P OVE ST I.

Icin Creangh

POVESTIR{

@*

CUPRINS

Cronol,ogie

POVESTI

Soacracutreinurori .,...:..... ....... llCapracutreiiezi . ....:...22Pungulacudoibani . . . . . l

DdnilnPrepeleac ........43Povesteaporcului. .:.:..Povestea lui'Stan Palitul

PovestealuiHarap-Alb ...rr9Fata babei gi fata mogneagului . . . ry6'IvanTurbincd.... ......2c,6

POVESTIRI

Poveste ......:.lvloE,NriehiforColcariul ...... ....., ...232Povesteaunuiomleneq .....,i .. 263

MogtronRoatir ...262CincipAni :. . .i....... ........?23IoanRoatigiVod5Cuza.. ,.. ... a8o

Picall ..... ?BB

Inul qi clmega

Aculgibarosul ...Ursulpdcilitdevulpe ....:. ...;.!...3oo,

i:ffj.#

' ,.W

tr

' til

,.i.

{t

' ,iiii'

:, '):.

l'1.

#1l:ll

ffi

ffi

Prefa!5 la povegtile mele

Iubite cititor,

Multeprostii veifi ci,tit, d,e cd,nd, eqti.

Citeqte, rogu-te, qi aceste qi pe und,e-i ved,ea cd'

nu-fi vin la socoteald,, ia pana i,n rnd,nd, qi d'd' qi tu alt-

ceva mai bun la iveald,, cd,ci eu at6,ta m-am priceput qi

at6,ta amfd,cut.Autorul

SOACRACU TREI NURORI

Hr" od"t5 o babi, care avea trei feciori nalli ca

niqte brazi qi tari de virtute, dar slabi de minte.O rlzeqie destul de mare, casa bdtrAneascd cu

toat5 pojijia ei, o vie cu livadl frumoasd, vite gi

multe plsdri alcdtuiau gospoderia babei. Pe l6ng5acestea mai avea strAnse qi pdrilule albe pentruzile negre; clci lega paraua cu zece noduri Ei tre-mura dupl ban.

Pentru a nu rdzle{i feciorii de pe lAngi sine,mai duri incd doul case al5tureo una la dreapta gi

alta de-a stdnga celei b5trAneEti. Dar tot atunci lu5hotdrAre nestrlmutatl a lind feciorii Ei viitoarelenurori pe lAng5 sine - in casa bstrAneasci - qi anu orAndui nimic pentru impdr{eal5 p6ni aproape

de moartea sa. AEa flcu; Ei-i rddea inima babeide bucurie cAnd gdndea numai cAt de fericitl are

sI fie, ajutatl de feciori qi mAngdiatl de viitoarelenurori. Ba de multe ori zicea in sine: ,,Voi privighea

Ion Creangl

nurorile, le-oi pune la lucru, le-oi struni Ei nu le-oildsa nici pas a iegi din casi, in lipsa feci.orilor mei.

Soacri-rnea - fie-i {5rna uqoar5! - aga a fdcut cu

mine. Si blrbatu-rneu - Dumnezeu sI mi-l ierte! *nu s-a putut plAnge cd tr-am ingelat sau i-arn risipitcflsir; ... deEi edteodatl erau b5nuiele... Ei mI pro-bozea. .. dar acum s-au trecut toate!"

Tustrei feciorii babei unoblau in clrdugie gi

c6-stigau mulli bani. Celui rnai mare ii venea vre-mea de insurat, qi baba, sim{ind asta, umbla val-vArtej sd-i glseascd mireasi; Ei in cinci-Ease sate,

abia-abia putu nimeri una dupl placul ei: nu prea

tAniri, nalte qi uscSliv5, insl robace qi supus5.

Feciorul nu iegi din hotlr6rea maicf,-sa, nunta se

f[cu Ei baba iqi lu5 c6maEa de soacrS, ba incl netd-iatd la guri, care insemneazd. cI soacra nu trebuiesi fie cu gura mare gi si tot cArteascl de toate cele.

DupE ce s-a sfArEit nunta, feciorii s-au dus intreaba lor, iar nora rimase cu soacra. Chiar in acea

zi, cltre sear5, baba incepu sI puni la cale vialanurori-sa. Pentru babf,,'sita noui nu mai avea

loc in cui. ,,De ce mi-am flcut cleqte? ca si nu mIard'., zicea ea. Apoi se suie iute in pod qi coboaride acolo un qtiubei cu pene rimase tocmai de larlposata soacrd-sa, nigte chite de cdnepl gi vreodoul dimerlii de pisat.

-Iatd ce am gdndit eu, noro, ci po{i lucra nop-

{ile. Piua-i in c[soaia de al5ture, fusele in oboroc

Poveqti

sub pat, iar furca dupl horn. Cdnd te-i sdtura de

strujit pene, vei pisa milai; gi cdnd a veni bar-batu-tiu de la drum, vom face plachie cu costi{ede porc, de cele afumate, din pod, si, Doamne,bine vom mdnca! Acum deodatS, p$nd te-i maiodihni, ia furca 1n br6u, qi pAnI mdine-dimineal5s5 glteEti fuioarele aceste de tors, penele de strujitqi mllaiul de pisat. Eu m5las pu{in, cI mi-a trecutciolan peste ciolan cu nunta voastr6. Dar tu si qtiicI eu dorm iepureEte; Ei pe l6ngd iEti doi ochi, maiam unul la ceaf5, care qede purure deschis Ei cucare vdd, qi noaptea qi ziua, tot ce se face prin casI.Ai in{eles ce !i-am spus?

-Da, mf,muc5. Numai ceva de mdncare...

-De mdncare? O ceapi, un usturoi q-o bucatide mimiligi rece din poli15 sunt destul pentru o

nevasti tAndri ca tine... Lapte, brdnzS, unt gi oudde-am putea sclipui sI ducem in tdrg ca sI facemceva parale; cdci casa s-a mai ingreuiat cu unm6ncdu si eu nu vreau si-mi pierd com6ndul.

Apoi, cdnd inserd, baba se culci in pat, cu fa{ala perete, ca sh n-o supere lumina de la opai{, maidAnd a ln{elege nurori-sa c6 are s-o privigheze; darsomnul o cuprinse indatS, Ei habar n-avea de .ce

face nor5-sa. Pe cAnd soacra horlia, dormind dus5,blajina norl migiia prin casi; acugi la strujit pene,acuEi imbala tortul, acuqi pisa mllaiul gi-l vAnturade buc. $i dacl Eno chi, sepunea pe gene-i, ea indati

r3

r+ Ion CreangS

iua apd rece Ei-qi spSla fata, ca nu cumva s-o vadineadormita soacrb Ei s5-i binuiasci. Asa se muncibiata nord pina dupi miezul nop{ii; dar, despre

ziu5, somnul o dobori, Ei adormi Ei ea intre pene,

caiere, fusele cu tort Ei bucul de m5lai. Baba, care

se culcase odati cu glinile, se sculd cu noaptea-n

cap qi incepu a trAnti q-a plesni prin casf,, inc6t

biata nord, care de-abia a{ipise, de voie, de nevoie,

trebui sI se scoale, sI slrute mAna soacrei si s5-i

arate ce-a lucrat. lncet-incet, nora s-a dat la brazdd,

qi baba era mullumitd cu alegerea ce-a f5cut. Peste

cAteva zile, cirduqii sosesc, qi tAnira nevast5;

vdzAndu-gi blrbalelul, mai uitl din cele necazuri!

Nu trece mult, gi baba pune la cale gi pe fecio-

rul cel mijlociu, Ei-Ei ia un suflet de nori intocmaidupi chipul gi aseminarea celei dintAi, cu deo-

sebire numai ci aceasta era mai in vdrstd gi ceva

incruciEati, dar foc de harnicl.DupI nunt5, feciorii se duc iardEi in c5.r5u-

Eie qi nurorile rimdn iar cu soacra acasd. Dup[obicei, ea le dI de lucru cu misuri Ei, curn inse-reazd, se culc5, spunAnd nurorilor sd fie harnice

Ei d6ndu-le de grijn ca nu cumva si adoarm5, cf, le

vede ochiul cel neadormit.Nora cea mai mare tilmici apoi celeilalte des-

pre ochiul soacr5=sa cel atoatevdzdtor, Ei aga, una

pe alta se indemnau la treabi, gi lucrul ieEea gArlidin mAinile 1or. IarI soacra huzurea de bine.

Povegti

Dar binele, cAteodat5, aqteaptd Ei r5u. Nu trecetocmai mult, Ei vine vremea de insurat qi fecioru-lui cel mic. Baba insl voia cu orice chip si aibl o

troi!5 nedesplrlit[ de nurori... de aceea si chitiseuna de mai inainte. Dar nu-i totdeauna cum se

chiteEte, ce-i gi cum se nimereEte. intr-o bunldiminea{i, feciorul mamei ii qi aduce o norl pe

cuptor. Baba se scarmdnl pe cap, di la deal, dl lavale, dar n-are ce face, gi, de voie, de nevoie, nuntas-a f5cut, qi pace bunS!

Dupi nunti, blrbalii din nou se duc la treabalor qi nurorile rlmdn iar cu soacra acasl. Baba

iariEi le de de lucru cu misurl Ei, cum vine seara,

se culcf, dupd obicei" Cele doui nurori, vizdnd pe

cea mai tAnir5 codindu-se la treabi, ii zic:*Da' nu te tot codi, cI mlmuca ne vede.

-Cum? Eu o v5d ci doarme. Ce fel de treabi e

aceasta? Noi si lucrlm, qi ea sI doarmi?!

-Nu ciuta ci horiieEte, zise cea mijlocie,mdmuca are la ceafi un ochi neadormit, cu care

vede tot ce facem, E-apoi tu nu Etii cine-i mimuca,n-ai mAncat niciodatl moarea ei.

- La ceafS?... vede toate? n-am mAncat moareaei?... Bine cI mi-am adus aminte... Dar ce mdn-c5m noi, fetelor hei?

-Ia, r[bdiri prijite, dragl cumni{ic5... Iardacd eEti flemende, ia gi tu o bucatl de mlmiligi

r5

din collar gi cu nigte ceapi qi minAnc5.

t6 Ion Creangd

-Ceap5 cu mimiligi? d-apoi neam de neamul

meu n-a mAncat aga bucate! Da' sl5nini nu-i inpod? unt nu-i? ou5 nu sunt?

-Ba sunt de toate, ziserl cele doud, dar sunt ale

mdmucli.

-Eu cred cI tot ce-i a mimucii e E-al nostru gi

ce-i al nostru e q-al ei. Fetelor h5i! S-a trecut de

qag5. Voi lucrali, ci eu mI duc sI pregltesc ceva

de-a mAnciri; Etii cold, ceva mai omeneqte; q-acuEi

vi chem qi pe voi.

-Doamne, ce vorbl {i-a ieqit din guri! zisericele dou5. Vrei si ne-aprindem paie in cap? sI ne

zvdrld,baba pe drum?

- Las' dacl v-a durea capul! CAnd v-a intreba pe

voi, si dali vina pe mine qi sI lisali si vorbesc eu

pentru toate.

-Apoi dar... dII!... fd cum gtii; numai sd nu ne

bagi Ei pe noi in belea.

-Hai, fetelor, tdceli, gura v[ meargi; cI nu-ibunl pacea, Ei mi-e dragd gdlceava. $i iese cAntdnd'

Vai, slracul omul prost,

Bun odor la cas-a fost!

Nu trece niciun ceas la mijloc, E-un cuptor de

plScinte, cAliva pui pArpAliti in frigare Ei preji{iin unt, o strlchinoaie de brdnzi cu smdntdnl qi

mlmlligu{a erau gata. Apoi iute cheaml qi pe cele-

lalte doud in bordei, Ei se pun la masl cu toatele.

Poveqti

-Hai, fetelor, mAncali bine Ei pe Domnul l5u-da{i, ci eu md reped in craml s-aduc qi un cofeiel de

vin, ca sI meargl placintele aceste mai bine pe gdt.

DupI ce-au mdncat g-au bSut bine, le-au venit acdnta, ca rusului din gura gdrliciului:

Soacrd,, soacrd,, poamd, acrd,,

De te-ai coo,ce cd,t te-ai coace,

Dulce tot nu te-i mai face;D e t e - ai co a c e to atd, to am,na,

Esti, mai acrd, d,ecd,t coorfla;

Dete-ai coace-un an q-o vard,,

Tot eqti acrd, qi amard,;

Iegi afard, ca o pard.:

Intri-n casd, ca o coasdt

Sezi i,n ung!,i c a un jungft,i.

$-au mAncat, E-au b5ut, q-au c6ntat pAnI au

adormit cu toatele pe loc.

Cdnd se scoalS baba in zori de ziud,, ia nuroridaci ai de unde. Iese afarl speriatS, dA incolo, dIpe dincolo, qi cAnd intrd in bordei, ce sI vadl? bie-tele nurori jeleau pe soacrS-sa... Pene impriEtiatepe jos, fdrmdturi, blide aruncate in toate p5r{ile,cofeielul de vin risturnat, ticlloqie mare!...

-Da' ce-i acolo? strigl baba inspiim6ntat5.

L7

IB Ion Creangl

Nurorile atunci sar arse in picioare; qi cele

mari incep a tremura de fricd, cum e varga, gi laslcapul in jos de ruqine. Iar cea cu pricina rlspunde'

-Da' bine, m5mucS, nu qtii c-au venit tltuca gi

cu mdmuca, Ei le-am ficut de mAncare, qi le-am

scos un cofaiel de vin, gi de aceea ne-am chefaluitqi noi oleaci. Iaca, chiar mai dineoarea s-au dus.

-$i m-auvizut cuscrii cum dormeam?

- D-apoi cum si nu te vaz5, mlmuc[?!

-$-apoi de ce nu m-a!i sculat? MAnca-v-arciuma sivi minAnce!

-D-apoi d5, mlmuci, fetele aceste au spus cd

d-ta vezi tot; Ei de aeeea am gAndit ci eEti m6nioaslpe tituca gi pe m[muca, de nu te scoli. $i ei erau

aqa de mAhnifi, de mai mr le-a ticnit m0ncarea.*Ei, las[, ticf,loaselor, ci vI voi dobzila eu de

acum inainte!

$i de atunci nurorile n-au mai avut zi bunf, incasi cu baba. CAnd iEi aducea ea aminte de puicilecele nadolence Ei boghete, de viniqorul din craml,de risipa ce s-a fdcut cu munca ei, qi c-au vlzut-ocuscrii dormind aEa lafaiati, cum era, cripa de

ciudl Ei rodea in nurori, ium roade cariul in lemn.Se lehlmetiseri pdnl gi cele doul de gura cea

rea a babei; gi cea mai tAnirI glsi acum prilej s5-ifacl pe obraz gi sI orAnduiascl totodatl Ei moq-

tenirea babei prin o diati nemaipomenitd pdnlatunci, Ei iati cum:

Povesti

-Cumnatelor, zise ea intr-o zi, cAnd se aflau sin-gure in vie. Nu putem trdi in casa aceasta de n-ornface toate chipurile si sclpim de hdrca de babe.

-Ei, cum?

-SI face{i cumv-oi invi{a eu, 9i ha}rar sd n-ave!i.

-Ce sd facern? intrebl cea mai mare.* Ia, si d5m busta in cas5 la bab5, si tu s-o iei de

cdnepa dracului gi s-o trlsneEti cu capul de pere-tele cel despre rdsdrit, cAt ii putea; tot aga sI facisi tu cu capul babei, de peretele cel despre apus,

E*apoi ce i-oi mai face si eu, veli vedea voi.

-D-apoi cAnd orveni ai noEtri?

-Atunci, voi sd vi face{i moarte-n p5puEoi, sImr spune{i nici laie, nici balaie. Oi vorbi eu si cuddnEii, si las' dacdva fi ceva!...

Se induplecard gi cele dou5, intrard cu toatelein cas5; luari pe baba de pir E-o izbirl cu capul depereli pdni i-l dogir5. Apoi cea mai t6n5rd, fiindmai gugubali decAt cele dou5, trAnteqte baba inmijlocul casei E-o fr5mArrt5 cu picioarele, q-o ghi-gose,ste ca pe dAnsa; apoi ii scoate limba afari, i*ostrdpunge cu acul Ei i-o presurl cu sare qi cu piper,aEa ci limba lndati se umfli, qi biata soacrl nu maiputu zice nici cdrc! si, slabd Ei stdlcitl cum era, clzula pat bolnavl de moarte. Apoi nurorile, dupi sf5-tuirea celei cu pricina, aEezarl baba intr-un aEter-nut curat, ca sd-qi mai aducl aminte de cAnd eramireas5; gi tiupa aceasta lncepur[ a scoate din lada

r9

lon Creangd

trabei valuri de pAnzd, a-Ei da ghiont una alteia qi a

vorbi despre stArlici, toiag n5s5lie, poduri, paraua

din mAna mortului, despre glinile ori oaia de dat

peste groapi, despne strigoi Ei cAte alte nlzdrlvlniiinfioritoare, incAt numai aceste erau de ajuns, ha

qi de intrecut, s-o vdre in groapl pe biata baba.

Iaca fericirea visati de mai inainte curn s-a

lmplinit!Pe cAnd se petreceau aceste, iaca s-aud scAr-

lAind niqte care' birba{ii veneau. Nevestele lor leies intru intAmpinare Ei, dupi sfetuirea celei maitinere, de la poartl s-aru.nc5 in gAtul birba{i}or qi

incep a-i lua cuvorba Ei a-i dezmierda care de care

mai msgu1itor.

-Da' ce face mlmuca? intrebari cu totii deo-

datS cflnd dejugau boii.

-M5muca, le lud cea mai tAndri vorba dingur5, mimuca nu face bine ce face; are de gAnd sIne lase sSn5tate, sirmana.

- Cum? ziserl blrbalii insplirndntafi, scdpAnd

resteiele din mAnA.

-Cum? Ia, sunt vreo cinci-Ease zile de cAnd a

lbst sd ducl vi{eii la suhat, Ei un vdnt rdu pesentne

a dat peste dAnsa, slrmana!... ielele i-au luat guraqi picioarele.

Fiii se reped atunci cu to{ii in casl la patulmdne-sa; dar biata baba era umflatl cAt o butie Ei

nici nu putea bleqti mf,car din gur5; simlirea insd

PoveEti

nu si-c pierduse de tot. $i" v5z6ndu-i, iEi miqelpu{in mAna gi ardt5 la nora cea mare si la pereteledespre r5sSrit, apoi aritl pe cea mijlocie Ei pereteledespre apus; pe urrnl pe cea mai tdn5r5 gi jos inrnijlocui casei; dupd aceea de*abia putu aduce pu{inmAna spre gurb gi indati clzu intr-un legin grazav.

To{i pldngeau .si nu se puteau durneri despresemnele ce face mama lor. Atunci nora cea tAndr5zise, preflcAndu-se cd plAnge qi ea:

-Da' nu in{elegeli ce vrea mimuca'/

-Nu, ziseri ei.

- Biata mlmuci lasl cu.limbl d,e rnoarte: cd fra-tele cel mare sI ia iocul .si casa cea despre rlslrit;cel mijlociu, cea despre apus; iard noi, ca mezinice suntern, sL r5mAnem aici, in casa bltrAneasci.

-Ce bine mai zici tu, nevastd, rlspunse ber-batu-sf,u.

Atunci ceiialli, nemaiav6nd incotro Eov5i,diata rimase bunl ficutf,.

Baba rnuri chiar in acea zi., si nurorile, desple-l,ite, o boceau de vuia satul. Apoi, peste doui zile,o ingroparl cu cinste mare, gi toate femeile dinsat si de prin rneleagurile vecine vorbeau despresoacra cu trei nurori qi ziceau: ,,Ferice de dAnsa c-amurit, cI stiu c[ are cine-o boci!"