p o r t u g a l i a - imm.gov.ro · 6,9% la locurile de muncă, iar industria, construcțiile,...
TRANSCRIPT
AMBASADA ROMÂNIEI ÎN PORTUGALIA Biroul de Promovare Comercială și Economică Lisabona
P O R T U G A L I A
ÎNDRUMAR DE AFACERI 2018
CUPRINS
1. PREZENTAREA GENERALĂ
1.1 Situarea geografică, suprafaţa, relief şi climă
1.2 Informaţii generale
1.3 Demografie
1.4 Organizarea politică – administrativă
1.5 Relaţii internaţionale/regionale
2. ECONOMIA PORTUGALIEI
2.1 Resurse naturale
2.2 Situaţia macroeconomică
2.3 Principalele sectoare ale economiei
2.4 Reţeaua de infrastructuri
2.5 Evoluţii ale economiei portugheze
2.5.1 Evoluţia comerţului exterior portughez
2.5.2 Investiţiile străine
3. ACCESUL PE PIAŢA PORTUGHEZĂ
3.1 Reglementări şi norme
3.2 Identificarea unui partener comercial portughez
3.3 Implantarea comercială în Portugalia
4. STIMULENTE PENTRU INVESTIŢII
4.1 Ajutoare naţionale
4.2 Ajutoare comunitare
4.3 Ajutoare regionale
5. SISTEMUL FISCAL PORTUGHEZ
5.1 Accizele
2
5.2 Taxa pe valoare adăugată
5.3 Taxa de timbru
5.4 Impozite pe societăţi
5.5 Impozite pe veniturile persoanelor fizice
6. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR
6.1 Structura sistemului bancar
6.2 Mijloace de plată în tranzacţiile comerciale
7. LEGISLAŢIA MUNCII
8. INFORMAŢII PRACTICE
9. RELAŢIILE ROMÂNO – PORTUGHEZE
9.1 Relaţii diplomatice
9.2 Relaţiile economice şi comerciale
ANEXE
Anexa I: Compoziţia celui de al XXI-lea Guvern constituţional al Portugaliei (26 noiembrie
2015)
Anexa II: Program târguri internaţionale 2018 în Portugalia
Anexa III: Adrese utile în relaţiile România – Portugalia
Anexa IV: Adrese utile în Portugalia
3
1. PREZENTAREA GENERALĂ
1.1 Situarea geografică, suprafaţă, relief şi climă
Situarea geografică: Portugalia este situată în sud-vestul Europei Meridionale, în partea
occidentală a Peninsulei Iberice. Portugalia se învecinează: la est şi nord cu Spania (1215
km); la vest şi sud cu Oceanul Atlantic (832 km). Teritoriul naţional portughez cuprinde şi
Arhipelagul Madeira, situat în Oceanul Atlantic, şi Arhipelagul Azore, care se află, de
asemenea, în Oceanul Atlantic, la vest de Portugalia continentală. Arhipelagul Madeira este
compus din insulele Madeira şi Porto Santo, locuite, şi o insulă pustie. Arhipelagul Azore
cuprinde insulele Santa Maria, São Miguel, Terceira, Graciosa, São Jorge, Pico, Faial, Flores
şi Corvo.
Suprafaţa: 92.212 km2 (88.790 km2 Portugalia continentală; 2.247 km2 arhipelagul Açores;
794 km2 arhipelagul Madeira; zonă maritimă). Teritoriul Portugaliei continentale are o formă
rectangulară cu o lungime de peste 560 km şi o lăţime de cca 220 km.
Relief: Relieful Portugaliei continentale are în general o înălţime mică, 40% din teritoriu
aflându-se la o altitudine mai mică de 200 metri. Vârfurile cele mai înalte se află la nord de
râul Tejo, evidenţiindu-se Serra da Estrella (1991 m), Gerês (1544 m), Montezinho (1438 m)
si Marão (1415 m). Punctul cel mai înalt al teritoriului naţional este culmea muntelui Pico
(2351 m) în insula Pico din Açores.
Reţeaua hidrografică: Râurile cele mai mari care traversează teritoriul portughez izvorăsc
în Spania: Douro (322 km în Portugalia), Tejo (275 km), Guadiana (260 km), Minho (75
km).
Clima: temperată mediteraneană (Portugalia continentală şi în Madeira) şi temperată
oceanică (Açores). Temperatura medie pe teritoriul continental al Portugalie variază între 11º
C iarna şi 23º C vara. În Açores, temperatura oscilează între 11º C şi 22º C vara. În Madeira,
temperatura medie mai joasă este 13º C şi media mai ridicată este 26º C.
1.2 Informaţii generale
Denumirea oficială: Republica Portugheză
Forma de guvernământ: Portugalia este o republică parlamentară.
Limba oficială: portugheza. Limba portugheză este vorbită de mai mult de 200 milioane de
persoane repartizate în Europa, America, Africa şi Asia.
Religia: romano catolică (peste 95% din populaţie).
Capitala: Lisabona (564,6 mii loc., 2,1 mil. locuitori în aria metropolitană)
Oraşe principale: Lisabona, Porto, Coimbra, Braga, Amadora, Leiria, Setúbal, Funchal,
Évora, Faro, Guimarães.
Porturi principale: Sines, Leixões, Lisabona, Aveiro, Setúbal.
Aeroporturi principale: Lisabona, Porto, Faro, Ponta Delgada (Açores), Funchal (Madeira).
4
Ziua Naţională: 10 iunie (Ziua Portugaliei, aniversarea morţii poetului naţional Luís de
Camões, care marchează şi ziua Comunităţilor Portugheze).
Moneda: Euro
1.3 Demografie
Populaţia: 10,337 milioane locuitori (estimări 2015). Populaţia activă era de 5,195 milioane
persoane (estimări 2015).
Densitatea populaţiei: 112,6 loc/km2 (2015). Distribuţia populaţiei pe teritoriul continental
prezintă o concentraţie mai ridicată pe fâşia de litoral, din care se disting două zone cu o
densitate mai importantă: regiunea Lisabonei şi regiunea oraşului Porto.
1.4 Organizarea politico-administrativă
Regimul politic: Portugalia este o democraţie parlamentară. Portugalia este o Republică
de tip semi prezidenţial. În urma „Revoluţiei garoafelor” din 25 aprilie 1974, regimul
democratic parlamentar portughez se bazează pe Constituţia din 21 februarie 1976, revizuită
de mai multe ori. Sistemul guvernării centrale este bazat pe trei organisme politice:
Preşedintele Republicii, Parlamentul unicameral (Adunarea Republicii) şi Guvernul. De
asemenea, prin Constituţie au fost definite formarea, compoziţia şi competenţele
Tribunalelor ca organe ale suveranităţii.
Preşedintele Republicii: Este şeful statului ales prin sufragiu universal direct pentru un
mandat de cinci, reînnoibil o singură dată. Actualul Preşedinte al Republicii, ales la 24
ianuarie 2016, este Marcelo Nuno Duarte Rebelo de Sousa, lider al PSD (Partidul Social
Democrat). Preşedintele dispune de o putere de arbitraj, având puterea să dizolve
Parlamentul şi să demită Guvernul în anumite condiţii.
Adunarea Republicii (Assembleia da República): Puterea legislativă este exercitată de un
Parlament unicameral. Adunarea Republicii este formată din 230 de deputaţi, aleşi prin
sufragiu universal direct pentru un mandat de patru ani. Ultimele alegeri legislative la termen
au avut loc în 4 octombrie 2015, în urma cărora există 6 grupuri parlamentare în cea de a
XIII-a legislatură a Adunării Republicii:
- PSD (Partido Social Democrata): 89 deputaţi
- PS (Partido Socialista): 86 deputaţi
- BE (Bloco de Esquerda – Blocul de Stânga): 19 deputaţi
- CDS – PP (Partido Popular): 18 deputaţi
- PCP (Partido Comunista Português): 15 deputaţi
- PEV (Partido Ecologista „Os Verdes”): 2 deputaţi
- PAN - Pessoas - Animais – Natureza: 1 deputat
Domnul Eduardo Ferro Rodrigues îndeplineşte funcţia de Preşedinte al Adunării
Republice (de la 23 octombrie 2015).
5
Guvernul: Puterea executivă aparţine Guvernului, compus din Primul Ministru, miniştri şi
secretari de stat. Actualul Prim Ministru este Antonio COSTA (şeful Partidului Social,
partid de stânga), investit la 26 noiebrie 2015, pentru un mandat de 4 ani. Compoziţia
Guvernului în funcţie, cunoscut sub denumirea de al XXI-lea Guvern Constituţional al
Portugaliei, este prezentată în Anexa I.
Organizare administrativă: Portugalia continentală este împărţită în 18 districte, care are ca
subdiviziuni 308 cantoane (concelhos) şi 4260 comune (freguesias). În afară teritoriului
continental, Portugalia înglobează două regiuni autonome (Açores şi Madeira), două
arhipelaguri situate în Oceanul Atlantic.
Districte: Aveiro, Beja, Braga, Bragança, Castelo Branco, Coímbra, Évora, Faro, Guarda,
Leiria, Lisboa, Portalegre, Porto, Santarém, Setúbal, Viana do Castelo, Vila Real şi Viseu.
Puterea locală: Fiecare district este divizat în cantoane (concelhos), care la rândul lor sunt
divizate în comune (freguesias), care posedă fiecare adunări şi consilii alese.
1.5 Relaţii internaţionale/regionale
Portugalia a devenit membră a Uniunii Europene la 1 ianuarie 1986. Portugalia este membră
a următoarelor instituţii financiare internaţionale: FMI, Banca Mondială, BERD (Banca
Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare), Banca Africană de Dezvoltare, Banca
Asiatică de Dezvoltare şi Banca Interamericană de Dezvoltare.
Începând cu 17 iunie 1996, Portugalia este membră a CPLP (Comunidade dos Países da
Língua Portuguesa) împreună cu Angola, Brazilia, Capu Verde, Guineea Bissau, Mozambic
şi São Tomé e Príncipe.
Alte organisme internaţionale din care face parte Portugalia: ONU, OCDE, OMC, OEI
(Organizacíon de Estados Iberoamericanos – Organizaţia Statelor Iberoamericane). În anii
2011 şi 2012, Portugalia a ocupat funcţia de membru nepermanent a Consiliului de
Securitate al ONU.
2.ECONOMIA PORTUGALIEI
2.1 Resurse naturale
Solul este acoperit cu peste 3 milioane hectare de pădure (cca 35% din suprafaţa ţării) şi 4,6
milioane hectare terenuri cultivabile (din care aproape 3 mil. hectare slab productive).
Arborii de plută, viţa de vie, pomii fructiferi, citricele şi măslinii, alături de pini şi eucalipţi,
constituie nota dominanta a florei portugheze. Vecinătatea Oceanului Atlantic oferă
Portugaliei accesul la importante resurse piscicole.
În subsol sunt resurse de: uraniu, cupru, cositor, wolfram, tungsten, sare, marmura, granit.
6
2.2 Situaţia macroeconomică
Portugalia – membru al Uniunii Europene
Portugalia a aderat la Comunitatea Economică Europeană la 1 ianuarie 1986, împreună cu
Spania. Aderarea a permis tinerei democraţii să se consolideze şi Portugaliei să cunoască o
dezvoltare economică accelerată. Aportul masiv de capitaluri străine, precum şi ajutoarele
comunitare din categoria fondurilor structurale, au permis investiţii ce au făcut posibilă
modernizarea rapidă a structurii economice.
În cursul celor două preşedinţii rotative ale Uniunii Europene, în 2000 şi 2007, Portugalia a
lansat proiecte comunitare de mare anvergură: Strategia de la Lisabona, devenită astăzi
Europa 2020, care are ca obiectiv să facă din Europa o „economie a cunoaşterii, cea mai
competitivă şi cea mai dinamică din lume”, favorizând investiţiile publice şi private în
activităţile de cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea.
Evoluţia principalilor indicatori economici:
Portugalia a traversat în perioada 2011-2013 o criză economică şi financiară istorică –
datoria suverană portugheză, caracterizată printr-o recesiune profundă, pe fondul înregistrării
în ultimii 10 ani a unui trend descrescător al creşterii activităţii economice. Începând din
trimestrul al IV-lea 2010, Portugalia a intrat în recesiune economică, care a continuat în
2011, cu o contracţie a PIB de -1,3%, de -3,2% în 2012 și -1,4% în 2013. In anul 2014
economia Portugaliei a început sa dea semne de redresare.
INDICATORI ECONOMICI 2013 2014 2015 2016 2017est 2018est
PIB- mil. euro-preţuri curente 170 269 173 079 179 504 184 934 190 879 196 618
Evoluţie PIB - %- preţuri constante -1,1 0.9 1.6 1.5 2.5 2.0
PIB/loc – euro (PPC) 76.6 76.7 76.8 76.8 77.1 77.1
Consum privat – mil. euro 111 144 114 060 117 821 121 768 125 942 129 531
Evoluţie consum privat -% prețuri
constante -1.2 2.3 2.6 2.1 1.9 1.7
Consum public – mil. euro 32 501 32 206 32 610 33 347 33 916 34 495
Evoluţie consum public -%-prețuri
constante -2.0 -0.5 0.7 0.6 0.3 0.6
Investiţii –mil. euro 25 122 25 993 27 417 27 478 29 392 31 124
Evoluţie investiţii - % -5.1 2.3 4.5 1.6 8.0 5.3
Nr. şomeri –mii persoane 855 726 647 573 505 469
Rata şomajului - % pop. act. 16.2 13.9 12.4 11.1 9.0 8.2
Datoria publică -% din PIB 129,0 130.6 128.8 130.1 127.7 126.2
Deficit public - % din PIB -4.8 -7.2 -4.4 -2.0 -1.5 -1.9
Inflaţie – % (IHPC) 0.4 -0.2 0.5 0.6 1.6 1.4
Soldul contului curent - % din PIB 1.6 0.1 0.1 0.7 0.4 0.3
7
2.3 Structura economică
Urmând aceeași tendință ca și partenerii ei europeni, în ultimele decenii economia
portugheză și-a modificat semnificativ structura prin creșterea sectorului seviciilor, care au
contribuit cu 75,4% la PIB în 2016 și au asigurat locuri de muncă pentru 68,6% din populația
activă. Agricultura, prelucrarea lemnului și pescuitul au contribuit doar cu 2,2% la PIB și cu
6,9% la locurile de muncă, iar industria, construcțiile, energia și apa reprezintă 22,4% din
PIB și au asigurat locuri de muncă pentr 24,5% din populația activă.
2.4 Reţeaua de infrastructuri
Portugalia posedă una dintre cele mai dezvoltate rețele de infrastructuri din Europa.
Infrastructuri rutiere: Portugalia posedă o reţea rutieră dezvoltată formată din autostrăzi,
itinerarii principale, itinerarii complementare şi drumuri naţionale. În 2015, reţeaua rutieră pe
continent era de 14.310 km, din care 2.988 km cu regim de autostradă.
Reţeaua feroviară: Portugalia dispune de 2.544 km de căi ferate în funcţiune, care asigură
legătura Nord - Sud de-a lungul axei din litoralul continental portughez, precum şi legături
transversale.
Legături maritime: În Portugalia continentală, există nouă porturi principale: Viana do
Castelo şi Leixões (Nord); Aveiro şi Figueira da Foz (centrul ţării), Lisabona şi Setúbal
(regiunea Lisabonei); Sines (provincia Alentejo); Faro şi Portimão (Sud). În Regiunea
Autonomă Açores sunt opt porturi iar Regiunea Autonomă Madeira numără trei porturi. Pe
continent, transportul de pasageri este limitat la porturile Lisabona şi Leixões (traficul fiind
mai redus la acest din urmă port). Principala vocaţie a acestei infrastructuri portuare o
constituie transportul de mărfuri, portul Sines înregistrând cel mai mare trafic (50% din total,
în 2015), urmat de portul Leixões (21%) şi Lisabona (13%).
Reţeaua aeroportuară: Portugalia posedă 15 aeroporturi. Pe continent, se găsesc
aeroporturile Lisabona, Porto şi Faro, aeroporturi internaţionale situate în zona de litoral.
Insularitatea regiunilor autonome explică un număr mai mare de aeroporturi. Astfel, în
Açores sunt nouă aeroporturi şi în Madeira două aeroporturi. Majoritatea companiilor aeriene
internaţionale asigură legături cu principalele aeroporturi din Portugalia, TAP fiind compania
aeriană naţională din Portugalia.
2.5 Evoluţii ale economiei portugheze
Dezvoltarea economică a Portugaliei s-a accelerat după aderarea tarii la UE în 1986, PIB-ul
înregistrând o creştere medie anuală de 4,6% în perioada 1986-1990, impulsionat de
investiţiile străine, de consumul intern şi de export. După criza generalizată din 1992-1993,
economia portugheza şi-a recuperat ritmul, între anii 1995-1998 creşterea medie anuala a
PIB fiind de 3,8%. În 1999, PIB-ul portughez a crescut cu 3,4% faţă de anul 1998, iar în
2000, cu 3,9% faţă de anul anterior.
8
Cererea interna a fost principalul stimulent al creşterii, iar formarea brută de capital a
prezentat un comportament dinamic, datorită, în principal, unui “boom” în sectorul
construcţiilor, inclusiv a infrastructurii de transport. Importante lucrări publice au fost
finalizate în 1997 şi 1998, legate de pregătirea EXPO’98 de la Lisabona. Ulterior, în 1999 şi
2000, în sectorul construcţii, s-a înregistrat o reducere a ritmului de creştere, însă investiţiile
în instalaţii şi echipamente au continuat să se menţină la un nivel ridicat.
De la 1 ianuarie 2002, împreună cu alte 11 state membre UE, Portugalia a adoptat ca monedă
naţională euro.
Începând cu 1999, ritmul creşterii economice a scăzut, iar în anul 2002 ţara a intrat în
recesiune. Fenomenul este pus pe seama faptului că motorul de creştere s-a bazat aproape în
exclusivitate pe stimularea cererii (prin practicarea unor dobânzi scăzute şi facilitarea
creditului). Totodată, reformele în plan economic şi administrativ au fost inconsecvente şi
insuficiente şi nu au fost în măsură să determine o creştere la paritate a ofertei/productivităţii.
La erorile de politică economică s-au adăugat şi şocurile externe, printre care cel mai important
a fost creşterea exponenţială a preţului petrolului.
Portugalia a revenit la un ritm de creştere pozitivă a PIB de abia în 2006 (1,3 la %). Trendul de
creştere economică a fost însă anihilat de criza intervenită pe pieţele financiare la jumătatea
anului 2008, astfel încât creşterea în acel an a fost zero.
În anul 2009, economia portugheză s-a confruntat cu o criză severă, Produsul Intern Brut
suferind o contracţie de 2,7%. In 2009, recesiunea portugheza s-a datorat în principal scăderii
cererii externe (diminuarea exporturilor cu cca 12% faţă de anul anterior), care a contribuit
decisiv la creşterea economică din 2006 şi 2007, precum şi din cauza diminuării cererii
interne şi a unei creşteri mai mici a creditelor.
o Criza datoriei suverane portugheze
Deşi în 2010, creşterea economică în Portugalia a progresat cu 1,4% datorită relansării
exporturilor, în a doua parte a anului problematica datoriei suverane şi-a pus accentul asupra
economiei portugheze. Încă din 2009, finanţele publice portugheze s-au deteriorat de o
manieră gravă, atingând un deficit de 10,2% din PIB.
Guvernul a adoptat două planuri de austeritate, în mai 2010 şi septembrie 2010, confirmate
prin Bugetul de stat pe 2011, care au avut ca efect scăderea puterii de cumpărare, a
consumului şi investiţiilor. Măsurile de austeritate au fost intensificate o data cu adoptarea
Bugetelor de stat pentru 2012 şi 2013.
Printre principalele măsuri de austeritate adoptate, se pot cita:
- Scăderea masei salariale pentru funcţionarii publici;
- Creşterea cu două puncte a ratei normale de TVA, care a ajuns la 23% de la 1
ianuarie 2011;
- Plafonarea nişelor fiscale;
- Suprimarea alocaţiilor familiale pentru veniturile cele mai ridicate;
- Scăderea pensiilor;
- Suspendarea plăţii subsidiilor de vacanţă şi Crăciun (al 13-lea şi al 14-lea salariu) pe
perioada de aplicare a Programului de Asistenţă Economică şi Financiară externă.
9
o Cererea Portugaliei de asistenţă financiară externă
În lunile martie şi aprilie 2011, ratingul de ţară al Portugaliei scăzuse de o manieră
vertiginoasă, fără precedent, cu rate ale dobânzii la titlurile de datorie suverană foarte
ridicate pe termene scurt, mediu şi lung, iar principalele bănci şi întreprinderi publice
portugheze au cunoscut o scădere dramatică a ratingului.
Toate aceste elemente au condus la o ameninţare reală pentru asigurarea finanţării
Portugaliei şi a economiei portugheze.
Situaţia financiară a Portugaliei s-a agravat considerabil după ce, la data de 23 martie 2011,
Parlamentul a respins măsurile suplimentare de austeritate cuprinse în Programul de
Stabilitate şi Creştere Economică, Guvernul fiind obligat să demisioneze.
În aceste condiţii, Guvernul portughez a formalizat o cerere de ajutor extern printr-o
scrisoare trimisă, în ziua de 08 aprilie 2011, la Comisia Europeană, Banca Centrală
Europeană şi Fondul Monetar Internaţional.
o Program de ajustare economică şi financiară a Portugaliei
În urma negocierilor dintre Misiunea comună a Comisiei Europene (CE), Băncii Centrale
Europene (BCE) şi Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Guvernul portughez, Portugalia
şi Comisia Europeană au semnat, la data de 17 mai 2011, un Memorandum de înţelegere cu
privire la un Program de Asistență Economică şi Financiară, pentru ca Portugalia să facă faţă
situaţiei de criză financiară şi economică prin care trece. Pachetul financiar de care a
beneficiat Portugalia s-a ridicat la 78 miliarde de euro si a cuprins măsuri de consolidare a
finanţelor publice, promovarea creşterii economice, corectarea dezechilibrelor
macroeconomice şi stabilizarea sectorului financiar.
La 18 mai 2014, Portugalia a terminat Programul de Asistență Economică și Financiară
(2011-2014), optând pentru o ieșire fără a recurge la un acord de tip preventiv, în condițiile
unei conjuncturi financiare internaţionale mai clemente și acumulării unor rezerve valutare
consistente printr-o serie de emisiuni de obligațiuni de stat la dobânzi mai avantajoase decât
în trecut.
În vederea atingerii dezideratelor de revenire la creșterea activității economice și
amplificarea competitivității economiei naționale, autoritățile portugheze au inițiat de la
începutul anului trecut o serie de măsuri care au vizat reducerea cu două puncte procentuale a
impozitului pe societăți, un regim fiscal mai avantajos pentru investițiile în ramurile
industriale care exportă, crearea unui cabinet fiscal unic de tipul one stop shop pentru
investitorii străini, continuarea procesului de privatizări prin concesionarea serviciilor
publice de transport public (rutier, metrou și tramvaie) în orașele Lisabona și Porto,
concesionări maritime și vânzarea întreprinderilor de colectare a deșeurilor urbane solide.
10
Implementarea cu succes a acestor măsuri au propulsat Portugalia șase locuri în clasamentul
băncii mondiale intitulat Doing Business1, urcând astfel de pe locul 31 pe locul 25 și
surclasând țări precum Olanda, Franța, Spania, Italia, Polonia sau Japonia.
o Programul economic al Guvernului Portugaliei
La data de 26 noiembrie 2015, Adunarea Republicii (Parlamentul portughez) a adoptat
Programul celui de al XXI-lea Guvern al Portugaliei, condus de primul ministru Antonio
COSTA. Guvernul a fost instituit în urma deciziei Președintelui Portugaliei, ca urmare a
netrecerii de parlament a Guvernului format în urma alegerilor legislative din 4 octombrie
2015.
Obiectiv strategic: Politica económico-financiară a Guvernului portughez va fi una socială,
orientată pe relaxarea măsurilor de austeritate, în direcţia creșterii veniturilor forței de muncă
din domeniul serviciilor publice, pensiilor, beneficiilor sociale și de investiții, pentru a
susține creșterea bunăstării populației, pentru a facilita creşterea productivităţii şi
competitivităţii şi pentru a promova o creştere susţinută a creării de locuri de muncă.
o Perspective și evoluții economice ale Portugaliei
Portugalia va fi monitorizată până în 2021, când vor fi fost achitate 21,97 din totalul de 24,26
de miliarde de euro împrumutate. Monitorizările se vor face, în principiu, de două ori pe an.
Structura industriei s-a modificat, diminuându-se ponderea deţinută de sectoarele
tradiţionale – industria textilă, încălţăminte, ceramică, plută, reparaţii navale, alimente şi
băuturi, în avantajul afirmării de noi sectoare care folosesc tehnologii avansate si aduc
valoare adaugată mare, cum ar fi cel al autoturismelor şi pieselor componente, electronic
sau farmaceutic.
În aprilie 2017, guvernul portughez a prezentat Programul național de reformă (PNR) și
Programul de stabilitate (PE) pentru perioada 2017-2021. PNR definește strategia pe
termen mediu care va permite Portugaliei să lanseze o serie de reforme structurale menite
să promoveze investițiile și să contribuie la sustenabilitatea finanțelor publice, având la
bază următorii șase piloni: calificarea, promovarea inovării în economie, evaluarea
teritoriului, modernizarea statulu,; capitalizarea companiilor și coeziunea și egalitatea
socială.
În opinia Băncii Centrale aPortugaliei (BdP), economia portugheză a înregistrat în 2016 o
creștere reală a PIB-ului de 1,5% față de anul precedent (după + 1,6% în 2015 și + 0,9% în
2014). Contribuția cererii interne la creșterea anuală a PIB a scăzut la 1,6% în 2016,
reflectând în mare parte declinul formării brute de capital fix și o ușoară încetinire a
consumului privat. Creșterea reală a exporturilor și importurilor de bunuri și servicii a fost
de 4,1% în ambele cazuri în ultimul an.
În prima jumătate a anului 2017, economia portugheză a crescut cu 2,9%, într-un ritm mai
rapid decât media europeană și cea observată în ultimul deceniu, determinată de
11
comportamentul exporturilor și al investițiilor. Potrivit BdP, acest dinamism a fost
transversal pentru majoritatea sectoarelor de activitate și a beneficiat de un mediu
internațional favorabil. Exporturile de bunuri și servicii au crescut cu 8,9%.
Este de așteptat ca exporturile de bunuri și servicii să înregistreze creșteri semnificative în
2017, pe fondul boom-ului înregistrat de turism, unul dintre sectoarele care au contribuit cel
mai mult la redresarea economiei portugheze (conform estimărilor, exporturile de servicii
turistice au crescut în 2017 cu 77% în comparație cu nivelul înregistrat în 2008.
Conform prognozelor, piața forței de muncă va continua să se îmbunătățească în
următoarea perioadă, cu o creștere continuă a ocupării forței de muncă (+ 3,1% în 2017).
Trebuie remarcat faptul că rata șomajului a scăzut în ultimii ani, ajungând la 11,1% din
populația activă în 2016, tendință care se va menține (9% în 2017 și 8,2% în 2018).
Majoritatea agențiilor internaționale de rating au upgradat ratingul datoriei portugheze la
gradul de investiție, fapt ce va contribui la reducerea costurilor de finanțare a economiei
portugheze și va facilita stabilitatea fiscală și bugetară a Portugaliei, crescând atractivitatea
țării ca destinație de afaceri. Moody's, singura agenție de rating care menține în prezent
evaluarea potențialului de investiții al Portugaliei la nivelul de junk, a anunțat că va
reevalua ratingul la data de 20 aprilie a.c..
2.5.1 Evoluţia comerţului exterior portughez
Conform datelor furnizate de INE - Institutul Național de Statistică din Portugalia, la sfârșitul
semestrului I din 2017, exporturile de bunuri și servicii intra-UE și extra-UE au fost de 40,44
miliarde de euro, în creștere cu 12,6% în comparație cu aceeași perioadă din 2016, iar
importurile au fost de 39,79 miliarde de euro, în creștere cu 14,2% în comparație cu aceeași
perioadă din 2016. Excedentul comercial a fost de 0,71 miliarde de euro.
Exporturi:
Principalele mărfuri exportate de Portugalia sunt mașini și aparate (15,5%), vehicule și
echipamente de transport (11,6%) și produse ale industriei textile (inclusiv textile tehnice)
(10%), principalii clienți fiind Spania (25,5%), Franța (12.8%), Germania (11,2%), Marea
Britanie (6,7%), SUA (5,3%) , Olanda (4%), Italia (3,7%) și Angola (4.7%) și. În comparație
cu anul 2014, se remarcă o scădere cu 27.1% a exporturilor portugheze către Angola și o
creștere cu 20% a exporturilor către SUA.
Importuri:
Principalele bunuri importate de Portugalia sunt mașinile și aparatele (13.2%), combustibilii
minerali (11.2%), vehiculele și echipamentele pentru transport (10.2%), produsele chimice
(9.3%) și produsele agricole (9.2%), principalii furnizori fiind Spania (31%), Germania
(12%), Franța (7.9%), Olanda (4.9%), Italia (4.9%), Marea Britanie (4.8%) și Belgia (2.9%).
În comparație cu anul 2014, se remarcă o scădere cu 2.1% a importurilor portugheze din
Germania și o creștere cu 11.2% a importurilor de bunuri din China.
12
2.5.2 Investiţiile străine directe
Investiții portugheze directe în străinătate:
Conform datelor furnizate de Banca Centrală a Portugaliei, în 2016, Portugalia a investit în
exterior 2,3 miliarde de euro, cu 56% mai puțin decât în 2015.
În prima jumătate a anului 2017, valoarea investițiilor portugheze în străinătate a fost
aproape de 595 milioane de euro (-44,1% față de aceeași perioadă a anului 2016). Principalii
beneficiari ai capitalului portughez au fost Olanda, Spania, Angola și Brazilia. Stocul
investițiilor portugheze în străinătate a fost de 55,54 miliarde de euro.
Investiții străine directe în Portugalia:
Investițiile străine atrase de Portugalia în 2016 au fost de aproximativ 5,6 miliarde de euro,
cu 0.3 miliarde mai puțin decât în aceeași perioadă din 2015.
În prima jumătate a anului 2017, valoarea investițiilor străine în Portugalia a fost aproape de
4,5 miliarde de euro (+15,8% față de aceeași perioadă a anului 2016). Principalii investitori
au fost Planda, Spania, Marea Britanie și Franța. Stocul investițiilor străine în Portugalia a
ajuns la 118,68 miliarde de euro.
3.ACCESUL PE PIAŢA PORTUGALIEI
3.1 Reglementări şi norme
3.1.1 Libera circulaţie a mărfurilor în Portugalia
În calitate de membru al Uniunii Europene, Portugalia aplică reglementările comunitare. Nu
se solicită nicio licenţă de import în cadrul schimburilor intra – comunitare. Totuşi, ca si
celelalte ţări membre UE, Portugalia aplică restricţiile asupra produselor textile şi chimice,
precum şi cele referitoare la produsele agricole decurgând din Politica Agricolă Comună
(PAC) sau din reglementările sanitare sau fitosanitare (hormoni – OGM). În urma
introducerii de mărfuri de origine intra-comunitară în Portugalia, comerciantul trebuie să
completeze Declaraţia de Schimburi de Bunuri, atunci când valoarea achiziţiilor este mai
mare de 400.000 euro sau a livrărilor mai mare de 550.000 euro.
3.1.2 Sistemul Portughez de Calitate
Sistemul Portughez de Calitate (Sistema Português da Qualidade –SPQ) este structura care
înglobează entităţile responsabile pentru îmbunătăţirea calităţii în Portugalia. Acest sistem
coordonează trei sub-sisteme: normalizarea, calitatea şi metrologia.
Organismul naţional de normalizare în Portugalia este Institutul Portughez al Calităţii
(Instituto Português da Qualidade – IPQ). Informaţii suplimentare pe site-ul: www.ipq.pt.
13
Totuşi, normalizarea anumitor produse este de competenţa Direcţiei de Normalizare şi
Securitate Alimentară (Direcção de Normalização e Segurança Alimentar).
Începând cu 2004, funcţia de acreditare exersată până atunci de IPQ a fost atribuită
Institutului Portughez de Acreditare (Instituto Português de Acreditação – IPAC). Detalii pe
site-ul: www.ipac.pt.
Marcajul unic „CE” pe produse este utilizat pentru a facilita controlul pe piaţa europeană şi
pentru a clarifica obligaţiile operatorilor economici în materie de marcaj în conformitate cu
diferite reglementări europene. Acest logo este obligatoriu pentru comercializarea de
ordinatoare, jucării, aparate electrice şi electromenajere, precum şi pentru echipament
medical. Marcajul trebuie aplicat de produs, etichetă, ambalaj şi documentele comerciale ce
însoţesc produsul.
3.2 Identificarea unui partener comercial portughez
Găsirea unui partener comercial constituie o primă etapă pentru intrarea pe piaţă înaintea
implantării pe plan local.
Importatori – distribuitori
În dreptul portughez există mai multe tipuri de contracte de distribuţie: contract de agenţie,
contractul de concesiune comercială, contractul de franşiză, contractul de mediere şi
contractul de comision.
Dacă o societate străină semnează un contract de distribuţie cu un importator portughez,
acesta din urmă controlează fişierul său de clienţi şi nu este obligat să divulge identitatea
partenerului străin. Distribuitorul cumpăra deci produsele şi serviciile de la întreprinderea
străină pe contul său şi le revinde apoi propriilor clienţi.
Agenţi, Reprezentanţi comerciali
Regimul juridic al contractului de agenţie (contrato de agência) abilitează agentul, care nu
are puteri de reprezentare, să încheie contracte, în schimbul unei remuneraţii, care în general
ia forma unui comision, pe un teritoriu delimitat şi cu o anumită clientelă.
Pentru societatea exportatoare străină, abordarea pieţii portugheze prin intermediul unui
agent pe baza de comision prezintă avantajul de a cunoaşte fişierul clienţilor, societatea
cunoscând mai bine piaţa şi clientela.
3.3 Implantarea comercială în Portugalia
3.3.1 Birou de reprezentare
Biroul de reprezentare – „Escritório de representação” – este utilizat în faza de lansare a
produselor. El nu are personalitate juridică, deci nu poate realiza acte de comerţ. Rolul să se
14
limitează la culegerea de informaţii de piaţă, asigurarea publicităţii produselor, stabilirea de
contacte cu clientelă şi eventual stocare produselor.
Biroul de reprezentare este supus formalităţilor de constituire: un număr de identificare
trebuie obţinut de la Registrul Naţional al Persoanelor Juridice (Registro Nacional Pessoas
Colectivas – RNPC).
3.3.2 Sucursala
Sucursala nu are personalitate juridică distinctă de cea a societăţii-mamă, însă ea este supusă
legislaţiei portugheze şi trebuie înscrisă la Registrul Societăţilor. Formalităţile de
înmatriculare a unei sucursale pot fi efectuate pe cale electronică în cadrul procedurii
„Sucursal na hora” (www.irn.mj.pt)
3.3.3 Crearea unei societăţi comerciale
Implantarea în Portugalia, sub forma unei societăţi comerciale, oferă unei companii străine
posibilitatea să controleze direct investiţiile sale pe plan local, să dispună de o mai mare
credibilitate faţă de furnizori, bancheri şi clientelă. Acest tip de societate constituie o entitate
juridică distinctă, responsabilă pentru propriile datorii.
Procedura de creare a unei societăţi pe capital (Sociedade por Quotas - Lda sau Sociedade
Anónima - SA) – impune o serie de formalităţi:
Aprobarea denumirii şi obiectului social de către Registrul Naţional al
Persoanelor Colective - Registo Nacional das Pessoas Colectivas;
Depunerea capitalului social în numerar la o bancă;
Redactarea contractului de societate care trebui semnat de asociaţii, cu
certificarea semnăturii de notar sau avocat;
În termen de 60 de zile societatea trebuie înregistrată la Registrul Societăţilor
(Conservatória do Registo Comercial – CRC) geografic competent, care va
publica oficial crearea societăţii (www.mj.gov.pt/publicacoes);
Îndeplinirea formalităţilor administrative: declaraţia începutului activităţii la
serviciile fiscale (Serviços de Finanças); înscrierea societăţii la serviciile de
asigurare socială (Segurança Social Portuguesa).
Principalele forme de societăţi comerciale în Portugalia:
Sociedade por Quotas (omoloagă SRL din România)
Caracteristici:
- Societatea comercială cea mai răspândită în Portugalia datorită supleţei de
funcţionare din punct de vedere juridic şi fiscal;
- Are personalitate juridică;
- Capitalul minim de 5.000 euro nu mai este obligatoriu de la 1 ianuarie 2011 (Decret -
Lege nr. 33/2011), teoretic existând posibilitatea înfiinţării unei societăţi cu 1 euro;
15
- Minimum doi asociaţi;
- Părţi sociale înregistrate la Registrul Societăţilor;
- Responsabilitate limitată la valoarea părţilor sociale
Sociedade Anónima –SA (Societate Anonimă)
Caracteristici:
- Personalitate juridică;
- Capital minim: 50.000 euro; 30% din capital trebuie vărsat la constituire, fiind permis
ca într-o perioada maximă de 5 ani să fie depusă diferenţa de 70%. Nu sunt admise
aporturi în natură.
- Minimum 2 asociaţi;
- Părţile sociale sunt reprezentate de certificate de acţiuni, nominative sau la purtător;
- Responsabilitate limitată la valoarea părţilor sociale;
- Posibilitatea de a introduce titlurile la bursă şi de a recurge la subscripţii publice;
- Este recomandată marilor întreprinderi.
Empresa Individual (Întreprindere Individuală)
Caracteristici:
- Asociat unic (numai persoană fizică);
- Nu se cere capital minim;
- Răspundere limitată (afectează bunurile personale);
- Personalitate juridică
4. STIMULENTE PENTRU INVESTIŢII
4.1 Ajutoare naţionale portugheze
Portugalia pune la dispoziţia întreprinderilor un larg evantai de ajutoare financiare, plecând
de la avantaje fiscale (reduceri fiscale pentru micro – întreprinderi, avantaje vizând
dezvoltarea interiorului ţării, credit impozit pentru investiţii etc.) şi ajungând la ajutoare
pentru investiţii directe, pentru activităţile de R&D sau pentru proiectele considerate de
utilitate turistică.
Nu există un „ghişeu unic” pentru a depune cererile pentru sprijin. Este vorba de mai multe
organisme, plasate sub tutela Ministerului Economiei care, în cadrul misiunii de asistenţă şi
consilierii pentru întreprinderi, furnizează si informaţii şi acordă sprijin privind diverse
programe de ajutoare.
IAPMEI (Institutul pentru Sprijinul Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi pentru
Inovaţie) – www.iapmei.pt – organism specializat în consilierea întreprinderilor mici şi
mijlocii, repertoriază un număr important de ajutoare financiare şi propune competenţele sale
pentru a ajuta întreprinderile care depun candidaturi.
16
AICEP (Agência par o Investimento e Comércio Externo de Portugal) –
www.portugalglobal.pt – este un organism public, creat în 2007, a cărei misiune este
acompanierea şi consilierea întreprinderilor străine să investească în Portugalia şi să
contribuie la reuşita întreprinderilor portugheze în străinătate în procesul de
internaţionalizare a activităţilor de export. În cadrul funcţiilor sale, AICEP aduce expertiză
întreprinderilor care doresc să beneficieze de anumite programe de ajutoare.
Turismo de Portugal – www.tursimodeportugal.pt – dat fiind importanţa turismului, diverse
programe de sprijin financiar au fost puse în aplicare pentru acest sector.
Agenţia pentru Inovaţie (Agência de Inovação) – www.adi.pt
4.2 Ajutoare comunitare
Cadrul de Referinţă Strategic Naţional 2014-2020, cunoscut sub numele de Portugal
2020 - www.portugal2020.pt, care beneficiază de fonduri europene (25 miliarde de euro),
este un program care defineşte marile axe de dezvoltare economică a se realiza în cursul
perioadei menţionate şi vizează cu precădere pregătirea profesională, inovaţia sau cercetarea
Banca Europeană de Investiţii (www.eib.org) acordă împrumuturi investitorilor străini
care intenţionează să investească în Portugalia.
5.3 Ajutoare regionale portugheze
În fiecare regiune, Comisiile de Coordonare şi Dezvoltare Regională (Comissão de
Coordenação e Desenvolvimento Regional – CCDR) sunt abilitate să implementeze
programe operaţionale ale Portugal2020 şi să atribuie diferite ajutoare financiare.
Pentru informaţii suplimentare se poate consulta site-urile Internet ale CCDR:
Programa Operacional Regional do Norte : www.ccdr-n.pt
Programa Operacional Regional do Centro : www.ccdrc.pt
Programa Operacional Regional de Lisboa : www.ccdr-lvt.pt
Programa Operacional Regional do Alentejo : www.ccdr-a.gov.pt
Programa Operacional Regional do Algarve : www.ccdr-alg.pt
5. SISTEMUL FISCAL PORTUGHEZ
5.1 Accizele
Anumite produse, cum ar fi băuturile alcoolizate, tutun şi produse energetice sunt supuse
plăţii unei accize. În cadrul proiectului european EMCS (Excise Movement and Control
System) constând în informatizarea urmării mişcărilor acestor produse care circulă în
sistemul suspensiv de taxe în interiorul Uniunii Europene, un nou sistem de declaraţie
electronică a intrat în funcţiune în Portugalia de la 1 aprilie 2010. Acest sistem permite
17
operatorilor economici să completeze Declaraţia Administrativă Electronică (DAE) on – line
pe Internet (http://e-financas.gov.pt/de/jsp-dgaiec/main.jsp)
5.2 Taxa pe Valoarea Adăugată (Imposto sobre o Valor Acrescentado – IVA)
Începând cu 1 ianuarie 2011, în Portugalia se aplică trei taxe TVA: taxa normală (23%), taxa
intermediară (13%) şi taxa redusă (6%). Taxa normală TVA este 22% în Madeira, iar în
Açores este de 18%.
La importuri, TVA trebuie plătită în momentul importului mărfurilor, astfel încât mărfurile
să fie plasate pe picior de egalitate cu bunurile echivalente din UE. Obligaţia de a se
înmatricula pentru TVA incumbă entităţilor care realizează operaţii supuse plăţii TVA în
Portugalia.
5.3 Taxa de timbru (Imposto do Selo – IS)
Taxa de timbru este un impozit indirect aplicabil unor produse sau servicii a căror listă este
stabilită de Tabloul General de Impozite, în special acte, contracte, documente, titluri etc,
realizate pe teritoriul portughez şi care nu sunt supuse plăţii TVA, sau care au fost exonerate
de la plata TVA.
5.4 Impozitul pe societăţi (Imposto sobre o Rendimento das Pessoas Colectivas – IRC)
În Portugalia, anul contabil fiscal corespunde cu anul civil şi declaraţia trebuie făcută cel mai
târziu la 31 mai a anului care urmează anului de impozitare, pe cale electronică.
Societăţile comerciale rezidente sunt redevabile la IRC (Impozitul pe Societăţi) pentru
ansamblul veniturilor lor, inclusiv cele obţinute în afara teritoriului portughez.
Începând cu 1 ianuarie 2014, rata de impozitare variază în funcţie de activităţile şi veniturile
întreprinderii:
- Societăţile rezidente care exersează ca obiect principal activitate comercială,
industrială sau agricolă: 17% pentru venituri sub 15 000 euro; 22% pentru veniturile
peste 15 000 euro;
- Societăţile rezidente care nu exersează ca obiect principal activităţi comerciale,
industriale sau agricole: 21,5%;
Sistemul fiscal portughez aplică tehnici de amortizare, provizioane, eliminarea dublei
impuneri şi reportul deficitelor pe ultimele şase exerciţii financiare.
5.5 Impozitul pe Veniturile Persoanelor Fizice (Imposto sobre o Rendimento das
Pessoas Singulares – IRS)
18
IRS se aplică persoanelor considerate de legea fiscală ca rezidente pe teritoriul naţional
portughez, care sunt impozabile pe totalitatea veniturilor lor, adică indiferent de ţară de
origine unde sunt obţinute.
Categoriile de venituri impozabile în materie de IRS sunt: veniturile salariale (impozit
prelevat la sursă); venituri profesionale (venituri provenind din activităţi de întreprindere şi
venituri din profesii liberale); venituri de capital; venituri imobiliare; pensiile.
6. SISTEMUL FINANCIAR – BANCAR ÎN PORTUGALIA
6.1 Structura sistemului bancar
Banco de Portugal (Banca Naţională a Portugaliei) are rol de autoritate de reglementare.
Caixa Geral de Depósitos (CGD), Banco Comercial Português (BCP), Novo Banco şi Banco
Santader Totta sunt primele patru bănci din Portugalia, deţinând împreună peste 60% din
activele totale din sectorul bancar.
Alte bănci internaţionale prezente pe piaţa portugheză, cum ar fi BNP Paribas SA, BBVA,
Barclays Bank, deţin circa 20% din activele totale din sectorul bancar portughez.
6.2 Mijloace de plată în tranzacţiilor comerciale
În relaţiile comerciale consumator/întreprinderi (business to consumer – B2C), plăţile se
efectuează în cea mai mare parte prin debit direct (cartão de débito) prin intermediul reţelei
interbancare Multibanco.
În tranzacţiile comerciale (business to business – B2B), se distinge, în ordine descrescătoare,
utilizarea următoarelor mijloace de plată:
Cardul bancar şi reţeaua Multibanco
Sistemul „Multibanco” constituie o reţea de peste 14.000 de distribuitoare automatice
repartizate pe ansamblul teritoriului portughez, care a asigurat peste 85% din plăţile efectuate
în 2015.
Sistemul „Multibanco” este un mijloc de plată rapid şi eficient, permiţând efectuarea a peste
60 de operaţii diferite, cum ar fi: retrageri de numerar; viramente între clienţii de la aceeaşi
bancă sau bănci diferite; consultarea soldurilor; plata serviciilor (apă, electricitate, telefon,
gaz etc.), impozite şi taxe, schimbări de coduri, încărcarea telefoanelor mobile, plata taxelor
şcolare, rezervarea de bilete de tren sau spectacole etc.
Cardurile de debit din reţeaua interbancară Multibanco (ca Maestro, Cirrus, Visa Electron)
sunt folosite pentru orice operaţie bancară obişnuită.
Prelevarea automată (débito directo)
19
Acest mijloc de plată este curent la plata cheltuielilor curente cu facturile de electricitate,
telefon etc.
Viramentul (transferência a crédito)
Acest mijloc de plată este foarte sigur şi rapid. Viramentele pot fi efectuate pe cale
electronică sau curier. La viramentele efectuate în cadrul Uniunii Europene trebuie precizate
coordonatele bancare: SWIFT şi IBAN.
Cecul de bancă (cheque)
Se constată un declin foarte important al utilizării cecului în Portugalia. Se recomandă
folosirea unei bănci de prim ordin. Deşi este un delict, emiterea de cecuri fără provizioane
este frecventă. Cecurile constituie un mijloc de plată cu risc pentru beneficiari.
Efectele de comerţ
Aceste mijloace de plată (scrisoare de credit – letra de crédito; scrisoare de schimb – letra de
câmbio) sunt puţin utilizate în relaţiile comerciale B2B însă sunt recomandabile în primele
tranzacţii comerciale cu un partener local. Avantajul tehnic al acestor mijloace de plată este
securitatea, deoarece în principiu garanţia bancară este totală deoarece constituie titluri
executive, permiţând recunoaşterea datoriei fără a mai trece printr-o procedură judiciară.
Termene de plată şi litigii
În Portugalia, termenul legal de plată este de 30 zile, dacă părţile nu convin altfel în contract.
În practică, întârzierile la plată sunt destul de frecvente în Portugalia, motiv pentru care
Ministerul Justiţiei a introdus un serviciu on-line dematerializat pentru declanşarea unei
proceduri care să permită recuperarea creanţelor. Detalii pe site-ul Internet:
http://www.citius.mj-pt/Portal/consultas/Injuncoes/Injuncoes.aspx.
Reprezentarea de către un avocat este obligatorie numai pentru litigiile care depăşesc 5.000
euro.
7. LEGISLAŢIA MUNCII
Salariu minim legal – 557 euro lunar brut, remuneraţie plătită lunar, 14 salarii pe an.
Durata legală de muncă - 8 ore pe zi sau 40 de ore pe săptămână.
Ore suplimentare - Variabile în funcţie de mărimea întreprinderii: maximum 175 de ore
anual pentru micro-întreprinderi şi întreprinderi mici (mai puţin de 50 de lucrători) şi 150 de
ore pentru întreprinderile mari şi mijlocii (peste 50 de lucrători).
Vârsta de pensionare – 66 ani (pensionare anticipată începând cu 55 ani)
Perioada de încercare – pentru contractele cu durata nedeterminată între 90 şi 240 zile;
pentru contractele sub 6 luni: 15 zile.
Concedii plătite – 22 zile; 13 zile de sărbători naţionale plus 1 zi de sărbătoare municipală.
Concediu de maternitate – între 4 luni (100% din remuneraţie) şi 5 luni (80% din
remuneraţie), integral plătite de Asigurările Sociale.
Concediu de boală – Asigurările Sociale plătesc între 65% şi 75% din remuneraţia zilnică,
conform duratei de boală.
Particularitate portugheză: chitanţe verzi („recibos verdes”) pentru prestări de servicii
20
Legislaţia muncii, deosebit de rigidă în Portugalia, a generat un dispozitiv alternativ care
permite prestarea punctuală de servicii. Orice persoană care doreşte să efectueze o prestaţie
facturată în favoarea unei întreprinderi, însă în afara cadrului unui contract de muncă, poate
să utilizeze contractul prestărilor de servicii, cunoscut sub denumirea de „recibos verdes”.
Este vorba de chitanţe de culoare verde pe care lucrătorii independenţi le folosesc ca factură.
Folosirea acestui sistem este foarte răspândită, deoarece circa 16% din populaţia activă
utilizează „recibos verdes”, adică aproape 900 000 persoane. Regimul „recibos verdes” este
foarte avantajos pentru întreprindere care nu plăteşte nicio cotizaţie patronală. În schimb,
situaţia prestatorului de servicii este destul de precară, deoarece nu beneficiază de asigurări
de şomaj, de concedii de boală sau concedii plătite.
Asigurări sociale
Unităţile angajatoare sunt obligate ca în fiecare lună să depună la oficiile de asigurări sociale
declaraţia de remuneraţie care trebuie să indice pentru fiecare lucrător valoarea remuneraţiei,
timpul de lucru şi cota de asigurări sociale aplicabilă.
Cota generală de asigurări sociale pentru lucrători care prestează activităţi pentru alte
persoane este de 34,75%, din care 23,75% în sarcina angajatorului şi 11% în sarcina
lucrătorului.
Principalele cote de asigurări sociale sunt prezentate în tabelul de mai jos:
Lucrători pentru contul altcuiva Cota de asigurări sociale - %-
Angajator Lucrător Global
Lucrători în general 23,75 11 34,75
Lucrători pe cont propriu - - 29,6
Lucrători cu contract de foarte scurtă durată 26,1 - 26,1
Lucrători cu activit. agricole 22,3 11 33,3
Producători agricoli - - 28,3
Lucrători în pescuitul local şi de coastă 21 8 29
8. INFORMAŢII PRACTICE PORTUGALIA
Formalităţi de intrare şi ieşire Portugalia: se aplică normele comunitare.
Sărbători oficiale (zile nelucrătoare) în 2018: 1 ianuarie (Noul An); 9 februarie (Carnaval);
30 martie (Vinerea Mare); 1 Aprilie (Paștele - duminica); 25 aprilie (Ziua Libertăţii -
aniversarea Revoluţiei din 1974); 1 Mai ( Ziua Muncii); 31 Mai (Corpul lui Iisus); 10 iunie
(Ziua Portugaliei – ziua naţională); 15 august (Assunção); 5 Octombrie (Ziua infiintarii
Republicii); 1 noiembrie (Ziua Sfinţilor); 1 Decembrie (Ziua Independenței); 8 decembrie
(Zămislirea Sfintei Fecioare); 25 decembrie (Crăciunul).
Fus orar: WET (UTC 0): Vara: WEST (UTC +1)
Cod telefon: +351
Cod Internet: .pt
Cod ISO: PRT
Moneda: Euro. Portugalia a intrat în Zona Economică Europeană la 1 ianuarie 1999, cursul
de schimb fiind 1 euro = 200,482 escudos.
21
Program de lucru: Organismele publice deschid între 9:00-12:30 şi 14:00-17:00.
Magazinele sunt deschise, de luni până vineri, între 9:00-13:00 şi 15:00-19:00, şi sâmbăta
între 9:00 şi 13:00. Hyper şi supermarket-urile sunt deschise toate zilele între 10:00 şi 22:00.
9.RELAŢIILE ROMÂNO - PORTUGHEZE
9.1 Relaţiile diplomatice
În 1880, guvernul portughez a recunoscut independenţa de stat a României.
Relaţiile diplomatice dintre cele două ţări au fost stabilite la 31 august / 13 septembrie 1917,
data scrisorii de acreditare a primului reprezentant român în calitate de trimis extraordinar la
Lisabona, în persoana lui Victor Ionescu, deputat. La 7 decembrie 1919, primul reprezentant
portughez şi-a prezentat scrisorile de acreditare la Bucureşti.
Din 1920 funcţionează Legaţia României la Lisabona. În timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, relaţiile diplomatice nu au fost întrerupte. Misiunile diplomatice ale celor două ţări
şi-au încetat activitatea la 20 noiembrie 1945 (cea portugheză) şi la 7 noiembrie 1947 (cea
română).
La 31 mai 1974, relaţiile diplomatice au fost reluate şi ridicate la rang de ambasadă,
România fiind prima ţară est-europeană care a restabilit relaţiile cu Portugalia după revoluţia
„garoafelor” (25 aprilie 1974). În octombrie 1974 şi februarie 1975, au fost acreditaţi
ambasadori rezidenţi la Lisabona şi la Bucureşti.
Reprezentare diplomatică
Misiuni ale României:
Ambasada României în Portugalia: ambasador extraordinar şi plenipotenţiar domnul
Vasile POPOVICI, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 24 octombrie 2011
Consulatul Onorific al României la Porto, consul onorific domnul Emilio Armando
LEITE LOPES
Consulatul Onorific al României la Faro, consul onorific domnul Carlos TEIXEIRA
MACHADO
Consulatul Onorific al României la Estoril, consul onorific domnul Alain BONTE
Misiuni în România:
Ambasada Republicii Portugheze în România: João-Bernardo WEINSTEIN, ambasador
extraordinar şi plenipotenţiar, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 16 octombrie
2013
Cele mai recente vizite:
22
La nivel de Preşedinte:
în Portugalia: 30-31 octombrie 2003
în România: 16-18 iunie 2015.
La nivel de Premier:
în Portugalia: 13 iulie 2007
în România: 28-29 septembrie 2014 (vicepremier).
La nivel de ministru de externe:
în Portugalia: 1-2 iunie 2014
Ministrul portughez al afacerilor externe a făcut parte din delegaţia care l-a însoţit pe
Preşedintele Portugaliei în cadrul vizitei de stat în România, din perioada 16-18 iunie 2015.
9.2 Relaţiile economice şi comerciale româno - portugheze
9.2.1 Cadrul juridic
În conformitate cu statutul de membre ale UE, între România şi Portugalia, relaţiile
comerciale sunt complet liberalizate.
Portugalia este un partener comercial în continuă ascensiune pentru România. Principalul
obiectiv economic al României în relaţia bilaterală îl constituie obţinerea unui sold pozitiv al
balanţei comerciale şi atragerea de investiţii în România (proiecte de cooperare). Companiile
portugheze au devenit mult mai interesate de România în perioada de după aderarea la UE.
9.2.2 Situaţia schimburilor comerciale româno - portugheze în ultimii ani se prezintă
astfel:
Mil. EUR
În anul 2016, schimburile comerciale dintre România și Portugalia au ajuns la 610.1 milioane
de euro, în creștere cu 25% faţă de anul 2015 (488.5 milioane de euro), cel mai mare nivel
înregistrat în istoria relaţiilor economice româno-portugheze. Trendul ascendent al schimburilor
comerciale s-a menținut și în 2017, prezentând potențial de depășire a nivelului înregistrat în
2017:
• Statisticile la 9 luni pentru 2017 indică faptul că volumul total al schimburilor comerciale
dintre România și Portugalia a fost de 502,97 milioane de euro (în creștere cu 25%, locul 16 in
UE, cea mai mare creștere procentuală anuală din UE, pondere de 0,49% în total schimburi
comerciale);
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2016
(9 luni)
2017 (9 luni)
TOTAL 260,93 304,08 357,84 412,00 392,17 431,41 472,15 488,16 610,10 403,77 502,97
Export 118,69 171,36 168,48 181,05 154.72 175,09 194,66 208,07 227,40 126,81 214,31
Import 142,24 132,72 189,36 230,95 237,45 256,32 277,49 280,09 382,70 276,95 288,66
Sold -23,54 38,65 -20,88 -49,90 -82,73 -81,23 -82,82 -72,020 -155,30 -150,15 -74,35
23
• Exportul a fost de 214,31 milioane de euro (în creștere cu 69%, locul 17 in UE, cea mai
mare creștere procentuală anuală din UE, pondere de 0,46% în total export);
• Importul a fost de 288,66 milioane de euro (în creștere cu 4%, locul 18 in UE, pondere
0,52% in total import);
• Soldul comercial înregistrat a fost de -74,35 milioane Euro (+ 75 milioane de euro în
favoarea balanței comerciale românești în comparație cu aceeași perioadă a anului trecut).
Principalele produse exportate de țara noastră au făcut parte din grupele: produse ale regnului
vegetal (37%), maşini, aparate şi echipamente electrice (15,1%), vehicule şi echipamente de
transport (14,9%), articole metalice (8,2%), mase plastice şi cauciuc (5,7%), mărfuri si produse
diverse (6,1%), materiale textile si articole din acestea (2,3%) și lemn şi articole din lemn
(1,5%).
9.2.3 Investiţiile şi cooperarea economică România – Portugalia
În ceea ce privește investițiile, conform datelor ONRC la nivelul lunii noiembrie 2017,
Portugalia se situează pe locul 21 în rândul ţărilor cu investiţii străine în România, cu un capital
investit de 253 milioane euro şi un număr de 597 societăţi comerciale cu participare de capital
portughez.
Anul 2017 s-a caracterizat prin menţinerea interesului de afaceri al unor mari grupuri
industriale, atât pentru continuarea prezenţei în România, cât şi pentru dezvoltarea unor noi
proiecte de investiţii, cu precădere în domeniile real estate – centre comerciale, industria de
apărare, servicii medicale, producţia de componente pentru industria automobilului, energie
regenerabilă, infrastructuri rutiere, construcţii, biocombustibili etc. În perioada ianuarie-
noiembrie 2017 au fost înmatriculate 8 noi societăți comerciale portugheze. Capitalul social
portughez nou (subscris și/sau majorări de capital) a fost de 8 milioane de EUR.
9.2.4 Potențialul pieței portugheze pentru dezvoltarea de afaceri
Domeniile de cooperare RO-PT ar putea include:
- start-up-uri - se remarcă faptul că modelul de dezvoltarea economică al Portugaliei pune
accent pe valoarea adăugată pe care o aduc start-up-urile. Astfel, oportunitățile de cooperare
româno-portugheze ar putea să vizeze inclusiv promovarea reciprocă a startup-urilor
inovative din domeniul tehnologiei, prin oferirea de facilități pentru orientarea pe piață,
coordonarea între cele două guverne, investitori, incubatoare, consultanți, universități și
instituții de cercetare / dezvoltare, pentru a consolida sectorul start-up în ambele țări, cu
scopul de a ajuta startup-urile pe tot parcursul ciclului lor de viață în aspecte ce țin de
finanțare.
- turism - consolidarea exportului de servicii turistice românești (incoming), date fiind
demersurile recente ale Ambasadei de consolidare a dialogului de afaceri româno-portughez
în domeniul turismului, având ca scop introducerea României ca destinație turistică în listele
operatorilor turistici portughezi; se va semna și un Acord de cooperare în domeniul
turismului între Ministerul Economiei din Portugalia și Ministerul Turismului din România;
24
- sectorul agroalimentar – fiind vizate (i) continuarea dezvoltării de proiecte de investitii
portugheze în România în domeniul agriculturii, dat fiind interesul manifestat recent de
companii portugheze privind produsele bio produse din România (ex. culturile de tomate sau
uleiul de floarea soarelui) și (ii) exportul direct de cereale din țara noastră către Portugalia,
inclusiv către Regiunea Autonomă Azore;
- industria textilă - în contextul în care sectorul a avut în 2016 o cifră de afaceri de 7,5 mld
EUR, exportă anual în valoare de 5,07 mld EUR, reprezentând 10% din total exporturi
portugheze, iar achizițiile anuale de pe piețele externe (importuri) depășesc 4 mld EUR. PT
are expertiză atât în producția de textile tradiționale, cât și în producția de textilele tehnice,
cum ar fi materialele de protecție (ex. uniforme militare), structuri aeronave (54% textile),
structuri autoturisme (ex. tapițerii), etc.
- shipping-ul - dat fiind interesul de cooperare manifestat recent de partea portugheză,
inclusiv primarul orașului Porto și președintele CCIP;
- industria de apărare – încheierea de parteneriate comerciale româno-portugheze care să
vizeze unităţi de producţie în România şi Portugalia în aeronautică, electronice, comunicații,
producția de textile tehnice militare, etc.
Sunt vizate în mod special parteneriatele de afaceri care oferă posibilitatea atragerii de
fonduri europene, precum și implicarea unor parteneri de pe piețele terțe.
(Red. Adela Condurache-Fedorca, secretar economic)
Ianuarie 2018
25
ANEXA I
COMPOZIŢIA CELUI DE AL XXI-LEA
GUVERN CONSTITUŢIONAL AL PORTUGALIEI
(investit la 26 noiembrie 2015)
Antonio COSTA, Prim-Ministru
Mário Centeno Ministrul Finanţelor
Augusto Santos Silva Ministrul Afacerilor Externe
José Alberto Azeredo Lopes Ministrul Apărării Naţionale
Constança Urbano de Sousa Ministrul Administraţiei Interne
Francisca Van Dunem Ministrul Justiţiei
Maria Manuel Leitao Marques Ministrul Preşedinţiei Consiliului de Miniştri şi
al Afacerilor Parlamentare
Manuel Caldeira Cabral Ministrul Economiei
Pedro Marques Ministrul Amenajării Teritoriale şi Infrastructurii
Luís Capoulas Santos Ministrul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării
Rurale
Adalberto Campos Fernandes Ministrul Sănătăţii
Manuel Heitor Ministrul Ştiinţei, Tehnologiei și
Învățământului Superior
José António Vieira da Silva Ministrul Solidarităţii, Locurilor de Muncă şi
Asigurărilor Sociale
João Soares Ministrul Culturii
Tiago Brandão Rodrigues Ministrul Educației
João Pedro Matos Fernandes Ministerul Mediului
Ana Paula Vitorino Ministrul Mării
26
ANEXA II
PROGRAM TÂRGURI 2018 PORTUGALIA
LISTĂ TÂRGURI ȘI MANIFESTĂRI EXPOZIȚIONALE INTERNAȚIONALE
ORGANIZATE ÎN PORTUGALIA ÎN 2016
Denumire Perioada Detalii/Organizatori Date de contact
1. TÂRGURI ȘI SALOANE INTERNAȚIONALE MARI, DE NIVEL MONDIAL:
WEB SUMMIT
2018 – Lisabona
Cel mai important
summit din lume
dedicat tehnologiei
5-8.11
https://websummit.net/
Organizator: Connected Intelligence
Limited, Irlanda
- Peste 42.000 de participanți
din 143 de țări;
- Participă companii de toate
dimensiunile, începând cu
start-up-uri și terminând cu
giganții industriei: Google,
Microsoft, Apple, IBM,
Facebook, Twitter, Samsung,
Intel, Amazon, etc.
Email: [email protected]
Tel: +353 1 4433170
BTL - Lisabona
Târg internațional
de turism
28.02- 4.03
www.btl.fil.pt
Organizatori: AIP – Asociația
Portugheză pentru Industrie
Manager târg:
Fátima Vila Maior
Tel: (+351) 218 921 580
2. TÂRGURI IMPORTANTE CU SPECIFIC CREATIV-INOVATIV, ENERGIE, IT ȘI DESIGN
GREEN BUSINESS
WEEK – Lisabona
Eficiență energetică,
Energie
regenerabilă,
Mobilitate electrică
11-13.04
http://greenbusinessweek.fil.pt
Organizatori: AIP – Asociația
Portugheză pentru Industrie și
Ministerul Mediului, Planificării
Teritoariale și a Energiei din Portugalia
Director târg:
Tel.: (+351) 218 921 500
Manager târg:
Tel.: (+351) 218 921 542
27
FIA – Lisabona
Târg internațional
de artizanat
23.06 - 1.07
www.artesanato.fil.pt
Organizatori: AIP – Asociația
Portugheză pentru Industrie
Manager târg:
Cassilda Matias
Tel: +351 218 921 538
3. TÂRGURI RELEVANTE PENTRU PROMOVAREA PRODUSELOR ROMÂNEȘTI
EXPOMECANICA
– Porto
Salon internațional
de echipamente și
soluții mecanice
20-22.04
http://www.expomecanica.pt/
Organizatori: EXPONOR – Asociația
Portugheză pentru Manifestări
Expoziționale Nord
Tel: +351 22 998 1473
E:mail: [email protected]
28
ANEXA III
ADRESE UTILE ÎN RELAŢIILE ECONOMICE ROMÂNIA / PORTUGALIA
A. În Portugalia
Ambasada României din Lisabona Rua de São Caetano nº 5,
1200-828 LISBOA - Portugal
Tel.: 00351 213 968 812 ; fax : 00351 213 960 984
Web: http://lisabona.mae.ro; e-mail: [email protected]
Şeful misiunii: Ioana BIVOLARU, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar
Biroul de Promovare Comercial-Economică Lisabona
Rua de São Caetano nº 5,
1200-828 LISBOA - Portugal
Adela CONDURACHE-FEDORCA, secretar economic
Tel. : 00351 213 960 765 ; fax. 00351 213 960 984
E-mail: [email protected]
CCPCPR – Câmara de Comércio e Promocao Cultural Portugal – Roménia
Camera de Comerţ şi Promovare Culturală Portugalia - România
Mirela ȘUTA, Președinte
Avenida da Liberdade, 3-3 sala 11
1250-139, Lisboa – Portugal
Tel.: +351 913 466 242;
E-mail: [email protected]
Consulado Honorário da Roménia no ESTORIL
Dr. Alain BONTE, Cônsul Honorário da Roménia no Estoril
Rua dos Bem Lembrados, 141, MANIQUE
2645-471 ALCABIDECHE, Portugal
Tel.: +351 214 449 666; fax: +351 214 449 667
E-mail: [email protected]
B. În România
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat
Calea Victoriei nr. 159 – sector 1, Bucureşti
Departamentul de Comerţ Exterior
Tel.: 00 40 21 40 10 504; fax: 00 40 21 40 10 594
E-mail: [email protected]
Web: www.imm.gov.ro, www.portaldecomert.ro
29
Ambasada Portugaliei la Bucureşti:
Strada Paris 55, Bucureşti
Tel:. 00 40 21 230 41 36 ; fax : 00 40 21 230 41 30
E-mail: [email protected]
Biroul AICEP (Agenţia pentru Investiţii şi Comerţ Exterior a Portugaliei) la Bucureşti Bd Magheru nr. 24, etaj 1, ap. 16
Consilier economic dl. Nuno Lima Leite, rezident la Varşovia, Polonia
Asistentă d-na Elena Branco
Tel.: 00 40 21 315 37 73; fax: 00 40 21 315 37 93
E-mail: [email protected]
CCIBRP – Camera de Comerț și Industrie Bilaterală România-Portugalia
Alain Bonte, Președinte
Tel: +40 729 819 122
Tel: +40 21 312 9370
E-mail: [email protected]
Website: www.ccibrp.ro
Adresa: Str. Nicolae Filipescu 39-41, sector 2, București, Romania
30
ANEXA IV
ADRESE UTILE ÎN PORTUGALIA
A. ORGANISME GUVERNAMENTALE ÎN PORTUGALIA
Governo de Portugal (Guvernul Portugaliei)
Web: www.portugal.gov.pt
Ministério da Economia (Ministerul Economiei )
Rua da Horta Seca no. 15, Lisabona, tel. 00351-21-7911800, fax: 00351-21-7932210
Website: www.min-economia.pt;
Direcção-Geral das Actividades Económicas (Direcţia Generala a Activităţilor
Economice)
Avenida Visconde de Valmor, 72
1069-041 Lisboa
Tel.: +351 217 919 100; fax: +351 217 965 158
E-mail: [email protected]
Web: www.dgae.min-economia.pt
Direcção-Geral de Energia e Geologia
Avenida 5 de Outubro, 87
1069-039 Lisboa
Tel.: +351 217 922 700 /+351 217 922 800; fax: +351 217 939 540
E-mail: [email protected]
Web: www.dgeg.pt
AICEP (Agenţia de Investiţii şi Comerţ Exterior a Portugaliei)
Avenida 5 de Outubro 101, Lisabona, tel. 00351-21-7909500, fax 00351-21-
7970186, Web: www.portugalglobal.pt
Instituto de Apoio às Médias Empresas e à Inovação – IAPMEI (Institutul de
Sprijin pentru IMM-uri şi Inovaţie)
Estrada do Poço do Luminar, Campus do Luminar, Edifício A, 1649-038 Lisboa
Tel.: +351 213 836 268; fax: + 351 213 836 211
Web: www.iapmei.pt.
Agência de Inovação
Estrada do Poço do Luminar, Campus do Luminar, Edifício O – 1º andar
1649-038 Lisboa
Tel: +351 214 232 100; fax: +351 214 232 101
E-mail: [email protected]
Web: www.adi.pt
Turismo de Portugal
Rua Ivone Silva, Lote 6
31
1050-124 Lisboa
Tel.: +351 211 140 200; fax: +351 211 140 830
E-mail: [email protected]
Web: turismodeportugal.pt
Ministério dos Negócios Estrangeiros (Ministerul Afacerilor Externe)
Palacio das Necessidades – Largo das Relvas 1399, Lisboa
Tel.: +351 213 970 201, fax : 351 213 970 202
Web: www.mne.gov.pt.
B. ENTITĂŢI ŞI ORGANISME DE REGLEMENARE ŞI LICENŢIERE
Autoridade da Concorrência
Avenida de Berna, 19
1050-037 Lisboa
Tel.: +351 217 902 000; fax: +351 217 902 099
E-mail: [email protected]
Web: www.concorrencia.pt
Agência Portuguesa do Ambiente - APA (Agentia Portugheza de Mediu)
Rua de Murguiera, 9/9ª, Zambujal, Apartado 7585
2611-865 Amadaro
Tel:: +351 214 728 200; fax:+351 214 719 074
Web: www.apambiente.pt
Autoridade Nacional de Comunicações (ANACOM)
Avenida José Malhoa, 12
1099-017 Lisboa
Tel.: +351217 211 000; fax: +351 217 211 001
E-mail: [email protected]
Web: www.anacom.pt
Autoridade para a Segurança Alimentar e Económica (ASAE)
Avenida Conde de Valbom, 98
1069-185 Lisboa
Tel.: +351 217 983 600; fax: +351 217 983 654
E-mail: [email protected]
Web: www.asae.pt
Entidade Reguladora dos Serviços Energéticos (ERSE)
Rua Dom Cristóvão da Gama, 1 – 3º andar
1400-113 Lisboa
Tel.: + 351 213 033 200; fax: +351 213 033 201
E-mail: [email protected]
Web: www.erse.pt
32
Entidade Reguladora dos Serviços se Águas e Resíduos (ERSAR)
Centro Empresarial Torres de Lisboa
Rua Tomás da Fonseca, Torre G – 8º andar
1600-209 Lisboa
Tel.: + 351 210 052 200; fax: +351 210 052 259
E-mail: [email protected]
Web: www.ersar.pt
Instituto Nacional da Propriedade Industrial (INPI)
Campo das Cebolas
1149-035 Lisboa
Tel.: +351 218 818 100; fax: +351 218 869 859
E-mail: [email protected]
Web: www.marcasepatentes.pt
Comissão de Mercado de Valores Mobiliários (CNVM)
Avenida da Liberdade, 252
1056-801 Lisboa
Tel.: +351 213 177 00; fax: +351 213 537 077
E-mail: [email protected]
Web: www.cmvm.pt
Registo Nacional de Pessoas Colectivas (RNPC) – Înscriere Firme
Praça Silvestre Pinheiro Ferreira, 1C, Apartado 4064
1501-Lisboa
Tel.: +351 217 714 300; fax: +351 217 783 724
E-mail: [email protected]
C. ORGANISME NEGUVERNAMENTALE – ASOCIATII INDUSTRIALE,
ASSOCIAÇÃO INDUSTRIAL PORTUGUESA – AIP, Lisboa, Praça das Industrias,
Apartado 3200 EC Junqueira,1301-965 Lisboa, pagina web www.aip.pt.
ASSOCIAÇÃO EMPRESARIAL DE PORTUGAL – AEP, 4450-617 Leça da Palmeira,
Porto, tel. 00351-229981580/00, fax 229957017, pagina web www.aeportugal.com.