormophyta taxa, with 163 sub-species, 7 varieties and a form. These are part of 86 botanical families.

The highest numerical percentage is owned by Asteraceae families, fol-lowed by Brassicaceae, Lamiaceae, Solanaceae, Rosaceae, Fabaceae etc.

At the opposite end are situated families with only one species, like

62


familiile de ferigi (Lycopodiaceae, Selaginelllaceae), Vitaceae, Taxaceae, J u g l a n d a c e a e , C a n n a b a c e a e , San ta laceae ,Ar i s to loch iaceae , Amaranthaceae,Berberidaceae, P a p a v e r a c e a e , R e s e d a c e a e , O x a l i d a c e a e , A n a c a rd i a c e a e , S taphyleaceae ,Thymelaeaceae , Araliaceae, Verbenaceae, Adoxaceae, Amaryllidaceae, Dioscoreaceae.

Cantitativ ponderea o deţin câteva specii cum sunt: Pinus nigra ssp. ba-natica (pinul negru de Banat) specie edificatoare a sitului, Fraxinus ornus (mojdreanul), Carpinus orientalis (cărpiniţa), Cotinus coggygria (scum-pia), Fagus sylvatica (fagul), dintre speciile lemnoase şi Sesleria rigida (coada mielului) şi Festuca xanthina, dintre cele ierboase.

În urma cercetărilor întreprinse de noi precizăm că au fost identificate 28 spe-cii noi pentru regiune.

Conspectul sistematic al cormoflorei Sistematic conspect of cormofloraLycopodiaceae: Huperzia selago (L.) Bernh.Selaginellaceae: Selaginella helvetica (L.) SpringEquisetaceae: Equisetum palustre L., E. arvense L., E. telmateia Ehrh.Ophioglossaceae: Ophioglossum vulgatum L., Botrychium lunaria (L.) Sw.Polypodiaceae: Gymnocarpium dryopteris (L.) New., G. robertianum (Hoffm.) New., Asplenium scolopendrium L., (Phyllitis scolopendrium L.) New. A. adiantum-nigrum L., A. onopteris L., A. ruta-muraria L., A. trichomanes L. ssp. trichomanes; A. viride Huds., A. ceterach L., (Ceterach officinarum DC; ssp. officinarum; ssp. bivalens), Athyrium filix-femina (L.) Roth, Cystopteris fragilis (L.) Bernh., Matteuccia struthiopteris (L.) Tod., Polystichum setiferum (Forssk.) Woyn., Dryopteris affinis (Lowe) Fraser-Jenk. ssp. borreri (Newman) Fraser-Jenk., Polypodium vulgare L., Pteridium aquilinum (L.) Kuhn.Pinaceae: Abies alba Mill., Picea abies (L.) H.Karst., Pinus nigra Arn. ssp. banatica, (Borb.) Novák, P. sylvestris L.Cupressaceae: Juniperus communis L. ssp. communis; J. sabina L.Taxaceae: Taxus baccata L.

the fern families (Lycopodiaceae, Selaginellaceae), Vitaceae, Taxaceae, J u g l a n d a c e a e , C a n n a b a c e a e , San ta laceae ,Ar i s to loch iaceae , Amaranthaceae,Berberidaceae, P a p a v e r a c e a e , R e s e d a c e a e , O x a l i d a c e a e , A n a c a rd i a c e a e , S taphyleaceae ,Thymelaeaceae , Araliaceae, Verbenaceae, Adoxaceae, Amaryllidaceae, Dioscoreaceae.

In quantity the percentage is represent-ed by some species like: Pinus nigra subsp. banatica representative species for the site, Fraxinus ornus (manna ash), Carpinus orientalis (oriental hornbeam), Cotinus coggygria (smoke tree), Fagus sylvatica (beech), from the wood species and Sesleria rigida (blue grass) and Festuca xanthina, from the grass species.

As a result of the research we assert that there have been identified 28 new species for the region.

63


Salicaceae: Salix fragilis L., S. alba L., S. triandra L., S. caprea L., S. purpurea L. ssp. purpurea, P. tremula L.Juglandaceae: Juglans regia L.Betulaceae: Betula pendula Roth, Alunus glutinosa (L.) Gaertn.Corylaceae: Carpinus betulus L., Carpinus orientalis Mill., Corylus avellana L., C. colurna L.Fagaceae: Fagus sylvatica L., Quercus cerris L., Q. petraea (Matt.) Liebl. ssp. petraea, Q. robur L.Ulmaceae: Ulmus glabra Huds., U. minor Mill.Moraceae: Morus alba L.Cannabaceae: Humulus lupulus L.Urticaceae: Urtica dioica L., Parietaria officinalis L.Santalaceae: Thesuim linophyllon L.Aristolochiaceae: Asarum europaeum L.Polygonaceae: Polygonum aviculare L., P. hydropiper L., P. persicaria L., Fallopia convolvulus (L.) A et A.Löve, Rumex acetosella L. ssp. acetosella, R. scutatus L., R. acetosa L., R. alpinus L., R. sanguineus L., R. crispus L., Rumex obtusifolius L. ssp. transiens (Simonk.) Rech.f.Chenopodiaceae: Chenopodium botrys L., Ch. bonus-henricus L., Ch. hybridum L., Ch. polyspermum L., Ch. album L. ssp. album.Amaranthaceae: Amaranthus retroflexus L.Caryophyllaceae: Arenaria serpyllifolia L., Moehringia trinervia (L.) Clairv., M. pendula (Waldst. & Kit.) Fenzl, M. muscosa L., Minuartia setacea (Thuill.) Hayek ssp. banatica (Rchb.) Prodán, M. graminifolia (Ard.) Jáv. ssp. graminifolia, Stellaria nemorum L. ssp. nemorum, S. media (L.) Vill., S. holostea L., S. graminea L., Cerastium banaticum (Rochel) Heuff. ssp. banaticum, C. fontanum Baumg. ssp. fontanum; C. brachypetalum Pers. ssp. brachypetalum, Paronychia cephalotes (M.Bieb.) Besser, Lychnis coronaria (L.) Desr., L. flos-cuculi L., L. viscaria L. ssp. viscaria, Silene nutans L. ssp. nutans; ssp. dubia (Herbich) Zapal., S. vulgaris (Moench) Garcke ssp. vulgaris; ssp. glareosa (Jord.) Marsden-Jones et Turrill, S. flavescens W. et K., S. saxifraga L., S. pusilla W. et K. var. emarginata, S. alba (Mill.) E.H.L.Krause ssp. alba, Saponaria officinalis L., Petrorhagia saxifraga (L.) Link, P. prolifera (L.) P.W.Ball et Heywood, Dianthus petraeus W. et K. ssp. petraeus, D. armeria L. ssp. armeria, D. giganteus ’’Urv.; ssp. banaticus (Heuff.) Tutin, D. carthusianorum L.Ranunculaceae: Helleborus purpurascens W. et K., Nigella arvensis L. ssp. arvensis, Isopyrum thalyctroides L., Actaea spicata L., Aconitum moldavicum Hacq. ssp. moldavicum, Delphinium fissum W. et K., Consolida regalis Gray ssp. regalis, Anemone nemorosa L., A. ranunculoides L., Hepatica nobilis Schreb., Clematis vitalba L., C. recta L., C. alpina L., Ranunculus polyanthemos L. ssp. polyanthemos, R. repens L., R. acris L. ssp. acris, R. montanus Willd., R. oreophilus M. Bieb., R. bulbosus L. ssp. bulbosus, R. sardous Crantz, R. cassubicus L., R.

64


ficaria L. ssp. bulbilifer Lambinon, Thalictrum aquilegiifolium L., Th. minus L.Berberidaceae: Berberis vulgaris L.Papaveraceae: Chelidonium majus L.Fumariaceae: Coridalis solida (L.) Clairv. ssp. solida.Brassicaceae: Sisymbrium strictissimum L., S. officinale (L.) Scop., Descurainia sophia (L.) Webb ex Prantl, Alliaria petiolata (M.Bieb.) Cavara & Grande, Bunias orientalis L., Erysimum comatum Pančić, E. odoratum Ehrh., Hesperis matronalis L. ssp., Barbarea vulgaris R.Br. ssp. vulgaris, Rorippa austriaca (Crantz) Besser, R. sylvestris (L.) Besser ssp. sylvestris, R. pyrenaica (Lam.) Rchb., Cardamine bulbifera (L.) Crantz (Dentaria bulbifera L.), Cardamine amara L. ssp. amara, C. pratensis L. ssp. pratensis, C. impatiens L., Cardaminopsis arenosa (L.) Hayek ssp. arenosa, Arabis hirsuta (L.) Scop., A. turrita L., A. procurrens W. & K., A. alpina L., Lunaria rediviva L., L. annua L. ssp. pachyrrhiza (Borbás) Hayek, Peltaria alliacea Jacq., Alyssoides utriculata (L.) Medik .; var graeca (Reut.) Hay., Aurinia petraea (Ard.) Schur (Alyssum petraeum Ard.), Alyssum saxatile L. ssp. saxatile, A. alyssoides (L.) L., Berteroa incana (L.) DC., Draba lasiocarpa Rochel, Erophila verna (L.) Chevall. ssp. verna, Kernera saxatilis (L.) Rchb., Camelina microcarpa Andrz. ex DC., Capsella bursa-pastoris (L.) Medik., Thlaspi dacicum Heuff. ssp. banaticum (R.Uechtr.) Jáv., Thlaspi kovatsii Heuff., Th. perfoliatum L., Aethionema saxatile (L.) R.Br., Biscutella laevigata L. ssp. laevigata, Lepidium campestre (L.) R.Br., L. ruderale L., Cardaria draba (L.) Desv., Diplotaxis muralis (L.) DC., Sinapis arvensis L., Raphanus raphanistrum L. ssp. raphanistrum.Resedaceae: Reseda lutea L.Crassulaceae: Jovibarba heuffelii (Schott) A. et D.Löve, Sedum acre L., S. annuum L., S. hispanicum L., S. rupestre L.Saxifragaceae: Saxifraga rotundifolia L. ssp. rotundifolia, S. tridactylites L., S. adscendens L. ssp. adscendens, S. marginata Sternb. var. rocheliana (Sternb.) Engl. et Irmsch., S. paniculata Mill.; Chrysosplenium alternifolium L.Rosaceae: Spiraea chamaedryfolia L., Cotoneaster integerrimus Medik., C. nebrodensis (Guss.) K.Koch, Malus sylvestris, Sorbus torminalis (L.) Crantz, S. aria (L.) Crantz, S. graeca (Spach) Kotschy, S. borbasii Jáv., S. austriaca (Beck) Hedl. var. austriaca, S. aucuparia L. ssp. aucuparia, Crataegus monogyna Jacq. ssp. monogyna, Rubus idaeus L., R. candicans Weihe ex Rchb., R. canescens DC., R. scaber Weihe et Nees, R. hirtus W. et K., R. caesius L., Potentilla micrantha Ramond ex DC., P. rupestris L. var. banatica, P. argentea L. ssp. argentea, P. arenaria Borkh., P. arenaria Borkh ssp. tommasiniana (F. W. Schultz) Th. Wolf., P. recta L. ssp. recta var. pilosa (Willd.) Lehm., P. chrysantha Trevir., P. erecta (L.) Raeusch., P. reptans L., Fragaria vesca L., F. Viridis Duchesne, Geum urbanum L., Aremonia agrimonioides (L.) DC., Agrimonia eupatoria L. ssp. eupatoria, Sanguisorba minor Scop. ssp. minor, Filipendula ulmaria (L.) Maxim. ssp. ulmaria, F. vulgaris Moench, Rosa canina L., R. pendulina L., R.

65


pimpinellifolia L., Prunus spinosa L. ssp. spinosa, P. mahaleb L., P. avium L. ssp. avium.Fabaceae: Genista pilosa L., G. tinctoria L. ssp. tinctoria var. banatica, G. januensis Viv., G. radiata (L.) Scop. [syn. Cytisanthus radiatus], Chamaespartium sagittale (L.) P. E. Gibbs, Lembotropis nigricans (L.) Griseb. ssp. nigricans, Chamaecytisus glaber (L.f.) Rothm., Medicago lupulina L., M. sativa L., M. sativa L. ssp. falcata (L.) Arcang. (M. falcata L.), M. minima (L.) Bartal., Melilotus officinalis (L.) Pall., M. alba Medik., Trifolium campestre Schreb., T. aureum Pollich, T. repens L. ssp. repens, T. montanum L., T. arvense L., ssp. arvense, T. pratense L. ssp. pratense, T. alpestre L., Anthyllis vulneraria L., Dorycnium pentaphyllum Scop. ssp. herbaceum (Vill.) Rouy (Dorycnium herbaceum Vill.), Lotus corniculatus L., Robinia pseudacacia L., Astragalus glycyphyllos L, Coronilla varia L., Onobrychis viciifolia Scop., Vicia pisiformis L., V. cracca L., V. sepium L., V. sylvatica L., Lathyrus vernus (L.) Bernh., Lathyrus venetus (Mill.) Wohlf., L. niger (L.) Bernh., L. hallersteinii Baumg., L. tuberosus L., L. latifolius L., L. nissolia L.Oxalidaceae: Oxalis acetosella L.,Geraniaceae: Geranium macrorrhizum L., G. phaeum L., G. sanguineum L., G. pusillum L.,G. rotundifolium L., G. divaricatum Ehrh., G. lucidum L.,G. robertianum L., Erodium cicutarium (L.) L’Hérit.Linaceae: Linum catharticum L. ssp. catharticum, L., L. uninerve (Rochel) Jáv., L. perenne L.Polygalaceae: Polygala amara L., P. vulgaris L. f.vulgaris, P. comosa Schuhr ssp. comosa.Euphorbiaceae: Euphorbia epithymoides L., E. lingulata Heuf., Jacq., E. helioscopia L., E. cyparissias L., E. amygdaloides L., ssp. amygdaloides, E. villosa W. et K. ex Will. Mercurialis perennis L.Anacardiaceae: Cotinus coggygria Scop.Celastraceae: Evonymus europaeus L., E. latifolius (L.) Mill., E. verrucosa Scop.Staphyleaceae: Staphylea pinnata L.Aceraceae: Acer platanoides L., A. campestre L. ssp. campestre, A. pseudoplatanus L.Balsaminaceae: Impatients noli-tangere L., I. parviflora DC.Rhamnaceae: Frangula alnus Mill., Rhamnus catharticus L., Rh. saxatilis Jacq. ssp. tinctorius (W. et K.) Nyman.Vitaceae: Vitis sylvestris C. C. GmelinTiliaceae: Tilia tomentosa Moench., T. cordata Mill.Malvaceae: Malva sylvestris L. ssp. sylvestris, M. pusilla Sm.Hypericaceae: Hypericum perforatum L., H. hirsutum L., H. montanum L., H. rochelii Griseb. et Schenk.Cistaceae: Helianthemum nummularium (L.) Mill. ssp. nummularium.

66


Violaceae: Viola suavis Bieb. var. austriaca, V. alba ssp. alba, V. hirta, V. mirabils L., V. tricolor L ssp. tricolor; ssp. subalpina Gaudin, V. arvensis Murray, V. canina L. ssp. canina. Thymelaeaceae: Daphne mezereum L.Lythraceae: Lythrum virgatum L., L. salicaria L.Onagraceae: Epilobium hirsutum L., E. parviflorum Schreber, E. collinum C. C. Gmelin, E. roseum Schreber, E. angustifolium L., Oenothera biennis L., Circaea lutetiana L.Araliaceae: Hedera helix L.Apiaceae: Sanicula europaea L., Astrantia major L. ssp. major, Chaerophyllum temulum L., Ch. aureum L., Anthriscus sylvestris (L.) Hoffm., Caucalis platycarpos L. ssp. platycarpos, Torilis arvensis (Hudson) Link ssp. arvensis, Daucus carota L. ssp. carota, Orlaya grandiflora (L.) Hoffm., Smyrnium perfoliatum L., Aegopodium podagraria L., Pinpinella saxifraga L. ssp. saxifraga, Athamantha turbith (L.) Brot. ssp. hungarica (Borbás) Tutin, Seseli gracile W. et K., S. annuum L., S. rigidum W. et K. ssp. rigidum, S. libanotis (L.) Koch. ssp. libanotis, Angelica sylvestris L. ssp. sylvestris, A. archangelica L. ssp. archangelica, Ferulago sylvatica (Besser) Reich. var. commutata, Peucedanum longifolium W. et K., P. oreoselinum (L.) Moench, Heracleum sphondylium L., Tordylium maximum L., Laserpitium latifolium L.Cornaceae: Cornus mas L., C. sanguinea L. ssp. sanguinea.Ericaecae: Loiseleuria procumbens (L.) Desv., Vaccinium myrtillus L.Primulaceae: Lysimachia nummularia L., Anagallis arvensis L., Primula veris L. ssp. columnae, P. auricula L. ssp. serratifolia (Rochel) Jáv.Oleaceae: Fraxinus ornus L., F. excelsior L., Ligustrum vulgare L., Syringa vulgaris L.Gentianaceae: Centaurium erythraea Rafin. ssp. erythraea, Gentiana cruciata L., G. asclepiadea L., G. ciliata (L.) Borkh.Asclepiadaceae: Vincetoxicum hirundinaria Medik. ssp. hirundinaria.Convolvulaceae: Calystegia sepium L.) R.Br., Convolvulus arvensis L.Cuscutaceae: Cuscuta epithymum (L.) L.Boraginaceae: Lithospermum officinale L., Buglossoides purpurocaerulea (L.) Johnston, Echium vulgare L., Myosotis scorpioides L., M. sylvatica Ehrh. ex Hoffm., M. arvensis Hill, Pulmonaria officinalis L., P. mollis Wulfen ex Hornem. ssp. mollissima (A. Kerner) Nym., P. rubra Schott, Symphytum officinale L. ssp. officinale, S. tuberosum L. ssp. nodosum (Schur) Soó.Verbenaceae: Verbena officinalis L.Lamiaceae: Ajuga reptans L., A. genevensis L., Teucrium montanum L., T. chamaedrys L., Scutellaria altissima L., Nepeta cataria L., N. pannonica L., Glechoma hederacea L., G. hirsuta W. et K., Prunella vulgaris L., Melittis melissophyllum L. ssp. melissophyllum, Lamium garganicum L. ssp. laevigatum Arcang., L. purpureum L., L. album L., L. maculatum L. ssp. cupreum (Schott)

67


Kostchy, L. galeobdolon(L.) L. ssp. galeobdolon, Galeopsis speciosa Mill., G. angustifolia Ehrh. ex Hoffm., Stachys germanica L., S. sylvatica L., Betonica officinalis (L.) Trev., Salvia glutinosa L., S. nemorosa L. ssp. nemorosa, S. verticillata L., Melissa officinalis L., Calamintha nepeta (L.) Savi ssp. nepeta; ssp. glandulosa (Req.) P. W. Ball, Acinos arvensis (Lam.) Dandy, Clinopodium vulgare L., Origanum vulgare L., Thymus pannonicus All., Th. pulegioides L. s.l. ssp. montanus (Benth.) Ronniger, Th. praecox Opiz ssp. skorpilii (Velen.) Jalas (Th. jankae Čelak.), Th. comosus Heuff. ex Griseb. var. comosus, Th. porcii Borb., Mentha longifolia (L.) Huds.Solanaceae: Scopolia carniolica Jacq., Physalis alkekengi L., Solanum dulcamara L., S. nigrum L., Datura stramonium L.Scrophulariaceae: Verbascum phlomoides L., V. lychnitis L., V. phoeniceum L., Linaria vulgaris Mill., L. genistifolia (L.) Mill. ssp. genistifolia, Scrophularia heterophylla Willd. ssp.laciniata (W. et K.) Maire et Petitmengin, S. scopolii Hoppe, S. nodosa L., Veronica crassifolia Wierzb. ex Heuff., V. chamaedrys L. ssp. chamaedrys, V. teucrium L., V. austriaca L. ssp. austriaca, V. officinalis L., V. montana L., V. prostrata L., V. anagallis-aquatica L., V. beccabunga L., V. serpyllifolia L., V. urticifolia Jacq., Digitalis grandiflora Mill., Odontites verna (Bellardi) Dumord. ssp. serotina (Dumord.) Corb., Euphrasia stricta D. Wolff ex J. F. Lehm. ssp. stricta, E. salisburgensis Funck, Pedicularis comosa L. ssp. comosa, P. verticillata L., Rhinanthus rumelicus Velen. ssp. rumelicus, Melampyrum bihariense A. Kern., Lathraea squamaria L.Orobanchaceae: Orobanche caryophyllacea Sm.Plantaginaceae: Plantago major L. ssp. major, P. media L., P. lanceolata L. ssp. lanceolataRubiaceae: Sherardia arvensis L., Asperula taurina L. ssp. leucanthera (G. Beck) Hay., Asperula hungarorum Borbás, A. capitata Kit. ex Schultes, A. tenella Heuffel ex Degen, A. cynanchica L.; ssp. montana, Cruciata laevipes Opiz, C. glabra (L.) Ehrend, Galium mollugo L.; ssp. mollugo, G. album Miller ssp. album, G. schultesii (Vis) Ciocârlan, G. verum L. ssp. verum, G. flavescens Borbás, G. kitaibelianum Schultes et Schultes fil., G. purpureum L., G. odoratum (L.) Scop.Caprifoliaceae: Sambucus ebulus L., S. nigra L., Viburnum lantana L., V. opulus L., Lonicera xylosteum L.Adoxaceae: Adoxa moschatellina L.Valerianaceae: Valerianella costata (Steven) Betcke, Valeriana officinalis L. ssp. officinalis, V. tripteris L.Dipsacaceae: Cephalaria laevigata (W. et K.) Schrader, Dipsacus pilosus L., Knautia drymeia Heuffel, K. arvensis (L.) Coulter ssp. arvensis, Scabiosa ochroleuca L., S. columbaria L. ssp. pseudobanatica (Schur.) Jav. et Csapodi.Campanulaceae: Campanula grossekii Heuff., C. rotundifolia L. ssp. polymorpha (Witasek) Tacik, C. persicifolia L., C. sparsa Friv. ssp. sphaerothrix, C. patula L. ssp. patula L .; ssp. abietina, C. sibirica L. ssp. divergentiformis, C. glomerata L.,

68


C. rapunculoides L., C. trachelium L .; var. urticifolia, Phyteuma orbiculare L., Edraianthus (L.) A. D, C. graminifolius ssp. kitaibelii (W. et K.) A. DC.Asteraceae: Eupatorium cannabinum L., Solidago virgaurea L. ssp. virgaurea, Bellis perenis L., Aster amellus L., A. alpinus L., Erigeron acer L., E. annuus L.; ssp. strigosus, G. sylvaticum L., Inula ensifolia L., I. britannica L., I. conyza DC., Carpesium cernuum L., Telekia speciosa (Schreber) Baumg., Anthemis tinctoria ssp. tinctoria L., Achillea collina J. Becker, A. crithmifolia W. et K., A. millefolium L. ssp. millefolium, Leucanthemum vulgare Lam.; ssp. vulgare, Tanacetum corymbosum L. Schultz Bip. ssp. corymbosum, T. macrophyllum (W. et K.) Schultz Bip., T. parthenium (L.) Schultz Bip., Leucanthemum waldsteinii (Schultz Bip.) Pouzar, Tussilago farfara L., Doronicum columnae Ten., Senecio vulgaris L., S. sylvaticus L., S. viscosus L., S. vernalis W. et K., S. jacobaea L., S. papposus (Rchb.) Less., S. rupestris W. et K., Echinops bannaticus, Carlina vulgaris L. ssp. vulgaris, Jurinea glycacantha (Sibth. & Sm.) DC., Carduus nutans L., C. candicans W. et K., Cirsium arvense (L.) Scop., C. boujartii (Piller & Mitterp.) Sch.Bip. ssp. boujartii, C. acaule Scop., C. candelabrum Griseb., C. erisithales (Jacq.) Scop., C. oleraceum (L.) Scop., Onopordum acanthium L., Centaurea triumfetti All. ssp. aligera (Gugler) Dostál, C. apiculata Ledeb. ssp. spinulosa, C. atropurpurea W. et K., Lapsana communis L. ssp. communis, Aposeris foetida (L.) Less., Hypochoeris maculata L., Leontodon autumnalis L. ssp. autumnalis, L. hispidus L. ssp. hispidus, Tragopogon balcanicus Velen., Taraxacum officinale Weber, T. hoppeanum Griseb., Mycelis muralis (L.) Dumort., Crepis biennis L., Prenanthes purpurea L., Hieracium pilosella L., Hieracium praealtum Vill. ex Gochnat ssp. bauhinii (Besser) Petunn., (H. bauhinii Besser), H. maculatum Sm., Hieracium rotundatum Kit. ex Schult., H. bifidum Kit., H. umbellatum L., H. sabaudum L.Poaceae: Dichanthium ischaemum (L.) Roberty, Anthoxanthum odoratum L., Achnatherum calamagrostis (L.) P.Beauv., Piptatherum virescens (Trin.) Boiss. (Oryzopsis virescens (Trin.) Beck), Milium effusum L., Phleum montanum K.Koch, Alopecurus pratensis L. ssp. pratensis, Agrostis stolonifera L. ssp. stolonifera, A. capillaris L., Calamagrostis arundinacea (L.) Roth, Deschampsia flexuosa (L.) Trin., D. cespitosa (L.) P. Beauv., Arrhenatherum elatius (L.) P.Beauv. ssp. elatius, Sesleria rigida Heuff. ex Rchb., Koeleria macrantha (Ledeb.) Schult., Melica ciliata L. ssp. ciliata var. flavescens, M. uniflora Retz., M. nutans L., Briza media L., Dactylis glomerata L. ssp. glomerata, D. polygama Horv., Cynosurus cristatus L., C. echinatus L., Poa annua L., P. nemoralis L., P. molinerii Balb., P. pratensis L., P. compressa L., Festuca altissima All., F. drymeia Mert. et W. D. J. Koch, F. gigantea (L.) Vill., F. pratensis Huds. ssp. pratensis, F. heterophylla Lam., F. rubra L. ssp. rubra, F. dalmatica (Hack.) K.Richt., F. xanthina Roem. et Schult., F. valesiaca Schleich. ex Gaudin, F. ovina L., Vulpia myuros (L.) C.C.Gmel., Bromus benekenii (Lange) Trimen, B. ramosus Huds., B. sterilis L., Brachypodium pinnatum (L.) P. Beauv., B. sylvaticum (Huds.) P. Beauv., Lolium

69


perenne., Elymus repens (L.) Gould ssp. repens (Agropyron repens ssp. repens), Elymus caninus (L.) L. (A. caninum (L.) P. Beauv.), Hordeum murinum L., Hordelymus europaeus (L.) Harz.Cyperaceae: Carex divulsa Stokes ssp. divulsa, C. pallescens L., C. tomentosa L., C. caryophyllea Latourr., C. humilis Leyss., C. digitata L., C. sylvatica Huds., C. hirta L.Juncaceae: Juncus bufonius L., J. effusus L., Luzula luzuloides (Lam.) Dandy et Wilm., L. sylvatica (Huds.) Gaudin ssp. sylvatica, L. pilosa (L.) Willd., L. campestris (L.) DC.Liliaceae: Veratrum album L. ssp. album, Colchicum autumnale L., Gagea lutea (L.) Ker Gawl., Allium flavum L., Allium paniculatum L. ssp. fuscum (W. et K.) Arcang. (A. fuscum W. et K.), Lilium martagon L., Erythronium dens-canis L., Fritillaria orientalis Adams, Ornithogalum collinum Guss., O. pyrenaicum L., Asparagus tenuifolius Lam., Ruscus aculeatus L., R. hypoglossum L., Polygonatum odoratum (Mill.) Druce ssp. odoratum, P. multiflorum (L.) All., P. verticillatum (L.) All., Paris quadrifolia L.Amaryllidaceae: Galanthus nivalis L.Dioscoreaceae: Tamus communis L.Iridaceae: Iris graminea L., I. reichenbachii Heuff., I. variegata L., Gladiolus imbricatus L., Crocus vernus (L.) Hill ssp. vernus (Crocus heuffelianus Herb.), C. banaticus J.Gay.Orchidaceae: Cephalanthera rubra (L.) Rich., C. Damasonium (Mill.) Druce, C. longifolia (L.) Fritsch, Epipactis helleborine (L.) Crantz ssp. helleborine, E. microphylla (Ehrh.) Sw., E. atrorubens (Hoffm.) Besser, Listera ovata (L.) R.Br., Neottia nidus-avis (L.) Rich., Spiranthes spiralis (L.) Chevall., Platanthera bifolia (L.) Rich., Gymnadenia conopsea (L.) R.Br. ssp. conopsea, Traunsteinera globosa (L.) Rchb., Orchis coriophora L. ssp. coriophora, Dactylorhiza maculata (L.) Soó ssp. maculata; ssp. elodes (Griseb.) Soó, D. cordigera (Fr.) Soó ssp. cordigera, Anacamptis pyramidalis (L.) Rich.

Analiza fitogeografică

În urma analizei fitogeografice se con-stată o pondere ridicată a elementelor eurasiatice şi europene, însă balanţa este înclinată în favoarea elementelor mediteraneene sau european-medite-raneene, faţă de cele alpine sau carpa-tice (Fig. III.2).

Elementele cu caracter montan, al-pin sau circumpolar sunt mai bine

Phytogeographical analyse

Following the phytogeographical anal-yse we can observe a large proportion of Eurasian and European elements, but dominant are Mediterranean and European Mediterranean elements, and less represented the Alpine and Carpathian elements (Fig. III.2).

Mountain character elements, alpine or circumpolar are better represented

70


Fig. III.2 Spectrul fitogeografic al speciilor din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei

(Situl pinului - galben, Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei - verde)Phytogeographical spectre of species from the National Park Domogled - Cerna

Valley (pine site - yellow, National Park - green)

reprezentate la nivelul parcului la altitudini mai mari, în timp ce cele cu caracter mediteraneean sunt mai bine reprezentate în situl pinului.

De asemenea, avem de-a face cu o bogăţie de specii endemice (dintre care 28 endemisme carpatice în parc, 11 specii se află în situl pinului, iar din cele 8 endemisme dacice, două sunt din situl pinului).

Analiza bioformelor

Pe baza principalelor tipuri morfologi-ce şi a modului de protejare a organe-lor regenerative, din punct de vedere al numărului de specii constatăm predo-minarea hemicriptofitelor (H) aspect caracteristic climatului temperat (Fig. III.3).

Influenţele mediteraneene se reflectă printr-o bună reprezentare, faţă de alte

at the park level at high altitudes, while the Mediterranean elements are better represented in the pine site.

Also, we have a large proportion of endemic species (from which 28 Carpathic endemics in the park, 11 species are in the pine site, and from the 8 Dacic endemics, two are from the pine site).

Life forms analysis

Based on the main morphological types and on the way of protecting the regenerating organs, from the point of view of species number we notice the domination of hemicryptophytes (H) characteristic aspect for the temperate climate.( Fig. III.3).

Mediterranean influences are reflected in the good representation, compared

71


Fig.III.3 - Spectrul bioformelor florei Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei (galben) şi sitului pinului (verde)

Life forms spectre of flora from Domogled - Cerna Valley National Park (yellow) and the pine site (green)

0

10

20

30

40

50

60

Bioforme - Life forms PhM Phn Phm Ch G H HH Th TH

zone ale ţării, a geofitelor şi a terofite-lor (Th, TH), specii care au perioadă scurtă de vegetaţie.

Phanerofitele (PhM, Phm, PhN, Phn-l) sunt reprezentate numeric prin puţine specii, cele mai multe fiind ar-boraşi sau arbuşti, cantitativ însă, une-le dintre aceste specii edifică pădurile şi tufărişurile, ele ocupând suprafeţe extinse în cadrul parcului.

Din punct de vedere al diversităţii speciilor lemnoase, aceasta este mai ridicată la altitudini joase, fiind mai bine reprezentate în situl pinului.

Datorită faptului că situl pinului nu cuprinde şi zonele antropizate de pe teritoriul parcului, terofitele sunt mult mai slab reprezentate, după observaţii-le noastre, faţă de datele din literatură.

to other regions of the country, of the geophytes and therophytes (Th, TH), species with a short period of vegetation. Phanerophytes (PhM, Phm, PhN, Phn-l) are numerically represented by a small amount of spe-cies, most of them bushes or shrubs, but when it comes to quantity some of these species edify the forests and the shrubbery, that occupy vast areas in the park. From the point of view of wood species diversity, it is higher at lower altitudes, being better represented in the pine site.

Due to the fact that the pine site does not include the areas with strong hu-man insertion on the territory of the park, the therophytes are represented in a much smaller number than the data provided by literature.

72


Analiza ecologică a cormoflorei

Pornind de la valoarea bioindicatoare a speciilor de cormofite, flora Parcului Naţional “Domogled-Valea Cernei” are un caracter xero-mezofil spre mezo-fil, mezoterm spre moderat termofil şi slab acido-neutrofil.

Toate aceste date ne conduc spre ideea concentrării numărului de specii în zona centrală a scării de toleranţa, în cazul umidităţii şi temperaturii, tipic pentru un climat continental temperat (Fig. III.4).

Faţă de umiditate, se observa o tendinţa spre xerofitism, datorată climatului mai cald, mai ales în situl pinului.

Fig. III.4 - Spectrul ecologic al florei Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei (P) şi sitului pinului (S): U-umiditate; T-temperatura; R-reacţia chimică a solului. Ecological spectre of the flora from the Domogled-Cerna Valley (P)

and the pine site (S): U-humidity; T-temperature; R-soil chemical reaction

Ecological analysis of the cormoflora

Starting with the bioindicator value of the Cormophyta species, the flora from the “Domogled-Cerna Valley” National Park has a xero-mesophilic towards mesophilic, mesothermal towards moderate thermophile and vaguely acid-neutrophilic.

All these data lead us towards the idea of the concentration of species in the central area of the tolerance scale, in the case of humidity and temperature, typical for a moderate continental climate. (Fig. III.4). Compared to hu-midity one may notice the tendency

73


Dacă luăm în calcul faptul că o mare parte a reliefului este pe substrat cal-caros, cu soluri scheletice, care nu reţin apa, putem concluziona că, deşi cantitatea de precipitaţii nu este foarte relevantă tocmai datorită porozităţii substratului şi a evapotranspiraţiei ridicate, aceasta constituie un avan-taj pentru supravieţuirea unor specii mediteraneene.

Speciile cu pretenţii mai ridicate pen-tru umiditate sunt cantonate la altitu-dini mai mari, ale masivelor Retezat şi Godeanu, ce nu au fost cuprinse în situl pinului.

În ciuda altitudinilor medii de peste 1000 m, se observă o bună reprezentare a speciilor moderat termofile şi chiar a unora termofile, acest aspect indicân-du-ne că avem de-a face cu o zona mai caldă, în care iernile sunt mai blânde, zăpezile durează mai puţin decât în alte zone ale ţării la aceeaşi altitudine, iar soarele este mai generos.

Valori mai ridicate ale spectrului în domeniul termofil se înregistrează în situl pinului, ca o consecinţă a capa-cităţii calcarelor de a reţine căldura, a canalizării curenţilor de aer meditera-neeni de-a lungul văii, spre amonte şi datorită altitudinilor mai scăzute.

Faţă de reacţia chimică a substratului, preponderenţa calcarelor, mai ales în situl pinului, accentuează caracterul slab acid neutrofil al florei, tendinţa spre domeniul puternic acidofil fiind mai accentuată la nivelul parcului, da-torită teritoriilor cu altitudini ridicate şi un substrat silicios.

În situl pinului sunt doar mici enclave

towards xerophytism, due to warmer climate, especially in the pine site.

If we take into account the fact that a large part of the relief is placed on limestone substrata, with skeletal soils, that do not retain water, we can conclude by saying that although the rainfall quantity is not very relevant because of the substrata porosity and of the high evapotranspiration, this repre-sents an advantage for the survival of Mediterranean species.

The species with higher pretences for humidity are present at higher altitudes, of Retezat and Godeanu Mountains, which were not included in the pine site.

Despite the medium altitudes of more than 1000 meters, one may notice a good representation of moderate ther-mophilous species and even of some thermophilous species, this aspect indicating that there is a warmer area, where the winters are mild, the snow lasts for a shorter period than in the other areas of the country and the sun is more generous.

Higher levels of the spectrum in the thermophilous domain are recorded in the pine site as a consequence of the limestone capacity of holding heat, of directing Mediterranean air draft along the valley, towards upstream and due to lower altitudes.

Unlike the chemical reaction of the substrata, the limestone preponder-ance, especially in the pine site, high-lights the weak acid-neutrophilous characteristic of the flora, the tendency towards the strong acidophilous area

74


de roci silicioase.

Consideraţii eco-protective privind speciile şi habitatele

În perimetrul parcului Naţional „Domogled - Valea Cernei” sunt sem-nalaţi până în prezent peste 190 taxoni de cormofite cuprinşi în listele roşii.

Dintre taxonii regăsiţi în cadrul cer-cetărilor noastre, 52 au fost semnalaţi din afara habitatului pinului negru de Banat, iar 34 habitează în pădurile de pin bănăţean.

Doi taxoni sunt ameninţaţi la nivel glo-bal, 7 la nivel european, 11 sunt taxoni endemici ameninţaţi, iar 3 sunt taxoni subendemici ameninţaţi. Pentru aceştia s-au specificat toate aspectele necesare completării fişei NATURA 2000 pen-tru situl pinului bănăţean.

Dintre taxonii regăsiţi în cadrul cer-cetărilor noastre (Tabel III.1), sunt marcaţi cu albastru italic cei din situl pinului dar în afara habitatului pinului bănăţean (52 taxoni), iar cu roşu sunt marcaţi cei ce habitează în pădurile de

being stressed at park’s level, due to higher altitude territories and the sili-ceous substrata.

In the pine site there are only small enclaves with siliceous rocks.

Eco-protective consideration regard-ing the species and habitats

More than 190 Cormophyta taxa in-cluded in the red lists were mentioned up till now within the Domogled-Cerna Valley National Park.

From those found during our research, 52 were discovered outside the pine habitat, and 34 are present within the Banat black pine habitat.

Two taxa are threatened at global level, 7 at European level, 11 are threatened endemic taxa, and 3 are sub-endemic threatened taxa. For these, we have mentioned all the aspects required by the completion of the NATURA 2000 file.

From the taxa discovered during our research, (Table III.1), those from the pine site but from outside the pine habitat are marked in Italic blue (52 taxa), and in red are marked those that are present in the Banat black pine for-ests (30 taxa).

75


pin bănăţean (30 taxoni).

Tabelul III.1 - Taxonii din Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei cuprinşi în listele roşii ale României

Table III.1 - Taxa from the Domogled - Cerna Valley National Park enlisted in Romania red lists

Explicaţiile tabelului:

1. Listele considerate: A. Boşcaiu et al., 1994; B. Dihoru et Dihoru, 1994; C. Moldovan et al., 1989; D. Oltean, Negrean et al., 1994.

2. Semnificaţia aprecierii: Ex - extinc-te; E - periclitate; V – vulnerabile; R – rare; I – nedeterminat; K – insuficient cunoscute;

Chart explanation:

1. Considered lists:A. Boşcaiu et al., 1994; B. Dihoru et Dihoru, 1994; C. Moldovan et al., 1989; D. Oltean, Negrean et al., 1994.

2. Significance: Ex - extinct; E - en-dangered; V - vulnerable; R - rare; I - undetermined; K - insuficient known

Numele specieiSpecies name

A B C D

Abies alba EAdenostyles alliaria

R

Aethionema saxatile

R R

Agrostis alpina R R

Alyssoides utriculata

R R R

Anacamptis pyramidalis

V/R

Androsace villosa

K R

Angelica archangelica

V V V

Anthemis carpatica

I EX

Anthemis macrantha

R

Aquilegia nigricans ssp. nigricans

R V

Arabidopsis thaliana

R

Asperula purpurea

R R

Asplenium adulterinum

R R

Asplenium cuneifolium

R R R

Asplenium onopteris

R I

Astragalus depressus

R R R

Athamanta turbith

R R R

Athyrium distentifolium

R

Campanula crassipes

R R

Campanula grossekii

R R

Campanula lingulata

R R

Carex atrata R R

Carex brachystachys

R R

76


Carex brevicollis R I

Carex depauperata

R R

Carex rupestris R R

Celtis australis R

Centaurea atropurpurea

R R

Centaurea calvescens

R R

Centaurea triniifolia

R R

Cephalanthera damasonium

NT

Cephalanthera longifolia

NT

Cephalanthera rubra

R

Cephalaria laevigata

R R

Cephalaria radiata

R R R

Cerastium arvense ssp.ciliatum

R

Cerastium banaticum

R R

Cerastium lerchenfeldianum

R

Chamaecytisus glaber

R

Chamaecytisus rochelii

R R

Cirsium acaule ssp. acaule

R R

Cirsium boujarti NT RCirsium eriophorum

K

Cirsium grecescui

R R

Coeloglossum viride

R

Coronilla emerus ssp. emeroides

R R

Corylus colurna R R R

Cotoneaster niger

R

Crataegus nigra R K

Crocus banaticus NTCrucianella angustifolia

R R R

Cypripedium calceolus

E V V V/R

Dactylorhiza maculata

R

Dactylorhiza sambucina

R

Delphinium fissum

R

Dianthus collinus ssp.glabriusculus

I R

Dianthus compactus

R

Dianthus giganteus ssp. banaticus

V

Dianthus henteri NT NT NT

Dianthus spiculifolius

V R

Dianthus tenuifolius

NT NT NT

Diphasium alpinum

R

Doronicum carpaticum

R

Draba kotschyi NT NT NT

Echinops banaticus

R R

77


Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii

R

Eleocharis carniolica

V I

Elyna myosuroides

R R R

Epilobium anagallidifolium

R

Epilobium nutans R

Epipactis atrorubens

R

Epipactis microphylla

R R

Epipactis palustris

R

Erysimum comatum

R

Euonymus latifolia

R

Euphorbia dulcis R R

Ferula heuffelii R R R

Festuca amethystina

R

Festuca pachyphylla

K

Festuca panciciana

R R

Festuca vaginata R R

Festuca xanthina R

Fritilllaria orientalis

V V/R

Gagea pusilla R R

Galanthus nivalis NTGalium rotundifolium

R

Galium sylvaticum

K

Genista pilosa R

Genista jaunensis R R R

Genista radiata R V/R

Gentiana lutea E V V/R

Gentiana punctata

R

Geranium bohemicum

I EX

Gladiolus imbricatus

R

Gymnadenia odoratissima

R

Gymnadenia conopsea

R

Hedysarum hedysaroides

R

Hepatica transsilvanica

NT NT NT

Heracleum palmatum

NT

Hesperis matronalis ssp.cladotricha

R R

Himantoglossum hircinum

E R R

Hyoscyamus niger

R

Hypericum rochellii

R R

Iris reichenbachii R RJovibarba heuffelii

R

Juncus filiformis R

Juniperus sabina V/RLactuca virosa R R

Lamium garganicum ssp.laevigatum

R R

Laserpitium archangelica

R R R R

Leucanthemopsis alpina

R

78


Limodorum abortivum

R V R

Linum hologynum

R R

Linum uninerve V V R

Listera ovata RLunaria annua RLuzula forsteri R

Luzula luzulina R R

Malaxis monophyllos

E R R

Medicago arabica

V R

Melampyrum saxosum

R

Menyanthes trifoliata

R R

Mercurialis ovata

R

Micromeria pulegium

R R R

Minuartia graminifolia ssp. graminifolia

R E R

Monotropa hypopitys

R

Montia fontana R E R

Myrrhoides nodosa

R

Neottia nidus-avis

R

Nigritella nigra V V V/R

Orchis coriophora

R

Orchis mascula ssp.signifera

R

Orchis militaris R

Orchis morio ssp.morio

R

Orchis morio ssp.picta

R

Orchis tridentata R

Orchis ustulata R

Oxytropis campestris

R

Paronychia cephalotes

R R

Peltaria alliacea R RPetrorhagia saxifraga

R R

Peucedanum longifolium

R

Peucedanum rochelianum

R R R

Pinus cembra R R

Pinus nigra ssp.banatica

E E

Pinus sylvestris RPlantago atrata R

Plantago gentianoides

R

Platanthera bifolia

R

Platanthera chlorantha

R

Pleurospermum austriacum

R R

Poa molineri R R

Polygala alpestris

R K

Primula auricula ssp.serratifolia

E R R

Primula halleri R R

Ranunculus crenatus

R

Rhododendron myrtifolium

R

Rosa micrantha R

Rumex acetosella I

79


Rumex scutatus R RRuscus aculeatus E V RRuscus hypoglossum

R R R

Sagina saginoides

R

Salvia amplexicaulis

R R

Saponaria bellidifolia

R R R

Saxifraga marginata

R

Saxifraga pedemontana

R

Scabiosa columbaria

R R

Sedum album RSedum cepaea R R

Sedum fabaria R

Sempervivum marmoreum

R

Sempervivum montanum

R

Senecio carniolicus

R R

Senecio carpaticus

R

Seseli gracile R

Seseli rigidum R

Sesleria bielzii R

Silene dinarica R R R R

Silene italica KSilene lerchenfeldiana

R R R

Silene flavescens R RSilene nutans ssp.dubia

R R

Silene saxifraga R R

Sison amomum R V R

Smyrnium perfoliatum

R R

Soldanella pusilla

R

Sorbus aria RSorbus borbasii R R

Sorbus dacica R R

Sorbus graeca R R

Spiranthes spiralis

R

Stipa eriocaulis R R

Symphyandra wanneri

R R R

Taxus baccata V R V/RTeucrium montanum

R

Thlaspi dacicum ssp. banaticum

R R

Thymus comosus NT NT NT

Thymus pulcherrimus

R

Tragopogon balcanicus

V R

Traunsteinera globosa

R

Typha shuttleworthii

R R V/R

Valerianella costata

E R

Veronica alpina RVeronica aphylla RVeronica baumgartenii

R R

Veronica crassifolia

R R

Vicia truncatula R RViola dacica RViola jooi R R R

80


III.1.2 IERARHIZAREA SPECIILOR DIN SITUL PINULUI NEGRU DE BANAT PRIVIND GRADUL DE AMENINŢARE, CU APRECIERI ALE REPREZENTĂRII POPULAŢIILOR

Taxoni ameninţaţi la nivel global

1. Minuartia graminifolia ssp. hun-garica - este prezentă prin puţine exemplare pe vf. Medvedului şi pe Tămna (semnalări noi la corologia acestei specii). O estimare sumară este de sub 50 de periniţe (nu mai mult de 100 indivizi), eventuala investigare a crestei ce mărgineşte şirul de poieni de pe Munţii Mehedinţi ar putea conduce la descoperirea altor indivizi. Probabil ce am întâlnit aici reprezintă cca. 50% din efectivul speciei în România.

Taxoni ameninţaţi la nivel european

2. Fritillaria orientalis - au fost sem-nalaţi 3 indivizi pe masivul Domogled. Reprezentarea la nivelul ţării este nesemnificativă.

3. Ruscus aculeatus - este prezent atât pe masivul Domogled la baza urcuşului spre Crucea albă, cât şi Hurcu şi la baza urcuşului spre Grota Haiducilor (Munţii Cernei). Numărul exemplarelor observate nu depăşeşte 1000 indivizi, cea mai mare parte a lor fiind în Munţii Cernei. Reprezentarea la nivelul ţării este cca 2%.

4. Campanula abietina – a fost semnalat un singur exemplar la Balta Cerbului. În Munţii Mehedinţi numă-rul de exemplare este redus, probabil datorită climatului prea cald pentru exigenţele ecologice ale acestei

III.1.2 SPECIES RANKING IN THE BANAT BLACK PINE SITE DEPENDING ON THEIR THREAT DEGREE, WITH CONSIDERATIONS ON THE POPULATIONS REPRESENTATION

Taxa under threat at global level

1. Minuartia graminifolia subsp. hun-garica – few individuals are present on the Medvedului Peak and on Tămna (new evidences for species chorology). A brief estimation revealed not more than 50 groups (up to 100 individu-als), but a hypothetic investigation of the Mehedinti Mountains upper level might lead to the discovery of new individuals. It is likely that what we have found here represents about 50% of species number in Romania.

Taxa under threat at European level

2. Fritillaria orientalis – 3 individu-als have been identified on Domogled Peak. Percentage at country level is not significant.

3. Ruscus aculeatus – is present on Domogled Peak at the bottom of the acclivity towards the Crucea albă, on Hurcu and at the bottom of the ac-clivity towards the Grota Haiducilor (Cernei Mountains). The number of identified individuals do not exceed 1000 individuals, most of them on the Cernei Mountains. Percentage at coun-try level is about 2%.

4. Campanula abietina – only one in-dividual was noticed at Balta Cerbului. In Mehedinţi Mountains, the number of individuals is low, most likely due to the too warm climate compared with

81


specii. Reprezentarea la nivelul ţării este nesemnificativă.

5. Galanthus nivalis – a fost regăsit nu-mai pe Valea Jelărău, puţine exemplare, datorită demarării târzii a cercetărilor pe teren. Reprezentarea la nivelul ţării este nesemnificativă.

O mare parte a speciilor de plante amintite ca endemice sau subende-mice pot fi întâlnite în pădurile de pin bănăţean sau pe stâncăriile din preajma acestui habitat. Pădurile de pin conferă peisajului un aspect exotic, şi devin cu atât mai valoroase cu cât habitează pe stâncării mai abrupte, acolo unde nici o altă specie de arbore nu se mai poate căţăra. Substratul calacaros este friabil, ceea ce limitează posibilităţile de su-pravieţuire a acestei specii. Din nefe-ricire cauze necunoscute au condus la incendii, din care trei în ultimii 15 ani. Ele au distrus suprafeţe însemnate ale acestor păduri. Chiar dacă în prezent pinul este protejat, în decursul istoriei suprafeţele ocupate de aceste păduri s-au restrâns tot mai mult, în prezent fiind doar câteva enclave, pe acei ver-sanţi stâncoşi unde exploatarea speciei era imposibilă.

III.1.3 CARACTERIZAREA HABITATULUI DE PIN NEGRU DE BANAT

Conform datelor publicate de Boşcaiu 1971, pe teritoriul Parcului National Domogled – Valea Cernei au fost identificate 54 asociaţii vegetale înca-drate în 22 alianţe, 13 ordine, 12 clase. În situl pinului negru de Banat, fără a fi un obiectiv alcătuirea unui studiu

the ecological requirements of this species. Percentage at country level is not significant.

5. Galanthus nivalis – it was found only on the Jelărău Valley and only few individuals, mainly due to the late start of the field research. Percentage at country level is not significant.

Most of the plant species mentioned as endemic or sub-endemic can be found in the Banat black pine forests or on the rocks from the habitat neighbourhood. Pine forests give an exotic aspect to the landscape, and they become even more valuable as the rocks they live on are more steep, where no other species can climb. The limestone substrata is fri-able, which limits the species survival possibilities. Unfortunately, unknown causes lead to fires, three of them in the last 15 years. These fires have destroyed significant surfaces of these forests. Even though today the pine is protected, the surfaces occupied by these forests during the history have decreased, only few enclaves existing right now, on those rocky slopes where species exploitation was impossible.

III.1.3. BANAT BLACK PINE HABITAT CHARACTERISATION

Based on the data of Boşcaiu 1971, on the Domogled-Cerna Valley National Park were identified: 54 plants associa-tions framed in 22 alliances, 13 orders, 12 classes. Within the Banat black pine site, without aiming to establish a phyto-sociological study, we can con-firm the presence of 19 associations and one sub-association (marked with

82


fitosociologic, putem confirma prezen-ţa a 19 asociaţii şi o subasociaţie (mar-cate cu *). Pe lângă acestea au mai fost identificate încă 7 asociaţii, 4 alianţe, 4 ordine şi 4 clase noi pentru teritoriul studiat (marcate cu **).

Pe lângă pădurile de pin, un caracter aparte pentru vegetaţia României (interes naţional) îl prezintă şiblia-curile edificate de liliac (Syringa vulgaris), scumpie (Cotinus co-ggygria), mojdrean (Fraxinus ornus), pădurile termofile de fag cu Corylus colurna, Aremonia agrimonioides, Geranium macrorrhizum, Arabis pro-currens şi tufărişuri cu Pinus mugo şi Rhododendron myrtifolium.

CL. ASPLENIETEA RUPESTRIS Br.-Bl. 1934 O. Potentilletalia caulescentis Br.-Bl. 1926 Al. Cystopteridion J.L. Rich 1972 1.Asplenio - Cystopteridetum fragilis Oberd. (1939) 1949 2.*Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937 - frecvent 3.Asplenio quadrivalentis - Poetum nemoralis Soó ex Gergely 1966 Al. Micromerion pulegii Boşcaiu (1971) 1979 4.*Asplenio - Ceterachetum Vives 1964 - frecvent 5.*Asplenio - Silenetum petreae Boşcaiu 1971 - V. Ţesnei 6.Micromerio - Parietarietun officinalis Boşcaiu 1971 7.*Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely 1967 - V. ŢesneiCL. THLASPIETEA ROTUNDIFOLII Br.-Bl. 1926 O. Thlaspietalia rotundifolii Br.-Bl. 1926 Al. Papavero -Thymion pulcherrimi I. Pop 1968 8.Acino - Galietum anisophylli Beldie 1927 9.Doronico columnae - Rumicetum scutati Boşcaiu, Tauber et Coldea 1977 10.Cerastio calcicolae - Saxifragetum moschatae Coldea (1986) 1990 Al. Achnatherion calamagrostis Br.-Bl. 1918 11.*Achnatheretum calamagrostis Br.-Bl. 1918 - V. Ţesna, Km 18, Cascada Vânturătoarea 12.*Gymnocarpietum robertianae Kuhn 1937, Tx. 1937 13.*Sedo fabariae - Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Tauber 1977 - V. Ţesnei, Cascada Vânturătoarea 14.**Parietarietum officinalis Csürös 1958 - V. Ţesnei, V. Jelărău, Foieroaga Ferigari, Cheile PrisăcineiCL. SALICETEA HERBACEAE Br.-Bl. 1947

*). In addition, we have identified 7 associations, 4 alliances, 4 orders and 4 classes, all of them news for the area under study (marked with **).

In addition to the pine forests, a special interest for the Romanian vegetation (national interest) is shown by the edificator lilac Sub-Mediterranean shrubs (Syringa vulgaris), smoke tree (Cotinus coggygria), manna ash (Fraxinus ornus), thermophilic beech forests with Corylus colurna, Aremonia agrimonioides, Geranium macror-rhizum, Arabis procurrens and shrubs with Pinus mugo and Rhododendron myrtifolium.

83


O. Salicetalia herbaceae Br.-Bl. 1926 Al. Salicion herbaceae Br.-Bl. 1926 15.Salicetum herbaceae Br.-Bl. 1913 16.Soldanello pusillae - Ranunculetum crenati (Borza 1931) Boşcaiu 1971 17.Luzuletum alpino-pilosae Br.-Bl. 1926CL. JUNCETEA TRIFIDI Klika et Hadac 1944O. Caricetalia curvulae Br.-Bl. 1926 Al. Caricion curvulae Br.-Bl. 1925 18.Primulo minimae - Caricetum curvulae Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957 19.Oreochloo - Juncetum trifidi Szafer et al. 1927 20.Potentillo chrysocraspedae - Festucetum airoidis Boşcaiu 1971 Al. Loiseleurio - Vaccinion Br.-Bl. 1926 21.Cetrario - Loiseleurietum procumbentis Br.-Bl. et. al. 1939 22.Empetro - Vaccinietum gaultheroidis Br.-Bl. 1926CL. NARDO - CALLUNETEA Prsg. 1949O. Nardetalia Oberd. 1949 Al. Potentillo - Nardion Simon 1957 23.Scorzonero roseae - Festucetum nigricantis (Puşcaru et. al. 1956) Coldea 1987 24.Violo declinatae - Nardetum Simon 1956CL. SESLERIETEA ALBICANTIS Br.-Bl. 1948 em. Oberd. 1978O. Seslerietalia albicantis Br.-Bl. 1926 Al. Festuco saxatilis - Seslerion bielzii (Pawl. et Walas 1949) Coldea 1984 25.Seslerio haynaldianae - Caricetum sempervirentis Puşcaru et al. 1956 26.*Seslerio haynaldianae - Saxifragetum rochelianae Boşcaiu 1971 - V. Ţesnei Al. Seslerion rigidae Zolyomi 1939 27.*Asperulo capitatae - Seslerietum rigidae (Zoly. 1939) Coldea 1991 - Domogled, V. Ţesnei, Muntele Hurcu 28.*Festucetum xanthinae Boşcaiu 1971 - V. ŢesneiCl. BETULO-ADENOSTYLETEA Br.-Bl. et Tx. 1943O. Adenostyletalia Br.-Bl. 1931 Al. Adenostylion Br.-Bl. 1925 29.Saliceto silesiacae - Alnetum viridis Colic et al. 1962CL. SCHEUCHZERIO - CARICETEA NIGRAE (Nordh. 1937) Tx. 1937O. Caricetalia nigrae Koch 1926 em. Nordh. 1937 Al. Caricion nigrae Koch 1926 em. Klika. 1934 30.Carici echinatae - Sphagnetum (Soó) 1854 31.Sphagno - Caricetum rostratae Steffen 1931O. Tofieldietalia Prsg. ap. Oberd. 1949 Al. Caricion davalianae Klika 1934 32.Carici flavae-Eriophoretum latifolii Soó 1944CL. ARTEMISIETEA Lohm., Prsg. et Tx. 1950O. Artemisietalia Lohm. et Tx. 1947 Al. Arction lappae Tx. 1937 em. Siss. 1946 33.**Urticetun dioicae Steffen 1931 - Cheile PrisăcineiCL. FESTUCO-BROMETEA Br.-Bl. et Tx. 1943O. Festucetalia valesiacae Br.-Bl. et Tx. 1943

84


Al. Seslerio-Festucetum pallentis Klika 1931 34.**Melico-Phleetum montani Boşcaiu et al. 1966 - Foieroaga FerigariCL. MOLINIO-ARRHENATHERETEA Tx. 1937O. Arrhenatheretalia Pawl. 1928 Al. Cynosurion Tx. 1947 35.**Festuco rubrae-Agrosteto capilaris Horv. 1951- Muşuroane, Poiana PloştinoareCL. MONTIO - CARDAMINETEA Br.-Bl. et Tx. 1943O. Montio – Cardaminetalia Pawl. 1928 Al. Cardamino-Montion Br.-Bl. 1925 36.**Chrysosplenio - Cardaminetum amarae Mass. 1959 - V. ŢesneiCL. QUERCO - FAGETEA Br.-Bl. et Vlieger 1937O. Fagetalia silvaticae Pawl.1928 Al. Alno-Ulmion Br.-Bl. et Tx. 1943 em. Müller et Görs 1958 37.Aegopodio - Alnetum glutinosae Kárpáti V., Kárpáti I. et Jurko 1963 38.*Telekio - Alnetum incanae Coldea (1986) 1990 - spre Cerna sat Al. Lathyro - Carpinion Boşcaiu 1947 39.*Carpino - Fagetum Paucă 1941 – Râmnuţa Vănătă Al. Symphyto - Fagion Vida 1959 Sal. Symphyto - Fagenion (Vida 1959) Soó 1964 40.Leucanthemo waldsteinii - Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 41.*Aremonio agrimonoidi - Fagetum Boşcaiu in Resm. 1972 – frecvent 42.Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 - Muşuroane, Balta Cerbului 43.Galio rotundifolii - Fagetum Boşcaiu 1971 Sal. Calamagrostio – Fagenion Boşcaiu et al. 1982 44.Hieracio rotundati - Fagetum (Vida 1963) Täuber 1987 45.**Acereto- Fraxinetum Tx. 1937 - Balta Cerbului R 36 46.*Phylitidi - Fagetum (Vida 1959) 1963 - Şaua Padina, Cascada Vânturătoarea - geranietosum (Boşcaiu 1971) Coldea 1991 - V. ŢesneiCl. ERICO-PINETEA Horv. 1959O. Erico-Pinetalia Horv. 1959 Al. Seslerio rigidae - Pinion Coldea 1991 47.*Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă, în 1972 (syn. Cariceto humilis - Pinetum nigrae cytisanthosum Fekete 1959) - frecventCl. QUERCETEA PUBESCENTI - PETRAEAE (Oberd. 1948) Jakucs 1960O. Quercetalia cerris Borhidi 1996 Al. Quercion petraeae Zolyomi et Jakucs in Soó 1963 48.Genisto pilosae - Quercetum petraeae (Magyar 1933) Zolyomi et al. 1957 ex Soó 1963 49.*Quercetum petraeae - cerris Soó 1963 - Vânturătoarea Al. Quercion farnetto Horvat I. 1954 nom. mut. propos 50.Quercetun farnetto - cerris Georgescu 1945, Rudski 1949 51.Potentillo micranthae - Quercetum petraeae - cerris Horvat (1956) 1959 Al. Syringo – Carpinion orientalis Jakucs et Vida 1959 52.*Syringo - Carpinetum orientalis Jakucs 1959 - Domogled, 53.Echinopo banatici - Quercetum pubescentis Boşcaiu et al. 1971

85


Metoda de lucru

În studiul covorului vegetal s-a folosit ca unitate cenotaxonomică asociaţia vegetală, caracterizată pe baza fito-cenozelor (indivizii de asociaţie), folosind metoda releveelor fitocenolo-gice. Indicii cantitativi de abundenţă-dominanţă folosiţi sunt cei din scara Braun-Blanquet (Cristea,1991, 1993, Cristea şi colab., 2004). Identificarea asociaţiilor s-a făcut pe baza speciilor caracteristice. Încadrarea asociaţiilor în sistemul cenotaxonomic s-a făcut după lucrările de sinteză din domeniu (Sanda şi colab., 1980, 1997, 1999; Coldea, 1991, 1997). Mărimea su-prafeţelor de probă a fost stabilită în funcţie de dimensiunea fitocenozelor, în jur de 1000 – 1500 m2.

Analiza tip dendrogramă este utili-zată pentru o clasificare ierarhică şi tranşantă a obiectelor (releveelor) cu ajutorul programului SYN-TAX 5.0 (Podani, 1993). Întrucât programul SYN-TAX 5.0 nu recunoaşte codurile de abundenţă-dominanţă folosite la realizarea releveelor, s-au transformat aceste note în valori de la 0 până la 9, după cum urmează: punct →0; r

54.*Syringo -Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmeriţă 1972 - frecvent 55.*Carpino orientalis - Quercetum cerris Oberd. 1948 - DomogledCl. VACCINIO - PICETEA Br.-Bl. 1939O.Vaccinio - Piceetalia Br.-Bl. 1939 Al. Picenion abietis Pawl. in Pawl. et al. 1928 56.Hieracio rotundati - Piceetum Pawl. et Br.-Bl. 1939 57.Leucanthemo waldsteinii - Piceetum Krajina 1933 Al. Pinion mugi Pawl. 1928 Sal. Soldanello majori - Picenion Coldea 1991 58.Rhododendro myrtifolii – Pinetum mugi Borza 1959 em. Coldea 1985 59.Campanulo abietinae - Juniperetum Simon 1966 Sal. Rhododendro - Vaccinenion Br.-Bl. 1926 em. Oberd. 1957 60.Rhododendro myrtifolii - Vaccinietum Borza (1955) 1959 em. Boşcaiu 1971

Working method

During the study of the plant cover, the plant association has been used as a coenotaxonomic unit, characterised on the plant formations (individuals from association), using the plant forma-tions surveys method. The quantitative indexes of abundance – dominance from the Braun-Blanquet scale were used. Associations identification was performed based on the characteristic species (Cristea,1991, 1993, Cristea et al., 2004). Associations framing in to the coenotaxonomic system was performed using the reviews existing in the field (Sanda et al., 1980, 1997, 1999; Coldea, 1991, 1997). Sample surfaces size was chosen depending on the phytocoenosis size, around 1000 – 1500 m2.

The dendrogram-style analysis is used for a hierarchical classification of the objects (plant formations survey) with the support of the SYN-TAX 5.0 software (Podani, 1993). Because SYN-TAX 5.0 does not recognises the abundance-dominance codes used in plant formations surveys, we have adapted these grades into values

86


→1, +→2→3; +-1 şi 1→3; 1 -2 →4; 2 →5; 2 -3 →6; 3→7; 4 →8; 5 →9. Dendrogramele s-au realizat cu ajuto-rul coeficientului Bray Curtis (coefici-ent de disimilaritate, care se calculează pe baza datelor cantitative) şi a algo-ritmului minimum variance. Au fost efectuate ordonări indirecte, de tip Detrended Correspondence Analysis (DCA), folosind programul SYN-TAX 5.0. Rezultatele obţinute, reprezentate sub forma unei diagrame, permit eşa-lonarea într-un spaţiu redus a asocia-ţiilor, după un gradient eco-cenotic, dedus pe baza valenţelor ecologice ale speciilor şi a modului lor de grupare. Din numărul mare de specii, foarte pu-ţine au o corelaţie ζ (tau) ridicată faţă de axe (Fig. III.5).

Stabilirea habitatelor s-a făcut pe baza asociaţiilor vegetale identificate, în conformitate cu Manualul habitatelor din România (Doniţă şi colab. 2005, 2006) şi în concordanţă cu Directiva Habitate (92/43/CEE), consultând Manuel d’interpretation des habitats de l’Union Européene.

III.1.4 STRUCTURA PĂDURILOR DE PIN NEGRU DE BANAT

Structura cenologică a pădurilor de pin

Consideraţiile fitosociologice privind poziţia cenotaxonomică a comunită-ţilor edificate de pinul negru de Banat au dovedit mult interes din partea bota-niştilor români şi străini (Borza, 1931; Domin, 1932, Georgescu, 1934; Fekete, 1958; Resmeriţă, 1972). Studiile efectuate de aceştia s-au limitat însă, la zonele mai accesibile ale Munţilor

between 0 and 9, as it follows: point →0; r →1, +→2→3; +-1 şi 1→3; 1 -2 →4; 2 →5; 2 -3 →6; 3→7; 4 →8; 5 →9. The dendrograms were estab-. The dendrograms were estab-lished using the Bray Curtis coefficient (dissimilarity coefficient, calculated based on the quantitative data) and the minimum variance algorithm. Indirect sequencing were performed, Detrended Correspondence Analysis (DCA) style, using the SYN-TAX 5.0 software. The obtained results, represented as a diagram, allows as-sociations lagging in a reduced area, on a eco-coenotic gradient, deducted from the ecological valences of the species and their group patterns. From the large number of species, very few of them have a high ζ (tau) correlation towards the axes (Fig. III.5).

Habitats identification was made us-ing the identified plant according to the Romanian habitats handbook (Doniţă et al. 2005) and according to the Habitats Directive (92/43/CEE), consulting Manuel d’interpretation des habitats de l’Union Européene.

III.1.4 BANAT BLACK PINE FOREST STRUCTURE

The coenological structure of the pine forests

The phyto-sociological considerations regarding the coenotaxonomic posi-tions of the edificator communities of the Banat black pine had shown a lot of interest for the Romanian and for-eign botanists (Borza, 1931; Domin, 1932, Georgescu, 1934; Fekete, 1958; Resmeriţă, 1972). Joining these data, Coldea (1991) includes the pine

87


Fig. III.5 - Dendrogram

a fitocenozelor edificate de pinul bănăţean (algoritmul M

inimum

variance, indicele Bray - C

urtis)Phytocoenosis dendrogram

proofed by the Banat black pine (M

inimum

variance algoritme, B

ray-Curtis index)

1- Dom

ogled, sub pădurea incendiată; 2- Dom

ogled, în pădurea incendiată; 3- Dom

ogled, Crucea A

lbă; 4- Dom

ogled, Grota lui Şerban; 5- V. Ţesna, am

onte, versantul stâng; 6- Şaua Padina; 7 - în apropiere de B

alta Cerbului; 8 - C

h. Ţesna, amonte, versantul stâng; 9 - V

f. Şuşcu; 10 - Vf. H

urcu; 11 - Şaua Padina; 12 - Am

onte de Ch. Ţesna, spre

Pietrele Albe; 13 - C

rovul Madvedului; 14 - C

heile Ferigari; 15 - Abruptul C

ernei Km

18; 16 - Ch. Ţesna, versantul stâng aval de M

oară; 17 - Ch. Ţesna, versantul drept;18 -

Crovul M

advedului; 19 - Crovul M

are; 20 - Vf. D

omogled, pe partea stăngă a cărării spre Ferigari; 21 - V

f. Dom

ogled, pe partea dreaptă a cărării spre Ferigari; 22 – 26 Valea Slatina

88


Mehedinţi (Muntele Domogled, Valea Ţesnei).

Reunind aceste date, Coldea (1991), include pinetele de aici în clasa de vegetaţie Erico-Pinetea Horv. 1959, care cuprinde comunităţi relictare preglaciare de pin ce se dezvoltă pe substrat cu caracter bazic (calcare, dolomite, serpentine) în partea de sud sau sud-est a Europei. Ordinul Erico-Pinetalia Horv. 1959, este re-prezentat în cenozele studiate de noi prin următoarele specii caracteristice: Carex humilis, Chamaecytisus glaber, Laserpitium latifolium, Lembotropis nigricans, Pedicularis comosa ssp. campestris, Rosa pendulina, Stachys recta ssp. recta. Alianţa din care fac parte cenozele studiate, Seslerio rigi-dae - Pinion Coldea 1991, cuprinde comunităţile edificate de pini din Carpaţii de sud-est, având următoa-rele specii caracteristice: Cotoneaster integerrimus,Helianthemum nummu-larium, Juniperus communis, Pinus nigra ssp. banatica, Rhamnus saxatilis ssp. tinctorius, Sesleria rigida ssp. rigida, Teucrium chamaedrys, specii pe care le regăsim şi în pâlcurile de pin studiate de noi. Speciile citate anterior constituie nucleul cenotic al pădurilor de pin bănăţean. În pădurile de pin se poate aprecia că este o mare diversitate floristică, aceasta fiind consecinţa interferenţei dintre comu-nităţile de pin, cu şibliacurile (alianţa Syringo-Carpinion orientalis), ce au o vegetaţie tipică stâncăriilor calcarose (clasa Asplenietea şi Thlaspietea), dar şi prezenţei a numeroase specii carac-teristice pădurilor de stejari xerofili (ordinul Quercetalia pubescentis).

forests from here in the Erico-Pinetea plants class Horv. 1959, which in-cludes the relict pre-glacial pine com-munities that develop on the substrata with a basic character (limestones, dolomites, serpentinite) in the south-ern or south-eastern part of Europe. Erico-Pinetalia order Horv. 1959 is represented in the studied coenosis by the following characteristic species: Carex humilis, Chamaecytisus glaber, Laserpitium latifolium, Lembotropis nigricans, Pedicularis comosa subsp. campestris, Rosa pendulina, Stachys recta subsp. recta. The alliance that the studied cenosis are part of, Seslerio rigidae - Pinion Coldea 1991, include the pine communities from the South-East Carpathians with the following characteristic species: Cotoneaster integerrimus, Helianthemum num-mularium, Juniperus communis, Pinus nigra subsp. banatica, Rhamnus saxa-tilis subsp. tinctorius, Sesleria rigida subsp. rigida, Teucrium chamaedrys, species that we can find also in the pine clumps we have studied.

The previously quoted species repre-sent the coenotic nucleus of the Banat black pine forests. We can conclude that there is a high flora diversity in the pine forests, which is a consequence of the interferences between the pine com-munities and the sub-Mediterranean shrubs (Syringo-Carpinion orientalis alliance), with a vegetation typical for the limestone rocks (Asplenietea and Thlaspietea class), but also to the pres-ence of several species that are char-acteristic for the xerophilic oak forests (Quercetalia pubescentis order).

89


Coldea (1991), în urma studiului de sinteză efectuat confirmă denumirea dată asociaţiei de pin negru de Banat: Genisto radiatae - Pinetum nigrae de către Resmeriţă, în 1972 (syn. Cariceto humilis - Pinetum nigrae cytisantho-sum Fekete 1959), ca fiind cea mai co-rectă, întrucât din cele 5 relevee efec-tuate de Fekete în Domogled şi cele 7 relevee efectuate de Resmeriţă în Valea Ţesnei, dintre speciile cu o constanţă ridicată, care să nu fie caracteristică şibliacurilor, vegetaţiei de stâncării sau a pădurilor de stejari xerofilli, se remarcă Genista radiata (Fig. III.6).

Genista radiata, în cercetările noastre de teren a fost prezentă doar în puţine relevee: pe Valea Ţesnei şi pe Şuşcu. Cu constanţă ridicată apare Sesleria rigida şi mai ales Festuca xanthina.

Fig. III. 6 - Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resm. 1972, asociere ce apare numai în pinetele rare, de pe stâncării / association that appears only on rocky

and rare pine forests

Coldea (1991), following the review performed, confirms the name given to the Banat black pine association - Genisto radiatae - Pinetum nigrae by Resmeriţă in 1972 (syn. Cariceto hu-milis - Pinetum nigrae cytisanthosum Fekete 1959), as being the correct one. That is because from the species with a high constancy and which is not char-acteristic to the Sub-Mediterranean shrubs, rocky surfaces vegetation and xerophilic oaks forests, the 5 plant for-mations surveys performed by Fekete in Domogled and the 7 plant forma-tions surveys performed by Resmeriţă in Valea Ţesnei mentioned Genista radiata (Fig. III.6).

Genista radiata, was emphasised in our field research only in few plant for-mations surveys: on Valea Ţesnei and

90


Dintre taxonii care conferă acestor ha-bitate un caracter endemic, fără a fi ca-racteristice pentru una dintre unităţile cenotaxonomice anterior amintite sunt: Linum uninerve, Primula auricula ssp. serratifolia şi Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica.

Cercetările noastre s-au extins pe creasta Munţilor Mehedinţi, începând de la Cariera de pe muntele Domogled până în şaua de după Vârful lui Stan, unde s-au efectuat relevee la altitu-dini mai mari de 1000 m. Doar două fitocenoze de pe versantul drept al văii Cernei au putut fi investigate, de pe Valea Slatina şi în imediata apropiere a ştrandului 7 Izvoare, având o bogăţie floristcă mult mai redusă, ca urmare a substratului granitoidic pe care s-au format. Pe versantul drept - în Munţii Cernei (Grota Haiducilor, spre Cascada Vânturătoarea, Cheile Prisăcinei) şi pe versantul stâng paralel cu drumul ce duce spre Cerna Sat, sunt prezente câteva pâlcuri de pin care ocupă su-prafeţe mai mici, ce nu pot fi utilizate pentru a caracteriza habitatul pinului negru de Banat.

În structura acestor păduri ce vege-tează pe substrat granitoidic nu se mai regăsesc din nucleul cenotic al pădurilor de pin calcifile decât două specii caracteristice pentru ordinul Erico-Pinetalia şi anume Lembotropis nigricans, Chamaecytisus glaber. Se poate aprecia că nu este o structură prea bine închegată, cea mai bună reprezentare având-o speciile din clasa Querco-Fagetea şi subunităţile cenotaxonomice ale acestei clase, mai ales Quercetalia pubescentis. O bună

Şuşcu. With a high constancy appears Sesleria rigida and especially Festuca xanthina. From the taxa that give these habitats an endemic character, without being characteristic for any of the ceno-taxonomic units previously mentioned, are: Linum uninerve, Primula auri-cula subsp. serratifolia and Scabiosa columbaria subsp. pseudobanatica.

Our research were extended to the highlands of the Mehedinţi Mountains, starting from the quarry on the Domogled mountain up to the saddle from Vârful lui Stan, where we per-formed plant formations surveys at altitudes higher than 1000 m. We were able to investigate only two phytoceno-sis on the right versant of Cerna valley, on the Valea Slatina and close to the 7 Izvoare bathing spot, having a much reduced flora richness, due to the gra-nitic substrata that it was formed on.

Within the structure of these forests that live on granitic substrata, we find only two species characteristic for the Erico-Pinetalia – Lembotropis nigri-cans and Chamaecytisus glaber from the coenotic nucleus of the calciphilous pine forests.

We can conclude that it is not a very well curdled structure; the best rep-resentation belongs to the species from the Querco-Fagetea class and the coenotaxonomic subunits of this class, mainly Quercetalia pubescentis. A good representation has Vaccinium myrtillus, characteristic to the Vaccinio-Piceetea class. That is why the coeno-taxonomic position of these forests is, most likely, in the Querco-Fagetea class, Quercetalia pubescentis order.

91


reprezentare o are Vaccinium myrtillus, caracteristic clasei Vaccinio-Piceetea. Prin urmare poziţia cenotaxonomică a acestor păduri este, cel mai proba-bil, în clasa Querco-Fagetea, ordinul Quercetalia pubescentis.

În ceea ce priveşte numărul de specii, sunt mult mai puţine în comparaţie cu pinetele de pe calcare, numai 87 specii. Este bine cunoscut faptul că substratul calcaros este un factor ce influenţează pozitiv bogăţia în specii. Cea mai inte-resantă structură s-a constatat în pâlcul din apropierea ştrandului 7 Izvoare, (Fig. III.7) unde stratul de muşchi este foarte bine dezvoltat predominând spe-cii caracteristice pădurilor de conifere.

Fig. III.7 - Pinetul din amonte de Ştrandul 7 Izvoare cu pantă mare şi strat bogat de muşchi

The pine forest upstream of 7 Izvoare with a high slope and rich moss layer

In what regards the number of species, they are much less than those from the limestones pine forests, only 87 spe-cies. It is well known that limestones favor the vascular plants richness.

The most interesting structure was noticed in the clump close to the 7 Izvoare bathing spot (Fig. III.7), where the moss cover is very well developed, species characteristic for the conifer-ous forests are dominant.

These two types of forests were also emphasised by the cluster analysis (Fig. III.8).

A first category includes the pine forests on the granotoidic substrata,

92


Aceste două tipuri de păduri au fost puse în evidenţă şi prin analiza compa-rativă de tip cluster (vezi Fig. III.5). O primă categorie cuprinde pinetele de pe substrat granitoid, acidofile, ce au fost studiate de Valea Slatina.

Cea de-a doua categorie cuprinde pinetele de pe calcare, în cadrul acestora evidenţiindu-se două grupe, un grup al pinetelor cu un sol fixat, cu o slabă stratificare şi regenerare, predominând exemplarele mature de pin, cu puţine stânci la suprafaţă, de obicei blocuri mari, compacte, de pe muntele Domogled (Fig. III.8). În aceste pinete se instalează specii de pădure (Mycelis muralis, Geranium robertianum, Lathyrus vernus,

Fig. III.8 - Păduri compacte de pin, cu o structură aproape echienă, şi strat regenerativ foarte redus

Compact pine forests, with echiene structure, and reduced regenerative layer

acidophilic, which were studied on the Valea Slatina.

The second category includes the limestone pine forests, in which two groups were emphasised. The first one includes the pine forests on a stable soil, having a weak arrangement in layers and a reduced regeneration, dominant being mature individuals, with very few rocks on the surface, usually compact big groups, on the Domogled mountain.

In these pine forests, forest species ap-pear (Mycelis muralis, Geranium rober-tianum, Lathyrus vernus, Euphorbia amygdaloides, Tilia cordata, Rubus scaber), and the species typical for

93


Euphorbia amygdaloides, Tilia cor-data, Rubus scaber), iar speciile tipice şibliacurilor sau stâncăriilor sunt mai putine (Fraxinus ornus, Athamantha turbith ssp. hungarica, Edrajanthus graminifolius ssp. kitaibelii, Asperula ciliata). Această situaţie se datorează proximităţii pădurilor termofile de fag şi a celor de stejari xero-mezofili sau învecinării cu pădurile de fag.

Cel de-al doilea grup cuprinde pinete de stâncărie, în care stratul ierbaceu cu Festuca xanthina sau Sesleria rigida ocupă suprafeţe însemnate. De aseme-nea, stratul arbustiv este puternic inva-dat de speciile caracteristice şibliacuri-lor. Sub aspect ecologic aceste pinete au un caracter mai xerofil în compara-ţie cu cele din clusterul anterior. Sunt situate pe Domogled, în apropiere de Grota lui Şerban, Foieroaga Ferigari, pe masivul Şuşcu, masivul Hurcu, Şaua Padina, Valea Ţesnei, spre Crovul Medvedului - pe peretele paralel cu Valea Cerna, Crovul Mare, pe traseul dintre Balta Cerbului şi Ţesna.

Analiza multivariată de tipul ordonării pune mai bine în evidenţă un grup al pădurilor de pe Valea Slatina, mai bogat în specii acidofile, mezofile pozitiv corelat cu axa 1, şi un alt grup al speciilor calcifile, xero-mezofile corelat negativ cu axa 1 (Fig. III.9). Prin urmare, cel mai important factor care determină compoziţia cenotică a pădurilor de pin este reacţia chimică a substratului. Eşalonarea pâlcurilor de pin după axa 2 este determinată, probabil, de structura solului, extrema pozitivă a axei indicând un sol schele-tic, slab dezvoltat, cu mult grohotiş, în

the Sub-Mediterranean shrubs or rocky areas are less (Fraxinus ornus, Athamantha turbith subsp. hungarica, Edrajanthus graminifolius subsp. ki-taibelii, Asperula ciliata).

This situation is generated by the presence in the neighbourhood of the thermophilous beech forests and the xero-mesophilous oak forests.

The second group includes rocky pine forests, in which the herbaceous layer with Festuca xanthina or Sesleria rigida occupies significant areas. The shrubs layer is strongly invaded by the species characteristic to the Sub-Mediterranean shrubs. From the ecological point of view, these pine forests have a more xerophilic char-acter compared with those from the previous cluster. They are situated on Domogled, close to Grota lui Şerban, Foieroaga Ferigari, Şuşcu massif, Hurcu massif, Şaua Padina, Valea Ţesnei, towards Crovul Medvedului – on the slope parallel with Valea Cerna, Crovul Mare, on the route between Balta Cerbului and Ţesna.

The ordination better emphasises a for-est group from the Valea Statina, richer in acidophilous and mesophilous spe-cies, positively correlated with the first axis, group of calciphiluos and xero-philous species, negatively correlated with the first axis (Fig. III.9). That is why, the most important factor that determines the coenotic composition of the pine forests is the soil reaction. Clumps lagging on the 2 axis is deter-mined, most likely, by the soil struc-ture, the positive extremal of the axis indicating a skeletal weakly-developed

94


timp ce extrema negativă indică un sol mai bine structurat pe profil.

Structura fitogeografică a pădurilor de pin

Din punct de vedere fitogeografic pădurile de pin negru de Banat sunt dominate de speciile eurasiatice (Eua), europene (Eur) şi central – europene (Euc), multe dintre acestea având dis-tribuţie preponderent mediteraneeană (Med): Eua (Med) Euc (Med), Eur (Med). Influenţa climatului meditera-neean se reflectă mai ales prin prezenţa speciilor mediteraneene (11 în pinetele de pe calcare şi 4 în pinetele de pe sub-strat granitoid). Preferinţele termofile ale acestor păduri sunt reflectate şi prin prezenţa speciilor cu caracter balcanic (Balc, Balc-Pan, Balc-Cauc), 9 specii în pinetele de pe calcare şi 4 specii în pinetele de pe substrat granitoid, sau pontice (Pont, Pont-Pan, Pont-Pan-Balc, Pont-Balc, Pont-Med) - 13 în pinetele de pe calcare şi 3 în pinetele de pe substrat granitoid (Fig. III.10).

Cea mai mare valoare fitogeografică o au speciile endemice (Pinus nigra ssp. banatica, Linum uninerve, Primula auricula ssp. serratifolia, Athamanta turbith ssp. hungarica) şi cele sub-endemice (mai ales cele carpatice: Dianthus petraeus ssp. petraeus, Poa molinieri, Thymus comosus).

Aceste specii se regăsesc mai ales în pădurile de pin dezvoltate pe calcare. Pe substrat granitoidic, cea mai mare valoare o au speciile endemice (Pinus nigra ssp. banatica) şi cele carpatic-balcanice (Galium kitaibelianum, Sorbus dacica, Chamaecytisus glaber, Moehringia pendula).

debris-rich soil, while the negative extremal indicates a better structured soil.

The phyto-geographical structure of the pine forests

From the phyto-geographical point of view, the Banat black pine forests are dominated by the Euro-Asian (Eua), European (Eur) and Central – European (Euc) species, many of them having a distribution mainly Mediterranean (Med) : Eua (Med) Euc (Med), Eur (Med). The influence of the Mediterranean climate reflects espe-cially in the presence of Mediterranean species (11 in limestones pine forests and 4 pine forests on a granitic sub-strata). The thermophilic preferences of these forests are emphasised by the presence of species with Balkan char-acter (Balc, Balc-Pan, Balc-Cauc), 9 species in the limestones pine forests and 4 species in the pine forests on a granitoidic subtrata or Pontic character (Pont, Pont-Pan, Pont-Pan-Balc, Pont-Balc, Pont-Med) – 13 in limestones pine forests and 3 in granitoidic pine forests (Fig. III.10).

The highest phyto-geographical value belongs to the endemic species (Pinus nigra subsp. banatica, Linum uninerve, Primula auricula subsp. serratifolia, Athamanta turbith subsp. hungarica) and the subendemic ones (especially the Carpathians ones: Dianthus pe-traeus subsp. petraeus, Poa molinieri, Thymus comosus). These species are found mainly in the pine forests devel-oped on limestones. On granitic sub-strata, the endemic species (Pinus nigra subsp. banatica) and the Carpathian-

95


Fig.

III.9

- O

rdon

area

rele

veel

or e

fect

uate

în p

ădur

ile d

e pi

n ne

gru

de B

anat

Flor

istic

rele

vee

ordi

natio

n in

the

Ban

at b

lack

pin

e fo

rest

sFi

g. II

I.9 -

Ord

onar

ea re

leve

elor

efe

ctua

te în

păd

urile

de

pin

negr

u de

Ban

at

96


Fig. III.10Spectrul fitogeografic al speciilor din pâlcurile de pin negru de Banat studiate

Phytogeographical spectre of species from the Banat black pine forests

10

1

41

20

23

5

17

1311

7

1 1 1 12

3

6

3

67

17

1 1

5

1

67

3

14

11 11

68

64

21 1

34

1

4

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45C

irc

Atl-

Med Eu

a

Eua

(Med

)

Eur

Eur (

Med

)

Euc

Euc

(Med

)

Med

Bal

c

Bal

c-Pa

n

Bal

c-C

auc

Pont

Pont

-Pan

Pont

-Pan

-Bal

c

Pont

-Bal

c

Pont

-Med Dac

Dac

-Bal

c

Car

p

Car

p-B

alc

Car

p-B

alc-

Cau

c-A

nat

Car

p-C

auc

Alp

-Car

p-B

alc

End

Cos

m

Elemente fitogeograficePhytogeographic elements

Nr.

spec

iiN

o. s

peci

es

Pinet calcifi - Limestonepine forests

Pinet acidofil - Acid pineforests

Spre deosebire de pinetele dezvoltate pe substrat granitoidic, cele de pe cal-care sunt mai bogate în specii pontice, balcanice şi dacice şi mai sărace în specii atlanto-mediteraneene.

Structura verticală şi a bioformelor din pădurile de pin negru de Banat

Habitatele cu pin negru de Banat de pe substrat calcifil sunt cantonate predominant pe stâncării calcaroase abrupte, cu pantă mare şi foarte mare, improprii altor specii arborescente fapt ce explică slaba lor închegare, valori-le fiind cuprinse între 35 – 65 %, şi prezenţa arborilor cu talie mică (6 – 20 m) cu trunchiul cu diametre cuprinse între 20 – 100 cm (valoarea maximă fiind înregistrată în pinetul din Crovul Mare).

Stratul arborescent este dominat de Pinus nigra ssp. banatica, alături de

Balkan ones (Galium kitaibelianum, Sorbus dacica, Chamaecytisus glaber, Moehringia pendula) have the highest value. In contradiction with the grani-toidic pine forests, those developed on limestones are richer in Pontic, Balkan and Dacian species and with low numbers of Atlantic-Mediterranean species.

The vertical and life forms structure from the Banat black pine forests

The Banat black pine habitats on a cal-ciphilous substrata are hosted usually on steep limestone rocky areas, with a high and very high slope, improper to other tree species, which explains their weak canopy, the values ranging between 6 and 20 m with the trunk hav-ing a diameter between 35 – 65 %, and lower heights (6 – 20 m) (the maximal value being found in the pine forests from Crovul Mare).

97


care sunt prezente puţine specii de foioase: Carpinus orientalis, Corylus colurna, Fraxinus ornus, Populus tremula, Tilia cordata; fagul (Fagus sylvatica), fiind destul de bine repre-zentat la limita inferioară a habitatului de pin. Mozaicarea vegetaţiei este mult mai puternică între pinetele ce se dez-voltă pe stâncării, acestea alternând cu şibliacuri şi comunităţi de stâncării cal-caroase. Din şibliacuri pătrund speciile edificatoare ale acestor comunităţi, mai ales liliacul (Syringa vulgaris), mojdreanul (Fraxinus ornus) şi scum-pia (Cotinus coggygria).

Stratul arbustiv variază în limite foarte mari, între 5 - 25 % în funcţie de expoziţie, declivitate, prezenţa şi suprafaţa ocupată de rocile de supra-faţă. În compoziţia floristică a acestui strat intră un număr mai mare de spe-cii ca: Genista radiata (Cytisanthus radiatus), Ligustrum vulgare, Rosa spinosissima, R. pendulina, R. pimpi-nellifolia, Rubus scaber, Salix caprea, S. cinerea, Cotoneaster tomentosus, C. integerrimus, Crataegus monogy-na, Chamaecytisus glaber, Daphne mezereum, Coronilla emerus, Corylus avellana şi speciile de scoruş: Sorbus cretica, S. borbasii, S. dacica, S. tor-minalis. Lianele sunt slab reprezentate atât calitativ cât şi cantitativ. Se remar-că frecvenţa mai mare a unei specii - curpenul (Clematis vitalba).

Stratul ierbaceu are o acoperire mare, fiind cuprinsă între 25 – 60 %, în rare cazuri este mai redusă (10%), dar poa-te ajunge şi până la 80%. Cuprinde cca. 150 specii dintre care abundenţă-do-minanţă ridicată o au: Sesleria rigida

The trees layer is dominated by Pinus nigra subsp. banatica, together with very few deciduous species: Carpinus orientalis, Corylus colurna, Fraxinus ornus, Populus tremula, Tilia cordata; beech (Fagus sylvatica) being well represented at the lower limit of the pine habitat. Vegetation tessellation is much stronger in the pine forests developing on rocks, in an alternance with Sub-Mediterranean shrubs and limestones rocky areas communities. From the Sub-Mediterranean shrubs appear the edificator-plant species for these communities, especially com-mon lilac (Syringa vulgaris), manna ash (Fraxinus ornus) and smoke tree (Cotinus coggygria).

The shurbs layer varies between very broad limits, between 5 and 25% de-pending on the exposition, declivity, presence and surfaces occupied with rocks. A larger number of species enter the flora composition of this strata: Genista radiata (Cytisanthus radiatus), Ligustrum vulgare, Rosa spinosissima, R. pendulina, R. pimp-inellifolia, Rubus scaber, Salix caprea, S. cinerea, Cotoneaster tomentosus, C. integerrimus, Crataegus monog-yna, Chamaecytisus glaber, Daphne mezereum, Coronilla emerus, Corylus avellana and the rowan tree species: Sorbus cretica, S. borbasii, S. dacica, S. torminalis. The lianas are weakly represented from both qualitative and quantitative point of view. High fre-quency has one species - old man’s beard (Clematis vitalba).

The herbaceous layer has a wider coverage, ranging between 25 and

98


(incl. S. filifolia), Festuca xanthina, Achnatherum calamagrostis. Cu abun-denţă-dominanţă redusă, dar constanţă ridicată sunt prezente Peucedanum oreoselinum, Cephalaria laevigata, Athamanta turbith ssp. hungarica, Thymus comosus, Scabiosa columba-ria ssp. pseudobanatica, Saxifraga pa-niculata, Primula auricula ssp. serra-tifolia, Edrajanthus graminifolius ssp. kitaibelii, Linum uninerve, Dianthus petraeus ssp. petraeus.

Pe baza principalelor tipuri morfolo-gice şi a modului de protejare a orga-nelor regenerative, în pădurile de pin dezvoltate pe calcare (Fig. III.11), se constată predominarea hemicriptofite-lor (H - 111 specii), aspect caracteristic climatului temperat.

Influenţele mediteraneene se reflectă printr-o bună reprezentare a geofitelor (G - 20 specii) şi a terofitelor (Th - 15 specii, TH - 3 specii), specii care au sezon scurt de vegetaţie. Phanerofitele (PhM, Phm, PhN, Phn-l) sunt repre-zentate numeric prin 66 specii, cele mai multe fiind arboraşi (Phm - 27 specii) sau arbuşti (PhN – 28 specii), cantitativ însă, aceste specii sunt mult mai bine reprezentate.

În pădurile de pin de pe substrat acid spectrul bioformelor pune în evidenţă o bună dezvoltare a stratului arborescent (PhM - 7 specii), repre-zentat în principal de pinul negru, dar şi de unele specii de foioase: fagul, teiul, teiul pufos, gorunul, mesteacă-nul, mojdreanul. Arborii au înălţimi cuprinse între 11-20 m şi diametre în-tre 15-45 cm. Stratul arbustiv, mai slab reprezentat, este mai bogat în specii

60%, in rare cases being lower (10%), but it can reach up to 80%. It includes about 150 species out of which an increased abundance-dominance is shown by: Sesleria rigida (incl. S. filifolia), Festuca xanthina, Achnatherum calamagrostis. With a reduced abundance-dominance but a high constance are present Peucedanum oreoselinum, Cephalaria laevigata, Athamanta turbith subsp. hungarica, Thymus comosus, Scabiosa columbaria subsp. pseudobanatica, Saxifraga paniculata, Primula auricula subsp. serratifolia, Edrajanthus graminifolius subsp. kitaibelii, Linum uninerve, Dianthus petraeus subsp. petraeus. Based on the main morphological types and the way to protect the regenerative organs, it is possible to notice that the hemicryptophyta (H - 111 species) are predominant in the pine forests developed on limestones (Fig. III.11), which is a characteristic of the temperate climate. The Mediterranean influences are reflected through a good representation of the geophyta (G - 20 species) and terophyta (Th - 15 species, TH - 3 species), species with a short vegetation period. Phanerophyta (PhM, Phm, PhN, Phn-l) are represented by 66 species, most of them being small trees (Phm - 27 species) or shrubs (PhN – 28 species); quantitatively, these species are better represented.

In the pine forests on acid substrata, the life forms spectra shows a good development of the arborescent layer (PhM - 7 species), represented mainly by the black pine, but also other deciduous species, such as: beech,

99


Fig. III.11 - Spectrul bioformelor caracteristice pinetelor calcifile şi acidofileLife forms spectre characteristic to calcareous and acid pine forests

10 7

2720

28

15

1 2

16

4

111

45

20

5

15

3 3 10

20

40

60

80

100

120

Nr. speciiNo. species

PhM Phm Phn Phn-l Ch H G Th THBioformeLife forms

Pinet calcifil -Limestonepine forests

Pinet acidofil- Acid pineforests

(Phm - 20 specii): Coronilla emerus, Lembotropis nigricans, Chamaecytisus glaber, Carpinus orientalis, Acer cam-pestre, Acer pseudoplatanus, Abies alba, Vaccinium myrtillus, etc. O bună reprezentare o are stratul subarbustiv (Phn - 15 specii), aici fiind cuprinse şi speciile arborescente şi arbustive aflate în fază regenerativă. Sunt prezente doar 2 specii de liane (Phn-l): iedera (Hedera helix) şi curpenul (Clematis vitalba) cu o abundenţă – dominanţă pe specii redusă.

Stratul ierbaceu este dominat de hemi-criptofite, consecinţă a adaptării speci-ilor la climatul temperat. Sunt foarte puţine geofite (G - 5 specii) şi chamefi-te (Ch - 4 specii), ceea ce denotă adap-tarea plantelor la un climat moderat, blând. Puţine specii sunt anuale sau bienale (Th - 3 specii TH - 1 specie),

silver linden, durmast oak, silver birch, manna ash. The trees have heights between 11 and 20 m and diameters between 15 and 45 cm. The shrubs layer, weakly represented, is richer from the species number point of view (Phm - 20 specii): Coronilla emerus, Lembotropis nigricans, Chamaecytisus glaber, Carpinus orientalis, Acer campestre, Acer pseudoplatanus, Abies alba, Vaccinium myrtillus, etc. A good representation has the under canopy layer (Phn - 15 species), including here the trees and shrubs species in a regenerative phase. Only 2 liana spe-cies are present (Phn-l): English ivy (Hedera helix) and Clematis vitalba with a reduced species abundance-dominance. The herbaceous layer is dominated by hemicryptophyta, a con-sequence of species adaptation to the temperate climate. Very few geophyta

100


ceea ce reflectă un climat moderat şi o influenţă antropică redusă. Spre deose-bire de pinetele de pe calcare, stratul ierbaceu are grad de acoperire redus.

Caracterizarea ecologică a pădurilor de pin

Din punct de vedere ecologic, pâlcuri-le de pe calcare studiate de noi, au un caracter xero-mezofil (U 2-2,5), micro-mezoterm (T 3-3,5), slab acid neutrofil (R 4-4,5) (Fig. III.12).

În raport cu factorul umiditate cele mai multe specii sunt xero-mezofile, cu o bună reprezentare a speciilor me-zofile urmate de cele xerofile.

Fig. III.12- Spectrul ecologic al pădurilor de pin dezvoltate pe substrat calcaros, alcătuit pe baza numărului de specii

Ecological spectre of pine forests developed on calcareous subtratum, based on the number of species

(G - 5 species) and chamephyta (Ch - 4 species) appear, which emphasises the plants adaptation to a moderate, soft climate. Very few species are annual or biennial (Th - 3 species TH - 1 species), which reflects a moderate climate and a reduced anthropogenic influence. By comparison with the limestones pine forests, the herbaceous layer has a low coverage.

The ecological characterisation of the pine forests

From the ecological point of view, the limestones clumps that we have studied have a xero-mesophilous character (U 2-2,5), micro-mesothermal (T 3-3,5),

101


Din punct de vedere cantitativ, speci-ile xerofile (U1, U1,5) sunt mult mai bine reprezentate, mai ales prin specia edificatoare, Pinus nigra ssp. banatica, iar în stratul arbustiv sunt prezente spe-ciile Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, tipice pentru şibliacuri, pădurile de pin fiind adesea întrepătrunse cu acestea. Dintre speciile xerofile mai frecvente amintim: Linum uninerve, Asplenium ruta-muraria, Peucedanum longifo-lium, Veronica crassifolia, Teucrium montanum, Saxifraga paniculata, etc. Dintre speciile xero-mezofile (U2, U2,5), care ocupă suprafeţe însemnate în cadrul habitatului sunt cele două gra-minee de stâncării, Festuca xanthina şi Sesleria rigida ssp. rigida. Tot edifica-toare pentru comunităţile ierboase de pe stâncăriile calcaroase din Banat, şi cu o constanţă ridicată în pinete este Achnatherum calamagrostis. Cu frec-venţă ridicată s-au mai întâlnit dintre speciile xero-mezofile: Chamaecytisus glaber, Athamanta turbith ssp. hun-garica, Peucedanum oreoselinum, Helianthemum nummularium, Thymus comosus, Dianthus petraeus ssp pe-traeus, Edraianthus graminifolius ssp. kitaibelii, Campanula rotundifolia, Cephalaria laevigata, Campanula ro-tundifolia, Sorbus borbasii, Scabiosa columbaria ssp. pseudobanatica şi un alt reprezentant tipic şibliacurilor Cotinus coggygria. Speciile mezofile (U3, U3,5) întâlnite în habitatul pinului bănăţean apar în porţiunile unde solul este mai bine dezvoltat cu deosebire în biotopurile umbrite.

Multitudinea de microhabitate da-torate reliefului accidentat, explică prezenţa unor variate tipuri de specii,

weakly acid neutrophilous (R 4-4,5) (Fig. III.12).

Considering the humidity factor, most of the species are xero-mesophilous, with a good representation of the mesophilous species, followed by the xerophilous ones.

From a quantitative point of view, the xerophilous species (U1, U1,5) are bet-ter represented, especially through the edificator-plant species, Pinus nigra subsp. banatica, while in the shrubs layer are present Syringa vulgaris, Fraxinus ornus, which are typical for the Sub-Mediterranean shrubs, the pine forests being usually imbedded with them. From the more frequent xe-rophilous species we mention Linum uninerve, Asplenium ruta-muraria, Peucedanum longifolium, Veronica crassifolia, Teucrium montanum, Saxifraga paniculata, etc. From the xero-mesophilous species (U2, U2,5), occupying significant surfaces within the habitat, we mention the two spe-cies that are typical for the rocky areas, Festuca xanthina and Sesleria rigida subsp. rigida. Also edificator-plant species for the herbaceous communi-ties from the limestones rocky ares from the Banat region and showing a high constance in the pine forests is Achnatherum calamagrostis. From the xero-mesophilous species with a higher frequency we mention: Chamaecytisus glaber, Athamanta turbith subsp. hungarica, Peucedanum oreoselinum, Helianthemum nummularium, Thymus comosus, Dianthus petraeus subsp. pe-traeus, Edraianthus graminifolius sub-sp. kitaibelii, Campanula rotundifolia,

102


sub aspectul preferinţelor faţă de tem-peratură. Se constată predominarea speciilor micro-mezoterme, urmate de cele moderat termofile.

Elementele criofile şi microterme sunt reprezentate prin puţine specii. Dintre cele criofile amintim: Aquilegia nigricans, Aster alpinus, Hieracium villosum, Euphrasia salisburgensis, Saxifraga paniculata. Cele microter-me sunt prezente mai ales la altitudini mari (peste 1000 m, Crovul Mare sau urcuşul spre Poiana Porcului).

Dintre cele micro-mezoterme Fraxinus ornus, ocupă suprafeţe mai mari în ca-drul acestui habitat. Cele moderat ter-mofile sunt cantitativ bine reprezentate prin Pinus nigra ssp. banatica, Cotinus coggygria, Genista radiata.

Din punct de vedere al reacţiei chi-mice a substratului situaţia privind numărul de specii corespunde cu abudenţa-dominanţa lor, speciile slab acid-neutrofile fiind cel mai bine reprezentate. Ca urmare a prezenţei calcarelor la suprafaţă, ne aşteptam la o mai bună reprezentare a specii-lor calcifile, dar datorită conţinutului în răşini şi taninuri a acelor de pin, procesele microbiologice din sol sunt încetinite, humificarea este lentă şi are loc o acidifiere a solului. Din punct de vedere ecologic pădurile de pin negru de Banat de pe substrat granitoid au un caracter micro-mezoterm (T3-3,5), acid neutrofil (R3-3,5), mezofil (U3-3,5), şi sub acest aspect diferă de cele ce vegetează pe calcare mai ales în ceea ce priveşte preferinţa speciilor pentru umiditatea şi reacţia chimică a substratului (Fig. III.13).

Cephalaria laevigata, Campanula ro-tundifolia, Sorbus borbasii, Scabiosa columbaria subsp. pseudobanatica and another typical representative of the Sub-Mediterranean shrubs Cotinus coggygria. The mesophilous species (U3, U3,5) found in the Banat black pine habitat appear in the areas where the soil is better developed compared with the shadowed biotopes. The mul-titude of microhabitats generated by the hardly accessible relief explains the presence of varied types of species, from the temperature preferences point of view. It is possible to notice that the micro-mesothermal species are dominant, followed by those moder-ate thermophilous. Cryophilous and microthermal species have a few representants. Among the cryophyle: Aquilegia nigricans, Aster alpinus, Hieracium villosum, Euphrasia salis-burgensis, Saxifraga paniculata. The microthermal species are present especially at high altitudes (above 1000 m, Crovul Mare or the upgrade to Poiana Porcului). Among the micro-mesothermal species Fraxinus ornus occupies large surfaces in this habitat. The moderate thermophilous species are quantitatively well represented by Pinus nigra subsp. banatica, Cotinus coggygria, Genista radiata. Regarding the chemical reaction of the substra-tum, species number is related with their abundance-dominance, the weak acide-neutrophilous species being the best represented. The exposed lime-stones favor the neutro-basiphilous species, but the pine leaves, resins and tanins rich, slow down the soil micro-biological activity and favour the soil

103


III.1.5 ANALIZA STRATULUI MUSCINAL PE CATEGORII DE PINETE

Stratul muscinal a fost analizat pe cate-gorii de pinete. Numărul total de taxoni determinaţi de noi este de 64 din care: 14 taxoni îi întâlnim în pinetul acidofil, 40 de taxoni în pinetul cu stâncării şi 30 de taxoni în pinetul cu sol mai mult sau mai puţin profund. Pinetul acidofil nu prezintă nici un taxon comun cu celelalte categorii. Pinetul cu stâncării şi pinetul cu sol mai mult sau mai puţin profund au în comun 19 taxoni (vezi pagina 105).

acidification From an ecological point of view, the forests with Banat black pine from granite substratum have a micro-mesothermal (T3-3,5), acide neutrophilous (R3-3,5) and meso-philous (U3-3,5) character, and by this aspect differ from those that vegetate on limestones especially regarding the species preference for humidity and chemical reaction of the substratum (Fig. III.13).

III.1.5 MOSS LAYER ANALYSE FOR PINE FOREST CATEGORIES

The moss layer was analysed on chategories of pine forests. The total number of taxa determined by us is

Fig. III.13 Spectrul ecologic al pădurilor de pin dezvoltate pe substrat acid,

alcătuit pe baza numărului de speciiThe ecological spectre of pine forest developed on acide substratum, based on

the number of species

104


- pinet cu stâncării (V. Ţesna, Crovul Medvedului, sub Vf. Şuşcu), 40 specii - rocky pine forest (V. Ţesna, Crovul Medvedului, under Vf. Şuşcu), 40 species: Barbula convoluta, Bazzania tricrenata, Brachythecium glareosum, B. velutinum, Bryum capillare, B. elegans, B. flaccidum, B. intermedium, Ceratodon purpureus, Ctenidium molluscum, Ditrichum flexicaule, Encalypta spathulata, E. streptocarpa, E. vulgaris, Eurhynchium angustirete, E. speciosum, Fissidens dubius, Grimmia pulvinata, Homalothecium lutescens, H. sericeum, Homomallium incurvatum, Hylocomium splendes, Hypnum cupressiforme, H. lacunosum, H. vaucheri, Jungermannia atrovirens, Lophocolea bispinosa, Lophozia bantriensis, L. ventricosa, Neckera crispa, Orthotricum anomalum, O. cupulatum, Plagiochila porelloides, Plagiomnium rostratum, Plagiopus oederi, Porella platyphylla, Pseudoleskeella catenulata, Rhytidium rugosum, Rhytiadelphus triquetrus, Scapania aspera, Schistidium crassipilum, Scleropodium purum, Tortella tortuosa, Tortula laevipila, T. ruralis, Weissia controversa.

- pinet cu sol ± profund (Domogled, Crovul Mare), 30 specii - pine forests with soil ± profound (Domogled, Crovul Mare), 30 species: Anomodon viticulosus, Bartramia pomiformis, Brachythecium glareosum, B. rutabulum, B. velutinum, Bryum flaccidum, Ceratodon purpureus, Ctenidium molluscum, Ditrichum flexicaule, Encalypta streptocarpa, Fissidens dubius, Homalothecium sericeum, H. lutescens, Hypnum cupressiforme, Neckera crispa, Orthotrichum cupulatum, Plagiobryum zieri, Pseudoleskeella catenulata, Scapania aspera, Schistidium crassipilum, Tortella tortuosa, Tortula ruralis, Leucodon sciuroides.

Fig. III.14 Buxbaumia aphylla - specie întâlnită în

pinete acidofile-species found in the

acid pine forests

- pinetul acidofil (amonte de Ştrandul 7 izvoare) - acide pine forest (downstream from Ştrandul 7 izvoare): Metzgeria conjugata, Bazzania trilobata, Radula complanata, Frullania dilatata, Atrichum undulatum, Pogonatum aloides, Polytrichum juniperinum, Dicranum scoparium, Leucobryum glaucum, Pohlia nutans, Bartramia pomiformis, Pleurozium schreberi, Isopterygium elegans, Buxbaumia aphylla (Fig. III.14)

105


Fig. III.15 - Spectrul bioformelor pentru briofitele din principalele categorii de pinete

Life forms spectrum in the main types of pine forests

0

5

10

15

20

25

Brr Brch Brchc Brchp

%

Pinet acidofil -Acid pine forests

Pinet stâncă -Rocky pine forests

Pinet compact -Compact pineforests

Analiza bioformelor

Din analiza spectrului bioformelor (Fig. III.15), se constată că briocame-fitele subtipul reptantia (Brr) sunt cel mai bine reprezentate, fiind urmate de subtipul caespitosa (Brchc), pe calca-re, ceea ce denotă faptul că în cazul pinetelor de pe calcare briofitele sunt mai expuse intemperiilor, motiv pentru care cele sub forma de tufe dense se dezvoltă mai bine decât în pinetele de pe substrat acid.

Analiza ecologică

În ceea ce priveşte exigenţele specii-lor faţă de factorul umiditate, datorită condiţiilor de teren şi microclimă va-riate, constatăm o mare amplitudine ecologică a briofitelor (Fig. III.16). Predomină xero-mezofilele (U4), cele mai multe fiind în pinetul cu stâncări (47,5%), în pinetul cu sol mai profund sunt 36,67%, iar în cel acidofil 28,57%.

64, from which: 14 taxa are found in the acide pine forest, 40 in the rocky forests and 30 in the pine forests with soil more or less deep.

The acid pine forest doesn’t present any taxon common with the other chategories. The rocky pine forests and those found on soil more or less profound have 19 taxa in common.

Life forms analyse

From analising the life forms spectre (Fig. III.15), we can observe that bryochamaephytes from the reptantia subtype (Brr) are better represented, followed by the caespitosa (Brchc) subtype, on limestones, expressing the fact that in forest developed on limestone, the bryophytes are more exposed, and because of that the dense schrubs are better developed than on forest on an acide substratum.

Ecological analyse

106


Speciile mezofile (U5) sunt mai bine reprezentate în pinetul de pe substrat granitoid (28,57%), în pinetul cu sol mai profund sunt 20%, iar în cel cu stâncării sunt 17,5%.

Briofitele mezo-higrofile (U6) şi cele higrofile (U7) sunt reprezentate cel mai bine în pinetele acide (21,42%, respectiv 14,28%). Xerofitele (U2, U3) sunt bine reprezentate în pinetul cu sol şi cu stâncării şi cel mai puţin în pinetul acidofil (doar de o specie). Puternic xe-rofitele sunt prezente doar cu o specie în pinetele de pe stâncării, iar mezo-hi-grofitele în pinetele de pe substrat acid. În concluzie, putem aprecia că pinetele de pe substrat calcaros au un caracter xerofil mai pregnant decât cele de pe substrat granitic.

Cerinţele faţă de temperatură (Fig. III.17) dovedesc dezvoltarea abunden-tă a briofitelor microterme (T3 şi T4), în pinetul acidofil (78,56%). Speciile micro-mezoterme (T5) şi moderat termofile (T7) apar doar pe calcare. Briofitele criofile sunt mai slab repre-zentate, pinetul acid are o specie, în pinetele de pe stâncării sunt 3 specii, iar pinetele cu un strat mai profund de sol sunt 2 specii.

Din punct de vedere al reacţiei chimi-ce a substratului se constată o gama largă de preferinţe ale speciilor (Fig. III.18). În pinetul acidofil briofitele acidofile sunt cel mai bine reprezentate (R2+R3 - 50%). Briofitele puternic acidofile (R1) şi moderat acidofile (R4+R5) sunt reprezentate prin 14,28% şi respectiv 28,48%. În pinetul cu stân-cării speciile acidofilele sunt urmate de euriionice (Rx) şi moderat acidofile.

Regarding the species requirements to-wards the humidity factor, due to field and microclimate variate conditions, we observe a large ecological ampli-tude of the bryophytes (Fig. III.16). The xero-mesophilous (U4) species domi-nate, the most in the rocky pine forests (47,5%), in the forest with soil more or less profound are 36,67%, and in the acid one 28,57%. Mesophilous species are best represented in the pine forest on granites (28,57%), in the forest with soil more or less profound are 20%, and in the rocky one 17,5%. Meso-hygrophytes (U6) and hygrophytes bryophytes have a better representa-tion in the acid pine forest (21,42%, respectively 14,28%). Xerophilous (U2, U3) are best represented in the soil and rocky forest, and less in the acid pine forest (only one species). The strong xerophilous are present only with one species in the rocky pine forests, and meso-hygrophytes on acid forest. In conclusion, we can appreci-ate that calcareous pine forests have a stronger xerophilous caracter than the granites one.

The temperature requirements (Fig. III.17) proof an abundant development of the microthermes briophytes (T3 and T4) in the acid forest (78,56%). Micro-mesothermes (T5) and moder-ate thermophytes (T7) species appear only on limestones.The cryophytes bryophytes are poor represented, the acid pine forest has one species, the rocky forests 3, and the pine forest with profound soil 2 species. Regarding the chemical reaction of the substratum we can observe a large proportion of species preferences (Fig. III.18). In the

107


Fig. III.17 - Spectrul ecologic în funcţie de temperaturăEcological spectre according to temperature

Fig. III.16 - Spectrul ecologic în funcţie de umiditateEcological spectre according to humidity

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1 2 3 4 5 6 7 8 9 x

Indici ecologici - Ecological indices

%

Pinet acidofil - Acidpine forests

Pinet stâncării - Rockypine forests

Pinet compact -Compact pine forests

0,0

10,0

20,0

30,0

40,0

50,0

60,0

1 2 3 4 5 6 7 8 9 x

Indici ecologici - Ecologic indices

%

Pinet acidofil - Acid pine forests

Pinet stâncării - Rocky pineforestsPinet compact - Compact pineforests

108


În pinetele compacte, cel mai bine re-prezentate sunt speciile neutrobazifile (R8 - 43,33%), urmate de slab acidofile (R6 - 20%), slab acid neutrofile, ba-zifil calcifile şi de euriionice. Această situaţie este datorată blocurilor mari de rocă acoperite de muşchi.

Analiza geoelementelor

Din analiza spectrului fitogeografic (Fig. III.19) se constată următoarele:

a. în pinetul acidofil: caracterul subo-ceanic este mai pregnant decât în pine-tele de pe calcare

b. în pinetele de pe calcare sunt mai multe specii temperate şi boreale, şi datorită altitudinii la care apar sunt şi specii artic-alpine sau subarctic-subalpine

c. în toate cele 3 categorii de pinete predomină elementele temperate, da-torită poziţiei geografice.

acidofilous pine forest the acid brio-phytes are best represented (R2+R3 - 50%). Strongly acidofilous (R1) and moderate acidofilous (R4+R5) bryophytes are represented by 14,28% and 28,24%. A species is weak acid neutrophilous (R7 – 7,21%). In the rocky pine forests, acid species are followed by the euryionic (Rx) and moderate acidofilous species. In the compact pine forests, the best repre-sentated are the neutro-basiphilous (R8 - 43,33%) species, followed by the weak acidophilous (R6 - 20%), weak acid-neutrophilous, calciphilous and euryionic. This distribution is due to the large rock blocks covered by moss.

Geoelements analyse

We can observe from the phytogeo-graphical spectre (Fig. III.19):

a. in the acid pine forest: the suboceanic

Fig. III.18 - Spectrul ecologic în funcţie de reacţia chimică a substratuluiEcological spectre according to chemical reaction of the substratum

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

1 2 3 4 5 6 7 8 9 xIndici ecologici - Ecologic indices

%

Pinet acidofil - Acid pineforests

Pinet stâncării - Rocky pineforestsPinet compact - Compactpine forests

109


Fig. III.19 Repartiţia pe categorii de elemente fitogeografice a briofloreiThe brioflora repartition on categories of phytogeographic elements

0

10

20

30

40

50

60

70

temp bo

r

subb

or

(sub)

medsu

boc

(sub)c

ont

suba

rc- su

balp

arc-al

p

Elemente fitogeografice Phytogeographic elements

%

Pinet acidofil - Acid pine forests

Pinet stâncării - Rocky pineforestsPinet compact - Compact pineforests

Consideraţii generale privind flora şi vegetaţia pădurilor de pin

Pe baza datelor din literatură au fost in-ventariate până în prezent 1562 taxoni, cu 462 infrataxoni (363 subspecii, 82 varietăţi şi 17 forme). În parcelele cu pin au fost identificaţi 663 taxoni de cormofite, cu 163 subspecii, 7 varietăţi şi o formă, menţionând în acest sens că au fost foarte puţin investigate păşunile şi fâneţele.

Pe masivul Domogled este întrunită cea mai mare bogăţie floristică, ceea ce conduce la ideea declarării ca re-zervaţie ştiinţifică a unei arii mai puţin circulate de pe acest masiv.

Pe baza datelor publicate de Boşcaiu (1971), pe teritoriul Parcului National Domogled – Valea Cernei au fost iden-tificate 54 asociaţii vegetale încadrate

character is more obvious than in the limestone forest

b. in limestone pine forest are many temperate and boreal species, and due to their altitudes appear artic-alpine or subarctic-subalpine species

c. in all 3 types of pine forests tem-perate elements dominate, due to the geographic location of the area

Considerations regarding the flora and vegetation of pine forest

Based on literature data they were in-ventored 1562 taxa, with 462 infrataxa (363 subspecies, 82 variaties and 17 forms). In the pine plots 663 cormo-phytes taxa were identified, with 163 subspecies, 7 varieties and one form, but there were little investigations on pastures and meadows. On the Domogled massive is found the richest

110


în 22 alianţe, 13 ordine, 12 clase. În perimetrul studiat, fără a fi un obiectiv alcătuirea unui studiu fitosociologic, putem confirma prezenţa a 19 asociaţii şi o subasociaţie. Pe lângă acestea au mai fost identificate încă 7 asociaţii, 4 alianţe, 4 ordine şi 4 clase noi pentru teritoriul studiat.

Din punct de vedere fitosociologic pinetele studiate fac parte din asocia-ţia Genisto radiatae - Pinetum nigrae Resmeriţă 1972, alianţa Seslerio ri-gidae - Pinion Coldea 1991, ordinul Erico-Pinetalia Horv. 1959, clasa Erico-Pinetea Horv. 1959, încadrare confirmată printr-un nucleu cenologic bine conturat. Cu constanţă ridicată apare însă Sesleria rigida şi mai ales Festuca xanthina. Dintre speciile care conferă acestor habitate un caracter endemic, fără a fi caracteristice pentru una dintre unităţile cenotaxonomice anterior amintite sunt: Linum uninerve, Primula auricula ssp. serratifolia şi Scabiosa columbaria ssp. pseudoba-natica. Pinetele acidofile, localizate în apropierea Ştrandului 7 Izvoare calde şi pe Valea Slatina, spre Piatra Baniţei, au o structură cenotică mult diferită de cele de pe calcare şi o bogăţie floristică redusă – doar 87 specii. Cea mai inte-resantă structură s-a constatat în pâlcul din apropierea Ştrandului 7 Izvoare, unde stratul de muşchi este foarte bine dezvoltat, predominând specii caracte-ristice pădurilor de conifere.

Analiza comparativă de tip cluster aplicată asupra pinetelor pune în evi-denţă existenţa a două categorii de păduri de pin: de pe calcare şi cele de pe roci granitoide. Prima categorie

flora, leading to the idea of establishing a scientific reserve on a less circulated area from this massive.

Based on the data published by Boşcaiu (1971), in the Domogled – Cerna Valley National Park have been iden-tified 54 plant associations belonging to 22 alliances, 13 orders, 12 classes. In the studied area, we can confirm the presence of 19 associations and a subassociation. Next to those, were observed another new 7 associations, 4 alliances, 4 orders and 4 classes.

From a phytosociological point of view the investigated pine forests belong to the Genisto radiatae - Pinetum nigrae Resmeriţă 1972 association, Seslerio rigidae - Pinion Coldea 1991 alliance, Erico-Pinetalia Horv. 1959 order, Erico-Pinetea Horv. 1959 class, fram-ing confirmed through a well contoured coenological nucleus. With constancy occur Sesleria rigida and especially Festuca xanthina. Among the species that confer an endemic character to these habitats, without being charac-teristic to a previous reminden coeno-taxonomic unit are: Linum uninerve, Primula auricula subsp. serratifolia şi Scabiosa columbaria subsp. pseudo-banatica. The acid pine forests located near the 7 Springs Hot Bath and Slatina Valley, towards Piatra Baniţei, have a coenotic structure much different than the one on limestones and a reduced floristic content - only 87 species. The most interesting structure was found in the forest near the Ştrandul 7 Izvoare, where the moss layer is very well de-veloped, dominating species character-istic to the coniferous forests.

111


The cluster analyse, applied to the pine forests show the existance of two cat-egories of pine forests: on limestones and on granitoidic rocks. The first cat-egory is divided in compact pine for-ests, with a few surface rocks, usually large blocks, and a reduced regenera-tive layer, and rocky pine forests, more xerophylous, in wich Festuca xanthina or Sesleria rigida have large propor-tions, and the shrub layer is invaded by species characteristic to the “şibliac” shrubs.

Based on the ordination it is observed, that the most important factor generat-ing the pine forest composition is soil chemical reaction, a second factor, being probably, soil consistency. From a phytogeographical point of view, the influence of the mediterranean climate is dominant. In the case of limestone pine forest the mediterranean influence is reduced.

The architectural model consists of a tree layer, usually not joint, a shrub and grass layer well represented on rocky pine forests. The pine forests on acid subtratum have a more consistent tree layer, and by subsequence the shrub and grass layer have a lower representation. In these pine forests, the moss layer is well developed, es-pecially in forest groups from down-stream, where, due to the Cerna river, the versants slopes and the shading type, air and subtratum humidity is much higher.

Ecological, the limestone pine forests have a xero-mesophilous, micro-me-sothermal character, with a good repre-sentation if the moderate thermophytes

este subdivizată în pinete mai com-pacte, cu puţine stânci la suprafaţă, de obicei blocuri mari, şi cu un strat re-generativ redus, şi pinete de stâncărie, mai xerofile, în care Festuca xanthina sau Sesleria rigida ocupă suprafeţe însemnate, iar stratul arbustiv este pu-ternic invadat de speciile caracteristice şibliacurilor.

Pe baza ordonării se constată că, cel mai important factor care determină compoziţia cenotică a pădurilor de pin este reacţia chimică a solului, un al doilea factor fiind, probabil, consisten-ţa lui. Din punct de vedere fitogeogra-fic influenţa climatului mediteranean este pregnantă. În cazul pinetelor de pe calcare influenţa mediteraneeană este mai redusă.

Modelul arhitectural este constituit dintr-un strat arborescent, de regulă slab închegat, un strat arbustiv şi unul ierbaceu bine reprezentate în pinetele de pe stâncării. Pinetele de pe substrat acid sunt mai bine închegate prin ur-mare stratul arbustiv şi cel ierbaceu sunt mai slab reprezentate. În aceste pinete stratul muscinal este bine dez-voltat, mai ales în pâlcurile din aval, unde, dată fiind apropierea Cernei, declivitatea versanţilor şi tipul de um-brire, umiditatea aerului şi substratului este mult mai ridicată.

Sub aspect ecologic pinetele de pe calcare au un caracter xero-mezofil, micro-mezoterm cu o bună reprezen-tare a speciilor moderat termofile. Din punct de vedere ecologic pădurile de pin negru de Banat de pe substrat acid au un caracter micro-mezoterm, acid neutrofil, mezofil.

112


species. From an ecological point of view the Banat black pine forests have a micro-mesothermal, acid neutro-philous, mesophilous character.

Our studes evidenciated 64 briophytes species in the pine forests, 14 taxa in the acid pine forest, 40 taxa in the rocky forests and 30 taxa în the pine forests with more or less profound soil.

The acid pine forest don’t have any common taxa with the other categories. The rocky pine forests and that with a more or less profound soil have 19 taxa in common. The limestone pine forest have a more xerophilous character than those on granites substratum.

The microthermal character is obvious in forests on granites rocks, due to the homogenous microclimatic conditions ensured by these pine forests. The granites pine forests have an obvious acid character compared with the lime-stone forests, and especially to those with a less profound soil layer.

The study regarding the briophytes evidenciates that moss are a better bioindicators of the environmental conditions, than the cormophytes, in the Banat black pine site.

Studiile noastre au pus în evidenţă 64 de specii de briofite în pădurile de pin, 14 taxoni îi întâlnim în pinetul acidofil, 40 de taxoni în pinetul cu stâncării şi 30 de taxoni în pinetul cu sol mai mult sau mai puţin profund.

Pinetul acidofil nu prezintă nici un taxon comun cu celelalte categorii. Pinetul cu stâncării şi pinetul cu sol mai mult sau mai puţin profund au în comun 19 taxoni. Pinetele de pe substrat calcaros prezintă un caracter xerofil mai pregnant decât cele de pe substrat granitic.

Caracterul microterm este mai preg-nant în pinetele de pe roci granitice, ca urmare a condiţiilor microclimatice omogene asigurate de aceste pinete. Pinetele de pe roci granitice au un ca-racter acidofil evident în comparaţie cu cele de pe roci calcaroase, mai ales în comparaţie cu cele la care stratul de sol este mai profund.

Studiu privind briofitele evidenţiază clar faptul că muşchii sunt bioindica-tori mai fideli ai caracteristicilor me-diului, în comparaţie cu cormofitele, în situl pinului negru de Banat.

113


Fig. III.20 - Lilium martagon (crin de pădure) (Turk’s cap lily)

Fig. III.22 - Iris riechenbachii (stânjenel balcanic)(Riechenbach’s iris)

Fig. III.24 - Thymus comosus (cimbrişor carpatic), endemit al Carpaţilor româneşti - (Carpathian thyme), endemite

of the Romanian Carphatians

Fig. III.21 - Dianthus petraeus (garofiţa de stâncă), specie carpato-

balcanică(cliff pink), Carpathic-Balcan species

Fig. III.23 - Iris varigata (stânjenei pestriţi), specie ponto-balcanică

(Hungarian iris), Pontic-Balcan species

Fig. III.25 - Cotinus coggygria (scumpia), specie ponto-mediteraneană

(Eurasian smoketree), Pontic-Mediterranean species

114


Fig. III.26- Aquilegia nigricans ssp. nigricans (căldăruşa), o raritate a Muntelui Domogled

(black columbine), a rarity of Domogled Mountain

Fig. III.27 - Ruscus aculeatus (ghimpe), specie ocrotită, ameninţată la

nivel global (butcher’s broom), protected species, glob-

ally endangered

Fig. III.29 - Fraxinus ornus (mojdrean), specie submediteraneană (manna ash), submediterranean species

Fig. III.30 - Genista radiata (drobiţă bănăţeană), specie alpino-

carpato-balcanică de stâncării (cliff broom), Alpine-Carpathic-Balcan

cliff species

Fig. III.28 - Ruscus hypoglossum (cornişor), specie ponto-balcano-panonică,

rară(horse tongue lily), rare Pontic-Balcan-

Panonic species

115


Fig. III.31 Athamanta turbith ssp. hungarica

Fig. III. 32 Edraianthus

graminifolius ssp. kitaibelii

Fig. III.33 Minuartia graminnifolia ssp. hungarica

116


Fig. III.34 -Orchis sambucina Fig. III.35 - Orchis globosa

Fig. III.36 - Cephalanthera alba Fig. III. 37 - Linum uninerve

117


III.2. Fauna

În arealul sitului pinului negru de Banat, pe un fond faunistic central – european, difuzează numeroase specii de provenienţă sudică (Drugescu, 1973).

Date fiind condiţiile de mediu din situl desemnat al pinului negru de Banat numeroase zooelemente mediteranee-ne şi protomediteraneene găsesc aici condiţii favorabile ciclului lor vital. Biotopurile calcararoase şi cu expune-re sudică favorizează zooelementele termofile dar şi interferenţa faunelor dacice cu cele mediteraneene sau submediteraneene. Ecotoanele latitu-dinale şi altitudinale din extremităţile sitului abundă în endemisme, unele dintre ele rămase din perioada pregla-ciară (Drugescu, 1973).

Lumea animală de azi a sitului pinului negru de Banat este rezultatul suprapu-nerii populaţiilor cu diferite apartenen-ţe areal-geografice, central-europene, balcanice, boreo-alpine, pontice, eur-asiatice, mediteraneene. Situl pinului negru de Banat, pe măsura încălzirii climatului în postglaciar a devenit un rezervor al genofondului regiunilor din proximitate (Munţii Cernei, Platoul Mehedinţi, Munţii Vâlcanului etc) dar şi un areal de speciaţie postglaciară care-i măreşte valoarea ecologică şi taxonomică la nivelul regnului animal.

Dintre speciile şi formele noi Drugescu (1973) citează: Sonittia antelobata (Diptera), Mastothrombium olteni-cum (Arachnida), Ilyla rugicollis f. hasta, Laciniaria pagana f. elongata

III.2. Fauna

In the area of the Banat black pine, on a Central-European fauna, difuse numerous species of southern origin (Drugescu, 1973).

Due to the environment conditions from the designated site of the Banat black pine, numerous Mediterranean and submediterranean zooelements find here favourable conditions to their life cycle. Calcareous and southern expo-sition biotopes favour thermophilous elements and the interference of dacic fauna with the Mediterranean and submediterranean ones. Latitudinal and altitudinal ecotones from the site’s extremities are abundant in endemics, some of them from the preglacial pe-riod (Drugescu, 1973).

The current animal world of the Banat black pine site is the result of overlap-ping populations from different geo-graphical areas, central-European, balcanic, boreal-alpine, pontic, Eurasian, Mediterranean. As the climate warmed in the postglacial, the Banat black pine site became a reser-voir for the gene fond of surrounding regions (Cerna Mountains, Mehedinţi Plateau, Vâlcan Mountains, etc) and an area of postglacial speciation which enlarges its ecological and taxonomic value at the animal kingdom level.

Among the new species and forms, Drugescu (1973) quotes: Sonittia an-telobata (Diptera), Mastothrombium oltenicum (Arachnida), Ilyla rugicollis f. hasta, Laciniaria pagana f. elongata (Gastropode), Deilephila porcellann

118


(Gasteropoda), Deilephila porcellann f. warneckei, Syntomys pheya f. dom-micata, Limenitis camilla ssp. xylostei (Lepidoptera) etc.

Endemicitatea zoolementelor never-tebrate conferă de asemenea valoare si-tului pinului negru de Banat. Lithobius domogledicus, Harpolithobuis banaticus (Chilopoda), Smittia an-telobata (Diptera), Peridea hercu-leana, (Notodonta), Atethomia rufa (Lepidoptera) etc., sunt numai câteva exemple.

Entomofauna reprezentată în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei prin circa 2170 de specii a fost studi-ată în mod deosebit în M. Mehedinţi, Masivul Domogled.

Habitatul xerofitic al pinului negru de Banat dată fiind altitudinea apreciabilă oferă condiţii favorabile pentru puţine plecoptere, singura descrisă aici fiind Leuctra hirsuta (Bogoescu şi Tăbăcaru, 1960) deşi autori mai recenţi (Kiss, 1997 în Rakosy ed., 1997) afirmă că în Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei această grupă reprezintă 25% din cele semnalate în România.

Analizat la nivel de parc sau bazin hi-drografic Cerna, grupul Ortopterelor prezintă specii adaptate condiţiilor xeri-ce din situl pinului. Astfel pot fi citate 3 specii endemice pentru sudul Banatului (Kiss în Rakosy ed., 1997) şi anume: Leptophyes laticauda, Barbitistes ock-sayi şi Metrioptera domogledi la care se adaugă Odontopodisma montana, endemică pentru SV-ul României (Kiss in Rakosy ed., 1997).

f. warneckei, Syntomys pheya f. dom-micata, Limenitis camilla ssp. xylostei (Lepidoptere) etc.

The endemic character of invertebrate elements conffers value to the Banat black pine site. Lithobius domogledicus, Harpolithobuis banaticus (Chilopode, Smittia antelobata (Diptera), Peridea (Notodonta) herculeana, Atethomia rufa (Lepidoptere) etc represent only a few examples.

Entomofauna represented in the Domogled – Cerna Valley National Park through about 2170 species was studied especially in Mehedinţi Mountains and Domogled Massive.

The xerophytes habitat of the Banat black pine, due to the appreciable alti-tude offers favourable conditions for a few plecopteres, the only one described here being Leuctra hirsuta (Bogoescu and Tăbăcaru, 1960) although recent authors (Kiss, 1997 in Rakosy ed., 1997) state that in the Domogled – Cerna Valley National Park this group represents 25 % of those signalised in Romania. Analysed at a park or hydrographical Cerna basin, the Orthoptera group presents species adapted to the xero-phytes conditions from the pine site. Thus 3 endemic species can be men-tioned for the south of Banat (Kiss in Rakosy ed., 1997): Leptophyes laticauda, Barbitistes ocksayi and Metrioptera domogledi at which Odontopodisma Montana is added, endemic for Romania’s South-West (Kiss in Rakosy ed., 1997).

119


Heteropterele bazinului Cernei numă-ră 170 de specii aparţinând la 14 familii (Kiss în Rakosy ed., 1997) dintre care Adelphocoris josifovi Wagner 1968, Scolopostethus grandis Horvath 1880 şi Trapozenotus desertus Seidenstuker 1951 sunt specii rare pentru România, iar Elsmotethus minor Horvath 1899 şi Tingis hallenica Puton 1877 prezente doar în M.Domogled, arealul cel mai reprezentativ al sitului pinului negru de Banat.

Grupul coleopterelor poate fi menţio-nat prin 22 specii adefage de Crabus, dintre care 14 endemice (Lie în Rakosy ed., 1997) cărora li se adaugă 264 spe-cii din 5 suprafamilii de polifage în arealul parcului.

Între 2005 – 2006 Al. Crişan a colectat şi identificat o serie de Chrysomelidae dar nu consideră că a epuizat numărul de specii şi chiar grupuri supraspeci-fice de coleoptere ce populează situl pinului negru de Banat (Tabelul III.2).

Trebuie subliniat că unele specii rare şi periclitate pentru alte zone ale României şi chiar Europei (Conform Directivei Habitate), cum ar fi Rosalia alpina (Cerambicidae), Lucanus cervus (Lucanidae), Buprestis splen-dens (Buprestidae) ş.a. au în arealul Parcului Domogled - Valea Cernei şi chiar în situl pinului negru de Banat (Valea Ţesna, Valea Jelărău, Vf. lui Stan) populaţii mai consolidate şi mai frecvente.

Prezenţa în situl pinului a unor spe-cii rare şi foarte rare cum ar fi Hydroporus rufifrons, Deronectes platynotus, Dima elateroides,

Heteropteres from Cerna watershed count 170 species from 14 families (Kiss in Rakosy ed., 1997) from which Adelphocoris josifovi Wagner 1968, Scolopostethus grandis Horvath 1880 and Trapozenotus desertus Seidenstuker 1951 are rare species for Romania, while Elsmotethus minor Horvath 1899 and Tingis hal-lenica Puton 1877 are present only in Domogled, the most representative area of the Banat black pine site.

Coleoptera group can be mentioned through 22 adephag species of Crabus, from which 14 are endemic (Lie in Rakosy ed., 1997) and 264 species from 5 suprafamilies of polyphag in the park area.

Between 2005 and 2006 Al. Crişan collected and identified a series of Chrysomelidae but he didn’t consider to have exhausted the number of spe-cies or even suprapecies groups of co-leopteras that populate the Banat black pine site (Table III.2).

It must be observed that some rare and endangered species for other areas of Romania or even Europe (accord-ing to the Habitats Directive), such as Rosalia alpina (Cerambicidae), Lucanus cervus (Lucanidae), Buprestis splendens (Buprestidae) and others have in the Domogled – Cerna Valley National Park and even in the Banat black pine site (Ţesna Valley, Jelărău Valley, Vf. lui Stan) consolidated and frequent populations.

The presence in the pine site of rare and extremely rare species such as Hydroporus rufifrons, Deronectes

120


Cidnopus minutus, Idolus picipennis, Chalcophora mariana, Capnodis te-nebricosa, Ovalisia rutilans, Ovalisia dives, Palmar festiva, Eurythyrea aus-triaca, Eurythyrea quercus, Buprestis octoguttata, Melanophila cyanea, Anthaxia midas, Anthaxia similis, Coraebus florentinus, Meliboeus vi-olaceus, Agrilus litura, Aphodius pu-sillus, aphodius lividus, Amphimalon assimilis, Anisoplia dispar, Gorimus octopunctatus, Potosia fieberi, Netocia hungarica, Xilosteus spinolae, vado-nia unipunctata, Leptura thoracica, Leptura aurulenta, Trichopherus pallidus, Cerambyx velutinus, Cerambyx nodulosus, Obrium brunn-aeum, Pronocera augusta, Callidium aeneum, Dorcatypus tristis, Oplosia fennica, Acanthocinus reticulatus ş.a. (Ruicănescu, 1997 in Rakosy ed., 1997 ), reclamă măsuri urgente de menţinere a stării de sanogeneză şi vitalitate a ecosistemelor forestiere.

Ordinul Trichoptera a fost mentio-nat din aria parcului cu 90 de specii, reprezentând aproximativ 32% dintre speciile grupului semnalate pe terito-riul României. (Ciubuc, 1993). Dintre acestea 8 specii sunt rare pentru fauna României, dintre care enumerăm: Rhyacophila fischeri, Hydropsiche emarginata, Polycentropus schmidii, Tinoides raina, Setodes hungaricus, Adicella altandronica (Ujvarosi in Rakosy ed. 1997). Fiind insecte am-fibii, cu adulţii higrofili acestea pot fi întâlnite doar accidental în habitatul pinului negru.

Dintre lepidoptere, au fost identificate de-a lungul timpului în aria parcului

platynotus, Dima elateroides, Cidnopus minutus, Idolus picipennis, Chalcophora mariana, Capnodis ten-ebricosa, Ovalisia rutilans, Ovalisia dives, Palmar festiva, Eurythyrea aus-triaca, Eurythyrea quercus, Buprestis octoguttata, Melanophila cyanea, Anthaxia midas, Anthaxia similis, Coraebus florentinus, Meliboeus vi-olaceus, Agrilus litura, Aphodius pu-sillus, aphodius lividus, Amphimalon assimilis, Anisoplia dispar, Gorimus octopunctatus, Potosia fieberi, Netocia hungarica, Xilosteus spinolae, va-donia unipunctata, Leptura thoracica, Leptura aurulenta, Trichopherus pallidus, Cerambyx velutinus, Cerambyx nodulosus, Obrium brun-naeum, Pronocera augusta, Callidium aeneum, Dorcatypus tristis, Oplosia fennica, Acanthocinus reticulatus and others (Ruicănescu, 1997 in Rakosy ed., 1997), requires urgent measures of maintaining a health and vitality status of the forestry ecosystems.

Trichoptera order has been men-tioned in the park area with 90 spe-cies, representing approximately 32% of the group’s species signalized on Romania’s territory (Ciubuc, 1993). From these 8 are rare species for the Romanian fauna, such as: Rhyacophila fischeri, Hydropsiche emarginata, Polycentropus schmidii, Tinoides raina, Setodes hungaricus, Adicella altandronica (Ujvarosi in Rakosy ed., 1997). Being amphibious insects, with hygrophilous adults, they can only be encountered accidentally in the habitat of the black pine.Among the lepidopteres, in time were

121


NrNo

Subfamilia/ SpeciaSubfamily/Species

Data Date

Nr. /No.

Abd. %

Loc de colectare/ habitatCollecting/Habitat

I. Orsodacninae Thomson 1859

1 Orsodacne lineola (Panzer 1795)

15.06 1 0,6 -Domogled,poieni,la mare altitudinehigh altitude glades

II. Criocerinae Latreille 1807

2 Oulema (Oulema) melanopus (Linnaeus 1758)

20.05 1 0,6 -Domogled, pajişte la mare altitudinehigh altitude pastures

3 Lilioceris merdigera (Linnaeus 1758)

15.06 2 1,2 -Domogled, poiana în faget, joasa altit.beech glade, low altitude

III. Clytrinae Kirby 1837

4 Smaragdina affinis (Illiger 1794)

15.06 2 1,2 -Domogled, poieni,la mare altitudinehigh altitude glades

5 Smaragdina flavicollis (Charpentier, 1825)

20.05 1 0,6 -Domogled, tufăriş limitrof pinuluipine nearby shrubs

6 Smaragdina salicina (Scopoli 1763)


7 Coptocephala chalybaea (Germar 1824)

15.06 41 2,30 -Domogled, poieni-gladesV. Ţesnei, Piatra Albă

IV. Cryptocephalinae Gyllenhal 1813

15.06

8 Cryptocephalus (Burlinius) querceti Suffrian 1848

15.06 1 0,6 -Domogled, poiana la joasa altitudinelow altitude glade

9 Cryptocephalus (Burlinius) vittula Suffrian 1848

02.08 1 0,6 -Km.12, poieni la 600 m altitu-dine600 m altitude glades

10 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus) bipunctatus (Linnaeus 1758)

15.06 32 1,81,2

-Domogled, poiană, mare altitu-dine -high altitude gladesV. Ţesnei, poieni-glades

Tabelul III.2 - Table III.2Specii de crizomelide înregistrate în habitatul pinului negru de Banat şi ariile adiacente

din Parcul Naţional Domogled - Valea CerneiCrysomelides species recorded in the habitat of the Banat black pine and adjacent areas

from the Domogled – Cerna Valley National Park

122


11 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus)aureolus Suffrian 1847

21.05 2 1,2 V. Ţesnei, veg. ierboasagrass vegetation

12 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus)aureolus Suffrian 1847, spp. illiricus Franz 1949


13 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus)biguttatus (Scopoli 1763)


14 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus) turcicus Suffrian 1847


15 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus) flavipes Fabricius 1781

15.06 93 5,11,8

-Domogled, poieni la mare altitu-dine - high altitude glades-V. Ţesnei, veget. ierboasăgrass vegetation

16 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus) sericeus Linnaeus 1758

29.07 1 0,6 -Şuşcu, poiana pe vârfpeak glade

17 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus) moraei (Linnaeus 1758)

29.07 434 2,31,82,3

-Şuşcu, poiana pe vârf - peak gladeBalta Cerbului, pajişte -pastureKm.22, fânaţ - meadow

18 Cryptocephalus (Cryptoceph-alus) hypochoeridis (Linnaeus 1758)

15.06 11 0,60,6

-V. Ţesnei, veget. ierboasă higrofilăhigrophyle grass vegetation-Km. 22, fânaţ - meadow

19 Cryptocephalus (Crypto-cephalus) violaceus Laichart-ing 1781


V. Chrysomelinae Latreille 1802

02.08

20 Chrysolina (Fastuolina) fastuosa (Scopoli 1763)

15.06 51 2,90,6

-Domogled, tufărişuri, poiană la mare altitudinebrushwood, high altitude glades

21 Chrysolina (Ovostoma) olivieri (Bedel 1892)

15.06 2 1,2 -Domogled, lizieră pinetpine forest limit

22 Chrysolina (Menthastriella) herbacea (Duftschmid 1825)

21.0515.06

42 2,31,2

-V. Ţesnei, veg. ierboasă higrofilăhigrophyle grass vegetation-Dom., poiană la baza masivuluimassif base glade

23 Gastrphysa polygoni (Linnaeus 1758)

1.0515.06

141 0,62,30,6

-V. Ţesnei, intrare / entrance-Domogled, poiană la baza masivuluimassif base glade-Muşuroane,pajişte / meadow

24 Gastrophysa viridula (De Geer 1775)

15.06 3 1,8 -Domogled, tufărişuribrushwood

123


25 Linaeidea (Linaeidea) aenea (Linnaeus 1758)

15-06 2 1,2 -Domogled, tufărişuribrushwood

26 Gonioctena (Gonioctena) nivosus Suffrian 1851


27 Gonioctena (Goniomena) pallida (Linnaeus 1758)


28 Timarcha (Timarcha) rugulosa Herrich-Schaeffer 1838

22.0515.06

21 1,20,6

-V. Ţesnei, veg. ierboasa higrofilă,tufărişurihigrophyle grass vegetation, brushwood

VI. Galerucinae Latreille 1802

15.06

29 Galeruca (Galeruca) tanaceti (Linnaeus 1758)

15.06 22 1,21,2

-Domogled, liziera fagetbeech forest limit-Muşuroane,pajiste / meadow

30 Lochmaea capreae (Linnaeus 1758)

20.05 1 0,6 -Domogled, în făgetbeech forest

VII. Alticinae Kutschera 1859

15.06

31 Aphthona euphorbiae (Schrank 1781)

21.05 1 0,6 -V.Ţesnei, veg. ierboasa higrofilăhigrophyle grass vegetation

32 Aphthona venustula (Kutschera 1861)

20.05 74 4,02,3

-V.Ţesnei,veg.ierbgrass vegetation.-Domogled, poieni / glades

33 Aphthona abdominalis (Duftschmid 1825)

21.05 1 0,6 -V.Ţesnei,veg.ierb.grass vegetation

34 Aphthona stussineri Weise 1888

20.0515.06

101 5,90,6

-Domogled, poieni / glades-V.Ţesnei,veg.ierb.grass vegetation

35 Aphthona cyparissiae (Koch 1803)

29.07 1 0,6 -Şuşcu, poiană pe vârfpeak glade

36 Longitarsus (Testergus) anchusae Paykull 1799

20.05 1 0,6 -Domogled, poiană la mare altitudinehigh altitude glade

37 Longitarsus (Longitarsus) jacobeae (Waterhause 1858)


38 Longitarsus (Longitarsus) pellucidus (Foudras 1860)


39 Longitarsus (Longitarsus) pallidicornis (Kutschera 1863)

02.08 3 1,8 -Km.22, poieni la 600 m altitudine600 m altitude glades

40 Longitarsus (Longitarsus) pulmonariae Weise 1893

15.0603.08

21 1,20,6

-V. Ţesnei, Piatra Albă-Km. 22, -pajişte / meadow Grovu Mare

124


41 Longitarsus (Longitarsus) rubellus (Foudras 1860)

15.06 1 0,6 -Muşuroane, pajişte mezofilamesophilous meadow

42 Batophila fallax Weise 1888


43 Asiorestia ferruginaea (Scopoli 1763)

15.06 93 5,31,8

-Domogled, poieni / glades-V.Ţesnei,veg.ierb.grass vegetation

44 Asiorestia transsylvanica Fuss 1864

15.06 1 0,6 -Domogled, poiana glade

45 Derocrepis rufipes (Linnaeus 1761)

20.05 2 1,2 -Domogled,pe / on Cytissus

46 Crepidodera nitidula (Linnaeus 1758)

20.05 1 0,6 -Domogled, în făgetbeech forest

47 Crepidodera aurata (Marsham 1802)

20.05 11 6,5 - Domogled, în făget beech forest

48 Chaetocnema (Tlanoma) heikertingeri Ljubischev 1965

20.05 1 0,6 -Domogled, pajişte la mare altitudinehigh altitude brushwood

49 Dibolia (Dibolia) foersteri Bach 1859

20.05 1 0,6 -Domogled, poiana glade

50 Dibolia (Eudibolia) femoralis Redtenbacher 1849

15.06 1 0,6 -Muşuroane, pajişte mezofilămesophilous meadow

VIII. Cassidinae Gyllenhal 1813

15.06

51 Cassida (Odontionycha) viridis Linnaeus 1758

21.0515.06

52 2,91,2

-V.Ţesnei,veg.ierbgrass vegetation-Dom., tufărişuribrushwood

52 Cassida (Cassida) vibex Linnaeus 1767


53 Cassida (Cassida) sanguino-lenta O.F. Muller 1776

15.06 1 0,6 -Domogled, poiană glade

54 Cassida (Cassida) nebulosa Linnaeus 1758

21.05 1 0,6 -V.Ţesnei,veg.ierb.grass vegetation

55 Cassida (Cassida) lineola Creutzer 1799

15.06 2 1,2 -Muşuroane, pajişte mezofilămesophilous meadow

125


942 de specii de macrolepidoptere şi 521 de specii de microlepidoptere. Prin cele 1463 de specii de lepidoptere prezente, Valea Cernei fiind considera-tă cel mai bogat areal în lepidoptere pe teritoriul României (Rakosy, 1997).

Dintre acestea 9 specii de macrole-pidoptere şi 5 specii de microlepi-doptere sunt endemice. Aproximativ 15 % dintre speciile semnalate, mai ales referitor la macrolepidoptere, sunt considerate specii rare în fauna României, unele găsindu-se numai în această zonă: Zygaena minas, Horisme laurinata, Parocneria terechyntii, Orectis proboscidata, Apamea aquila ş.a. O serie de specii ating limita nord-vestică a arealului lor de răspândire în zona parcului: Apamea platinea, Pseudohadena immunda, Eugnorisma pontica, Nychiodes dalmatina, Mytimna scirpi ş.a. De semnalat că unele specii citate cu ani în urmă nu au mai fost reconfirmate în zonă în ultimele decenii: Pararge clymene, Ephesia disjuncta, Ephesia diversa, Aporophila nigra, Eudia spini. (Rakosy şi Neumann în Rakosy ed., 1997). Sunt menţionate de asemenea din aria par-cului himenoptere Ichneumonidae cu 362 de specii din 167 de genuri, menţi-onâmnd şi 3 specii noi pentru fauna ţă-rii (Constantineanu şi Constantineanu în Rakosy ed., 1997), iar din grupul dipterelor, 32 specii de Tabanidae, 90 de Dolicopodidae şi o specie de Micriphoridae, 23 de Hybotidae, 73 Empididae şi 13 Chloropidae (Pârvu în Rakosy ed., 1997), la care se adaugă 265 de specii de Syrphidae din 62 de genuri (Brădescu în Rakosy ed., 1997),

identified in the park area 942 species of macrolepidopteres and 521 species of microlepidopteres. With the 1463 species of lepidopteres present, the Cerna Valley is considered the richest area in lepidopteres from Romanian territory (Rakosy, 1997). From these 9 species of macrolepidop-teres and 5 species of microlepidop-teres are endemic. Approximately 15% of the signalized species, especially the macrolepidopteres are considered rare species in the Romanian fauna, some of them being found only in this area: Zygaena minas, Horisme laurinata, Parocneria terechyntii, Orectis pro-boscidata, Apamea aquila and others. A series of species reach the north-west-ern bounder of their range in the park area: Apamea platinea, Pseudohadena immunda, Eugnorisma pontica, Nychiodes dalmatina, Mytimna scirpi. It must be mentioned that some species quoted years back, haven’t been found in the area in the last decades: Pararge clymene, Ephesia disjuncta, Ephesia diversa, Aporophila nigra, Eudia spini. (Rakosy and Neumann in Rakosy ed., 1997).

In the park area are also mentioned himenopteres Ichneumonidae with 362 species from 167 genera, mentioning also 3 new species for Romania’s fauna (Constantineanu and Constantineanu in Rakosy ed., 1997), and from dip-, 1997), and from dip-teres group, 32 species of Tabanidae, 90 of Dolicopodidae and one species of Micriphoridae, 23 of Hybotidae, 73 Empididae and 13 Chloropidae (Pârvu in Rakosy ed., 1997), at which are added 265 species of Syrphidae

126


Fig. III.38 - Arctia villica Fig. III.39 - Larinioides cornutus

de asemenea cu unele specii endemice şi multe specii rare şi foarte rare.

Deosebita biodiversitate entomofau-nistică apreciată ca cea mai ridicată din ţară, se datorează condiţiilor pedo-climatice, orografice şi fitocenologice deosebit de variate pe care le asigură aria parcului şi în mod deosebit situl pinului negru de Banat.

Gasteropodele, dată fiind umezeala relativ redusă în situl pinului negru de Banat şi fenologiei acestora au fost semnalate pe baza observaţiilor din vara anului 2005 doar în zona cascadei Vânturătoarea 21 de specii între care 15 se regăsesc în Directiva Habitate: Limax cinereoniger, Limax flavus, Monacha carthusiana, Helicella obvia, Laciniaria plicata, Vertigo pusilla etc.

Vertebratele prezintă o diversitate de specii oarecum redusă în comparaţie cu nevertebratele şi în special cu repre-zentanţii entomofaunei.

Amfibienii, în habitatul pinului negru de Banat, necesitând un minim de ume-zeală şi reproducându-se doar în mediu acvatic, sunt prezenţi oriunde există ochiuri de apă şi/sau în vecinătatea

from 62 genera (Brădescu in Rakosy ed., 1997), also with some endemic, and many rare and extremely rare species.

The unusual entomofaunistic biodi-versity appreciated as the highest in Romania, is due to the extremely vari-ant soil, climate, orographic and phy-tocoenological conditions ensured by the park area and especially the Banat black pine site.

The gastropods, due to the reduced humidity in the Banat black pine site and their phenology have been signalled based on the observations from the summer of 2005 only in the Vânturătoarea waterfall area, 21 spe-cies, from which 15 are found in the Habitats Directive: Limax cinere-oniger, Limax flavus, Monacha car-thusiana, Helicella obvia, Laciniaria plicata, Vertigo pusilla etc.

The vertebrates present a species di-versity reduced when compared with invertebrates and especially with the representants of entomofauna.

Amphibians, in the Banat black pine habitat, requiring a minimum humidity

127


acestora. Reţin atenţia câteva specii identificate de D. Cogălniceanu (per-ss. comm. din 2004 – 2005) pe valea Ţesnei, în cheile Prolazului, Izvorul Jelărău, valea Seliştei şi anume: Rana ridibunda, Rana esculenta, Rana dalmatina, Bufo viridis, Bombina va-riegata, Salamandra salamandra (Fig. III.46).

Reptilele sunt reprezentate în situl pinului negru de Banat prin specii vulnerabile între care vipera cu corn (Vipera ammodytes) ce preferă bioto-purile calcaroase din M. Domogled, Cheile Ţesnei, Cheile Prolazului etc. urcând la altitudini destul de mari pe pantele însorite unde deţine populaţii apreciabile (Fig. III.47)

Un alt reprezentant este Testudo hermanni boettgeri, (Fig. III.44) specie emblematică pentru sud – ves-tul României, înscrisă în Anexa II a Directivei Habitate.

Lor li se adaugă: Natrix tesselata, N. natrix, Vipera berus, Anguis fragi-lis, Lacerta agilis, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Zootoca vivipara.

Fig. III. 41Lacerta sp.

Fig. III.40 Euscorpius carpathicus

and reproducing only in aquatic envi-ronment, are present wherever water surfaces exists, or in their surround-ings. Important are some species identified by D. Cogălniceanu (perss. comm. from 2004 – 2005), on Ţesna Valley, Prolaz gorges, Jelărău, Seliştei valley like: Rana ridibunda, Rana es-culenta, Rana dalmatina, Bufo viridis, Bombina variegata, Salamandra sala-mandra (Fig. III.46).

Reptiles are represented in the Banat black pine site through vulnerable species like sand viper (Vipera am-modytes) that prefers the calcareous biotopes from Domogled, Ţesna gorges, Prolaz gorges etc. climbing at high altitudes on the sunshiny slopes where it has appreciable populations (Fig. III.47).

Another representant is Testudo her-manni boettgeri, (Fig. III.44) emblem-atic species to Romania’s South-West, enlisted in Annexe II of the Habitats Directive.

Other species are: Natrix tesselata, N. natrix, Vipera berus, Anguis fragilis,

128


Observarea pe transecte a reprezentan-ţilor avifaunei sitului pinului negru de Banat a permis evaluarea ponderii di-feritelor categorii zoogeografice (Fig. III.42) din care reţinem dominanţa celor paleoartice.

Din punct de vedere fenologic 54 de specii sunt speciile oaspeţi de vară, care reprezintă 52% din numărul total de specii identificate; urmate de specii-le sedentare, 42 de specii reprezentând 40 % din numărul de specii; 6 specii de pasaj reprezentând 6 % şi o singură specie identificată ca oaspete de iarnă reprezentând 1 % din totalul de specii (Fig. III.43).

Procentul mare de oaspeţi de vară denotă faptul că situl pinului negru de Banat oferă condiţii bune din punct de vedere trofic. Pădurile de foioase din proximitate oferă astfel condiţii opti-me de reproducere pentru numeroase specii de paseriforme: Turdus merula, Turdus philomelos, Saxicola torquata, Sylvia communis, Luscinia megarhyn-chos, Parus major, Sturnus vulgaris, majoritatea cuibărind aici în efective considerabile, comparativ cu alte zone situate mai în nord.

Prezintă de asemenea importanţă spe-ciile de pasaj, care deşi nu sunt însem-nate sub aspect numeric (6 specii) sunt deosebite prin statul de conservare pe care îl au. Sunt necesare studii supli-mentare în parioadele de pasaj, pentru a determina dacă Valea Cernei are rol de culoar de migraţie propriu-zis pen-tru păsări, sau este folosit doar de unele specii de origine sudică în extindere de areal.

Lacerta agilis, Lacerta viridis, Podarcis muralis, Zootoca vivipara.

Transect observations on the avifauna of the Banat black pine site allowed the evaluation of different zoogeographi-cal categories percent (Fig. III.42) from which we retain the dominance of paleoarctic elements.

From a phenological point of view 54 species are summer guests, represent-ing 52% of the total number of species identified; they are followed by seden-tary species, 42 of them representing 40% of the total number of species; 6 passage species representing 6% and one species identified as a winter guest, representing 1% of the total number of species (Fig. III.43).

The large percent of summer guests proofs that the Banat black pine site presents good conditions from a trophic point of view. The nearby deciduous forests offer optimal reproduction con-ditions for numerous species of birds: Turdus merula, Turdus philomelos, Saxicola torquata, Sylvia communis, Luscinia megarhynchos, Parus major, Sturnus vulgaris, most of them nesting here in considerable numbers, when compared with other areas situated northern.

Also of importance are passage species, who although insignificant as numbers (6 species) are special trough the con-servation status they have. Additional studies are required in passage periods to determine if Cerna Valley has a role of migration corridor for birds, or is only used by some species of southern origin in their range extension.

129


indo-african2%

cosmopolit2%

siberiana1%

paleomontan3%

paleoxeromontan3%

europeana14%

turkestan-mediteraneana

4%

european-turkestanica

13%nearctica

5%holoarctica8%

mediteranean7%

palearctic38%

Fig. III.42- Ponderea diferitelor categorii zoogeografice în cadrul avifaunei Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei

Different zoogeographical categories percent in the avifauna of the Domogled –Cerna Valley National Park

Fig. III.43 - Ponderea principalelor categorii fenologice în cadrul avifaunei Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei

Procents of the main avifauna categories in the Domogled – Cerna Valley National Park

specii de pasajpassage species

6%oaspeţi de iarnăwinter guests

1%

oaspeţi de varăsummer guests

52%specii accidentaleaccidental species

1%

specii sedentaresedentary species

40%

130


Fig. III.44 - Testudo hermanni boettgeri

Caracteristică pentru sezonul hibernal a fost identificată o singură specie, Phyrulla phyrulla, specie cu răspân-dire palearctică, care însă pe teritoriul parcului este prezentă numai iarna.

Este mai mult decât probabilă prezenţa şi a altor specii de păsări ale căror po-pulaţii sunt numeroase în sezonul rece, cum sunt Buteo lagopus, Accipiter nisus, Turdus pilaris, Turdus iliacus, Bombycilla garrulus etc.

Importanţă primordială din punct de vedere conservativ prezintă 22 specii care se regăsesc în Anexa I a Directivei Păsări 79/409 EEC, între care citămi Ficedula albicollis, Lanius minor, Lanius collurio, Aquila chrysaëtos, Aquila pomarina etc.

For the winter season was identified a single characteristic species Phyrulla phyrulla, with paleoarctic range, and present in the park territory only in the winter.

The presence of many other birds species with numerous populations in the cold season is more than pos-sible, such as Buteo lagopus, Accipiter nisus, Turdus pilaris, Turdus iliacus, Bombycilla garrulus etc.

Of primary importance for conservation are 22 species enlisted in the Annexe I of the Birds Directive 79/409/EEC, among which are Ficedula albicollis, Lanius minor, Lanius collurio, Aquila chrysaëtos, Aquila pomarina etc.

131


S-a constatat existenţa unui număr de 71 de specii strict protejate, 24 de specii care necesită declararea ariilor speciale de protecţiei avifaunistică şi a 64 de specii care necesită protecţie strictă. De asemenea 10 specii sunt cuprinse în Cartea Roşie a vertebra-telor din România şi anume: Pernis apivorus, Neophron percnopterus, Circaetus gallicus, Aquila pomarina, Aquila chrysaetos, Aquila heliaca, Streptopelia turtur, Tyto alba, Jynx torquilla, Corvus corax.

Majoritatea speciilor de mamifere din situl pinului negru de Banat sunt incluse în Cartea Roşie a vertebra-telor din România. Toate cele 21 de specii de chiroptere întâlnite aici datorită dezvoltării endocarstului sunt ocrotite iar dintre acestea 6 sunt vulne-rabile (Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Plectus eu-ritus, Eptesicus serotinus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreiber-sii), Lor li se adaugă 10 specii peri-clitate (Rhinolophus euryale, Myotis myotis, M. bechsteini, M. capaccinii, M. dasycneme, M. daubentonii, M. emarginatus, M. mystacinus, Plecotus austriacus, Vespetilio murinus) şi o specie critic periclitată (Eptesicus nilssonii).

Dintre carnivore pot fi citate două specii (Ursus arctos, Lynx lynx) vulnerabile.

The existence of a number of 71 spe-cies strictly protected has been ac-knowledged, 24 species that require the establishment of special avifau-nistic protection areas and 64 species that require strict protection. Also, 10 species are enlisted in the Romanian vertebrates red book: Pernis apivorus, Neophron percnopterus, Circaetus gallicus, Aquila pomarina, Aquila chrysaetos, Aquila heliaca, Streptopelia turtur, Tyto alba, Jynx torquilla, Corvus corax.

Most of the mammal species from the Banat black pine site are included in the vertebrates Romanian red book. All of the 21 chiropters species found here due to the endocarst are protected, and of them 6 are vulner-able (Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus hipposideros, Plectus eu-ritus, Eptesicus serotinus, Barbastella barbastellus, Miniopterus schreiber-sii). At them are added 10 endangered species (Rhinolophus euryale, Myotis myotis, M. bechsteini, M. capaccinii, M. dasycneme, M. daubentonii, M. emarginatus, M. mystacinus, Plecotus austriacus, Vespetilio murinus) and a critically endangered species (Eptesicus nilssonii).

Among the carnivores can be quoted two vulnerable species (Ursus arctos, Lynx lynx).

132


Fig. III.45- Ephippiger ephippiger

Fig. III.46 - Rana dalmatina

Fig. III.47 - Vipera ammodytes

133


III.3 HABITATELE DIN SITUL PINULUI NEGRU DE BANAT

În urma cercetărilor pe teren şi a da-telor bibliografice, în perimetrul situ-lui cu pin negru de Banat din Parcul Naţional “Domogled – Valea Cernei” s-au identificat un număr de 22 habita-te naturale (Tabel III.3), între care 15 sunt habitate NATURA 2000, şi 5 sunt habitate prioritare. Pe cuprinsul sitului au fost identificate 2 habitate, conform listei habitatelor din România, care nu au corespondent NATURA 2000. De asemenea s-au constatat neconcordanţe între lista habitatelor din România şi lista NATURA 2000, unui habitat NATURA 2000 corepun-zându-i două tipuri de habitate pe lista habitatelor din România.

Descrierea habitatelor din situl pi-nului negru de Banat

1. Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp.banatica) cu Genista radiata - R 4218; NATURA 2000: 9530* Sub-mediterranean pine forest with endemic black pines.

Habitatul pinului negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) este cel mai răspândit în cadrul sitului. El are valoare conservativă foarte mare, fiind declarat habitat prioritar (*). În pinetele de pe masivul Domogled este întrunită cea mai mare bogăţie floristică din cadrul sitului, 34 taxoni de cormofite fiind cuprinşi în listele roşii. Din punct de vedere fitosociologic pinetele stu-diate fac parte din asociaţia Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă, 1972. În urma observaţiilor de teren

III.3. Banat black pine site habitats

Following the field work and bibliog-raphy data, in the perimeter of the site with Banat black pine from the “Do-mogled - Cerna Valley” National Park a number of 22 natural habitats (Ta-bel III.3) were identified, from which 15 are NATURA 2000 habitats, and 5 are prioritary habitats. In the site were observed 2 habitats, according to the Romanian habitats list, that don’t have correspondent on NATURA 2000 list. Also, disaccords were ob-served between the Romanian habitats list and the NATURA 2000 list, some-thimes to a single NATURA 2000 hab-itat corresponding two habitat types in the Romanian list.

Habitats description in the Banat black pine site

1. Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin negru (Pinus nigra ssp.banatica) cu Genista radiata - R 4218; NATURA 2000: 9530* Sub-mediterranean pine forest with endemic black pines.

The habitat of the Banat black pine (Pi-nus nigra ssp. banatica) is dominant in the site area. It has large conserva-tive value, being pronounced proritary habitat (*). In the pine forest from the Domogled massive its found the larg-est floristic richness from the site, 34 cormophytes taxons being found in the red lists. From a phytosociological point of view, the researched forests belong to the Genisto radiatae-Pine-tum nigrae Resmeriţă, 1972 associa-tion. Following field observations, the pine forests on acid substratum, have a

134


Tabel III.3 - Asociaţiile de vegetaţie caracteristice habitatelor NATURA 2000 şi corespondenţele lor după clasificarea Doniţă şi colab,2005 în arealul sitului

pinului negru de BanatTable III.3- Plant associations characteristic to NATURA 2000 habitats and their

corespondents acording to Doniţă et al.,2005, in the area of the Banat black pine site

Tip habitatHabitat

typeNATURA

2000

Tip HabitatHabitat

typeRO

Asociaţia/localizareAssociation/location

40A0 R3127 Syringo -Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmeriţă 1972 - frecvent - frequent

6110 R3503 Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely 1967- V. Ţesnei

6190 R3614 Festucetum xanthinae Boşcaiu 1971- V. Ţesnei

6190 R4303 Melico-Phleetum montani Boşcaiu et al. 1966 - Foi-eroaga Ferigari

6520 R3803 Festuco rubrae-Agrosteto capillaris Horv. 1951- Muşuroane, Poiana Ploştinoare

7220* R5417Izvoare pietrifiante cu formare de travertin

Petrifying springs with tufa formations - Cascada Vânturătoarea

8120 R6111 Sedo fabariae - Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Tau-ber 1977 V. Ţesnei, Cascada Vânturătoarea

8120 R6113 Parietarietum officinalis Csürös 1958 - V. Ţesnei, V. Jelărău, Foieroaga Ferigari, Cheile Prisăcinei

8130 -Pajişti calcaroase şi părloage cu Juniperus communis

Juniperus communis formations on heaths or calcareous grasslands V. Ţesnei

8160* R6115 Achnatheretum calamagrostis Br.-Bl. 1918 - V. Ţesnei, Km 18, Cascada Vânturătoarea

8210 R6218 Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937 frecvent - frequent

8210 R6206 Asplenio - Ceterachetum Vives 1964 – frecvent – fre-quent Asplenio - Silenetum petreae Boşcaiu 1971

8310 R6501 Grote neexploatate touristic Caves not opened to the public

8160* R4402 Telekio - Alnetum incanae Coldea (1986) 1990 - spre Cerna Sat - towards Cerna Sat

9110 R4110 Festuco drymeiae – Fagetum Morariu et al. 1968

135


s-a constatat ca pinetele care vegetează pe substrat acid, au o structură cenotică mult diferită de cele de pe calcare şi o bogăţie floristică mai redusă.

Habitatul pinului este caracterizat prin dominanţa expunerilor însorite si su-praînsorite, pinul negru de Banat fiind un element termofil, heliofil, xerofil şi calcifil în cea mai mare parte.

Xerofilismul climatic în acest spatiu este dublat de cel edafic, solul prin pro-filul şi granulometria sa neputând să reţină umezeala în orizontul biologic activ. Modelul arhitectural al formaţiei forestiere de pin negru de Banat vari-ază funcţie de litologia si umiditatea substratului, la care se adaugă expune-rea şi declivitatea versanţilor.

2. Comunităţi sud-est carpatice din fi-suri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-mu-raria - R 6218; NATURA 2000: 8210

91KO R4112 Aremonio agrimonioidi - Fagetum Boşcaiu in Resm. 1972 – frecvent - frequent

91VO R4101 Pulmonario rubrae – Fagetum (Soó 1964) Täuber 1987 - Muşuroane, Balta Cerbului

9180* R4117 Acereto- Fraxinetum Tx. 1937 - Balta Cerbului

91VO R4116Phylitidi - Fagetum (Vida 1959) 1963 - Şaua Padina,

Cascada Vânturătoarea – geranietosum (Boşcaiu 1971) Coldea 1991 - V. Ţesnei

9530* R4218Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă, în 1972

(syn. Cariceto humilis - Pinetum nigrae cytisanthosum Fekete 1959) - frecvent - frequent

- R3401 Asperulo capitatae - Seslerietum rigidae (Zoly. 1939) Coldea 1991 - Domogled, V. Ţesnei, Muntele Hurcu

- R5421 Chrysosplenio - Cardaminetum amarae Mass. 1959 - V. Ţesnei

Explicaţii: * - habitat prioritar Explanation: * - priority habitats

coenotic structure different from those on limestones and a reduced floristic richness.

The pine habitat is characterised by the dominance of sunshiny and over-sun-shiny expositions, the Banat black pine being a thermophytes, heliophytes, xe-rophytes and calciphytes element in the largest part.

The climatic xerophilism in this area is doubled by the soil, who by its profile and aggregate grading can’t maintain the moisture in the biological active horizont. The architectural model of the Banat black pine forest varies ac-cording to the lithology and substra-tum humidity, the exposition and the versants slope.

2. Comunităţi sud-est carpatice din fi-suri de stânci calcaroase cu Asplenium trichomanes şi Asplenium ruta-mu-raria - R 6218; NATURA 2000: 8210

136


Calcareous rocky slopes with chasmo-phytic vegetation.

Habitat heliofil răspândit pe pereţi stâncoşi abrupţi, cu fisuri, uneori can-tonat în stratul secundar. Este frecvent, fitocenozele asociaţiei vegetând pe suprafeţe mici, datorită caracteristici-lor stâncăriilor. Valoarea conservativă este mică. Asociaţia vegetală carac-teristică este Asplenietum trichoma-no - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937. În afara speciilor edificatoare, în aceste comunităţi intră: Poa nemoralis, Polypodium vulgare, Saxifraga pani-culata, Cardaminopsis arenosa etc.

3. Comunităţi sud-est carpatice ale fi-surilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi cu Cystopteris fragilis, Campanula carpa-tica, Saxifraga cuneifolia şi Valeriana sambucifolia - R 6206; NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation

Se dezvoltă pe pereţi abrupţi cu umi-ditate ridicată datorită apelor de infil-traţie. Prezintă valoare conservativă mare. Asociaţii vegetale: Asplenio - Ceterachetum Vives 1964, frecventă; Asplenio - Silenetum petreae Boşcaiu 1971 identificată pe V. Ţesnei. Dintre speciile importante pentru acest habi-tat menţionăm: Moehringia muscosa, Cardaminopsis arenosa, Thymus comosus, Sedum maximum, Poa nemo-ralis etc.

4. Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. hay-naldiana) şi rogoz (Carex sempervi-rens) - R3503; NATURA 2000: 6110 Rupicolous calcareous or basophile grasslands of the Alysso-Sedion albi.

Calcareous rocky slopes with chasmo-phytic vegetation.

Heliophious habitat found on abrupt rocky walls, with fissures, sometimes in the secondary layer. It is frequent, the association’s phytocoenosis veg-etating on small surfaces, due to the cliffs characteristics. The conserva-tive value is small. The characteristic vegetation association is Asplenietum trichomano - rutae-murariae Kuhn 1937, Tx. 1937. Besides the probative species, these communities contain: Poa nemoralis, Polypodium vulgare, Saxifraga paniculata, Cardaminopsis arenosa etc.

3. Comunităţi sud-est carpatice ale fi-surilor pereţilor stâncoşi, calcaroşi cu Cystopteris fragilis, Campanula car-patica, Saxifraga cuneifolia şi Valeri-ana sambucifolia - R 6206; NATURA 2000: 8210 Calcareous rocky slopes with chasmophytic vegetation

Its developed on abrupt wall with high humidity due to infiltration waters. Present a large conservative value. Plant associations: Asplenio - Cetera-chetum Vives 1964, frequent; Asplen-io - Silenetum petreae Boşcaiu 1971 identified on Ţesna Valley. Among the species important for this habitat we mention: Moehringia muscosa, Car-daminopsis arenosa, Thymus comosus, Sedum maximum, Poa nemoralis etc.

4. Pajişti sud-est carpatice de coada iepurelui (Sesleria rigida ssp. haynal-diana) şi rogoz (Carex sempervirens) - R3503; NATURA 2000: 6110 Rupi-colous calcareous or basophile grass-lands of the Alysso-Sedion albi.

137


Habitat cu răspândire mare în etajele superioare ale munţilor, coborând uneori în etajul nemoral. Fitocenozele asociaţiilor componente se dezvoltă pe stânci calcaroase, brâne, versanţi diferiţi, pe rendzine cu conţinut ridicat în CaCO3, şi grad ridicat de saturaţie în baze. Valoare conservativă mare. Dintre asociaţiile caracteristice, în situl pinu-lui am identificat următoarele: Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely 1967 pe V. Ţesnei, Asperulo capitatae - Seslerietum rigidae Zoly. 1939, Coldea 1991 - Domogled, V. Ţesnei, Muntele Hurcu.

5. Comunităţi daco-balcanice pioniere pe grohotişuri mobile cu Achnatherum calamagrostis - R 6115; NATURA 2000: 8160* Medio-European calcare-ous screes of hill and montane levels.

Habitat termofil dezvoltat pe grohoti-şuri calcaroase de pe versanţi abrupţi.

Valoare conservativă mică.

Asociaţia caracteristică: Achnatheretum calamagrostis Br.-Bl. 1918.

Fitocenozele asociaţiei se dezvoltă fragmentar pe terenurile foarte uscate. Este răspândită pe V. Ţesnei, Km 18, Cascada Vânturătoarea, Crucea Albă etc.

Dintre speciile componente se remarcă: Thymus comosus, Alyssum petraeum, Galium purpureum, Melica ciliata, Teucrium montanum etc.

6. Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina - R 3614; NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo - Festucetalia pallentis).

Habitat found in the superior parts of the mountains, descending sometines in the decidous floor. The phytocoeno-sis of integrated associations are de-veloped on calcareous rocks, different slopes, on rendsines with high CaCO3 concentrations and base saturation. High conservation value. Among the characteristic associations, in the pine site we identified Seslerio rigidae – Saxifragetum rochelianae Gergely 1967 on Ţesna Valley , Asperulo capi-tatae - Seslerietum rigidae Zoly. 1939, Coldea 1991 - Domogled, Ţesna Val-ley, Hurcu Mountain.

5. Comunităţi daco-balcanice pioniere pe grohotişuri mobile cu Achnather-um calamagrostis - R 6115; NATURA 2000: 8160* Medio-European calcar-eous screes of hill and montane levels.

Thermophytes habitat developed on limestone screes from abrupt versants. Low conservation value. Character-istic association:Achnatheretum cal-amagrostis Br.-Bl. 1918. The associa-tion’s phytocoenosis are fragmentated developed on very dry lands. It is found on Ţesna Valley, Km.18, Vânturătoarea waterfall, Crucea Albă etc. Among the component species we can remember: Thymus comosus, Alyssum petraeum, Galium purpureum, Melica ciliata, Teucrium montanum etc.

6. Pajişti sud-est carpatice de Festuca xanthina - R 3614; NATURA 2000: 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo - Festucetalia pallentis).

Habitat found only in the South-West of Romania, on reduced surfaces. It is installed on abrupt ridges and ver-

138


Habitat răspândit numai în sud-vestul ţării, pe suprafeţe restrânse.

Se instalaează pe creste şi versanţi abrupţi, pe substrat calcaros, pe soluri rendzinice cu humus de tip mull.

Valoare conservativă mare. Asociaţia caracteristică este Festucetum xanthi-nae Boşcaiu 1971, ale cărei fitocenoze sunt bine reprezentate pe V. Ţesnei.

Dintre speciile prezente în acest habi-tat amintim: Sesleria rigida, Asperula capitata, Dianthus petraeus ssp. petra-eus, Athamanta turbith ssp. hungarica, Seseli gracile, Alyssum repens etc.

7. Pajişti geto-dacice de Festuca pallens şi Melica ciliata - R 3403; NATURA 2000: 6190 Rupicolous pan-nonic grasslands (Stipo-Festucetalia pallentis).

Este un habitat răspândit cu precădere pe colinele însorite din ţară, pe versanţi de la moderat până la puternic înclinaţi. Rocile pe care vegetează sunt calcaroa-se, iar solurile rendzine superficiale, bogate în humus. Valoare conservativă de la moderată la mare. Calcarele de pe Muntele Domogled oferă pe alocuri astfel de condiţii, unde se dezvoltă aso-ciaţia vegetală Melico-Phleetum mon-tani Boşcaiu et al. 1966 - Foieroaga Ferigari. Compoziţia floristică este relativ mare: Erysimum odoratum, Jurinea mollis, Teucrium chamaedrys, Sedum hispanicum, Thymus comosus, Seseli gracile, Stachys recta, etc.

8. Pajişti sud-est carpatice de Asperula capitata şi Sesleria rigida - R3401; NATURA 2000: -. Sunt pajişti calca-roase cu o mare bogăţie floristică şi

sants, on a limestone substratum, on rendsinic soils with humus of mull type. A large conservative value. The characteristic association is Festuce-tum xanthinae Boşcaiu 1971, whose phytocoenosis are well represented on Ţesna Valley. Among the other species present in this habitat: Sesleria rigida, Asperula capitata, Dianthus petraeus subsp. petraeus, Athamanta turbith subsp. hungarica, Seseli gracile, Alys-sum repens etc.

7. Pajişti geto-dacice de Festuca pal-lens şi Melica ciliata - R 3403; NATU-RA 2000: 6190 Rupicolous pannonic grasslands (Stipo-Festucetalia pallen-tis).

Its a habitat mainly found on sunshiny mounds from Romania, on versants with moderate to strong slopes. The rocks on which it vegetates are calcare-ous, and the soils superficial rendsines, rich in humus. A conservative value from average to large. The limestones from Domogled Mountain offer some-times such conditions, where the plant association Melico-Phleetum montani Boşcaiu et al. 1966 - Foieroaga Ferig-ari developes. A relatively large floris-tic composition: Erysimum odoratum, Jurinea mollis, Teucrium chamaedrys, Sedum hispanicum, Thymus comosus, Seseli gracile, Stachys recta, etc.

8. Pajişti sud-est carpatice de Asperu-la capitata şi Sesleria rigida - R3401; NATURA 2000: -. Are rich species meadows, which belong to Aspe-rulo capitatae-Seslerietum rigidae (Zoly.1939) Coldea 1991 association. Doniţă et al., 2005, consider as core-spondent the 6170 NATURA 2000

139


numeroase specii endemice încadrate la asociaţia Asperulo capitatae-Sesle-rietum rigidae (Zoly.1939) Coldea 1991. Doniţă et al., 2005, le include în habitatul 6170 conform clasificării NATURA 2000, însă acest habitat cu-prinde comunităţi alpine şi subalpine. Majoritar însă, aceste comunităţi sunt prezente în etajul montan.

9. Păduri geto-dacice de lunci colina-re de arin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria media - R 4402; NATURA 2000: 91EO* Alluvial forest with Alnus glutinosa and Fraxinus excel-sior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)

Habitat răspândit în luncile râurilor, pe terasele joase şi maluri, pe roci alivio-nare mai mult sau mai puţin grosiere pe care se formează soluri aluvionare. În situl pinului este puţin răspândit, iar asociaţia caracteristică este Telekio - Alnetum incanae Coldea 1986, 1990 - identificată printr-o singură fitocenoză spre Cerna Sat. Datorită condiţiilor staţionare, compoziţia floristică este mai redusă faţă de datele din literatură. Dintre speciile componente enumerăm: Circaea lutetiana, Glecoma hederacea, Dipsacus pilosus, Eupatorium canabi-num, Salvia glutinosa.

10. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia - R 4110; NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetum beech forest.

Este bine reprezentat în situl pinului, făgetele fiind aici în optimul ecologic. Ocupă versanţii pe roci calcaroase cu declivitate şi expunere variată. Făgetele sunt într-o competiţie continuă cu

habiat, but in this habitat comprises alpine and subalpine calcareous grass-lands, and the communities with Aspe-rula capitata and Sesleria rigida have mountain distribution

9. Păduri geto-dacice de lunci colin-are de arin negru (Alnus glutinosa) cu Stellaria media - R 4402; NATURA 2000: 91EO* Alluvial forest with Al-nus glutinosa and Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Sali-cion albae)

Habitat found in the river’s floodplains, on low terraces and banks, on alluvion-ary rocks more or less thick, on which alluvionary soils are formed. In the pine site is reduced, the characteristic association being Telekio - Alnetum in-canae Coldea 1986, 1990 - found in a single phytocoenosis towards Cerna Sat. Due to the stationary conditions, the floristic composition is reduced compared to literature data. Among the component species we enumerate: Cir-caea lutetiana, Glecoma hederacea, Dipsacus pilosus, Eupatorium canabi-num, Salvia glutinosa.

10. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Festuca drymeia - R 4110; NATURA 2000: 9110 Luzulo-Fagetum beech forest.

It is well representated in the pine site, the beech forests being in the ecologi-cal optimum. It occupies versants on limestones, with variate slopes and exposition. The beech forests are in competition with the pine forests, the decisive factor being climate, followed by the substratum trophicity. The moist climate favours the beech forest devel-

140


pinetele, în care factorul decisiv îl con-stituie climatul, urmat de troficitatea substratului. Climatul umed favorizea-ză extinderea făgetelor, iar cel uscat, pe cea a pinetelor. Pinul fiind o specie de lumină, nu se dezvoltă sub coronamen-tul fagului. Valoare conservativă redu-să. Asociaţia edificatoare este Festuco drymeiae – Fagetum Morariu et al. 1968. În compoziţia floristică intră specii ca: Acer pseudoplatanus, Abies alba, Cerasus avium, Sambucus nigra, Corylus avellana, Daphne mezereum şi numeroase specii ierboase.

11. Păduri balcanice de fag (Fagus sy-lvatica) cu Aremonia agrimonioides - R 4112; NATURA 2000: 91KO Illyrian Fagus sylvatica forest (Aremonio-Fagion)

Este un habitat prezent numai în sud-vestul ţării, dezvoltat pe versanţi cu di-ferite declivităţi şi expoziţii, precum şi pe platouri. Valoare conservativă mare. Asociaţia caracteristică este Aremonio agrimonioidi - Fagetum Boşcaiu in Resm. 1972, a cărei fitocenoze au o compoziţie floristică săracă. Pe lângă fag apare uneori şi paltinul de munte (Acer pseudoplatanus). Stratul arbus-tiv este cu acoperire mică şi este for-mat din puţine specii. În stratul ierbos predomină specii ale florei de mull.

12. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra - R 4101; NATURA 2000: 91VO Dacian beech forest (Symphyto-Fagion).

Habitat răspândit în etajul montan al munţilor din tot lanţul carpatic. În situl pinului are răspândire limitată

opment, and the dry one that of the pine. The pine can’t develop under the beech canopy, being a light species. Reduced conservative value. The pro-bative association is Festuco drymei-ae – Fagetum Morariu et al. 1968. In the floristic composition appear: Acer pseudoplatanus, Abies alba, Cerasus avium, Sambucus nigra, Corylus avel-lana, Daphne mezereum and numerous grass species.

11. Păduri balcanice de fag (Fagus sy-lvatica) cu Aremonia agrimonioides - R 4112; NATURA 2000: 91KO Illyrian Fagus sylvatica forest (Aremonio-Fagion)

Its a habitat present only in Romania’s South-West, developed on versants with different slopes and expositions, and on plateaus. A large conservative value. The characteristic association is

Aremonio agrimonioidi - Fagetum Boşcaiu in Resm. 1972, whose phyto-coenosis have a poor floristic composi-tion. Along with the beech, sometimes appears the sycamore maple (Acer pseudoplatanus). The shrub layer is small and formed from a few species. In the grass dominate species from the mull type flora.

12. Păduri sud-est carpatice de molid (Picea abies), fag (Fagus sylvatica) şi brad (Abies alba) cu Pulmonaria rubra - R 4101; NATURA 2000: 91VO Da-cian beech forest (Symphyto-Fagion).

Habitat found in all the mountain floor of the Carphatians. It is reduced in the pine site by the soil-climate conditions that favourise the development of other beech forests types. Moderate conser-

141


de condiţiile edafo-climatice, care favorizează dezvoltarea celorlaltor tipuri de făgete. Valoare conservativă moderată. Asociaţia caracteristică este Pulmonario rubrae – Fagetum Soó 1964, Täuber 1987 - identificată în câ-teva fitocenoze la Muşuroane şi Balta Cerbului.

13. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scolo-pendrium – R 4116; NATURA 2000: 91VO Dacian beech forest (Symphyto-Fagion).

Păduri răspândite în toţi munţii calcaroşi din Carpaţii României. Se dezvoltă pe versanţi umbriţi, pe soluri permanent umede. Valoare conservativă foarte mare. Asociaţia caracteristică este Phylitidi - Fagetum Vida 1959,1963 ale cărei fitocenoze au fost identificale în Şaua Padina şi la Cascada Vânturătoarea. Pe grohotişuri se instalează subasociaţia geranie-tosum Boşcaiu 1971, Coldea 1991, înregistrată pe V. Ţesnei.

14. Păduri de Tilio-Acerion pe ver-sanţi, grohotişuri şi ravene – R 4117; NATURA 2000: 9180 *Tilio-Acerion forests of slopes, screes and ravines.

Frăsineto-păltinişurile sunt păduri mixte formate prezente în tot lanţul Carpatic, în chei şi văi înguste din etajul colinar până în cel montan in-ferior şi mijlociu. Se dezvoltă atât pe roci calcaroase, cât şi pe şisturi, pe soluri puţin profunde, mezo-higrofile, eutrofice. Asociaţia caracteristică este Acereto- Fraxinetum Tx. 1937, identi-ficată la Balta Cerbului.

15. Izvoare pietrifiante cu formare

vative value. The characteristic associ-ation is Pulmonario rubrae – Fagetum Soó 1964, Täuber 1987 - identified on a few phytocoenosis at Muşuroane and Balta Cerbului.

13. Păduri sud-est carpatice de fag (Fagus sylvatica) cu Phyllitis scol-opendrium – R 4116; NATURA 2000: 91VO Dacian beech forest (Symphyto-Fagion).

Forests found in all of the calcareous mountains from the Romanian Car-phatians. They are developed on shad-ed versants, on soils with permanent moisture. Large conservation value. The characteristic association is Phylit-idi - Fagetum Vida 1959,1963 whose phytocoenosis were identified at Şaua Padina and Vânturătoarea waterfall. On debris is found the subassociation geranietosum Boşcaiu 1971, Coldea 1991, recorded on Ţesna Valley.

14. Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene – R 4117; NATU-RA 2000: 9180 *Tilio-Acerion forests of slopes, screes and ravines.

The forests with ash and sycamore maple occur in the whole Carpathians în gorges or narrow valleys from hill to middle mountain floor. They grow on limestones or slates, not, very deep soils, meso-hygrophilous, rich in nutri-ents. The characteristic association is Acereto- Fraxinetum Tx. 1937, identi-fied from Balta Cerbului.

15. Izvoare pietrifiante cu formare de travertin - R - ; NATURA 2000: 7220*-Petrifying springs with tufa for-mations (Cratoneurion)

142


de travertin - R - ; NATURA 2000: 7220*-Petrifying springs with tufa formations (Cratoneurion)

Sunt constituite din travertin acoperit de comunităţi de briofite aparţinând alianţei Cratoneurion. Este un habitat fragil, în situl pinului fiind identificat în această etapă a cercetării doar la cascada Vânturătoarea. Pentru con-servarea acestui habitat foarte restrâns şi superficial, este obligatorie conser-varea în egală măsură a habitatelor asociate cu el şi obligatoriu a sistemu-lui hidrografic care-l generează.

16. Grote neexploatate turistic - 6501; NATURA 2000: 8310 Caves not open to the public

Peşterile sunt formaţiuni endocarstice care adăpostesc cu precădere organis-me eucariote şi procariote din regnuri-le Monera, Protista, Fungi şi Animalia. Din regnul Plantae sunt prezente puţi-ne specii de briofite. Numărul cel mai mare de organisme aparţine regnului Animalia.

17. Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium ma-crorrhizum şi Geranium lucidum R 6111; NATURA 2000 :8120 Calcareous and calcashist screes of the montane to alpine levels (Thlaspietea rotundifolii)

Se instalează pe fundul văilor intra-montane, pe pante abrupte semiumbri-te, pe substrat cu precădere calcaros, pe soluri scheletice, foarte bogate în humus. Valoare conservativă mare. Asociaţia caracteristică este Sedo fabariae - Geranietum macrorrhizi Boşcaiu et Tauber 1977, identificată pe V. Ţesnei şi la Cascada Vânturătoarea.

They are consitueted from tufa covered by briophytes communi-ties belonging to the Cratoneurion alliance. Its a fragile habitat, in this re-search stage being identified only at Vânturătoarea waterfall. For con-serving this reduced and shallow habi-tat, we must equally conserve the as-sociated habitats and the hydrographic system that generates it.

16. Grote neexploatate turistic - 6501; NATURA 2000: 8310 Caves not open to the public

Caves are endocarstic formations that shelter especially eucariotes and pro-cariotes from the kingdoms of Mon-era, Protista, Fungi and Animalia. From the Plantae kingdom are present a few species of bryophytes. The larg-est number of organismes belongs to the Animalia kingdom.

17. Comunităţi sud-est carpatice de bolovănişuri fixate cu Geranium macr-orrhizum şi Geranium lucidum R 6111; NATURA 2000 : 8120 Calcareous and calcashist screes of the montane to al-pine levels (Thlaspietea rotundifolii).

They are installed on the bottom of in-tramountains valleys, on abrupt slopes, mainly on calcareous substratum, on skeletic soils, rich in humus. A large conservative values. The characteristic association is Sedo fabariae - Gerani-etum macrorrhizi Boşcaiu et Tauber 1977, identified on Ţesna Valley and at Vânturătoarea waterfall. Species with differential meaning are: Moehringia pendula and Arabis procurrens.

18. Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria offici-

143


Speciile cu semnificaţie diferenţială sunt Moehringia pendula şi Arabis procurrens.

18. Comunităţi sud-est carpatice de grohotişuri fixate cu Parietaria offi-cinalis, Galium lucidum şi Geranium lucidum - 6113; NATURA 2000 : - .

Comunităţi instalate pe versanţi încli-naţi, pe substrat format din grohotişuri grosiere fixate, precum şi pe terenuri cu roca la suprafaţă, sau terenuri scheletice cu acumulări de sol reavăn. Valoare conservativă mare, fiind ha-bitat endemic. Asociaţia caracteristică este Parietarietum officinalis Csürös 1958, cu fitocenoze identificate pe V. Ţesnei, V. Jelărău, Foieroaga, Ferigari şi Cheile Prisăcinei.

19. Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus) - 3127; NATURA 2000 : - 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub

Habitat xerofil şi xeroterm, calcofil, edificatorul şibliacurilor care însoţesc adesea habitatul pinului negru bănă-ţean. Compoziţia floristică este do-minată calitativ şi cantitativ de specii arbustive. Acoperirea fitocenozelor este adesea redusă, datorită rocii la su-prafaţă. Deţine un număr relativ mare de specii endemice şi are o valoarea conservativă mare. Asociaţia caracte-ristică este Syringo -Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmeriţă 1972, frec-ventă, cu fitocenoze care se întrepă-trund uneori cu cele de pin bănăţean.

20. Pajişti est-carpatice de Agrostis capilaris şi Festuca rubra - R 3803; NATURA 2000: - .

nalis, Galium lucidum şi Geranium lu-cidum - 6113; NATURA 2000 : - .

Communities installed on versants, on a substratum of fixed large screes, and on fields with exposed rocks or skel-etic fields with moist soil accumula-tion. A large conservative value, being an endemic habitat. The characteristic association is Parietarietum officina-lis Csürös 1958, with phytocoenosis identified on Ţesna Valley, Jelărău Valley, Foieroaga, Ferigari and Cheile Prisăcinei.

19. Tufărişuri sud-est carpatice de liliac (Syringa vulgaris) şi mojdrean (Fraxinus ornus) - 3127; NATURA 2000 : - 40A0* Subcontinental peri-Pannonic scrub

Xerophyle and xerothermic habitat, calcicoulous, probative for the “şibliac” often accompanying the habitat of the Banat black pine. The floristic com-position is qualitative and quatitave dominated by shrub species. The phy-tocoenosis covering is often reduced, due to the appearance of rocks at sur-face. It has a large number of endemic species and a large conservatice value. The characteristic association is Syrin-go -Fraxinetum orni Borza 1958 em. Resmeriţă 1972, frequent, with phyto-coenosis that sometimes interpenetrate the ones with Banat black pine.

20. Pajişti est-carpatice de Agrostis capilaris şi Festuca rubra - R 3803; NATURA 2000: - .

It is the habitat of mountain pastures and meadows with a large floristic bio-diversity, but a reduced conservative value. The characteristic association

144


Este habitatul păşunilor şi fâneţelor montane cu biodiversitate floristică mare, dar valoare conservativă redusă. Asociaţia caracteristică este Festuco rubrae-Agrosteto capilaris Horv. 1951, ale cărei fitocenoze sunt larg

is Festuco rubrae-Agrosteto capilaris Horv. 1951, whose phytocoenosis are found along the cottages from the site’s territory.

Fig. III. 48Pădure tipică cu pin negru de Banat - habitat eligibil ca sit NATURA 2000

Typical forest with Banat black pine - habitat eligible as a NATURA 2000 site

145


răspândite în jurul sălaşelor de pe teri-toriul sitului.

21. Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara - R 5421; NATURA 2000: -

Habitat caracteristic izvoarelor şi înmlăştinirilor din etajul montan. În situl pinului este slab reprezen-tat, datorită substratului calcaros, permeabil. Valoare conservativă moderată. Asociaţia edificatoare este Chrysosplenio - Cardaminetum ama-rae Mass 1959, identificată într-un singur releveu pe V. Ţesnei, la intrarea în chei.

22. Formaţiuni de Juniperus commu-nis pe pârloage sau coaste calcaroase; NATURA 2000 – 5130: Juniperus communis formations on heaths or calcareous grasslands

Habitatul este prezent în amonte de Cheile Ţesnei, pe versantul stâng al văii, sub pădurea de fag, pe un brâu sunt numeroase exemplare solitare de Juniperus communis. Considerăm că habitatul este în extindere, având în vedere numărul mare de exemplare tinere. Probabil în prezent păşunatul este factorul limitativ al extinderii acestuia.

III.4. pădurea de pin negru de banat

Studiu populaţional

Pădurile de pin negru de Banat au un areal disjunct condiţionat de fragilita-tea substratului şi vulnerabilitatea lui la dezagregare şi procese gravitaţio-nale. Pentru a ilustra caracteristicile

21. Comunităţi sud-est carpatice de izvoare şi pâraie cu Chrysosplenium alternifolium şi Cardamine amara - R 5421; NATURA 2000: -

Habitat characteristic to the springs and swamps from the mountain floor. In the pine site has a reduced extension, due to the calcareous, permeable, substra-tum. Moderate conservative value. The probative association is Chrysosplenio - Cardaminetum amarae Mass 1959, identified in a single plot from Ţesna Valley, at the gorge entrance.

22. Formaţiuni de Juniperus commu-nis pe pârloage sau coaste calcaroase; NATURA 2000 – 5130: Juniperus com-munis formations on heaths or calcar-eous grasslands

The habitat is present downstream of Cheile Ţesnei, on the valley’s left versant, under the beech forest, with numerous solitaire exemplares of Ju-niperus communis. We consider the habitat to be expanding, by the large number of young individuals. Probable in the present, the pasture is the limita-tive factor of its development.

III.4. Banat black pine forest

Populational study

The Banat black pine forests have a disjunctive area conditioned by the substratum fragility and its vulnerabil-ity to dissagregation and gravitational processes. For illustrating the charac-teristics of the architectural model of growth, the types of forestry stations, the proportion of forestry species, the

146


Fig. III.49 a - Modele de creştere cu coronamentul atingând solul/ Growth mod-els with the canopy touching the soil

b - Pădure de pin în Valea Ţesnei/Pine forests in Ţesna Valley

147


modelului arhitectural de creştere al arborilor, tipurile de staţiune forestie-ră, proporţia speciilor forestiere, con-sistenţa arboretelor etc., au fost ana-lizate în detaliu pădurile de pin negru de Banat de pe Valea Ţesnei, Crucea Albă-Domogled şi pădurea de sub Vârful Şuscu. Aceste trei eşantioane se constitue în modele de analiză ce trebuie aplicate în tot situl pentru a avea o imagine corectă asupra capacităţii de autoregenerare a pădurii de pin negru de Banat şi a ritmului de creştere în raport cu condiţiile de mediu aflate într-o dinamică continuă date fiind în primul rând condiţiile climatice cât şi presiunea umană prin turism care cu siguranţă se v-a amplifica în deceniile următoare.

1. Valea Ţesnei

Frecvenţa maximă a indivizilor, în ceea ce priveşte înălţimea, diametrul

forest consistency etc., they were anal-ysed in detail the Banat black pine for-ests from Valea Ţesnei, Crucea Albă-Domogled and the forest below Vârful Şuscu.

This three samplings are analyse mod-els that must be applied in all of the site to obtain an accurate image of the forest autoregeneration capacity for the Banat black pine and the growth rhythm correlated with the environ-ment conditions found in an accentu-ated dynamic due to the climatic con-ditions and to human pressure through tourism that surelly shall intensify in the next decades.

1. Ţesna Valley

The maximum frequency of individu-als, regarding the height, canopy diam-eter and trunk circumference, is found in the 1st class of values, and the arith-

0

10

20

30

40

50

60

0,3-1,47

1,47-2,64

2,64-3,81

3,81-4,98

4,98-6,15

6,15-7,32

7,32-8,49

8,49-9,66

9,66-10,83

10,83-12

Înălţime - Height (m)a

148


Fig. III.50 - Ponderea exemplarelor după: a - înâlţimea arborilor; b - diametrul coronamentului; c - circumferinţa trunchiului;

Exemplaries proportion by: a - tree height; b - canopy diameter; c - trunk circumference

0

10

20

30

40

50

60

0,15-0,73

0,74-1,32

1,33-1,90

1,91-2,49

2,50-3,07

3,08-3,66

3,67-4,24

4,25-4,83

4,84-5,41

5,42-6

Diametru - Diameter (m)

0

10

20

30

40

50

60

3-14,7 14,8-26,4

26,5-38,1

38,2-49,8

49,9-61,5

61,6-73,2

73,3-84,9

85-96,6

96,7-108,3

108,4-120

Circumferinta - Circumference (cm)

b

c

149


coronamentului şi circumferinţa trun-chiului, se găseşte în clasa 1 de valori, iar media aritmetică a valorilor medii (în cazul înălţimii 324,5 cm) este apro-piată de valorile clasei 1.

Celelalte exemplare nu au valori mari, iar coronamentul celor mai mari indi-vizi atinge solul (Fig. III.49a), neavând portul caracteristic de umbrelă. Acestea ne indică faptul că avem de-a face cu o pădure tânără, cu un bogat strat regenerativ şi arbustiv (reprezentat de clasele 1 şi 2 de valori) (Fig. III.49, b; Fig. III. 50.a,b,c).

În valea Ţesnei, spre deosebire de cele-lalte loturi analizate de pin negru, solul are o pătură mult mai consistentă, deşi este formată pe grohotiş, favorizând şi dezvoltarea unui strat ierbaceu bogat. Umbrirea slabă realizată de corona-ment cât şi înălţimea mică a indivizilor constituie o premisă pentru dezvoltarea stratului ierbaceu şi muscinal în locuri-le relativ umede.

În partea altitudinală inferioară, po-pulaţia de pin se întrepătrunde cu o pădure de foioase în care predomină mesteacănul, iar în partea superioară a lotului apar stânci expuse puternic condiţiilor de dezagregare mecanică care nu beneficiază de protecţia coro-namentului unei păduri.

Pe o suprafaţă de aproximativ 3000 m² apar trei medii diferite: pădure tânără de mesteacăn; pădure de pin negru de Banat; stâncării calcaroase, succesiune ce oferă acestei zone o valoare conser-vativă foarte mare.

Asemănătoare ca model arhitectural de dezvoltare a arborilor este pădurea de

metic mean of the average values (in the case of heights 324,5 cm) is close to the values of class 1.

The other exemplaries don’t have great values, and the canopy of the larg-est individuals touching the soil (Fig. III.49), not having the characteristic umbrella type. This facts show that this is a young forest, with rich regenera-tive and shrub layers (represented by the 1st and 2nd value classes) (Fig. III.49, b; Fig. III. 50.a,b,c).In Ţesna valley, unlike other analysed plots with black pine, the soil is much more consistent, although formed on debris, favourising the development on a rich grass layer. The reduced shading realised by the canopy and the reduced individuals height costitutes a prem-ise for the development of a grass and moss layer on places relative moist.

In the inferior altitudinal part, the pine population interfingers with a decidous forest dominated by birch, and in the superior part of the plot appear cliffs strongly exposed to mechanic dis-sagregation that do not have the pro-tection of a forest canopy.

On a surface of approximatively 3000 m² appear three different envi-ronments: young birch forest; Banat black pine forest; calcareous cliffs, a sequence that offers a high conserva-tive value to this area.

Similar, as an architectural model of growth is the forest below the Do-mogled peak. The only remarcable difference is the maturity of the indi-viduals, and the biotope has reduced slopes.

150


Fig.

III.5

1 - P

ădur

e în

chei

ată

cu sl

abe

proc

ese

de a

utor

egen

erar

eM

atur

e fo

rest

with

redu

ced

auto

rege

nera

tion

proc

esse

s

151


Fig. III.52 - Exemplare fizice de pin negru de B

anat ale căror modele arhitecturale de creştere sunt sub influenţa secetei

edafice şi a vântuluiB

anat black pine exemplares w

ith architectural growth m

odels influenced by soil drought and wind

152


0

5

10

15

20

25

30

7-8,3 8,31-9,6

9,61-10,9

10,91-12,2

12,21-13,5

13,51-14,8

14,81-16,1

16,11-17,4

17,41-18,7

18,71-20

Clase - Classes (m)

Fig. III.53 - Ponderea arborilor în lotul analizat după: a - înâlţimea arborilor; b - circumferinţa trunchiului;

Trees proportion in the analysed plot by: a - tree height; b - trunk circumference

0

5

10

15

20

25

30

65-77,5

77,5-90

90-102,5

102,5-115

115-127,5

127,5-140

140-152,5

152,5-165

165-177,5

177,5-190

Clase - Classes (cm)b

a

153


sub vârful Domogled. Singura diferen-ţă demnă de semnalat este maturitatea exemplarelor iar biotopul are o declivi-tate ceva mai redusă.

2. Crucea Albă-Domogled

La o primă analiză, acest lot iese în evi-denţă prin înălţimea mare a arborilor, comparativ cu cei din valea Ţesnei.

De asemenea, pădurea nu este atât de expusă la vânt, fapt ce favorizează dezvoltarea pe verticală, însă panta substratului este mai accentuată decât pe valea Ţesnei, iar solul nu are o în-chegare atât de consistentă.

Un alt factor ce a influenţat vegetaţia ierboasă din acest lot şi indirect distru-gerea elementelor din stratul regenera-tiv a fost incendiul ce a avut loc într-o porţiune superioară, efectul său fiind observabil şi azi la baza coronamentu-lui, pe trunchiurile arborilor, unde pe o porţiune de cca. 2-3 m înălţime scoarţa este arsă. Lipsa indivizilor din stratul regenerativ (cu excepţia câtorva de la baza stâncilor din porţiunea superioa-ră) denotă o capacitate redusă a pădurii de autoregenerare (Fig. III.51, III.52).

În concluzie, închegarea coronamentu-lui în lotul analizat pe profilul Crucea Albă - Domogled este mai mare decât pe valea Ţesnei, pădurea este mai ma-tură, stratul ierbaceu cu o diversitate bi-ologică mult mai redusă, iar expunerea la vânt este mai mică oferind condiţiile unei dezvoltări apreciabile pe verticală a arborilor (Fig. III.53 a,b).

3. Pădurea de sub Vf.Şuşcu

Sub vârful Şuşcu,1192 m altitudine, pădurea de pin analizată prezintă o

2. Crucea Albă-Domogled

At the first analyse, these plot evidenti-ates a large height of the trees, com-parative to the ones from Ţesna Val-ley.

Also, the forest isn’t that much exposed to wind, favourising the vertical de-velopment, but the subtratum slope is accentuated that on Ţesna valley, and the soil isn’t that much consistent.

Another factor that influenced the grass vegetation from this plot and indirectly the regenerative elements distruction is the fire that took place in a superior part, its effects being visible today at the canopy base, on trees trunks, where for a portion of about 2-3 cm high, the bark is burned. The lack of individuals from the regenerative layer (excepting a few from the cliffs base in the supe-rior part) proofs that the forest has a reduced capacity of autoregeneration (Fig. III.51, III.52).

In conclusion, the canopy development in the analysed plot from the Crucea Albă - Domogled profile is larger that on Ţesna valley, the forest is more ma-ture, the grass layer has a reduced bio-logical diversity, and the wind exposi-tion is smaller, offering conditions for an appreciable vertical development of the trees (Fig. III.53 a,b).

3. Forest below Vf.ŞuşcuUnder the Şuşcu peak, 1192 m high, the analysed pine forest has an ap-preciable homogeneity regarding the height and the individuals apartenence at the tree, shrub or regenerative layer. This fact cand be deducted from the larger number of individuals, consid-

154


Fig. III. 54 - Ponderea arborilor în suprafaţa de sub Vârful Şuşcu după: a - înălţimea arborilor; b - diametrul coronamentului; c - circumferinţa trunchiului; Trees proportion in the plot below Vârful Şuşcu by: a - tree height; b - canopy

diameter; c - trunk circumference

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

0,3-1,07

1,-7-1,84

1,84-2,61

2,61-3,38

3,38-4,15

4,15-4,92

4,92-5,69

5,69-6,46

6,46-7,23

7,23-8

Clase - Classesb

0

10

20

30

40

50

60

0,6-2,

14

2,14-3

,68

3,68-5

,22

5,22-6

,76

6,76-8

,3

8,3-9,

84

9,84-1

1,38

11,38

-12,92

12,92

-14,46

14,46

-16

Clase - Classes (m)a

155


0

10

20

30

40

50

60

5-24 24,1-43

43,1-62

62,1-81

81,1-100

100,1-119

119,1-138

138,1-157

157,1-176

176,1-195

Clase - Classes (cm)c

omogenitate apreciabilă în ceea ce pri-veşte înălţimea şi apartenenţa indivizi-lor la stratul arborescent, arbustiv sau regenerativ. Acest fapt se poate deduce şi din numărul mai mare de indivizi, luând în considerare aceeaşi suprafaţă etalon ca şi în cazurile anterioare (1000 m²).

Pădurea prezintă indivizi maturi, cu o bună închegare a coronamentului, dar expunerea pantei schimbă condiţiile de xerofitism, iar plantele heliofile, în special poaceele, domină biomasa stratului ierbaceu (fig. III.54 a, b, c). Expunerea la vânt este, de asemenea, mai mare, deoarece vântul care bate pe vale, în bazinul de recepţie al pârâului Jelerău, se loveşte de pereţii stâncoşi, modificându-şi direcţia şi creând vârtejuri.

Coborând în altitudine, sub pădurea de pin apare pădurea nemorală, cu fagi bine dezvoltaţi şi o inchegare a coronamentului de 95%. Făgetul a

ering the same calibration surface as in the previous cases (1000 m²).

The forest has mature individuals, with a good canopy development, but the slope exposition changes the xerophit-ic conditions, and heliophile plants, especially poaccee, dominate the bio-mass of the grass layer (fig. III.54 a, b, c). Wind exposition is also higher, because the wind from the valley, in the Jelerău watersheed, hits the rocky walls, altering its direction and creat-ing vortices.

Descending altitudinaly, under the pine forest appears the decidous forest, with well developed beeches and a canopy development of 95%. The beech for-est, reached in its superior part, the limit of development conditions, meet-ing the abrupt cliffs that offer today a stable frame to the pine habitats. This geomorphological barrier was the one that stopped the beech forest tendency

156


ajuns, în zona ei superioară, la limita condiţiilor de dezvoltare, întâlneşte stâncăriile abrupte care acum oferă un cadru stabil habitatelor de pin. Această barieră geomorfologică a fost cea care a stăvilit tendinţa pădurii de fag de a sufoca pinul, evident dezavantajat în competiţia de a cuceri teritorii pentru regenerare. Fenomenul se observă pe tot abruptul calcaros al văii Cernei, cu pădurile de pin negru de Banat si-tuate în zona superioară a versanţilor, ori a stâncăriilor abrupte, unde fagul nu a mai avut avantaje în colonizarea substratului.

Evaluarea populaţională în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei din punct de vedere silvic

Din analiza statistică a participării pinului negru de Banat la alcătuirea pădurilor din situl său, se constată o participare între 10 şi 100%, acoperirea unor suprafeţe apreciabile, înălţimi me-dii ale arborilor ce variază între 17,14 m şi 37,40 m. De asemenea dimensiu-nile medii ale diametrelor variază între 8,00 cm şi 15,38 cm, dovedind o mare amplitudine a favorabilităţii de creştere (Tabelul III.4)

Evaluarea proporţiei speciilor s-a realizat pentru întreg situl dar şi pe un eşantion din rezervaţia naturală Domogled în care dominant este pinul negru de Banat cu 24,3% urmat de fag cu 20,3 %, fapt ce demonstrează o coabitare bună a celor două specii (Fig. III.55). Cercetările viitoare ar trebui să inventarieze prezenţa fagului pentru a o explica şi în consecinţă a lua măsurile cele mai adecvate de conser-vare a pinului negru de Banat (Tabelul

of suffocating the pine, which had an obvious disadvantage in the competion for conquering regeneration territories. The phenomena is observed on all the calcareous abrupt of Cerna Valley, with the Banat black pine forests situated in the superior part of the versants, or abrupt cliffs, where the beech didn’t have advatages in the settlement of the substratum.

Populational evaluation in the Do-mogled - Cerna Valley National Park from a forestry vision

From the statistic analyse of the Banat black pine participation in the compo-sition of the forests in its site, we can observe a participation between 10 and 100%, covering appreciable surfaces, average tree heights varying between 17,14 m and 37,40 m. Also, the aver-age diameters dimension varies be-tween 8,00 cm and 15,38 cm, repre-senting a high amplitude of the growth favorability (Table III.4).

Species proportion evaluation was made on the entire site and on a sample from the Domogled natural reserve in which the Banat black pine dominates with 24,3%, followed by the beech with 20,3 % demontrating a good co-habitation between the two species (Fig. III.55). Future researches should inventariate the beech presence, ex-plaining it and taking the consequences adequate measures of conservation for the Banat black pine (Table III.5).

The forests containing the Banat black pine, after the descriptions from the Forestry master plan (Table III.6), dominate the area of production units

157


III.5). Arboretele ce au în compoziţie pinul negru de Banat, după descrierile din Amenajamentele silvice (Tabelul III.6), domină arealul unităţilor de pro-ducţie VI, Domogled (67 u.a.) urmată de III - Băile Herculane (29 u.a.) şi VI Tarniţa - Vf. lui Stan cu 25 u.a. După cum se observă din tabel compoziţia pe specii variază, numai şase u.a.-uri fiind cu o compoziţie unică de pin negru de Banat. Arealele cu exemplare de pin negru de Banat a căror vârstă depăşeşte 100 de ani domină în UP VI Domogled iar a celor ce depăşesc 50 de ani în VI Tarniţa - Vf. lui Stan. A fost identificat şi un exemplar, în u.a. 52 din UP VI Domogled a cărui vârstă trece de 400 de ani (Fig. III.55, Tabelul III.6).

Corelarea suprafeţei sitului pinului ne-gru de Banat cu cea a numărului sub-parcelelor evidenţiază o variaţie spaţia-lă apreciabilă. Cele mai mari suprafeţe ocupate de sit sunt în UP VI Domogled (Fig. III.57-69) unde şi suprafeţele ocupate efectiv cu pin negru de Banat sunt cele mai mari. Prelucrările grafice ale datelor din amenajamentul silvic UP VI Domogled, scot în evidenţă importanţa deosebită pentru conserva-re, pinul negru de Banat fiind element definitoriu al vegetaţiei forestiere de aici.

VI, Domogled (67 u.a.) followed by III - Băile Herculane (29 u.a.) and VI Tarniţa - Vf. lui Stan with 25 u.a. As we can observe from the table, the spe-cies composition varies, only six u.a. having a unique composition of Banat black pine. The area with Banat black pine exemplares with ages over 100 years dominate in UP VI Domogled and those over 50 years in VI Tarniţa - Vf. lui Stan. In u.a. 52 from UP VI Domogled there has been identified an individual whose age is over 400 years (Fig. III.55, Table. III.6).

Correlating the surface of the Banat black pine site with that of the number of subparcels evidentiate an apprecia-ble spatial variation. The largest sur-faces occupied by the site are in UP VI Domogled (Fig. III.57-69) where the effective surface with Banat black pine are the largest.Graphic processing of the data from forestru arrangement UP VI Domogled evidenciate the special conservation importance, the Banat black pine being an definitive element of this area forestry vegetation.

158


Parti

cipa

re

PIN

(%)

Pine

pe

rcen

t

Num

ăr

de u

.a.

(N)

Num

ber

of u

.a.

Elem

.st

atis

tice

Stat

istic

el

emen

ts

Supr

afaţ

a (h

a)Su

rfac

eV

ârst

a(a

ni)

Age

(y

ears

)

Dim

ensi

uni m

edii

Aver

age

dim

ensi

ons

Cla

sapr

od.

Prod

uct.

clas

s

Volu

mul

uni

tar m

3 /ha

Uni

tary

vol

ume

Con

sist

enţa

Con

sist

ency

Tota

lEf

ectiv

ăcu

PIN

H (m)

D (cm

)To

tal u

.a.,

PIN

Tota

l u.a

.,PI

N

1022

Tota

l37

5,7

38,0

Med

ie17

,08

1,73

58,8

623

,27

10,3

24,

3261

,00

8,50

0,56

0,06

Ab.

st15

,92

1,58

30,6

313

,30

5,63

0,78

58,2

37,

990,

220,

02

S(%

)93

,2%

91,5

%52

,0%

57,2

%54

,6%

18,1

%95

,5%

94,0

%39

,3%

37,0

%

2024

Tota

l55

0,2

110,

0

Med

ie22

,93

4,58

76,6

724

,00

11,0

84,

5073

,38

16,6

70,

550,

11

Ab.

st30

,12

6,02

74,5

412

,07

3,83

0,88

52,2

910

,30

0,18

0,04

S(%

)13

1,4%

131,

4%97

,2%

50,3

%34

,6%

19,7

%71

,3%

61,8

%32

,4%

32,4

%

3020

Tota

l26

8,2

80,5

Med

ie13

,41

4,02

61,5

023

,40

13,0

04,

4010

6,20

33,5

50,

600,

18

Ab.

st13

,89

4,17

31,3

811

,84

5,22

1,10

100,

0526

,74

0,20

0,06

S(%

)10

3,6%

103,

6%51

,0%

50,6

%40

,2%

24,9

%94

,2%

79,7

%33

,3%

33,3

%

4010

Tota

l45

4,3

181,

8

Med

ie45

,43

18,1

892

,00

37,4

011

,60

4,80

38,3

019

,60

0,47

0,19

Ab.

st31

,41

12,5

632

,59

14,0

53,

500,

4216

,96

9,77

0,13

0,05

S(%

)69

,1%

69,1

%35

,4%

37,6

%30

,2%

8,8%

44,3

%49

,8%

28,5

%28

,5%

508

Tota

l15

5,3

110,

5

Med

ie19

,41

13,8

179

,38

31,2

515

,38

3,88

100,

6359

,13

0,48

0,21

Tabe

lul I

II.4

- A

naliz

a st

atis

tică

a si

tulu

i pin

ului

neg

ru d

e B

nat d

in P

arcu

l Naţ

iona

l Dom

ogle

d-Va

lea

Cer

nei

(u.a

. - u

nita

te d

e am

enaj

re, U

P - u

nita

te d

e pr

oduc

ţie)

Stat

istic

al a

naly

se o

f the

Ban

at b

lack

pin

e si

te fr

om th

e D

omog

led-

Cer

na V

alle

y N

atio

nal P

ark

(u.a

. - a

rran

gem

ent u

nit,

UP

- pro

duct

ion

unit)

159


Ab.

st21

,55

13,9

431

,22

11,7

66,

021,

4612

3,50

64,6

40,

160,

08

S(%

)11

1,0%

100,

9%39

,3%

37,6

%39

,2%

37,6

%12

2,7%

109,

3%33

,3%

39,3

%

608

Tota

l81

,449

,5

Med

ie10

,18

6,19

61,8

821

,00

12,1

34,

6366

,00

45,8

80,

500,

30

Ab.

st11

,16

6,63

29,6

38,

684,

850,

5237

,35

26,1

30,

210,

13

S(%

)10

9,6%

107,

1%47

,9%

41,4

%40

,0%

11,2

%56

,6%

57,0

%42

,8%

42,8

%

706

Tota

l28

,119

,7

Med

ie4,

683,

2839

,17

17,6

78,

674,

5055

,83

43,0

00,

650,

46

Ab.

st5,

734,

0124

,78

6,12

3,83

0,55

29,8

221

,51

0,16

0,12

S(%

)12

2,3%

122,

3%63

,3%

34,6

%44

,2%

12,2

%53

,4%

50,0

%25

,3%

25,3

%

8011

Tota

l15

,112

,1

Med

ie1,

371,

1039

,55

21,0

910

,27

3,91

89,0

077

,55

0,71

0,57

Ab.

st0,

990,

7927

,79

10,6

05,

100,

7097

,51

83,9

50,

140,

12

S(%

)71

,9%

71,9

%70

,3%

50,2

%49

,7%

17,9

%10

9,6%

108,

3%20

,4%

20,4

%

908

Tota

l18

,516

,7

Med

ie2,

312,

0835

,00

20,2

58,

004,

0050

,38

47,1

30,

700,

63

Ab.

st2,

362,

1326

,32

10,5

52,

330,

5326

,17

24,8

90,

130,

12

S(%

)10

2,3%

102,

3%75

,2%

52,1

%29

,1%

13,4

%51

,9%

52,8

%18

,7%

18,7

%

100

7To

tal

6,3

6,3

Med

ie0,

900,

9032

,86

17,1

49,

573,

4335

,86

35,8

60,

610,

61

Ab.

st0,

650,

6525

,47

9,15

7,02

0,79

26,1

426

,14

0,19

0,19

S(%

)72

,3%

72,3

%77

,5%

53,4

%73

,3%

22,9

%72

,9%

72,9

%30

,4%

30,4

%

TOTA

L12

4To

tal

1953

,162

4,9

Med

ie14

,10

1,66

55,0

023

,33

10,9

24,

0460

,38

17,5

40,

590,

22

Ab.

st16

,88

1,55

33,3

313

,21

6,09

0,86

56,1

219

,26

0,20

0,27

S(%

)11

9,7%

93,4

%60

,6%

56,6

%55

,7%

21,2

%93

,0%

109,

8%34

,5%

124,

0%

160


Nr.No.

Unit.amenaj.Units.

Supraf.(ha)Surface

T.S. T.P. T.S. Compoziţia pe speciiSpecies composition

VolumVolume(m3)

1 107A 8,6 4220 4114 1701 5FA,2PAM,1SAC,2DT 6812 107B 1,2 4120 3213 1703 6MJ,1CR,1PIN,2DT 123 107C 12,5 4210 4115 1701 9FA,1DT 30884 108A 10,1 4210 2322 1701 6FA,2DT,1PA,1DR 21215 108B 42,5 4120 3213 1703 1PIN,5FA,1PA,2DT,1MJ 47196 108C 2,8 4210 4116 1701 10FA 7487 109 76,8 4120 3213 9102 4PIN,1FA,2MJ,2CR,1DT 43788 110A 5,2 5221 3213 1701 9FA,1DT 12389 110B 13,2 6122 7511 1703 4GO,3CE,1TE,1CR,1DT 262714 112 49,1 4120 3213 9102 5PIN,2MJ,2CR,1DT 289715 113A 44,2 4120 3213 1703 1PIN,5CR,3MJ,1DT 296916 113B 11,2 4120 3213 1703 1PIN,9MJ 6717 115 8,5 4120 3212 9102 5PIN,3MJ,2CR 332Total 285,9 TS: tip statiune/stationary type; TP: Tip pădure/Forest type; TS1: Tip sol/Soil type 25877

Explicaţia compoziţiei pe specii pentru tabelul III.5 şi III.6 Species compostion explanation for Table III.5 and III.6

FA fag European beech TE tei limePAM paltin de munte sycamore maple FR frasin European ashSAC salcie căprească goat willow ME mesteacăn silver birchDT diverse esenţe

tariother hardwood

treesCA carpen European

hornbeamMJ mojdrean manna ash PLT plop

tremurătorcommon aspen

CR cărpiniţă Turkey hornbeam

PI pin silvestru red pine

PIN pin negru Banat black pine

PA paltin de câmp

field maple

DM diverse esenţe moi

other softwood trees

SC salcâm locust

DR diverse răşinoase

other coniferous trees

CAS castan bun sweet chestnut

CE cer Turkey oak PIS pin strob Eastern white pineGO gorun pedunculate oak ALT alte specii other forestry

species

Tabelul III.5 -Table III.5 Elemente ale descrierii parcelare din zona de conservare specială “Domogled”

Elements of the parcels description from special conservation area “Domogled”

161

Pinul negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) Banat black pine (Pinus nigra subsp. banatica) T

abel

ul I

II.6

- T

able

III

.6E

vide

nţa

pădu

rilo

r C

u pi

n ne

gru

de B

anat

dup

ă A

men

ajam

ente

le S

ilvic

e Fo

rest

evi

denc

e co

ntai

ning

the

Ban

at b

lack

pin

e af

ter t

he fo

rest

ry a

rran

gem

ents

u.a.

Supr

afaţ

ă (h

a)Su

rfac

e (h

a)C

ompo

ziţia

pe

spec

iiSp

ecie

s com

posi

tion

Con

sis-

tenţ

ăC

onsi

s-te

ncy

Elem

ente

tax

ator

ice

priv

ind

pinu

l neg

ruA

ppra

iser

ele

men

ts re

gard

ing

the

blac

k pi

neTo

tală

Tota

lC

u PI

NV

ârst

a(a

ni)

Age

(y

ears

)

Dm

(cm

)H

m(m

)C

l.pr

od.

Volu

m (m

3 /ha)

Volu

me

Con

s.PI

Nu.

a.PI

N

12

34

56

78

910

1112

O.S

. B

ĂIL

E H

ER

CU

LA

NE

UP

III

BĂ

ILE

HE

RC

UL

AN

E1

1A5,

10,

511P

IN,2

GO

,2M

J,4C

R,1

JU0,

825

167

451

50,

082

4D1,

10,

777P

IN,1

GO

,2FA

0,7

6022

115

9567

0,49

35B

3,4

2,72

8PIN

,1G

O,1

TE0,

890

3424

536

331

40,

644

25A

29,8

5,96

2PIN

,7FA

,1G

O0,

770

2214

418

429

0,14

528

B2,

62,

088P

IN,2

FA0,

725

168

453

470,

566

29C

0,4

0,32

8PIN

,2FA

0,7

2516

84

5147

0,56

729

D0,

60,

488P

IN,2

FA0,

725

147

442

380,

568

31C

0,3

0,18

6PIN

,4FA

0,7

154

24

73

0,42

936

C1,

00,

808P

IN,2

FA0,

825

165

430

250,

6410

36D

1,6

1,44

9PIN

,1C

A0,

725

186

431

280,

6311

37C

1,3

1,30

10PI

N0,

325

146

47

70,

312

57B

5,3

1,59

3PIN

,3M

J,1FA

,3C

R0,

390

3014

528

180,

0913

58B

2,5

1,25

5PIN

,3M

J,2C

R0,

590

2814

535

310,

15

162


1460

C4,

62,

766P

IN,2

MJ,2

CR

0,3

9026

145

4037

0,18

1561

B12

,07,

206P

IN,2

MJ,2

CR

0,2

9028

145

2725

0,12

1663

C2,

90,

582P

IN,2

CR

,3M

J,3FA

0,2

8028

115

155

0,04

1781

B1,

00,

909P

IN,1

FA0,

725

188

454

520,

6318

84B

0,4

0,32

8PIN

,2FA

0,7

2516

74

4438

0,56

1986

B3,

22,

247P

IN,F

FA0,

825

167

449

380,

5620

86C

1,0

0,90

9PIN

,1FA

0,8

2518

84

6460

0,72

2187

H0,

30,

184P

IN,6

FA0,

810

43

411

50,

3222

89B

0,6

0,54

9PIN

,1FA

0,7

2514

64

3835

0,63

2389

C0,

30,

3010

PIN

0,8

154

24

66

0,8

2410

0C2,

60,

783P

IN,2

FA,1

CA

,4M

J0,

825

168

445

200,

2425

108B

0,6

0,54

9PIN

,1FA

0,8

2516

74

5349

0,72

2610

8C3,

30,

331P

IN,8

MO

,1FA

0,6

2514

64

63

0,06

2710

9B2,

01,

809P

IN,1

FA0,

725

186

438

350,

6328

109C

0,6

0,42

7PIN

,3M

J0,

520

84

512

90,

3529

130B

1,6

1,6

6PIN

,4FA

0,8

3520

104

9056

0,48

UP

VI D

OM

OG

LE

D1

3B5,

11,

022P

IN,8

FA0,

925

169

371

180,

182

3F10

,71,

071P

IN,9

FA0,

550

208

555

40,

053

754

,827

,45P

IN,2

FA,1

ME,

2MJ

0,2

110

4412

516

90,

14

8A66

,126

,44

4PIN

,3FA

,1M

J,1D

T,1C

R0,

511

046

135

5524

0,2

58B

86,7

34,6

84P

IN,3

FA,1

MJ,1

DT,

1CR

0,5

110

4613

555

240,

26

8C56

22,4

4PIN

,3FA

,1M

J,1D

T,1C

R0,

511

046

135

5524

0,2

710

E1,

60,

161P

IN,4

SC,2

FR,1

PAM

,2D

T0,

715

63

416

10,

07

Con

tinua

re ta

bel I

II.6

- Ta

ble

III.6

con

tinua

tion

163


811

31,5

9,45

3PIN

,1FA

,4M

J,1D

T,1C

R0,

311

042

125

189

0,09

912

C7,

50,

751P

IN,9

FA0,

340

83

529

00,

0310

13B

0,5

0,15

3PIN

,7FA

0,3

6026

115

3112

0,09

1117

B10

,72,

142P

IN,1

PLT,

2SA

C,5

FA0,

635

166

556

70,

1212

18B

7,3

36,5

5PIN

,4FA

,1D

M0,

535

2412

362

390,

2513

19B

22,1

2,21

1PIN

,7FA

,1M

O,1

PAM

0,9

4526

95

143

90,

0914

21A

6124

,44P

IN,1

FA,3

MJ,1

DT,

1CR

0,3

110

4413

532

180,

1215

21B

59,9

23,9

64P

IN,1

FA,3

MJ,1

DT,

1CR

0,4

110

4413

532

190,

1616

23F

5,9

1,77

3PIN

,4FA

,2M

J,1D

T0,

755

209

588

210,

2117

3113

,82,

762P

IN,4

CR

,3M

J,1D

T0,

510

042

155

4523

0,1

1853

12,4

2,48

2PIN

,1M

J,2C

R,1

FA,1

PAM

0,4

9030

105

199

0,08

1936

A1

0,2

2PIN

,8SC

0,7

152

25

271

0,14

2039

80,

81P

IN,4

MJ,2

CR

,2D

T,1D

M0,

390

3210

512

40,

0321

40E

4,8

0,96

2PI,4

PAM

,2FA

,1M

J,1SA

C0,

340

246

512

30,

0622

51G

3,9

0,39

1PIN

,3PL

T,2F

A,1

SAC

,2D

T0,

340

125

55

10,

0323

5225

,25,

042P

IN,2

FA,1

ME,

1DT,

1DM

,2SA

C,1

PLT

0,4

400

4212

519

70,

08

2463

D4

0,8

1PIN

,7FA

,1TE

,1D

T0,

710

038

223

245

300,

0725

6895

,919

,18

2PIN

,2M

J,2FA

,1D

T,1D

M,2

SAC

0,5

100

4612

531

110,

126

71C

0,3

0,09

3PIN

,4FA

,2B

R,1

DT

0,3

5024

65

305

0,09

2781

98,9

19,7

82P

IN,3

FA,2

MJ,1

CR

,1D

T,1D

M0,

610

038

145

100

250,

1228

83A

9,6

0,96

1PIN

,1G

O,2

CR

,2M

J,1FA

,2SA

C,1

DT

0,7

100

3417

414

620

0,07

2985

90,5

18,1

2PIN

,2FA

,2M

J,2C

R,1

DT,

1DM

0,6

100

4215

490

280,

12

Con

tinua

re ta

bel I

II.6

- Ta

ble

III.6

con

tinua

tion

164


3086

A53

5,3

1PIN

,3FA

,1TE

1CR

,2M

J,2D

T0,

310

042

115

748

0,06

3188

B34

,310

,29

3PIN

,1FA

,1C

R,4

MJ,1

DT

0,5

100

3615

490

320,

1532

89A

22,8

6,84

3PIN

,5M

J,1C

R,1

DT

0,7

120

5020

380

360,

2133

94A

0,7

0,7

10PI

N0,

725

1610

382

820,

734

99E

5,8

1,74

3PIN

,3C

A,2

FA,2

DT

0,4

2514

45

383

0,12

3510

6B3,

40,

662P

IN,2

MJ,1

CR

,1C

A,1

ALT

,3D

T0,

585

328

531

50,

136

107B

1,2

0,12

1PIN

,7M

J,1C

R,1

DT

0,3

4012

35

100

0,03

3710

8B42

,54,

251P

IN,5

FA,1

PA,2

DT,

1MJ

0,4

100

4619

311

113

0,04

3810

976

,830

,72

4PIN

,1FA

,2M

J,2C

R,1

DT

0,4

100

4216

457

410,

1639

110C

5,2

2,6

5PIN

,3PI

,1TE

,1D

T0,

610

040

301

391

213

0,3

4011

0F0,

80,

243P

IN,7

PI0,

710

034

271

473

125

0,21

4111

249

,124

,55

5PIN

,2M

J,2C

R,1

DT

0,5

100

4015

459

460,

242

113A

44,2

4,42

1PIN

,5C

R,2

MJ,1

DT

0,8

100

4415

467

180,

0843

113B

11,2

1,12

1PIN

,9M

J0,

260

165

56

10,

0244

114A

25,1

2,51

1PIN

,4C

R,3

MJ,2

DT

0,8

100

4816

476

210,

0845

114C

7,3

6,57

9PIN

,1M

J0,

410

046

125

2019

0,36

4611

58,

54,

255P

IN,3

MJ,2

CR

0,3

100

4214

539

310,

1547

116

40,6

8,12

2PIN

,5M

J,3C

R0,

410

038

145

3616

0,08

4811

9C2,

11,

688P

IN,2

MJ

0,3

100

4811

513

90,

2449

121B

4,9

1,96

4PIN

,5M

J,1D

T0,

410

040

115

1810

0,16

5012

2B7,

93,

164P

IN,5

MJ,1

DT

0,5

100

4212

526

150,

251

129D

0,1

0,1

10PI

N0,

790

3224

234

434

40,

752

134D

0,9

0,72

8PIN

,1PI

,1D

T0,

835

2012

312

210

10,

6453

134E

1,9

1,52

8PIN

,1PI

,1D

T0,

835

2212

312

210

10,

64

Con

tinua

re ta

bel I

II.6

- Ta

ble

III.6

con

tinua

tion

165


5413

8B2

210

PIN

0,7

2514

64

3838

0,7

5514

0D1,

21,

210

PIN

0,4

2526

84

3333

0,4

5616

5B1,

60,

85P

IN,5

GO

0,7

3014

143

146

720,

3557

173B

10,

88P

IN,2

GO

0,8

2514

113

9086

0,64

5817

6C0,

70,

710

PIN

0,7

2514

113

5151

0,7

5918

0B6,

90,

691P

IN,7

CR

,1G

O,1

CA

0,7

2510

45

172

0,07

6019

2B11

1,1

1PIN

,8C

R,1

DT

0,8

3014

103

489

0,08

6119

2C4,

43,

969P

IN,1

DT

0,8

3014

113

105

990,

7262

197B

0,8

0,64

8PIN

,2C

R0,

725

168

449

470,

5663

198D

0,9

0,63

7PIN

,3C

R0,

725

167

437

330,

4964

200A

8,3

2,49

3PIN

,2SC

,5C

R0,

830

1412

364

380,

2465

200B

0,3

0,06

2PIN

,8C

AS

0,8

3016

32

111

290,

1666

201

16,4

1,64

1PIN

,1PI

,1SC

,1FA

5CR

,1D

T0,

830

1410

361

90,

0867

203

74,

97P

IN,3

PI0,

825

188

463

470,

56O

.S. B

AIA

DE

AR

AM

ĂU

.P. V

III O

LA

NU

114

1C4,

31,

293P

IN,4

MO

,3FA

0,7

3516

133

138

380,

212

142C

3,8

0,76

2PIN

,3FA

,5M

O0,

735

1613

314

125

0,14

314

5C4,

70,

942P

IN,4

MO

,3FA

,1D

T0,

835

1612

314

925

0,16

O.S

.TA

RN

IŢA

U.P

. VI V

ÂR

FUL

LU

I STA

N1

107B

6,8

2,04

3PIN

,6M

O,1

FA0,

935

1211

516

037

0,27

210

8C9,

92,

973P

IN,4

FA,1

MO

,2M

E0,

635

1413

576

320,

183

108D

4,6

2,76

6PIN

,2M

O,1

ME,

1FA

0,7

3512

105

8849

0,42

Con

tinua

re ta

bel I

II.6

- Ta

ble

III.6

con

tinua

tion

166


411

5D34

,53,

451P

IN,7

MJ,1

ME

0,5

7024

165

6213

0,05

512

1B12

1,2

1PIN

,5M

J,3M

E,1S

AC

0,4

5018

135

315

0,04

612

7B4,

60,

922P

IN,5

MJ,3

ME,

1SA

C0,

460

1611

539

110,

087

159B

16,5

9,9

6PIN

,2FA

,2M

E0,

470

2614

474

490,

248

161E

41,9

4,19

1PIN

,5M

J,2M

E,2F

A0,

560

1815

471

110,

059

172B

316,

22P

IN,5

MJ,2

ME,

1FA

0,4

7018

135

6614

0,08

1018

2B34

,713

,88

4PIN

,3M

J,2M

E,1F

A0,

460

209

542

160,

1611

188B

15,3

10,7

17P

IN,1

FA,1

ME,

1MJ

0,4

8026

155

7964

0,28

1219

7B34

,420

,64

6PIN

,2FA

,2M

E0,

590

2818

511

793

0,3

1320

8B7,

44,

446P

IN,2

FA,1

ME,

1MJ

0,4

7024

155

8555

0,24

1421

3C26

,313

,15

5PIN

,3M

J,1M

E,1F

A0,

570

1812

557

320,

215

214

31,5

6,3

2PIN

,3FA

,2M

J,2PL

T,1M

E0,

460

1813

552

140,

0816

216A

52,3

15,6

93P

IN,7

FA0,

860

1414

518

749

0,24

1722

0A25

7,5

3PIN

,5FA

,1M

J,1M

E0,

730

1011

511

229

0,21

1822

16,

61,

983P

IN,6

FA,1

ME

0,4

9040

195

123

400,

1219

222

22,2

4,44

2PIN

,8FA

0,7

3012

125

124

220,

1420

223A

236,

93P

IN,6

FA,1

ME

0,7

7028

195

172

710,

2121

224A

16,5

4,95

3PIN

,5FA

1PIS

,1M

E0,

830

1010

511

728

0,24

2222

7E5,

71,

713P

IN,5

FA,2

ME

0,6

8018

125

5428

0,18

2322

8D4,

30,

862P

IN,6

FA,2

ME

0,4

5014

135

5514

0,08

2423

0D6

1,2

2PIN

,8FA

0,7

9022

184

176

430,

14

2523

1B6,

81,

362P

IN,8

FA0,

740

1010

511

216

0,14

Con

tinua

re ta

bel I

II.6

- Ta

ble

III.6

con

tinua

tion

167


Fig. III. 55Arbori seculari de pin negru pe muntele DomogledCentennial black pine trees on Domogled Mountain

168


Fig. III.56 Structura pe specii a sitului (explicaţia legendei în pagina 160)Species structure of the site (legend explanation on page 160)

Fig.III.57Proporţia speciilor în zona de conservare specială “Domogled” (258,9 ha)Species proportion in the special conservation area “Domogled” (258,9 ha)

169


Fig. III. 58Numărul de subparcele din situl pinului negru de BanatNumber of subparcels in the site of the Banat black pine

Fig. III. 59Situaţia suprafeţelor din sit ocupate efectiv de pinul negruSituation of surfaces effective occupied by the black pine

170


Fig. III. 60 Suprafaţa medie a subparcelelor cu pin negruAverage surface of the black pine subparcels

Fig. III.61Vârsta medie a pinului negruAverage age of the black pine

171


Fig. III.62 Media diametrelor pinului negru

Average diameter of the black pine

Fig. III.63 Media înălţimilor pinului negruAverage height of the black pine

172


Fig. III.64 Clasa de producţie medie a pinului negruAverage production class of the black pine

Fig. III.65Vârsta medie a pinului negru la diferite procente de participare

Average black pine age in different percents of participation

173


Fig. III.66Consistenţa medie a arboretelor cu pin negruAverage consistency of the black pine forests

Fig. III.67 Situaţia suprafeţelor din sit în raport cu participarea pinului negruSite surfaces situation compared with the black pine participation

174


Fig. III. 68Situaţia volumelor unitare ale arboretelor din suprafeţele sitului

The forests from the site surfaces unitary volume situation

Fig. III.69 Situaţia volumelor unitare ale elementelor de pin negru din suprafeţele sitului

Black pine elements unitary volume situation from the site surfaces


175

CAPITOLUL IV – CARACTERISTICI SOCIO-ECONOMICE

IV.1. Categorii de forme de presiune umană şi distribuţia lor în situl pinului negru de Banat

Situl cu Pinus nigra ssp. banatica se află în proximitatea unor vechi aşezări, dar el nu oferă pentru comunităţile umane, dominant rurale, decât privile-giile acestei poziţii.

Nu există, pentru moment, argumen-te arheologice care să poată susţine impactul presiunii umane exercitată încă din paleolitic sau neolitic asupra cenozelor sau habitatului pinului.

Sporirea aşezărilor permanente s-a re-alizat în ultimele două secole şi ea s-a localizat pe cursul principalelor artere hidrografice (Cerna, Belareca, Dunăre, Coşuştea sau Bahna), aflate la distanţe variabile faţă de sit. Agricultorii şi cres-cătorii de vite defrişau pădurea de fag pentru a-şi mări suprafaţa de păşunat şi amplasa colibele ce însoţeau turmele la păşune (Constantinescu, 1976). Ei au avansat spre situl pinului negru de Banat mai mult dinspre valea Bahnei, din satele Podeni şi Gornenţi, urcând şi azi vite spre diagonala Domogledului (Fig. IV.1).

O cercetare de detaliu a documente-lor istorice, dacă există, s-ar putea să permită concluzii mult mai relevante şi în legătură cu utilizarea lemnului de pin sau a altor produse specifice ceno-zelor sitului pinului negru de Banat. În absenţa acestor argumente pentru moment ne-am limitat la evaluarea

CHAPTER IV – SOCIAL AND ECONOMICAL CHARACTERISTICS

IV.1 Classes of human pressure forms and their distribution in the Banat black pine site

The site with Pinus nigra subsp. banatica is situated near old settle-ments, but it confers to the dominant rural human communities only the advantages of this position.

For the moment, archaeological argu-ments sustaining the impact of hu-man pressure since Paleolithic and Neolithic on the pine forests and its habitats don’t exist.

The increase of permanent settlements occurred during the last two centuries, on the course of the main hydrographic routes (Cerna, Belareca, Danube, Coşuştea or Bahna) situated at varying distances from the site. Agriculturalists and cattlemen cleared the beech forest enlarging their pastures surfaces and placing their huts that accompanied the herds (Constantinescu, 1976).

They advanced toward the Banat black pine site mainly from Bahna valley, cattle still climbing today on Domogled from the villages of Podeni and Gornenţi (Fig. IV.1).

A detailed research of historical docu-ments, if exists, might allow more rel-evant conclusions related to the pine wood use or of other products, specific to the Banat black pine plant formations. In the absence of such arguments, for the moments we limited to evaluating


176

impactului presiunii umane prin mo-dul de utilizare a terenului, turism, transporturi şi extragerea selectivă de masă lemnoasă şi materiale de construcţii. O altă categorie de ac-tivităţi umane care afectează starea de conservare a sitului Pinus nigra ssp. banatica o reprezintă extragerea selectivă de masă lemnoasă din zona tampon (Fig. IV.2).

S-a observat că în anumite microhabi-tate, cum ar fi cele de la Crovul Mare şi Muntele Şuşcu, pădurea de pin s-a instalat şi dezvoltat apărată de făgetele din apropiere. Monitorizarea unor asemenea microhabitate ar oferi soluţii pentru managementul habitatului de pin negru de Banat dar şi al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.

Turismul organizat sau neorganizat constituie o activitate în continuă

the impact of human pressure through the land use, tourism, transportation and selective wood and construc-tion materials extraction. Another category of human activities that affect the preservation of Pinus nigra subsp. banatica site is the selective logging from buffer areas (Fig. IV.2).

It has been observed that in certain micro habitats such as those from Crovul Mare and Şuşcu Mountain, the pine forest appeared and developed favoured by the near beech woods.

Monitoring these micro habitats could offer solutions for the Banat black pine habitats management, and for that of the Domogled-Cerna Valley National Park.

Organised or unorganised tourism represents an activity with continuous

Fig. IV.1- Activităţi pastorale în proximitatea sitului pinului negru de BanatPastoral activities in the Banat black pine site proximity


177

creştere. Traseele turistice ce pornesc din Băile Herculane nu au o accesibili-tate prea mare şi nici nu sunt deocam-dată suficient mediatizate.

În momentul în care aceste neajunsuri vor fi înlăturate turismul nesuprave-gheat ca formă de activitate umană s-ar putea să afecteze grav stabilitatea habitatelor şi cenozelor sitului de pin negru de Banat. O altă activitate antropică cu impact pe termen lung o constituie extragerea necontrolată de materiale de construcţii. Orice în-cercare de reactivare a vechilor cariere ar conduce la degradarea sitului şi a speciei.

Transporturile rutiere sunt repre-zentate de drumurile forestiere ce

growth. Tourist trails that start from Băile Herculane aren’t yet very acces-sible and enough publicised.

When these minuses will be eliminated, un-monitorised tourism as an human activity form might severely affect the stability of Banat black pine habitats and plant associations.

Another human activity with long term impact is the uncontrolled extraction of construction materials.

Any attempt of reopening the old pits will lead to the site and species degradation.

Road transportations are represented by the forestry roads that cross (a few) or pass near the pine site, as the new

Fig. IV.2 - Degradarea vegetaţiei din zona tampon a sitului pinului negru de Banat prin extragere selectivă de masă lemnoasă

Vegetation degradation in the buffer Banat black pine site area through selec-tive wood extraction


178

traversează (relativ puţine la număr) sau se află în proximitatea sitului, cât şi de noua axă de legătură rutieră între Băile Herculane-Baia de Aramă. Deoarece nu există înregistrări ale valorilor noxelor rezultate din emisiile mijloacelor de transport ce se deplasea-ză pe aceste categorii de drumuri nu se pot trage concluzii decât teoretice de care să se ţină seamă în planul de ma-nagement al habitatului şi speciei. Dar aşa cum prevede legislaţia comunitară referitoare la Evaluarea Impactului asupra Mediului orice amplificare a transporturilor între Băile Herculane şi localităţile din estul sitului trebuie să fie corectă pentru a prognoza starea de sanogeneză a ansamblului ecosisteme-lor ce caracterizează Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei.

Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal al parcului va trebuii să ţină seama şi de incidenţele semnificative asupra sitului pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000 şi să ofere soluţii alternative posibile pentru reducerea riscurilor ce ar putea afecta cenozele şi habitatele ce-l caracterizează.

IV.2. Dinamica spaţială şi temporală a impactului activităţilor antropice

Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se suprapune peste componente ale mediului cu grad de artificializare redus din 11 unităţi administrativ - teritoriale (Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Cornereva, Teregova, Padeş, Baia de Aramă, Obârşia-Cloşani, Isverna, Balta, Podeni), aparţinând la

road connecting Băile Herculane and Baia de Aramă.

Since recordings of noxious values produced by vehicles travelling on these roads don’t exist, only theoreti-cal conclusions can be made, that need to be considered in the habitat and spe-cies management plan.

But as the European legislation con-cerning the Environmental Impact Assessment stipulates any transport amplification between Băile Herculane and localities from the site’s eastern part need to be accurately to forecast the ecosystems ensemble that char-acterise the Domogled-Cerna Valley National Park health state.

The Urbanism Plan for the Park’s Territory Zone must consider the sig-nificant incidence of the Banat black pine site as a NATURA 2000 site and to offer possible alternative solutions to reduce the risks that might affect the characteristic habitats and plants associations.

IV.2. Spatial and temporal dynamic of the human activities impact

Domogled - Cerna Valley National Park is superposed on artificially reduced environmental components of 11 territorial-administrative units (Topleţ, Băile Herculane, Mehadia, Cornereva, Teregova, Padeş, Baia de Aramă, Obârşia-Cloşani, Isverna, Balta, Podeni) from three counties Caraş-Severin, Mehedinţi and Gorj.


179

trei judeţe Caraş-Severin, Mehedinţi şi respectiv Gorj. Astfel, cu excepţia localităţilor Baia de Aramă, recunos-cută prin activităţile miniere desfăşu-rate în trecut şi Băile Herculane, cu profil turistic şi de prestări servicii balneoclimaterice, celelalte unităţi ad-ministrativ-teritoriale se caracterizează printr-un profil predominant silvo-pas-toral, fapt demonstrat şi de ponderea mare a suprafeţelor forestiere din total localitate (peste 50 %), dar şi a păşu-nilor şi fâneţelor din agricol (peste 70 %). Analiza impactului modului de utilizare a terenurilor (Fig. IV.3) asu-pra mediului s-a bazat pe utilizarea da-telor statistice din perioada 1970-2004 (Institutul Naţional de Statistică) exis-tente la nivelul unităţilor administrativ teritoriale care se suprapun integral sau parţial cu teritoriul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei (Fig. IV.4) Folosind aceste date statistice s-au calculat:

- presiunea umană prin modul de uti-lizare a terenurilor (agricol, neagricol, arabil, vii, livezi şi pepiniere pomicole, păşuni, fâneţe) (ha/locuitor)

- dinamica modului de utilizare a tere-nurilor în diferite perioade (%)

- ponderea principalelor categorii de utilizare a teritoriului (ponderea agri-colului din total, a arabilului, păşunilor, fâneţelor, viilor, livezilor din agricol, legumiculturi din arabil, construitului din total) (%)

- presiunea animalelor domestice asu-pra diferitelor categorii de utilizare a terenurilor (capete/suprafaţă).

Unităţile administrativ - teritoriale

Therefore, excepting Baia de Aramă with its old mining activities and Băile Herculane spa with a tourism and spa therapy profile, all the other territorial-administrative units are characterised by a predominant forestry-pastoral profile, proofed by the large percent-age of the forest (50%) from the total, and the percentage of pastures and meadows (over 70%) from agricultural land.

Land use environment impact (Fig. IV.3) analyses was based on statis-tic data from the 1970-2004 period (National Statistic Institute) existent at the territorial-administrative units level that integrally or partially compose the Domogled-Cerna Valley National Park (Fig. IV.4). Using these statistic data were calculated:

- human pressure through land use (agricultural, un-agricultural, arable, vineyards, orchards and nursery tree gardens, pastures, grasslands) (ha/inhabitant)

- land use dynamics in different peri-ods (%)

- main land use categories percent (agricultural percent from total; arable, pastures, orchards and vineyards per-cent from agricultural; vegetables from arable; built surfaces from total) (%)

- domestic animal pressure on different categories of land use (heads/surface)

The territorial-administrative units containing the Domogled-Cerna Valley National Park are characterised by large surfaces compared with the


180

Fig. IV. 3Utilizarea terenurilor în situl pinului negru de Banat

Landcover in Banat black pine site


181

cărora li se circumscrie Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se caracte-rizează prin suprafeţe mari în compa-raţie cu media naţională, majoritatea depăşind 10 000 ha.

Extinderea apreciabilă evidenţiază dimensiunea teritoriului care trebuie administrat, precum şi dificultăţile inerente în gestionarea resurselor teritoriale şi dezvoltarea durabilă locală.

De asemenea, un alt aspect foarte im-portant, de care este legată eficienţa administrării, este că Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei se suprapu-ne peste spaţii situate la limita dintre unităţi administrative diferite la nivel de judeţ şi regiune de dezvoltare (Tabelul IV.1). Astfel, mobilitatea

Fig. IV.4 - Structura utilizării terenurilor în unităţile administrativ teritoriale din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei

Land use structure in the territorial administrative units from the Domogled - Valea Cernei National Park

FâneţeMeadows

23,1%

ArabilArable12%

PăşuniPastures

62,8%

ViiGrapes0,3%

LiveziOrchards

1,8%

national average, most of them exceed-ing 10 000 ha.

The appreciable extend accentuates the dimension of the territory that has to be managed, and the inherent difficulties in managing territorial resources and the sustainable local development.

Other important aspect, that determines the management efficiency, is that the Domogled-Cerna Valley National Park is superposed on spaces situated at the territorial-administrative unit’s limits, different at county and development region level (Table IV.1).

Therefore, the high mobility of the ter-ritorial-administrative units total sur-faces in the 1970-2002 period (-4943 ha for Mehadia, -2672 ha – Padeş,


182

ridicată a suprafeţelor totale ale uni-tăţilor administrativ-teritoriale în pe-rioada 1970-2002 (-4943 ha în cazul comunei Mehadia, -2672 ha – Padeş, -2296 ha – Baia de Aramă, +599 ha – Podeni, +884 ha – Balta, +3701 ha – Isverna, +6249 ha – Băile Herculane) evidenţiază faptul că aceste spaţii au fost situate în structuri administrative diferite funcţie de modificările care au avut loc.

Instabilitatea administrativă a favorizat o gestionare ineficientă şi iraţională a resurselor teritoriale din spaţiile peri-ferice cu regim administrativ incert (în special a păşunilor şi fâneţelor,

LocalitateSettlements

Suprafaţa totalăTotal surface

1970-2001 1970-1990 1990-2004Baia de Arama -18,5 2,8 -20,7

Isverna 32,4 3,5 27,9Balta 7,6 -10,3 20,0

Obarsia-Closani 1,8 -33,0 52,0Podeni 8,5 -1,3 9,9

Baile Herculane 145,5 145,5 0,0Cornereva 0,0 0,0 0,0Mehadia -21,6 -21,6 0,0Toplet 0,0 0,0 0,0

Teregova 0,0 0,0 0,0Padeş -6,4 -5,6 -0,8

Tabelul IV.1 - Dinamica procentuală suprafeţelor totale ale unităţilor adminis-trative din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei

Table IV.1 - Percentual dynamics of total administrative units surfaces from the Domogled - Cerna Valley National Park

-2296 ha – Baia de Aramă, +599 ha – Podeni, +884 ha – Balta, +3701 ha – Isverna, +6249 ha – Băile Herculane) accentuate the fact that these spaces were situated in different administra-tive structures according the modifica-tions that took place.

The administrative instability favoured an inefficient and irrational manage-ment of the territorial resources from peripheral spaces with a doubtful administrative regime (especially pas-tures and grasslands, but forests also).

As we can observe territorial admin-istrative variations are found mostly in localities from Gorj and Mehedinţi


183

dar şi a suprafeţelor forestiere). După cum se observă variaţii ale teritoriului administrativ se înregistrează în spe-cial în localităţile din judeţele Gorj şi Mehedinţi (Fig. IV.5) corelate cui mo-dificări în densitatea populaţiei (Fig. IV.6).

Indicii de presiune umană prin mo-dul de utilizare a terenurilor

Indicii de presiune umană prin modul de utilizare a terenurilor evaluează im-pactul diferitelor categorii de utilizare

Fig. IV.5 - Modificări de suprafaţă ale unităţilor administrative din Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei

Surface changes in the administrative units surfaces from the Domogled - Cerna Valley National Park

counties (Fig. IV.5), collaborated with population density modifications (Fig. IV.6).

Human pressure through land use indices

Human pressure through land use indices evaluates the environmental impact of different land use categories, using as entry data the surfaces and inhabitants number.

In the case of the territorial-adminis-trative units from the Domogled-

0,0

5000,0

10000,0

15000,0

20000,0

25000,0

30000,0

35000,0

40000,0

45000,0

Pades

Obirsia

-Clos

ani

Baia de

Aram

a

Isvern

aBalt

a

Poden

i

Terego

va

Cornere

va

Mehad

ia

Baile H

ercula

neTop

let

Localitate / Locality

Supr

afat

e / S

urfa

ce (h

a) 1970 1990 2004


184

Fig. IV.6Densitatea populaţiei (1970 - 2004)Population density (1970 - 2004)


185

Fig. IV.7- Modificări în densitatea populaţiei la nivelul com

unelor (1970 - 2004)C

hanges in the population density of the administrative units (1970 - 2004)


186

a spaţiului asupra mediului, folosind ca date de intrare suprafeţele şi numărul de locuitori.

În cazul unităţilor administrativ-teri-toriale din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei indicele de presiune umană prin agricol (Tabelul IV.2) are valori cuprinse între 0,1 ha/locui-tor (Băile Herculane) şi 4 ha/locuitor (Poteni), variaţiile foarte ridicate fiind legate de diferenţierile existente la ni-velul numărului de locuitor. Densitatea foarte scăzută a populaţiei care carac-terizează unităţile administrativ terito-riale din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei (sub 35 locuitori pe km2, cu excepţia localităţilor Baia de Aramă şi Băile Herculane), determină apariţia unor valori foarte ridicate ale indicilor de presiune umană prin agricol, care nu caracterizează decât zonele de contact cu unităţile geomorfologice vecine.

Valorile indicilor de presiune umană în perioada 1970-2004 se caracterizează prin creşteri foarte ridicate în comu-nele Podeni (109,7 %), Balta (115,2 %), Isverna (153,7 %) pe fondul unor depopulări masive (peste 20 %) (Fig. IV.7), prin scăderi în Băile Herculane (-53,9 %) şi Baia de Aramă (-40 %), sub influenţa directă a modificărilor economice postdecembriste (Tabelul IV.2).

Valoarea medie a presiunii umane prin agricol (Fig. IV.8) este de 1,7 ha/locu-itor, valoare aparent ridicată şi cu pro-iecţie în starea de echilibru a peisajelor rurale, dacă nu se ţine cont de valoarea medie foarte scăzută a densităţii popu-laţiei (21,9 locuitori/km2).

Cerna Valley National Parkthe human pressure through agricultural (Table IV.2) has values between 0,1 ha/in-habitants (Băile Herculane) and 4 ha/inhabitants (Poteni), large variations being connected to the existing dif-ferences in the number of inhabitants. Reduced population density that char-acterize the territorial-administrative units from the Domogled-Cerna Valley National Park (under 35 inhabitants per km2, excepting Baia de Aramă and Băile Herculane), determines the ap-parition of high values for the human pressure through agricultural indices, which only characterize the contact ar-eas with neighboring geomorphologic units.

Human pressure indices values in the 1970-2004 period record high increas-es in the villages of comunele Podeni (109,7 %), Balta (115,2 %), Isverna (153,7 %) due to massive depopula-tions (over 20 %) (Fig. IV.7), and decreases in Băile Herculane (-53,9 %) and Baia de Aramă (-40 %) under the direct influence of economical shifting post december 1989 (Table IV.2).

The average value of human pressure through agricultural (Fig. IV.8) is 1,7 ha/inhabitant, an apparently high value projected in the equilibrum state of ru-ral landscapes, unless we consider the reduced average value of population density (21,9 inhabitants/km2).

The arable fields, considered having the largest impact on the environment from all the types of agricultural use, we can observe (Fig. IV.10) the presence of reduced values, express-ing the reduced productivity of these


187

T

abel

ul IV

.2 -

Din

amic

a sp

aţia

lă şi

tem

pora

lă a

pre

siun

ii um

ane

prin

agr

icol

în P

arcu

l Naţ

iona

l Dom

ogle

d - V

alea

Cer

nei

Tabl

e IV

.2 -

Spa

tial a

nd te

mpo

ral d

ynam

ics o

f the

hum

an p

ress

ure

thro

ugh

agric

ultu

ral i

n th

e D

omog

led

- Cer

na V

alle

y N

atio

nal P

ark

Loca

litat

eLo

calit

y

Pres

iune

a um

ană

prin

agr

icol

(ha/

locu

itor)

Hum

an p

ress

ure

thro

ugh

agric

ultu

ral

land

(ha/

inha

bita

nts)

Din

amic

a pr

esiu

nii u

man

e pr

in

agric

ol (%

)D

ynam

ics o

f hum

an p

ress

ure

thro

ugh

agric

ultu

ral l

and

(%)

Den

sita

tea

popu

latie

i (lo

cuito

r/km

2 )Po

pula

tion

dens

ity (i

nhab

itant

/km

2 )19

7019

9020

0120

0419

70-2

001

1970

-199

019

90-2

001

1970

1990

2001

2004

Bai

a de

Ara

ma

1,3

0,9

0,8

0,8

-40,

0-3

5,1

-7,6

38,9

45,0

57,1

64,6

Isve

rna

1,0

2,7

2,4

2,7

153,

718

6,2

-11,

431

,124

,018

,217

,5B

alta

1,7

3,3

3,7

4,3

115,

292

,811

,726

,717

,912

,911

,1O

bars

ia-C

losa

ni1,

22,

01,

71,

145

,766

,9-1

2,7

16,4

23,6

17,4

41,1

Pode

ni1,

93,

34,

04,

510

9,7

73,4

21,0

32,9

21,5

16,0

15,1

Bai

le H

ercu

lane

0,3

0,2

0,1

0,1

-53,

9-4

7,9

-11,

561

,854

,057

,659

,6C

orne

reva

2,5

3,0

3,5

3,7

39,2

18,3

17,7

18,5

15,4

13,5

12,5

Meh

adia

1,6

1,7

1,3

1,3

-19,

39,

7-2

6,5

21,1

23,7

25,5

23,9

Topl

et0,

50,

40,

50,

5-2

,7-2

1,6

24,1

32,0

33,0

32,6

28,7

Te

rego

va2,

62,

82,

93,

214

,77,

96,

316

,515

,314

,313

,2Pa

des

2,0

1,9

1,9

1,9

-1,3

-1,1

-0,2

11,6

13,3

13,5

13,5


188

La nivelul terenurilor arabile, conside-rate a exercita impactul cel mai ridicat asupra mediului dintre toate formele de utilizare agricolă, se observă (Fig. IV.10) existenţa unor valori foarte reduse, exprimând bonitatea scăzută a terenurilor din zona montană pentru desfăşurarea acestor tipuri de activităţi. Astfel, presiunea umană prin arabil (Fig. IV.9) înregistrează valori de 0,8-0,9 ha/locuitor doar în localităţile cu densitate foarte scăzută a populaţiei (Podeni, Balta, Isverna), majoritatea valorilor fiind de 0,1-0,2 ha/locuitor. Chiar dacă tendinţa indicilor este crescătoare în perioada 1990-2004, dinamica valorilor ilustrează scăderea generală a suprafeţelor arabile din tota-lul suprafeţei agricole a comunei

Funcţia dominant pastorală a comu-nelor din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei este evidenţiată de pon-derea ridicată a păşunilor şi fâneţelor din total suprafeţe agricole la nivel de comună. Această realitate din teren explică şi presiunea ridicată (Tabelul IV.3) prin păşuni şi fâneţe (Fig. IV.10) Astfel, valorile indicelui de pre-siune umană prin păşuni variază între 0,07 ha/locuitor (Băile Herculane) şi 2,29 ha/locuitor (Cornereva), valoarea medie fiind de 1,09 ha/locuitor. Aceste valori exprimă existenţa teritoriilor cu peisaje dezechilibrate dată fiind utili-zarea prin păşuni, în condiţiile în care majoritatea acestora sunt abandonate sau subexploatate (Fig. IV.11). Astfel, valoarea indicilor de presiune anima-lă prin numărul de ovine şi respectiv bovine (ovine/ha fâneţe+păşuni şi bovine/ha fâneţe+păşuni) este redusă (0,2 bovine/ ha păşuni+fâneţe şi 0,92

mountain surfaces for these types of activities. Therefore, human pressure through arable (Fig. IV.9) records values of 0,8-0,9 ha/inhabitant only in localities with reduced population density (Podeni, Balta, Isverna), most of the values being 0,1-0,2 ha/inhabit-ant. Even though the indices tendency is increasing in the 1990-2004 period, values dynamics illustrate a general decrease of arable surfaces from the total surface of the village.

The predominant pastoral function of the Domogled-Cerna Valley National Park villages is evidential by the large percent of pastures and meadows from the total agricultural surfaces. These field reality is illustrated through the high pressure (Table IV.3) of pastures and meadows (Fig. IV.1o). Therefore, the values of the human pressure through pastures varies between 0,07 ha/inhabitant (Băile Herculane) and 2,29 ha/inhabitant (Cornereva), the average value being 1,09 ha/inhabitant. These values express territories with unbal-anced landscapes due to the pasture use, as most of these are abandoned or under-exploited (Fig. IV.11). The value of animal pressure indices, through the number of sheep and cattle (sheep/ha pastures+meadows and cattle/ha pastures+meadows) is reduced (0,2 cattle/ha pastures+meadows and 0,92 sheep/ha pastures+meadows), higher values at Topleţ due to the reduced surfaces of pastures and meadows.

If we use the index for evaluating the over-graze (number of animal/ha pastures) we can also observe re-duced values (0,27 cattle/ha pasture,


189

Fig. IV.8Presiunea umană asupra mediului prin agricol (1970 - 2004)

Human environmental pressure through agricultural land (1970 - 2004)


190

Fig. IV.9Presiunea umană asupra mediului prin arabil (1970 - 2004)

Human environmental pressure through arable land (1970 - 2004)


191

Loca

litat

eLo

calit

y

Indi

cele

de

pres

iune

um

ană

prin

păs

uni

(ha/

locu

itor)

Hum

an p

ress

ure

thro

ugh

past

ures

inde

x (h

a/in

habi

tant

s)

Indi

cele

de

pres

iune

um

ană

prin

fane

te (h

a/lo

cuito

r)H

uman

pre

ssur

e th

roug

h m

eado

ws i

ndex

(ha/

inha

bita

nts)

Indi

cele

de

pres

iune

ani

mal

a as

upra

pas

unilo

r si

fane

telo

rA

nim

al p

ress

ure

on p

astu

res a

nd m

eado

ws

inde

xB

ovin

e/ha

păş

uni+

fâne

ţeC

ows/

ha p

astu

res+

mea

dow

s

Ovi

ne/

ha

păşu

ni+f

âneţ

eSh

eep/

ha

pas

ture

s+m

eado

ws

1970

1990

2001

2004

1970

1990

2001

2004

1990

2001

2004

1990

2001

2004

Bai

a de

Ara

ma

1,02

0,64

0,61

0,60

0,07

0,09

0,10

0,10

0,18

0,17

1,90

1,90

Isve

rna

0,41

2,15

1,83

2,08

0,22

0,23

0,23

0,26

0,15

0,22

1,07

1,10

Bal

ta0,

891,

982,

252,

660,

330,

360,

440,

480,

250,

211,

531,

06O

bars

ia-C

losa

ni0,

691,

481,

290,

830,

350,

340,

300,

200,

090,

111,

300,

65Po

deni

0,93

1,52

2,21

2,50

0,24

0,77

0,91

1,03

0,20

0,14

1,86

1,18

Bai

le H

ercu

lane

0,16

0,08

0,07

0,07

0,11

0,07

0,06

0,06

0,17

0,13

0,44

0,46

Cor

nere

va1,

591,

842,

292,

440,

600,

790,

820,

880,

130,

190,

470,

83M

ehad

ia0,

750,

820,

930,

890,

570,

610,

120,

130,

230,

250,

990,

56To

plet

0,15

0,06

0,14

0,17

0,21

0,19

0,19

0,22

1,29

0,97

10,3

89,

83Te

rego

va1,

391,

481,

601,

740,

880,

950,

981,

070,

160,

170,

600,

54Pa

des

1,82

1,12

1,12

1,17

0,07

0,67

0,66

0,66

0,13

0,03

0,48

0,09

Ta

belu

l IV.

3 -

Pres

iune

a as

upra

med

iulu

i prin

păş

uni ş

i fân

eţe

Tabl

e IV

.3 -

Hum

an e

nviro

nmen

tal p

ress

ure

thro

ugh

past

ures

and

mea

dow

s


192

Fig. IV.10Presiunea umană asupra mediului prin păşuni (1970 - 2004)

Human environmental pressure through pastures (1970 - 2004)


193

Fig. IV.11 - Forme de utilizare a terenului in situl pinului negru de BanatLand use forms in the Banat black pine site


194

ovine/ ha păşuni+fâneţe), valori mai ridicate înregistrându-se în Topleţ, datorită suprafeţelor mai reduse de păşuni şi fâneţe.

Dacă se foloseşte indicele de evaluare a suprapăşunatului (număr animale/ha păşune) se observă de asemenea exis-tenţa unor valori reduse (0,27 bovine/ha păşune, 3,35 ovine/ha păşune), ceea ce arată faptul că în proximitatea situ-lui pinului negru de Banat din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei nu comunităţile umane pun probleme prin supraexploatarea păşunilor.

Analiza distribuţiei spaţiale a săla-şelor (adăposturi temporare pentru ovine, bovine şi caprine frecvente în zonele montane) arată clar că ele se concretizează în afara sitului pinului negru de Banat şi în foarte rare cazuri în proximitatea lui.

Acest lucru simplifică administrarea ariei protejate şi a sitului pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000, întrucât în cazul apariţiei unor proble-me de mediu datorate surselor exogene (păşunatul unor efective de animale din alte zone ale ţării) măsurile sunt mult mai uşor de acceptat şi implementat.

Astfel poate fi evitată degradarea vegetaţiei şi solului pe păşuni, pro-ces ce implică costuri de reabilitare semnificative ce nu pot fi suportate de comunităţile umane din zona monta-nă. Importanţa gestionării durabile a suprafeţelor cu păşuni este cu atât mai importantă în spaţiul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei cu cât repre-zintă a doua formă de utilizare a spa-ţiului după păduri, chiar dacă impactul

3,35 sheep/ha pasture), indicating that near the Banat black pine site from the Domogled-Cerna Valley National Park human communities don’t cause problems through pastures over-graze. Cottage’s (temporary shelters for sheep, cattle and goats, frequent in montan areas) spatial distribution anal-yse clearly proofs that they are situated outside the Banat black pine site and rarely near it.

This aspect simplifies the protect area’s and the Banat black pine site as a NATURA 2000 site’s manage-ment, because in appearance case of exogenous sources (animal from other parts) the measures are easier to accept and enforce.

In this way, problems related to the vegetation and soil degradation on pas-tures can be easily resolved, without large rehabilitation cost that can’t be supported by the human communities from the mountain area.

The importance of sustainable man-agement of pasture surfaces is more important in the Domogled-Cerna Valley National Park as they represent the second land use pattern, after for-ests, even though the impact on the Pinus nigra subsp. banatica habitats is considerably reduced.

Human pressure through meadows (Fig. IV.12) index equals 0,43 ha/inhabitant, with reduced values in the case of urban localities Baia de Aramă and Băile Herculane (0,06 ha/inhabitant) and increased in the rural localities Teregova and Podeni (0,9 ha/inhabitant). The reduced animal values


195

asupra habitatelor cu Pinus nigra ssp. banatica este considerabil mai redus.

Indicele de presiune umană prin fâneţe (Fig. IV.12) este de 0,43 ha/locuitor, cu valori mai reduse în cazul localită-ţilor urbane Baia de Aramă şi Băile Herculane (0,06 ha/locuitor) şi mai ridicate în aşezările rurale Teregova şi Podeni (0,9 ha/locuitor).

Valorile reduse ale efectivelor de ani-male, dublate de suprafeţele cu fâneţe destul de extinse evidenţiază existenţa unei baze furajere suficiente pentru a suporta activităţile de creştere a anima-lelor astfel încât să nu pună în pericol, pentru moment, echilibrul peisajelor din situl pinului negru de Banat.

Presiunea umană prin diferite moduri de utilizare a terenurilor a fost apreciată şi procentual prin calcularea ponderii suprafeţelor agricole şi neagricole din total suprafaţă, evidenţiindu-se variaţii uneori apreciabile (Tabelul IV.4, Fig. IV.13 ).

Astfel, ponderea agricolului din total înregistrează valori cuprinse între 8,1 % la Băile Herculane şi 64 % la Podeni.

Valoarea ridicată existentă la Podeni exprimă faptul că valorile mari ale in-dicelui de presiune umană prin agricol nu se datorează doar densităţii reduse a populaţiei (16 locuitori/km2), dar şi gradului accentuat de artificializare a mediului. Valorile ponderii agricolului din total sunt situate predominant între 35-50 %, tendinţa fiind de uşoară scă-dere după 1990 (Fig. IV.14)

Ponderea arabilului din agricol

and the extended meadow surfaces proof the existence of a ration base suf-ficient to support animal growth activi-ties, not endangering, for the moment, landscapes equillibrum in the Banat black pine site.

Human pressure through diverse means of land use was expressed by percent-ages, calculating the agricultural and un-agricultural surfaces percent from total surfaces, sometimes appreciabile variations existing (Table IV.4, Fig. IV.13 ).

Therefore, agricultural percent from total records values between 8,1 % at Băile Herculane and 64 % at Podeni.

The large value existent at Podeni ex-presses the fact that high values of hu-man pressure through agricultural isn’t entirely caused by reduced population density (16 inhabitants/km2), but by the accentuated degree of environmental artificiality also.

The values of agricultural percent from total are situated between 35-50 %, the tendency being of a slight decrease after 1990. (Fig. IV.14)

Arable percent from agricultural re-cords higher values of 10 % at Topleţ (27,8 %), Balta (25,4 %), Podeni (20,3 %), Mehadia (14,9 %) şi Isverna (13,3 %), but most of the fields are outside the Domogled-Cerna Valley National Park, their effect being reduced in the Pinus nigra subsp. banatica habitats status.

Land use dynamics offers information on the space’s valorisation stability, on the most long time effective and


196

Fig. IV.12Presiunea umană asupra mediului prin fâneţe (1970 - 2004)

Human environmental pressure through meadows (1970 - 2004)


197

Fig. IV.13Raportul agricol/neagricol în Parcul Naţional Domogled - Valea Cernei

Agricultural/ unagricultural ratio in the Domogled - Cerna Valley National Park

36%

64%

1 2Neagricol Agricol

Tabelul IV.4 - Table IV.4Ponderea terenurilor neagricole din total în unităţile administrative- teritoriale

din Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei între 1970-2004Un-agricultural lands percent from total in the territorial-administrative units

from the Domogled - Cerna Valley National Park between 1970-2004

LocalitateLocality

1970 1990 2001 2004

Baia de Aramă 48,0 60,9 54,2 49,2

Isverna 70,4 34,6 56,2 52,2

Balta 54,3 41,0 52,6 50,2

Obarşia-Cloşani 80,7 53,6 70,1 54,9

Podeni 36,9 28,3 35,6 31,7

Băile Herculane 81,1 91,4 91,9 91,9

Cornereva 53,9 54,4 53,2 53,2

Mehadia 66,8 59,1 67,6 69,8

Topleţ 84,2 87,2 84,3 74,3

Teregova 57,5 57,5 57,7 57,7

Padeş 77,2 74,1 73,8 73,9

Medie - Average 64,5 60,9 63,5 59,9


198

înregistrează valori mai ridicate de 10 % la Topleţ (27,8 %), Balta (25,4 %), Podeni (20,3 %), Mehadia (14,9 %) şi Isverna (13,3 %), însă majoritatea acestor terenuri se află în exteriorul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, proiecţia lor fiind redusă în starea habitatelor cu Pinus nigra ssp. banatica. Dinamica modului de uti-lizare a terenurilor oferă informaţii asupra stabilităţii valorizării spaţiu-lui, a formelor de utilizare cu eficienţa şi rentabilitatea cea mai ridicată pe termen lung, a incidenţei politicilor sectoriale (funciare, demografice, eco-nomice, de mediu) în teritoriu etc. În ariile protejate dinamica modului de utilizare a terenurilor este un indica-tor foarte important pe baza căruia se evaluează eficienţa ariei protejate pe termen scurt, mediu şi lung.

În concluzie, indicii de presiune uma-nă în unităţile administrativ-teritoriale incluse în Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei înregistrează valori in-fluenţate foarte puternic de distribuţia densităţii populaţiei. Cu toate acestea, este evident profilul silvo-pastoral al zonei (Fig. IV.15, IV.16) şi tendinţa de extindere a suprafeţelor cu păşuni în detrimentul suprafeţelor arabile şi cu fâneţe, fapt ce trebuie luat în conside-raţie în evaluarea impactelor viitoare şi în stabilirea activităţilor de mana-gement şi monitoring din situl pinului negru de Banat (Fig. IV. 17).

commercial use forms, on the ter-ritorial incidence of sector policies (landed, demographic, economic, environmental).

In the protected areas, land use dy-namic is an important indicator based on which the efficiency in short, me-dium and long term of the protected area is evaluated.

In conclusion, human pressure indices in the territorial administrative units in-cluded in the Domogled-Cerna Valley National Park record values strongly influenced by the population density distribution.

Neither the less, the forestry-pastoral profile of the zone (Fig. IV.15, IV.16) is obvious, and the tendency of pasture surfaces expanding in the place of ar-able and meadow fields, fact that needs to be considered in evaluating future impacts and in establishing manage-ment and monitoring activities in the Banat black pine site (Fig. IV. 17).Tourism Impact on the Pinus nigra subsp. banatica site

Tourist activities are seen as an alter-native for the financial support of the administrative and protection activities within the protected areas, but also as a mean of promoting their image.

Promotion of the organised tourist activities is a main objective for these categories of protected areas, which are trying to solve in this way the relation-ship with the local communities, by providing a sustainable alternative for development. In the Domogled-Cerna Valley National Park, the tourist activi-ties includes health spa, tourism and

Impactul turismului asupra sitului Pinus nigra ssp. banatica

Activităţile turistice pot fi privite ca o alternativă de susţinere financiară a activităţilor administrative şi de


199

Fig. IV. 14Ponderea suprafeţelor agricole din totalul suprafeţei comunei

(1970 - 2004)Percent of agricultural land among the total surface of the

village (1970 - 2004)


200

Fig. IV.15Ponderea păşunilor şi fâneţelor în suprafeţele agricole (1970 - 2004)

Percent of pastures and meadows in the agricultural land (1970 - 2004)


201

Fig. IV.16Densitatea sălaşelor în Parcul Naţional Dompgled - Valea CerneiCottage density in the Domogled - Cerna Valley National Park


202

Fig. IV. 17Stână în proximitatea sitului pinului negru de Banat

Sheepfold near the Banat black pine site

protecţie din ariile protejate, dar şi de promovare a imaginii şi funcţiilor acestora.

Rolul multifuncţional al activităţilor turistice organizate reprezintă un obiectiv principal pentru ariile pro-tejate, care doresc să rezolve astfel relaţia cu comunităţile umane locale şi nu numai, prin oferirea unei alternative durabile de dezvoltare.

În Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei aceste activităţi se rezumă la turismul balnear şi la drumeţii, deşi ar exista un potenţial deosebit pentru

walking excursions, although there is a special potential for educational and scientific tourism, and also for ex-treme sports like climbing, paraglider etc. (fig.IV.18)

The impact of tourist activities on the environment in the Banat black pine site area consists only of:

- illegal sampling of flora species for decorative purposes or for medical ones;

- secondary paths formation, mainly because the official paths are not


203

turismul educaţional, ştiinţific la care se adaugă desfăşurarea unor sporturi extreme: escaladă, parapantă, etc. (fig.IV.18)

Impactul activităţilor turistice asupra mediului, în arealul sitului pinului ne-gru de Banat induce:

- colectare ilegală de specii floristice ce prezintă atractivitate pentru orna-ment sau pentru scopuri medicinale;

- potecire, în special datorită faptu-lui că traseele nu sunt întotdeauna respectate;

- apariţia de depozite necontrolate de deşeuri asimilabile cu cele menajere; (fig. IV.19, a)

- creşterea riscului de incendii prin utilizarea vetrelor de foc în turismul de weekend;

- apariţia de spaţii vandalizate (vegetaţie, elemente geomorfologice şi geologice), în special în proximi-tatea traseelor turistice şi a punctelor atractive;

- transformarea spaţiilor de facilităţi/puncte de odihnă pe căile de acces sau belvedere în focare de degradare a peisajului sau de risc pentru pădurea de pin din proximitate.

De asemenea, în Băile Herculane, importantă staţiune balneară ce îndeplineşte această funcţie de mai bine de 1900 de ani (primele construcţii, respectiv “Termele Romane”, de uti-lizare a apelor termale fiind implantate aici după anul 105 d.Cr.), dezvoltarea infrastructurilor de primire a turiştilor a determinat o creştere a suprafeţelor construite, cu impact local asupra

always respected;

- appearance of uncontrolled wastes deposits that can be assimilated with the domestic wastes; (fig. IV.19, a)

- increased risk of fire due to the use of fire by tourists for food preparation;

- appearance of vandalised species (flora, geomorphological and geo-logical elements), mainly close to the tourist path and attractive points neigh-bouring areas;

- transforming the facilities areas (resting points on the walking routes or belvedere points) in landscape deg-radation areas or of a risk for the pine forest in the neighbourhood.

Also, Băile Herculane is a very impor-tant health spa for more than 1900 years, the first buildings - “Termele Romane” (Roman Hot Baths) – for using the thermal springs being established here after 105 A.D. The development of tourist infrastructure determined an increase of the build areas, with a local impact on the natural ecosystems.

Though, the tourist activities impact on the environment is rather reduced, mainly due to the relatively low tour-ist flow that get into the Banat black pine site. The lack of tourist walking paths, the difficulty in using the exist-ing ones, guarantee a certain security to the Banat black pine site.

The tourist activities impact on the Banat black pine is indirect for the time being (Fig. IV.20), being a projection of the interaction between the tourist human needs and visiting the Baile Herculane health spa and the Cernei


204

Fig. IV. 18Sporturi extreme desfăşurate în situl pinului

negru de BanatExtreme sports in the Banat black pine site

Fig. IV. 19(a) Depozitare neconformă a deşeurilor (b) Depozitare controlată, introdusă ca

urmare a activităţilor derulate în proiectul LIFE Nature(a) Uncontrolled waste deposits (b) Controlled temporary waste deposits, intro-

duced in the frame of LIFE Nature project

a.

b.


205

ecosistemelor naturale.

Impactul activităţilor turistice asupra mediului este pentru această etapă destul de redus în special datorită fluxului relativ scăzut de turişti care accesează situl pinului negru de Banat. Inexistenţa traseelor amenajate, dificul-tatea de a fi parcurse a celor existente, oferă încă o siguranţă sitului pinului negru de Banat că nu va cădea victimă vandalizării.

Impactul activităţilor turistice în are-alul sitului pinului negru de Banat are pentru moment un efect indirect (Fig. IV.20), el fiind o proiecţie a interacţiunii nevoilor umane a turiştilor ce vizitează Băile Herculane şi în general Valea Cernei cu explozia ei de pensiuni tur-istice după 1990.

Activităţile de estimare a vecto-rilor de impact al turismului au fost

Fig. IV. 20Impactul turismului asupra mediului în siturile cu Pinus nigra ssp. banatica Tourism impact on the environment in the Pinus nigra ssp. banatica sites

Valley with its collection of tourist pensions that appeared after 1990.

The activities for assesing the impact vectors of the tourism have been performed between 12th and 15th og August 2005. The assessment con-sisted of:

- inventorying the tourist flows on the three main access routes towards the Banat black pine sites in the Mehedinti Mountains;

- assessing the tourist perception re-garding the Banat black pine, through the use of questionnaires on the people that have been using these walking paths.

During the two days of week-end, the meteorological conditions were relatively favourable. Although the sky was clouded on Saturday, August 12th, 2005, on Sunday, the really


206

derulate în perioada 12-15 august 2005. Evidenţierea impactului turistic asupra sitului pinului negru de Banat a constat în:

- inventarierea fluxurilor de turişti pe trei trasee considerate ca fiind prin-cipale căi de acces către situl pinului negru de Banat din Munţii Mehedinţi;

- evaluarea percepţiei turiştilor privind pinul negru de Banat, prin aplicarea de chestionare persoanelor care au utilizat aceste trasee.

În cele două zile de week-end, condiţiile meteorologice au fost relativ favorabile. Deşi cerul a fost mai mult înnorat în ziua de sâmbătă 12 august 2005, duminică cerul extrem de senin chema spre culmile Munţilor Mehedinţi mai mulţi vizitatori. Temperaturile în cele două zile au fost ridicate, de peste 20°C, şi nu au căzut precipitaţii în timpul zilei. Chiar şi în aceste condiţii fluxurile de turişti au fost destul de scăzute, înregistrându-se următoarele valori:

- pe traseul către Crucea Albă-Izvorul Jerălău sau Vf. Domogled au urcat 110 turişti, repartizaţi aproximativ egal în cele două zile (53 sâmbătă, 56 duminică);

- pe traseul către Cascada lui Roşeţ, numărul de turişti a fost mult mai mare duminică (21) dacât sâmbătă (7);

- pe traseul prin Cheile Ţesnei numărul de turişti a fost foarte mare sâmbătă (45) în schimb duminică nu au urcat pe traseu decât 3 persoane. Motivele acestei fluctuaţii nu au putut fi identifi-cate, putem doar presupune că o bună

clear sky attracted several visitors to the Mehedinti Mountains peaks. The temperatures during the two days were high, over 20 °C, and no precipitations appeared during the day. Even in those conditions, the tourist flows were rather low, showing the following values:

- on the route towards the Crucea Albă-Izvorul Jerălău or Vf. Domogled, 110 tourists walked, distributed relatively equal between the two days (53 on Saturday, 56 on Sunday);

- on the route towards Cascada lui Roşeţ, the number of tourists was much higher on Sunday (21) than on Saturday (7);

- on the route through Cheile Ţesnei, the number of tourists was quite higher on Saturday (45), while on Sunday only 3 people were noticed. The reasons of this difference cannot be identified, we can only assume that most of the people that went up on Sunday were here for the week-end.

On Monday, the meteorological condi-tions were less comfortable, the high nebulosity being accompanied by re-duced precipitation.

For this reason, nobody frequented the route towards Crucea Albă in the morn-ing, route considered to be the nearest for the tourists in Băile Herculane health spa.

Due to the bad weather, we were un-able to check the other routes. The change in the afternoon weather lead to changes in the use of the marked walk-ing routes that pass across or reach the Banat black pine site.


207

parte din cei care au urcat sâmbătă erau veniţi pentru week-end.

În ziua de luni, condiţiile meteoro-logice au fost mai puţin confortabile, pe lângă nebulozitatea mare apărând şi precipitaţii reduse cantitativ. Din acest motiv, traseul către Crucea Albă, considerat de noi cel mai aproape de utilizatorii staţiunii Băile Herculane nu a fost frecventat de nici o persoană în timpul dimineţii, celelalte trasee neputând fi verificate din cauza tim-pului nefavorabil. Schimbarea vremii după-amiază a condus şi la modificări în utilizarea traseelor marcate care traversează sau ajung în situl pinului ne-gru de Banat. Din analiza răspunsurilor la întrebările chestionarului aplicat am reţinut următoarele:

Structura eşantionului

- 70 % bărbaţi, 30 % femei

- Echilibrat pe grupe de vârstă (excepţie copiii sub 15 ani şi persoanele peste 60 ani)

- 60 % studii superioare, restul studii medii sau 10 clase

Analiza spaţiilor geografice de provenienţă a evidenţiat o distribuţie heterogenă a repondenţilor (Fig. IV. 21). S-a constatat că ariile principale de provenienţă au fost dominant din Banat, Bucureşti, Oltenia, vestul Munteniei, estul Moldovei. S-au în-registrat doar două persoane străine, respectiv Germania şi S.U.A.

Evaluarea motivaţiei:

Inexistenţa până la crearea Centrului de Vizitare (Fig. V. 22) a unei surse de informare corectă şi coerentă asupra

By analysing the answers for the ques-tionnaires questions, we have noticed the following aspects:

Sample structure

- 70% men, 30% women;

- well balanced on age groups (with the exception of children under 15 and people over 60);

- 60% higher education graduates, the rest – highschool or lower vocational studies graduates;

- the analysis of the tourists geographi-cal origin emphasised a quite heteroge-neous distribution of those responding to the questionnaires (Fig. IV. 21).

It was noticed that the main areas of origin were Banat, Bucharest, Oltenia, western Muntenia, east of Moldova. Only two foreign people were regis-tered from Germany and U. S.A.

Assessing motivation:

There was a lack of a coherent and correct information source regarding the value of the landscapes surround-ing the Baile Herculane spa prior to the establishment of the Visitation Centre (Fig. V. 22).

This explain the different percentage of those choosing the walking pathways (Fig. V. 23).

Even in these conditions, the spectacu-lar landscapes are still the most attrac-tive aspects of the Domogled-Cerna Valley National Park.

Walking pathways use frequency

- More than 60% of the tourists were on the mentioned route for the first


208

Fig. IV. 21Provenienţa turiştilor intervievaţi în perioada 12-15 august 2005

Tourists provenience in the 12-12 august 2005 period

Fig. IV. 22Centrul de vizitare Băile Herculane

Visiting centre Băile Herculane


209

valorii peisajelor din jurul staţiunii Băile Herculane explică ponderea diferită a celor care alegeau traseele de vizitare (Fig. V. 23). Şi în aceste condiţii tot peisajul spectaculos con-stituie marea atractivitate a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei.

Frecvenţa de utilizare a traseului

- Peste 60 % din turişti se aflau pentru prima dată pe traseul respectiv

- Cu rare excepţii, frecvenţa de utilizare a traseelor nu depăşeşte o dată pe an

- 88 % dintre turiştii intervievaţi au vizitat staţiunea Băile Herculane nu-mai pe timpul verii

Gradul de informare privind pinul negru de Banat

- Sursele de informare sunt recomandări ale altor grupuri de turişti (inclusiv cluburi de turism sau alpinism) şi ghi-durile turistice, editate înainte de 1989

Fig. IV. 23Motivaţia turiştilor pentru alegerea traseelor de vizitare

Tourists motivation for selecting visiting pathways

time;

- With rare exceptions, the routes use frequency do not exceeds once a year;

- 88 % of the interviewd tourists vis-ited the Băile Herculane health spa only during the summer.

The awareness degree on the Banat black pine

- The information sources are recom-mendations of other tourists groups (including tourism and climbing clubs) and tourist guides edited before 1989

- From the discussions with the tour-ists, the lack of information means addressed to the public has been em-phasised; they have required leaflets, brochures, tourist maps and guides, information panels and clear marks regarding the access towards the bel-vedere points.


210

- Din discuţiile cu turiştii a reieşit lipsa sau insuficienţa mijloacelor de infor-mare a publicului, majoritatea solic-itând editarea de pliante, broşuri, hărţi şi ghiduri turistice, plasarea de panouri explicative şi indicatoare clare de ac-cesibilitate spre punctele de belvedere

Contribuţia pinului negru de Banat la atractivitatea peisajului

Turiştii consideră în general că pinul negru influenţează mult atrac-tivitatea peisajului dar rezultatele sunt influenţate, după părerea noastră, de tendinţa repondenţilor de a exagera, pentru a răspunde “bine” la interviu

Unele răspunsuri fac diferenţa între părerea proprie (pinul este foarte important în peisaj) cu a celorlalte persoane (pentru care pinul nu e ste important). O atenţie deosebită este acordată pinului negru de Banat de către persoanele care l-au remarcat în peisaj şi îndeosebi de cele care cunosc statutul său de protecţie.

Mijloace de protecţie pentru pinul ne-gru de Banat – Ponderea răspunsurilor în evaluarea contribuţiei pinului la atractivitatea peisajului din proximi-tatea Băilor Herculane. Deşi numărul repondenţilor a fost redus şi experi-mentul nu a fost repetat de mai multe ori se impune a se reţine trei direcţii prioritare de protecţie şi anume:

- Informarea publică, mediatiza-rea pinului negru, signaletică, educaţie ecologică deşi există şi opinii contrare;

- Protecţia mediului în care trăiesc pinii negri, ca de altfel a întregii păduri;

The Banat black pine contribution to the landscape attractivity

Tourists generally consider that the black pine significantly influences the landscape attractivity, but to our opinion, the results are influenced by the responding subjects trend to give «good answers» for the interview.

Some answers state a difference between the personal opinion (the pine is very important as part of the landscape) with the one of other persons (for whom the pine it is not important).

A greater importance is given to the Banat black pine by the people that no-ticed him and mainly by those knowing about its statute as a protected species.

Ways to protected the Banat black pine – Reponses percentage in assessing the pine contribution to the landscape attractivity in the Baile Herculane spa neighbouring areas

Although the number of respondents was low and the experiment has not been repeated several times, it is necessary to emphasise the recom-mendations made in what concerns the protection priorities:

- Public awareness, black pine pres-ence in the media, signals installation, environmental education although there are also “cons”;

- Environmental protection in the black pine areas, as well as of the entire;

- The pines are not under threat, they defend themselves through the fact they are hardly accessible.


211

- Pinii nu sunt ameninţaţi, se apără sin-guri prin faptul că sunt greu accesibili.

Pădurile de pin negru de Banat – pro-tejate prin lege

La întrebarea “Ştiaţi că pădurile de pin negru sunt ocrotite prin lege ?“ (Fig.IV .24) peste 71% din cei intervievaţi au răspuns NU, fapt ce atrage atenţia asupra necesităţii activităţii de educare a populaţiei în direcţia cunoaşterii valorilor patrimoniale ale peisajului natural. Dintre cei care au declarat că au cunoaştinţă de existenţa unor exigenţe în protejarea pinului negru de Banat, 50 % nu l-au remarcat în peisaj şi nici nu puteau să enumere câteva caracteristici ale acestui arbore. Constatarea induce o alertă la nivelul agenţilor de parc şi a Administraţiei Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei în direcţia mediatizării valorii ştiinţifice şi patrimoniale a acestui bio-indicator de mediu, emblematic pentru

Fig. IV. 24Pădurile de pin negru de Banat – protejate prin lege ?

The Banat black pine forests – are protected by the legal framework ?

The Banat black pine forests – pro-tected by the legal framework

When asking the question “Did you know that the black pine forests are protected by the law?“ (Fig. V. 24), more than 71 of those interviewed responded NO, which emphasises the fact that there is a need in training the park population towards a good knowl-edge on the natural landscapes values.

From those declaring to know about the existence of some requirements related to the Banat black pine protec-tion, 50% could not identify it in the landscape or were unabled to mention some characteristics of this tree.

This remark induces an alert in the Domogled-Cerna Valley National Park administration and the park agents towards the need to disseminate the scientific and heritage value of this en-vironmental bioindicator, a landmark


212

aria protejată ce o gestionează.

Organizarea anuală a “Festivalului pinului negru de Banat” la Băile Herculane (Fig IV.25) ca urmare a implementării programului LIFE Nature constitue un eveniment local. El a creat deja fluxuri turistice apreciabile atât din judeţele din proximitate cât şi din altele mai îndepărtate sau din ţări ale Uniunii Europene.

Gestionarea vizitării sitului pinu-lui negru de Banat v-a trebui să fie dublată de activităţi de educare în direcţia diminuării riscului de incendii, vandalizări ale florei şi faunei, deşeuri menajere depozitate necontrolat.

Fig IV.25Festivalului pinului negru de Banat

The Banat black pine festival

of the protected area that manages it.

The annual organisation of the “The Banat Black Pine Festival” (Fig IV.25) in Băile Herculane as part of the LIFE Nature “Pinus nigra subsp. ba-natica forests” project implementation already established significant tourist flows in both neighbouring counties but also in those located at a greater distance and even within European Union countries. The management of the Banat black pine site visitation must be accompanied by educational activities that to reduce the fire risk, flora and fauna damages, luncontrolled wastes deposits.


213

IV.3. Compatibilitatea activităţilor umane cu exigenţele prezervării situ-lui pinului negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) ca sit NATURA 2000

Ansamblu cu o deosebită diversitate biologică, genetică şi estetică, situl pinului negru de Banat se constituie în arealul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei într-un component emblematic care va contribui în mod esenţial la salvarea resurselor teritori-ale ale acestei arii protejate.

Atractivitatea peisajului dominat de pinul negru de Banat s-a accentuat de-a lungul secolelor şi îndeosebi după derularea programului LIFE NATURA „Pădurile de Pinus nigra ssp. banatica – parte a reţelei NATURA 2000”.

Vocaţia pentru turism a peisajelor natu-rale ale sitului pinului negru de Banat nu trebuie să conducă la distrugerea lor, ci la valorizarea lor durabilă, la atragerea în circuitul dezvoltării proi-ectelor de revitalizare a ruralului izo-lat. Includerea în reţeaua NATURA 2000 a sitului pinului negru de Banat implică integrarea politicilor de ame-najare a teritoriului unităţilor adminis-trativ-teritoriale cu cele ale conservării capitalului natural. Pornind de la faptul că prezervarea naturii face parte din amenajarea teritoriului activităţile economice existente în proximitatea sitului necesită o gestionare atentă şi în relaţie directă cu exigenţele conservării habitatelor şi speciilor de interes comunitar.

IV.3. The compatibility between the human needs and the requirements of the Banat black pine (Pinus nigra subsp. Banatica) site preservation as a NATURA 2000 site

A system with a special biological, genetic and estetic diversity, the Banat black pine site represents a landmark of the Domogled-Cerna Valley National Park area, and will significantly con-tribute to saving the territorial resourc-es of this protected area.

The attractiveness of the landscape dominated by the Banat black pine has been emphasised over the centuries and mainly after the implementation of the project entitled LIFE NATURE „Pinus nigra subsp. banatica forests – part of the NATURA 2000 Network”.

The tourist vocation of the natural landscape within the Banat black pine site should not lead to their destruc-tion, but to their sustainable use, in order to attract development projects that to revival the remote rural areas.Banat black pine site inclusion into the NATURA 2000 network requires a tuning between the local develop-ment and urban planning policies, with those related to the natural capital con-servation. Starting from the premise that nature preservation is part of the territorial management, the economic activities existing in the site neigh-bourhood require careful planing and in direct connection with the require-ments enforced by the conservation of species and habitats of a communitar-ian importance.


214

Patrimoniul natural bogat al sitului nu trebuie să fie victima internalităţilor naturale cumulate cu externalităţile antropice. Activităţile silvo-pastorale, ca şi cele turistice, vor trebui gestionate şi monitorizate astfel încât să nu aibă o proiecţie sinergică negativă asupra habitatelor şi regenerării pinului negru de Banat ori a speciilor însoţitoare.

Activitatea agricolă sau pastorală tradiţională a păstrat biodiversitatea şi unicitatea peisajului pinului. Agresivitatea noilor construcţii din proximitatea sitului asupra gospodăriilor tradiţionale nu trebuie transformată într-o presiune turistică (Fig. IV.26) greu de evaluat ca mod de manifestare şi degradare a mediului.

De asemenea, turismul, această paradigmă a secolului XXI, trebuie reglementat în raport cu gradul de suportabilitate a mediului din proximi-tatea sitului şi din arealul acestuia.

Costurile de gestiune a sitului pinului negru de Banat, ca sit NATURA 2000, vor trebui suportate atât de comunităţile locale, cât şi de agenţii economici care valorizează resursele teritoriale ale sitului sau pe cele din proximitate (Fig. IV.27).

Activităţile umane analizate se menţin într-un echilibru relativ cu funcţionalitatea şi biodiversitatea ecosistemelor forestiere din situl pinului negru de Banat.

Calculând indicele de naturalitate (Fig. IV. 28) se constată dominanţa în situl pinului a valorilor de peste 45 %, ceea ce reprezintă peisaje slab afectate de activitatea antropică.

The rich natural heritage of the site should not be the victim of both natu-ral and anthropogenic disturbances. The forestry and pastoral activities, as well as the tourist ones, should be man-aged so they do not have a synergistic projection on the regeneration and the habitats of the Banat black pine or ac-companying species.

The traditional agricultural or pas-toral activities kept undisturbed the pine landscape biodiversity and unique characteristics. But the aggressive new buildings surrounding the site on the traditional households should not be transformed into a tourist pressure (Fig. IV.26), much harder to assess from its behaviour side and environ-ment degradation.

Also, the tourism, the paradigm of the 21st Century, must achieve standards that consider environment supportability in the site area and its surroundings.

The management costs of the Banat black pine site should be covered by the local communities, as well as the economic agents that use the site resources or from its proximity. (Fig. IV.27).

The anthropogenic activities consid-ered still maintain a balance with the functionality and the biodiversity of the forest ecosystems within the Banat black pine site. From the values of the naturality index, (Fig. IV. 28) it is possible to notice for the pine site that the dominant values are those over 45 %, which are characteristic for weakly anthropogenic influenced landscapes.


215

Fig IV.27 - Oferta pentru activităţi hoteliere în Băile HerculaneHotels activities offer in Băile Herculane

Fig IV.26 - Presiunea noilor construcţii asupra gospodăriilor tradiţionaleNew constructions pressure on traditional households


216

Fig IV.28 D

istribuţia spaţială a valorilor indicelui de naturalitate în Parcul Naţional D

omogled-Valea C

erneiSpatial distribution on the naturality index values in the D

omogled - Valea C

ernei National Park


217

Densitatea sălaşelor (vezi Fig. IV.16), un alt indicator de evaluare a compatibilităţii activităţilor umane cu exigenţele prezervării sitului pinului negru de Banat, relevă o ameninţare îndeosebi în segmentul din Munţii Mehedinţi al sitului.

Acest fapt atrage atenţia asupra necesităţii monitorizării dinamicii spaţiale şi temporale a acestora.

Un alt indicator a cărui favorabilitate trebuie luată în considerare este atrac-tivitatea turistică.

Deocamdată, s-a constatat că turiştii consideră pinul negru de Banat drept un component al peisajului care nu influenţează prea mult atractivitatea sitului, poziţia lui fiind pe trasee tur-istice greu accesibile.

Dacă am lua în calcul însă motivaţia turiştilor (Fig. IV.23) pentru alegerea traseelor de vizitare tocmai peisajul spectaculos este factorul determinant. Nevoia de spaţiu pentru a susţine flux-urile de turişti în creştere, dezvoltarea infrastructurilor de primire, transport, acumularea deşeurilor (Fig. IV. 19) sunt numai câţiva indicatori ce trebuie luaţi în considerare în evaluarea necesităţii prezervării sitului pinului negru de Banat. Până în momentul de faţă este cert că numărul turiştilor nu afectează regenerarea naturală a vegetaţiei situ-lui. S-ar putea ca tocmai mediatizarea valorii peisagere a pinului fără activităţi paralele de conştientizare şi evaluare să conducă la efecte nedorite.

Cottage density (see Fig. IV.16), an-other indicator for assessing the com-patibility between the human activities and the conservation requirements for the Banat black pine preservation, show a threat mainly in the Mehedinti Mountains part.

This fact draws attention on the need to monitor the spatial and temporal dy-namics of the cottages.Another index whose favourability should be consid-ered is the tourist attractiveness.

For the time being, the tourists consider that the Banat black pine do not influ-ences very significant the landscape attractiveness, its position being hardly accessible.

If we consider tourists motivation (Fig. IV.23) when choosing the visita-tion paths, the spectacular landscapes are dominant. The need for space to support the increasing tourists flows, wastes accumulation (Fig. IV. 19), accommodation and transportation infrastructure development are only few indicators that should be consid-ered when assessing the favourability of Banat black pine site preservation. Until now, it is certain that the number of tourists do not affect the site natural regeneration. But it is possible that the excessive dissemination of the pine landscape value, without any simulta-neous raising awareness activities to lead to negative undesired effects.

218218


CAPITOLUL V – PRIORITĂŢI ÎN CONSERVAREA SITULUI PINULUI NEGRU DE BANAT

Stabilirea priorităţilor în conservarea habitatului pinului negru de Banat ca şi a altor habitate şi specii existente în situl pinului porneşte de la fragilitatea acestora în raport cu diversificarea accentuată a activităţilor umane în ulti-mele decenii şi îndeosebi după 1990.

V.1. Criterii utilizabile în stabilirea priorităţilor de conservare a sitului pinului negru de Banat ca sit NAtura 2000

Conservarea naturii şi a peisajelor sitului pinului negru de Banat trebuie să respecte prevederile celor două acte legislative europene şi anume Directiva Păsări a Consiliului Europei 79/409/CEE şi Directiva Habitate a Consiliului Europei 92/43/EEC, meni-te să protejeze diversitatea biologică şi valorile de patrimoniu natural la nivel regional, naţional şi european.

În articolul 3 al Directivei Habitate a Consiliului Europei se crează ba-zele pentru “constituirea unei reţele ecologice europene coerente de zone speciale de conservare sub numele de Reţeaua “NATURA 2000”. Această re-ţea, compusă din situri care adăpostesc tipuri de habitate naturale ce figurează în Anexa I şi de habitate ale speciilor ce figurează în Anexa II a directivei va asigura menţinerea sau dacă este cazul stabilirea tipurilor de habitate naturale şi a habitatelor speciilor într-o stare de

CHAPTER V - PRIORITIES IN PRESERVING BANAT’S BLACK PINE SITE

Establishing conservation priorities for the Banat black pine habitats, as for other habitats and species existent in the pine’s site begins from their fragility at the emphasized diversifica-tion of human activities in the last few decades, and specially after 1990.

V.1. Criteria used in establishing conservation priorities for the Banat black pine site as a NATURA 2000 site

Nature and landscapes conservation in the Banat black pine site must respect the provisions of the two European legislative acts, the Birds Directive of the European Council 79/409/CEE and the Habitat Directive of the European Council 92/43/EEC, designed to pro-tect biological diversity and natural patrimony values at regional, national and European level.

In the 3rd article of the Habitat Directive of the European Council creates the bases for “establishing an European coherent ecological network of special conservation areas under the name of “NATURA 2000”. This network, consists of sites preserving natural habitats types from Annex I and species habitats from Annex II, will ensure the maintaining or preserv-ing the types of natural habitats and species habitats found in a favorable

219219


conservare favorabilă.”

Reţinem din prevederile Directivei în primul rând criteriile utilizabile în prioritizarea măsurilor de conservare a sitului pinului negru de Banat:

- existenţa tipurilor de habitate natu-rale ce figurează în Anexa I: habitatul pinului negru de Banat (9530) la care se adaugă cele ale pajiştilor cu Melica ciliata (6110), izvoarele pietrifiante de la cascada Vânturătoarea (7220) etc.

- prezenţa habitatelor unor specii in-cluse în Anexa II şi anume: ghinţura (Gentiana lutea), croitorul (Rosalia alpina), rădaşca (Lucanus canus) etc. pentru a enumera numai câteva.

V.2. Armonizarea conservării sitului cu cea a patrimoniului peisager

Grija faţă de patrimoniul peisager al oricărei ţări este un act de conştiinţă, deci să nu pierdem, din raţionamente pripite, “fascinaţia pădurilor de pin”.

Magnelonne Dejeant-Pons, Director al Direcţiei Amenajarea Teritoriului şi Peisaje din cadrul Consiliului Europei în “Ghidul de valorificare a patrimo-niului rural din România” preciza că “peisajul este un liant între trecut şi prezent şi justifică protejarea numai dacă i se asigură un viitor şi dacă este transmis generaţiilor viitoare”. Noi subliniem că din bogăţie natu-rală el poate deveni produs, resursă pentru spaţiul în care se află dar şi factor în dezvoltarea durabilă locală şi regională.

conservation statute.

From the Directive provisions, the most important are the criteria used in choosing conservation measures for the Banat black pine site:

- the existence of natural habitat types that figure in Annex I: Banat black pine habitat (9530), the pastures with Melica ciliata (6110), terrifying creeks from Vânturătoarea waterfall (7220) etc.

- the presence of habitats os species included in Annex II: Gentiana lutea, tailor (Rosalia alpina), stag beetle (Lucanus canus) etc. to enumerate only a few.

V.2. Harmonising the site’s conservation with that of the LAndscape patrimony

The care for the landscape patrimony of each country is an act of conscience, so let’s not forget, from hastily reasons “the pine forests fascination”.

Magnelonne Dejeant-Pons, Director of the Territory Arrangement and Landscape Direction of the European Council in the “Capitalization guide of the rural patrimony in Romania” said that “the landscape is a binder between the past and present, justify-ing the preserving only if a future is assured and if it’s transmitted to the future generations”. We say that from the natural richness it can became a product, a resource for the space where it is found and a factor in the local and regional sustainable development.

220220


Convenţia europeană a peisajelor, Florenţa, 20 octombrie 2000 are ca obiectiv principal salvarea şi promo-varea patrimoniului statelor membre UE. Peisajul, element de patrimoniu participă direct la consolidarea iden-tităţii europene dar este şi un element esenţial în calitatea vieţii şi în protecţia şi gestionarea valorilor naturale şi culturale.

Peisajul, definit de Convenţia Europeană a peisajelor drept “acea parte a teritoriului perceput de po-pulaţie prin interacţiunea factorilor naturali cu cei umani”, impune o nouă abordare în ceea ce priveşte calitatea, protecţia, gestiunea şi amenajarea sa.

Conservarea sitului pinului negru de Banat nu are drept câmp de aplicare doar patrimoniul natural şi nici izola-rea acestuia de tot ce înseamnă nevoi sau activităţi umane. Peisajul sitului pinului negru de Banat excelează prin unicitatea sa atât ca întreg cât şi prin părţile sale componente. Activităţile de conservare a sitului trebuie să vizeze participarea publicului, a autorităţilor locale şi regionale la implementarea politicilor peisagere dar şi integrarea peisajului sitului în politicile de ame-najare a teritoriului, de mediu, agrico-le, sociale, economice care pot avea efecte directe sau indirecte asupra funcţionalităţii, structurii şi esteticii sale.

Sensibilizarea populaţiei şi actorilor locali asupra valorilor patrimoniale ale sitului pinului negru de Banat poate conferi siguranţă în implementarea activităţilor de conservare.

The European landscape Convention Florence, 20 October 2000 has as main object saving and promoting the UE member states patrimony. The land-scape, patrimony element contributes in consolidating the European identity, and its an essential element in the qual-ity of life and in protecting and manag-ing natural and cultural values.

The landscape, defined by the European landscape Convention as “that part of the territory perceived by the popula-tion through the interaction of natural and human factors”, asserts a new approach regarding its quality, protec-tion, management and arrangement.

The Banat black pine site conservation doesn’t apply only to the natural patri-mony, and its isolation from all human needs and activities. The landscapes of the Banat black pine excels through its uniqueness as a hole, and by its com-ponents. Site conservation activities must regard public, local and regional authorities participation in implement-ing landscape policies and integrat-ing site’s landscapes in the territorial arrangement, environmental, social, agricultural, economical policies with direct and indirect effects on its func-tionality, structure and aesthetic.

Sensibilisation population and local actors on the Banat black pine site pat-rimonial values can offer possibility for implementing conservation activities.

Raising awareness the role of near-by rural patrimony through its assets and products can be a way of conserva-tion for the Banat black pine site. The “cottages”- an integral part of the

221221


Conştientizarea rolului patrimoniului rural din proximitate prin bunurile şi produsele sale se poate constituii în-tr-o cale de conservare a sitului pinului negru de Banat. “Sălaşele”- parte in-tegrantă a peisajului Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei sunt un re-zultat al comuniunii omului cu natura în timp istoric. Inventarierea celor active, reabilitarea celor abandonate, valorizarea lor ca resursă teritorială ar

Fig. V.1 - Sălaş tradiţional abandonatAbandoned traditional cottage

Domogled - Cerna Valley National Park landscape, are a result of human’s communion with nature in historical times.

An inventory of the active ones, re-habilitation of those abandoned, their valorization as a territorial resource could indirectly lead to the pine site habitats conservation, and at confer-ring it patrimonial value.

conduce indirect la conservarea habi-tatelor din situl pinului şi la atribuirea valorii de patrimoniu acestuia.

V.3. Căi şi mijloace de conservare a peisajelor naturale şi seminaturale din arealul pinului negru de BAnat

Peisajele naturale iniţiale din situl pinului negru de Banat ar putea fi

V.3. Methods and means of maintaining natural and semi natural landscapes in the area of the Banat black pine

Natural initial landscapes from the Banat black site can be reconstituted from pollen data from Peştera Hoţilor, known as Gaura Tâlharului or Grota

222222


reconstituite după datele polinologice din Peştera Hoţilor, cunoscută şi sub numele de Gaura Tâlharului sau Grota Haiducilor, analizate în momente dife-rite de Boşcaiu şi Lupşa (1967) şi apoi de Cârciumaru (1971, 1996).

Concluziile paleoclimatice sunt că pădurile iniţiale erau dominate de elemente nemorale cu pondere mare a stejăretelor amestecate cu alte foioase. Culminarea încălzirii din a doua parte a Atlanticului explică slaba prezenţă a fagului. Reconstituirea stratelor de locuire a Peşterii Hoţilor şi corelarea lor cu culturile Sălcuţa şi Coţofeni atestă o trecere de la un climat mai umed la unul mai uscat. Se subliniază astfel modificarea covorului vegetal din Holocen, de la stejăriş spre fag, ale cărui urme în stratele corespunzătoare epocii bronzului şi fierului din Peştera Hoţilor deţinea circa 40% (Cârciumaru, 1996). Observaţiile asupra prezenţei gramineelor îl conduc pe Cârciumaru la concluzia că agricultura nu consti-tuia pentru locuitorii peşterii o îndelet-nicire de bază. De asemenea, creşterea ponderii fagului este asociată cu redu-cerea sensibilă a elementelor termo-file. De remarcat că în toate straturile culturii Coţofeni reducerea foioaselor este asociată “afirmării coniferelor” (Cârciumaru, 1996).

Se ştie că sedentarizarea omului a însemnat în primul rând reducerea suprafeţelor forestiere şi uneori chiar modificarea radicală a compoziţiei lor floristice dată fiind extragerea selectivă de masă lemnoasă sau introducerea în vederea satisfacerii nevoilor sale unor specii cu valoare economică mai mare.

Haiducilor, analysed in different mo-ments by Boşcaiu and Lupşa (1967) and then by Cârciumaru (1971, 1996).

Paleoclimatic conclusions are that ini-tial forests were dominated by nemoral elements with high percents of oak for-ests mixed with other deciduous.

The heating peak from Atlantic’s second part explains the poor beech presence. Rebuilding the living lay-ers from Peşterii Hoţilor at Sălcuţa and Coţofeni testifies a pass from a wet climate to a dry one, emphasing a change in the vegetation structure in Holocene, from oaks to beeches, which in the bronze and iron epoch layers from Peştera Hoţilor recorded almost 40% (Cârciumaru, 1996).

Graminaceous presence observations lead Cârciumaru to the conclusion that agriculture wasn’t a main occupation for the cave’s inhabitants.

Also, the increase of beech’s propor-tion is associated with the sensible re-duction of thermophyles elements. Its noticeable that in all layers of Coţofeni culture, the deciduous decrease is asso-ciated with a “coniferous affirmation” (Cârciumaru, 1996).

It is known that human sedentarisa-tion primarily signified forests surfaces reductions, and sometimes even the radical modification of its composition due to the selective wood logging or the introduction of species with higher economical value, that satisfy the hu-man needs.

Certain archaeological proofs that at-test the stages of initial vegetation

223223


Nu există pentru moment dovezi ar-heologice certe care să ateste etapele artificializării formaţiilor vegetale iniţiale. Documentele de atestare a localităţii Herculane din vremea ro-manilor nu vorbesc despre pin sau nu am ajuns noi la cele în care s-ar găsi asemenea precizări. Putem să presu-punem că situat dintotdeauna în partea superioară a versanţilor, pinul negru de Banat nu a atras atenţia în aceeaşi măsură ca apa izvoarelor termale şi a rămas ca şi azi “necunoscut” multora dintre cei ce au trecut pe Valea Cernei acum 1000 - 1900 de ani.

Cert este că ochiul atent al vizitatorului nu-l poate disocia de albul calcarului

Fig. V.2 - Abrupt calcaros - loc “preferat” al pinului negru de BanatCalcareous abrupt - “preffered” place of the Banat black pine

formations artificialisation don’t exist for the moment. Attestation documents for Herculane, since the roman epoch, don’t mention the pine, or we haven’t reached the ones that might contain such provisions. We can assume that having been forever situated in the su-perior part of versants, the Banat black pine hasn’t drawn as much attention as the hot springs water, and remained “unknown” to many of those passing through Cerna Valley, 1000 - 1900 years behind.

It is certain that the visitants eye can’t dissociate it from the limestone white and sky blue (fig. V.2). The harmony of these landscapes is unique and

224224


şi albastrul cerului (fig. V.2). Trebuie să recunoaştem că armonia acestor peisaje este unică şi irepetabilă în alte spaţii carpatice.

Nu putem vorbi azi de aceleaşi păduri care se instalau aici în epoca fierului şi nici de cele ce au urmat, căci şi ecosistemele forestiere au o dinamică naturală accelerată. Ce se poate afirma este că în extremităţile lor altitudinale pădurile de pin negru de Banat vin în contact cu pădurea de fag în care omul desfăşoară o activitate intensă

Fig. V.3 - Exploatarea masei lemnoase în pădurile nemorale din proximitatea sitului pinului negru de Banat - Logging activities in decidous forests fron the

surrooundings of the Banat black pine site

non repeatable in other Carpathian spaces.

We can’t speak today of the same for-ests existing here in the Iron Age, and neither of those who followed, because the forest ecosystems have an acceler-ated natural dynamic.

It can be stated, that in their altitudinal extremities, the Banat black pine forest come in contact with the beech forest in which the humans have an intense activity by logging wood (fig.V.3) and

prin exploatarea de masă lemnoasă (fig.V.3) şi chiar prin defrişare pentru extinderea păşunilor, ori plantarea cu specii mai eficiente economic.

Conservarea peisajelor naturale şi seminaturale din situl pinului negru

even by cutting trees for pastures ex-tension, or plantation of species more efficient economic.Natural and semi natural landscapes conservation in the Banat black pine site requires particular measures,

225225


de Banat presupune măsuri particula-re, dar în conformitate cu Convenţia europeană a peisajului şi exigenţele siturilor NATURA 2000.

Protejarea diversităţii biologice, a for-melor de relief, a resurselor de apă, pe scurt a resurselor teritoriale ca părţi ale peisajelor, fără a bulversa dezvoltarea comunităţilor umane şi amenajarea te-ritoriului implică demonstrarea valorii patrimoniale şi durabilitatea acestor locuri.

Concret se impune:

- elaborarea unor programe de mă-suri care să permită evaluarea utilităţii pentru dezvoltarea umană a acestor peisaje;

- conştientizarea pe orice cale a valo-rii de resursă patrimonială a peisajelor sitului şi a fragilităţii relaţiilor om-na-tură (fig. V.4);

- educaţia la toate nivele grupelor de vârstă pentru o atitudine etică faţă de Natură ca externalitate dar şi ca resur-să care evoluează în relaţie directă cu omul;

- evaluarea corectă a resurselor ecolo-gice ale peisajului pentru a oferi o şan-să de dezvoltare durabilă comunităţilor umane din proximitatea sitului;

- menţinerea identităţii spaţiului rural din proximitatea sitului pinului negru de Banat (fig. V.5);

- ameliorarea utilizării şi valorificării resurselor teritoriale locale la nivelul unităţilor administrative teritoriale pentru a nu afecta situl pinului negru de Banat.

compliant with the European land-scape Convention and the exacting of the NATURA 2000 sites.Protecting biological diversity, land-forms, water resources, short speaking of territorial resources as landscape parts, without affecting human com-munities development and territorial arrangement involves demonstrating the patrimonial values and the sustain-ability of these parts.Concretely we must:- elaborate measure programmes that allow an utility evaluation for the hu-man development of these landscapes;- consciousness in any way of the patrimonial resource value of site’s landscapes and the fragility of human- nature relationships (fig. V.4);- education at all age levels for an ethical attitude towards Nature as an externality and as a resource evolving in direct relation with humans;- correct evaluation of landscape’s eco-logical resources to offer a chance of sustainable development to the human communities living near the site;- maintaining the rural’s space near the Banat black pine site identity (fig. V.5);- amelioration of use and valorization for territorial resources at the teritorial-administrative units level, in order not to affect the Banat black pine site.

226226


Fig. V.4 - Peisajul sitului - resursă patrimonială pentru staţiunea balneoclim

aterică Băile H

erculane din proximitate

Site’s landscape - patrimonial resource for the B

ăile Herculane spa from

the site neighbourhood

227227


Fig. V.5 - Morile de apă, element de patrimoniu al spaţiului rural din situl pinu-lui negru de Banat

Water mills, patrimony element of the rural space from the Banat black pine site

228228


V.4. Menţinerea identităţii spaţiului rural din arealul sitului între realitate şi necesitate

Spaţiile rurale situate în proximitatea arealului sitului pinului negru de Banat se află la contactul dintre două provincii istorice ale României, Banat şi Oltenia, caracterizate prin manifestări istorice, culturale şi comportamentale diferite. Din acest motiv, identitatea spaţiilor rurale din proximitatea sitului pinului negru de Banat trebuie raportată la cele două areale geografice al căror patri-moniu etnocultural s-a impus valoric la nivel naţional şi european.

Menţinerea identităţii spaţiului rural din proximitatea sitului pinului negru de Banat este un obiectiv prioritar în managementul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi a sitului pinului negru de Banat, în contextul în care procesul de dezintegrare şi agresare a mediului rural tradiţional devine o realitate, iar stabilitatea eco-sistemelor naturale din ce în ce mai fragilă.

Departe de a fi doar un proces actual, pierderea identităţii spaţiului rural este un fenomen accentuat de tendinţa de depopulare a satelor, de dezinteresul de conservare şi promovare a tradiţiilor şi de inserţia „noului” în tradiţional. Pierderea identităţii spaţiului rural tinde să se manifeste atât în plan spiritual, cât şi în plan material. Modul de organizare a gospodăriilor şi de exploatare a tere-nurilor agricole şi forestiere, piloni de bază ai exploatării spaţiului tradiţional din situl pinului negru de Banat, tind să fie din ce în ce mai puternic afectate

V.4. Maintaining the identity of rural space in the site area - between reality and necessity

The rural spaces situated near the area of the Banat black pine site are found at the contact zone of two Romanian historical provinces, Banat and Oltenia, characterised through different histori-cal, cultural and behavior manifesta-tions. This is why, the identity of the spaces from the Banat black pine site must be correlated with the two geographical areas nhich etnocultural patrimony impossed at national and European level.

Maintaining the identity of rural space in the site of the Banat black pine is a prioritary objective in the manage-ment of the Domogled-Cerna Valley National Park and in that of the Banat black pine site, considering that the dissolution and agression process of the traditional rural environment is a reality, and n the stability on natural ecosystems is more and more fragile.

Far from being only an actual process, the identity loss of the rural space is a phenomenon emphased by the villages depopulation tendency, by a lack of in-terest in preserving and promoting tra-ditions, and by the insertion of “new” in the traditional. The loss of identity of the rural space tends to manifest both in material and in spiritual ways.

The organization of households and the exploitation of agricultural and forestry fields, the basis of the tradi-tional space exploitation in the site of the Banat black pine, tend to be more

229229


de interferenţele economiei de piaţă, orientată spre negarea unicităţii şi maximizarea profitului.

În proximitatea sitului pinului negru de Banat, modul de proprietate a accen-tuat procesul de pierdere a identităţii spaţiului rural, în contextul în care tot mai multe resurse locale (teren, resurse forestiere, resurse minerale, etc.) sunt înstrăinate.

Astfel, acţiunile de menţinere a identităţii spaţiului rural din prox-imitatea sitului pinului negru de Banat trebuie să pornească de la îndepărtarea factorilor cauzatori (de-popularea masivă, diversitatea redusă a activităţilor economice care pot susţine comunităţile rurale, accentuarea proce-sului de înstrăinare a proprietăţilor şi resurselor) şi să continue cu conser-varea şi promovarea patrimoniului natural şi cultural local.

V.5. Ameliorarea utilizării şi valorificării resurselor teritoriale locale

Încadrate în categoria zonelor frag-ile ecologic, zonele montane se caracterizează prin restricţii diverse pe care le impun comunităţilor biologice şi amenajărilor antropice. Din acest motiv, utilizarea raţională a resursel-or teritoriale, fie că este vorba de el-ementele naturale sau culturale, este o condiţie esenţială pentru evitarea dezechilibrelor ecologice.

În arealul sitului pinului negru de Banat, de importanţă maximă este menţinerea unui raport teritorial

and more affected by the interferences of market economy, orientated towards denial unicity and maximasing profit.

Near the Banat black pine site, the property regime emphased the pro-cess of rural space identity loss, in the context in which more local resources (land, forestry resources, mineral re-sources, etc.) are sold.

Therefore, actions of maintaining the identity of rural spaces near the Banat black pine site must begin from removing the causative factors (mas-sive depopulations, reduced diversity of economical activities that can sus-tain rural communities, emphasing the process of selling proprieties and resources) and to continue conserv-ing and promoting local natural and cultural patrimony.

V.5. Amelioration of territorial resources use and capitalization

Framed in the ecological fragile cat-egory, the mountain areas are charac-terized by diverse restrictions imposed by the biological communities and anthropic arrangements. That is why, the rational use of the territorial re-sources, natural or cultural elements, is an essential condition in avoiding ecological unbalances.

In the area of the Banat black pine site, of maximum importance is the main-taining of an optimum territorial ratio between the forestry and other types of land uses (especially the pastoral one), and between the forestry

230230


optim între utilizarea silvică şi cele-lalte tipuri de utilizări (în special cea pastorală), dar şi între funcţiile silvice de producţie şi protecţie. Valorificarea silvică a sitului nu este nici de departe o opţiune sustenabilă pentru aceste spaţiu, în condiţiile în care accesibili-tatea acestor resurse este redusă, iar impactul teritorial al unor astfel de activităţi ar avea proiecţie pe un spaţiu foarte larg.

De asemenea, utilizarea pastorală a teritoriului nu mai este în prezent o alternativă viabilă de utilizare a resurselor teritoriale locale, rent-abilitatea economică şi ecologică fiind redusă. Astfel, ameliorarea utilizării resurselor teritoriale locale presupune, pe lângă o îmbunătăţire a gradului de recoltarea a produselor locale, şi valo-rizarea lor în orizontul local prin accen-tuarea funcţiilor turistice ale spaţiului. Atrag atenţia dezechilibrele teritoriale pe care le pot genera dezvoltările suprafeţelor construite şi a celorlalte infrastructuri conexe în proximitatea zonelor turistice, un exemplu fiind reprezentat de oraşul Băile Herculane.

Principala funcţie a teritoriului situ-lui pinului negru de Banat trebuie să rămână însă cea de conservare, esenţială în ameliorarea resurselor teri-toriale locale şi în păstrarea resurselor de patrimoniu în care pinul negru de Banat joacă un rol important.

V.6. Situl pinului negru de Banat - spaţiu de educaţie ecologică

Pinul negru şi situl acestuia constituie un spaţiu extrem de generos pentru

functions of production and protection. The forestry capitalization of the site does not constitute a sustainable option for this area, because the accessibility of these resources is reduced, and the territorial impact of such activities would project over a very large space.

Also, the pastoral use of territory does not represent today a viable alternative of local territorial resources use, the ecological and economical profitability being reduced. Therefore, ameliorating the local territorial resources requires, along with an improvement of the harvesting degree of local products, and their capitalization in the local ho-rizon by emphasing the area touristic functions.

Remarcable are the territorial unbal-ances generated by the development of constructed surfaces and of other con-nected infrastructures near the touristic areas, an example being the city of Băile Herculane.

The main function in the territory of the Banat black pine site must remain the conservation one, essen-tial in ameliorating the local territorial resources and in maintaining the pat-rimony resources in which the Banat black pine has an important role.

V.6. Banat black pine site - area of ecological education

The black pine and its site constitutes a generous space for running activities of education.

231231


derularea activităţilor educative.

Conservarea acestei specii emblemă poate constitui motivul pentru a încer-ca să se realizeze acţiuni cu diferite categorii de persoane: localnici, copii, turişti, actori locali etc.

Un punct focal în activităţile educative a fost “Centrul de vizitare” (Fig. V.6), situat într-o zonă centrală a oraşului Băile Herculane, intens frecventată de public. Acesta a fost amenajat şi dotat corespunzător pentru a oferi sprijin vizitatorilor, cu materiale (pliante, broşuri, CD-uri infomative, hărţi tur-istice, vederi) şi informaţii utile.

În cadrul Centrului de vizitare se organizează de asemenea acţiuni mai

Fig. V.6 - “Centrul de vizitare” de la Băile HerculaneBăile Herculane “Visiting center”

Preserving this emblem species might represent the reason for an attempt of realising actions with different cat-egories of persons: local inhabitants, children, tourists, local actors etc.

A central point in the educational ac-tivities was the “Visiting centre” Fig. V.6), situated in a central area of Băile Herculane, with intense public flows. It was arranged and accordingly gifted to offer visitors support, with materials (flyers, brochures, informative CDs, touristic maps, postcards) and useful informations.

In the Visiting center ample actions are also organised, presentations and de-bates on themes of site and vulnerable species conservation and protection.

232232


ample, prezentări şi dezbateri pe teme de conservare şi protecţie a sitului ori a speciilor vulnerabile.

Educaţia ecologică a tinerilor, a repr-ezentat un obiectiv principal al acestor acţiuni.

Un alt centru educativ, creat în urma proiectului este Punctul de informare „Şapte Izvoare” amenajat în zona de camping , în apropierea traseelor tur-istice cele mai frecventate de vizitatori (Fig.V.7).

Festivalul Pinului Negru de Banat (Fig. V.8) organizat în trei ediţii con-secutive (august 2005, iunie 2006, iunie 2007) a avut cel mai mare impact asupra publicului şi a reuşit să creeze o nouă emblemă a zonei cu imaginea

The youth ecological education, has been a main objective of these actions.

Another visiting centre, created by the project is the Information point „Şapte Izvoare” (Seven Springs) from the camping area, near highly fre-quented touristic pathways (Fig.V.7).

The Banat black pine Festival (Fig. V.8) organised in three consecutive editions (August 2005, June 2006, June 2007) had the largest public impact, and succeeded in creating a new area emblem with the image of the Banat black pine.

The three editions of the festival, through the participants feed-back it can be observed an increase on the

Fig. V.8 - Punctul de informare „Şapte Izvoare”„Şapte Izvoare” Information point

233233


Fig. V.8 - Festivalul pinului negru de BanatBanat black pine festival

pinului negru bănăţean.

Derularea celor trei ediţii ale festiva-lului, a rezultat din evaluarea opiniei participanţilor, a contribuit direct la îmbogăţirea cunoştinţelor cu privire la Reţeaua Europeană NATURA 2000, precum şi a celor referitoare la specia Pinus nigra ssp. banatica şi a habitatu-lui său.

În cadrul festivalului, au fost orga-nizate: parada comunităţilor locale, expoziţii şi concursuri de creaţii liter-are, desen şi fotografii ale elevilor, târg de meşteşuguri, spectacole folclorice oferite de către comunităţi, vizionare de filme documentare toate cu tema „Pinul Negru Bănăţean” (Fig.V.9).

În cele două Centre de Informare activităţile au fost complexe şi în favoarea conservării sitului pinului negru de Banat.

knowledge regarding the European network NATURA 2000 and those regarding Pinus nigra subsp. banatica and its habitat.

During the festival, they were or-ganised: a parade of the local com-munities, expositions and students contests of literary creations, drawings and photographies, craft fairs, folklore spectacles presented by the local com-munities, documentary movies, all with the “Banat black pine” theme (Fig.V.9).

In the two Informations Centres ac-tivities were complex and in favour of conservation for the Banat black pine site.

Conscience development and com-portamental modelling towards the environment and its components isn’t realised by itself. Responding to this request, beginning with 2005 Caraş

234234


Dezvoltarea conştiinţei şi modelarea comportamentului faţă de mediu înconjurător şi componentele sale nu se produce de la sine. Răspunzând acestui deziderat începând din 2005 Agenţia de Protecţie a Mediului Caraş-Severin în colaborare cu Administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi-a concentrat atenţia către organizarea acelor activităţi care să contribuie la motivarea acţiunilor de conservare, la sensibilizarea populaţiei locale şi schimbarea vocabularului în raport cu natura locurilor.

Adaptarea copiilor, elevilor şi adulţilor la noua orientare conservaţionistă necesită timp şi multă muncă Din partea celor care doresc să transmită

Severin Environmental Protection Agency colaborating with the Domogled - Cerna Valley National Park Administration concentrate their attention at organising activities which contribute at motivating conservation activities, local population sensibilisa-tion and changing vocabulary in raport with the nature of places.

Children, students and adults adapta-tion at the new conservation atitude requires a lot of time and work. From those who wish to pass to the future generations something from Borza’s message expressed in 1928, regarding nature’s protection: “how hollow will be the future generation education, when we won’t be able to show them a

Fig. V.9 Parada comunităţilor locale în cadrul Festivalului “Pinului Negru Bănăţean”

Local comunities parade in the “Banat black pine” Festival

235235


generaţiilor viitoare ceva din mesajul lui Borza, formulat încă din 1928, privitor la problema protecţiei naturii şi anume: “cât de stearpă va fi educaţia generaţiilor viitoare când nu le vom putea arăta un colţ de NATURĂ.”

- În anul 2005 s-a desfăşurat un con-curs de orientare turistică şi expoziţie-concurs de fotografie („Rezervaţia Cheile Ţesnei prin ochi de copil”) (Fig. V.10) organizat cu ocazia Zilei Europene a Parcurilor Naţionale şi Naturale. Concursul de orientare turistică cât şi expoziţia au fost pre-cedate de ore educative despre Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei şi ieşiri în teren cu elevii şcolilor din Mehadia şi Băile Herculane.

La concursul de orientare turistică au participat 21 de elevi de la 3 licee (Băile Herculane, Mehadia şi Orşova) alcătuind 3 grupe distincte. În timpul parcurgerii traseului ales, copiii au trebuit să găseasca biletelele care indicau sensul de mers şi să răspundă la o întrebare despre Parcul Naţional. Caracteristica principală a expoziţiei a fost prezentarea Pinului negru de Banat din rezervaţia Cheile Ţesnei. Elevii participanţi s-au deplasat în teren, realizând imagini reprezentative cu specia si învâţând despre biologia Pinului negru de Banat.

- În anul 2006, în cadrul Festivalului „Pinul Negru de Banat” s-a derulat un concurs expoziţie de desen (Fig. V.11), poezii şi eseuri cu tema „Pinul Negru de Banat” (au participat elevi de la Liceul Hercules din Băile Herculane şi Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Orşova);

NATURE corner”.

- In the year 2005 there was organised a contest of touristic orientation and a contest-exposition of photography („Cheile Ţesnei reserve through a child eye”) (Fig. V.10) with the occa-sion of the European Day of National and Natural Parks. The contests of orientation and photography were preceded by educational courses about the Domogled - Cerna Valley National Park and by field trips with the students from Mehadia and Băile Herculane schools.

At the orientation contest participated 21 students from 3 high-schools (Băile Herculane, Mehadia and Orşova) in three distinct groups. During the se-lected pathway, children had to find notes that showed the walking sense and answer one question about the National Park. The main characteristic of the exposition was the presentation of the Banat black pine from the Cheile Ţesnei reserve. Participant students travelled to the field, making repre-sentative pictures of the species and learning about the biology of the Banat black pine site.

- In 2006, inside of the “Banat black pine” Festival, took place a drawing contest-exposition (Fig. V.11) and poetry, essays with the theme “The Banat black pine” (participated stu-dents from the Hercules High-School in Băile Herculane, and I-VIII classes school no.1 Orşova);

- In 2007, at the park Visiting centre there was an educational meeting with students from the Hercules high-

236236


Fig. V.11 - Desen câştigător al concursului pentru eleviSchool content winner drawing

Fig. V.10 - Fotografie câştigătoare a concursului pentru eleviSchool content winner photo

237237


- În anul 2007, la Centrul de viz-itare al parcului s-a realizat o întâl-nire educaţională cu elevii de la Liceul Hercules din Băile Herculane (Fig. V.12)

- Pentru informarea elevilor de la unităţile şcolare limitrofe Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei în 2007 privind organizarea expoziţiei-concurs de poze, picturi, desene, eseuri, poezie şi cântece în cadrul Festivalului Pinul Negru de Banat şi sărbătorirea Zilei arborilor şi Păsărilor, s-au real-izat ore educaţionale la următoarele unităţi şcolare: Liceul Nicolae St.de Haţeg-Mehadia, Şcoala cu clasele I-VIII nr.1 Orşova, Scoala cu clasele

school Băile Herculane (Fig. V.12)

- For the students information from schools found in the neighbourhood of the Domogled-Cerna Valley National Park in 2007 on the exposition-contest of photographies, paints, drawings, essays, poetry and songs in the Banat black pine Festival and Tree and Birds Days, they were organised educational courses at the Nicolae St.de Haţeg-Mehadia high-schools, I-VIII classes school no.1 Orşova, I-IV classes school Godeanu and I-VIII classes school Obârşia Cloşani.

Youth assuming responsabilities in the conservation of the Banat black pine

Fig. V.12- Elevi în vizită la Centrul de Informare al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei

Students visting the Information Centre of the Domogled-Cerna Valley National Park

238238


I-IV Godeanu şi Şcoala cu clasele I-VIII Obârşia Cloşani.

Asumarea de către tineri a unor responsabilităţi în conservarea sitului pinului negru de Banat a consti-tuit un punct de plecare în acţiunile desfăşurate cu elevii din proximitatea sitului. Lor li s-au adăugat cei veniţi din alte colţuri ale ţării pentru care pinul negru de Banat este un simbol al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei (Fig. V.13).

site constitued a starting point in ac-tions deployed with students from the site proximity.

To them, added students from other corners of the country for whom the Banat black pine represents a sym-bol of the Domogled - Cerna Valley National Park (Fig.V.13).

Fig. V.13. Membrii clubului Floare de Colţ, de la Colegiul Naţional “Mihai Viteazu” Bucureşti desfăşurând lucrări de igienizare în situl pinului negru de Banat

Members of the Floare de Colţ Club, from the “Mihai Viteazu” National Col-lege performing hygienic actions in the Banat black pine site

239


C A P I T O L U L VI - RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ ÎN SITUL PINULUI NEGRU DE BANAT

Această acţiune, prevăzută în cadrul proiectului LIFE Nature a fost urmarea faptului că în anul 2000, o suprafaţă de peste 90 de ha din U.P. VI Domogled a fost distrusă de flăcări. Incendiul a durat aproximativ 20 de zile şi a afectat vegetaţia forestieră constituită din pin negru de Banat şi asociaţii ale acestuia cu diferite specii de foioase. Parcelele parcurse de incendiu au fost 108, 109, 112, 113, 116 (Fig. VI. 1). În urma ob-servaţiilor şi evaluărilor din teren s-a identificat un perimetru de 25,0 ha, din u.a. 108B, pe care vegetaţia forestieră a fost grav afectată atât la nivelul ar-borilor maturi cât şi a subarboretului, subarbuştilor şi seminţişurilor. În acest spaţiu s-a considerat necesară recon-strucţia ecologică prin plantaţii cu pin negru de Banat. Pe restul suprafe-ţei incendiate s-a apreciat că plantarea fie nu este posibilă, acolo unde solul lipseşte în totalitate, fie nu este necesa-ră acolo unde incendiul a produs doar pagube parţiale iar vegetaţia forestieră se poate regenera în mod natural.

VI.1. Stadiul cunoştinţelor privind utilizarea pinului negru în reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate

În decursul timpului, zonele carstice cu relief foarte accidentat au fost în mod frecvent afectate de fenomene de

CHAPTER VI - ECOLOGICAL RECONSTRUCTION IN THE BANAT BLACK PINE SITE

This action, included in the LIFE Nature project, came as a result of the fact that in 2000, a surface of over 90 ha, from the U.P. (Protection Parcel) VI Domogled was destroyed by fire. The forest fire lasted approximately 20 days and affected the forestry vegeta-tion of Banat black pine and mixtures with different deciduous species. The burned forestry parcels were 108, 109, 112, 113, 116 (Fig. VI.1). Following field observations and evaluations a perimeter of 25 ha from u.a. (forestry parcel inside of protection parcel) 108B was identified, on which forestry vegetation was severely damaged at levels of trees, underbrush, shrub and seedlings. It this area it was considered necessary an ecological reconstruc-tion through plantations of Banat black pine. On the rest of the surface, it has been appreciated that plantation isn’t possible, because in some cases the soil totally lacks from cliffs, and isn’t necessary where the fires only produced partial damages, and forestry vegetation can regenerate in a natural manner.

VI.1. Knowledge stage for the black pine’s use in ecological reconstruction of degraded fields

During time, karst areas with hilly landforms were frequently affected by phenomena of destructive nature,

240


natură distructivă, precum incendiile ori inundaţiile, care au dus la dispa-riţia vegetaţiei forestiere şi arbustive de pe anumite areale. Reintroducerea vegetaţiei forestiere în aceste zone a constituit întotdeauna o problemă deoarece, prin eroziunea excesivă, s-a creat un evident antagonism între factorii climatici şi edafici, manifestat prin posibilităţile extrem de reduse ale plantelor, urmare a deficitului de umi-ditate din sol, de a folosi la maximum căldura solară şi lumina.

Fig. VI.1 - Parcele afectate de incendii în situl pinului negru de BanatForestry parcels affected by fires in the Banat black pine site

such as fires or flooding, which lead to the disappearance of forestry and shrub vegetation on certain area. Reintroducing forestry vegetation in these areas has always been a problem, because through excessive erosion, an obvious antagonism was created between climatic and soil factors, ex-ercised through the plants reduced possibilities, due to the humidity soil deficit, to maximum use the solar heat and light.

241


Dacă ne referim la pinetele de stâncărie calcaroasă de pe Valea Cernei, există informaţii că ele au fost afectate de in-undaţiile catastrofale din 1910. La vre-mea respectivă regimul silvic austriac a încercat reîmpădurirea suprafeţelor cu salcâm şi pin negru însă rezultatele nu au fost semnificative (Muşat, 1977).

În perioada 1948 - 1965 s-au reîmpădu-rit peste 2500 ha de terenuri degradate din Defileul Dunării şi Valea Cernei, utilizându-se, în principal, gorun, pin negru, salcâm, mojdrean şi diferiţi arbuşti.

Dificultatea împăduririi unor aseme-nea terenuri degradate a făcut necesară o analiză ştiinţifică a modului cum pot fi realizate plantaţiile, sub aspectul compoziţiei pe specii şi a tehnicii de plantare. S-au iniţiat în acest sens mai multe studii care au testat reintroduce-rea pinului negru în zonele de stâncărie calcaroasă (Muşat, 1977; Popa-Costea, 1980; Grigorescu, 1980; Untaru, 1980 etc.).

Din punct de vedere metodologic aces-te studii au analizat:

- modul cum s-au instalat şi dezvoltat culturile forestiere de pin negru deja existente în zonă;

- caracteristicile staţionale din punc-tele de efectuare a experimentelor (geomorfologie, climă, caracteristici fizico-chimice ale învelişului edafic, eroziunea solului etc.);

- dezvoltarea puieţilor de pin negru în diferite variante experimentale de plantare (puieţi repicaţi din diferite pepiniere, însămânţare directă în vetre,

Regarding to the calcareous cliffs pine forests from Cerna Valley, informa-tions exist that they were affected by the catastrophic floods from 1910. At that time, the Austrian forestry regime attempted to reforests the surfaces with black locus and black pine, but with poor results (Muşat, 1977).

In the 1948 - 1965 period over 2500 ha of degraded fields from Danube Defile and Cerna Valley were refor-ested. Oaks, black pines, black locus, mannas and different shrubs were used.

Reforestation difficulties of such de-graded field required a necessary sci-entific analyse of how the plantations can be realised, under the aspects of species composition and plantation techniques. In this direction, several studies tested the reintroduction of black pines in areas of calcareous cliffs (Muşat, 1977; Popa-Costea, 1980; Gri-Gri-gorescu, 1980; Untaru, 1980 etc.).

From a methodological point of view these studies analysed:

- the way in which already existent black pine forests installed and devel-oped in the area;

- stationary characteristics from points of experiments (geomorphology, cli-mate, soils physical and chemical char-acteristics, soil erosion, etc);

- black pine saplings development in different experimental variants of plan-tation (saplings pricked from different nurseries, direct plantation in hearths, plantation of saplings grown in bags of polyethylene);

242


plantare de puieţi crescuţi în pungi de polietilenă);

- eficacitatea diferitelor variante de lucrări de întreţinere a culturilor în primii cinci ani;

Pentru semănăturile directe de pin negru s-au instalat cinci dispozitive ex-perimentale cu câte trei blocuri (Popa-Costea, 1980). S-au introdus în fiecare dispozitiv câte două subspecii de pin negru, respectiv Pinus nigra Arn. ssp. nigra şi Pinus nigra Arn. ssp. bana-tica, în două variante de mulcire, două variante de pregătire a terenului şi o variantă martor. Provenienţele pinului negru au fost din Austria (Tirol) şi Turda iar a pinului negru de Banat din Topolniţa şi Domogled.

În ceea ce priveşte experimentele cu puieţi de pin negru crescuţi în pungi de polietilenă, variantele experimen-tale s-au referit la diametrele pungilor, acestea fiind de 6, 8, 10, 12 şi 14 cm. Evaluarea experimentelor s-a făcut prin stabilirea procentelor de reuşită, pe variante şi a gradului de dezvolta-re individuală a puieţilor (înălţime, creştere anuală, diametrul la colet şi diametrul coroanei).

Legat de producerea materialului săditor, în pepiniere s-au desfăşurat şi cercetări privind caracteristicile diferitelor provenienţe de pin negru (Grigorescu, 1980). Experimentarea a cuprins 33 provenienţe de pin negru, din care două autohtone. Dintre prove-nienţele autohtone, una a fost din zona Băile Herculane, recoltată de la 305 m, cu o durată a sezonului de vegetaţie de 207 zile.

- efficiency of different variants main-tenance works for the cultures in the first five years;

For the direct black pine sowing five experimental plots with three block were installed (Popa-Costea, 1980). In each plot they were introduced two black pine subspecies, respectively Pinus nigra Arn. subsp. nigra and Pinus nigra Arn. subsp. banatica, in two mulch variants, two of field prepa-ration and a witness variant. The black pine originated from Austria (Tirol) and Turda and the Banat black pine from Topolniţa and Domogled.

Regarding the experiments with black pine saplings grown in polyethylene bags, the experiments variants referred to the bags diameters, this being 6, 8, 10, 12 and 14 cm. Experiments evalua-tion was made by establishing success percentages on variants, and by the de-gree of individual development of the saplings (height, annual growth, bunch diameter and canopy diameter).

Related to the production of planting material, in the nurseries were made researches regarding the different provenance of black pine (Grigorescu, 1980).

The experiment consisted of 33 black pine provenances, of which two au-tochthonous ones.

From these, one originated in the Băile Herculane area, harvested at an alti-tude of 305 m, and with a vegetation period of 207 days.

The characteristics of the forests from which the seeds were collected in Băile

243


Caracteristicile arboretului din care s-au recoltat seminţele la Băile Herculane au fost: pinet de stâncărie de 80 ani, cu diametrul mediu de 24 cm şi înălţimea medie de 12 m, clasa a III-a de producţie. Locaţia recoltării: OS Herculane, UP VI, ua 89A.

Toate provenienţele s-au semănat în pepiniera Vlăsia. Norma de semănare a variat între 120 şi 160 de seminţe pe rigolă.

Observaţiile şi măsurătorile din pepi-nieră s-au referit la:

- supravieţuirea la sfârşitul primului sezon de vegetaţie;

- aspecte productive: numărul de ra-muri laterale, diametrul, masa verde a acelor de pe un lujer din verticilul for-mat în al treilea an de vegetaţie, masa uscată a aceloraşi ace;

- aspecte calitative: numărul de ramuri laterale, la care s-au calculat procente-le, pe provenienţe;

- aspecte morfologice: lungimea unui lujer din verticilul format în anul măsurătorilor, culoarea lujerului, cal-culându-se procentul de lujeri roşii şi verzi-gălbui, lungimea acelor de doi ani;

- aspecte fenologice: intrarea în vegeta-ţie în anul al doilea apreciată pe o scară convenţională; creşterea de august.

După doi ani de vegetaţie în pepiniere, puieţii au fost repicaţi şi plantaţi în dis-pozitive experimentale. Dispozitivul a fost de tip grilaj triplu 6x6, cu 36 de variante în trei repetiţii, pe o suprafaţă de 3 ha. În anul plantării s-a evaluat numai procentul de prindere, iar după

Herculane were: cliff forest 80 years old, an average diameter of 24 cm, an average height of 12 m, 3rd class of production. Location: Forestry Unit Herculane, UP VI, u.a. 89A.

All the provenances were sowed in Vlăsia nursery. The sowing norm var-ied between 120 and 160 seeds per gut-ter.

Observations and measurements in the nursery referred to:

- survival at the end of the first vegeta-tion season

- productive aspects: number of branch-es, diameter, green mass of needles from a spindle of the third vegetation year verticillus, dry mass of the same needles;

- qualitative aspects: number of lat-eral branches, at which percentages by provenance were calculated;

- morphological aspects: the length of a spindle from the verticillus formed in the measurement year, spindle col-or and the percent of red and green-yellow spindles, the length of the two years one;

- phenology aspects: the entrance in vegetation in the second year on a con-ventional scale, August growth.

After two years of vegetation, in the nurseries, saplings were pricked and planted in experimental plots. The plots were a triple 6x6 grill, with 36 variants in three repetitions on a 3 ha surface. In the plantation year only the catchment percent was evaluated, and after one year measures regarding pro-ductivity were made.

244


un an s-au făcut măsurători privind productivitatea.

VI.2.Desfăşurarea reconstrucţiei ecologice în situl pinului negru de banat

Reconstrucţia ecologică din cadrul proiectului a avut în vedere experienţa anterioară a plantaţiilor cu pin negru pe stâncăriile calcaroase din Banat, atât din punct de vedere metodologic cât şi practic, precum şi rezultatele cer-cetărilor desfăşurate în acest domeniu. Astfel, înainte de începerea reconstruc-ţiei ecologice :

- s-a efectuat o analiză a condiţiilor sta-ţionale şi de vegetaţie din perimetrul stabilit ;

- s-a asigurat recoltarea seminţelor de pin negru din rezervaţii de se-minţe limitrofe zonei de reconstrucţie ecologică;

- s-a trecut la producerea de material săditor cu rădăcini protejate;

- s-a stabilit o schemă de plantare adecvată condiţiilor de teren foarte accidentat;

- s-a efectuat o evaluare a procentului de reuşită la un an după plantare.

Condiţii staţionale şi de vegetaţie

Tipul de sol ce caracterizează u.a. 108 B este rendzina. Pe baza analizelor de laborator în perimetrul de reconstruc-ţie ecologică au fost identificate două subtipuri de rendzine, şi anume:

- subtipul tipic, ce apare pe versanţi cu expoziţii şi înclinări variabile. Substratul litologic este reprezentat

VI.2.Ecological reconstruction in the Banat black pine site

Ecological reconstruction in the proj-ect considered the previous experi-ence of black pine plantations from calcareous cliffs in Banat, both from methodological and practical points of view, and the results of the researches in this field. Thus, before the ecologi-cal reconstruction:- was made an analyse of the stationary and vegetation conditions in the estab-lished perimeter;- the black pine seeds collecting was assured from seeds reservations found near the ecological reconstruction area;- sowing material with protected roots was produced;- a plantation scheme adequate to the hilly field conditions was established;- an evaluation of the success per-centage was made one year after the plantation;Stationary and vegetation conditionsThe soil type that characterise u.a. 108 B is rendsine. Based on labora-tory analyses in the reconstruction perimeter two types of rendsines were identified, videlicet:- typical subtype, which appears on versants with variable expositions and slopes. The lithological substratum is represented by limestones. The rich-ness in basic elements of the parental material generates an intense process of bioacumulation, of humus type

245


de calcare. Bogăţia mare în elemente bazice a materialului parental face ca procesul de bioacumulare să fie intens şi să acumuleze humus de tip mull calcic. Profilul este destul de scurt, cu mult schelet, cu procese de eluviere, pe profil, foarte reduse. Succesiunea de orizonturi pe profil este Am-A/R-Rrz. Orizontul Am are culoare negricioasă şi grosimi de 25-30 cm. Orizontul de tranziţie A/R are grosimi de 30-50 cm şi culoare brun negricioasă sau brun roşcată. Tranziţia între orizonturi este treptată, textura este luto-argiloasă. Structura este grăunţoasă, bine forma-tă. Volumul edafic este destul de redus, permeabilitatea pentru apă este bună.

Aceste subtipuri de rendzine conţin o mare cantitate de humus, reacţia este în general slab alcalină, dar uneori la suprafaţă, poate fi neutră. Gradul de saturaţie în baze, în orizontul A/R este de 100%. Sunt bine aprovizionate cu elemente nutritive şi cu o activitate microbiologică bună.

- subtipul litic, ce apare în general pe versanţi mai puternic înclinaţi. Se de-osebeşte de subtipul tipic prin profilul mai scurt – 20-50 cm – şi conţinutul mai ridicat de schelet. Fertilitatea este redusă, datorită aprovizionării defec-tuoase cu apă şi volumului edafic util mic. Bonitatea este inferioară pentru speciile forestiere – excepţional mijlo-cie pentru pinul negru de Banat.

Cu privire la evoluţia vegetaţiei fores-tiere din u.a.108 B, studiile de ame-najare mai vechi evidenţiază proporţia speciilor ce au intrat în alcătuirea aces-tei păduri, a fost: 50% fag, 10% pin negru de Banat, 10% paltin de munte,

calcium mull. The profile is quite short with reduced eluvium processes. The horizons profile succession is Am-A/R-Rrz. The Am horizon has black color and thickness of 25-30 cm. The transition horizon A/R is 30 -50 cm thick and a brown-black or brown-red color. The transition between horizons is gradual, and the texture loam-clayish. The structure is pebbly, well formed. The soil volume is reduced, and water permeability is good.These rendsines subtypes contain a large quantity of humus, with general alkaline reaction, but sometimes, at the surface, it can be neutral. The bases saturation degree in the A/R horizon is 100%. They are well provided with nutritive elements and a good micro-biological activity.- lithic subtype, generally appears on versants with high inclinations. It is distinguished from the typical subtype through the shorter profile - 20-50 cm - and the greater skeletal content. It has a reduced fertility, due to the vicious water provisions and the small soil volume. The potential is inferior for forestry species - exceptionally aver-age for the Banat black pine.Regarding the forestry vegetation evo-lution from u.a. 108 B, older studies proof that species proportion in this forest were 50% beech, 10% Banat black pine, 10% mountain maple, 10% manna, 20% diverse strong es-sences. Today, the beech proportion reduced, with about 10%, in favour of the Banat black pine, species that evolved through natural regenerations

246


10% mojdrean, 20% diverse esenţe tari. Actualmente, ponderea fagului s-a diminuat, cu cca 10%, în favoarea pinului negru de Banat, specie care a câştigat teren prin regenerari naturale şi prin completări ale acestora cu pu-ieţi din provenienţe locale.

În cadrul compoziţiei pădurii dinaintea incendiului, speciile au apărut grupate în buchete, pâlcuri şi benzi. Pinul negru de Banat a ocupat, în general, porţiunile de stâncărie abruptă din par-tea mijlocie şi superioară a versanţilor iar speciile de foioase au ocupat banda din partea inferioară. Consistenţa arbo-retelor a fost cuprinsă între 0,4-0,7 iar productivitatea a fost inferioară, cores-punzătoare condiţiilor de microrelief şi edafice extreme. Elementele cele mai importante privind condiţiile staţio-nale şi de vegetaţie sunt clasificate şi descrise în cadrul tipurilor de staţiune şi de pădure (Tabelul VI.1).

Tabelul VI.1 - Tipuri de staţiune şi de pădure în u.a. 108 BTable VI.1 - Stationary and forest types in u.a. 108 B

N r . / No.

Tip de staţiune / Stationary type Tip de pădure / Forest type

Cod / Code Denumire / Name1. Montan/premontan de făgete, Bi,

stâncărieMountain/premountain beech forests,

Bi, cliffs

3.2.1.3 Amestec de pin negru cu foioase, pe calcar (i)

Black pine mixture with deciduous, on limestone (i)

2. Montan/premontan de făgete Bi, rendzinic, edafic mic

Mountain/premountain beech forests, Bi, rendsines,little soil

2.3.2.2 Făget montan amestecat (i)Mixted mountain beech forests

and by completion with saplings of lo-cal provenance.

In the forest composition before the fires, species appeared grouped in bouquets, small groups and tapes. The Banat black pine was generally found on abrupt cliffs from the median and superior part of the versants, and de-ciduous species appeared especially in the inferior part. The consistency of the forests was between 0,4-0,7 with an inferior productivity, correspond-ing to the microrelief and soil extreme conditions.

The most important elements regard-ing the stationary and vegetation con-ditions are classified and described in the types of station and forest (Table VI.1).

În perimetrul de reconstrucţie ecologică u.a. 108B este generalizată eroziunea de suprafaţă, proces ce s-a accentuat după incendiu prin dispariţia subarbo-retului şi a păturii erbacee. În viitor

In the ecological reconstruction pe-rimeter u.a. 108B surface erosion is generalised, process emphased after the fire by the disappearance of shrubs and grass.

247


aceste fenomene se pot accentua şi pot conduce la alunecări de teren, rostogoliri de grohotiş şi stânci, fapt ce justifică reconstrucţia ecologică.

În perspectiva reconstrucţiei ecologice a perimetrului s-a făcut o analiză a fac-torilor compensatori ce pot interveni în legătură cu biotopul şi care trebuiesc avuţi în vedere pentru reuşita lucrări-lor. Astfel:

- scăderea temperaturilor şi reducerea sezonului de vegetaţie odată cu altitu-dinea, sunt întrucâtva compensate de creşterea intensităţii radiaţiei solare;

- troficitatea mai redusă a unor soluri poate fi compensată de un plus de umi-ditate şi de un volum edafic util mare;

- solurile de pe versanţii însoriţi sunt mai uscate, în schimb activitatea mi-crobiologică este mai intensă;

- expoziţiile umbrite beneficiază de un sezon de vegetaţie mai scurt, iar peri-colul îngheţurilor timpurii şi târzii este mai mic;

- prezenţa calcarelor reduce influenţa nefavorabilă a creşterii altitudinale asu-pra lungimii sezonului de vegetaţie.

Lucrări pentru eliberarea şi curăţi-rea terenului

În urma incendiului din anul 2000 ar-borii din zona de reconstrucţie ecologi-că au fost parţial afectaţi, prin pârlirea scoarţei şi arderea lor, în unele cazuri chiar integral, conducând la distrugerea unui volum destul de mare de arbori. Terenul ocupat de aceşti arbori a fost supus lucrărilor de curăţire ce au con-stat în doborârea, curăţarea, fasonarea şi adunarea materialului lemnos uscat

In the future these phenomenons can accentuate, leading to land slides, debris and cliffs rubbing, justifying the ecological reconstruction.In perspective of the perimeter’s eco-logical reconstruction, was made an analyse of the compensatory factors that can intervene regarding the bi-otope, and that need to be considered for the success of the works. Thus:- the altitudinal decrease of tempera-tures and the reduction of the vegeta-tion season, are compensated by an in-crease of the solar radiation intensity;- the reduced organic capacity of some soils can be compensated by extra hu-midity and a large useful soil volume;- soils from sunny versants are droughty, instead the microbiological activity is more intense;- shaded expositions have a shorter vegetation season, and the danger of early and late frosts is smaller;- limestone presence reduces the ad-verse influence of altitudinal growth on the length of the vegetation seasonWorks for land release and clearingFollowing the 2000 year fires, trees from the ecological reconstruction area were partially affected, through bark burns, in some cases entirely, leading to the destruction of a large volume of trees. The land occupied by this trees was submitted to clearing works, con-sisting of feelings, clearing, fashioning and gathering the foot-dry wood ma-terials in parcel 108B, that had to be reforested.The wood material volume that had to be cut and evacuated from this

248


pe picior în parcela 108B ce urma să fie reîmpădurită.

Volumul de material lemnos ce a trebu-it tăiat şi evacuat din acest perimetru s-a ridicat la aproximativ 1740 m3, co-respunzător unui număr de cca. 2100 de arbori. Materialul lemnos provenit în urma lucrărilor de curăţire, a fost doborât şi fasonat în lemn de steri, s-a adunat cu braţele şi s-a depozitat în grămezi pe cioate. Cu toate că această lucrare a fost începută în primăvara anului 2005, datorită condiţiilor clima-tice nefavorabile, cu strat de zăpadă de 80-100 cm ce s-a menţinut până în luna aprilie, curăţirea şi eliberarea întregului perimetru s-a finalizat abia în toamnă.

Producerea materialului săditor

Corespunzător condiţiilor staţionale s-a stabilit o schemă de plantare de 1x2m, ceea ce a presupus introducerea a 5000 puieţi de pin negru/ha. Aşadar, pentru realizarea a 25 ha plantaţii integrale s-a utilizat un număr de peste 125000 puieţi de pin negru, iar în următori 2 ani pentru completările care, în princi-piu, vor reprezenta cca. 12 ha., vor mai fi necesari încă 60000 puieţi. Pornind de la aceste necesităţi, încă din toamna anului 2003 s-au luat măsuri pentru realizarea materialului săditor. Acest proces a presupus: recoltarea seminţe-lor de pin negru de Banat din arboretul cel mai apropiat de zona de plantare, semănarea în solarii şi repicarea puie-ţilor în pepiniere.

Recoltarea seminţelor de pin negru s-a făcut în toamna anului 2003 din rezervaţia de seminţe PI.N – F232 – 1, situată în U.P. VI, u.a. 89, Ocolul

perimeter was almost 1740 m3, cor-responding to a number of 2100 trees. The wood material generated from the clearing works, was cut down and rough converted in ster wood, gathered with arms and deposited in stockpiles on knags. Although this work begun in the spring of 2005, due to unfavorable climatic conditions, with snow beds of 80 - 100 cm that maintained until April, the clearing of the perimeter was finalised only in autumn. Producing implantation material

According to the stationary conditions a planting plan of 1x2 m was estab-lished, requiring the introduction of 5000 black pine saplings/ha. Therefore, for the 25 ha integral plantations a number of over 125000 black pine saplings was utilised, and in the next 2 years, for the completions, that in principle will represent about 12 ha, another 60000 more saplings shall be required. Starting from these necessities, since the fall of 2003 were applied measures for obtaining this implantation mate-rial. This process consisted of: harvest-ing Banat black pine seeds from the nearest forest to the plantation area, sowing in solariums and pricking out saplings from nurseries.The black pine seeds harvesting was made in fall 2003 from the seeds reser-vation PI.N – F232 – 1, situated in U.P. VI, u.a. 89, Băile Herculane Forestry Unit. The cones were manually picked from the standing tree’s canopy, col-lected in bags and transported to the deposit. Their were dried in special

249


Silvic Băile Herculane. Conurile s-au prelevat manual din coroana arborilor în picioare, s-au colectat în saci şi s-au transportat în depozit. Uscarea conu-rilor s-a făcut în camere speciale, la o temperatură constantă de cca. 50°C, până la desfacerea solzilor şi căderea seminţelor. Dezariparea seminţelor s-a realizat prin frecarea manuală şi vânturarea acestora, după care un lot de seminţe a fost trimis spre analiză laboratorului de la ICAS Braşov. Din buletinul de analiză a rezultat calitatea a II-a. genetică a acestor seminţe, în raport cu care s-a stabilit norma de sămânţă pentru semănat.

În primăvara anului 2004, seminţele de pin negru au fost semănate în solarul pepinierei Brăduţ, din Ocolul Silvic Bozovici, pe un pat nutritiv format din 60% humus de fag, 20% humus de mo-lid şi 20% nisip (fig. VI.2). Semănarea s-a realizat manual, pe rigole, distanţa între rigole fiind de 5 cm. Norma de seminţe a fost de 20 kg la 200 m2, stabilită în funcţie de germinaţia teh-nică, puritatea, indicele de producţie planificat/m2 şi masa a 1000 seminţe pentru specia pin negru de Banat. Udarea patului germinativ s-a făcut imediat după semănare şi a continuat periodic, prin aspersiune, astfel încât a fost asigurată umezeala permanentă a stratului superior în care germinează seminţele. Pentru fertilizarea solului s-au folosit îngrăşăminte chimice pe bază de azotat de amoniu, superfosfat simplu şi sare potasică, dizolvate în apă, cantitatea de soluţie aplicată fiind de 5 l/m2. Combaterea buruienilor în solar s-a făcut manual, prin plivit. După ce puieţii au fost scoşi din solar

chambers, at a constant temperature of about 50°C, until the flakes opened and the seeds fall. Removing the seed’s wings was made by manual friction and wind blowing, moment in which a sample of seeds was sent for analyse at the ICAS Braşov laboratory. From the analyse bulletin resulted the 2nd ge-netic class of these seeds, according to it being established the sowing norm.In the spring of 2004, the black pine seeds were sowed in the Brăduţ nursery solarium, from the Bozovici Forestry Unit, on a nutritive bed formed from 60% beech humus, 20% spruce humus and 20 % sand (Fig. VI.2). The sowing was made manual, on gut-ters, the distance between them being 5 cm. The seeds norm was 20 kg at 200 m2, agreed according to the technique germination, purity, the planned pro-duction index/m2 and the mass of 1000 seeds for the Banat black pine. The wetting of the germinative bed was done immediately after the sowing, and continued periodically, through asper-tion, assuring the permanent moisture of the superior layer in which seeds germinate. For the soil fertilization ammonium nitrate fertilizers were used, simple super phosphate and potassium salt, dissolute in water, the applied solution quantity being 5 l/m2. Weeds control in the solarium was done manually, through hand weed-ing. After the saplings were removed from the solarium, they were sorted, the healthy and vigorous ones, well raised, and with a rich radicular system were considered fit for pricking and

250


Fig. VI.2 Semănături de pin negru de Banat în solarul pepinierei BrăduţBanat black pine seeds sowing in the Brăduţ nursery solarium

a avut loc sortarea acestora, iar puieţii sănătoşi, viguroşi, bine conformaţi cu sistem radicelar bogat au fost conside-raţi apţi de repicat şi au fost depozitaţi provizoriu la şant.

Repicarea puieţilor de pin negru, adică transplantarea lor în câmp deschis, s-a făcut în primăvara anului 2005. Astfel, în pepiniera ”Brăduţ” s-a repicat un număr de 126900 de puieţi, în pungi de polietilenă de 12 cm diametru şi 25 cm lungime, cu pereţii laterali găuriţi în jumătatea inferioară, mediul nutritiv fi-ind alcătuit dintr-un amestec de humus de pădure şi sol fertil. Aceşti puieţi cu rădăcinile protejate au fost dispuşi pe straturi, iar golurile dintre pungi au fost umplute cu pământ (fig. VI.3) şi au fost utilizaţi în mod direct la plantarea din anii 2006 şi 2007. Pentru produ-cerea puieţilor necesari completărilor

temporary deposited at ditch.The pricking of the black pine saplings, meaning their transplantation in open fields, was made in the spring of the year 2005. Thus, in ”Brăduţ” nursery, a number of 126900 saplings were pricked, in poly-ethylene bag of 12 cm diameter and 25 cm length, with lateral walls drilled in the inferior half, the nutritive environ-ment consisting of a mixture of forest humus and fertile soil. These saplings with protected roots were disposed on layers, and the holes between bags were filled with dirt (fig. VI.3), they being direct directly used in plantations in the years 2006 and 2007. In order to produce the saplings required for completions in the next two years, the block station nursery

251


Fig. VI.4 - Puieţi repicaţi în straturi - pepiniera DomogledSapling pricked out in layers - Domogled nursery

Fig. VI.3 - Dispunerea puieţilor în straturi - pepiniera Brăduţ-BozoviciSaplings layer disposal - Brăduţ-Bozovici nursery

252


din următorii 2 ani, s-a amenajat şi pepiniera cantonală ”Domogled”, în care puieţii au fost repicaţi direct în straturi, fără protejarea rădăcinilor (Fig. VI.4 ).

S-au produs aici un număr de 53800 puieţi ce sunt menţinuţi încă în cul-tură. Este de remarcat o foarte bună dezvoltare a acestor puieţi care se ex-plică prin faptul că pepiniera cantona-lă, fiind situată foarte aproape de locul de recoltare a seminţelor, beneficiază de condiţii climatice şi edafice aproape similare cu arborii - sursă de seminţe. După repicarea tuturor puieţilor s-a trecut la întreţinerea culturilor prin plivitul buruienilor de pe straturile cu puieţi, udarea culturilor cu apă de ploaie şi fertilizarea acestora cu îngră-şăminte chimice.

În toamna anului 2006, după o pe-rioadă de dezvoltare de cca 2 ani în câmp deschis, puieţii obţinuţi în pungi au fost transportaţi de la Ocolul Silvic Bozovici în zona de plantare de la Domogled. Pentru a prelungi starea de repaus vegetativ a puieţilor, aceş-tia au fost depozitaţi într-o gheţărie, amenajată lângă cabana forestieră Muşuroane. De la gheţărie până la locul de plantare transportul puieţilor s-a făcut prin purtare directă, pe o dis-tanţă de 2100 m, şi au fost depozitaţi în şanţuri săpate la loc ferit de umezeală şi de soare. Pregătirea efectivă pentru plantare a constat în curăţirea parţială a terenului de pietre şi grohotiş, ame-najarea locului de plantare şi săparea vetrelor. Curăţirea terenului de pietre şi grohotiş s-a efectuat pe cca 30% din suprafaţă, respectiv pe 7,5 ha, şi a

”Domogled” was established, in which saplings were pricked out in layers, without root protection (Fig. VI.4 ).A number of 53800 saplings were pro-duced here, and are still maintained in culture. We can observe a good development of these saplings, explained by the fact that the block station nursery, be-ing situated near the seeds harvesting place, benefitted from climatic and soil conditions almost similar to the trees that supplied the seeds. After pricking all the saplings, the cultures were maintained trough hand weeding the saplings layers, wetting the cultures with rain water, and their fertilization with chemicals.In the fall of 2006, after a development period of about 2 years in open field, the bags obtained saplings were trans-ported from the Forestry Unit Bozovici in the plantation area Domogled. In order to extent the vegetation rest state of the saplings, they were depos-ited in an ice producing unity, near the forestry hut of Muşuroane. From there to the plantation area the saplings were transported through direct bearing, on a 2100 m distance, and were deposited in ditches, without moisture and sun.The effective preparation for planta-tion consisted of a partial land clearings from rocks and debris, arrangement of the plantation space and digging the hearths. The field’s clearing from rocks and debris was made on about 30% of the surface, about 7,5 ha, and supposed the

253


Fig. VI.5 - Săparea vetrelor pentru plantare în perimetrul de reconstrucţie ecologică Domogled

Digging hearths for plantation in Domogled ecological reconstruction perimeter

presupus îndepărtarea pietrelor de pe suprafaţa solului şi depozitarea lor în grămezi şi şiruri. Urmând schema de plantare de 1x2 m s-a trecut la elimi-narea resturilor lemnoase şi a litierei de pe suprafeţe de 60 x 80 cm în centrul cărora s-au săpat vetre de 30 x 30 x 30 cm, corespunzătoare bolului de pă-mânt din pungă (Fig. VI.5). Plantarea s-a făcut după înlăturarea recipientului de plastic ce proteja rădăcinile. După introducerea bolului de pământ şi a rădăcinilor în vatra special pregătită s-a urmărit tasarea, cu piciorul, a pă-mântului din jurul puietului pentru a asigura un bun contact al rădăcinilor cu mediul nutritiv (Fig. VI.6).

O primă evaluare a reconstrucţiei eco-logice s-a făcut în vara şi toamna anului 2007, prin determinarea procentului

rocks removal from the soil and their storage in stacks and rows.Following the plantation scheme of 1x2 m, the wooden scraps and litter were removed from 60 x 80 cm surfaces in the centre of with hearths of 30 x 30 x 30 cm were digged, corresponding to the earth bowl from the bag (Fig. VI.5). The plantation was made after the removal of the plastic bag that pro-tected the roots. After introducing the bowl and the roots in the special prepared hearth, followed the compression, by foot, of the soil surrounding the sapling to en-sure a good contact between the roots with the nutritive environment (Fig. VI.6).A first evaluation of the ecological re-construction was made in the summer

254


Fig. VI.6 Tasarea pământului după plantare asigură un bun contact al rădăcinii cu mediul

nutritiv. Earth compression after plantation in order to ensure a good contact of the pine

radicular system with the nutritive environment

de reuşită al plantaţiei după un an. Evaluarea procentului de reuşită a pre-supus inventarierea, în 25 de suprafeţe de probă dreptunghiulare de 10/20m, a puieţilor rămaşi şi raportarea acestora la puieţii efectiv plantaţi. Câte un colţ al fiecărei suprafeţe de probă a fost materializat printr-un ţăruş pentru a se putea reveni cu inventarieri, în aceleaşi suprafeţe, până la reuşita definitivă a plantaţiei şi închiderea stării de masiv (Fig. VI.7).

Pe graficul din Fig. VI.8 este redată

and fall of the year 2007, by determina-tion of the plantation’s success percent after one year. Evaluating the success percent assumed the inventory, in 25 testing rectangular plots of 10/20m, of the surviving saplings and their percent from the total saplings used. A corner of each testing plot was matherialised through a wooden peg, for returning at inventories, in the same surfaces, until the definitive success of the plantation and closing the massive status (Fig. VI.7).

255


Fig. VI.7 - Una din suprafeţe de control anual al împăduririlor din perimetrul de reconstrucţie ecologică

Testing plots marked by wooden pegsvariaţia procentului de prindere în diferitele suprafeţe de probă. Se con-stată că în 5 din suprafeţele de probă procentul de reuşită depăşeşte 90 %. Pe teren această zonă a fost identificată la baza versantului. Pe de altă parte se constată că, în 4 din suprafeţele situate în partea de sus a pantei, procentele de reuşită sunt sub 60%. Pe ansamblu, media procentului de reuşită este de 75%, cu un coeficient de variaţie (s%) între suprafeţele de probă de 18,5%. Toate aceste date, în condiţiile pedocli-matice caracteristice perimetrului de reconstrucţie ecologică (Fig. VI.9), ca-racterizează o lucrare de bună calitate.

The chart from Fig. VI.8 expresses the variation of the survival percent in dif-ferent testing plots. It can be observed that in 5 surfaces, the success percent iv higher than 90%. On the field, this area has been identified at the base of the versant. On the other side, in 4 plots situated in the superior parts of the versants, success percentages are under 60%. Totally, the average of the success percent is 75%, with a variation coefficient (s%) among the testing plots of 18,5%. All these data, in characteristic conditions of climate and soil of the ecological reconstruc-tion perimeter (Fig. VI.9), represent a high quality work.

256


Fig. VI.8 - Procentele de reuşită înregistrate, la un an după plantare, în cele 25 suprafeţele de control anual al împăduririlor

Survival percent variation, one year after plantation, in 25 control surfaces

0,0%

20,0%

40,0%

60,0%

80,0%

100,0%

120,0%

1 3 5 7 9 11 13 15 17 19 21 23 25

Numărul suprafeţei de probă - Testing surface number

Proc

entu

l de

reuş

ită -

Succ

es p

erce

nt

Fig. VI.9 - Calea de acces în perimetrul de reconstrucţie ecologică din UP VI, u.a. 108, Ocolul Silvic Băile HerculanBe

Acces point in the ecological reconstruction perimeter from UP VI, u.a. 108B Băile Herculane Forestry Unit

257


CAPITOLUL VII – MANAGEMENTUL HABITATELOR ŞI SPECIILOR

Planul de management reprezintă documentul strategic ce cuprinde ac-ţiunile concrete pe care structurile de administrare trebuie să le promoveze pentru îndeplinirea obiectivelor unei arii protejate. Planul de management este rezultatul implementării proiectu-lui LIFE NAT04/RO/00225 “Pădurile de pin negru de Banat - Parte a reţelei NATURA 2000”. La elaborarea aces-tui plan de management au colaborat reprezentanţi ai următoarelor instituţii: - Agenţia de Protecţia Mediului Caraş Severin – coordonatorul pro-iectului (APM)- Universitatea din Bucureşti – Centrul de Cercetare a Mediului şi Evaluare a Studiilor de Impact (CCMESI) - Universitatea “Babeş - Bolyai” Cluj-Napoca – Facultatea de Biologie şi Geologie (UBB Cluj)- Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca (USAMV)- Universitatea din Bucureşti – Facultatea de Biologie (UBFB)- ICAS Bucureşti – Staţiunea Caransebeş (ICAS Caransebeş)- Direcţia Silvică Reşiţa (DS Reşiţa)- Administraţia Parcului Naţional „Domogled - Valea Cernei” (APNDVC) - Asociaţia “Exploratorii Reşiţa”Elaborarea planului de management

CHAPTER VII - HABITATS AND SPECIES MANAGEMENT

The management plan represents the strategic document that contains con-crete actions, which the administration structures must promote for fulfilling the protected area objectives. The management plan is the result of the LIFE NAT04/RO/00225 “Banat black pine forests - Part of the NATURA 2000 network” project. The following institutions collaborated to the estab-lishment of the management plan:

- Caraş Severin Environmental Protection Agency – project coordi-nator (APM)

- University of Bucharest – Centre for Environmental Research and Impact Studies (CCMESI)

- ”Babeş - Bolyai” University Cluj-Napoca – Department of Biology and Geology (UBB Cluj)

- University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca (USAMV)

- University of Bucharest – Department of Biology (UBFB)

-ICAS Bucharest – Caransebeş Station (ICAS Caransebeş)

- Resita Forestry Department (DS Reşiţa)

- „Domogled - Cerna Valley” National Park Administration (APNDVC)

- “Exploratorii Reşiţa” Association

The management plan elaboration were done following these steps: Banat

258


a presupus parcurgerea următoarelor etape: inventarierea resurselor biotice şi abiotice ale sitului pinului negru de Banat, evaluarea impactului activităţilor economice, reconstruc-ţia ecologică a unei părţi a sitului pinului negru de Banat, afectată de incendii şi proiectarea sistemului de monitoring integrat. Aceste activităţi au îmbinat cercetările de teren cu în-tâlnirile de lucru, la care au participat toţi partenerii implicaţi în realizarea obiectivelor proiectului. Principalele obiective şi acţiuni au fost prezentate la conferinţa „Schimburi de experienţă pentru promovarea siturilor Natura 2000 în România”, organizată la Băile Herculane în luna noiembrie 2006, la care au participat şi experţi francezi implicaţi in derularea proiectului „Contribuţii ale programului de în-frăţire la promovarea Reţelei Natura 2000 în România”.

VII.1. Scopul planului de management

Planul de management al sitului pi-nului negru de Banat este documentul oficial care stabileşte cadrul general de desfăşurare al acţiunilor din următorii ani în perimetrul desemnat drept sit de interes comunitar, el urmând să stea la baza administrării sitului de pin ne-gru de Banat inclus în reţeaua Natura 2000. Planul de management este un cadru stabil de integrare a problemelor de conservare şi protecţie a mediului natural si de dezvoltare socio-econo-mică în situl pinului negru de Banat.Situl pinului negru de Banat a fost

black pine site biotic and abiotic resources inventorying, economic ac-tivities impact assessment, ecological restoration of a part from the Banat black pine site, that was affected by fires and the design of the integrated monitoring of the Banat black pine site. These activities combined the field research with the working meet-ings, which included all the partners involved in achieving project aims and objectives. The main objectives and actions were presented within the conference „Expertise exchanges for the promotion of the Natura 2000 sites in Romania”, organised in Băile Herculane in November 2006, which was attended also by the French experts envolved in the project „Contributions of the twining programme to the pro-motion of the Natura 2000 Network in Romania”.

VII.1. Management plan aim

The Banat black pine site manage-ment plan is the official document that establishes the general framework for the next years actions within the area of the Banat black pine designated as a site of communitarian importance. This document is the starting point for the Banat black pine site management as part of the Natura 2000 network. The management plan is a firm frame-work for integrating the conservation measures and those related to the protection of the natural environment and the social-economic development within the Banat black pine site. The Banat black pine site was defined and

259


definit şi evaluat prin implementarea proiectului LIFE Nature 04/RO/00225. El face parte integrantă din aria natura-lă protejată Parcul Naţional Domogled – Valea Cernei, înfiinţată prin Legea nr. 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional – Secţiunea a III-a Zone Protejate şi delimitată ca arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 230/2003.Scopul planului de management este acela de a promova un model de gestiune care să permită conservarea speciilor şi habitatelor de interes comunitar, a diversităţii biologice şi a celorlalte valori ale mediului natural din situl pinului negru de Banat. Planul de management urmăreşte integrarea obiectivelor de conservare şi protecţie a speciilor şi habitatelor de interes comunitar, educaţia, informarea şi im-plicarea publicului în gestionarea dura-bilă a patrimoniului sitului NATURA 2000. Între obiectivele generale ale planului de management reţin atenţia:- Conservarea speciilor de interes comunitar;- Conservarea diversităţii biologice si a elementelor de peisaj;- Integrarea sitului pinului negru de Banat în Parcul Naţional Domogled -Valea Cernei;- Diminuarea dimensiunii factorilor de presiune antropică asupra sitului pinului negru de Banat; Gestiunea unui sit NATURA 2000 pre-supune pe lângă protecţia habitatelor şi speciilor de interes comunitar impli-carea comunităţilor locale în activită-ţile derulate şi adaptarea la specificul

evaluated through the LIFE Nature project 04/RO/00225. The site is part of the Domogled–Cerna Valley National Park protected area, established through the Law no 5/2000 regarding the National Territory Planning – 3rd Section – Protected Areas, and de-limited as protected area through the Government Decision no 230/2003.

The aim of the management plan is to promote a management pattern that to allow the conservation of spe-cies and habitats of communitarian interest, of the biological diversity and other values of the natural environment within the Banat black pine site. The management plan tries to integrate the conservation and protection objectives of the species and habitats of a com-munitarian importance with the public awareness, access to information and involvement in the sustainable man-agement of the NATURA 2000 site heritage.

Among the general objectives of the management plan drew atention:

- Conservation of the species that are of a communitarian importance; Conservation of the biological diversi-ty and landscape elements; Integration of the Banat black pine site in the Domogled–Cerna Valley National Park; Reducing the anthropogenic pressure vectors on the Banat black pine site;

The management of a Natura 2000 site requires both the protection of habitats and species of communitarian importance and the involvement of the local communities in the activities

260


sitului. Sprijinul comunităţilor locale este vital pentru realizarea obiectivelor oricărei arii protejate. Pentru aceasta, trebuie ca măsurile să nu fie restrictive pentru populaţia locale şi proprietarii de terenuri. Educaţia şi conştientizarea comunităţilor locale trebuie să fie du-blate de găsirea unor soluţii alternative care să reducă efectele eventualelor restricţii sau conflicte de utilizare a resurselor şi terenurilor. Crearea unui sentiment de apartenenţă la ceva deo-sebit, de mândrie locală, poate contri-bui la apariţia unei veritabile identităţi locale, ce poate fi valorificată ulterior prin crearea unor produse şi servicii.Principiile ce stau la baza planului de management al sitului pinului negru de Banat Delimitarea de principii în procesul de elaborare a planurilor de management este foarte importantă, întrucât permite: prioritizarea direcţiilor de acţiune a ari-ei protejate (raportul dintre activităţile de conservare şi cele de dezvoltare), alegerea modelului de implementare a obiectivelor şi acţiunilor (precauţional sau reparatoriu, prin integrarea popula-ţiei sau prin neglijarea ei) şi stabilirea de reguli generale, unanim acceptate, pentru dezvoltarea parteneriatelor inte-rinstituţionale, necesare în elaborarea planului de management. Ţinând cont de situaţia existentă şi de obiectivele ariei protejate în care se integrează situl pinului negru de Banat, au fost delimitate următoarele principii: - Principiul conservării patrimoniului natural;- Principiul precauţiei şi transparenţei în luarea deciziei;

performed and to adapt this activities to the site characteristics. The local communities support is vital in order to achieve the objectives of any protected area. For this reason, it is necessary that the measures are not restrictive for the local population and land owners. The education and awareness of the lo-cal communities must be accompanied by the implementation of alternative solutions that to reduce the effects of the possible restrictions enforced or conflicts related to resources or land use. Having the local people involved in something special, a fact of a local pride, might contribute to the estab-lishment of a local citizenship, of a lo-cal identity, which can be subsequently turned into value by creating some products and services.

The principles underlying the man-agement plan of the Banat black pine site

Identifying principles is very impor-tant when establishing management plans, as it allows: establishing action priorities for the protected area (the ratio between the conservation and the development activities), choosing the implementation pattern of the objec-tives and actions (precautionary or reparative, by integrating or neglecting the population) and establishing gener-al regulations, unanimously accepted, for the development of institutions partnerships, necessary in establishing the management plan. Considering the existing situation and the objectives of the protected area integrating the Banat black pine site, we have identified the following principles:

261


- Principiul integrării populaţiei în ma-nagementul sitului NATURA 2000;- Principiul utilizării durabile a resur-selor naturale;- Principiul corelării acţiunilor cu si-tuaţia reală şi aplicarea de măsuri de către organismele competente; - Principiul reconstrucţiei ecologice a ecosistemelor degradate.

VII.2. Zonarea interioară a sitului pinului negru de Banat

Situl pinului negru de Banat se supra-pune aproape integral peste zona de conservare specială a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, declarată prin Ordinul Ministrului Mediului şi Gospodăririi Apelor 552/2003 (Fig VII.1). Astfel, pe baza amenajamente-lor silvice în vigoare în anul 2003, din cadrul ocoalelor silvice Padeş, Băile Herculane, Baia de Aramă şi Tarniţa, aparţinând Direcţiilor Silvice Caraş-Severin, Mehedinţi şi Gorj, sunt inclu-se în zone de conservare specială ale Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei următoarele parcele silvice: - Ocolul Silvic Padeş: U.P. I Motru Sec– parcelele 178-180, 187, 197, 202-204; U.P. II Motru Mare – parce-lele 7-10;- Ocolul Silvic Băile Herculane U.P. III Băile Herculane – parcelele 5, 12-13, 16-18, 23-26, 28-32. 35-37, 45-51, 53-58, 60-63, 72-74, 80, 84, 86-87, 96, 100-101, 111, 139, 147; U.P. IV Topenia – parcelele 1-2, 8-12, 62; U.P. VI Domogled – parcelele

- The principle of natural heritage conservation; The principle of precau-tion and transparency in the decision-making process; The principle of integrating the local population within the Natura 2000 site management; The principle of sustainable use of the natural resources; The principle of correlating actions with real situation and measures implementation by the competent authorities; The principle of ecological restoration of the degraded ecosystems.

VII. Internal zonation of the Banat black pine site

The Banat black pine site overlaps almost entirely with the Special Conservation Area of the Domogled–Cerna Valley National Park, declared through the Ministry of Environment and Water Management Order no 552/2003 (Fig VII.1). Thus, based on the forestry plans valid in 2003, from the forestry districts Padeş, Băile Herculane, Baia de Aramă and Tarniţa, belonging to the Caraş-Severin, Mehedinţi and Gorj Forestry Departments, the following forestry surfaces are included in the Domogled–Cerna Valley National Park Special Conservation Areas:

- Padeş Forestry Unit: Protection Unit (PU) I Motru Sec – parcels 178-180, 187, 197, 202-204; PU II Motru Mare – parcels 7-10;

- Băile Herculane Forestry Unit: PU III Băile Herculane – parcels 5, 12-13, 16-18, 23-26, 28-32. 35-37, 45-51, 53-58, 60-63, 72-74, 80, 84, 86-87, 96, 100-101, 111, 139, 147; PU IV

262


Fig. VII.1Zonele speciale de conservare a Parcului Naţional Domogled - Valea Cernei

Special conservation area of the Domogled-Cerna Valley National Park

263


1-4, 6-15, 17-22, 31-36, 38-40, 51-53, 57-64, 66-70, 80-89, 107-110, 112-119, 134-139;- Ocolul Silvic Baia de Aramă: U.P. VII Dosul Cernii – parcelele 2-3, 9-11, 30-33, 95, 104; U.P. VIII Olanu – par-celele 179, 187-188, 193, 196, 198, 199, 201, 207; U.P. IX Balmeş – par-celele 16, 84 şi 86; - Ocolul Silvic Tarniţa: U.P. V Vârful lui Stan – parcelele 105, 108-109, 115-116, 120-122, 124, 127, 142, 153-154, 159-162, 172-173, 175, 177-179, 182, 188, 191, 195, 197-203, 208, 213-219, 221-222, 227.Zonele de conservare specială cuprind cele mai valoroase elemente ale patri-moniului natural din interiorul parcuri-lor naţionale. În zonele de conservare specială din parcurile naţionale, în afara perimetrelor rezervaţiilor ştiinţi-fice cu regim strict de protecţie se pot desfăşura următoarele activităţi:- activităţi ştiinţifice şi educative;- turismul controlat;- utilizarea raţională a păşunilor şi fâ-neţelor de către comunităţile umane ce deţin terenuri în interiorul parcului, pe suprafeţele, în perioadele şi cu speciile şi efectivele aprobate de Administraţia parcului, astfel încât să nu fie afectate habitatele naturale şi speciile de floră şi faună prezente în zona de conservare specială;- localizarea şi stingerea operativă a incendiilor;- intervenţiile pentru menţinerea habi-tatelor în vederea protejării anumitor specii, grupuri de specii sau comu-nităţi biotice care constituie obiectul

Topenia – parcels 1-2, 8-12, 62; PU VI Domogled – parcels 1-4, 6-15, 17-22, 31-36, 38-40, 51-53, 57-64, 66-70, 80-89, 107-110, 112-119, 134-139;

- Baia de Aramă Forestry Unit: PU VII Dosul Cernii – parcels 2-3, 9-11, 30-33, 95, 104; PU VIII Olanu – par-cels 179, 187-188, 193, 196, 198, 199, 201, 207; PU IX Balmeş – parcels 16, 84 şi 86;

- Tarniţa Forestry District: PU V Vârful lui Stan – parcels 105, 108-109, 115-116, 120-122, 124, 127, 142, 153-154, 159-162, 172-173, 175, 177-179, 182, 188, 191, 195, 197-203, 208, 213-219, 221-222, 227.

Special Conservation Areas include the most valuable elements of the nat-ural heritage within the national parks. Within the Special Conservation Areas from the national parks, excepting the areas of scientific reserves with a strict regime of protection, the following activities are allowed:

- education and scientific activities;

- controlled tourism

- sustainable use of the grasslands and pasturages by the local communities owning lands within the park, on the surfaces, during the periods and with the species and numbers approved by the park Administration, so the natural habitats and flora and fauna species present in the special conservation area are not affected;

- positioning and effective quenching of fires;

- interventions for maintaining the hab-itats in order to protect certain species,

264


protecţiei- intervenţiile în scopul protecţiei şi menţinerii ecosistemelor naturale şi reabilitării unor ecosisteme necores-punzătoare sau degradate;- acţiunile de înlăturare a efectelor unor calamităţi;- acţiunile de prevenire a înmulţirii semnificative a dăunătorilor forestieri şi de monitorizare a acestora. Conform Legii 265/2007 şi Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2005 privind protecţia mediului, în zonele de conservare specială ale parcurilor naţionale este interzisă exploatarea ori-căror resurse minerale neregenerabile.Teritoriul care nu este inclus în zone-le de conservare specială constituie zona-tampon a sitului pinului negru de Banat (Fig. VII.2). Acest teritoriu respectă regimul de gospodărire din cadrul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, stabilit prin regulamente şi planuri proprii de protecţie şi conser-vare aprobate de autorităţile naţionale ştiinţifice şi administrative abilitate. În perimetrul parcurilor naţionale sunt admise doar activităţile tradiţionale practicate numai de comunităţile din zona parcului naţional, reglementate prin planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Cea mai mare parte a terenurilor din si-tul pinului negru de Banat (93,3% din suprafaţă) este ocupată de suprafeţe forestiere proprietate de stat, gestio-nate de Regia Naţională a Pădurilor prin Direcţiile Silvice Caraş Severin, Mehedinţi şi Gorj. Pentru moment, nu există informaţii cadastrale referitoare la proprietarii celorlalte terenuri. Pentru

groups of species or biota communities that are subject to protection;

- interventions with the aim of protect-ing and maintaining the natural eco-systems and the restoration of the de-graded or non-functional ecosystems;

- actions related to eliminating the ef-fects of some calamities;

- actions related to preventing the pest multiplication and their monitoring.

According to the Law no 265/2007 and Government Ordnance no 195/2005 regarding the environmental protec-tion in the national parks special conservation areas, the exploitation of any mineral non-regenerative re-sources is forbidden. The territory not included in the special conservation area represents the buffer area of the Banat black pine site (Fig. VII.2). This territory respects the management regime of theDomogled–Cerna Valley National Park, established through the park own protection and conservation regulations, approved by the national scientific and administrative authori-ties. Within the national park areas, only the traditional activities performed only by the communities within the park areas are allowed. These activities are regulated by the management plan of Domogled–Cerna Valley National Park.

Most of the land within the Banat black pine site (93,3% of the total surface) is occupied by forest surfaces with a public property ownership re-gime, which are administrated by the Forestry Departments from Caraş Severin, Mehedinţi and Gorj. For the

265


Fig. VII.2Zonarea interioară a sitului pinului negru de Banat

Zonning of the Banat black pine site

266


toate terenurile împădurite există pla-nuri de amenajare silvică ce cuprind măsuri de gestiune specifice activităţii forestiere. Aceste planuri urmează a fi armonizate cu planul de management. Principalele ameninţări antropice asupra sitului pinului negru de Banat sunt: - păşunatul (împiedică regenerarea populaţiilor de pin negru de Banat), - extracţia lemnului în situl pinului negru de Banat sau în vecinătatea acestuia,- activităţile turistice (prin vandaliza-rea sitului, depozitarea necontrolată a deşeurilor, favorizarea incendiilor), - transporturile (emisiile de noxe pot duce la creşterea vulnerabilităţii popu-laţiilor de pin negru de Banat).

VII.3. Axele planului de management – coordonate ale managementului durabil al sitului pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000

Managementul siturilor NATURA 2000 se bazează pe cercetarea ştiinţifică şi monitorizarea speciilor şi habitatelor la care se adaugă identificarea căilor de reabilitare şi renaturare.Facilitarea cunoaşterii şi recreerii în situri NATURA 2000 sunt o necesita-te, comunităţile umane, fiind primele beneficiare ale patrimoniului natural şi cultural al acestora.Resursele teritoriale ale sitului pinului negru de Banat, mai mult sau mai puţin cunoscute, se constituie în premisă a

time being, no information are avail-able related to the owners of the other surfaces. For all the forest areas, for-est works plans exist, which include management measures specific to the forestry activities. These plans are to be framed with the management plan.

The main anthropogenic threats on the Banat black pine site are:

- grazing (stops the regeneration of the Banat black pine population),

- wood extraction within the Banat black pine site or its neighbourhood,

- tourist activities (site destruction, uncontrolled waste depositing, fires enhancing)

- transportation (airborne pollutants may lead to an increase in the Banat black pine population vulnerability).

VII.3. Management plan axes – sustainable manage-ment coordinates of the Banat black pine site as part of the NATURA 2000 network

The NATURA 2000 sites management uses as starting point the scientific re-search and monitoring of species and habitats, and also the rehabilitation and restoration means.

Enhancing knowledge and leisure within NATURA 2000 is compulsory, the local communities being the main beneficiaries of their natural and cul-tural heritage.

The territorial resources of the Banat black pine site, more or less known,

267


managementului durabil al speciilor şi habitatelor.Existenţa comunităţilor rurale în pro-ximitatea sitului, a obligat la stabilirea unor axe specifice pentru crearea cadru-lui de colaborare între Administraţia Parcului Naţional şi consiliile locale în vederea coroborării strategiilor lor de dezvoltare durabilă a comunităţilor cu cele ale managementului sitului şi valorizării elementelor lui de patrimo-niu ale resurselor lui teritoriale.Conştientizarea utilizatorilor sitului asupra valorilor lui de patrimoniu şi unicităţii peisajelor, speciilor şi habita-telor, cât şi a ameninţărilor stabilităţii, constituie de asemenea o axă impor-tantă a managementului sitului pinului negru de Banat ca sit NATURA 2000.Gestionarea durabilă a turismului, monitorizarea speciilor şi habitatelor, a ameninţărilor şi riscurilor naturale şi tehnogene ce pot aduce prejudicii majore ecosistemelor sitului au fost de asemenea reţinute ca axe ale planurilor de management.

Axa 1 – Actualizarea permanentă a cunoştinţelor privind situaţia patri-moniului naturalAcţiunea 1.1 - Actualizarea infor-maţiei privind habitatele de interes comunitarObiectiv : Actualizarea bazei de date a habitatelor şi speciilor din cadrul situ-lui pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea metodologiei, echipei şi calendarului de lucru- Investigaţii de teren pentru

represent a premise of the sustainable management of the species and habi-tats. Raising awareness of the site us-ers on its heritage value and landscape, species and habitats uniqueness, but also on the threats on the site stability, represent an important axis in Banat black pine site management as part of theNATURA 2000 network.

Other axes that were identified for the management plans included: the sustainable management of tourism, the habitats and species monitoring as well as the surveillance of the threats and natural and anthropogenic risks that can lead to serious damages within the site ecosystems.

Axis 1 – Permanent update of the knowledge related to the natural heritage situation

Action 1.1 - Information update regarding the habitats of a communi-tarian interest

Objective: Updating habitats and spe-cies database within the Banat black pine site

Action stages :

- Establishing the methodology, the team and the working schedule

- Field investigations in order to iden-tify the habitats of a communitarian interest

Action location: the entire site, mainly the areas where up-to-date information is missing

Time period (or frequency) of the ac-tion: permanently

268


identificarea habitatelor de interes comunitarLocalizarea acţiunii : Tot situl, cu precădere zonele în care informaţiile actuale sunt incomplete Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : UBB Cluj, APM, ICAS Caransebeş, CCMESI, Administraţia PNDVC, echipa GISCosturi estimate : 35000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS) - Programe de cercetare a mediului sau de conservare- Alte surse de finanţareRezultate aşteptate : - Actualizarea permanentă a bazei de date privind habitatele de interes comunitar Indicatori de succes : - Îmbogăţirea cu noi elelemente a ba-zei de date aprivind starea habitatelor de interes comunitar din situl pinului negru de Banat

Acţiunea 1.2 - Actualizarea infor-maţiei privind speciile de interes comunitarObiectiv : Actualizarea bazei de date asupra speciilor ce populează sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea metodologiei, echipei şi calendarului de lucru

Responsible: NATURA 2000 site Administration

Institutions that might be involved: UBB Cluj, APM, ICAS Caransebeş, CCMESI, PNDVC Administration, GIS team

Estimated costs : 35000 RON /year

Possible funding sources :

- National research programmes (PNCDI, CNCSIS)

- Environmental research or conserva-tion programmes

- Other funding sources

Expected results:

- Permanent updating of the database on the habitats of a communitarian interest

Success indexes:

- Adding new elements at the database regarding the habitats of a communi-tarian interest within the Banat black pine site

Action 1.2 - Information update re-garding the species of a communitar-ian interest

Objective: Updating species database within the Banat black pine site

Action stages:


- Field investigations in order to iden-tify the evolution and spatial distribu-tion of the evolution of the species of a communitarian interest

269


- Investigaţii de teren pentru identifi-carea evoluţiei şi distribuţiei spaţiale a populaţiilor speciilor de interes comunitarLocalizarea acţiunii : Tot situl, cu precădere zonele în care informaţia actuală este incompletăPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000; Instituţii ce pot fi implicate : UBB Cluj, APM, ICAS Caransebeş, Administraţia PNDVC, echipa floră şi faunăCosturi estimate : 25000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservare- Alte surse de finanţareRezultate aşteptate : - Baza de date actualizată a speciilor de interes comunitar Indicatori de succes : - Actualizarea permanentă a bazei de date a speciilor de interes comunitar din situl pinului negru de Banat

Acţiunea 1.3 - Actualizarea bazei car-tografice privind habitatele şi distri-buţia speciilor de interes comunitarObiectiv: Actualizarea bazei de date privind distribuţia spaţială şi dinamica temporală a habitatelor şi speciilor din arealul sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Colectarea rezultatelor acţiunilor 1.1.

Action location: The entire site, mainly the areas where up-to-date information is missing


Responsible: Natura 2000 site Administration

Institutions that might be involved: UBB Cluj, APM, ICAS Caransebeş, PNDVC Administration, fauna and flora team

Estimated costs : 25000 RON/year




- Other funding sources

Expected results:

- Updated database on the species of a communitarian interest

Success indexes:

- Permanent updating of the database on the species of a communitarian in-terest within the Banat black pine site

Action 1.3 - Cartographic base update regarding the habitats and species of a communitarian interest

Objective: Updating habitats and spe-cies spatial distribution and time dy-namic database within the Banat black pine site area

Action stages:

- Collecting the results of the actions 1.1. and 1.2; Mapping the distribution

270


şi 1.2- Cartografierea distribuţiei speciilor de interes comunitar identificate pe teren- Cartografierea noilor habitate identi-ficate pe teren- Intoducerea noilor informaţii în for-mat GISLocalizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : anual Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000; Instituţii ce pot fi implicate : echipa GIS, APM, UBB Cluj, ICAS Caransebeş, echipele floră şi faună, Administraţia PNDVCCosturi estimate : 5000 RON / anSurse de finanţare posibile: - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservare Rezultate aşteptate : - Harta distribuţiei speciilor de interes comunitar din situl pinului negru de Banat; - Harta habitatelor de interes comunitar din situl pinului negru de BanatIndicatori de succes : - Actualizarea permanentă a bazei de date şi bazei cartografice cuprinzând habitatele şi speciile de interes comu-nitar din situl pinului negru de Banat

Acţiunea 1.4 - Monitorizarea evoluţiei

of the species of a communitarian in-terest identified in the field; Mapping the new habitats identified in the field

- Introduction of new information in GIS format

Action location: Desk work

Time period (or frequency) of the ac-tion: annually

Responsible: NATURA 2000 site Administration;

Institutions that might be involved: GIS team, APM, UBB Cluj, ICAS Caransebeş, fauna and flora teams, PNDVC Administration



- NATURA 2000 site management funds



Expected results:

- Distribution map of species of a com-munitarian interest within the Banat black pine site;

- Map of the habitats of a communitar-ian interest within the Banat black pine site;

Action 1.4 - Monitoring the spatial and temporal evolution of the *9530 and 9310 habitats


271


temporale şi spaţiale a habitatelor *9530 şi 9310Obiectiv : Actualizarea bazei de date a habitatelor şi speciilor din cadrul situ-lui pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea metodologiei, echipei şi calendarului de lucru- Identificarea punctelor-cheie pentru evaluarea evoluţiei în timp şi în spaţiu a habitatelor- Investigarea documentelor istorice ce pot aduce informaţii privind evoluţia în timp a habitatelor- Monitorizarea evoluţiei în spaţiu a habitatelor - Elaborarea unor scenarii predictive de evoluţie spaţială şi temporală a habitatelorLocalizarea acţiunii : Tot situl şi pro-ximitatea acestuiaPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : UBB Cluj, ICAS Caransebeş, APM, echipa GIS, Administraţia PNDVCCosturi estimate : 10000 RON/anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservare Rezultate aşteptate : - Evaluarea dinamicii trecute şi actuale

Action stages:


- Identifying the key points for the time and spatial assessment of habitats

- Investigating the historical docu-ments that can bring information re-garding the time and spatial evolution of habitats

- Monitoring the spatial evolution of the habitats

- Elaboration of forecast scenarios of spatial and time evolution of habitats

Action location: The entire site and its surroundings


Responsible: NATURA 2000 site Administration;

Institutions that might be involved: UBB Cluj, ICAS Caransebeş, APM, GIS team, PNDVC Administration






Expected results:

- Assessment of the past and existing dynamics of the habitat (widening, reduction);

- Possible scenarios regarding future

272


a habitatului (extindere, regres); - Scenarii privind evoluţia probabilă a habitatelorIndicatori de succes : - cel puţin 2 locaţii în care să se sta-bilească evoluţia habitatului în ultimii 50 ani - elaborarea a cel puţin două scenarii (optimist şi pesimist) privind evoluţia probabilă a structurii şi funcţionalităţii habitatelor

Acţiunea 1.5 - Identificarea habita-telor ce nu sunt incluse în manualul “Habitate”Obiectiv : Actualizarea bazei de date a habitatelor şi speciilor din cadrul situ-lui pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea metodologiei, echipei şi calendarului de lucru- Identificarea zonelor în care este posibil să existe sau apară habitate ce lipsesc din manual- Verificarea pe teren a zonelor cu posi-bile habitate ce lipsesc din manual- Stabilirea criteriilor necesare şi sufi-ciente pentru identificarea habitatelor noi propuse- Integrarea habitatelor propuse în baza de date existentă- Ierarhizarea habitatelor propuse în funcţie de importanţa lor ştiinţifică şi de raritatea lor- Realizarea demersurilor pentru inclu-derea habitatelor nou identificate şi pro-puse în ediţiile viitoare ale Manualului Habitate sau în alte lucrări similare

evolution.

Success indexes:

- At lest two locations that to empha-sise the habitats evolution within the past 50 years

- Elaboration of at least two scenarios (optimistic and pessimistic) regarding the future evolution of habitats struc-ture and functionality

Action 1.5 - Identifying the habitats that are not included in “Habitats” Handbook


Action stages :

- Establishing the methodology, the team and the working schedule; Identifying the areas in which it is possible to ap-pear the habitats that are missing form the handbook; Field check of the areas with possible habitats missing form the handbook; Establishing necessary and sufficient criteria for the newly propers habitats identification; Integrating the proposed habitats in the existing da-tabase; Ranking the proposed habitats depending on their scientific relevance and their frequency; Making represen-tations for the habitats proposed in the Habitats Handbook or other similar papers

Action location : the entire NATURA 2000 site

Time period (or frequency) of the ac-tion : 2008-2010

273


Localizarea acţiunii : Tot situl NATURA 2000Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2008-2010 Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : UBB Cluj, CCMESI, ICAS Caransebeş, echipa GIS, Administraţia PNDVCCosturi estimate : 50000 RON/anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului Natura 2000- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservareRezultate aşteptate : - Includerea habitatelor nou propuse în ediţiile noi ale Manualelor de habitate Indicatori de succes : - Procentajul habitatelor noi identifica-te care sunt incluse în ediţiile noi ale Manualelor de habitate

Acţiunea 1.6 - Realizarea unui cadru de susţinere a cercetărilor ştiinţifice în situl pinului negru de BanatObiectiv: Sprijinirea activităţilor de cercetare ştiinţifică în perimetrul situ-lui pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Identificarea necesităţilor de cer-cetare ştiinţifică în perimetrul sitului NATURA 2000- Crearea instrumentelor de voluntariat ştiinţific- Crearea de parteneriate cu instituţiile

Responsible : NATURA 2000 site administration

Institutions that might be involved : UBB Cluj, CCMESI, ICAS Caransebeş, GIS team, PNDVC Administration



- Natura 2000 site management funds



Expected results:

- Including the newly-proposed habitats in the newer editions of the Habitats Handbook

Success indexes:

- Percentage of newly-identified habi-tats that are included in the newer edi-tions of the Habitats Handbook

Action 1.6 - Establishing a framework for supporting the scientific research in the Banat black pine site

Objective: Supporting the scientific re-search activities within the Banat black pine area

Action stages :

- Identifying the scientific research requirements in the NATURA 2000 site area; Creating the instruments of scientific volunteering; Establishing partnerships with institutions that man-age and monitor teritorial resources , for the mutual access to information of interest from the Banat black pine site area; Supporting research/conservation

274


care gestionează sau monitorizează resursele teritoriale, pentru accesul reciproc la informaţiile de interes din perimetrul sitului pinului negru de Banat- Sprijinirea proiectelor de cercetare/conservare cu activităţi de cercetare în perimetrul sitului NATURA 2000 prin parteneriate cu administraţia sitului şi implicarea autorităţilor localeLocalizarea acţiunii : Tot situl şi pro-ximităţile acestuiaPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent (pentru încheiere parteneriate - 2008)Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000; Instituţii ce pot fi implicate : Toţi parte-nerii interesaţiCosturi estimate : 10000 RON / anSurse de finanţare posibile: - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS) şi europene (LIFE)- Programe de cercetare a mediului sau de conservare Rezultate aşteptate : - Contracte de voluntariat ştiinţific; - Contracte de cercetare în perimetrul sitului pinului negru de BanatIndicatori de succes : - lista necesităţilor de cercetare ştiin-ţifică în perimetrul sitului NATURA 2000, actualizată permanent- cel puţin 5 contracte de voluntariat şti-inţific încheiate în perioada 2008-2011

projects through research activities in the NATURA 2000 site area through partnerships with site administration and local authorities involvement

Action location : The entire site and its surroundings

Time period (or frequency) of the ac-tion : permanently (2008 – for partner-ships signing)

Responsible : NATURA 2000 site administration;

Institutions that might be involved : All interested partners




- National (PNCDI, CNCSIS) and European (LIFE) research programmes


Expected results:

- Scientific volunteering contracts;

- Research contracts within the Banat black pine site area

Success indexes:

- the list of scientific research needs within the NATURA 2000 site area, permanently updated

- at least 5 contracts of scientific volun-teering signed between 2008 and 2011

- research contracts from at least two funding sources

275


- contracte de cercetare din cel puţin două surse de finanţare

Axa 2 - Monitorizarea şi controlul ameninţărilor naturale la adresa habitatelor şi speciilorAcţiunea 2.1 - Realizarea bazei de date climaticeObiective : Monitorizarea riscului de incendiu, monitorizarea şi controlul riscurilor climaticeEtapele acţiunii :- Colectarea tuturor datelor climatice de la staţiile meteorologice existente- Stabilirea punctelor de monitorizare a datelor climatice- Stabilirea frecvenţei de colectare a datelor climatice- Stabilirea indicatorilor climatici ce urmează a fi colectaţi- Colectarea datelor climaticeLocalizarea acţiunii : Tot situl NATURA 2000Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007 Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, CCMESI, ICAS, APM, ANM, echipa GIS Costuri estimate : 8000 RON/anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului Natura 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)

Axis 2 – Monitoring and control of the natural threats on the habitats and species

Action 2.1 - Creating the climatic database

Objectives: Fires risk monitoring, cli-matic risks monitoring and control

Action stages :

- Collecting the climate data from the existing meteorological stations

- Identifying the monitoring points of the climate data

- Choosing the climate data collection frequency

- Identifying the climate indexes that shall be monitored

- Climate Data collection


Time period (or frequency) of the ac-tion : 2007


Institutions that might be involved : PNDVC Administration, CCMESI, ICAS, APM, ANM, GIS team




- Domogled–Cerna Valley National Park management funds


Expected results:

276


Rezultate aşteptate : - Bază de date cuprinzând datele cli-matice existente; - Metodologie de colectare şi ordonare a datelor climatice- Metodologie de evaluare a vulnerabi-lităţii la riscuri climaticeIndicatori de succes : - Baza de date climatice actualizată

Acţiunea 2.2 - Stabilirea metodologiei de monitorizare a riscurilor climaticeObiective: Monitorizarea riscului de incendiu; monitorizarea şi controlul riscurilor climatice Etapele acţiunii :- Colectarea datelor climatice din baza de date realizată conform acţiunii 2.3- Selectarea modelelor de predicţie a incendiilor şi a riscurilor climatice- Stabilirea indicatorilor necesari pen-tru predicţia incendiilor şi a riscurilor climatice- Stabilirea frecvenţei de monitorizare a indicatorilor necesari pentru predic-ţia incendiilor şi a riscurilor climatice şi a responsabililor pentru această monitorizareLocalizarea acţiunii : Tot situl NATURA 2000Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007 Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, ICAS, APM, echipa GIS, CCMESI

- Database including the existing cli-mate data;

- Data collection and ordering methodology

- Methodology of evaluating climatic vulnerability

Success indexes:

- Updated climate database

Action 2.2 - Establishing the method-ology for climate risks monitoring

Objectives: Fires risk monitoring, cli-matic risks monitoring and control

Action stages :

- Climate data collection from the da-tabase created according to Action 2.3

- Identifying the fires and climate risks forecast patterns

- Identifying the necessary indexes for fires and climate risks forecast

- Identifying the monitoring frequency for the needed indexes in order to forecast the fires and climate risks and the persons responsible for this monitoring




Institutions that might be involved : PNDVC Administration, ICAS, APM, GIS team, CCMESI


277


Costuri estimate : 8000 RON/anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a situluiRezultate aşteptate : - Metodologia de monitorizare a riscu-rilor climatice; Indicatori de succes : - Finalizarea metodologiei de monito-rizare a riscurilor climatice

Acţiunea 2.3 - Monitorizarea procese-lor geomorfologice actualeObiectiv: Monitorizarea riscurilor geomorfologice

Etapele acţiunii :- Stabilirea echipei şi calendarului de lucru- Identificarea punctelor-cheie cu pro-babilitate mai mare de manifestare a proceselor geomorfologice actuale- Evaluarea impactului în caz de pro-ducere a proceselor geomorfologice actuale - Verificarea periodică a punctelor-cheie.Localizarea acţiunii : Tot situl NATURA 2000Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, CCMESI, UBB Cluj, ICAS, autorită-ţile locale, echipa GIS, Costuri estimate : 8500 RON/an



Expected results :

- Climate risks monitoring methodology;

Success indexes:

- Finalising the Climate risks monitor-ing methodology

Action 2.3 - Geomorphological pro-cesses monitoring

Objective: Geomorphological risks monitoring

Action stages :

- Establishing the team and the working schedule; Identifying hotspots where geomorphological processes are likely to appear; Assessing the impact in case of the geomorphological processes ap-pearance; Hotspots periodical check.


Time period (or frequency) of the ac-tion : permanently


Institutions that might be involved: PNDVC Administration, APM, CCMESI, UBB Cluj, ICAS, local au-thorities, GIS team,



-NATURA 2000 site management funds

- Domogled–Cerna Valley National

278


Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservareRezultate aşteptate : - Baza de date actualizată a posibilelor ameninţări asupra sitului NATURA 2000 - Evaluarea impactului proceselor geomorfologice actuale asupra sitului pinului negru de Banat Indicatori de succes : - Prevenirea sau diminuarea efectelor negative cauzate de procesele geomor-fologice actuale în starea habitatelor Acţiunea 2.4 - Monitorizarea dăunătorilor Obiectiv: Monitorizarea dăunătorilor pentru situl pinului negru de Banat Etapele acţiunii :- Stabilirea echipei, metodologiei şi calendarului de lucru- Identificarea pe teren a dăunătorilor pentru sitului pinului negru de Banat - Colectarea de informaţii privind po-pulaţiile şi efectele dăunătorilor în situl pinului negru de Banat - Evaluarea intensităţii atacurilor dăunătorilor - Prognoza evoluţiei ulterioare a situluiLocalizarea acţiunii : Tot situl NATURA 2000

Park management funds



Expected results :

- Up-to-date database with the possible threats on the NATURA 2000 site

- Assessment of the geomorphological processes impact on the Banat black pine site

Success indexes:

- Preventing or reducing the negative effects caused by the geomorphologi-cal process in habitats status

Action 2.4 - Pest monitoring

Objective: Pest monitoring within the Banat black pine site

Action stages :

- Establishing the methodology, the team and the working schedule; Field identification of the pest within the Banat black pine site; Collecting infor-mation regarding the pest population and effects in the Banat black pine site; Assessing the pest attacks intensity; Forecasting the subsequent evolution of the site

Action location : the entire Natura 2000 site

Time period (or frequency) of the action : permanently; at least 3 field identification/year, during the warm season.


279


Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent; ve-rificarea pe teren de cel puţin de 3 ori pe an, în sezonul cald Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, UBB Cluj, ICAS, echipa faună, Costuri estimate : 6500 RON/anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei- Bugetul direcţiilor silvice- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare şi conservareRezultate aşteptate : - Baza de date actualizată a posibilelor ameninţări asupra sitului NATURA 2000 - Evaluarea impactului dăunătorilor asupra sitului pinului negru de Banat Indicatori de succes : - Diminuarea sau îndepărtarea totală a atacurilor dăunătorilor în ecosistemele forestiere ale situluiAcţiunea 2.5 - Elaborarea planurilor de acţiune în caz de riscObiective : Monitorizarea riscurilor de incendiiEtapele acţiunii :- Stabilirea pragurilor de alertă şi de intervenţie corespunzătoare fiecărui element monitorizat.- Stabilirea măsurilor în caz de depăşire

Institutions that might be involved : PNDVC Administration, APM, UBB Cluj, ICAS, fauna team,





- Forestry departments budget



Expected results :

- Up-to-date database with the possible threats on the NATURA 2000 site

- Assessment of the pest impact on the Banat black pine site

Success indexes:

- The lack of pest attacks in the site forestry ecosystems

Action 2.5 - Elaborating the risk ac-tion plans

Objective: Fires risk monitoring

Action stages :

- Identifying the alert and intervention levels corresponding to each monitored element; Laying down the measures for alert and intervention levels over-flowing and the responsibilities of each institution; Designing the intervention scheme in case of intervention level ex-ceeding; Establishing partnerships with the Emergency Situations Inspectorate,

280


a pragurilor de alertă şi de intervenţie şi a responsabilităţilor ce revin fiecărei instituţii- Realizarea schemei de interven-ţie în cazul depăşirii pragurilor de intervenţie- Realizarea de parteneriate cu Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele de Protecţie Civilă şi cu alte instituţii implicate în combaterea efectelor riscurilorLocalizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007 -2008Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, CCMESI, Prefecturi, Direcţiile Silvice, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele de Protecţie Civilă, Costuri estimate : 8500 RONSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000Rezultate aşteptate : - Prioritizarea pragurilor de alertă şi de intervenţie; - Planul de acţiune în caz de riscuri climatice - Planul de acţiune în caz de risc de incendiu- Planul de acţiune în caz de risc geomorfologic - Planul de acţiune în caz de atac al dăunătorilorIndicatori de succes :

Civil Protection Inspectorate and other institutions involved in risks control

Action location : Desk work

Time period (or frequency) of the ac-tion : 2007 -2008


Institutions that might be involved: PNDVC Administration, APM, CCMESI, Prefectures, Forestry Departments, Emergency Situations Inspectorates, Civil Protection Inspectorates

Estimated costs : 8500 RON



Expected results :

- Alert and intervention levels;

- Action plan for climate risks

- Action plan for fire risk

- Action plan for geomorphological risk

- Action plan for pest attack

Success indexes:

- Respecting the intervention method-ology in case of a risk phenomenon producing

Action 2.6 - Updating the information related to the threats on the habitats and species

Objective: Updating the database of the threats on the Banat black pine site

281


- Respectarea metodologiei de inter-venţie în cazul producerii unui feno-men de risc

Acţiunea 2.6 - Actualizarea infor-maţiei privind ameninţările asupra habitatelor şi speciilorObiectiv: Actualizarea bazei de date a ameninţărilor asupra sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea echipei şi calendarului de lucru- Identificarea posibilelor ameninţări asupra habitatelor şi speciilor (specii invazive, dăunători, procese geomor-fologice actuale, etc)- Localizarea posibilelor ameninţări asupra habitatelor şi speciilor- Ierarhizarea şi prioritizarea amenin-ţărilor asupra habitatelor şi speciilor în perimetrul sitului pinului negru de Banat în funcţie de impact şi deimpor-tanţa habitatelor şi speciilor- Identificarea parcelelor în care situaţia cadastrală poate constitui o ameninţare la adresa speciilor şi/sau habitatelor Localizarea acţiunii : Tot situl NATURA 2000Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, CCMESI, UBB Cluj, ICAS, echipa faună, autorităţile locale, echipa GIS, Costuri estimate : 8500 RON/anSurse de finanţare posibile :

Action stages :

- Establishing the team and the work-ing schedule; identifying possible threats on the species and habitats (invasive species, pest, geomorpho-logical processes etc.); Identify the locations of possible threats on species and habitats; Ranking the threats on habitats and species in the Banat black pine site area depending on their im-pact and habitats and species priority; Identifying the parcels in which the territorial planning may represent a threat on the species and/or habitats

Action location: the entire NATURA 2000 site



Institutions that might be involved: PNDVC Administration, APM, CCMESI, UBB Cluj, ICAS, fauna team, local authorities, GIS team,







Expected results :

- Up-to-date database with the possible

282


- Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservareRezultate aşteptate : - Baza de date actualizată a posibilelor ameninţări asupra sitului NATURA 2000Indicatori de succes : - Monitorizarea permanentă a amenin-ţărilor asupra habitatelor şi speciilor

Axa 3 Diminuarea impactului activi-tăţilor umane din situl pinului negru de BanatAcţiunea 3.1 - Monitorizarea şi con-trolul activităţilor agricoleObiective : Monitorizarea activităţilor desfăşurate în sitului pinului negru de Banat; Etapele acţiunii :- Verificarea pe teren a activităţii agricole la sălaşele din vecinătatea sitului pinului negru de Banat, în spe-cial în zonele cu densitate mai mare a sălaşelor.- Actualizarea cartografierii sălaşelor active din perimetrul şi vecinătatea sitului pinului negru - Monitorizarea efectelor remanente ale activităţilor pastorale din sălaşele abandonate- Identificarea şi restrângerea sau elimi-narea activităţilor agricole ce afectează situl pinului negru de Banat

threats on the NATURA 2000 site

Success indexes:

- Permanent monitoring of the threats on habitats and species

Axis 3 Reducing the human activities impact on the Banat black pine site

Action 3.1 - Agricultural activities monitoring and control

Objective: Monitoring of the activi-ties developed in the Banat black pine site;

Action stages :

- Field check of the agricultural activi-ties developed in the bowers located in the Banat black pine site neighbour-hood, especially in the areas with a high density of bowers; Updating the active bowers mapping within and in the neighbourhood of the black pine site; Monitoring the residual effects of the pasturage activities from the aban-doned bowers; Identification, reduc-tion or elimination of the agricultural activities that affect the Banat black pine site; Ranking bowers depending on their impact on the Banat black pine site

Action location : Bowers and agricul-tural surfaces from the Banat black pine site and its neighbourhood


Responsible : Natura 2000 site administration

Institutions that might be involved : PNDVC Administration, APM, UBB

283


- Ierarhizarea sălaşelor în funcţie de impactul provocat de activităţile desfă-şurate în cadrul sălaşelor din perimetrul şi din vecinătatea sitului pinului negru de BanatLocalizarea acţiunii : Sălaşele şi tere-nurile agricole din situl pinului negru de Banat şi din vecinătatea acestuiaPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007-2009 Responsabil : Administraţia sitului Natura 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, UBB Cluj, ICAS, CCMESI, echipa GISCosturi estimate : 7500 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NNATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei- Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)Rezultate aşteptate : - Harta sălaşelor active din perimetrul şi vecinătatea sitului pinului negru de Banat- Ierarhizarea sălaşelor după impactul provocat de activitatea desfăşurată sau funcţie de efectele remanente ale sălaşelor abandonate din perimetrul ori vecinătatea sitului pinului negru de BanatIndicatori de succes : - Actualizarea bazei de date a sălaşelor active ori abandonate din perimetrul şi proximitatea sitului pinului negru de Banat- Diminuarea suprafeţelor afectate de

Cluj, ICAS, CCMESI, GIS team






Expected results :

- The map of the bowers from the Banat black pine site and its surroundings

- Ranking the bowers depending on their impact or the residual effects on the Banat black pine site area

Success indexes:

- Updating the active bowers database for the Banat black pine site area

- Reducing the surfaces affected by overgrazing

Action 3.2 - Monitoring and control of the wood exploitation activities

Objectives : Monitoring the anthropo-genic activities developed within the Banat black pine site; Reducing the impact of the economic activities on the habitats and species

Action stages :

- Establishing partnerships with the institutions that regulate, control or develop wood extraction activities

- Continuous monitoring of the wood extraction activities

284


suprapăşunat

Acţiunea 3.2 - Monitorizarea şi con-trolul activităţilor de exploatare a lemnuluiObiective : Monitorizarea activităţilor umane desfăşurate în sitului pinului negru de Banat; Reducerea impactului activităţilor economice asupra habita-telor şi speciilorEtapele acţiunii :- Realizarea de parteneriate cu institu-ţiile care reglementează, controlează sau derulează activităţi de extracţie a lemnului- Monitorizarea permanentă a activită-ţilor de extracţie a lemnului- Evaluarea impactului activităţilor de extracţie a lemnului din vecinătate asu-pra sitului pinului negru de Banat - Restrângerea sau stoparea activităţi-lor în cazul în care se constată că există impact semnificativLocalizarea acţiunii : Tot situl pinului negru de Banat şi proximităţile salePerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent (parteneriatele se vor finaliza până la sfârşitul anului 2007)Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, Direcţiile Silvice, APM, Garda de Mediu, Consilii şi primării locale Costuri estimate : 1500 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000

- Environmental impact assessment of the wood extraction activities from the neighbourhood on the Banat black pine site

- Reducing or eliminating the activities in case it is proved that they have a negative impact on the pine site

Action location: The entire site of the Banat black pine and its surroundings

Time period (or frequency) of the ac-tion : permanently (the partnerships shall be finalised by the end of 2007)


Institutions that might be involved: PNDVC Administration, Forestry Departments, APM, Environmental Guard, local councils





- Environmental protection programmes

Expected results :

- Partnerships with relevant institutions

- Wood extraction activities impact assessment

Success indexes:

- Partnerships with all the institutions that regulate, control or develop activi-ties related to wood extraction

285


- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei- Programe de protecţie a mediului Rezultate aşteptate : - Parteneriate cu instituţiile relevante- Evaluarea impactului activităţilor de extragere a lemnuluiIndicatori de succes : - Parteneriate cu toate instituţiile care reglementează, controlează sau desfă-şoară activităţi de extracţie a lemnului- Diminuarea suprafeţelor forestiere exploatate din vecinătatea sitului pinu-lui negru de Banat- Stabilirea de cote de extracţie pentru arealele din proximitatea sitului

Acţiunea 3.3 - Monitorizarea şi con-trolul fluxurilor de turişti şi a impac-tului provocat de aceştiaObiective : Monitorizarea activităţilor umane desfăşurate în sitului pinului negru de Banat; Reducerea impactului activităţilor economice asupra habita-telor şi speciilorEtapele acţiunii :- Stabilirea metodologiei, calendarului şi echipei de lucru- Activităţi de teren pentru determina-rea mărimii fluxurilor de turişti, identi-ficarea celor mai frecventate trasee de către aceştia- Sancţionarea turiştilor care aruncă deşeuri pe traseele de acces în situl pinului negru de Banat- Eliminarea potecilor neamenaja-te existente între traseele turistice marcate

- Reducing the forest surfaces under exploitation in the Banat black pine site neighbourhood

- Establishing extraction numbers for the areas in the site proximity

Action 3.3 - Monitoring and control of the tourists flows and the impact they generate

Objectives: Monitoring the anthropo-genic activities developed within the Banat black pine site; Reducing the impact of the economic activities on the habitats and species

Action stages :


- Fieldwork activities for determin-ing the tourists flows and the walking paths they use

- Punishing the tourists throwing wastes on the walking pathways within the Banat black pine site

- Eliminating the pathways existing between the tourist routes

- Creating a database that to include the characteristics of the tourist activities (frequency, duration, followed route, groups size and cultural level, behav-iour information etc.)

- Mapping the tourist infrastructure from the Banat black pine site and its surroundings

- Controlling the newly-established tourist infrastructure

Action location : Tourist routes within

286


- Realizarea unei baze de date care să cuprindă caracteristicile activităţilor turistice (frecvenţă, durată, traseul urmat, mărimea şi nivelul de cultu-ralitategrupurilor, informaţii privind comportamentul, etc)- Cartografierea infrastructurii turistice din perimetrul şi vecinătatea sitului pinului negru de Banat- Controlul infrastructurii turistice nou apărute Localizarea acţiunii : Traseele turistice din situl pinului negru de Banat şi din vecinătatea acestuiaPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, Garda de Mediu, agenţi economici din turismCosturi estimate : 85000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei

Rezultate aşteptate : - Bază de date a fluxurilor de turişti din perimetrul şi vecinătatea sitului pinului negru de Banat- Diminuarea impactului provocat de activităţile turiştilor (deşeuri, de-clanşarea ori accelerare proceselor de eroziune şi gravitaţionale)- Controlul amenajărilor turistice ce pot afecta biodiversitatea, geodiversitatea, naturalitatea şi funcţionalitatea sitului

the Banat black pine site and its surroundings



Institutions that might be involved: PNDVC Administration, APM, Environmental Guard, tourism eco-nomic agents

Estimated costs :85000 RON/year




Expected results :

- Database with the tourists flows within the Banat black pine site and the neighboring area

- Reducing the impact generated by tourist activities (wastes, slopes ero-sion acceleration)

- Controlling the tourists facilities that can affect the biodiversity, natural-ity and functioning of the Banat black pine site

Success indexes:

- Inventorying the touristsseasonal and weakly flows for at least two access routes towards the Banat black pine site (Crucea Albă and Cheile Ţesnei)

- Reducing the amount of wastes col-lected from the routes undergoing the monitoring process

287


pinului negru de BanatIndicatori de succes : - Inventarierea fluxurilor anotimpuale şi săptămânale de turişti pe cel puţin două trasee de acces în situl pinului negru de Banat (Crucea Albă şi Cheile Ţesnei)- Diminuarea cantităţii de deşeuri co-lectate de pe traseele monitorizate

Acţiunea 3.4 - Monitorizarea noxelor rezultate din circulaţia autovehiculelorObiectiv : Monitorizarea activităţilor umane desfăşurate în sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea metodologiei, calendarului şi echipei de lucru- Amplasarea echipamentelor de mo-nitorizare a circulaţiei autovehiculelor în vecinătatea sitului pinului negru de Banat- Stabilirea metodologiei formulei de estimare a noxelor rezultate din circu-laţia autovehiculelor- Colectarea datelor privind traficul pe categorii de autovehicule într-o bază de date integrată cu datele spaţiale- Evaluarea nivelului de noxe rezultate din circulaţia autovehiculelor- Evaluarea impactului noxelor rezulta-te din circulaţia autovehiculelor asupra sitului pinului negru de Banat- Stabilirea planului de măsuri pentru cazul în care, în urma evaluării impac-tului, se consideră necesar controlul circulaţiei autovehiculelor în vecinăta-tea sitului pinului negru de Banat

Action 3.4 - Monitoring the airborne pollutants resulting from the vehicles transportation

Objective: Monitoring the anthropo-genic activities developed within the Banat black pine site;

Action stages :


- Installing the traffic monitoring equipment in the Banat black pine site proximity

- Establishing the formula for estimat-ing the airborne pollutants generated by the vehicles

- Collecting the data regarding the vehicles categories traffic in a database integrated with the spatial data

- Assessing the level of airborne pollut-ants resulted from the vehicles traffic

- Assessing the impact of the airborne pollutants generated by the vehicles on the Banat black pine site

- Establishing measures for the situa-tion in which the impact assessment emphasises a need to control the ve-hicles traffic in the Banat black pine site neighboring area

Action location: the roads from the Banat black pine site neighboring area

Time period (or frequency) of the ac-tion : permanently (the first stages dur-ing 2007)


Institutions that might be involved

288


Localizarea acţiunii : căile rutiere din vecinătatea sitului pinului negru de Banat Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanent (pri-mele etape în cursul anului 2007)Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, CCMESI, echipa GIS Costuri estimate : 12000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea CerneiRezultate aşteptate : - Bază de date a circulaţiei autovehicu-lelor pe căile rutiere din/şi vecinătatea sitului pinului negru de Banat- Harta fluxurilor de autovehicule în vecinătatea sitului pinului negru de Banat - Estimarea nivelului de noxe provocat de circulaţia autovehiculelorIndicatori de succes : - Inventarierea fluxurilor de autovehi-cule pe DN 67 D în cel puţin 3 puncte (ieşirea din staţiune, Şapte Izvoare, intersecţia cu drumul către Cerna Sat)- Stabilirea gradului de necesitate a controlului circulaţiei autovehiculelor în situlpinului negru de Banat

Acţiunea 3.5 - Diminuarea cantităţi-lor de deşeuri din situl pinului negru de Banat şi în vecinătatea sa

: PNDVC Administration, APM, CCMESI, GIS team





Expected results :

- Database with the vehicles traffic on the roads from the Banat black pine site neighboring area

- Vehicles flows map for the Banat black pine site surroundings

- Estimate of the level of airborne pol-lutants generated by vehicles traffic

Success indexes:

- Inventorying the vehicles flows on DN 67 D in at least 3 points (the spa exit, Şapte Izvoare, crossroad with the road to Cerna Sat)

- Determining the necessity degree for vehicles traffic control in the Banat black pine site

Action 3.5 - Reducing the amounts of wastes within the Banat black pine site and its surroundings

Objective: Wastes management

Action stages :

- Establishing the wastes management system (responsible, the frequency and schedule of collection, transportation and elimination means for the collected wastes)

289


Obiective : Managementul deşeurilorEtapele acţiunii :- Stabilirea sistemului de gestiune a deşeurilor (responsabil, frecvenţă şi calendar de colectare, mijloace de transport şi de eliminare a deşeurilor colectate)- Amplasarea pubelelor de colectare selectivă şi a platformelor de colectare a deşeurilor în proximitatea aşezărilor umane- Realizarea unor panouri informative privitoare la gestionarea deşeurilor în situl pinului negru de Banat - Amplasarea panourilor informative pe traseele din situl pinului negru de Banat şi din vecinătate- Sancţionarea persoanelor care nu res-pectă legislaţia referitoare la gestiunea deşeurilor- Încurajarea evacuării deşeurilor de către turiştii ce frecventează trasee din situl pinului negru de Banat Localizarea acţiunii : Tot situl pinului negru de Banat şi vecinătatea saPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007-2008, apoi permanentResponsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, APM, Consilii locale, ONGCosturi estimate : 35000 RON Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei

- Installing wastes bins and collection platforms in the human settlements vicinity

- Installing information panels regard-ing the wastes management within the Banat black pine site

- Installing information panels on the routes inside and in the surroundings of the Banat black pine site

- Punishing the people that do not respect the legal framework regarding the wastes management

- Encouraging the tourists to evacuate the wastes they produce from the Banat black pine site areas

Action location : The entire site of the Banat black pine and its surroundings

Time period (or frequency) of the action : 2007-2008, afterwards permanently


Institutions that might be involved : PNDVC Administration, APM, Local councils, NGO





- Environmental protection programmes

- Local councils budgets, Agencies

Expected results :

- Establishing a new system for wastes

290


- Programe de protecţie a mediului - Bugetul Consiliilor locale, Agenţii de salubritate Rezultate aşteptate : - Realizarea unui sistem de colectare a deşeurilor- 20 de panouri informative Indicatori de succes : - Pubele de colectare selectivă şi plat-forme de depozitare a deşeurilor - Cel puţin 8 panouri privind gestiunea deşeurilor pe traseele turistice din situl pinului negru de Banat şi din vecinăta-te, din care cel puţin 4 pe DN 67 D- Reducerea incidenţei deşeurilor în situl pinului negru de Banat

Acţiunea 3.6 - Actualizarea situaţiei cadastrale pentru situl pinului negru de BanatObiective : Monitorizarea activităţilor umane desfăşurate în sitului pinului negru de Banat; Reducerea impactului activităţilor economice asupra habita-telor şi speciilor Etapele acţiunii :- Stabilirea metodologiei, echipei şi calendarului de lucru- Identificarea tuturor surselor existente pentru stabilirea situaţiei cadastrale- Stabilirea structurii bazei de date a situaţiei cadastrale- Completarea bazei de date a situaţiei cadastrale în perimetrul sitului pinului negru de Banat- Integrarea bazei de date a situaţiei cadastrale cu baza cartografică a sitului pinului negru de Banat

collection

- 20 information panels

Success indexes:

- Bins and platforms for wastes collec-tion and depositing

- At least 8 panels related to wastes management on the tourist routes from the Banat black pine and neighboring areas, with at least 4 of them on the DN 67 D

- Reducing the wastes incidence in the Banat black pine site area

Action 3.6 - Updating the real estate situation for the Banat black pine site

Objectives: Monitoring the anthropo-genic activities developed within the Banat black pine site; Reducing the impact of the economic activities on the habitats and species

Action stages :


- Identifying the existing sources for clarifying the real estate situation

- Establishing the structure of the real estate database

- Completing the real estate database for the Banat black pine site perimeter

- Integrating the real estate database with the cartographic base for the Banat black pine site

- Identifying the parcels in which the real estate situation might represent a threat on the species and/or habitats

291


- Identificarea parcelelor în care situaţia cadastrală poate constitui o ameninţare la adresa speciilor şi/sau habitatelor Localizarea acţiunii : Tot situl Natura 2000Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : cel puţin 2007-2009 Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, ICAS, APM, Consiliile Judeţene, Oficiile de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, echipa GIS, Costuri estimate : 10000 RON/anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea CerneiRezultate aşteptate : - Harta cadastrală a sitului pinului ne-gru de Banat Indicatori de succes : -Actualizarea hărţii cadastrale a sitului pinului negru de Banat Axa 4 Informarea şi implicarea publicului Acţiunea 4.1 - Conceperea unei cam-panii de conştientizare privind situl pinului negru de BanatObiectiv : Creşterea gradului de infor-mare a populaţiei locale privind situl pinului negru Etapele acţiunii :- Identificarea populaţiei ţintă a cam-paniei de conştientizare

Action location : the entire Natura 2000 site

Time period (or frequency) of the ac-tion : at least 2007-2009


Institutions that might be involved : PNDVC Administration, ICAS, APM, County Councils, Land and real estate advertising offices, GIS team,





Expected results :

- Banat black pine site real estate map

Success indexes:

- Updating the Banat black pine site real estate map

Axis 4 Public awareness and involvement

Action 4.1 - Establishing a raising awareness campaign regarding the Banat black pine site

Objective: Raising awareness of the local population regarding the black pine site

Action stages :

- Identifying the target groups of the raising awareness campaign

- Identifying the dissemination

292


- Stabilirea mijloacelor de informare ce vor fi utilizate în cadrul campaniei de conştientizare - Alegerea şi conceperea materialelor promoţionale ce vor fi utilizate în ca-drul campaniei de conştientizare- Realizarea unor materiale didactice pentru cursuri opţionale în şcolile din vecinătatea sitului pinului negru de Banat - Stabilirea calendarului întâlnirilor de informare privind situl pinului negru de Banat Localizarea acţiunii : Activitate de birou Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : anualResponsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei, CCMESI, APM, ONG-uri, Costuri estimate : 2000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Proiecte de informare / conştientizare a publicului - Bugetul Consiliilor localeRezultate aşteptate : - Calendarul campaniei de conştien-tizare privind situl pinului negru de Banat - Inventarul mijloacelor utilizate în cadrul campaniei de informare privind situl pinului negru de Banat

channels that to be used within the raising awareness campaign

- Choosing and designing the dis-semination materials that shall be used within the raising awareness campaign

- Design and production of educational materials for the optional courses in the schools from the Banat black pine site neighbourhood

- Establishing the schedule of the information meetings regarding the Banat black pine site


Time period (or frequency) of the ac-tion : annual


Institutions that might be involved: Domogled–Cerna Valley Park Administration, CCMESI, APM, NGOs,





- Projects on public awareness/information

- Local councils budgets

Expected results :

- The schedule of the raising awareness campaign regarding the Banat black pine site

- Inventorying the means to be used

293


- Manuale pentru predarea în şcoli, prin cursuri opţionale a elementelor de patrimoniu din sitului pinului negru de Banat - Materiale didactice pentru şscoli şi grădiniţeIndicatori de succes : - Selectarea a cel puţin 3 mijloace di-ferite ce urmează a fi utilizate în cadrul campaniei de informare privind situl pinului negru de Banat - Gradul de penetrare a mijloacelor de informare în rândul populaţiei ţintă

Acţiunea 4.2 - Derularea campaniei de informare privind situl pinului negru de BanatObiectiv : Creşterea gradului de infor-mare a populaţiei locale privind situl pinului negru Etapele acţiunii :- Realizarea unui document de infor-mare locală periodică privind situl pinului negru de Banat - Realizarea unor întâlniri periodice cu comunităţile locală pentru dezbateri privind măsurile de protecţie a sitului pinului negru de Banat - Funcţionarea unui punct de informare în Băile Herculane pentru turişti şi po-pulaţia locală - Realizarea materialelor promoţio-nale necesare celorlalte activităţi de conştientizare- Sprijinirea predării în şcoli a cur-surilor opţionale legate de habitatele şi speciile din situl pinului negru de Banat - Organizarea în fiecare an a Festivalului

within the informative campaign re-garding the Banat black pine site

- Optional handbooks for teaching in schools about Banat black pine site patrimony elements

- Didactic matherials for schools and kindergardens

Success indexes:

- At least 3 different means that are to be used in the informative campaign regarding the Banat black pine site

- The impact of the mass-media means on the target population

Action 4.2 - Running an informative campaign regarding the Banat black pine site

Objective: Raising awareness of the local population regarding the black pine site

Action stages :

- Creating a periodical document for local dissemination of information re-garding the Banat black pine site

- Organising periodical meetings with the local population with the aim of debating the protection measures for the Banat black pine site

- Establishing an information point in Băile Herculane for tourists and local population

- Designing the dissemination mate-rials for the other raising awareness activities

- Supporting schools teaching activi-ties for optional classes related to the

294


Pinului negru de BanatLocalizarea acţiunii : Localităţile din vecinătatea sitului pinului negru de Banat Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanentResponsabil : Administraţia sitului NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei, CCMESI, APM, consi-lii locale, ONG-uri Costuri estimate : 30000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000 - Bugetul Consiliilor locale- Bugetul Consiliilor judeţene- Proiecte de informare / conştientizare a publiculuiRezultate aşteptate : - Publicaţie periodică pentru informa-rea populaţiei locale privind sitului pinului negru de Banat - Dezbateri publice periodice privind măsurile de protecţie a sitului pinului negru de Banat - Materiale promoţionale (pliante, postere, calendare, brelocuri, pagină web, etc)- Creşterea nivelului de informare a publicului privind situl pinului negru de Banat Indicatori de succes : - Atragerea unui număr de cel puţin 50 persoane la prima dezbatere publică

Banat black pine site

- Annual organisation of the Banat black pine Festival

Action location: Localities from the Banat black pine site neighbourhood


Responsible: NATURA 2000 site administration

Institutions that might be involved: Domogled–Cerna Valley Park Administration, CCMESI, APM, local councils, NGOs

Estimated costs: 30000 RON/year

Possible funding sources:




- County Councils Budgets

- Public Information/Awareness projects

Expected results:

- Periodical publication for local popu-lation awareness regarding the Banat black pine site

- Periodical public debates regarding the protection measures of the Banat black pine site

- Dissemination materials (leaflets, posters, key-rings, calendars, website etc.)

- Increasing population awareness re-garding the Banat black pine site

295


privind măsurile de protecţie din situl pinului negru de Banat - Creşterea numărului de participanţi la dezbaterile publice următoare- Amplificarea interesului conducerii şcolilor şi elevilor pentru cursurile optionale legate de situl pinului negru de Banat

Acţiunea 4.3 - Promovarea participă-rii populaţiei locale la acţiunile din situl pinului negru de BanatObiectiv : Implicarea populaţiei locale în acţiunile din situl pinului negru de Banat Etapele acţiunii :- Stabilirea unor metode de stimulare a participării populaţiei locale la acti-vităţile de protecţie desfăşurate în situl pinului negru de Banat - Diseminarea modului de acţiune re-comandat în caz de riscuri naturale sau tehnogene- Încurajarea sesizărilor de către po-pulaţia locală sau turişti a activităţilor ilegale din situl pinului negru de Banat sau vecinătatea acestuia- Elaborarea unei proceduri pentru transmiterea sesizărilor realizate de populaţia locală sau de turişti- Stabilirea modalităţilor de avertizare de către public privind riscurile natura-le sau tehnogeneLocalizarea acţiunii : Localităţile din vecinătatea sitului pinului negru de Banat Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanentResponsabil : Administraţia sitului

Success indexes:

- Attracting at least 50 people to the first public debate regarding the pro-tection measures for the Banat black pine site

- Increasing the number of participants in the following public debates

- Increasing schools and pupils interest in the optional courses related to the Banat black pine

Action 4.3 - Promoting the local pop-ulation participation to the activities within the Banat black pine site

Objective : Local population involve-ment in the activities developed within the Banat black pine site

Action stages :

- Establishing methods for stimulating local population participation in the protection activities developed within the Banat black pine site

- Disseminating the action plans rec-ommended for natural or anthropo-genic risks

- Encouraging the local population and tourists to call attention on the illegal activities within the Banat black pine site and its surroundings

- Elaborating a procedure for transmit-ting the population and tourists calls

- Establishing warning procedures by the public regarding the natural and anthropogenic risks

Action location : Localities from the Banat black pine site neighbourhood

296


NATURA 2000 Instituţii ce pot fi implicate: Administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei, APM, ONG-uri, Consiliile locale, Inspectoratele pentru Situaţii de Urgenţă, Inspectoratele de Protecţie Civilă, alte instituţii implica-te în combaterea riscurilor naturale sau tehnogeneCosturi estimate : 10000 RON / anSurse de finanţare posibile: - Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000 - Bugetul consiliilor locale- Proiecte de informare / conştientizare a publiculuiRezultate aşteptate : - Creşterea gradului de implicare a populaţiei locale în combaterea activi-tăţilor ilegale din situl pinului negru de Banat - Amplificarea gradului de informare privind modul de acţiune recomandat în caz de riscuri naturale sau tehnogene- Sporirea nivelului de informare a publicului privind situl pinului negru de Banat Indicatori de succes : - Numărul de sesizări privind activităţi ilegale în cadrul sitului pinului negru de Banat - Gradul de respectare a indicaţiilor şi recomandărilor în caz de riscuri

Axa 5 Administrarea integrată a sitului pinului negru de Banat


Responsible: NATURA 2000 site administration

Institutions that might be involved: Domogled–Cerna Valley Park Administration, APM, NGOs, lo-cal councils, Emergency Situations Inspectorates, Civil Protection Inspectorates, other institutions in-volved in natural and anthropogenic risks control




-NATURA 2000site management funds


- Public Information/Awareness projects

Expected results :

- Increasing the degree of local popu-lation involvement in controlling the illegal activities from the Banat black pine site

- Increasing the awareness on the ac-tion plans in case of natural or anthro-pogenic risks

- Raising public awareness on the Banat black pine site

Success indexes:

- The number of calls regarding the il-legal activities within the Banat black pine site

- The degree in which the guidelines

297


Acţiunea 5.1 - Declararea zonei platoului Domogled drept rezervaţie ştiinţificăObiectiv : Eficientizarea acţiunilor de conservare a sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Delimitarea teritoriului din platoul Domogled care cuprinde populaţia de pin negru ce necesită un regim strict de protecţie- Realizarea documentaţiei pentru declararea platoului Domogled drept rezervaţie ştiinţifică- Realizarea tuturor demersurilor nece-sare pentru avizarea şi legiferarea re-zervaţiei ştiinţifice Platoul Domogled- Sprijinirea activităţilor de gesti-une a rezervaţiei ştiinţifice Platoul Domogled - Selectarea şi marcarea unor exem-plare de pin negru ca surse de seminţe şi recoltarea periodică a seminţelor în anii de fructificaţie- Realizarea de depozite semincere pe categorii de genotipuriLocalizarea acţiunii : Platoul DomogledPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : prima jumătate a anului 2007 şi tot anul 2008Responsabil : APM Caraş Severin Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC, ICAS Caransebeş, UBB Cluj, echipa faună, CCMESI, echipa GIS Costuri estimate : 25.000 RON Surse de finanţare posibile : - Programe de cercetare (PNCDI,

related to risks recommendations are respected

Axis 5 Integrated management of the Banat black pine site

Action 5.1 - Declaring the Domogled highland as scientific reserve

Objective: Increasing the efficiency of the conservation actions in the Banat black pine site

Action stages :

- Delimiting the area from the Domogled highland that hosts the black pine population and that requires a strict regime of protection; Creating the documentation for declaring the Domogled highland as a scientific re-serve; Making the required represen-tations in order to establish the legal framework for the Domogled scientific reserve; Supporting the activities relat-ed to the Domogled scientific reserve management; Selecting individuals of black pine as seed sources and periodi-cal collection of seeds in the fructify-ing years; Establishing seed deposits on genotypes categories

Action location : Domogled highland

Time period (or frequency) of the ac-tion: first half of 2007 and 2008

Responsible : APM Caraş Severin

Institutions that might be involved: PNDVC Administration, ICAS Caransebeş, UBB Cluj, fauna team, CCMESI, GIS team

Estimated costs : 25.000 RON


298


CNCSIS)- Finanţare din Fondul pentru Mediu Rezultate aşteptate : - Delimitarea rezervaţiei ştiinţifice Platoul Domogled- Declararea prin act legislativ a rezer-vaţiei ştiinţifice Platoul Domogled- Depozit semincer pentru conservarea diversităţii geneticeIndicatori de succes : - Declararea prin act legislativ a rezer-vaţiei ştiinţifice Platoul Domogled

Acţiunea 5.2 - Integrarea acţiunilor din planul de management al sitului pinului negru în planul de manage-ment al Parcului Naţional Domogled Valea CerneiObiective : Instalarea structurii de administrare a sitului pinului negru de Banat; Etapele acţiunii :- Stabilirea acţiunilor din documentul prezent care corespund obiectivelor de management ale parcurilor naţionale- Integrarea măsurilor din planul de management al sitului pinului negru de Banat în planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei- Realizarea unui parteneriat între administraţia sitului NATURA 2000 şi administraţia Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei pentru res-pectarea prevederilor ambelor planuri de management Localizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de

- Research programmes (PNCDI, CNCSIS)

- Environmental Funding Scheme

Expected results :

- Delimiting the Domogled scientific reserve

- Establishing the legal framework that declared the Domogled scientific reserve

- Seed deposits for the conservation of the genetic diversity

Success Indexes:

- Declaration through a legal document of the Domogled scientific reserve

Action 5.2 - Integrating the actions within the black pine site manage-ment plan with the management plan of the Domogled-Valea Cernei National Park

Objectives: Creating the management structure of the Banat black pine site;

Action stages :

- Establishing the management action specific to national parks

- Integrating the measures from the Banat black pine site management plan with the Domogled–Cerna Valley National Park management plan

- Creating a partnership between the NATURA 2000 site administration and the Domogled–Cerna Valley National Park administration in order to respect the requirements from both management plans


299


desfăşurare a acţiunii : până la finaliza-rea şi avizarea planului de management al Parcului Naţional Domogled-Valea CerneiResponsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia PNDVC Costuri estimate : 900 RON Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea CerneiRezultate aşteptate : - Includerea prevederilor planului de management al sitului pinului negru de Banat în planul de management al Parcului Naţional Domogled – Valea CerneiIndicatori de succes : - Integrarea tuturor prevederilor pla-nului de management al sitului pinului negru de Banat în planul de manage-ment al Parcului Naţional Domogled – Valea Cernei

Acţiunea 5.3 - Integrarea reglementă-rilor din planul de management al si-tului pinului negru în documentaţii de urbanism şi amenajare a teritoriuluiObiective : Instalarea structurii de administrare a sitului pinului negru de Banat;Etapele acţiunii :- Identificarea documentelor de urba-nism în care trebuie trecute limitele sitului pinului negru de Banat - Stabilirea prevederilor din planul de

Time period (or frequency) of the action: up to the final version and ap-proval of the Domogled–Cerna Valley National Park management plan


Institutions that might be involved : PNDVC Administration





Expected results :

- Including the regulations from the Banat black pine site management plan in the management plan of the Domogled–Cerna Valley National Park

Success indexes:

-Integrating all the regulations from the Banat black pine site management plan in the management plan of the Domogled–Cerna Valley National Park

Action 5.3 - Integrating the regula-tions from the Banat black pine site management plan in the urban planning and territorial planning documentations


300


management care este necesar să fie incluse în documentele de urbanism şi amenajare a teritoriului- Includerea în planurile de amenajare a teritoriilor judeţene şi în planurile ur-banistice a limitelor siturilor NATURA 2000 validate de autoritatea centrală pentru mediuLocalizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007-2008Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Consiliile Judeţene, Prefecturi, Consiliile locale, APM, Garda de MediuCosturi estimate : 5000 RON Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului Natura 2000- Bugetele Consiliilor judeţene- Bugetele Consiliilor localeRezultate aşteptate : - Includerea limitelor şi măsurilor din planul de management al sitului pinu-lui negru de Banat în documentele de urbanism, organizare şi amenajare a teritoriului Indicatori de succes : - Includerea limitelor sitului pinului negru de Banat în planurile de ame-najare a teritoriilor unităţilor teritorial administrative şi judeţene- Includerea reglementărilor din planul de management al sitului pinului de Banat în toate documentele de urba-nism şi amenajare a teritoriului

Action stages :

- Identifying the regulations from the management plan that ought to be included in the urban planning and territorial planning documents; Identifying the urban planning docu-ments that should include the limits of the Banat black pine site; Including the NATURA 2000 site limits in the county territorial plans and urban plans, limits as they were validated by the environmental national authorities;




Institutions that might be involved : County Councils, Prefectures, local councils, APM, Environmental Guard




- County Councils Budgets


Expected results :

- Including the limits and the measures from the Banat black pine site in the urban, organisation and territorial planning documents

Success indexes:

- Including the Banat black pine site limits in the county territorial plans

- Including the regulations from the Banat black pine site management plan in all the urban and territorial planning

301


Acţiunea 5.4 - Realizarea planului de amenajare a teritoriului zonal în Parcul Naţional Domogled Valea CerneiObiective : Instalarea structurii de administrare a sitului pinului negru de Banat; Eficientizarea acţiunilor de conservare a sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Iniţierea demersurilor pentru reali-zarea planului de amenajare a terito-riului zonal pentru teritoriul Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei- Stabilirea prevederilor din documen-tul prezent care sunt necesar a fi inclu-se în planul de amenajare a teritoriului zonal- Elaborarea planului de amenajare a teritoriului zonal Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei cu integrarea acţiunilor din planul de management al sitului pinului negru de BanatLocalizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007-2008Responsabil : Administraţia Parcului Domogled-Valea CerneiInstituţii ce pot fi implicate : Administraţia sitului Natura 2000Costuri estimate : 3500 RON Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei Rezultate aşteptate : - Planul de amenajare a teritoriului zo-nal Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

documents

Action 5.4 - Establishing the regional territorial plan for the Domogled-Valea Cernei National Park

Objectives: Creating the management structure of the Banat black pine site; Making the conservation measures of the Banat black pine site more efficient

Action stages :

- Initiating the intercessions for estab-lishing the regional territorial plan for the Domogled–Cerna Valley National Park; Establishing the action from this documents to be included in national park management plan; Elaborating the regional territorial plan for the Domogled–Cerna Valley National Park by taking into account the actions from the Banat black pine site manage-ment plan



Responsible: Domogled – Cerna ValleyPark Administration

Institutions that might be involved : Natura 2000 site administration




Expected results :

- The regional territorial plan of the Domogled–Cerna Valley National Park

302


- Întărirea din punct de vedere legis-lativ a reglementărilor planului de management al sitului pinului negru de Banat Indicatori de succes : - Avizarea planului de amenajare a teritoriului zonal Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei- Includerea reglementărilor din planul de management al sitului pinului negru de Banat în PATZ Parcul Naţional Domogled-Valea Cernei

Acţiunea 5.5 -Coroborarea acţiunilor din planul de management al sitului pinului negru de Banat cu amenaja-mentele silviceObiective : Instalarea structurii de administrare a sitului pinului negru de Banat; Etapele acţiunii :- Identificarea amenajamentelor silvice corespunzătoare sitului pinului negru de Banat - Stabilirea prevederilor din planul de management necesar a fi incluse în amenajamentele silvice- Integrarea acţiunilor din planul de management al sitului pinului negru de Banat în amenajamentele silvice Localizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007-2008Responsabil : Administraţia Parcului Domogled-Valea CerneiInstituţii ce pot fi implicate : Administraţia sitului NATURA 2000, ICAS, Direcţiile Silvice

- Strengthening the regulations from the Banat black pine site management plan through the establishment of a proper legal framework

Success indexes:

- Approving the regional territorial plan for the Domogled–Cerna Valley National Park

- Including the regulations from the Banat black pine site management plan in the regional territorial plan for Domogled–Cerna Valley National Park

Action 5.5 - Synchronising the action from the Banat black pine site man-agement plan with the forest plans


Action stages :

- Identifying the forest plans corre-sponding to the Banat black pine site; Identifying the aspects from the man-agement plan that ought to be included in the forest plans; Integrating the ac-tivities within the Banat black pine site management plan in the forest plans



Responsible : Domogled–Cerna Valley Park Administration

Institutions that might be involved : NATURA 2000 site administration, ICAS, Forestry Departments


303


Costuri estimate : 1500 RON Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - Bugetul administraţiilor silviceRezultate aşteptate : - Armonizarea amenajamentelor silvi-ce cu planul de management al sitului pinului negru de Banat în planurile de amenajare silvică Indicatori de succes : - Completarea amenajamentelor silvice pentru toate unităţile de producţie co-respunzând teritoriului sitului pinului negru de Banat

Acţiunea 5.6 - Crearea relaţiilor dintre administraţia sitului pinului negru de Banat şi instituţiile care gestionează resursele teritorialeObiective : Instalarea structurii de administrare a sitului pinului negru de Banat; Integrarea sitului pinului negru de Banat în Parcul Naţional Domogled – Valea CerneiEtapele acţiunii :- Identificarea instituţiilor ce pot co-opera cu administraţia sitului pinului negru de Banat - Realizarea unor parteneriate cu in-stituţii pentru cooperarea în vederea îndeplinirii obiectivelor din prezentul plan de management; Localizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000



- Forestry departments budget

Expected results :

- Synchronising the forest works with the Banat black pine site management plan in the forest plans

Success indexes:

- Completing the forest works for all productive units corresponding to the Banat black pine site

Action 5.6 - Establishing connections between the Banat black pine site administration and the institutions administrating theteritorial resources

Objectives: Creating the management structure of the Banat black pine site; Integrating the Banat black pine site in the Domogled–Cerna Valley National Park

Action stages :

- Identifying the institutions that might cooperate with the Banat black pine site administration; Establishing part-nerships with institutions in order to achieve the objectives of the manage-ment plan;




Institutions that might be involved: Domogled–Cerna Valley Park

304


Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei, ICAS, Direcţiile Silvice, APM, Garda de Mediu, consilii locale, consilii judeţene, agenţi economici, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, organizaţii non-guvernamentale, alţi actoriCosturi estimate : 1000 RON Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Bugetul partenerilor identificaţiRezultate aşteptate : - Parteneriate încheiate cu mai multe instituţii pentru cooperarea în vederea îndeplinirii obiectivelor din prezentul plan de management;Indicatori de succes : - Numărul de parteneriate încheiate- Stabilirea relaţiilor instituţionale în toate cele trei judeţe pe teritoriul cărora se află situl pinului negru de Banat

Acţiunea 5.7 - Asigurarea funcţionă-rii administraţiei sitului pinului negru de BanatObiective : Instalarea structurii de administrare a sitului pinului negru de Banat; Etapele acţiunii :- Angajarea personalului necesar pen-tru administrarea sitului pinului negru de Banat - Formarea şi specializarea continuă a personalului- Asigurarea pazei şi protecţiei sitului pinului negru de Banat

Administration, ICAS, Forestry Departments, APM, Environmental Guard, local councils, county councils, economic agents, representatives of the scientific community, NGOs, other actors




- Identified partners budgets

Expected results :

- Partnerships with several institutions for cooperation in order to achieve the objective of the existing management plan

Success indexes:

- Number of signed partnerships

- Cross-institutional relationships in all three counties that the Banat black pine site overlaps with

Action 5.7 - Ensuring Banat black pine site administration functioning


Action stages :

- Hiring the required personnel for the Banat black pine site management; Initial and continuous training of the personnel; Ensuring the Banat black pine site protection

Action location : the entire site and its proximity

Time period (or frequency) of the

305


Localizarea acţiunii : Tot situl şi veci-nătatea luiPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : permanentResponsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei, Direcţiile Silvice, APM, Garda de Mediu, reprezentanţi ai comunităţii ştiinţifice, organizaţii non-guvernamentale, Costuri estimate : 15000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled – Valea CerneiRezultate aşteptate : - Specializarea personalului adminis-traţiei sitului pinului negru de Banat - Structură de personal adaptatăIndicatori de succes : - Număr corespunzător de agenţi de teren- Procentajul de intervenţii reuşite în scopul asigurării pazei şi protecţiei

Axa 6 Monitorizarea şi evaluarea rezultatelorAcţiunea 6.1 - Evaluarea rezultatelor acţiunilor de conservare a sitului pi-nului negru de BanatObiectiv : Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor desfăşurate în cadrul sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :

action : permanently

Responsible : NATURA 2000 site administration,

Institutions that might be involved: Domogled–Cerna Valley Park Administration, Forestry Departments, APM, Environmental Guard, repre-sentatives of the scientific community, NGOs





Expected results :

- Trained personnel for the Banat black pine site administration

- Matching personnel structure

Success indexes:

- Matching number of field agents

- The percentage of successful inter-ventions with the aim of ensuring the protection

Axis 6 Results monitoring and assessment

Action 6.1 - Assessing the results of the conservation actions related to the Banat black pine site

Objective : Monitoring and results as-sessment of the activities developed within the Banat black pine site

Action stages :

306


- Stabilirea criteriilor de succes ale ac-ţiunilor de conservare a sitului pinului negru de Banat- Stabilirea calendarului de monitoring- Monitorizarea şi evaluarea periodică a rezultatelor - Elaborarea unor rapoarte intermedia-re semestrialeLocalizarea acţiunii : Tot situl pinului negru de Banat Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : 2007-2011Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Toate instituţiile participante la acţiunile de conservareCosturi estimate : 7500 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservareRezultate aşteptate : - Calendarul de monitoring- Rapoarte intermediare de evaluare a rezultatelor acţiunilor de conservare a sitului pinului negru de Banat Indicatori de succes : - Respectarea calendarului de monito-ring şi evaluare a rezultatelor

Acţiunea 6.2 - Evaluarea activită-ţilor de reconstrucţie ecologică a

- Identifying the success criteria of the conservation actions of the Banat black pine site; Designing the monitor-ing calender; Results monitoring and periodical assessment; Elaborating periodical interim reports

Action location : the entire site of the Banat black pine



Institutions that might be involved : All the institutions participating in the conservation actions







Expected results :

- Monitoring calender

- Interim reports on the conservation activities results assessment for the Banat black pine site

Success indexes:

- Keeping to the monitoring and results assessment calender

Action 6.2 - Assessing the ecological restoration activities of the black pine

307


habitatului de pin negruObiectiv : Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor desfăşurate în cadrul sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea calendarului de monitoring- Monitorizarea evoluţiei parcelei reper (cu regenerare naturală) după incendiu- Monitorizarea evoluţiei parcelei pe care s-a efectuat reconstrucţia ecologi-că a habitatului de pin negru de Banat după incendiu- Stabilirea avantajelor şi dezavantaje-lor fiecărei proceduri de reconstrucţie ecologicăLocalizarea acţiunii : Parcelele 107-110; 112-113 din OS. Silvic Băile Herculane, U.P. VI Domogled Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : trimestrial Responsabil : Administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia sitului Natura 2000, APM, UBB Cluj, ICAS, CCMESI, echipa faună, echipa GISCosturi estimate : 10000 RON / anSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - Programe de cercetare a mediului sau de conservareRezultate aşteptate : - Rapoarte de evaluare a eficienţei re-construcţiei ecologice (comparativ)Indicatori de succes : - Respectarea calendarului de monitoring

habitat

Objective : Monitoring and results as-sessment of the activities developed within the Banat black pine site

Action stages :

- Designing the monitoring calender; Monitoring the evolution of the refer-ence parcel (with natural regeneration) after fire; Monitoring the evolution of the parcel where the ecological resto-ration of the Banat black pine site was performed after fire; Identifying the pros and cons of arguments of each procedure of ecological restoration

Action location : Parcels 107-110; 112-113 from the Băile Herculane Forestry Unit, PU VI Domogled

Time period (or frequency) of the ac-tion: every three months

Responsible : Domogled–Cerna ValleyPark Administration

Institutions that might be involved : Natura 2000 site administration, APM, UBB Cluj, ICAS, CCMESI, fauna team, GIS team

Estimated costs :10000 RON/year




Expected results :

- Assessment reports on the ecological restoration efficiency (comparative)

Success indexes:

- Keeping to the monitoring calender

308


Acţiunea 6.3 - Evaluarea activităţilor de biomonitoring al habitatelor de pin negru de BanatObiectiv : Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor desfăşurate în cadrul sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Stabilirea calendarului, metodologiei şi punctelor de monitoring- Monitorizarea periodică a evoluţiei habitatelor de pin negru de Banat- Monitorizarea compoziţiei floristice, a abundenţei speciilor, a indivizilor, - Monitorizarea evoluţiei dăunătorilor- Elaborarea rapoartelor de monitorizare Localizarea acţiunii : Tot situl pinului negru de Banat Perioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : la fiecare doi ani Responsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : Administraţia Parcului Domogled-Valea Cernei, APM, UBB Cluj, ICAS, echipa faună, echipa GISCosturi estimate : 6000 RON / 2 aniSurse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei - Programe de cercetare naţionale (fi-nanţări PNCDI, CNCSIS)- Programe de cercetare a mediului sau de conservareRezultate aşteptate :

Action 6.3 - Assessing the biomonitor-ing activities of the Banat black pine site

Objective: Monitoring and results as-sessment of the activities developed within the Banat black pine site

Action stages :

- Designing the monitoring calender, methodology and points; Periodical monitoring of the Banat black pine habitats; Monitoring the flora com-position, species and individuals den-sity; Monitoring the pest evolution; Elaborating monitoring reports

Action location : The entire Banat black pine site

Time period (or frequency) of the ac-tion : every two years


Institutions that might be involved: Domogled–Cerna Valley Park Administration, APM, UBB Cluj, ICAS, fauna team, GIS team

Estimated costs : 6000 RON/2 years






Expected results :

- Biomonitoring calender

309


- Calendarul de biomonitoring- Rapoarte anuale de evaluare privind evoluţia speciilor şi habitatelorIndicatori de succes : - Respectarea calendarului de biomo-nitoring şi evaluare a rezultatelor

Acţiunea 6.4 - Elaborarea raportului de evaluare a managementului sitului pinului negru de BanatObiectiv : Monitorizarea şi evaluarea rezultatelor acţiunilor desfăşurate în cadrul sitului pinului negru de BanatEtapele acţiunii :- Sintetizarea informaţiilor din rapoar-tele intermediare de monitorizare- Analiza gradului de îndeplinire a in-dicatorilor de succes- Elaborarea unui raport sintetic de autoevaluare privind gradul de îndepli-nire a obiectivelor sitului pinului negru de Banat - Stabilirea calendarului, bugetului şi planului de activităţi pentru perioada următoare ţinând cont de concluziile raportului- Readaptarea obiectivelor şi acţiunilor eşuateLocalizarea acţiunii : Activitate de birouPerioada de timp (sau frecvenţa) de desfăşurare a acţiunii : anualResponsabil : Administraţia sitului NATURA 2000Instituţii ce pot fi implicate : toate insti-tuţiile care au contribuit la îndeplinirea obiectivelor planului de managementCosturi estimate : 2000 RON / an

- Annual reports regarding the species and habitats evolution

Success indexes:

- Keeping to the biomonitoring and results assessment calender

Action 6.4 - Elaborating the assess-ment report for the Banat black pine site management

Objective: Monitoring and results as-sessment of the activities developed within the Banat black pine site

Action stages :

- Synthesising the information from the interim monitoring reports

- Analysing the degree of meeting the success indexes

- Elaborating a synthetic self-assess-ment report regarding the degree of meeting the objectives of the Banat black pine site

- Designing the calender, budget and action plan for the following period starting from the report conclusions

- Redrawing the stranded objectives and actions


Time period (or frequency) of the ac-tion : annually


Institutions that might be involved: all the institutions that contributed to fulfilling the objectives of the manage-ment plan

310


Surse de finanţare posibile : - Fondurile de administrare a sitului NATURA 2000- Fondurile de administrare a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei Rezultate aşteptate : - Rapoarte anuale de evaluare a înde-plinirii obiectivelor de către adminis-traţia sitului- Calendar, buget şi plan de lucru pen-tru perioada următoareIndicatori de succes : - Îndeplinirea obiectivelor de management- Stabilirea unui buget şi plan de lucru adecvate





Expected results :

- Annual assessment reports on the de-gree of meeting the objectives by the site administration

- Calendar, budget and work plan for the following period

Success indexes:

- Meeting the management objectives

- Establishing a proper budget and work plan

311


CAPITOLUL VIII – MONITORINGUL SITULUI PINULUI NEGRU DE BANAT

VIII.1. Indicatori de monitoring ai speciei şi sitului pinului negru de Banat

Arealele desemnate ca arii protejate, indiferent de legislaţia în baza căreia au fost desemnate, sunt supuse mo-nitorizării statutului speciilor şi/sau habitatelor protejate. În unele cazuri monitorizarea este impusă de legea, convenţia sau acordul în baza căreia a fost declarată arie protejată. În altele cazuri monitorizarea este reclamată de necesităţile de raportare către organis-mele ce au impus sau girat declararea ariei protejate. De regulă pentru ter-menul de monitorizare sensu lato este folosit în textele cu valoare juridică termeni ca survey, surveillance si mo-nitoring (Shaw şi Wind 1997). Aceşti termeni pot fi greu sinonimizaţi în limba română. Hellawell (1991) citat de Shaw şi Wind (1997) a definit aceşti trei termeni astfel:

Evaluare (survey): un set de observa-ţii pentru care se utilizează o procedură standardizată pe o perioadă determi-nată de timp, fără a avea preconcepţii despre ceea ce urmează a fi găsit sau determinat.

Evaluarea sistematică (surveillance): un program extins de inventariere sis-tematică în vederea obţinerii unor serii de observaţii asupra stabilirii gradului

CHAPTER VIII – MONITORING THE SITE OF THE BANAT BLACK PINE

VIII.1. Monitoring indexes of the Banat Black Pine species and site

The areas designated as protected areas, without any difference concerning the legal framework that they were declared on, are monitored from the protected species and/or habitats statute. In some cases, the monitoring is enforced by the law, convention or agreement that supports its declaration. In others cases monitoring is requested by the require-ments reported by the organisms that enforced or granted the declaration of the protected area. Usually, in order to define the term monitoring sensu lato in texts with legal value terms like survey, surveillance and monitor-ing (Shaw and Wind, 1997). It is hard to find synonyms for these terms in Romanian. Hellawell (1991) quoted by Shaw and Wind (1997) defined these three terms as it follows:

Survey: a set of observations that follow a standard procedure on a de-termined period of time, without any preconceived ideas on what is to be found or determined.

Surveillance: an extended systematic inventorying programme with the aim of obtaining a series of observations on the degree of variability or the variabil-ity that might appear in the inspected site along the period of time, without

312


de variabilitate sau variabilitatea ce poate apare în situl inspectat de-a lun-gul timpului, fără a avea preconcepţii despre ceea ce urmează a fi găsit sau determinat.

Monitoring: Evaluarea sistematică în vederea aprecierii gradului de îndepli-nire a unor standarde sau a gradului de deviaţie de la situaţia considerată normală sau etalon.

Legea Protecţiei Mediului definea monitorizarea mediului astfel: “sistem de supraveghere, prognoză, avertizare şi intervenţie, care are în vedere eva-luarea sistematică a dinamicii carac-teristicilor calitative ale factorilor de mediu, în scopul cunoaşterii stării de calitate şi semnificaţiei ecologice a acestora, evoluţiei şi implicaţiilor so-ciale ale schimbărilor produse, urmate de măsuri care se impun.”

Directiva Habitate (92/43/EEC) are drept scop asigurarea unui statut favo-rabil pentru conservarea tipurilor de ha-bitate şi speciilor de interes comunitar. Scopul trebuie atins parţial prin crearea de Arii Speciale de Conservare şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică.

În preambulul Directivei Habitate (textul consolidat) se afirmă: “pentru evaluarea sistematică a statutului de conservare a speciilor şi habitatelor din directivă, trebuie pus în practică un sistem de monitorizare.”

Articolul 11 al Directivei, afirmă că statele membre trebuie să-şi asume evaluarea sistematică a statutului de conservare a speciilor şi habitatelor din Anexa 2, cu precădere a speciilor şi tipurilor de habitate prioritare.

any preconceived ideas on what is to be found or determined.

Monitoring: a systematic assessment in order to quantify the degree of fulfilling some standards or the devia-tion from the situation considered as normal.

The Environmental Protection Law defines environmental monitoring as: “the surveillance, forecast, warning and intervention system that consid-ers the systematic assessment of the environmental factors dynamics from a qualitative point of view; its main aim is to acquire knowledge in what regards the quality status of the envi-ronmental factors and their ecological implications, their evolution and the social implications of the generated changes, followed by the measures that are to be enforced.”

The Habitats Directive (92/43/EEC) aims to ensure a favourable status for the conservation of the habitats types and species of a communitarian interest. This goal must be fulfilled in part by the establishment of Special Conservation Areas and Avian Fauna Special Protection Areas.

As a preamble of the Habitats Directive (consolidated text) it is mention that: “for the systematic assessment of the Directive species and habitats conser-vation status, it is necessary to estab-lish a monitoring system.”

Article 11 of the Directive stipulates that the member states need to face up the systematic assessment of the conservation status of the species and habitats included in the Annex

313


În cazul în care activităţile de moni-toring relevă probleme care pot afecta starea de conservare a speciilor/habita-telor se pot lua măsuri precum:

- regulamente privitoare la accesul la în unele zone;

- interzicerea exploatării speciilor în-tr-o anumită perioadă sau cu anumite metode;

- sistem de licenţiere nou pentru exploatare, stabilire a cotelor de exploatare;

- controlul introducerii de specii noi;

- metode de evaluare a măsurilor adoptate.

În procesul de monitorizare a sitului pi-nului negru de Banat pot fi relaţionate grupe de factori biotici şi abiotici care au proiecţie în umiditatea substratului, alimentarea cu nutrienţi, acumularea materialului lemnos mort, schimbarea ponderii conurilor ce se deschid numai la incendii, abundenţa/dominanţa unor specii. Rezultatele din aceste procese de monitorizare integrată a habitatelor şi speciilor pot fi utilizate în elaborarea planului de management şi în selecţi-onarea metodelor de reabilitare a me-diului sitului pinului negru de Banat.

În scopul obţinerii unui volum cât mai mare de date şi cât mai util manage-mentului habitatelor şi speciilor din situl de Pinus nigra ssp. banatica, mo-nitorizarea se realizează în baza a două modele conceptuale şi anume:

- modelul conceptual de monitoriza-re a ecosistemelor din situl de Pinus nigra ssp. banatica (Fig. VIII.1)

2, with a special emphasis on the pri-ority species and types of habitats.

In the situation in which the monitor-ing system solves the issues that might affect the conservation status of the species/habitats, some specific mea-sures can be implemented:

- regulations regarding the access to some specific areas;

- forbidding species exploitation on a certain period or with some specific methods;

- new licensing system for exploita-tion and establishment of exploitation levels;

- controlling the introduction of new species;

- methods for assessing the adopted measures.

For the monitoring process of the Banat Black Pine site, it is possible to identify groups of biota and non-biota factors that have a projection in the soil humidity, nutrients supplies, wood debris accumulation, changes in the percentage of cones that open only during fires, abundance/domination of certain species. The results of the habi-tats and species integrated monitoring can be used in the establishment of the management plan and in choosing the methods for the environmental restora-tion in the Banat black pine site.

In order to obtain a larger and more useful amount of data for the habitats and species management within the Pinus nigra subsp. banatica site, the monitoring shall be performed based on two conceptual models which are:

314


Fig.

VII

I.1- H

abita

tele

cu

Pinu

s nig

ra ss

p. b

anat

ica

- pro

cese

şi re

zulta

nte

impo

rtant

e în

pro

cesu

l de

mon

itoriz

are

Figu

re 1

- Pi

nus n

igra

subs

p. b

anat

ica

hab

itats

- im

porta

nt p

roce

sses

and

resu

lts in

mon

itorin

g

315


Fig. VIII.2 - Modelul conceptual al relaţionării componentelor naturale dintr-un ecosistem forestier

Conceptual model of relations between natural components in a forestry ecosystem

- the conceptual model of ecosystems monitoring in the Pinus nigra subsp. banatica site (Fig. VIII.1)

- the conceptual model of the relation-ships between the natural components in a forest ecosystem (Fig. VIII.2)

The use of conceptual models allows the correct analysis of the ecosystems structure, of their functions and inter-connections that vary on a spatial and temporal scale. In order to report and transmit the monitoring data, we sup-port the idea that the monitoring pro-cess enforces the scientific respon-sibility. The proposed report pattern joins together, at a local scale, the local

- modelul conceptual al relaţionării componentelor naturale dintr-un eco-sistem forestier (Fig. VIII.2).

Monitorizarea impactului activită-ţilor turistice este tratată ca metodă temporală şi spaţială şi care permit identificarea indicatorilor vitali în car-acterizarea stării de sanogeneză a eco-sistemelor sitului de pin negru. În ve-derea raportării şi transmiterii datelor de monitorizare susţinem că procesul de biomonitoring obligă la respons-abilitate ştiinţifică. Modelul de rapor-tare propus coagulează la nivel local actorii locali care să culeagă datele pri-mare pe baza unor fişe standard şi pe

316


Niv

el lo

cal

Loc

al le

vel

Niv

el r

egio

nal

Reg

iona

l lev

elN

ivel

naţ

iona

lN

atio

nal l

evel

Adm

inis

traţia

Par

culu

i Naţ

iona

l Dom

ogle

d-Va

lea

Cer

nei

(Dom

ogle

d-Va

lea

Cer

nei N

atio

nal P

ark

Adm

inis

tratio

n)

Age

nţia

de

Prot

ecţia

Med

iulu

i Car

aş-S

ever

in

(Env

ironm

enta

l Pro

tect

ion

Age

ncy

Car

aş-

seve

rin C

ount

y)

Prim

ăriil

e un

ităţil

or te

ritor

ial-a

dmin

istra

tive

(Tow

n ha

lls)

O.S

. Her

cula

ne (H

ercu

lane

For

estry

Uni

t)

O.S

. Bai

a de

Ara

mă

(Bai

a de

Ara

mă

Fore

stry

U

nit)

Age

nţiil

e de

Pro

tecţ

ia M

ediu

lui M

ehed

inţi

şi G

orj (

Envi

ronm

enta

l Pro

tect

ion

Age

ncie

s M

ehed

inţi

and

Gor

jCou

nty)

Age

nţia

Reg

iona

lă p

entru

Pro

tecţ

ia

Med

iulu

i Tim

işoa

ra (R

egio

nal E

nviro

nmen

tal P

rote

ctio

n A

genc

y Ti

mis

oara

)

Age

nţia

Reg

iona

lă p

entru

Pro

tecţ

ia

Med

iulu

i Cra

iova

(Reg

iona

l Env

ironm

enta

l Pro

tect

ion

Age

ncy

Cra

iova

)

Dire

cţia

Silv

ică

Car

aş-S

ever

in

(Car

as S

ever

in F

ores

try D

epar

tmen

t)

Dire

cţia

Silv

ică

Meh

edin

ţi (M

ehed

inti

Fore

stry

Dep

artm

ent)

Dire

cţia

Silv

ică

Gor

j(G

orj F

ores

try D

epar

tam

ent)

Age

nţia

Naţ

iona

lă d

e Pr

otec

ţie a

M

ediu

lui

(Nat

iona

l Env

ironm

enta

l Pr

otec

tion

Age

ncy)

Aca

dem

ia R

omân

ă –

Com

isia

M

onum

ente

lor N

atur

ii (R

oman

ian

Aca

dem

y –

Com

mis

sion

for N

atur

e Pr

otec

tion)

Fig.

VII

I.3

- M

odel

ul d

e tr

ansm

itere

a d

atel

or d

e m

onito

ring

Mod

el f

or tr

ansf

erri

ng th

e m

onito

ring

dat

a

317


care, după prelucrare, să le transmită la nivel regional (Fig. VIII.3). De menţionat că datele obţinute trebuie coroborate cu strategiile de dezvol-tare şi politicile regionale de mediu.Utilizarea modelor conceptuale per-mite analizarea corectă a structurii ecosistemelor, a funcţiilor şi intercone-xiunilor ce variază la scară

Din analiza situaţiei de teren, s-a con-statat că principalele elemente ce pot fi monitorizate, cu efect în menţinerea echilibrului ecologic al ecosistemelor de pin negru şi în acord cu prevederile Directive Habitate sunt:

A. Parametri privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de atac al dăunătorilor asupra ecosis-temelor cu pin negru – monitorizarea fitosanitară;

B. Parametri privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de incendiu în ecosistemele de pin negru – monitorizarea riscului de incendiu;

C. Parametri privind implementarea unui sistem de monitoring a impactu-lui turismului asupra ecosistemelor de pin negru – monitorizarea impactului activităţilor turistice ;

D. Parametri privind regenerarea pinu-lui negru şi menţinerea arealului actual - monitorizarea regenerării ;

E. Parametri privind evoluţia are-alelor împădurite – monitorizarea renaturării.

Dintre aceşti parametri prezentăm doar aspecte privind monitorizarea fitosa-nitară şi monitorizarea riscului de

decision-makers that to collect the raw data with the support of standard data form and that, after processing them, to send them to the regional level (Fig. VIII.3). Here, the obtained data must be corroborated with the regional en-vironmental development strategies and policies.

The field state-of-the-art analysis re-vealed that the main elements that can be monitored with an effect in main-taining the ecological balance of the black pine ecosystems and in agree-ment with the Habitats Directive are:

A. Parameters regarding the imple-mentation of a monitoring system for the pest risk attack on the black pine ecosystems – phyto-sanitarian monitoring;

B. Parameters regarding the imple-mentation of a monitoring system for the fire risk in the black pine ecosys-tems – fire risk monitoring;

C. Parameters regarding the imple-mentation of a monitoring system for the tourism impact on the black pine ecosystem – tourist activities impact monitoring;

D. Parameters regarding the imple-mentation of a monitoring system regarding the black pine regeneration and maintaining the existing area cov-ered by it – regeneration monitoring;

E. Parameters regarding the evolution of afforested areas – rehabilitation monitoring.

Of these parameters, we present only aspects related to the phyto-sanitarian monitoring and fire risk monitoring.

318


incendiu.

Monitorizarea impactului activităţi-lor turistice este tratată ca metodă în capitolul IV privind aspectele socio-economice din situl pinului negru, iar monitorizarea regenerării şi monitori-zarea renaturării în capitolul VI privind reconstrucţia ecologică.

A. Parametri privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de atac al dăunătorilor asupra ecosis-temelor cu pin negru - monitorizarea fitosanitară

Insectele defoliatoare, ciupercile, bacteriile, viruşii pot provoca daune extrem de importante ecosistemelor cu pin negru.

Declinul unor ecosisteme atacate de către dăunători poate surveni foarte ra-pid, într-un sezon putând fi compromi-se areale întinse. Atacurile dăunătorilor se suprapun de obicei peste perioade climatice extreme (secetă sau exces de umiditate), astfel că efectele negative se cumulează.

Sistemul local de prevenire şi comba-tere a dăunătorilor, coordonat de ICAS Caransebeş, este derivat din sistemul naţional de supraveghere a pădurilor, ţinând cont de bolile specifice pinului negru. Sistemul local trebuie extins şi în zona tampon, creându-se astfel un cordon fitosanitar, care să cuprindă pădurile ce înconjoară ecosistemele de pin negru de Banat.

Sistemul local de prevenire şi comba-tere cuprinde:

- suprafeţe de probă cu poziţie fixă, în

Tourist activities monitoring is de-scribed as a method in chapter IV re-garding the social-economical aspects within the black pine site, whilst regen-eration and rehabilitation monitoring are described in chapter VI regarding the ecological restoration.

A.Parameters regarding the imple-mentation of a monitoring system for the pest risk attack on the black pine ecosystems – phyto-sanitarian monitoring

Defoliating insects, fungi, bacteria, viruses can cause extremely important damages to the black pine ecosystems.

The decline of some ecosystems at-tacked by pest can appear on a very short time scale, compromising in one season very wide areas. Pest attacks usually overlap with extreme climate conditions (drought or excessive hu-midity), thus the negative effects are cumulated.

The local system for pest prevention and control, coordinated by ICAS Caransebeş, derives from the national systems for forest surveillance, con-sidering the specific diseases of the black pine. The local system should be extended for a buffer area, thus estab-lishing a phyto-sanitarian corridor, that to include the forests that surround the Banat black pine ecosystems.

The local system for prevention and control includes:

- test surfaces with a fixed position, in order to monitor the black pine forests health state or of the forests within the

319


vederea monitorizării stării de sănătate a pădurilor de pin negru sau a pădurilor din cordonul fitosanitar;

- capcane feromonice pentru principa-lii dăunători ai pinului negru (capcane panou şi curse pâlnie);

- transecte de probă, în vederea moni-torizării stării de sănătate a pădurilor de pin negru de Banat şi a pădurilor din cordonul fitosanitar.

Înregistrările se realizează pe baza fişelor standard, de către personalul Parcului şi ocoalelor silvice, parte a planului local de monitorizare a stării fitosanitare a pădurilor de pin negru de Banat. Acest plan cuprinde:

- poziţionarea suprafeţelor de probă, traseul trasectelor, poziţionarea capca-nelor feromonice;

- descrierea dăunătorilor şi a bolilor ce pot afecta pinul negru de Banat;

- conţinutul şi îndrumarul de completa-re a fişelor standard;

- modalitate de evaluare a rezultatelor înregistrate în fişe;

- procedurile de intervenţie;

- căile de urmat în obţinerea avizelor necesare în vederea aplicării unor tratamente.

B. Parametri privind implementarea unui sistem de monitoring a riscului de incendiu în ecosistemele cu pin negru

Incendiile forestiere, sunt poate cel mai important factor de risc pentru ecosistemele cu pin negru de Banat

phyto-sanitarian corridor;

- pheromones traps for the main pests affecting the black pine (panel traps and funnel traps);

- sample transects, in order to moni-tor the Banat black pine forests health state or of the forests within the phyto-sanitarian corridor

The recordings are performed on standard files, by the park and forestry districts personnel, as part of the local monitoring plan for monitoring the Banat black pine forests phyto-sanitar-ian state. This plan includes:

- sample surfaces positioning, transects routes, pheromones traps positioning;

- the description of the pests and dis-eases that might affect the black pine;

- the content and and guidelines for standards files completion;

- the procedure for assessing the results recorded in the files;

- the intervention procedure;

- the procedure for obtaining the papers required for performing treatments.

B. Parameters regarding the imple-mentation of a monitoring system for the fire risk in the black pine ecosys-tems – fire risk monitoring

The forest fires are probably the most important risk factor for the Banat black pine ecosystems within this area.

They can be very easily initiated and propagated in both Banat black pine forests and surrounding areas.

320


Fig. VIII. 4 - Efecte ale incediilor în situl pinului negru de BanatEffect of fires in Banat black pine forest site

321


din acest areal, ele putând apărea şi propaga, atât în pădurile de pin ne-gru propriu-zise cât şi în arealele din proximitate.

Parametri prin care se poate aprecia riscul de incendiu şi riscul de pro-pagare a incendiilor constituie baza sistemului de monitorizare a calităţii habitatelor de pin negru de Banat, dat fiind impactul acestui fenomen asupra biodiversităţii, funcţionalităţii şi pro-ductivităţii ecosistemelor forestiere.

FAO a definit riscul de apariţie a in-cendiilor de pădure ca fiind „şansa ca incendiul să pornească, determinată prin prezenţa şi activitatea oricăror agenţi cauzatori” (FAO Forestry Paper, 1986).

Deşi aparent o problemă simplă, de-finirea riscului de incendiu are şi alte abordări (a se vedea Wildland Fire Danger Estimation and Mapping, Noua Zeelandă, 2005), ca de exemplu „numărul potenţial de surse iniţiatoa-re” (Canadian Forest Service, 1997).

Uniunea Europeană a iniţiat în anul 1997 un grup de cercetare pe acest subiect (Joint Research Centre), îngri-jorată fiind de incendiile din regiunea mediteraneană a Europei. Acest grup se ocupă de dezvoltarea şi implemen-tarea unor metode comune de evaluare a riscului de incendiu, la diferite scări de studiu: local, regional, european. Principalul scop al acestui grup este de a stabili indici de risc utilizabili în prognoze pe termen lung, indici dina-mici, precum şi indici care integrează ambele abordări. Aceşti indici folosesc date referitoare la starea vegetaţiei (cu

The parameters that allow us to esti-mate the fire risk and the propagation risk represent the basis of the monitor-ing system for the Banat black pine habitats quality, due to the high impact of this phenomenon on the forestry ecosystems biodiversity, functionality and productivity..

FAO defined the forest fires appearance risk as being „the chance that the fire starts, as a consequence of the pres-ence and activity of any producing agent” (FAO Forestry Paper, 1986).

Although apparently it is a simple issue, fire risk definition has some other approaches (see Wildland Fire Danger Estimation and Mapping, New Zealand, 2005), for example “the number of potential initiating sources” (Canadian Forest Service, 1997).

The European Union initiated in 1997 a research group on this subject (Joint Research Centre), concerned on the fires in Europe’s mediterranean regiones.

This group deals with the development and implementation of some common methods for assessing the fire risk, on different scales: local, regional, European.

The main aim of this group is to es-tablish risk indexes that can be used in long-term forecasts, dynamic index, but also indexes that integrate both approaches.

These indexes use data related to the vegetation state (with the support of satellite images) or meteorological data.

322


ajutorul imaginilor satelitare) sau date meteorologice.

Există două grupe de indici dinamici: indici de stare a vremii (utilizaţi cel mai des de serviciile de luptă contra incendiilor) şi indici bazaţi pe caracte-risticile materialului lemnos (capacita-tea şi volumul de combustie).

Dintre indicii meteorologici utilizaţi pentru a calcula riscul de incendiu la nivel european cu ajutorul programului software EUDIC amintim:

· Indicele Portughez de Incendiu;

· Metoda ICONA;

· Metoda Drouet-Sol;

· Indicele Italian de Pericol;

· Indicele Meteorologic de Incendiu Canadian (FWI);

· Umectarea Combustibilului Fin Mort, BEHAVE ;

Metoda ICONA, Indicele Meteorologic de Incendiu Canadian (FWI), Umectarea Combustibilului Fin Mort – BEHAVE şi Indicele Italian de Pericol necesită corecţii specifice latitudinilor ţărilor în care se aplică frecvent şi anume: Italia, Spania, Portugalia, Grecia – ICONA, Canada – FWI, SUA - BEHAVE.Rezultatele obţinute pot fi folosite în formularea unor decizii privind im-punerea unor măsuri de prevenire sau combatere a incendiilor.

Pentru educarea şi conştientizarea pu-blicului pot fi folosite panouri de aver-tizare cum ar fi cele utilizate de către US Park Service în Organs Mountains (New Mexico) (Fig. VIII.5).

Two groups of dynamic indexes ex-ist: weather state indexes (most often used by the fire prevention squads) and indexes based on the wood material characteristics (capacity and combus-tion volume).

From the meteorological indexes used to calculate the fire risk at European level with the support of the EUDIC software we mention:

- The Portuguese Fire Index;

- ICONA Method;

- Drouet-Sol Method;

- Italian Danger Index;

- Canadian Fire Weather Index (FWI)

- Dead fuel dust soaking – BEHAVE.

Of these, the ICONA method, the Canadian Fire Weather Index (FWI), dead fuel dust soaking – BEHAVE and the Italian Danger Index show correc-tions specific to these countries lati-tudes (Italy, Spain – ICONA, Canada – FWI, SUA - BEHAVE), so we will not present them in detail in this paper.

The obtained results can be used in order to take decisions that regard the enforcement of some fire prevention or control measures, but also for public awareness. For example, we present the panel used by the US Park Service in Organs Mountains (New Mexico) (Fig. VIII.5).

The Portuguese Index for assessing the fire risk

The Portuguese Index for assessing the fire risk has been developed by

323


Indicele portughez de evaluarea a riscului de incendiu

Indicele portughez de evaluarea a ris-cului de incendiu dezvoltat de Institutul Naţional Portughez de Meteorologie şi Geofizică este cel mai apropiat de situ-aţia din situl pinului negru de Banat.

Indicele se bazează pe evaluarea condi-ţiilor atmosferice în proximitatea zonei cu combustibil lemnos şi este format din trei expresii numerice:

1. I(i), indicele de iniţiere;

2. B(i-1), indice cumulativ, calculat prin suma indicatorilor din ziua pre-cedentă (i), începând de la debutul sezonului cu posibile incendii, corectat cu factorul (r). Factorul r este o funcţie

the Portuguese National Institute for Meteorology and Geophysics, and is the closest with the situation in the Banat black pine site.

The index is based on assessing the at-mospheric conditions in the proximity of the wood fuel area and it consists of three numerical formulas:

1. I(i), initiation index;

2. B(i-1), cumulative index, calculated as the sum of index from the previous day (i), starting with the season debut with possible fires, corrected with the (r) factor. The r factor is a function connected with the precipitations from the previous day

3. ifa(i), the sum of the two indexes,

Fig. VIII.5 - Panou de informare a publicului privind riscul de apariţie a incen-diile de pădure

Public information panel regarding the incidence risk of forest fires

324


r P (mm)1 0 < P <=10,8 1 < P <=20,6 2 < P <=3

0,4 3 < P <=40,2 4 < P <=100,1 10<P

1

1( 1) ( )

i

KB i r I k

−

=

− = ×∑

I(i) = T (i) [T(i) - Td(i)],

a precipitaţiilor din ziua precedentă

3. ifa(i), suma celor 2 indici, introdu-când o corecţie pentru viteza vântului.

Date de intrare

T -temperatura aerului la ora 13, în °C

Td –punctul de rouă la ora 13 în pro-cente (posibil a fi derivat din presiunea vaporilor)

V – viteza vântului la ora 13, în km/h

P – suma precipitaţiilor pe 24 ore, din ziua precedentă, în mm

Calculul indicelui:

1) Indicele de inţiere în ziua i

Ecuaţia 1

Ecuaţia 2

Unde r ia valorile:

1) Indicele de pericol pentru ziua i, se calculează ca fiind sumă a ecuaţiilor 1 şi 2, corectat cu viteza vântului (pe clase de periculozitate)

, Ecuaţia 3

introducing a correction for the wind speed.

Input data

T–air temperature at 13 o’clock, in °C

Td – dew-point temperature at 13 o’clock, in percents (possible to be derived from the vapours pressure)

V – wind speed at 13 o’clock, in km/h

P – sum of precipitations in 24 hours, from the previous day, in mm

Index calculation:

1) Initiation index in the i day

Equation 1

Equation 2

Where r take values

1) Danger index for day i, its calculated a an equation 1 and 2 sum, corected by wind speed (on dangerness classes)

Equation 3( ) ( ) ( 1)Ifa i I i B i= + −

325


Corecţia indicelui SWi, funcţie de viteza vântului este următorul:

Grade de risc după valoarea indicelui portughez:

Indicele numeric de risc Drouet– Sol

Indicele numeric de risc Drouet – Sol a fost propus iniţial de Sol (1990), fiind apoi dezvoltat de Drouet (1993). Indicele a fost aplicat prima dată în su-dul Franţei, fiind un indice cumulativ care poate fi aplicat în sezonul de ve-getaţie, îndeosebi pe durata verii cînd frecvenţa şi probabilitatea de produce-re a incendiilor este mai mare.

Calculul indicelui necesită a avea la dispoziţie o serie de parametri precum:

Corecting the SWi index, according to wind speed is:

Risk degrees after the portuguese index

Drouet– Sol Numerical risk index

Drouet– Sol Numerical risk index was first proposed by Sol (1990), and sub-sequently developed by Drouet (1993). The index was first applied for the Southern France, being a cumulative index that can be used in the vegetation seasos, especially during the summer when the fires frequency and probabil-ity is higher.

The index calculation requires a series

Viteza vântului Wind speed(km/h)

Corecţie pentru Correction forIfa

V<=10 -10<V<=15 +115<V<=20 +215<V<=30 +330<V<=40 +440<V +5

Grad riscRisk degree

Valoare indiceIndex value

Foarte mic - Very small > 6Mic - Small 6 - 7Moderat - Moderate 7-8Ridicat - High 8-14Foarte ridicat - Very high Peste 14

326


2515

URF FRAS FVriscul A× ×= − +

P ( )100( )

vap TdPvap Tsol

×

temperatura medie a aerului (°C), umi-ditatea relativă (%) a aerului, gradul de acoperire cu vegetaţie a solului (%) , viteza vântului, punctul de rouă, tem-peratura litierei si a solului (°C).

Date de intrare:

V = viteza vântului (Km/h);

T = temperatura aerului (°C);

Td = temperatura punctului de rouă (°C);

Cc = acoperirea cerului;

Rp = rezerva de apă din sol, calculată după metoda Orieux, 1979;

ETP = evapotranspiraţia potenţială (după Thornthwaite);

ti = temperatura medie în luna i (°C);

Tmax = temperatura maximă zilnică (°C);

Tmin = temperatura minimă zilnică (°C);

L = latitudinea ;

Prec = precipitaţiile (mm);

Calculul indicelui:

Ecuaţia 4

Unde, UFR este Umiditatea relativă a aerului

Ecuaţia 5 URF=

Pvap (T) este presiunea vaporilor (hPa) la temperatura T;

Temperatura solului este derivată em-piric de ecuaţia

of parameters such as: the average air temperature (°C), relative air humidity (%), soil vegetation coverage degree (%) , wind speed, dew-point tempera-, wind speed, dew-point tempera-ture, forest litter and soil temperature (°C).

Input data:

V = wind speed (Km/h);

T = air temperature (°C);

Td = dew-point temperature (°C);

Cc = sky coverage;

Rp= water supplies from soil, calcu-lated using the Orieux method, 1979;

ETP = potential evapotranspiration (after Thornthwaite);

ti = average temperature of the i month (°C);

Tmax = daily maximum temperature (°C);

Tmin = daily minimum temperature (°C);

L = latitude ;

Prec = precipitation (mm);

Index calculation:

Equation 4

Equation 5

Pvap (T) is steam pressure (hPa) at T temperature

Soil temperature is empirical derived

327


Dacă Cc<=2, Tsol = 0,874*T-0,189*V+21,38

Dacă Cc>=3, Tsol = 1,36*T-1,422Cc-0,22*Td +13,42

FRAS = Factorul de rezervă a apei în

sol = 3 +2 * TanHyp 50

25Rp −

Unde, Rp = rezerva de apă din sol (metoda Orieux), TanHyp este tangeta hiperbolică

FV = factorul de vânt=

= 3+3*TanHyp 45

50V−

Factorul de corecţie A se calculează funcţie de rata de răspândire a focu-lui (RRF), estimat cu ecuaţia Drouet astfel:

RRF=180*EXP(T*0,06) *TanHyp ((100Rp)/150)*(1+2*(0,8483+TanHyp(V/30-1,25)))

A poate lua următoarele valori: · RRF ≤ 600 m/h, A = -3· 600 < RRF < 1000, A = 0· RRF ≤ 1000 m/h, A = +2Riscul de incediu se apreciază apoi astfel:

from the equation

If Cc<=2, Tsol = 0,874*T-0,189*V+21,38

If Cc>=3, Tsol = 1,36*T-1,422Cc-0-,22*Td +13,42

FRAS= Water reserve factor in soil =

= 3 +2 * TanHyp 50

25Rp −

Where, Rp = water reserve in soil (Orieux method), TahHyp is the hyper-bolic tangent

FV = wind factor =

= 3+3*TanHyp 45

50V−

Corection factor A is calculated ac-cording to the fire extention rate (RRF) estimated with the Drouet equation:

RRF=180*EXP(T*0,06) *TanHyp ((100Rp)/150)*(1+2*(0,8483+TanHyp(V/30-1,25)))

A can take the following values:· RRF ≤ 600 m/h, A = -3· 600 < RRF < 1000, A = 0· RRF ≤ 1000 m/h, A = +2Fire risk is the appreciated:

Grad riscRisk degree

Valoare indiceIndex value

Foarte mic-Very small > 5,2Mic - Small 5,2 - 7Moderat - Moderate 7-12,9Ridicat - High 12,9-16,3Foarte ridicat- Very high Peste 16,3

328


VIII.2. Rezultate preliminare ale monitorizării riscului de incendii

Arealul pinului negru de Banat în România este condiţionat puternic de factori de mediu abiotici. Dintre aceşti factori temperatura aerului şi umidi-tatea relativă sunt decisivi în contura-rea arealului acestei subspecii.

Programul de monitorizare a pinului negru de Banat include ca o compo-nentă principală monitorizarea acestor parametri, care vor ajuta atât la contu-rarea arealului potenţial cât şi la evalu-area riscului de incendii de pădure.

Parametri temperatură şi umiditate relativă a aerului sunt monitorizaţi şi stocaţi în baza de date prin intermediu-lui senzorilor iButton DS1923, produşi de Dallas Semiconductor, SUA.

Aceşti senzori reprezintă un sistem de înregistrare şi stocare temporară a datelor de temperatură şi umiditate relativă într-o memorie protejată cu o capacitate de până la 8192 biţi.

Are încorporat un higrometru digital ce operează între 0% şi 100% cu o rezo-luţie minimă de 0,6% şi senzor termic ce operează între -20°C şi +85°C, cu o rezoluţie minimă de 0,5°C. Parametri sunt citiţi cu o frecvenţă ce poate fi setată între 1 secundă şi 273 ore.

Senzorii utilizaţi de noi au fost montaţi în arealul pinului negru de Banat, pe ritidom de pin la maxim 20 cm de sol şi în sol, la o adâncime de circa 20 cm. Punctele de monitorizare selectate sunt următoarele:

VIII.2 Preliminary resultS of the fire risk monitoring

The area of the Banat black pine in Romania is strongly conditioned by the non-biota environmental factors. Decisive in this subspecies area of existence are air temperature and relative humidity.

The Banat black pine monitoring pro-gramme includes as a main component the monitorisation of these param-eters, which will help to the potential area outlining and forest fires risk assessment.

The temperature and relative air humidity parameters are monitored and stored in the database using the iButton DS1923 sensors, produced by Dallas Semiconductor, SUA.

These sensors represent a recording and temporary storage system of the temperature and relative humidity data in a protected memory of a storage capacity up to 8192 bits.

It incorporate a digital hygrometer op-erating between 0% and 100% with a minimal resolution of 0,6% and a ther-mal sensor operating between -20 °C and +85 °C, with a minimal resolution of 0,5 °C. The parameters are read on a frequency that can be set between 1 second and 273 hours.

The sensors were installed in the Banat black pine area, on pine ritidome at maximum 20 cm from the soil surface and in soil at a depth of about 20 cm. The monitoring points selected are the

329


- pepiniera Domogled-Muşuroane,

- sit reconstrucţie ecologică Domogled-Muşuroane,

- Crucea Albă,

- Grota cu Aburi,

- Cheile Ţesnei,

- Cascada Vânturătoarea,

- Ciucevele Cernei.

Valorile obţinute până în prezent nu permit interpretări complexe, dat fiind durata mică a studiului, însă se pot observa diferenţe microclimatice semnificative funcţie de poziţia în cadrul arealului şi expunerea generală a versantului mai ales în ceea ce pri-veşte umiditatea relativă în sol (la 20 cm adâncime) şi pe ritidom (Tabelul VIII.1, Fig. VIII.6)

following:

- Domogled-Muşuroane tree nursery,

- Domogled-Muşuroane ecological restoration site,

- Crucea Albă,

- Grota cu Aburi,

- Cheile Ţesnei,

- Vânturătoarea Waterfall,

- Ciucevele Cernei.

The values obtained until now do not allow complex interpretation, due to the study short duration, but it is possible to notice significant micro-climatic differences depending on the position within the areaand the general exposure of the slope mainly in what concerns the relative humidity in soil (at a 20 cm depth) and on the ritidome (Table VIII.1, Fig. VIII.6)

Tabelul VIII.1 -Table VIII.1 Rezultatele monitorizării parametrilor de evaluare a riscului de incendiu în situl

pinului negru de Banat Preliminary results of fire risk monitoring in the Banat black pine site

ParametriParam-eters

Ţesna Domogled Ciucevele Cernei

medaverage

min max medaverage

min max medaverage

min max

T solT soil

17,20 13,00 21,00 17,62 11,12 24,00 16,66 12,75 19,00

T ritidomT bark

18,72 9,00 27,50 18,00 9,00 27,00 16,50 8,62 25,75

RH solRH soil

98,38 71,87 100,00 77,42 70,37 100,00 99,00 91,00 100,00

RH ritidomRHbark

65,34 34,00 92,25 78,42 38,25 100,00 88,35 50,87 100,00

330


a

Fig. VIII.6 Dinamica valorilor parametrilor utilizabili în evaluare riscului de incendiu în

situl pinului negru de Banat a) Cheile Ţesnei b) Ciucevele Cernei c) Domogled

Value dynamics of the parameters used in fires risks assesment in the Banat black pine site

a) Cheile Ţesnei b) Ciucevele Cernei c) Domogled T sol la 20 cm (T in soil at 20cm)

T aer pe ritidom de pin (T in air on pine bark) RH sol la 20 cm (RH in sol at 20 cm)

RH aer pe ritidom de pin (RH in air on pine bark)

331


c

b

332


Fig. VIII. 7Selectarea punctelor de instalare a semzorilor de temperatură şi umiditate în situl de

reconstrucţie ecologică DomogledSelecting sensors instalation points in the ecological reconstruction site Domogled

Fig. VIII. 8Termohigrometrul DS1923-F5 montat pe ritidom de pinThermo-hygrometer DS1923-F5 mounted on a pine bark

333


Fig. VIII. 9Termohigrometru DS1923 F5 montat în pepiniera Domogled-Muşuroane

Thermo-hygrometer DS1923-F5 mounted in the Domogled-Muşuroane nursery

Fig. VIII. 10 - Citirea datelor climatice înregistrate pe senzori în vederea evaluării riscului de incendiu în situl pinului negru de Banat

Climatic data reading for evaluating fire risk in the Banat black pine site

334


CONCLUZII

Pinul negru de Banat se constituie în specie emblematică a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei, având în acest spaţiu arealul cel mai extins la nivel naţional. Populaţii izo-late, cu areale mult mai mici, apar şi în Munţii Vâlcan şi Munţii Almăjului. Ţinând cont de mărimea redusă a are-alului, caracterul disjunct al acestuia şi ameninţările antropice, pinul negru de Banat şi situl acestuia întrunesc con-diţiile pentru derularea unor programe urgente de conservare. Începând cu anul 2004, proiectul LIFE NATURE “Pădurile cu Pin negru de Banat - parte a reţelei NATURA 2000”, a con-tribuit decisiv la conservarea acestei specii abordând prezervarea speciei şi a habitatelor sale complex, atât la nivel aplicativ cât şi la nivel ştiinţific.

Se poate afirma că principalele succese ale acestui proiect sunt:

- afirmarea speciei ca emblemă a Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei;

- realizarea de cercetări complexe, in-terdisciplinare, în vederea stabilirii ca-uzelor ameninţărilor, statutului speciei şi habitatelor şi a modului de realizare a lucrărilor de reconstrucţie ecologică;

- realizarea unui plan de management aplicativ, integrabil în planul de mana-gement al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei şi în Amenajamentele silvice

- îmbunătăţirea gradului de conşti-entizare a populaţiei locale asupra

CONCLUSIONS

The Banat black pine represents an em-blem of the Domogled - Cerna Valley National Park, having in this space the most extended area at a national level. Isolated populations, with smaller areas appear in Almăjului and Vâlcan Mountains. Considering the reduced size if the area, its disjunctive charac-ter and anthropic threats, the Banat black pine and its site had the condi-tions for establishing immediate con-servation programmes. Beginning with 2004, the LIFE NATURE programme “Banat black pine forest - part of the NATURA 2000 network” contributed at this species conservation, approach-ing the species and its habitats preser-vation in a complex manner, both at an application and scietific level.

We can say that the main succeses of this project are:

- the species assertion as an emblem of the Domogled - Cerna Valley National Park;

- realising complex interdisciplinary researches, in order to identify the threats causes, the species and habitats status, and the manner of realising works of ecological reconstruction;

- the realization of a management plan, applicative, integrated in the manage-ment plan of the Domogled - Cerna Valley National Park and in Forestry arrangements

- an improvement of the conscious degree for the local population on the natural patrimonial values existent

335


valorilor de patrimoniu natural exis-tente în proximitatea comunităţilor de care aparţin.

Datele obţinute până acum de cer-cetători români şi din afara ţării, au arătat că cel mai probabil încadrarea pinului negru de Banat ca subspecie este corectă. Deşi analize ulterioare de taxonomie genetică ar putea să aducă clarificări, opinăm că statutul de spe-cie periclitată, ce necesită măsuri stricte de conservare nu poate fi con-testat. În fond, subspecia constituie un rang taxonomic cu cel mai mare grad de contestare, astfel că nu vom putea niciodată să închidem acest capitol.

Cele mai importante progrese reali-zate în cercetările din acest proiect sunt analizele fizico-geografice, biologice (în special cele botanice) şi socio-economice. Descrierea comple-xă a arealului pinului negru de Banat şi a zonelor din proximitate oferă o bază solidă actorilor locali în vederea alcă-tuirii de programe de conservare bine argumentate.

Complexitatea sitului pinului negru de Banat este legată de diversitatea impusă de factorii fizico-geografici. Litologia (prezenţa a trei grupuri de roci: meta-morfice, sedimentare şi granitice), geo-morfologia (altitudini predominante de 550-700m, declivităţi de 25-450, expu-nere predominant nord-vestică), clima (temperaturi medii anuale de 6-80C, precipitaţii medii anuale de 800-1156 mm, evapotranspiraţie reală anuală de 500-600 mm, direcţii predominante ale vânturilor nordice şi sudice), hidro-logie şi hidrogeologie (complexitate indusă de prezenţa rocilor calcaroase)

in the proximity of their belonging communities.

The data obtained by Romanian and foreign researchers, proofed that most like the Banat black pine subspecies framing is accurate. Althought ulterior analyses of genetical taxonomy could bring new clarifications, we state that the status of endangered species, that requires stringent conservation measures can’t be disputed. In the end, the subspecies is the taxonomic degree with the highest level of im-pugnment, therefore we won’t be never able to close this chapter.

The most important processes real-ized in the researches from this proj-ect are the physical-geographycal analyses, biological (especially bo-tanical) and socio-economical. The complex description of the Banat black pine’s area and the surrounding zones offers a solide base to local ac-tors in establishing well documentated conservation programmes.

The complexity of the Banat black pine site is correlated with the diver-sity imposed by physical-geographical factors.

The lithology (presence of three types of rocks: metamorphics, sedimentaries and granites), the geomorphology (predominant altitudes of 550-700m, slopes of 25-450, dominat north-west-ern exposition), climate (annual aver-age temperatures of 6-80C, average annual precipitations of 800-1156 mm, a real annual evaporatio-exudation of 500-600 mm, North and South wind directions), hydrological and

336


şi solurile (soluri scheletice, rendzine şi cambisoluri) alcătuiesc habitatul pinului negru de Banat.

Din punct de vedere al florei acestui teritoriu, ţinem să evidenţiem bogăţia acesteia, fiind identificaţi 1562 taxoni superiori (cu 463 infrataxoni - subspe-cii, varietăţi, forme) şi 663 taxoni de cormofite.

Analiza fitosociologică în situl pinului negru de Banat a confirmat prezenţa certă a 19 asociaţii de vegetaţie, citate deja în literatura de specialitate. În plus, s-au mai identificat alte 7 asociaţii, 4 alianţe, 4 ordine şi 4 clase în teritoriul studiat. Aparteneţa fitosociologică a pădurilor de pin negru de Banat nu este pe deplin lămurită, însă autorii acestui studiu au ajuns la concluzia că încadrarea lor doar în asociaţia Genisto radiatae-Pinetum nigrae Resmeriţă 1972 este simplistă, existând două categorii de pinete: pinete de calcare şi pinete de roci granitoide. Chiar dacă autorii analizei fitosociologice nu oferă în acest studiu o nouă încadrare, afir-măm că studiile viitoare, efectuate de ei vor putea oferi date asupra prezenţei în situl pinului negru de Banat a noi asociaţii pentru ştiinţă.

În urma cercetărilor efectuate în cadrul acestui proiect în situl pinului negru de Banat s-au inventariat 15 de habitate naturale listate NATURA 2000, din care 5 sunt prioritare pentru conservare: Păduri-rarişti sud-est carpatice de pin negru cu Genista radiata; Comunităţi daco-balcanice pioniere pe grohotişuri mobile cu Achnatheum calamagrostis; Păduri geto-dacice colinare de arin negru cu Stellaria media şi Tufărişuri

hydrogeological (complexity induced by the calcareous rocks) and the soils (skeletic soils, rendzines and cam-bisoils) make up the habitat of the Banat black pine.

From the point of view of this terri-tory’s flora, we evidentiate its richness, a number of 1562 superior taxons be-ing identified (with 463 infrataxons - subspecies, varieties, forms) and 663 chormophytes taxons.

The phytosociological analyse in the Banat Black pine site comfirmed the presence of 19 vegetation associations, quoted already in the literature. More, they were identified another 7 associa-tions, 4 alliances, 4 orders and 4 classes in the territory. The phytosociological framing of the Banat black pine forests isn’t clarrified, but the authors of these studies came to the conclusion that their framing only in the Genisto ra-diatae-Pinetum nigrae Resmeriţă 1972 association is simple, existing two cat-egories of pine forests, on limestone and granites rocks. Even thoguht the authors of these study don’t present a new framing, in the future studies, they migh offer date about the presence in the Banat black pine site of new asso-ciations to science.

Folowing the research from this proj-ect, in the Banat black pine site were inventored 15 natural habitats listed NATURA 2000, of which 5 are prioritar for conservation: Sub-mediterranean pine forest with endemic black pines with Genista radiata; Medio-European calcareous screes of hill and montane levels with Achnatheum calamagros-tis; Alluvial forest with Alnus glutinosa

337


sud-est carpatice de liliac şi mojdrean; Păduri de Tilio-Acerion pe versanţi, grohotişuri şi ravene

Lumea animală din situl pinului negru de Banat oferă şi ea motive serioase pentru protecţia strictă a acestui spaţiu. Amintim aici faptul că Domogledul este una din cele mai importante zone de concentrare a entomofaunei, în spe-cial de lepidoptere. Se întâlnesc şi alte specii importante, dintre care cele mai cunoscute sunt Vipera ammodytes şi Testudo hermanni boettgeri.

Gradul ridicat de izolare în raport cu aşezările permanente, nivelul relativ scăzut de transformare a spaţiului şi agresivitatea redusă a activităţilor antropice favorizează menţinerea unei presiuni antropice reduse asupra sitului pinului negru de Banat. Astfel, activi-tăţile silvice, pastorale şi cele turistice rămân singurii factori de presiune reali din habitatul pinului negru de Banat, de care trebuie să se ţină seama în managementul viitorului sit NATURA 2000.

Ţinând cont de complexitatea şi valoa-rea deosebită a patrimoniului natural al sitului pinului negru de Banat se poate afirma că principala funcţie a zonei trebuie să rămână cea de conservare. În afară de conservarea patrimoniului na-tural, prioritate majoră pentru menţine-rea funcţionalităţii şi identităţii zonei, în cadrul proiectului LIFE NATURE au fost stabilite următoarele axe im-portante de acţiune: armonizarea con-servării sitului cu cea a patrimoniului peisager, menţinerea identităţii spaţiu-lui rural din proximitate şi dezvoltarea activităţilor de educaţie.

and Fraxinus excelsior with Stellaria media, Carphatian shrubs with liliac and manna ash; Tilio-Acerion forests of slopes, screes and ravines.

The animal world of the Banat black pine site offers serious reasons for a stricte protection. Domogled is one of the most important areas on concen-trtion for the entomofauna, especially lepidopteres. Here are found other important species, the best known ones are Vipera ammodytes and Testudo hermanni boettgeri.

The high degree of isolation related to the permanent settlements, the relative-ly reduced level of space transformation and the reduced aggresivity of human activities favourises the maintaining of a reduced human pressure on the Banat black pine site. Thus, forestry, pastoral and touristic activities remain the only real pressure factors in the habitat of the Banat black pine, that need to be considered in the management of the future NATURA 2000 site.

Regarding the complexity and special value of the Banat black pine site natural patrimony we can state that the area’s main function must remain the conservation one. Beside the con-servation of the natural patrimony, a major priority for maintaining the area functionality and identity, in the LIFE NATURE project “Banat black pine forests” were established the following important action axes: harmonizing the site conservation with that of the landscape patrimony, maintaining the identity of the rural space from the neighbourhood and the development of educational activities. The practical

338


Componenta practică a proiectului LIFE NATURE “Pădurile cu pin negru de Banat” a abordat problema recon-strucţiei ecologice a 25 ha grav afectate de incendiile produse în anul 2000, în U.P. VI Domogled, acţiune finalizată conform aşteptărilor.

Continuitatea acţiunilor promovate în cadrul proiectului LIFE NATURE “Pădurile cu pin negru de Banat - parte a reţelei NATURA 2000” a fost asigurată prin realizarea planului de management al sitului pinului negru de Banat şi integrarea acestuia în planul de management al Parcului Naţional Domogled-Valea Cernei. Realizat de o manieră participativă, prin implicarea instituţiilor interesate din teritoriu, planul de management al sitului pinului negru de Banat poate reprezenta instrumentul prin care să se îmbunătăţească valorizarea sustena-bilă a resurselor teritoriale din Parcul Natural Domogled-Valea Cernei. Prin activităţile de monitorizare se va rea-liza un control mai activ al factorilor de presiune (incendii, fluxuri turistice) şi o cunoaştere mai detaliată asupra caracteristicilor sitului pinului negru de Banat.

Element de patrimoniu natural naţio-nal, simbol local şi totodată argument pentru includerea spaţiului în reţeaua NATURA 2000, pinul negru de Banat continuă să rămână un component mis-terios al spaţiului montan bănăţean.

component of the LIFE NATURE proj-ect “Banat black pine forests” regarded the problem of ecological reconstruc-tion of a 25 ha surface, severe affected by the forest fires produced in the year 2000, in UP VI Domogled, action fina-lised according to expectations.

The continuity of actions promoted in the LIFE NATURE project “Banat black pine forests - part of the NATURA 2000 network” was ensured by realis-ing the management plan of the Banat black pine site and integrating it in the management plan of the Domogled-Cerna Valley National Park.

Realised in a participative manner, by envolving the interesed institutions from the territory, the management plan of the Banat black pine site can represent the mean that improves the sustenable capitalization of the territo-rial resources of the Domogled-Cerna Valley National Park. Through moni-toring activities will be realised an active controll of the pressure factors (fires, touristic flows) and a detailed knowledge of the Banat black pine site characteristics,.

Element of national natural patrimony, local symbol, and in the same time argument for includng the area in the NATURA 2000 network, the Banat black pine still remains a misterious component of the Banatic mountain area.

339


Bibliografie- Bibliography

Agee, J.K. (1998), Fire and pine ecosystems, Ecology and Biogeography of Pinus, Cambridge, UK. pag. 193–218.

Alcazar, J., V-Garcia C., Grauet, Peman, J., Fernandez, A. (1998), Human risk and fire danger estimation through multicriteria analysis evaluation methods for forest fire prevention in Barcelona, Spain, In Forest Fires: Ecology and Control, ‘3III International Conference on Forest Fire Research’. Luso, 16-29 November 1998. (Eds X. Viegas) pp. 2379-2387. (University of Coimbra: ADAI).

Alexandru, Madelaine, Badea, L., Buza, M., Dinu Mihaela, Drugescu, C., Sencu, V. (1981), Valea Cernei. Studiu de geografie, Ed, Academiei R.S. România, Bucureşti, 149 p.

Aljos, F. (1997), Pinus (pinaceae), The New York Botanical Garden, New York.Anastasiu, P. (2001), Citoembriologia pinaceelor din Romania, Universitatea din Bucuresti.

Facultatea de Biologie, 202 p.Anastasiu, P., Oprea, A., Pascale, G., (2001), Consideraţii privind Pinul negru din România, Acta

Horti Bot. Bucurest, 29:155-170, Bucuresti.Andrei, M. (2001), Flora României, Determinator pinofite, Ed. Sigma, BucureştiAntonescu G. P. (1962), Contribuţii la studiul distribuţiei geografice a coniferelor în România,

Bucureşti.Apostol, A., Eisenburger, D., (1974), Cercetări geofizice în zona Băile Herculane, între ogaşul

Munk şi Fabrica de Var, Raport geologic, Arh. IGG, Bucureşti.Appleton, M.R. (2000), Procesul de elaborare a planurilor de management pentru arii protejate

din România, Proiectul Băncii Mondiale nr. RO-GE-44176Arbez, M., Millier, C. (1971), Contribution a l’étude de la variabilité géographique de Pinus nigra

Arn., Añnales des Sciences Forestiéres 28:23-49.Avram Ştefania, Dancău, D., Şerban, E. (1964), Cercetări speologice în bazinul Cernei, Lucrările

Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, III, p 131-200.Avram Ştefania, Dancău, D., Şerban, E. (1966), Cercetări speologice în bazinul Cernei, Lucrările

Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, V, p 11-20.Bachman, A., Allgower, B. (1998), Framework for wildfire risk analysis, In ‘3III International

Conference on Forest Fire Research’. Luso, 16-29 November 1998. . (Eds X. Viegas) pp. 2177-2190. (University of Coimbra: ADAI).

Badea, L., Buza, M. (1979), Modificări antropice ale mediului în Bazinul Cernei, Anal. Univ. Bucureşti, Seria Geografie, XXVIII .

Badea, L., Alexandru, Madelaine, Buza, M., Dinu Mihaela, Drugescu, C., Sencu, V., (1981), Modificări antropice ale mediului în bazinul Cernei, An.Univ. Bucureşti, geogr., XXVII, Bucureşti.

Berljak J., Jelaska S. (1994), Repeatable bud formation in Pinus nigra shoot tip culture, Acta Biol. HAZU, 17/2, 1-10.

Bertel, B., Hakan D., Svennson, L. (1993), Păsările din România şi Europa, Determinator ilustrat, Societatea Ornitologică Română, Cluj.

Bleahu. M., Decu, V. et al (1976), Peşteri din România, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 412 p.

Bogunic, F., Muratovic, E. , Brown, S. C., Siljak-Yakovlev, S. (2003), Genome size and base composition of five Pinus species from the Balkan region, Springer-Verlag GmbH.

Borbas, V. (1884), Flora Comitatus Temesiensis, Temesvar.Borza, Al. (1924), Protecţiunea naturii în România, Bul. Grăd. Bot. şi al Muz. Bot. din Cluj, IV,

nr.1.Borza, Al. (1929), Végétation et flora des Bains d’Hercule, Thermes d’Hercule, Banat – Roumanie,

Bucureşti.

340


Borza, Al. (1931), Botanischer Fuhrer durch die Ungebung von Herculesbad bis an die Donau, Guide de la sixieme-Excursion Phytogéographique Internationale, Cluj – Napoca.

Borza, Al. (1942), Cercetarea botanică a Banatului, Rev. Natura, t.31, 9.Borza, Al. (1943), Vegetaţia Banatului în timpul Romanilor, 22, Cluj-Napoca.Borza, Al. (1958), Den Haag, Die Phytozonosen eines Abschnottes der Sudcarpaten Rumanien,

Vegetatio, 7:181-188.Borza, Al., Nyarady, E. (1958), Vegetaţia şi flora Băilor Herculane, Hidrobiologia, Meteorologia,

Climatologia :5-6, 6-10, Bucureşti.Boşcaiu, N. (1971), Flora şi vegetaţia munţilor Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Edit. Academiei,

Bucureşti.Boşcaiu, N. (1971), Vegetaţia fontiana din munţii Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Stud. Com. Şt. Nat.,

Muzeul Brukenthal, 16: 124-133, Sibiu.Boşcaiu, N. (1973), Interpretarea informaţională a spectrelor areal-geografice a unor asociaţii

vegetale din munţii Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Stud. Com., Şt. Nat., Muzeul Brukenthal , 18: 101-108, Sibiu.

Boşcaiu, N. (1983), Relaţii sinergetice între pădurile şi pajiştile din munţii Ţarcu, Godeanu şi Cernei, Probleme zonale ale silviculturii din Banat A.S.A.S., Secţia de silvicultură, I.C.A.S., filiala Caransebeş, Caransebeş.

Boşcaiu, N., Lupşa, V. (1967), Palynological research in the Grota Haiducilor cave near the Herculeanum spa (România), Rev. Roum. Biol. – Bot., Bucureşti, 12, 2-3, 137-140.

Boşcaiu, N., Raţiu, F., Nicolau, N. (1968), Contribuţie la istoria pădurii din Munţii Cernei, Com. Bot., VII: 73-78, Bucureşti.

Boşcaiu, N., Coldea, Gh., Horeanu, C., (1994), Lista roşie a plantelor vasculare dispărute, periclitate, vulnerabile şi rare din flora României, Ocrot. Nat. şi a mediului înconjurător, Bucureşti, 1, 45-56

Boşcaiu, N., Boşcaiu, M. (1999), On the Presence of Pinus nigra subsp. Pallasiana in Romania, Wiss Mitt. Niederosterr. Landesmuseum, 12:21-24, St. Poltem.

Botnariuc, N. (1987), Monitoringul ecologic, Ocrot. Nat. Med. Înconj., 31.Botnariuc, N. (1989), Genofondul şi problemele ocrotirii lui, Ed. Şt. Şi Enciclopedică, Bucureşti.Botnariuc, N., Tatole, V. (2005), Cartea Roşie a Vertebratelor din România, Tipografia „Curtea

Veche” Trading S.R.L., Bucureşti: 1-260 (Mammalia: 11-84).Brezeanu, Gh., Marinescu Popescu Virginia (1964), Studiu hidrobiologic al bazinului inferior al

Cernei, Hidrologia, 5, Bucureşti.Bujorean, G., Popescu C. P. (1966), Rezervaţia naturală Domogled, Ocrotirea Naturii, 10, 1: 5-30,

Bucureşti.Bulgăr, Al., Diaconu, V., Oancea V. (1984), Modern methods in karst hydrological research.

Application to some principal karst systems from the Southern Carpathians, Theoretical and Applied Karstology, 1, p. 215-225.

Bunescu, Al. (1959), Contribuţii la studiul răspândirii geografice a unor animale mediteraneene din RP România,Nota I, Artropode, Probl. Geografie, VI.

Bunescu, Al. (1961), Contribuţii la studiul răspândirii geografice a unor animale mediteraneene din RP România,Nota II, Vertebrate, Probl. Geografie, VIII.

Burel, Fr., Bandry, J. (2003), Ecologie du paysage. Concepts, methodes et applications, Ed. TEC & Doc, Paris .

Burgan, R.E., Klaver, R.W., Klaver, J.M. (1998), Fuel Models and Fire Potential from Satellite and Surface Observations, International Journal of Wildland Fire, Vol. 8, pp159-170.

Carter, D. B., Loewenstein, H. (1978), Factors affecting the revegetation of smelter-contaminated soils, Reclamation Review. 1(3/4): 113-119.

Castro, R., Chuvieco E. (1998), Modeling forest danger from GIS, Geocarto International 13, 15- 23.

341


Călinescu R. (1933), Repartiţia liliacului (gen Syringa L.) în România, Bul. Soc. Reg. Rom. Geogr., LI.

Călinescu R. (1950), Elemente mediteraneene în R.P.R., Natura 3,5: 34-39, 38. Bucureşti.Călinescu R. (1957), Contribuţii la studiul şibliacului în RPR, Rev. Păd., 2:76-84.Călinescu R. (1969), Biogeografia României, Edit. Ştiinţifică, Bucureşti.Căpuşe, I. (1960), Date noi pentru cunoaşterea lepidopterelor regiunii Băile Herculane- Orşova,

Com. Zool., 1957-1959, SSNG, Bucureşti.Cârciumaru, M. (1974), Die Pollenanalyse der Aneolithischen, Bronze-und eisenzeitlichen Niveaux

aus der Peştera Hoţilor von Băile Herculane, Dacia N.S. XVCârciumaru, M. (1974), Condiţii climatice din timpul sedimentării depozitelor pleistocene din

Peştera Hoţilor de la Băile Herculane, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, t. 25, nr.3.

Cârciumaru, M. (1980), Mediul geografic în pleistocenul superior şi culturile paleolitice din România, Ed. Academiei, Bucureşti.

Cârciumaru, M. (1996), Paleobotanica, Ed. Glasul Bucovinei şi Ed. Helios- Iaşi.Ceianu, I., Mihalciuc, V. (1980), Cercetări asupra ecologiei insectelor de tulpină la răşinoase şi

combaterea lor prin procedee chimice şi biologice, ICAS, Seria a II-a, 55 p.Cesar, V., Berljak, J., Jelaska, S. (1982), Razvitak aksilarnih pupova u in vitro kulturi crnog bora

(Pinus nigra Arn.) i križanaca (P. nigrosylvis), M. Sarić (Ed.): Teorijski i praktični aspekti kulture biljnog tkiva. Jugosl. Društvo za fiziol. biljaka, Novi Sad.

Chandler, C., Cheney, P., Thomas, P., Williams, D.(1991), Fire in Forestry (Vol. 1 and II), Reprint. Original1y published: Wiley; New York, 1983.

Chiriţă, C. et al (1977), Staţiuni forestiere, Edit. Academiei RSR, Bucureşti.Chou Y.H. (1992), Management of wild fires with a geographical information system, International

Journal of Geographic Information Systems, 6, 123-140.Cinotti, B., Delage, V. (2001), Elaboration d’un document d’objectifs Natura 2000, Revue forestiere

francaise LIII, special issue 2001, Franţa.Ciocârlan, V. (2000), Flora ilustrată a României, Ed. Ceres, Bucureşti.Cocean, P.(1995), Peşterile României. Potenţialul speoturistic, Edit. Dacia, Cluj-Napoca.Codarcea, Al., Năstăseanu, S. (1964), Contribuţii la cunoaşterea stratigrafiei depozitelor calcaroase

din bazinul Văii Cerna şi de la Cazane (Dunăre), Studii şi cercetări de Geologie, Academia RPR, 9/2.

Cogălniceanu, D. (1999), Managementul capitalului natural, Ed. Ars Docendi, Bucureşti.Coldea, G. (1991), Prodome des association végétales des Carpates du Sud-Ouest, Documents

Phytosociologiques, 13:317-359, Camerino.Coldea, G. (1997), Les associations vegetales de Roumanie, tome 1, Press. Univ. de Cluj.Constantinescu-Mirceşti, C. (1976), Păstoritul transhumant şi implicaţiile lui în Transilvania şi Ţara

Românească în sec. XVIII-XIX, Edit. Academiei, Bucureşti.Coste, I., Arsene, G. (2000), Speciile de cormofite endemice şi rare în sud – vestul României

(Banat), Stud. Com, Şt. Nat., I: 80-95, Satu-Mare.Corley, M.F.V., Crundwell, A.C., Dull, R., Hilland, M.O., Smith, A.J.E. (1981), Mosses of Europe

and the Azores; an annotated list of species, with synonyms from the recent literature, J.Bryol., 11, 609-689.

Corley, M.F.V., Crundwell, A.C. (1991), Additions and amendments to the mosses of Europe and Azores, J.Bryol, 16, 337-356.

Cretzoiu, P. (1932), Contribuţii la cunoaşterea florei pădurilor din regiunea Văii Cernei, Rev. Păd., 44, 4:199-204, Bucureşti.

Cretzoiu, P. (1938), A doua contribuţie la cunoaşterea florei pădurilor din regiunea Văii Cernei, Rev. Păd., L, 11:967-977, Bucureşti.

342


Creus, J., Puigdef Bregas, J. (1983), Climatologia historica y dendrocronologia de Pinus nigra.Cristea, V. (1991), Fitocenologie şi vegetaţia României, Univ. Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca.Cristea, V., (1993) Curs de fitosociologie şi vegetaţia României, Editura Presa Universatară

Clujeană, Cluj – Napoca.Cristea, V., Gafta, D., Pedrotti, F. (2004), Fitosociologie, Editura Presa Universatară Clujeană, Cluj-

Napoca.Critchfield, W.B., Little, E.L. (1966), Geographic distribution of the pines of the world, Misc. Publ.

991. Washington, DC:U.S. Department of Agriculture, Forest Service. 97 p.Cucu, V., Cucu Popova Ana (1980), Judeţul Mehedinţi, Edit. Academiei, Bucureşti.Damian, I. (1978), Împăduriri. Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. Dancău, D., Danielopol, D., Juvara Ilinca, Şerban, E. (1968), Cercetări speologice în Bazinul

Cernei, Lucrările Institutului de Speologie “Emil Racoviţă”, VII.Decu, V., Murariu, D., Gheorghiu, D. (2003), Chiroptere din România, Bucureşti.Degen, A. (1901), Die Flora von Herculesbad. Eine Vegetations-Skizze, Budapesta.Diaconu, G. (1987), La geologie et la tectonique du perimetre d’influence de la source thermominerale

„Hercule”, Băile Herculane, Theoretical and Applied Karstology,3.Dierβen, K. (2001), Distribution, ecological, amplitude and phytosociological characterization of

European bryophytes, Stuttgart.Dihoru, G., Dihoru, A., (l994), Plante rare, periclitate şi endemice în Flora României- Lista roşie,

Acta Bot. Hort. Bucurestiensis, (1993-1994), 173-199.Domin, K. (1932), Dumugled, Kazanské soutescky, Ada Kaleh a Varciorova, Publ. Fac. Sc. Univ.

Charles, 122, Praga..Doniţă, N. (1967), Vegetaţia submediteraneană din bazinul Dunării de jos, Stud. cerc. Biol., 19,3.Doniţă, N. et al (1967), Ecologie forestieră, Edit. Ceres, Bucureşti.Doniţă, N., Popescu, A., Paucă-Comănescu, M., Biriş, I.A. (2005), Habitatele din România, Edit.

Tehn. Silv., Bucureşti.Doniţă N., Popescu A., Paucă-Comănescu M., Mihăilescu S., Biriş I. A. (2006) Habitatele din

România. Modificări conform amendamentelor, Edit. Tehn. Silv., Bucureşti.Dorner, J. (1839), Das Banat im topographisch naturhstorischer Betiehung mit besonderer der

Herculesbader nachst Mehadia und ihrer Umgebungen, Pressburg.Drouet, J.C., Sol B. (1993), Mise au point d’un indice numerique de risque meteorologique

d’incendies de forêts, Forêt Mediterranéenne 14(2): 155-162.Drugescu, C. (1973), Noi date zoogeografice din Valea Cernei, Studii şi cercetări de geologie,

geofizică, geografie, Seria Geografie, XX.Duffield, J.W. (1952), Relationship and species hybridization in the genus Pinus, Zeitschrift für

Forstgenetik und Forstpflanzenzüchtung 1:93-100.Dull, R. (1984), Distribution of the European and Macaronesian Mosses (Bryophytina), Part I,

Bryologische Beitraege, 4:1-113.Dull, R. (1985), Distribution of the European and Macaronesian Mosses (Bryophytina), Part II,

Bryologische Beitraege, 5:110-232.Dull, R. (1992), Zeigerwerte von Laub-und Lebermoosen, Scripta Geobotanica, 18:174-214.Dumitriu–Tătăranu, I. et al (1960), Arbori şi arbuşti forestieri şi ornamentali cultivaţi în R.P.R.,

Editura Agro – Silvică, Bucureşti.Dumitriu–Tătăranu, I., Florescu, I. (1965), Contribuţii la cunoaşterea florei lemnoase a Munţilor

Cerna şi Mehedinţilor, Com. Bot. 3: 213-215, Bucureşti.Dumitriu–Tătăranu, I., Leandru, L., Florescu I., Niţu, C., Dumitrescu, A. (1965), Studii asupra

variabilitatii unor proveniente si forme de pin negru de Banat din Muntii Cernei si Carptatii Portilor de Fier (R.S. Romania), Valoarea lor ca material initial de selectie, Centrul de Documentare Tehnică pentru economia forestieră, 204 p.

343


Dumitriu–Tătăranu I. et al (1983), Estimarea calităţii lemnului prin metoda carotelor de sondaj, Ed. Tehnică, Bucureşti.

Duran, V. (1971), Probleme şi aspecte metodice privind cercetările asupra rezinajului organizat la molid şi pin, B.I. 10.

Elena-Rossello, R., Sanchez-Palomares, O. (1991), Los pinares españoles de Pinus nigra Arn, Sintesis ecológica. Ministerio de Agricultura, Madrid, Spain.

Escudero, A., Barrero, S., Pita, J.M. (1997), Effects of high temperatures and ash on seed germination of two Iberian pines (Pinus nigra ssp salzmannii, P. Sylvestris var. iberica), Ann. Sci. For. 54, 553-562.

Farjon, A. (1997), Pinus (pinaceae), The New York Botanical Garden, New York.Fekete, G., (1959), Angaben zur zonologie der moesischen schwarzfohrenwalder, Acta. Bot. Hung.,

V, 1-2.Fineschi, S. (1984), Determination of the origin of an isolated group of trees of Pinus nigra through

enzyme gene markers, Silvae Genetica 33:169-172.Finkelstein, D. (1979), Etude de l’influence des conditions climatiques et stationnelles sur les

caractéristiques du bois du Douglas, du Pin Sylvestre et du Pin Laricio de Corse, Mémoire de Diplôme d’Etudes Approfondies de biologie végétale, Université de Nancy I, Nancy, France. 44 pp.

Florea, N., Munteanu, I., Rapoport Camelia, Chiţu, C. (1968), Geografia solurilor României, Edit Ştiinţifică, Bucureşti.

Florescu, I., Dumitriu-Tătăranu, I. (1960), Contribuţii la cunoaşterea florei Munţilor Cerna şi Mehedinţi, Com. Acad. R.P.R.., X, 1: 39-46, Bucureşti.

Frăţilă, E.C. (2006), Cercetări privind răspândirea şi caracteristicile ecoprotective ale pinului negru de Banat (Pinus nigra ssp. banatica) pe teritoriul Parcului Naţional “Domogled- Valea Cernei”, Analele Univ. din Oradea, Fascicula Silvicultura, vol. XI, an 11, p. 189-198.

Frey, W., Fram, J.P., Fischer, E., Lobin, W. (1995), Die Moos-und Farnpflazen Europas, Stuttgart.

Garrison, G.A., Bjugstad, A.J., Duncan, D.A. (1977), Vegetation and environmental features of forest and range ecosystems, Agric. Handb. 475. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service. 68 p.

Genzo C. (1993), Asymmetric radial growth of a trunk of Austrian pine (Pinus nigra Arn.) in the Carso of Trieste, Atti del Museo Civico di Storia Naturale di Trieste 45: 41-53.

Georgescu, C.C. (1934), Studii phyto-geografice în bazinul inferior al Văii Cernei, Băile Herculane, An. I.C.E.F., I: 71-133.

Georgescu, C.C. (1965), Consideraţii asupra unor elemente termofile, în special sudice din flora României, Stud. Cerc. Biol. Bot., 17, 4-5:397-402, Bucureşti.

Gindel, J. (1959), Una analisi dei cerchi annuali legnosi di specie forestali italiane, Monti e Boschi 10(4): 156-164.

Gindl, W. (2001), Cell-wall lignin content related to tracheid dimensions in drought-sensitive Austrian pine (Pinus nigra), IAWA Journal 22(2): 113-120.

Giurescu, C.C. (1976), Istoria pădurii româneşti, din cele mai vechi timpuri până astăzi, Ed. Ceres, Bucureşti.

Glasson, J., Therivel, R., Ghadwick, A. (1999, ed. a II-a), Introduction to environmental impact assessment, UCL Press, London.

Goncalves, Z.J., Lourenco L. (1990), Meteorological index of forest fire risk in the portuguese mainland territory, In: Proceedings of the International Conference on Forest Fire Research, Coimbra, B.07-1/14.

Goran, C. (1988), Considerations theoriques sur le modelage karsique, Trav. Inst. Speol. “Emil Racovitza”, XXVII, p. 95-97.

Goran, C. (1989), La speleogramme de la Roumanie, Miscellanea Speologica Romanica, 1, p. 335-347.

344


Grecescu, D. (1898), Conspectul Geografic al Florei României, Bucureşti.Grecescu, D. (1908), Suplement la Conspectul Florei României, Bucureşti.Grecu, F. (1997), Fenomene naturale de risc geologic şi geomorfologic, Edit. Universităţii din

Bucureşti .Grigore, M. (1989), Defilee, chei şi văi de tip canion din România, Ed. Şt. Enciclopedică, Bucureşti,

288 p.Grigorescu, A. (1980), Cercetări de provenienţă la pinul negru, Anale ICAS Bucureşti, vol 37(1), pag. 19-34Griselini, Fr. (1780), Versuch einer politischen und naturlichen Geschichte des Temeswarer Banates

in Briefen an Standespersonen und Gelehrte, I-II, Viena.Hambank, At. (1937), O staţiune de Pinus banatica Georg et Ion şi Pinus sylvestris L., pe valea

Sohodolului de Runc în Oltenia, Rev. Pădurilor, XLIX.Heit, C.E. (1958), The effect of light and temperature on germination of certain hard pines and

suggested methods for laboratory testing, Proceedings of the Association of Official Seed Analysts 48:111-117.

Hellawell, J. M.(1991), Development of a Rationale for Monitoring’, in: F. B. Goldsmith (ed.), Monitoring for Conservation and Ecology, Conservation Biology Series 3, Chapman and Hall, London.

Hendry, J.D., Swan, J.M.A., (1974), Reconstructing forest history from live and dead plant material - an approach to the study of forest succession in southwest New Hampshire, Ecology 55: 772-783.

Heuffel, J. (1858), Enumeratio Plantarum in Bantu Temesiensis sponte crescentium et frecquentius culturam, Vindobonnae.

Heyer, W.R., Donnelly, M.A., McDiarmind, R.W., Hayek, L.C., Foster, M.S. (1994), Measuring and monitoring biological diversity: Strandard methods for amphibians, Smithsonian Institution Press, Washington, Londra.

Hughes, H.G. (1990), Ecological restoration: fact or fantasy on strip-mined lands in western Pennsylvania, In: Hughes, H. Glenn; Bonnicksen, Thomas M., eds. Restoration ‘89: the new management challenge: Proceedings, 1st annual meeting of the Society for Ecological Restoration; 1989 January 16-20; Oakland, CA. Madison, WI: The University of Wisconsin Arboretum, Society for Ecological Restoration: 237-243.

Idzojtic, M. (1998), Discriminant analysis of some morphological and anatomical traits of Pinus nigra Arnold, P. sylvestris L., P. densiflora Sieb. et Zucc. and P. thunbergiana Franco, Ann. Forest. 23/2:25-60.

Ilie, D.I. (1970), On the Genesis of Polias in the Mehedinti Plateau, Revue roumaine de Geol., Geoph. et de Geog., Serie de Geographie, 14(2).

INMG, (1988), Nota explicativa sobre o Indice de Risco Meteorologico de Incendios Rurais, Divisao de Meteorologia Agrìcola, Instituto Nacional de Meteorologia e Geofisica.

Ionescu, V. (1968), Vertebratele din România, Editura Academiei R.S.R., Bucureşti.Isajev, V., Fady, B., Smerci, H., Andonovschi, V. (2004), EUFORGEN Tehnical guidelines for

genetic conservation and use forEuropean Black pine (Pinus nigra), International Plant Genetic Resources Institute, Rome

Ivan, D. (red.) (1992), Vegetaţia României, Ed.Tehnică Agricolă, Bucureşti.Javorka, S. (1925), Flora Hungarica, Budapesta.Jeanrenaud, S. (2001), Communities and forest management in western Europe, IUCN, Gland,

Elveţia.Jelaska, S., Kolevska-Pletikapic, B., Vidakovic, M. (1979), Effect of broad spectrum tissue culture

media on Pinus nigra callus, Radovi Poljop. fak. Univ. Suppl. (Sarajevo) 27/31, 43.

345


Jelaska, S., Kolevska-Pletikapic, B., Vidakovic, M., (1981), Bud regeneration in Pinus nigra embryo and seedling tissue culture, The Proceedings: Colloque International sur la Culture in vitro des Essences Forestieres, IUFRO, Sec. S2 015, Fontainebleau, 31.08.-4.09., AFOCEL, Franţa.

Karadzic, D. (1989), Scirrhia pini. Life cycle of the fungus in plantations of Pinus nigra in Serbia, European Journal of Forest Pathology 19, 231-236.

Kaya, Z., Ching, K.K., Stafford, S.G. (1985), A statistical analysis of karyotypes of European black pine (Pinus nigra Arnold) from different sources, Silvae Genetica 34:148-156.

Kent, M., Coker, P. (1992), Vegetation description and analysis: A practical approach, Belhaven Press, Londra.

Kienast, F., Schweingruber, F.H., Braker, O.L., Schar, E. (1987), Tree-ring studies on conifers along ecological gradients and the potential of single-year analyses, Canadian Journal of Forest Research 17: 683-696.

Kiss, A. (2006), Păsările contelui Marsigli, Editura Cosmopolitan Art, Timişoara.Kolevska-Pletikapic, B., Jelanska, S., Berljak, J., Vidakovic, M. (1983), Bud and shoot formation

in juvenile tissue culture of Pinus nigra, Silvae Genetica 32/3-4, 115-119.Konig, Fr. (1953), Noi contribuţii pentru cunoaşterea macrolepidopterelor regiunii Băile Herculane

şi Orşova, Bul. Şt. Acad. RPR, Secţia Şt. Biol., Agr., Geol., Geogr., V, 3.Konig, Fr. (1960), Consideraţii sistemice şi zoogeografice cu privire la elementele componente ale

faunei de lepidoptere din Banat, Com. Zool., 1957-1959, SSNG, Bucureşti.Konig, Fr. (1965), Cercetări entomologice în rezervaţia “Muntele Domogled”, Ocrotirea Naturii,

9, 1.Krugman, S.L., Jenkinson, J.L., (1974), Pinaceae-pine family, In: Schopmeyer, C. S., technical

coordinator. Seeds of woody plants in the United States. Agric. Handb. 450. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service: 598-637.

Larsson, T.B. (2002), Biodiversity evaluation tools for European forests, SEPA, Sweden (EU FAIR Project CT 3375).

Laurent-Hervouet, N. (1986), Mesure des pertes de croissance radiale sur quelques espèces de Pinus dues à deux défoliateurs forestiers, I - Cas de la processionnaire du pin en région méditerranéenne. Annales des Sciences forestières 43(2): 239-262.

Lavee, H., Kutiel, P., Segev, M., Benyamini, Y. (1995), Effect of surface roughness on runoff and erosion in a Mediterranean ecosystem: the role of fire, Geomorphology 11, 227-234.

LeBlanc, D.C., Loehle, C. (1993), Effect of contaminated groundwater on tree growth: a tree-ring analysis, Environmental Monitoring and Assessment 24: 205-218.

Leburgeois, F., Levy, G., Becker, M., Lefevre, Y. (1997), Rôle de la nutrition minérale et de l’approvisionnement en eau sur la croissance du Pin laricio de Corse dans l’ouest de la France, Annales des Sciences forestières 54: 279-300.

Lee C.H. (1968), Geographic variation in European black pines, Silvae Genetica 17:165-172.Lee C.H. (1970), Response of different European black pine provenances to nitrogen fertilization,

Silvae Genetica 19:122-123.Leone, V., Lovreglio R. (2004), Conservation of Mediteranean pine woodlands: scenarios and

legislative toold, Plant Ecology 171: 221 – 235.Levanic, T. (1999), Vertical resin ducts in wood of black pine (Pinus nigra Arnold) as a possible

dendroecological variable, Phyton Annales Rei Botanicae 39(3).Liphschitz, N. (2006), Impact of man on the environment as evident from dendroarchaelogical

research, Proceedings of the 2nd International Conference on Environmental Research and Assesment, Bucharest.

Liphschitz, N., Lev-Yadun, S., Waisel, Y. (1979), Dendrochronological investigations in the Mediterranean Basin - Pinus nigra of South Anatolia (Turkey), La Yaaran 29: 3-11, 33-36

346


Liphschitz, N., Waisel, Y., Lev-Yadun, S. (1984), Dendrochronological investigations in the east Mediterranean basin, In: S. Sudo, Proceedings, Pacific Regional Wood Anatomy Conference, October 1-7, 1984, Tsukuba, Ibaraki, Japan. Forestry and Forest Products Research Institute: 70-72.

Marin, C. (1984), Hydrochemical considerations in the lower Cerna river basin, Theoretical and Applied Karstology, 1, p. 173-183.

Markalas, S. (1991), Insects attacking burnt pine trees (Pinus halepensis, P. brutia and P. nigra) in Greece, Springer-Verlag GmbH, Vol 64, nr 4.

Martinez-Vilalta, J., Pinol, J. (2002), Drought-induced mortality and hydraulic architecture in pine populations of the NE Iberian Peninsula, Forest Ecology and Management 161(1-3): 247-256.

Meredieu, C. (1998), Croissance et branchaison du Pin laricio (Pinus nigra Arnold ssp. laricio Poiret Maire), Élaboration et évaluation d’un système de modèles pour la prévision de caractéristiques des arbres et du bois, Université Claude Bernard Lyon I. 250p. + annexes.

Meredieu, C., Colin, F. et al. (1998), Modelling branchiness of Corsican pine with mixed-effect models (Pinus nigra Arnold ssp. laricio (Poiret) Maire, Ann. Sci. For 55: 359-374.

Meredieu, C., Caraglio, Y. (1999), Cernes manquants et houppier vivant chez le pin laricio (Pinus nigra Arn. ssp. laricio (Poir.) Maire, Canadian Journal of Botany 76(12): 2051-2060.

Meredieu, C., Dreyfus, P., Saint-Andre, L., Leban, J.M. (1999). A chain of models from tree growth to properties of boards for Pinus nigra ssp. laricio Arn. : simulation using CAPSIS ©INRA and WinEpifn ©INRA. In IUFRO workshop S5.01-04 “Connection between silviculture and wood quality through modelling approaches and simulation software”, La Londe-les-Maures (France), G. Nepveu (éd.) ERQB-INRA 1999/2, 505-513.

Meredieu, C., Dreyfus, P., Riou-Nivert, P. (2001), L’apport de la modélisation pour le sylviculteur de pin laricio: simulation de scénarios sylvicoles, Forêt-Entreprise, 137, 38-46.

Mihalciuc, V. (1975), Cercetări cu privire la biologie si combatere - Molia lujerilor de pin (Rhyacionia buoliana Schiff.), ICAS, Seria a II-a, 60 p.

Mihaljevic, S., Stipkovic, S., Jelaska, S. (1996), Increase of root induction in Pinus nigra explants using agrobacteria, Plant Cell Rep. 15, 610-614.

Mihăilescu, V. (1963), Carpaţi Sud-Estici, Ed. Ştiinţifică, Bucureşti.Mitrofan, H. (1979), Peştera-aven din Foeroga Îngustă, Buletinul Clubului de Speologie “Emil

Racoviţă”, Bucureşti, III.Mogoşanu, F. (1971), Rezultatele ultimelor săpături arheologice privind Paleoliticul din Peştera

Hoţilor de la Băile Herculane, Studii şi cercetări de istorie veche şi arheologie, t.22, nr.1.Moldovan, I., Pázmány, D., Dragoş, L., (1989), List of rare, endemic and threatened plants in

Romania, II, Not. Bot. Hort. Agrobot., Cluj-Napoca, (1988-1989);Mooris, P., Thurling, D., Shreeve, T. (1995), Terestrial ecology, in Methods of environmental impact

assessment (edited by Morris and Therivel), UCL Press Ltd, Londra.Moţoc, M., Munteanu, S., Băloiu,V., Stănescu, P., Mihai, Gh. (1975), Eroziunea solurilor şi metodele

de combatere, Edit. Ceres, Bucureşti.Muică, C. (1976), Ecosystemés de type sub-mediteranéen dans les Carpates Méridionales, RRGG

– Géogr., 20.Muică, C. (1995), Munţii Vâlcanului. Structura şi evoluţia peisajului, Ed. Academiei Române,

Bucureşti.Muică, C., Drugescu, C. (1984), Particularités biogeographyques de la zone occidentale des

Carpates Méridionales, RRGGG – Géogr., 28.Murariu, D. (1984), La liste des Mammiféres actuels de Roumanie; noms scientifique et roumains,

Travaux du Muséum d’Historie naturelle “Grigore Antipa”, 26: 251-261.Murariu, D. (2000), Fauna României, Mamalia, vol. XVI,fascicula 1 – Insectivora, Editura

Academiei Române, Bucureşti.Murariu, D., Popescu, Alexandrina (2001), Fauna României, Mamalia, vol. XVI, fascicula 2 –

Rodentia, Editura Academiei Române, Bucureşti.

347


Muşat, I. (1968), Cercetări asupra lucrărilor vechi de împădurire în zona SHEN „Porţile de Fier” . Anale ICAS Bucureşti, vol 26(1), pag. 147-188;Mutihac, V., Ionesi, L. (1974), Geologia României, Edit. Tehnică, Bucureşti.Naveh, Z. (1974), Effects of fire in the Mediterranean region, In Kozlowski T.T. si Ahlgren C.E. )

(eds), Fire and Ecosystems. Academic Press, New York, New York, USA, pp. 401–434.Năstăseanu, S. (1967), Cretacicul superior din Valea Cernei şi noi observaţii tectonice privind

Munţii Cernei, D.S.Inst.Geol.,LII,1.Năstăseanu, S. (1980), Geologie de Monts Cerna, Vol LIV, Inst. Geolog. Geoph., Bucureşti, 137

p.Neacşa, O., Popovici, C. (1967), Repartiţia duratei de strălucire a Soarelui şi a radiaţiei globale pe

teritoriul României, Cul.lucr. IMF, Bucureşti.Neeman, G., Lavah, H., Izhaki, I. (1992), Spatial pattern of seedlings of Pinus: an introduction,

Richarrdson D.M. _ed._, Ecology and Biogeography of Pinus. Cambridge University Press, Cambridge, UK, pp. 3–46.

Negrea, Şt., Negrea Alexandrina (1996), Din defileul Dunării în Cheile Nerei, Edit. Timpul, Reşiţa.

Nicolau, M. (1968), Contribuţii la istoria pădurii din munţii Cernei, Contrib. Bot. : 72-77, Cluj-Napoca.

Nyarady, E.I. (1929), La liste des plantes avec fleures de la gorge de Pecinecica – Gransd Thermas d’Hercule, Banat, Roumanie, Ed. Cultura.Cluj – Napoca.

Oarcea, Z. (1965), Vala Cernei, Edit. Sport-Turism, Bucureşti.Oarcea, Z. (1975), Propuneri de organizare a marilor rezervaţii naturale din vestul României,

Lucrările celui de-al doilea colocviu naţional de geografia turismului, 131 – 135, Ed. Sport – Turism, Bucureşti.

Oarcea, Z. (1978), Propuneri de parcuri naţionale în judeţul Caraş – Severin, Banatica, 7:143-150, Reşiţa.

Olenici, N., Olenici, Valentina (1999), Observaţii privind unele insecte ce trăiesc în florile bărbăteşti de pin negru (Pinus nigra Arn.), Analele Universitţăii “Ştefan cel Mare” Suceava.

Olenici, N., Ichim, V., Ichim, I. (1992), Cydia conicolana Heyl., dăunător al conurilor de pin negru (Pinus nigra Arn.) în România, Revista Pădurilor, nr. 2: 13-16.

Olive, Ph. (1996), Introduction a la geochimie des eaux continentales, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Oltean, M., Negrean, G. (1986), Indicii de structură ecologică a florei, Ocrot. Nat. Med. Înconj., 30, Bucureşti.

Oltean, M., Negreanu, G., Popescu, A., Roman, N., Dihoru, G., Sanda, V., Mihăilescu, S., (1994), Lista roşie a plantelor superioare din România, Studii, Sinteze, Documentaţii de Ecologie, 1, Acad. Rom. Inst. Biol., Bucureşti

Orieux, A. (1979), Conditions météorologiques et incendies di forêts en région mèditerranéenne, Ministère des Transports, Direction de la Météorologie, Note Technique du Service Météorologie Métropolitain.

Orghidan, N. (1969), Văile transversale din România. Studiu geomorfologic, Ed. Academiei RSR, Bucureşti, 188 p.

Palahi, M., Tome, M., Pukkala, T., Trasobares, A., Montero, G. (2004), Site – Index Model for Pinus sylvestris in north – east Spain, Forest Ecology and Management. Vol. 187 : 35-47.

Palmieri, S., Inghilesi, R., Siani, A.M. (1993), Un indice meteorologico di rischio per incendi boschivi, Proceedings from, Seminar on fighting forest fires”, Tessaloniki.

Papp, C. (1939), Contribuţion a la végétaţion méditerranéene de la flore de Roumanie, în Lucrările Societăţii Geografice “Cantemir”, 2:3-24.

Partos, Al. (1901), Herkulesbad und seine Thermen, II aufl., Budapesta.Pascu, M. (1983), Apele subterane din România, Ed. Tehn., Bucureşti, 412 p.

348


Paşcovschi, S. (1956), Câteva consideraţii biogeografice asupra Munţilor Banatului, Ocrotirea Naturii, 2.

Paşcovschi, S., Leandru, V. (1968), Tipuri de pădure din RPR, Edit. Agro-Silvică, Bucureşti.Pax, F. (1919), Planzengeographie von Roumanien, Nova Acta Leop.,35.Pătroescu, M. (1986), Biogeografical consideraţion on the distribuţion of some xerothermophile

elements in the Subcarpathian zone, Anal. Univ. Buc., Bucureşti.Pătroescu, M. (1987), Succesiunea zonelor şi etajelor de vegetaţie din R.S. România, Sinteze

geografice, Tip. Univ. Buc., Bucureşti.Pătroescu, M. (1988), On the dynamic of some ecometric indicators in the territory of Romania,

Anal. Univ. Bucureşti, Seria Geografie.Pătroescu, M. (1996), Subcarpaţii dintre Râmnicul Sărat şi Buzău – Potenţial ecologic şi exploatare

biologică, Editura Carro, BucureştiPătroescu, M. et al (2004), Planul de management al Parcului Natural Porţile de Fier în perspectiva

dezvoltării durabile, Drobeta XIV, Muzeul Regiunii Porţilor de Fier.Pătroescu, M., Ioja, C., Rozylowicz, L. (2000), Principii de management a ariilor protejate din

România. Studiu de caz Parcul Natural Porţile de Fier, Editura Altius Academy, Iaşi.Pătroescu M., Dobre M., Necşuliu, R., Ioja, C., Rozylowicz, L. (2006), Impact assessment on the

Pinus nigra ssp. banatica site by natural and anthropic causes in the area of Domogled – Valea Cernei National Park, Proceedingsof the 2nd International Conference on Environmental Research and Assesment, Bucharest.

Petrescu, L., Haring, P., Geambaşu, N., Moja, Gh., Petrescu, M. (1977), Periodicitatea şi intensitatea curăţirilor şi răriturilor în molidişuri şi pinete, în funcţie de condiţiile ecologice, de exploatare şi economice, I.C.A.S. Seria a II-a Bucureşti.

Podani, J. (1993), SYN-TAX-PC. Computer Programs for multivariate data analysis in ecology and systematica, version 5.0 – User Guide, Scientia Publ., Budapest..

Ponta, G., Solomon, A. (1982), Peşterile din Sectorul superior al văii Ţăsna (Munţii Mehedinţi), Buletin Informativ al FRTA-CCSS, 6, p.143-158.

Pop, I. (1962), Conspectul asociaţiilor ierboase de pe masivele calcaroase din cuprinsul Carpaţilor Româneşti, Contrib. Bot.: 267-275, Cluj-Napoca.

Pop, I., Hodişan, I. (1968), Plante noi şi rare din flora Banatului, Studia Biol., XIII, 1:3-6, Cluj-Napoca.

Pop, I., Hodişan, I. (1979), Contribuţii la cunoaşterea vegetaţiei de stâncării din R.S. România, Studia Univ. „Babeş-Bolyai”, Biol., 24:2-7, Cluj-Napoca.

Popa-Costea, V. et colab (1980), Experimentări privind instalarea vegetaţiei forestiere pe terenuri excesiv erodate (stâncării calcaroase) prin semănături directe cu pin negru, Aalele ICAS

Popescu, A., Sanda, V. (1998), Conspectul florei cormofitelor spontane din România, Acta Bot. Hort. Bucurestiensis.

Popescu, A., Murariu, D. (2001), Rodentia, In: Fauna României. Mammalia, vol. XVI, Fascicula 2. Editura Academiei Române, Bucureşti: 1-214.

Popescu-Domogled, P.C. (1962), Contribuţii la Flora Banatului, Com. Bot., III.Popescu-Domogled, P.C., Bujorean, G. (1957), Contribuţii la studiul geobotanic al pajiştilor din

vestul PRP dintre Dunăre şi Crişul Negru, St. Cerc. Ştiinţifice, IV, 3-4, Timişoara.Popescu, N. , Schmidt, N., Ielenicz, M. (1969), Amenagements routiers sur la Vallee de Cerna et le

probleme de la stabilite des versants, Travaux du Symposium International de Geomorphologie appliquee,1.

Popova, Cucu A., Şanta C. (1968), Contribuţii la studiul geografic al vegetaţiei muntelzi Oslea, SCGGG-Geografie, XV,1, Bucureşti.

Popova, Cucu A., Muică C., Drugescu, C. (1976), Ecosistemes de type submediterraneen dans les Carpates Meridionales, Rev. Roum. Geol., Geophys. et Geographie, Tome 20, Ed. Academia Română, Bucureşti.

349


Posea, Gr., Popescu, N., Ielenicz, M. (1974), Relieful României, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti.

Povară, I. (1972), Influenţa precipitaţiilor atmosferice asupra termalismului apelor subterane din endocarstul cuprins între Ogaşul Munk şi Valea Slatina, Arhiva ISER.

Povară, I. (1980), Note sur la circulation souterraine des eaux dans les calcaires du bassin de Cerna, Trav. Inst. Speol. “Emil Racovitza”, XIX, p. 237-241.

Povară, I. (1997), Studiu fizico-geografic al bazinului hidrografic Cerna cu Privire specială asupra hidrologiei carstice, Teză de doctorat, Univ din Bucureşti.

Povară, I., Herdlicka, W., Diaconu, G., Goran, C. (1976), Studiul izvoarelor termominerale şi al peşterilor din hidrostructura carstică Hercules-Apollo, Arhiva ISER.

Povară, I., Lascu, C. (1978), Note sur la circulation souteraine de l’eau par le graben de Cerna, Trav. Inst. Speol. “Emil Racovitza”, XVII.

Povară, I., Lascu, C. (1979), Studiul fenomenelor carstice din versanţii văii Cerna între Cheile Bobot- Cheile Corcoaia, Arhiva ISER.

Povară, I., Lascu, C., Marin, C., Diaconu, G. (1978), Studiul fenomenelor carstice din versantul stâng al văii Cerna între văile Ţasna şi Arşasca, Arhiva ISER.

Povară, I., Schmidt, N., Glăvan, V. (1969), Cheile Corcoaia, Natura, 10.Povară, I., Schmidt, N., Scheusan, I. (1971), Peştera Mare de la Soronişte, Ocrotirea Naturii, 15/2.Povară, I., Chiriac, D., Petcu, A. (1975), Valea Cernei, Banat. Turism actual şi în perspectivă,

Lucrările celui de al II-lea Colocviu Naţional de Geografia Turismului, Bucureşti.Primack, R., Pătroescu M., Rozylowicz, L., Ioja, C. (2002), Conservarea diversităţii biologice,

Editura Tehnică, Bucureşti.Prodan, I. (1939), Determinarea şi descrierea plantelor ce cresc în România (vol II), Edit. Cartea

Românească, Cluj.Prodan, I. (1958), Flora mică ilustrată, Edit. Agro-Silvică, Bucureşti.Puşcariu Soroceanu, E. (red) (1963), Păşunile şi fâneţele din RPR, Ed. Academiei, Bucureşti.Puumalainen, J. (2001), Structural, compositional and functional aspects of forest biodiversity in

Europe, UN/ECE, FAO discussion paper ECE/TIM/DP/22, UN, Geneva.Rakosy, L. Ed.(1997), Entomofauna parcurilor naţionale Retezat şi Valea Cernei, Societatea

Lepid. Română, Cluj Napoca.Raison, R.J. (1979), Modification of the soil environment by vegetation fires, with particular

reference to nitrogen transformations: a review, Plant and Soil 51: 73–108.Rameau, J.C., Chevallier, H. et al (2001), Cahiers d’habitats Natura 2000, Tome 1 Habitats forestiers

(Vol. 1&2), La Documentation française.Rasajski, J., Kiss, A., (2004), Ptice Banata (Die vogel des Banats), Ed. Triton, Vrsac.Raţiu, F. (1968), Contribuţii la istoria pădurii din Munţii Cernei, Contrib. Bot.: 72-77l, Cluj-

Napoca.Resmeriţă, I. (1970), Taxoni noi şi rari în flora României – Valea Ţesna, jud. Mehedinţi, Stud.

Cercet. Biol. Bot. 22, 3:217-222, Bucureşti.Resmeriţă, I. (1971), Flora văii Ţesna (jud. Mehedinţi), Com. Bot., XII:149-161, Bucureşti.Resmeriţă, I. (1972), Vegetaţia lemnoasă din valea Ţesnei (jud. Mehedinţi), Stud. Cerc. Biol. Bot.,

24, 4:277-294, Bucureşti.Rey, V., Groza, O., Ianoş, I., Pătroescu, M. (2006), Atlasul României, Ed. RAO, Bucureşti.Reyes, O., Casal, M. (1995), Germination behaviour of 3 species of the genus Pinus in relation to

high temperatures suffered during forest fire, Annales des Sciences Forestières 52: 385–392.Reyes, O., Casal, M. (2004), Effects of forest fire ash on germination and early growth of four pinus

species, Plant Ecology 175: 81-89.Richter, K., Eckstein, D. (1990), A proxy summer rainfall record for southeast Spain derived from

living and historic pine trees, Dendrochronologia 8: 67-82.

350


Richter, K., Eckstein, D., Holmes, R.L. (1991), The dendrochronological signal of pine trees (Pinus spp.), in Spain. Tree-Ring Bulletin 51: 1-13.

Rochel, A. (1828), Plantae banatus rariores iconibus et descriptionibus illustratae, Pestini.Rohrig E. von. (1966), European black pine (Pinus nigra Arnold) and its forms, Part II. First results

from provenance experiments. Silvae Genetica 15:21-26.Rohrig E. von. (1969), European black pine (Pinus nigra Arnold) and its forms. Part III. Experiments

with seedlings of different provenances, Silvae Genetica 18:92-94.Rose, C.I. (1979), Observations on the ecology and conservation value of native and introduced tree

species, Quarterly Journal of Forestry. 73(4): 219-229.Rothermel R. C., Wilson R.A., Morris G.A. and Sackett S.S. (1986): “Modelling moisture content

of fine dead wildland fuels: input to BEHAVE fire prediction system”; USDA For. Ser. Res. Pap. INT-359. Interm. Res. St., Odgen, Utah. P. 61

Rozylowicz, L., Dobre M., Iojă, C., Necşuliu, R., Pătroescu M. (2006), The risk of habitat fragmentationcaused by the Romanian transport infrastructure, Proceedings of the 2nd International Conference on Environmental Research ans Assessment, Bucharest.

Sanda, V., Popescu, A. (1991), Aspecte ale vegetaţiei din Culoarul Cernei, Ocrot. Nat. Med. Înconj., 35:1-2, Bucureşti.

Sanda, V., Popescu, A., Doltu, M.I. (1980), Cenotaxonomia şi corologia grupărilor vegetale din România, Stud. Comunic. Şt. Nat. Muz. Brukenthal (Sibiu), 24, supliment.

Sanda, V., Popescu, A., Doltu, M.I., Doniţă, N. (1983), Caracterizarea ecologică şi fitocenologică a speciilor spontane din flora României, Stud. Comunic. Şt. Nat. Muz. Brukenthal (Sibiu), 25, supliment.

Sanda, V., Popescu, A., Paucă-Constantin, A. (1990), Caracterizarea brădeto-făgetelor din Carpaţii Meridionali, Contrib. Bot., 30.

Sanda, V., Popescu, A., Barabaş, M. (1997), Cenotaxonomia şi caracterizarea grupărilor vegetale din România, Stud. Comunic. Biol. Veg. (Bacău), 14, 5-366.

Sanda, V., Popescu, A., Arcuş, M. (1999), Revizia critică a comunităţilor de plante din România, Tilia Press International, Constanţa.

Sârbu, I. (1997), Hidrologia subterană, izvoarele minerale şi de apă plată din cursul inferior al Văii Cerna, Anal. Univ. Bucureşti, XLVI, Bucureşti.

Sârbu, I., Braghină, C. (1998), Modificări antropice pe cursul mijlociu şi inferior al Cernei, Anal. Univ. din Craiova, Edit. Universitaria .

Sârbu, I. (2000), Valea Cernei. Caracterizare fizico-geografică cu privire specială asupra hidrografiei, Teză de doctorat, Univ. din Bucureşti.

Schwarzott, J.G. (1831), Die Hercules Bader bei Mehadia, Viena.Sencu, V. (1975), Le karst des Monts de Mehedinti, Revue roumaine de Geologie, Geophysique et

de Geographie, Serie de Geograohie, 19/1.Sencu, V., Băcănaru, I. (1976), Judeţul Caraş-Severin, Edit. Academiei, Bucureşti.Shaw, P., Wind, P. (1997), Monitoring the condition and biodiversity status of European Conservation

Sites, European Topic Centre on Nature Conservation, Paris.Simionescu, I. (1961), Flora României, Edit. Tineretului, Bucureşti.Simonkai, L. (1878), Nehany bansagi novenyrol, Term. Fuz., 2.Simonkai, L. (1887), Enumeratio Florae Transilvaniae vascularae critica, Budapest.Smith, A.J.E. (1987), The Moss Flora of Britain and Ireland, Cambridge Univ. Press, Cambridge.Smith, A.J.E. (1990), The Liverworts Flora of Britain and Ireland, Cambridge Univ. Press,

Cambridge.Sol, B. (1990), Estimation du risque meteorologique d’incendies de forêts dans le Sud-est de la

France, Revue Forestière Française, Nancy, n° spécial, 263-271.Stere, G., Coste, I., Lauer, C. (1971), Contribuţii la cunoaşterea briofitelor din Banat, Com. Bot.,

XII.

351


351

Stoica, P.G. (2002), Diversitatea lumii vii – Determinatorul ilustrat al florei şi faunei României, vol. II – Apele continentale, partea 1&2, Editura Bucura Mond, Bucureşti.

Stratul, E. (1974), Contribuţii la istoricul cercetărilor botanice de pe teritoriul Banatului – sec. XVIII-XIX, Tibiscus – Şt. Net., Muz. Banatului: 183-189.

Strumia, G., Wimmer, R., Grabner, M. (1997), Dendroclimatic sensitivity of Pinus nigra Arnold in Austria, Dendrochronologia 15: 129-137.

Ştefureac, T. (1947), Contribuţii la cunoaşterea florei biologice din Sud-Vestul ţării, cu unel consideraţiuni fitogeografice asupra asociaţiei muscinale cu Buxbaumia aphylla L. din vegetaţia pâlcurilor de Pin, Bul. Grăd. Bot. şi al Muz. al Univ. din Cluj, vol. XXVII, 131-164.

Ştefureac, T., Mihai, G. (1967), Contribuţie la cunoaşterea briofitelor din Banat, Stud. Cerc. Biol. Bot., 19, 1: 13-17, Bucureşti.

Tătăranu, D., Florescu,I. (1962), Contribuţii la cunoaşterea florei lemnoase a munţilor Cernei şi Mehedinţi, Com. geobotanică, 3, Bucureşti.

Tarnavschi, I.T., Ciobanu, I. (1965), Karzologische untersuchungen an Pinus nigra Arn. ssp. nigricans Host. Var. Banatica Georg. Et Ionescu im Vergleiche mit Pinus nigra Arn. var. Austriaca Hoess., Rev. Roum. Biol.-Botanique, 10(5): 371-375.

Tomescu A. (1969), Cercetari asupra biologiei înfloririi si productiei de conuri si seminte la pinul silvestru (Pinus sylvestris L.) si pinul negru (Pinus nigra Arn.) în arborete, Institutul de Cercetari, Studii si Proiectari Silvice, Sector Documentare, Bucureşti.

Torok, M. (2000), Geanţurile - o particularitate a reliefului Văii Cernei, Anal. Univ. de Vest din Timişoara, Seria Geogr., tom IX-X, pg. 45-36, anul 1999-2000

Torok, M. (2006), Munţii Mehedinţi - studiu geomorfologic, Teză de doctorat, Institutul de Geografie al Academiei Române, Bucureşti

Trasobares, A., Pukkala, T., Miina, J. (2004), Growth and yield model for uneven-aged mixtures of Pinus sylvestris L. and Pinus nigra Arn. in Catalonia, north-east Spain, Annals of Forest Science 61 (1), 9-24.

Trasobares, A., Pukkala, T. (2004), Using past growth to improve individual-tree diameter growth models for uneven-aged mixtures of Pinus sylvestris L. and Pinus nigra Arn. in Catalonia, north-east Spain, Annals of Forest Science 61 (5), 409-417.

Tsoumis, G., Panagiotidis, N. (1980), Effect of growth conditions on wood quality characteristics of Black Pine (Pinus nigra Arn.), Wood Science and Technology 14: 301-310.

Trufaş, V., Popescu, N., Pătroescu, M. (1988), Eroziunea şi denudaţia chimică pe teritoriul României, Probleme de Geomorfologia României, Vol. II, Universitatea din Bucureşti

Ţăştea, D. (1961), Calculul şi repartiţia radiaţiei solare pe teritoriul RPR, MHGA, VI, 1, Bucureşti.

Ţenu, A., Slăvescu A., Davidescu, F., Cunescu, M. (1992), Determination of the turnover time in a karstic hydrostructure by means of tritium, Buletinul Asociaţiei Hidrogeologilor din România, I,1, p.43-48.

Untaru, E., Muşat, I., Traci, C. (1980), Instalarea vegetaţiei forestiere pe terenurile degradate prin folosirea puieţilor de pin crescuţi în pungi de polietilenă. Anale ICAS Bucureşti, vol 37(1), pag. 19-34;

Van Haverbeke, D. F. (1990), Pinus nigra Arnold European black pine, In: Burns, Russell M.; Honkala, Barbara H., technical coordinators. Silvics of North America. Volume 1. Conifers. Agric. Handb. 654. Washington, DC: U.S. Department of Agriculture, Forest Service: 395-404.

Velcea V., Pătroescu M., Trufaş, V. (1979), Conceptul geografic al interrelaţiei pădure-mediu ambiant, Rev. pădurilor, 4.

Velcea V., Savu, Al. (1982), Geografia Carpaţilor şi Subacarpaţilor Româneşti, Edit. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti.

Vidakovic, M. (1974), Genetics of European black pine (Pinus nigra Am.), Annales Forestales 6/3 ZAZU Zagreb: 57-86

352


Viehmann, I. (1964), Note cu privire la geneza lapiezurilor, Dări de Seamă ale Comitetului Geologic, XLIX, p. 271-288.

Viney, N.R. (1991), A Review of Fine Fuel Moisture Modelling, International Journal of Wildland Fire 1: 215-234.

Vintilescu, I. (1946), Asupra ariei pinului negru în Munţii din Vestul Olteniei, Rev. Geogr. CGR, III, Bucureşti.

Vohralik, V., Zima, J. (1999), The Atlas of European Mammals, Academic Press, T & AD Poyser Natural History: 1-484.

Waldstein, F., Kitaibel, P. (1802, 1805, 1812), Descriptiones et icones plantarum rariorum Hungaricae, I-III, Viena.

Wilcox, M.D., Miller, J.T. (1975), Pinus nigra provenance variation and selection in New Zealand, Silvae Genet. 24:132–140.

Wimmer, R., Strumia, G. (1999), Spring drought indicated by intra-annual density fluctuations in Pinus nigra, In: V. Stravinskiene and R. Juknys, eds., Dendrochronology and Environmental Trends: Proceedings of the International Conference. Vytautas Magnus University, Department of Environmental Sciences, Kaunas, Lithuania: 139-147.

Zăvoianu, I., Dragomirescu, Şt. (1994), Asupra terminologiei folosite în studiul fenomenelor naturale extreme, Şt. şi cercet. de geogr., XLI, Bucureşti .

*** Harta geologică a Republicii Socialiste România, 1:50.000 foaia Obârşia Cloşani*** Harta geologică a Republicii Socialiste România, 1:50.000 foaia Tismana*** (1952-1976), Flora R.P.R.-R.S.R., I-XIII, Bucureşti*** (1960), Monografia geografică a RPR, Geografia fizică, Edit. Academiei, Bucureşti*** (1967), Harta geologică a Republicii Socialiste România, 1:200.000 foaia Baia de Aramă*** (1968-1993), Flora Europaea vol. I-V, editată de T. G. Tutin, V. H. Heywood, N. A. Burges,

D. H. Valentine, Cambridge University Press*** (1971), Râurile României. Monografie hidrologică, IMH, Bucureşti*** (1972), Atlasul cadastrului apelor din România, vol. III, IMH, Bucureşti*** (1972-1979), Atlasul RSR, Editura Academiei, Bucureşti*** (1976), Harta eroziunii solurilor, IGFCOT, Bucureşti*** (1979), Directiva 79/409/CEE privind conservarea păsărilor sălbatice*** (1986), Wildland Fire management terminology, FAO Forestry paper, M-99. ISBN

92-5-0024207.*** (1983), Geografia României, vol. I, Geografie fizică, Ed. Academiei, Bucureşti.*** (1987), Geografia României, vol. III, Carpaţii româneşti şi Depresiunea Transilvaniei, Ed.

Academiei, Bucureşti.*** (1988), INMG - Nota explicativa sobre o Indice de Risco Meteorologico de Incendios Rurais.

Divisao de Meteorologia Agrìcola, Instituto Nacional de Meteorologia e Geofisica.*** (1992), Atlasul cadastrului apelor din România, I-II, Aquaproiect, Bucureşti*** (1992), Directiva 92/43/CEE referitoare la conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei

sălbatice*** (1998) Conference on Forest Fire Research, Luso, 16-29 November.. (Eds X. Viegas) p.

2177-2190. (University of Coimbra: ADAI).*** (1999), Manuel d’interpretation des habitats de l‘Union Europeene, Eur 15/2, Com. Eur.

Environ*** (1999), Guidelines for the assessment of indirect and cumulative impacts as well as impact

interactions, European Commission, Bruxelles, Hyder Consulting*** (2000), Protecţia pădurilor, Regia Naţională a Pădurilor, Bucureşti*** (2000), European Landscape Convention, Council of Europe:Florence, ETS No. 176

353


*** (2000), Managing NATURA 2000 sites – The provisions of Article 6 of the Habitats Directive 92/43 EEC, Office for Official Publications of the European Communities, Luxemburg, European Commision, Environment DC

*** (2001), Amenajamentul UP III Băile Herculane, ICAS Bucureşti*** (2001), Amenajamentul UP VI Domogled, ICAS Bucureşti*** (2002), Amenajamentul UP III Olanu, ICAS Bucureşti*** (2003), Amenajamentul UP VI Vârful lui Stan, ICAS Bucureşti*** (2003), European Rural Heritage. Observation Guide, CEMAT, Conseil de l’Europe*** (2003), NATURA 2000 and forests „Challenges and opportunities” – Interpretation guide,

European Commision*** (2005), Studiul general de amenajare O.S. Băile Herculane. ICAS Bucureşti *** (2005), Amenajamentul U.P.VI Domogled, ICAS Bucureşti*** (2006), Planul de management al sitului Pădurile cu “Pin negru de Banat”, Proiect LIFE04NAT/

RO/00025