INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE, PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII

Biroul executiv

DECIZIA NR. 92 din 8.XI.1983

PRIVIND APROBAREA „INSTRUCŢIUNILOR TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR DIN ELEMENTE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT”, INDICATIV P 104­83

Având în vedere art. 5 litera d din Decretul Consiliului de Stat nr. 170/1976 pentru organizarea şi funcţionarea Institutului Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii, avizul CTE nr. 3 din 6 ianuarie 1983 şi referatul nr. 5894 din 8.XI.1983 al Direcţiei directivare, norme, normative, prescripţii,

Biroul executiv al Consiliului ştiinţific al Institutului Central de Cercetare, Proiectare şi Directivare în Construcţii emite următoarea

DECIZIE:

1. Se aprobă „Instrucţiunile tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat”, având indicativul P 104­83.

2. Instrucţiunile tehnice de la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul construcţiilor. Ele se vor publica şi în colecţia de normative şi instrucţiuni.

La aceeaşi dată încetează valabilitatea „Instrucţiunilor tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor, planşeelor şi acoperişurilor d in elemente de beton celular autoclavizat”, indicativ P 104­78, aprobate de ICCPDC cu decizia nr. 11/1979.

PREŞEDINTELE BIROULUI EXECUTIV DIRECTOR GENERAL

Ing. VALERIU CRISTESCU

INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR

DIN ELEMENTE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT Indicativ P 104­83

Elaborator: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII

ŞI ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ ÎNCERC ­ (PENTRU PUNCTELE 3, 4 şi ANEXELE 2, 6, 7, 8, 9, 10, 13, 14, 15, 15a, 16)

Director adj. ştiinţific: Dr. ing. R. Constantinescu Şef laborator L.S.C.: Dr. ing. I. Brânzan Responsabil lucrare: Ing. P. Călinescu

INSTITUTUL DE PROIECTARE PENTRU CONSTRUCŢII TIPIZATE ­ IPCT ­ (PENTRU PUNCTELE 1 , 2

ŞI ANEXELE 1, 3, 4, 5, 11)

Director: Ing. P. Vernescu Şef proiect: Ing. E. Dragomirescu Şef proiect: Ing. Fr. Lissai

INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PROIECTARE PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCŢII ­ ICPMC ­ (PENTRU

PUNCTUL 4 şi ANEXELE 8, 12, 15, 15a, 16)

Director: Ing. T. Ispas Şef lucrare: Ing. C. Amzulescu Şef lucrare: Dr. ing. I. Cornea Responsabil din partea

ICCPDC: Ing. E. Răşcanu

Indicativ P 104­83 INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR

DIN ELEMENTE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT Indicativ P 104­78

1. GENERALITĂŢI ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE

1.1. Prezentele instrucţiuni tehnice se referă la proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor pentru construcţii de locuit, social­culturale, industriale şi agrozootehnice din elemente din beton celular autoclavizat.

Prezentele instrucţiuni tehnice nu se referă la plăcile termo­izolatoare din beton celular autoclavizat, care se folosesc în conformitate cu prevederile din: „Normativul pentru proiectarea şi executarea lucrărilor de izolaţii termice la clădiri” indicativ C 107­82.

1.2. Prevederile prezentelor instrucţiuni tehnice se referă la utilizarea următoarelor elemente din beton celular autoclavizat (denumit în continuare prescurtat b.c.a.):

a) Elemente armate: ­ panouri de pereţi exteriori, sau interiori, aşezate pe orizontală, pentru hale industriale; ­ panouri de pereţi exteriori aşezate pe verticală, pentru hale industriale parter; ­ panouri pentru pereţi exteriori şi interiori, pentru clădiri de locuit şi social­culturale

precum şi panouri mari asamblate din elemente armate; ­ plăci de acoperiş. b) Elemente nearmate: . ­ blocuri de zidărie; ­ panouri pentru parapet, sau spalet, utilizate împreună cu elemente armate la realizarea

pereţilor exteriori ai clădirilor de locuit şi social­culturale (de ex. în panourile mari asamblate din elemente armate).

Sortimentul elementelor din b.c.a., extras din actele normative în vigoare, este arătat în anexa 1.

Folosirea elementelor din b.c.a. se va face pe baza unei analize de eficienţă tehnico­ economică în raport cu alte soluţii posibil a fi aplicate.

1.3. Elementele din b.c.a. trebuie să corespundă următoarelor standarde: ­ STAS 8036­81 ­ „Beton celular autoclavizat ­ Gaz­beton Condiţii tehnice generale”; ­ STAS 7344­70 ­ „Beton celular autoclavizat. Determinarea caracteristicilor fizice şi

mecanice”; ­ STAS 10832­76 ­ „Beton celular autoclavizat. Elemente armate”; ­ STAS 10832­80 ­ „Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate”; 1.4. Produsele din b.c.a., armate se utilizează la realizarea următoarelor elemente de

construcţii: a) pereţi exteriori neportanţi la hale industriale, clădiri de locuit, social­culturale şi

agrozootehnice; b) pereţi interiori neportanţi la hale industriale, la clădiri de locuit şi social­culturale; Se admite folosirea produselor din b.c.a. pentru pereţi interiori la clădiri de locuit şi social­

culturale numai în cazul în care nu se pot aplica soluţii mai eficiente (de exemplu elemente din ipsos);

c) pereţi portanţi la clădiri de locuit, social­culturale sau clădiri cu alcătuire asemănătoare (anexe industriale) cu puţine niveluri (P ... P + 2 etc) şi cu înălţimea nivelului până la max. 3,5 m;

d) acoperişuri de hale industriale şi zootehnice, de clădiri de locuit şi social­culturale. 1.5. Blocurile din b.c.a. se utilizează la pereţii exteriori neportanţi ai clădirilor de locuit,

social­culturale, agrozootehnice şi a altor clădiri cu alcătuire asemănătoare, precum şi la pereţii portanţi ai clădirilor de 1ocuit şi social­culturale cu un număr redus de niveluri (P ... P + 2 etc) şi deschideri mici dintre pereţii portanţi (1 ... 6,00 m) în conformitate cu prevederile din anexa 5.

1.6. Nu se admite utilizarea elementelor din b.c.a. în următoarele cazuri: a) la elementele care sunt expuse umezirii permanente sau repetate prin contactul cu

terenul, prin udarea sau stropirea cu ape meteorice sau în urma condiţiilor de exploatare a construc­ţiilor fără o protecţie corespunzătoare, conform capitolului 4 „Finisaje şi protecţii";

b) la elementele expuse acţiunii repetate a îngheţului şi dez­ gheţului fără protecţie corespunzătoare contra umezirii;

c) la elementele în medii cu agresivitate chimică peste limitele prevăzute la punctul 1.8. şi a celor expuse direct la temperaturi înalte, cum sunt coşurile şi canalele de fum, exceptând cazul în care elementele de b.c.a. au rolul numai de termoizolare;

d) la elementele de construcţii supuse vibraţiilor puternice, şocurilor şi loviturilor care pot degrada elementele din b.c.a.

1.7. Domeniul de utilizare a elementelor din b.c.a. în funcţie de zonele climatice şi de condiţiile de temperatură şi umiditate relativă a aerului din interiorul clădirilor se stabileşte pe bază de calcul higrotermic în conformitate cu prevederile din STAS 6472/3­77 „Termotehnica. Calculul rezistenţei la transfer termic şi la stabilitate termică”.

Grosimile elementelor utilizate la pereţii exteriori vor fi astfel dimensionate ca să asigure izolaţia termică şi condiţiile de economie de combustibil în exploatarea clădirilor pentru, domeniile specifice de utilizare.

În anexa 3 se dau orientativ domeniile de utilizare din punct de vedere higrotermic al elementelor tipizate din b.c.a.

Adoptarea soluţiei de pereţi din b.c.a. se va face pe baza unei comparaţii ţehnico­economice din punct de vedere al consumului de combustibil în exploatare, al consumului de energie înglobată şi al costului cu alte soluţii de pereţi tipizate.

1.8. Elementele din b.c.a. pot fi utilizate fără măsuri speciale de protecţie în încăperi cu umiditate relativă a aerului mai mică sau egală cu 60% definite în anexa 3 şi medii neagresive sau cu agresivitate chimică sub limitele următoare: CO2 1 000 mg/m 3 ; NH3 0,2 mg/m 3 ; SO2 0,5 mg/m 3 ; HF 0,02 mg/m 3 ; H2S 0,01 mg/m 3 ; oxizi de azot 0,10 mg/m 3 ; Cl 0,10 mg/m 3 ; HC1 0,05 mg/m 3 .

Elementele din b.c.a. se pot utiliza la construcţii zootehnice cu condiţia prevederii unei protecţii corespunzătoare, conform capitolului 4, şi a ventilării spaţiilor.

1.9. Utilizarea elementelor din b.c.a. la construcţiile amplasate pe litoralul Mării Negre

este condiţionată de respectarea prevederilor din anexa VII.4 din „Normativul pentru executarea lucrărilor din beton şi beton armat" indicativ C 140­79, în care se indică folosirea la protecţia exterioară a pereţilor a lacului Aracetal B 55 L.C. care este impermeabil la apă şi permeabil la vapori, precum şi a prevederilor din capitolul 4 „Finisaje şi protecţii”.

1.10. Domeniul de utilizare a elementelor din b.c.a. din punct de vedere al rezistenţei la foc se stabileşte ţinându­se seama că ele sunt incombustibile şi că ele pot fi folosite ca pereţi antifoc şi pereţi rezistenţi la foc în conformitate cu limitele de rezistenţă la foc determinate experimental şi indicate în anexa 2, a prevederilor din „Norme generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi realizarea construcţiilor şi instalaţiilor”, aprobate prin Decretul nr. 290/1977 şi a „Normelor tehnice de proiectare şi realizare a construcţiilor privind protecţia la acţiunea focului”, indicativ P 118­83.

1.11. Din punct de vedere al protecţiei fonice, produsele din b.c.a. pot fi utilizate la elementele de construcţii dintr­un singur strat, în toate cazurile în care nu se pun condiţii speciale de izolare fonică (ca de exemplu la pereţii exteriori ai clădirilor industriale, de locuit sau agrozootehnice, la pereţi de compartimentare în cadrul aceleiaşi unităţi de folosinţă etc).

În cazul în care trebuie să se realizeze o protecţie împotriva zgomotului aerian, se vor lua măsuri de îmbunătăţire a protecţiei, de exemplu prin dublarea pereţilor (cu sau fără introducerea de materiale fonoabsorbante în spaţiul dintre cele două straturi), dimensionate în conformitate cu „Instrucţiunile tehnice de proiectare şi execuţie privind protecţia fonică a clădirilor” indicativ C 125­81.

2. PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR CU ELEMENTE DIN B.C.A. ARMATE

2.1. Principii generale 2.1.1. La stabilirea soluţiilor de îmbinare şi fixare a elementelor din b.c.a. trebuie să se

ţină seama că, datorită condiţiilor tehnologice de fabricaţie a elementelor, nu este posibilă înglobarea unor piese metalice speciale de îmbinare sau fixare.

De asemenea, tehnologiile de fabricaţie a elementelor nu permit decât realizarea unor profilaţii simple pe canturile longitudinale ale lor (ca de exemplu profile cu secţiune semicirculară pentru panouri sau fâşii de pereţi, profile tip pană, falţ sau lambă şi uluc, în funcţie de tehnologie, pentru plăcile de acoperiş) care se vor preciza în proiectele tip de elemente. Profile de alte forme sau pe canturile transversale se vor putea executa în caz de necesitate prin frezare pe materialul întărit.

2.1.2. Pentru realizarea îmbinărilor şi prinderilor se va putea folosi proprietatea betonului celular autoclavizat de a permite baterea în cuie, găurirea, prelucrarea similar lemnului, cu condiţia protejării anticorozive a pieselor metalice de prindere în confor­mitate cu prevederile de la pct. 2.8.2. şi din anexa 14.

2.1.3. Prin soluţiile de etanşare a rosturilor dintre elementele de pereţi, atât a celor verticale cât şi arcelor orizontale, trebuie să se prevină apariţia şi deschiderea fisurilor ca efect al variaţiilor dimensionale datorită contracţiei betonului celular prin uscare sau a variaţiilor de temperatură şi umiditate.

În cazul în care faţadele se realizează cu rosturi aparente, acestea se vor etanşa la exterior cu un chit permanent elastic, indiferent dacă elementele sunt îmbinate între ele prin lipire cu un mortar adeziv şi prin monolitizare sau nu. În cazul în care elementele nu se îmbină prin lipire, chitul de etanşare se va aplica pe un suport realizat dintr­un material pentru rosturi.

În cazul în care rosturile dintre elemente nu sunt aparente în faţadă, soluţie care se poate aplica numai când elementele se îmbină prin lipire, rosturile se vor închide prin rostuire cu mortar de reparat (a se vedea anexa 15, capitolul A, reţeta 4 sau capitolul 15 C, reţeta 16) şi, după caz, suplimentar prin lipirea peste rost a unor fâşii din ţesătură din fibre de sticlă înglobate în gletul de netezire.

De asemenea, se vor prevedea rosturi de dilatare­contracţie ale pereţilor la distanţele indicate la prevederile specifice diferitelor tipuri de elemente, punctele 2,2 ... 2,6. Etanşarea rosturilor de dilatare­contracţie se va realiza de asemenea prin aplicarea unui chit permanent elastic pe un suport adecvat montat în rosturi.

2.2. Pereţi exteriori de hale industriale şi agrozootehnice. 2.2.1. Pentru realizarea pereţilor exteriori de hale industriale şi agrozootehnice parter şi

etajate se pot folosi panouri armate din beton celular autoclavizat aşezate pe orizontală sau aşezate pe verticală, în asociaţie cu diferite tipuri de vitraje din profilit, ferestre metalice, foi plane din PAS cutat etc. (fig. 1, 1 bis şi 2).

Alegerea tipului de perete se face în corelaţie cu cerinţele funcţional­tehnologice de iluminare şi ventilaţie ale obiectelor de investiţie.

Panourile din b.c.a. aşezate pe orizontală se folosesc uzual pentru hale industriale şi agrozootehnice cu travei de 6 m, 9 m şi 12 m, cu înălţimi până la 12 m.

Pentru hale cu înălţimi mai mari de 12 m folosirea pereţilor din b.c.a. se va decide numai pe baza unei comparaţii tehnico­economice cu alte soluţii de pereţi uşori posibil a fi aplicate.

Panourile verticale din b.c.a. se pot utiliza pentru pereţi exteriori de hale industriale cu înălţimi până la cca 6,50 m, la care de regulă distanţa între stâlpii structurii este diferită de 6 m şi montarea panourilor pe verticală ar prezenta avantaje de ordin constructiv, sau sub formă de registre de panouri verticale în componenţa unor faţade mixte.

2.2.2. Din punct de vedere al modului de alcătuire, pereţii exteriori de hale pot fi neportanţi, în situaţia când greutatea panourilor se transmite la elementele portante ale structurii, sau pot fi autoportanţi, când greutatea proprie a pereţilor se transmite integral direct la fundaţie.

Halele industriale cu faţade cu registre orizontale de vitraj se realizează cu pereţi neportanţi, panourile de deasupra nivelului ferestrelor fiind rezemate pe console ale stâlpilor.

La stabilirea dimensiunilor consolelor se va ţine seama că presiunea normată admisă pe elementele din b.c.a. pe suprafaţa de rezemare este de 0,5 N/mm 2 (5 kgf/cm 2 ).

Pereţii autoportanţi se folosesc de regulă în cazul tronsoanelor opace de pereţi cu panourile aşezate pe orizontală şi în cazul pereţilor cu panourile montate pe verticală, pe un singur rând.

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI

ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­ INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU

CONSTRUCŢII TIPIZATE ­ IPCT ­ INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PROIECTARE

PENTRU MATERIALE DE CONSTRUCŢII ­ ICPMC ­

Aprobate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,

PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII ­ ICCPDC ­

cu decizia nr. 92 din 8 noiembrie 1983

Înălţimea maximă până la care se admite alcătuirea pereţilor autoportanţi este de 9 m. 2.2.3. Pentru asigurarea unei bune comportări a pereţilor în timpul exploatării construcţiei

se recomandă ca legarea panourilor de pereţi de structura halei să se facă prin sisteme sau dispozitive de prindere de tip flexibil capabile să preia forţe orizontale şi să nu influenţeze semnificativ deformarea liberă a structurii.

Modul de preluare a acţiunilor orizontale datorită vântului şi cutremurului în plan paralel cu planul peretelui va fi diferit în funcţie de schema statică adoptată:

­ pereţii neportanţi vor transmite solicitările aferente la stâlpii structurii prin consolele pe care reazemă panourile;

­ pereţii autoportanţi vor prelua acţiunile orizontale ca elemente tip consolă; se va verifica condiţia ca în rostul de la baza panourilor de pereţi să nu apară eforturi de întindere.

La alcătuirea pereţilor din b.c.a. cu panouri aşezate orizontal se vor adopta următoarele măsuri constructive, pentru a permite deplasări compatibile ale pereţilor în timpul acţiunilor seismice:

­ la halele vitrate şi mixte, atât în traveile vitrate, cât şi în toate traveile opace situate între două rosturi de dilataţie toate panourile aflate deasupra cotei superioare a primului rând de ferestre vor rezema pe console ale stâlpilor; rosturile orizontale care despart panourile autoportante de panourile portante din traveile opace nu vor fi prevăzute cu mortar adeziv, ci vor fi numai etanşate cu chit elastic;

­ se admite utilizarea pereţilor autoportanţi numai în cazurile când apar zone opace

despărţite cu rosturi de dilataţie faţă de zonele vitrate, la hale cu înălţimi până la 9 m. 2.2.4. Sistemele de prindere de structură ale panourile de pereţi montate pe orizontală

sunt de două tipuri: ­ prinderi de tip uscat, care se realizează cu piese metalice

aparente, fără monolitizarea rosturilor (fig. 3); ­ prinderi cu monolitizarea rosturilor (fig. 4); Detaliile de prindere vor fi diferenţiate după poziţia şi funcţiunea panourilor în ansamblul

faţadelor, precum şi din punct de vedere seismic. Se vor utiliza detaliile din proiectele tip aprobate şi în valabilitate.

Folosirea sistemelor de prindere cu monolitizarea rosturilor se admite pentru pereţi de hale amplasate în regiuni seismice până la gradul 7 inclusiv.

Distanţa dintre rosturile de dilatare ale pereţilor din elemente din b.c.a. cu rosturi monolitizate se limitează la 72 m; aceste rosturi se realizează numai la nivelul peretelui, prin prinderi de tip uscat, dar este obligatoriu ca rosturile de dilatare în perete să coincidă cu rosturile de tasare şi antiseismice ale construcţiilor.

La pereţii cu prinderi de tip uscat rosturile verticale dintre panouri permit deformarea liberă a acestora la efectul variaţiilor de temperatură; rosturile prin pereţi vor coincide cu poziţia rosturilor de dilatare, de tasare şi antiseismice ale structurilor, care se stabilesc în baza normelor provizorii NP 28­78: „Norme tehnice provizorii privind stabilirea distanţelor între rosturile de dilatare la proiectarea construcţiilor”.

2.2.5. Pereţii exteriori de hale industriale cu panouri montate pe verticală se realizează cu sisteme de prindere mixtă; de regulă la partea superioară a panourilor se prevăd prinderi de tip uscat, cu tije filetate şi piese metalice de fixare (fig. 5) iar la partea inferioară prinderea se realizează prin monolitizări sau cu profile metalice (fig. 6).

Rosturile între panourile verticale nefiind monolitizate permit deformarea liberă a panourilor la efectul variaţiilor de temperatură; ca urmare rosturile prin pereţi vor coincide cu poziţia rosturilor de dilatare, de tasare şi antiseismice ale structurilor.

2.2.6. În scopul micşorării manoperei de montaj pe şantier, pentru executarea pereţilor de hale industriale se pot utiliza panouri mari asamblate din panouri de beton celular autoclavizat cu lăţimi de 60 cm, dispuse orizontal sau vertical.

2.2.7. Calculul panourilor de pereţi la încărcări orizontale acţionând perpendicular pe planul lor (vânt, împingeri seismice) se va face conform prevederilor din anexa 4 A.

2.3. Pereţi interiori pentru hale industriale. 2.3.1. Pereţii interiori de hale industriale se pot executa din elemente armate din

beton montate orizontal sau vertical, alegerea soluţiei urmând a se decide în funcţie de soluţiile constructive ale elementelor de structură pe care se pot fixa panourile de pereţi precum şi de înălţimea pereţilor.

Pentru pereţii interiori ai halelor cu înălţimi până la 6 m se recomandă adoptarea soluţiilor de panouri montate vertical, iar pentru pereţi cu înălţimi mai mari de 6 m soluţia de panouri montate pe orizontală.

2.3.2. Soluţiile de prindere a panourilor de pereţi interiori montate pe verticală trebuie să asigure transmiterea la structură a solicitărilor la care sunt supuse panourile în timpul exploatării construcţiilor, să împiedice transmiterea unor încărcări verticale ale structurii acoperişului asupra pereţilor şi să permită deformarea liberă a structurii la solicitări seismice.

Prinderile la partea superioară a panourilor se realizează de tipul uscat, cu profile metalice sau cu tije filetate şi piese metalice de fixare. La partea inferioară a panourilor se fixează în pardoseală prin monolitizare sau cu piese metalice de fixare.

2.3.3. Pereţii interiori alcătuiţi cu panouri montate pe orizontală pot fi amplasaţi fie în faţa stâlpilor structurii de rezistenţă, fie între stâlpi, în corelaţie cu tipul transportului tehnologic şi cu parametrii geometrici şi constructivi ai halelor industriale.

Pentru pereţii amplasaţi în faţa stâlpilor structurii se pot adopta după caz detaliile de prindere folosite la pereţii exteriori. de hale.

Pentru pereţii amplasaţi în planul axelor stâlpilor prinderea panourilor se poate asigura cu profile metalice fixate pe stâlpii structurii, astfel încât să se asigure rosturi verticale între pereţi şi stâlpi care să permită deformarea liberă a structurii în planul peretelui, la solicitări seismice.

2.4. Pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale 2.4.1. Pereţii de faţadă sau cei de căptuşire a diafragmelor de beton armat pot fi

neportanţi sau autoportanţi. Pereţii neportanţi reazemă la fiecare nivel pe elementele structurii portante, iar pereţii autoportanţi transmit la fundaţii greutatea lor proprie pe întreaga înălţime a clădirii.

2.4.2. Cu panourile din b .c.a. se realizează următoarele sisteme de pereţi: a) pereţi din panouri de 60 cm lăţime montate bucată cu bucată în poziţie

verticală (fig. 7). b) pereţi din panouri mari asamblate din elemente cu ajutotorul unor tiranţi din

bare de oţel­beton: ­ cu elemente montate în poziţia verticală (fig. 8); ­ cu elemente montate în poziţie orizontală (fig. 9) . 2.4.3. Utilizarea panourilor din b.c.a. în sistemele de mai sus, în vederea asigurării

gradului de protecţie antiseismică necesar, este limitată de deplasarea relativă de nivel a structurii, la starea limită de deformare, calculată fără luarea în considerare a pereţilor de umplutură, conform Normativului P 100­81 pct. 4.1.4., după cum urmează:

a) în cazul pereţilor neportanţi: 200 hnivel nivel ≤ ∆

b) în cazul pereţilor autoportanţi: 150 n

Hnivel nivel ≤ ∆

în care:

n c nivel ∆

= ∆

Δc (clădire) este deformaţia totală la vârful clădirii, iar „n” este numărul nivelurilor. Înălţimea clădirii la care se utilizează pereţi autoportanţi din panouri din b.c.a. va fi

de maximum P + 2 et. 2.4.4. La elaborarea proiectului de arhitectură este necesar ca pereţii exteriori să fie

modulaţi la înălţimea panourilor din b.c.a. (60 cm); se admite şi utilizarea unor elemente de completare pentru realizarea golurilor de uşi şi ferestre, a colţurilor etc. (fig. 7), cu condiţia ca aceste panouri să aibe nuturi semicirculare pe ambele feţe. Se recomandă ca panourile de completare să aibe lăţimea de 30 cm şi să fie într­un număr cât mai mic în raport cu panourile curente. Pentru elementele care nu sunt în fabricaţie curentă se va solicita acordul producătorului.

2.4.5. Pereţii exteriori neportanţi sau autoportanţi din panouri sau din panouri mari asamblate din elemente din b.c.a. se montează în faţa elementelor structurii portante în cazul în care montajul lor se prevede după realizarea structurii nivelului sau a întregii clădiri.

Pereţii neportanţi vor rezema la fiecare nivel pe o consolă a planşeului (fig. 10). 2.4.6. Panourile montate bucată cu bucată, precum şi cele asamblate în panouri mari

trebuie să se îmbine între ele astfel ca să se asigure etanşeitatea rosturilor verticale sau orizontale şi transmiterea eforturilor tangenţiale (fig. 11 şi 12).

Această condiţie se satisface prin lipirea panourilor în rost cu mortar adeziv (conform anexei 7) şi prin umplerea cu mortar de ciment M 100 a canalului vertical creat în rostul dintre panouri.

2.4.7. Fixarea panourilor independente, respectiv a panourilor mari de structură de rezistenţă a clădirii, trebuie să se facă astfel ca să se împiedice orice deplasare a lor perpendicular pe planul peretelui, dar să admită mici deplasări relative ale structurii în raport cu peretele la încărcări orizontale seismice în direcţia paralelă cu planul peretelui, pentru prevenirea degradării acestora.

În condiţiile indicate la pct. 2.1.1. ca mijloace de fixare a panourilor din b.c.a. sau a panourilor mari asamblate din elemente, se pot utiliza bare metalice introduse în spaţiile de monolitizare a panourilor şi ancorate de planşeu, respectiv de centurile marginale ale acestuia. Se vor utiliza numai detaliile din proiectele tip aprobate şi în vigoare (fig. 12).

Panourile de căptuşire a diafragmelor montate în cofraj nu trebuie să fie îmbinate între ele prin lipire, dar trebuie să fie ancorate de structură, în afara legăturii realizate prin adeziunea betonului celular faţă de betonul turnat (Fig. 13 şi 14).

2.4.8. La pereţii neportanţi prin alcătuirea rostului orizontal trebuie să se împiedice încărcarea peretelui prin planşeu şi trebuie să se asigure etanşeitatea lui.

Pentru satisfacerea acestor condiţii se va prevedea un material elastic între faţa superioară a panoului şi faţa inferioară a centurii în consolă, iar rostul se va etanşa cu un chit permanent elastic (fig. 10 şi 11).

Rosturile verticale dintre panourile montate individual în poziţie verticală se vor alcătui şi etanşa în conformitate cu prevederile de la pct. 2.1.3. şi din fig. 12.

Rosturile verticale dintre panourile mari asamblate din elemente se vor realiza de regulă prin monolitizare şi etanşare conform prevederilor de la pct. 2.1.3. şi din fig. 15.

În toate cazurile se vor prevedea rosturi de dilatare­contracţie la pereţii din panouri montate independent la cel mult 12 m, iar la pereţii din panouri mari asamblate din elemente, la cel mult 30 m. întreruperile continuităţii pereţilor prin coturi, întrânduri, logii şi balcoane etc, pot fi considerate că au acelaşi efect ca şi rosturile de dilatare­contracţie.

Rosturile de dilatare­contracţie ale pereţilor la distanţele indicate mai sus, vor coincide obligatoriu cu rosturile de dilatare­tasare sau antiseismice ale structurii.

La rosturile de dilatare­contracţie ale pereţilor panourile nu se lipesc şi nu se monolitizează; rosturile vor fi etanşate obligatoriu cu chit permanent elastic aplicat pe un suport adecvat montat în rosturi.

2.5. Pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social­culturale 2.5.1. Pereţii despărţitori se realizează din panouri aşezate vertical şi îmbinate prin

lipire cu mortar adeziv (fig. 16 şi 17). 2.5.2. Domeniul de utilizare din punct de vedere al izolaţiei fonice, al rezistenţei la foc şi

al umidităţii şi agresivităţii mediului s­a dat la punctele 1.8; 1.10; 1.11. 2.5.3. La elaborarea proiectului, pereţii despărţitori trebuie să fie modulaţi pe

modulul de 60 cm (lăţimea panourilor). Pentru acoperirea unor lungimi nemodulate pe 60 cm, se vor folosi panouri de completare de lăţime mai mică de 60 cm, realizate prin tăierea panourilor curente. Se va urmări ca numărul panourilor de completare să fie cât mai mic, iar porţiunile rezultate din tăiere să fie utilizate şi ele ca elemente de completare (fig. 16) (a se vedea punctul 2.4.4).

2.5.4. Grosimea pereţilor se va alege în funcţie de dimensiunile lor (lungime, înălţime), în vederea asigurării rezistenţei şi stabilităţii lor, ţinându­se seamă şi de cazul fixării de pereţi a unor obiecte sanitare sau de altă natură, precum şi în funcţie de condiţiile de izolare fonică.

2.5.5. La amplasarea golurilor de uşă se va ţine seama de punctul 2.5.3. privind modularea (fig. 16). Golurile de uşi se vor prevedea pe toată înălţimea pereţilor pentru eliminarea buiandrugilor.

2.5.6. Panourile de pereţi despărţitori se fixează la partea superioară de tavan şi la partea inferioară de planşeu. La stabilirea modului de fixare a panourilor la partea superioară se va urmări, prevenirea atât a încărcării pereţilor datorită deformaţiei mai mari a planşeului superior faţă de cel inferior, cât şi a pierderii stabilităţii pereţilor datorită deformaţiei mai mari a planşeului inferior faţă de cel superior.

De asemenea se va ţine seama de deplasarea laterală a structurii ca urmare a acţiunii încărcării seismice, conform Normativului P 100­81 pct. 4.14.

La structuri la care deformaţia planşeelor şi deplasarea laterală a pereţilor este mai mică

decât 250 hnivel nivel = ∆ (clădiri cu pereţi portanţi cu deschideri de planşeu mai mici de 5,00m),

fixarea panourilor la partea superioară se va putea tace prin lipire de tavan cu mortar adeziv (fig. 18 a). La structuri la care deformaţia planşeului şi deplasarea laterală este mai mare decât

250 hnivel nivel = ∆ (structuri în cadre cu deschideri mai mari de 5,00 m), fixarea panourilor se va

face cu profile (din lemn, material plastic sau metal, după caz), prevăzându­se un strat elastic între perete şi tavan (detalii exemplificative sunt date în figura 18 şi nu sunt limitative).

La partea inferioară pereţii se împănează şi se matează cu mortar de ciment vârtos marca 100, iar în final se înglobează în şapa pardoselii (fig. 19).

2.5.7. La pereţii continui de lungime mai mare de 10 m se vor prevedea rosturi de dilataţie­contracţie prin nelipirea celor două panouri adiacente şi etanşarea rostului pe ambele feţe cu un chit elastic. Pentru prevenirea apariţiei fisurilor în rosturile verticale dintre panouri, se recomandă acoperirea rosturilor curente cu benzi înguste de ţesătură din fibre de sticlă lipite şi înglobate în gletul de netezire (fig. 17).

2.6. Pereţi portanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale 2.6.1. Pereţii portanţi din panouri din b.c.a. se pot realiza din elemente montate

individual în poziţie verticală (fig. 20) sau din panouri mari din elemente aşezate în poziţie verticală, asamblate cu ajutorul unor tiranţi din bare de oţel­beton.

2.6.2. Domeniul de utilizare al pereţilor portanţi din panouri de b.c.a. din punct de vedere al rezistenţei la încărcări gravitaţionale şi la încărcări seismice este limitat la clădiri cu înălţimea nivelului de cel mult 31,00 m, cu distanţa între axele pereţilor portanţi (deschiderea planşeului) de cel mult 6,00 m şi cu următoarele regimuri de înălţime:

• Parter ­ pentru gradul de protecţie antiseismică 9 • P + 1 et. ­ „ „ „ „ „ 8 • P + 2 et. ­ „ „ „ „ „ 7 Pentru asigurarea gradului de protecţie antiseismică necesar se vor lua măsuri constructive

diferenţiate, exemplificate la pct. 2.6.11. 2.6.3. Domeniul de utilizare a panourilor din b.c.a. la pereţi portanţi din punct de vedere

al izolării termice, al regimului de umiditate şi al agresivităţii mediului, al izolării fonice, precum şi al rezistenţei la foc s­a indicat la punctele 1.7...1.11.

2.6.4. La elaborarea proiectului de arhitectură este necesar ca pereţii interiori şi exteriori să fie modulaţi pe lăţimea panourilor din b.c.a. (adică 60 cm), admiţându­se utilizarea şi a unor elemente de completare pentru dimensiuni nemodulate impuse de condiţii funcţionale, la goluri de uşi sau ferestre, la colţuri etc., în condiţiile de la pct. 2.4.4. Se recomandă ca lăţimea panourilor de completare să fie de 30 cm şi ca numărul lor să fie cât mai redus posibil în raport cu cel al panourilor curente.

De asemenea, se va coordona modularea pereţilor cu cea a planşeelor din elemente prefabricate în vederea rezolvării raţionale a îmbinărilor dintre pereţi şi planşee.

2.6.5. La alcătuirea generală a structurii cu pereţi portanţi din panouri din b.c.a. pentru asigurarea rezistenţei şi stabilităţii pereţilor la încărcări gravitaţionale precum şi a rezistenţei structurii la încărcări seismice orizontale, se va realiza un sistem spaţial prin aşezarea pereţilor în ambele direcţii ale planului şi îmbinarea lor la intersecţii şi colţuri (realizându­se astfel contravântuirea pe plan vertical) şi prin legarea pereţilor cu planşee care alcătuiesc şaibe rigide în planul lor (realizându­se astfel contravântuirea în plan orizontal).

Distanţele maxime între pereţi se stabilesc în funcţie de necesităţile de rezistenţă la încărcări seismice orizontale precum şi de rigiditatea planşeului în plan orizontal, de capacitatea acestuia de a transmite forţele orizontale la pereţii aşezaţi paralel cu direcţia de acţiune a forţelor.

Distanţa maximă între pereţii cu rol de contravântuire va fi de 7,20 m (12 x 0,60 m). În cazul în care condiţiile funcţionale impun distanţe mai mari între pereţi, se vor lua

măsuri de contravântuire a pereţilor şi a structurii în ansamblu, cu alte sisteme, ca de exemplu: stâlpi sau cadre de beton armat.

Clădirile cu lungime mai mare de 30 m se vor împărţi în tronsoane, cu rostul de dilatare la cel mult 30 m.

2.6.6. Grosimea minimă a pereţilor portanţi din punct de vedere al rezistenţei şi al stabilităţii la solicitări de compresiune va fi de 20 cm.

Pereţii dubli la rosturile de dilatare, pe ultimele două niveluri precum şi pereţii având numai rol de contravântuire se pot prevedea de 15 cm grosime.

2.6.7. Îmbinarea panourilor din b.c.a. montate individual, de­a lungul rosturilor verticale, se va prevedea prin lipire cu mortar adeziv şi prin monolitizarea cu mortar M 100 a spaţiului format de profilele semicirculare de pe canturile lor (fig. 21).

Îmbinarea în rost vertical a panourilor mari asamblate din elemente aşezate vertical se va realiza numai prin monolitizarea şi armarea spaţiului format de profilele de pe cantul elementelor.

Îmbinarea în sens orizontal atât a panourilor cât şi a panourilor mari asamblate din elemente se va realiza prin centurile de beton armat la nivelul planşeelor.

2.6.8. Îmbinarea pereţilor cu planşeele (centurile) şi realizarea continuităţii pe verticală a pereţilor se va face cu bare de oţel beton prevăzute în monolitizările dintre panouri.

2.6.9. Secţiunea barelor de armare a centurilor se va determina în funcţie de solicitare, care depinde de conformarea structurii (numărul, rigiditatea şi poziţia diafragmelor), de numărul de niveluri, de gradul de protecţie antiseismică, de probabilitatea unor tasări inegale etc.

Armarea minimă constructivă este de 2 0 10 mm din oţel calitatea OB 37 sau o secţiune echivalentă.

Centurile pereţilor exteriori se vor placa la faţa exterioară cu plăci din b.c.a. 2.6.10. Etanşarea rosturilor verticale dintre panouri, respectiv dintre panourile mari

asamblate din elemente şi a rosturilor orizontale la nivelul superior al soclului şi al planşeelor, se va realiza conform prevederilor de la punctul 2.1.3, respectiv 2.4.8.

Distanţa dintre rosturile de dilatare ale pereţilor se va prevedea conform indicaţiei de la punctul 2.6.5 (fig. 22). La stabilirea distanţelor dintre rosturile de dilatare şi a datelor tehnice se vor avea în vedere şi normele provizorii NP 28­78.

2.6.11. Pentru asigurarea protecţiei antiseismice a clădirilor cu structura din pereţi portanţi din panouri din b.c.a. respectiv din panouri mari asamblate din elemente se vor respecta prevederile generale din Normativul P 100­81.

În mod deosebit se va da atenţie realizării unor clădiri cu o formă compactă, de preferinţă dreptunghiulară. Structura va trebui să aibă o geometrie cât mai clară şi să prezinte în plan rigidităţi apropiate după cele două direcţii principale.

Planşeele trebuie să fie realizate cu şaibe orizontale cât mai rigide, atribuindu­se o importanţă deosebită centurilor, în special la planşeele alcătuite din elemente prefabricate de tip fâşie.

Buiandrugii deasupra golurilor de ferestre şi uşi la clădiri cu gradul de protecţie antiseismică mai mare decât 7 se vor realiza de preferinţă din beton armat monolit turnat odată cu centurile.

Ca măsură de protecţie antiseismică specifică sistemului se va aplica armarea pereţilor cu bare aşezate în rosturile verticale dintre panouri sau panouri mari, diferenţiate după gradul seismic şi numărul de niveluri; La clădiri cu două sau trei niveluri, cu gradul de protecţie antiseismică 7 şi mai mare, rosturile verticale de la colţuri, intersecţii de pereţi şi de la marginea golurilor (fig. 20) se vor arma cu bare continui.

2.6.12. Calculul pereţilor din panouri din b.c.a. montate independent sau din panouri mari asamblate din elemente la solicitarea de compresiune datorită încărcărilor gravitaţionale, se va face conform prevederilor din anexa 4 cap. B.

2.7. Acoperişuri pentru clădiri industriale, agrozootehnice, de locuit şi social­culturale

2.7.1. Plăcile din beton celular autoclavizat pot fi folosite pentru realizarea acoperişurilor de hale industriale şi clădiri agrozootehnice cu structura din metal sau beton şi a acoperişurilor de construcţii civile, putând rezema pe elemente din beton armat, zidărie sau pe panouri portante din. beton celular autoclavizat.

2.7.2. Detaliile de îmbinare ale plăcilor de acoperiş pe elemen­tele de structură din beton şi metal, sunt date în fig. 23 şi 24.

Îmbinările plăcilor din beton celular autoclavizat pe elemente din beton sau pe centuri din beton armat se realizează prin armături montate în rosturile dintre elemente şi mustăţi lăsate din elemen­tele de susţinere.

Betonarea rosturilor se execută cu beton de monolitizare B 200 cu agregat mărunt, conform anexei 7.

Îmbinarea plăcilor din beton celular autoclavizat pe elemente din metal se realizează prin armături montate în rosturile longitudinale dintre plăci trecute prin plăcuţe metalice sudate pe elementul principal. Monolitizarea se face cu beton B 200 cu agregat mărunt în rosturile longitudinale şi cu mortar M 100 în rosturile transversale.

2.7.3. Folosirea plăcilor din b.c.a. la hale industriale cu structuri din beton este permisă pentru regiuni seismice până la gradul 7 inclusiv, numai cu asigurarea unor măsuri constructive eficiente pentru preluarea eforturilor seismice în planul acoperişului (centuri de monolitizare, pene din beton, armaturi în rosturi).

Calculul şaibelor de acoperiş se va face în conformitate cu indicaţiile proiectelor tip de elemente.

În cazuri speciale, când plăcile din beton celular autoclavizat se folosesc în regiuni seismice de gradul 8, preluarea solicitărilor în planul acoperişului se va realiza prin alte sisteme constructive, ca de exemplu contravântuiri metalice, centuri etc.

Şaibele alcătuite cu elemente din beton celular autoclavizat nu vor fi folosite pentru transmiterea forţelor de frânare date de podurile rulante sau a forţelor provenind din şocuri şi vibraţii ale utilajelor.

2.7.4.Distanţa maximă între rosturile de dilatare este de: ­ 72 m la acoperişuri de hale industriale şi agrozootehnice; ­ 30 m la acoperişuri de construcţii civile. 2.7.5.Golurile pentru trecerea conductelor prin acoperişuri se vor executa de regulă în

dreptul rosturilor longitudinale dintre plăci. Golurile mari se poţ realiza prin elemente speciale din beton armat prefabricat sau prin juguri metalice rezemate pe plăcile din beton celular autoclavizat adiacente.

2.7.6. Subansamblurile de învelitoare se vor alcătui în funcţie de condiţiile de umiditate şi agresivitate a mediului, ţinând seama de următoarele:

­ pentru construcţii amplasate în medii cu umiditate relativă) a acrului interior sub 60% se prevăd subansambluri de învelitoare bituminoasă, cu strat de difuzie a vaporilor din carton asfaltat perforat (spre exemplu la hale industriale);

­ pentru construcţii amplasate în medii cu umiditatea aerului interior mai mare decât 60%, la faţa superioară a plăcilor se va prevedea o învelitoare ventilată, ca de exemplu învelitorile din azbociment ondulat utilizate la construcţiile zootehnice. Pe tavane se vor prevedea bariere de vapori.

2.7.7. Dimensionarea şi verificarea plăcilor de acoperiş, din b.c.a. la solicitarea de încovoiere se va face conform prevederilor din anexa 4 cap. A.

2.7.8. Barele de armare transversală a plăcilor de acoperiş din b.c.a. se vor prevedea la cel mult 30 cm distanţă între ele, în conformitate cu prevederile din anexa 4.

2.8. Prevederi comune pentru toate tipurile de elemente privind protecţia elementele, protecţia anticorozivă a pieselor metalice de prindere, fixarea tâmplăriei şi realizarea instalaţiilor.

2.8.1. Elementele din b.c.a. se vor proteja împotriva umidităţii şi agresivităţii mediului înconjurător, aplicându­se procedeele şi materialele indicate în capitolul 4 „Finisaje şi protecţii” din prezentele instrucţiuni tehnice.

2.8.2.Piesele metalice de prindere a elementelor din b.c.a, inclusiv cele înglobate în structură, vor fi protejate anticoroziv aplicându­se materialele şi procedeele indicate în anexa 14.

2.8.3.Tâmplăria se va fixa cu şuruburi înşurubate în dibluri din material plastic(fig. 25 şi 26).

2.8.4.,Se admite fixarea directă a obiectelor sanitare uşoare (ex: cuiere, oglinzi, suporturi, chiuvete, lavoare, rezervoare WC) de pereţii din panouri de 7,5 cm grosime, şi a corpurilor de încălzire uşoare din panouri de 7,5 cm grosime şi a corpurilor de încălzire uşoare de pereţii de minimum 20 cm grosime (fig. 27 şi 28). Obiectele sanitare grele şi corpurile de încălzire grele se vor monta pe suporţi verticali fixaţi pe planşee sau pe pardoseală (fig. 27 şi 28).

Conductele instalaţiilor interioare se vor monta aparent sau se vor masca cu plăci din b.c.a. sau alte materiale uşoare.

Conductorii electrici se vor prevedea în şanţuri executate prin frezare în pereţii din b.c.a.

La elementele montate vertical, lungimea şanţurilor orizontale sau oblice nu va depăşi jumătate din lăţimea elementelor şi nici 1/3 din grosime.

3. PREVEDERI PENTRU PUNEREA ÎN OPERĂ

Materiale 3.1. La executarea construcţiilor cu elemente din beton celular autoclavizat se

folosesc mortare obişnuite de ciment sau după caz ciment­var şi mortare adezive, conform reţetelor din anexa 7 şi materialelor din anexa 8.

3.2. La executarea finisajelor se folosesc materialele bază de acetat de polivinil sau acrilice, uleiuri, lacuri şi emailuri etc., conform anexei 8.

3.3. La etanşarea rosturilor se vor folosi chituri elastice, indicate în anexa 9. 3.4. Elementele din beton celular autoclavizat se fixează de structura de rezistenţă

cu piese şi accesorii din oţel care se vorprevedea prin proiectele tip de elemente de beton celular autoclavizat, conform anexei 11.

3.5. Pentru protecţia anticorozivă a pieselor şi accesoriilor pentru montaj se vor folosi materiale de protecţie, conform celor indicate în anexa 10.

Manipulare, transport, depozitare 3.6. Elementele din beton celular autoclavizat se livrează în pachete balotate sau

în pachete paletizate. Elementele armate se livrează în pachete acoperite cu un material impermeabil, care

nu pătează, balotate şi cu muchiile protejate cu colţare de carton sau material plastic( fig. 29), în conformitate cu STAS 10832­76.

Elementele nearmate se livrează în pachete paletizate sau în pachete balotate. Pachetele paletizate vor fi acoperite cu un material impermeabil care nu pătează, vor fi balotate şi vor avea muchiile protejate cu colţare de carton sau material plastic (fig. 30) în conformitate cu STAS 10833­80.

Se interzice scoaterea materialului de protecţie impermeabil cu care se livrează pachetele din fabrică, până în momentul punerii în operă a materialului.

În cazul în care materialul de protecţie a fost degradat în timpul transportului, pachetele vor fi protejate prin acoperire cu prelate sau cu alte materiale impermeabile care nu pătează. Se admite ca livrarea elementelor din b.c.a. să se facă în condiţiile de mai sus, însă fără material de protecţie contra umezirii, numai în perioada anului cuprinsă între 31 martie şi 31 octombrie şi numai în cazul în care în acest interval de timp nu se prevăd perioade cu ploi abundente şi de lungă durată.

Transportul panourilor mari asamblate din elemente la şantier se face cu mijloace auto (remorci joase echipate cu tastele pentru panouri mari). Distanţa maximă recomandată este de 50 Km. Pentru distanţe mai mari, se poate utiliza şi transportul pe calea ferată cu condiţia încărcării în vagoane echipate cu rastele direct din depozit la producător şi în urma unei verificări prealabile a comportării panourilor mari la acest transport, prin transporturi de probă.

Rastelele trebuie să fie prevăzute cu talpa inferioară continuă, protejată pe suprafaţa pe care reazemă panourile mari cu fâşii din mater iale moi (ex. vată minerală, cauciuc eter).

Panourile mari se aşează în rastel, distanţate unul faţă de celălalt cu ajutorul unor distanţieri din lemn căptuşiţi cu vată minerală şi cauciuc.

Pe timp de averse nu se vor efectua transporturi. Panourile mari asamblate se vor proteja în mod obligatoriu de la producător, la

faţa văzută cu un strat de glet din ciment alb şi aracet iar pe canturi prin pensulare cu aracet conform anexei 7.

3.7. Descărcarea şi încărcarea elementelor din b.c.a. din şi în mijloacele de transport auto şi de cale ferată precum şi alte manipulări se fac cu macarale echipate cu dispozitivele indicate în anexa 12,

Descă rcarea ş i î ncăr ca rea d in ş i î n mi j loace le au t o se poate face şi cu motostivuitoare echipate cu furcă.

Se interzice de scărcarea pr in basculare sau aruncare a elementelor din b.c.a. Succesiunea operaţiunilor la descărcarea şi încărcarea pachetelor cu e lemente din

b.c.a . este arătată în anexa 13. 3.8. Depozitarea elementelor din b.c.a. se face la obiect în cadrul fiecărei travei în

care materialul urmează a fi pus în operă, pe terenuri orizontale, în zone ferite de posibilitatea de acumulare a apelor meteorice. Fiecare pachet cu elemente armate se va aşeza pe două reazeme din materiale moi, amplasate la distanţa de cca 30 cm de la capetele elementelor.

La pachetele suprapuse, reazemele vor fi pe aceeaşi verticală (fig. 31). Se interzice depozitarea pachetelor cu elemente armate pe o înălţime mai mare de

2,40 m. Se interzice depozitarea suprapusă a pachetelor paletizate cu elemente nearmate. În depozitele organizate, dotate cu platforme corespunzătoare se admite depozitarea

pachetelor cu elemente armate şi nearmate pe o înălţime de maximum 3,50 m. În cazul panourilor pentru pereţi despărţitori, depozitarea pachetelor se va face

pe platforme special amenajate, la nivelul la care se execută pereţii despărţitori, sau direct pe planşeu.

Aşezarea pachetelor pe planşeu se va stabili de constructor, în raport cu capacitatea portantă a acestuia în momentul depozitării. Se interzice depozitarea pe planşeu a pachetelor suprapuse.

3.9. Transportul elementelor din b.c.a. pe şantier se va face cu remorci tractate, trailere sau alte mijloace de transport cores punzătoare, pachetele de elemente fiind bine

ancorate de platforma mijlocului de transport.

Scule şi dispozitive 3.10. Diversele operaţii necesare pentru realizarea construcţiilor cu elemente din

b.c.a. (manipulare, prelucrare, montare, finisare etc.) se execută cu scule şi dispozitive speciale. În anexa 12 se dau sculele şi dispozitivele reprezentative pentru manipularea, punerea în operă şi finisarea elementelor din beton celular autoclavizat.

3.11. Manipularea pachetelor cu elemente armate se va efectua cu juguri, graifere sau dispozitive cu traverse şi cabluri, iar pachetele paletizate de elemente nearmate, cu furca echilibrată, ca în exemplele de la poziţiile 1, 2 şi 3 din anexa 12.

3.12. Transportul pe distanţe mici al elementelor nearmate se va efectua cu vagonete sau cărucioare pe pneuri (poziţiile 4 şi 5 din anexa 12).

3.13. Montarea plăcilor de acoperiş de 3,00 m lungime la hale industriale se va executa eu cărucioare (poziţia 7 din anexa 12), iar plăcile având lungimea peste 3,00 m precum şi cele pentru construcţii civile, indiferent de lungime, se vor monta cu dispozitivul jug (poziţia 8 din anexa 12).

Aducerea la poziţie se va realiza cu dispoziţie pentru pozare (poziţia 9 anexa 11), iar aşezarea mortarului de poză a plăcilor se face cu un cancioc cu coadă lungă (poziţia 16 din anexa 12).

3.14. Panourile pentru pereţi portanţi şi autoportanţi pentru construcţii civile şi cele pentru hale industriale montate vertical se manipulează cu graifeire rotitoare care permit rotirea elementelor (poziţia 11 din anexa 12).

Panourile de hale industriale montate vertical se fixează provizoriu de grinda de cornişe cu un dispozitiv de siguranţă ca cel de la poziţia 13 din anexa 12.

Panourile pentru pereţi exteriori neportanţi se montează cu uri graifer care apucă panourile de pe canturi (poziţia 12 din anexa 12).

Panourile pentru pereţi despărţitori se montează cu cărucioare (poziţia 6 din anexa 12) sau manual.

Aducerea la poziţie se va realiza cu leviere de montaj sau cu răngi de montaj (poziţia 14 din anexa 12).

3.15. Prelucrare elementelor se va realiza cu diverse scule ca de exemplu rindeaua pentru teşirea muchiilor, dalta de canelat, maşina de găurit, maşina de tăiat, sculele din truse pentru lucrări de zidărie sculele din trusa pentru lucrări de instalaţii (poziţiile 17, 18, 19, 20, 21 şi 22 din anexa 12).

3.16. Pentru finisarea elementelor se vor utiliza diverse scule: drişca de şlefuit, rindeaua pentru nivelat (poziţiile23 şi 24 din anexa 12) şpaclu cu lama flexibilă, mistrie, cancioc, drişcă metalică, pistol, pulverizator, instalaţie de tencuit, scări pliante sau duble, schele demontabile de interior şi exterior etc.

Execuţie şi montaj Prevederi generale 3.17. Înainte de începerea lucrărilor personalul de execuţie va fi instruit, pentru

cunoaşterea particularităţilor betonului celular autoclavizat, a sculelor şi dispozitivelor de lucru, a materialelor auxiliare şi a condiţiilor specifice lucrărilor respective. Se interzice punerea în operă a elementelor din b.c.a. fără sculele, dispozitivele şi materialele auxiliare specifice arătate în prezentele instrucţiuni tehnice.

Înainte de montare constructorul este obligat a verifica prin sondaj calitatea­ elementelor din b.c.a. în ceea ce priveşte aspectul, dimensiunile şi capacitatea portantă, în conformitate cu regulile de verificare prevăzute în STAS 10832­76 şi STAS 10833­80.

Se vor verifica certificatele de calitate şi marcarea pachetelor de elemente în vederea respectării proiectului de execuţie a lucrărilor.

În caz că elementele din b.c.a. aduse pe şantier au degradări ale betonului celular sau prezintă fisuri sau pete de rugină, constructorul este obligat să ceară verificarea caracteristicilor fizico­mecanice ale betonului celular autoclavizat şi ale protecţiei anticorozive a armăturii, în conformitate cu regulile de verificare şi condiţiile de calitate din STAS 7344­78 şi 8036­81, de către un laborator de încercări. .

Se interzice montarea elementelor din b.c.a. care au dat rezultate necorespunzătoare la aceste verificări.

3.18. Montarea elementelor din b.c.a. se va începe după hidroizolarea soclului şi după montarea elementelor structurii de rezistenţă şi executarea îmbinărilor elementelor de structură.

În vederea montării elementelor se vor verifica poziţia şi dimensiunile mustăţilor şi ale pieselor metalice de prindere sau ancorări înglobate în structura de rezistenţă şi se vor fixa la poziţie piesele metalice (console, bucle etc.) prevăzute în proiect.

3.19. Înainte de montare, elementele vor fi verificate la sol. Repararea elementelor se va face înainte sau după montarea lor, în conformitate cu

prevederile de la punctul 4.17. Se interzice montarea elementelor armate cu defecte care pot influenţa asupra

siguranţei prinderilor şi rezemărilor, precum şi a elementelor a căror umiditate depăşeşte 20% din masă.

3.20. Se interzice montarea şi repararea elementelor din b.c.a. pe timp de ploaie, zăpadă sau temperaturi sub + 5°C, în cazul folosirii mortarelor adezive cu Aracet DP 25 sau CPMB şi la temperaturi sub —5°C în cazul folosirii mortarelor cu Aracet CIC.

3.21. Pregătirile elementelor pentru montaj constă din: curăţirea de impurităţi, nivelarea canturilor, executarea prelucrărilor necesare (nuturi, chertări, teşirea muchiilor etc). Aceste operaţii se vor executa cu sculele prevăzute la pct. 3.16 şi în anexa 12 poziţiile 17...22.

3.22. Panourile se vor fixa provizoriu de structura de rezistenţă până la executarea prinderilor şi îmbinărilor definitive şi asigurarea stabilităţii sau rezistenţei lor, conform indicaţiilor din proiectele tip.

Piesele şi dispozitivele de fixare provizorie se vor arăta în proiectele tip. 3.23. Se interzice îndepărtarea sprijinirilor provizorii, precum şi încărcarea cu orice

sarcini a pereţilor şi acoperişurilor, înainte de întărirea mortarului adeziv din rosturi sau a mortarului şi betonului de monolitizare.

3.24. Piesele metalice de prindere sau rezemare definitivă a elementelor din b.c.a. care mi se înglobează în mortar de ciment sau beton, se vor proteja anticoroziv conform indicaţiilor din anexa 14. Se va da o atenţie deosebită protejării sudurilor executate pe şantier.

3.25. Fixarea tîmplăriei, a obiectelor şi conductelor instalaţiilor sanitare şi a conductorilor electrici se va face după întărirea mortarului adeziv din rosturile dintre elementele din b.c.a.

Tâmplăria şi obiectele sanitare care se prind de pereţi se vor fixa cu şuruburi pentru lemn prevăzute cu dibluri din material plastic (conform pct. 2.8.3).

Găurile pentru dibluri se vor executa cu burghie speciale conform anexei 12 poziţia 19.

Găurile pentru doze şi şanţurile pentru conductorii electrici se vor executa cu

burghie, freze şi dispozitive speciale de tipul celor prevăzute în trusa pentru lucrări de instalaţii şi pentru zidăria din b.c.a. (anexa 12 poziţiile 21 şi 22).

3.26. Etanşarea cu chit elastic a rosturilor se va face după executarea finisajelor. Finisajele se vor executa conform capitolului 4 „Finisaje şi protecţii".

Chitul elastic se va aplica manual cu fierul cu lamă flexibilă sau cu pistolul de chit după o prealabilă amorsare a rosturilor cu emulsie de Aracet: Apă (1:1 părţi în volume). Grosimea stratului de chit va fi de minimum 10 mm. Umplerea rosturilor cu chit se va face până la începutul teşiturii, rostul rămânând aparent.

Elemente nearmate 3.27. Executarea zidăriilor din blocuri şi plăci din b.c.a. se va face conform

anexei 6, precum şi prevederilor din STAS 10109/l­82 „Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor”.

Elemente armate 3.28. La executarea pereţilor de hale industriale din panouri dispuse orizontal, cu

prinderi uscate, se va ţine seama de următoarele: ­ montarea se va face cu un graifer cu prindere laterală (conform anexei 12, poziţia

11); ­ prinderea provizorie a panourilor de structură se realizează cu un dispozitiv de tipul celor prevăzute în proiectele tip;

­ rosturile prevăzute a se realiza prin lipire se execută cu mortar adeziv aplicat cu mistria, conform reţetei din anexa 7, după o prealabilă amorsare cu emulsie de Aracet D 50: Apă (dozaj 1:1 părţi în volume);

­ rosturile verticale sunt prevăzute cu benzi din polistiren celular expandat sau benzi de polietilenă expandată, care formează suportul pentru chitul elastic, acestea se vor fixa prin baterea în cuie pe unul din canturile panoului care urmează să se monteze;

­ în cazul pereţilor mai înalţi de 9,00 m sau al faţadelor mixte, rostul orizontal care desparte panourile autoportante de cele purtate nu se va mai umple cu mortar adeziv, ci se va face numai etanşarea rostului, panoul aşezându­se pe o bandă de carton asfaltat; pe panoul montat anterior se fixează, două benzi continue de polistiren sau carton asfaltat, una la faţă interioară a panoului şi alta la 2,5 cm de la faţa exterioară şi apoi se montează panoul care reazemă pe consola metalică;

­ rosturile verticale între panouri şi fereastra metalică se execută în acelaşi mod ca între panourile opace.

Rosturile orizontale dintre panouri şi ferestrele metalice sau panourile vitrate din beton armat se etanşează după montarea acestora, cu mortar de ciment şi chit elastic, conform detaliilor din proiect.

Rostul orizontal dintre partea superioară a panoului vitrat din beton armat şi panoul din b.c.a. se etanşează cu mortar de ciment: nisip Aracet D 50 (dozaj 1:3:0,3) după ce în prealabil s­a lipit cu mortar adeziv (conform anexei 7) o fâşie de polistiren celular sau bandă de polietilenă expandată (la o distanţă de 25 mm de la faţa exterioară a panoului) aceasta constituind suportul pentru aplicarea chitului elastic.

3.29. La executarea pereţilor din panouri montate orizontal cu rosturile verticale betonate, se va ţine seama de următoarele:

­ fixarea provizorie a acestor panouri se va executa cu plăcuţe metalice bătute în cuie precum şi cu menghini dulghereşti sau cu alte dispozitive similare; plăcuţele metalice vor constitui împreună cu o bară 0 10 continuă în rost, prinderea definitivă a panoului;

­ la întreruperea, montajului pereţilor, ultimul panou montat se va fixa suplimentar de stâlp cu ajutorul unor dispozitive de fixare provizorie (menghini

dulghereşti, etc). ­ panoul de cornişă se montează cu un dispozitiv special (conform prevederilor

proiectului tip), care permite apropierea panoului de grinda de cornişă; ­ monolitizarea canalelor verticale dintre panouri se va face cu mortar de ciment­

nisip M 100 conform anexei 7, fără adaos de var sau alte substanţe care pot coroda armătura; turnarea mortarului se va face pe câte 60 cm înălţime, pentru a se asigura umplerea corectă a rostului.

3.30. La soluţiile cu pereţi din panouri montate vertical se va ţine seama de următoarele:

­ montarea se va face cu cleşti care permit rotirea elementelor din poziţie orizontală în poziţie verticală, de tipul celui din anexa 12 poziţia 10;

­ fixarea provizorie a acestor panouri la partea superioară se face cu piese de fixare provizorie, panourile fixându­se de grinda de cornişă şi cu dispozitive speciale de siguranţă (conform prevederilor proiectului tip).

3.31. Pereţii de compartimentare a halelor realizaţi din panouri dispuse orizontal sau vertical se execută în mod similar cu pereţii exteriori de hale, cu respectarea prevederilor specifice din proiectele tip.

Se va da o deosebită atenţie organizării montajului, care necesită dispozitive speciale în cazul montării pereţilor de compartimentare după executarea acoperişurilor. Dispozitivele speciale pot fi de tipul cărucioarelor pentru montarea pereţilor despărţitori pentru construcţii civile (anexa 12, poziţia 6), dimensionate în mod corespunzător.

3.32. La realizarea pereţilor portanţi din panouri din b.c.a. pentru construcţii civile se va ţine seama de următoarele:

a) În soclu se vor ancora mustăţile din oţel­beton conform proiectului. Pe soclu şi pe planşeul etajului în cazul clădirilor cu mai multe nivele se vor

trasa pereţii, golurile de uşi şi ferestre. b) Mortarul de consistenţă fluidă M 100, pentru umplerea canalului circular dintre

panouri, va avea compoziţia conform anexei 7 şi se va turna în rost cu cana de umplere a rosturilor, după umezirea prealabilă a acestuia.

În cazul în care deasupra panourilor se prevede o centură de beton armat, mortarul din golul rostului se toarnă până la înălţime de cca 8 cm sub nivelul superior al panourilor.

În rostul umplut cu mortar se înfig mustăţi care realizează ancorarea pereţilor cu centura, respectiv cu planşeul şi după caz cu peretele nivelului superior.

După ce mortarul din rostul vertical s­a întărit, se verifică umplerea completă a rostului prin ciocănire (rosturile bine umplute dau un sunet înăbuşit). În cazul că rostul nu s­a umplut, acesta trebuie spart dinspre interior şi umplut din nou.

c) În vederea realizării unei lipiri corecte, panoul care se montează şi care este încă prins în cârligul macaralei se va apăsa puternic pe panoul montat anterior, până ce mortarul adeziv în exces va ieşi din rost.

d)Compensarea abaterilor la dimensiuni şi de montaj se face după cum urmează: ­ abaterile pe lăţimea panourilor şi cele de montaj în lungul pereţilor se pot compensa

la golurile de uşi şi ferestre (parapeţi), printr­o eventuală tăiere sau prelucrare a ultimului panou montat; prin trasarea corectă a pereţilor se pot evita abaterile mai mari;

­ abaterile la grosimea pereţilor şi toleranţele de fabricaţie la grosimea panourilor se compensează prin rindeluirea şi prin şlefuirea peretelui în porţiunea rostului cu rindeaua pentru plăci, respectiv cu drişca de şlefuire şi prin variaţia grosimii stratului de glet, printr­un finisaj rugos realizat prin stropire;

­ abaterile la lungimea panourilor se compensează prin variaţia stratului de mortar de poză de la partea inferioară şi a celui de egalizare de la partea superioară; nu se admit

abateri mai mari de 10 mm la înălţimea nivelului; e) Înainte de montaj se fixează dispozitivele de sprijinire provizorie şi de aliniere a

panourilor (fig. 32).

Montajul se va începe de la colţuri, panourile de colţ se leagă între ele suplimentar cu câte 3 scoabe de montaj bătute în poziţii repartizate pe înălţime şi pe latura superioară.

Panourile se aşează pe un strat de mortar de poză. Sprijinirile provizorii se păstrează până după întărirea monolitizărilor elementelor de

planşeu. f) Montajul pereţilor neportanţi se face nivel cu nivel, în ritmul executării structurii,

după executarea elementelor structurii de la nivelul respectiv. În fig. 33 se arată un exemplu de schemă de montaj pentru pereţi neportanţi. La panourile ce se montează cu dispozitive tip cleşte de manipulare (anexa 12 poz. 12) se

va avea grijă ca bacurile dinţate ale dispozitivului să intre în profilele circulare ale panoului pentru a nu exista pericolul de scăpare a panoului.

La pozarea panourilor se va verifica ca mustăţile din planşeu să intre în profilul lateral al panourilor. Fixarea provizorie a panourilor de parapet se va realiza cu menghine cu un tensor şi scoabe de montaj. Panourile de înălţimea unui nivel se vor fixa cu dispozitive de strângere şi aliniere.

g) La montarea pereţilor de căptuşire a diafragmelor schema de montaj este cea din fig. 34.

3.33. La execuţia pereţilor despărţitori pentru construcţii civile se va ţine seama de următoarele:

a) Pachetele balotate se transportă cu macaraua direct din depozit, cu ajutorul dispozitivului de ridicat cu umăr, până la încăperea în care urmează să fie montate panourile.

În cazul în care peretele exterior s­a executat înaintea transportului panourilor de pereţi despărţitori la locul de montaj, acestea se introduc în clădire prin golurile ferestrelor sau uşilor din faţadă.

La operaţia de introducere panourilor în clădire, se recomandă utilizarea unor schele uşoare de lucru, în consolă, uşor deplasabile.

b) La executarea elementelor structurii de rezistenţă (stâlpi, grinzi, plăci de planşeu) se vor prevedea elementele de fixare a pereţilor despărţitori în conformitate cu proiectul de execuţie.

c) Transportul la locul de depozitare a panourilor din încăpere la locul de montaj, se face de regulă manual, în poziţia pe cant. Transportul şi manipularea pe lat este interzisă, la panourile care se asamblează în pachete cu elementele dispuse pe cant.

Pentru panourile de greutate mai mare (peste 150 Kg) se utilizează dispozitivul tip cărucior de transport şi montaj (anexa 12 poziţia 6).

d) Trasarea pe orizontală la partea, inferioară se va face cu ajutorul unui dulap de lemn şpraiţuit de tavan cu ajutorul unor popi. La partea superioară se prevede uri dulap, numai în cazul în care fixarea panourilor de tavan se face prin împănare. Verticalitatea se va asigura cu ajutorul firului cu plumb sau cu nivela.

e) Împănarea la partea de jos se va face cu pene din lemn care se bat în lungul peretelui spre rostul lipit (panoul fiind ridicat de un alt muncitor cu ranga de montaj).

f) Panourile se vor monta succesiv începând de la un element portant al structurii (stâlp, perete) indiferent de prezenţa golurilor de uşă (fig. 35).

În cazul în care distanţa la marginea golului nu este un multiplu al lăţimii panourilor, la marginea golului se Va dispune un panou de completare. Acesta poate fi realizat la şantier prin tăierea în lung a unui panou cu o unealtă electrică portabilă cu disc abraziv sau cu fierăstrăul din trusa de scule pentru lucrări de zidărie.

Completările cu lăţimea mai mică de 30 cm se vor executa din plăci de aceeaşi grosime cu panourile, zidite prin lipire cu mortar adeziv.

g) În cazul panourilor care se fixează la partea superioară prin lipire, se va asigura curăţirea feţei superioare a panourilor şi se va aplica cu pensula amorsa de Aracet şi apă, conform reţetei din anexa 7; după o jumătate de oră de la aplicarea amorsei pe canatul superior al panoului şi pe elementul de rezistenţă al structurii se va aplica mortarul adeziv.

Prin acţionarea căruciorului sau manual, panoul se va coborî pe penele de lemn aşezate în prealabil pe planşeu. Penele se vor aşeza la un interval de 40 cm între ele, astfel ca fiecare panou să rezeme pe câte două perechi de pene.

Panoul se va ridica apoi cu ranga de montaj şi sa va presa de planşeul superior şi de elementul de rezistenţă sau de panoul montat anterior. Operaţia se repetă până când mortarul în exces iese din rosturi; mortarul în exces se îndepărtează cu un şpaclu.

Pentru împănarea panoului între planşee, acesta se va ridica cu ranga de montaj şi penele se, vor bate în axul longitudinal al peretelui, înspre rostul lipit.

Spaţiul liber dintre planşeul inferior şi panou se va umple cu mortar de ciment M 100 de consistenţă vârtoasă. în cazul panourilor care se fixează la partea superioară în profile, înainte de montarea panoului, pe cantul lui superior se va aşeza prin lipire în puncte, cu mortar adeziv, un strat de vată minerala având lăţimea panoului b.c.a. şi grosimea de 2 cm astfel ca după comprimare să ajungă la grosimea de 1 cm, apoi panoul se va cobori pe pene, iar capătul lui superior se va introduce între profile metalice.

La structurile de rezistenţă elastice ( î n cadre sau mixte) se vor prevedea şi la marginile laterale ale peretelui despărţitor care vine în contact cu structura, profile sau şanţuri care se vor umple cu vată minerală, ca la partea superioară a peretelui.

i) îmbinarea pereţilor la colţuri şi ramificaţii se realizează atât prin lipire cu mortar adeziv, cât şi cu ajutorul cuielor care se bat la intervale de 80 ... 90 cm pe înălţime. Cuiele se bat imediat după montaj, înainte de începerea întăririi mortarului.

j) Abaterile la dimensiuni ale panourilor cât şi abaterile de montaj în lungul peretelui se vor compensa ţinând seama de indicaţiile de la punctul 3.32.

3.34. La executarea acoperişurilor cu elemente din b.c.a. se va ţine seama de următoarele :

a) Plăcile de acoperiş care reazemă pe pene de beton armat sau zidărie se vor aşeza pe un pat de mortar de marcă M 100 ( anexa 7). Mortarul se va aplica cu un cancioc cu coadă lungă (poziţia 16, anexa 12)

Plăcile care reazemă pe pane metalice se vor aşeza direct pe pane după vopsirea acestora cu minium de plumb î n 2 straturi sau conform indicaţiilor proiectului de execuţie.

b) Montarea plăcilor de acoperiş având lungimea până la 6 m se va face cu o macara şi cu dispozitive tip jug (anexa 12, poziţia 8), iar a plăcilor de 3 m lungime cu cărucioare cu furcă (anexa 12, poziţia 17).

c) La montare se va da o deosebită atenţie respectării lăţimii de rezemare a plăcilor prevăzută în proiecte.

d) în cazul monolitizării cu pene din beton, se va da atenţie centrării găurilor pentru pene faţă de axul rostului longitudinal.

e) în cazul penelor metalice monolitizările pe reazeme se vor efectua cu mortar M 100 executat conform reţetei din anexa 7. La celelalte rosturi, la penele din beton se va folosi beton B 200 cu agregat mărunt, conform anexei 7.

Înainte de turnarea betonului sau a mortarului din rosturi suprafeţele plăcilor din b.c.a. se vor curăţa de praf şi se vor stropi cu apă.

Măsuri de tehnica securităţii muncii 3.35. Executarea operaţiilor de manipulare, transport, depozitare şi punere în operă a

elementelor diri b.c.a. se.va face cu respectarea: a) „Normelor republicane de protecţie a muncii”, aprobate de Ministerul Muncii şi

Ministerul Sănătăţii cu ordinele nr. 34/1975 şi 60/1975; b) „Normelor de protecţie a muncii în activitatea de construcţii montaj”, aprobate de

M.C.Ind. cu ordinul nr. 1233/D din 29.XII.1980; c) „Normelor generale de protecţie împotriva incendiilor la proiectarea şi

realizarea construcţiilor şi instalaţiilor”, aprobate cu Decretul nr. 290/16.VIII.1977. Se vor face instructaje speciale cu muncitorii, consemnate în procese­verbale de

instructaj, pentru cunoaşterea prezentelor instrucţiuni tehnice şi a prevederilor din proiectul de execuţie.

3.36. La executarea lucrărilor de manipulare, se vor lua următoarele măsuri suplimentare:

­ se vor verifica înainte de începerea lucrului dispozitivele pentru manipulare şi se va interzice folosirea dispozitivelor care prezintă deformări, lovituri, micşorări de secţiuni etc;

­ se va verifica starea legăturilor de balotare a pachetelor şi se vor reface legăturile deteriorate, cu sârmă Ø 3 mm şi colţare pentru protecţia muchiilor;

­ manipularea pachetelor se va face numai după deplasarea legătorilor de sarcină din raza de acţiune a macaralei; ghidarea pachetelor în timpul manipulării se va face numai cu frânghii legate de pachet.

3.37. La executarea zidăriilor se vor respecta următoarele măsuri suplimentare: ­ în timpul execuţiei zidurilor nu se vor crea diferenţe de înălţimi de peste 1,5 m

între diferitele porţiuni ale acestora; ­ la terminarea execuţiei stâlpilor de zidărie dintre golurile de uşi şi ferestre se vor

monta buiandrugi, peste care se va aşeza cel puţin un rând de blocuri, sau se vor rigidiza stâlpii cu ajutorul cofrajului buiandrugilor, atunci când aceştia se execută din beton monolit, fiind interzis a se lăsa stâlpii liberi la partea superioară ;

­ tehnologia de montare a planşeelor prefabricate se va stabili ţinând seama că zidăria din blocuri din b.c.a. nu poate prelua eforturi de întindere, şocuri etc.; de asemenea, trebuie evitată riparea elementelor de planşee prefabricate;

­ în timpul execuţiei pereţilor din elemente din b.c.a.,.până la executarea planşeelor, se interzice rezemarea scărilor sau altor obiecte pe ziduri;

­ stabilitatea cornişelor se va asigura în toate stadiile de execuţie prin ancorare, proptire etc.;

3.38. La locurile de prelucrare a blocurilor şi plăcilor din b.c.a. se vor lua măsuri de protecţie contra prafului, muncitorii trebuind să fie dotaţi cu ochelari de protecţie şi daca este cazul şi cu măşti contra prafului.

3.39. La executarea lucrărilor de finisare şi protecţie anticorozivă a pieselor metalice se vor respecta următoarele:

­ muncitorii care lucrează cu vopsele preparate cu solvenţi inflamabili vor fi instruiţi zilnic; de asemenea, vor fi instruiţi şi muncitorii care lucrează temporar în zona respectivă;

­ în imediata apropiere a locului unde se lucrează cu lacuri şi vopsele, trebuie să fie aşezate stingătoare de incendiu, în număr suficient, la loc vizibil şi uşor accesibil;

­ în jurul locului unde se lucrează cu aceste materiale, pe o rază de cel puţin 10 m, trebuie să fie puse afişe uşor de citit cu inscripţiile:

FUMATUL STRICT INTERZIS NU VĂ APROPIAŢI CU FOC DESCHIS

NU SUDAŢI

­ pompierul de serviciu trebuie să fie prezent la locul unde se lucrează cu aceste materiale şi să se îngrijească de respectarea acestor instrucţiuni tehnice;

­ în timpul lucrului cu aceste materiale este necesar să se ţină seama de direcţia vântului, astfel încât vaporii de solvenţi degajaţi de lac sau vopsea, să nu fie dirijaţi spre o sursă de foc deschisă;

­ în cazul lucrului în spaţii închise trebuie să se lucreze cu ferestrele şi uşile deschise, iar în clădirea respectivă este strict interzis să se lucreze cu foc deschis sau să se sudeze la oricare din nivelurile clădirii;

­ în spaţiul în care s­a lucrat cu aceste materiale după terminarea lucrului se vor ţine uşile şi ferestrele deschise încă cel puţin 12 ore, timp în care se vor respecta cu stricteţe măsurile PCI de mai sus;

­ muncitorii care au lucrat cu lacuri şi vopsele având hainele impregnate cu vapori inflamabili nu trebuie să fumeze sau să se apropie de foc deschis, nici chiar în aer liber, decât după ce şi­au schimbat sau aerisit hainele;

­ la terminarea lucrului, în fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor fixat ermetic şi închise în magazii speciale destinate acestui fel de materiale având scris pe uşă:

PERICOL DE INCENDIU NU FUMAŢI

NU INTRAŢI CU FOC DESCHIS

­ la transportul găleţilor cu toluen, cu lac sau cu solvenţi inflamabili, acestea trebuie să fie acoperite, iar muncitorii care le transportă vor trece cu ele numai prin locurile fără foc deschis şi nu vor fuma;

­ la deschiderea butoaielor sau a bidoanelor cu solvenţi, lac sau vopsea cu vapori inflamabili nu se vor folosi unelte de fier (daltă, ciocan etc.) care produc scântei şi pot provoca incendii, deoarece în vasele respective poate exista presiune, muncitorii care le deschid trebuie să fie atenţi şi să poarte ochelari de protecţie pentru a nu le pătrunde stropi în ochi;

­ muncitorii care prepară amestecurile de lacuri şi vopsele cu toluen sau cu alţi solvenţi inflamabili, le transferă din butoaie sau bidoane, trebuie să poarte ochelari de protecţie şi să efectueze aceste operaţii la locuri ferite de surse de foc.

4. FINISAJE ŞI PROTECŢII

Soluţii de finisare şi procedee de protecţie

a) Prevederi comune tuturor tipurilor de finisaje 4.1. La alegerea soluţiilor de finisare interioară şi exterioară se va ţine seama

de prevederile STAS 6­172/3­75 arătate la pct. 1.7. cât şi de STAS 6472/4­81 „Higrotermica. Comportarea elementelor de construcţii la difuzia vaporilor de apă” referitor la temperatura şi gradul de umiditate interioară şi exterioară a mediului

şi modul de acţionare al acestor factori ( î n mod continuu sau discontinuu). Pentru dimensionarea barierelor contra vaporilor la acoperişurile ventilate se vor

avea în vedere şi prevederile STAS 6472/5­73 ,,Principii de calcul şi alcătuire pentru acoperişuri ventilate".

Pentru evitarea acumulării umidităţii în elementele din b .c.a. , la faţa exterioară se vor prevedea f i n i s a j e permeabile la vapori, acestea având o permeabilitate la vapori mai mare decât finisajul interior.

4.2. Nu se admite aplicarea tencuielilor pe elementele armate din b.c.a. cu excepţia tencuielilor „ t e ras i t ” sau praf de piatră, ap l ica t e la exterior pe elementele din b . c . a . pentru placarea diafragmelor din beton armat la construcţii civile.

b) Finisaje şi proiecţii aplicate la interior 4.3. Finisajele interioare şi reţetele corespunzătoare din anexa 15 pentru fiecare

element din b . c . a . în corelaţie cu definiţia sa în construcţie sunt următoarele: ­ pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de

blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4 .42; 4.43; 4.44; 4.47 ; 4.49; 4.50; 4.51.

­ pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie din blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.21; 4 .2 2 ; 4.25 ; 4 .30 ; 4 .31 ; 4 .33; 4.35; 4.38; 4.39 ;

­ pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din panouri şi panouri mari asamblate din elemente: finisajele de la punctele 4.21 ; 4 .22; 4.23; 4 .2 4 ; 4.25; 4.30; 4 . 3 1 ; 4.33; 4 .35 ; 4.38; 4.39.

­ pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.44; 4.47; 4.49; 4.50.

­ pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri care nu se tencuiesc finisajele de la punctele 4.21; 4.22; 4.25; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35; 4.38; 4.39.

­ pereţi interiori pentru hale industriale şi agrozootehnice din panouri: finisaje de la punctele 4.21; 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.30; 4.31; 4.33; 4.38; 4.39.

­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.45; 4.47; 4.49; 4.50; 4.51.

­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din panouri şi panouri mari asamblate din elemente: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

­ pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.45; 4.47; 4.49.

­ pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social­culturale din panouri: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

­ pereţi interiori portanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.42; 4.43; 4.45; 4.49.

­ pereţi interiori portanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din panouri: finisajele de la punctele 4.22; 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.28; 4.30; 4.31; 4.33; 4.35.

­ acoperişuri pentru hale industriale agrozootehnice: finisajele de la punctele 4.21; 4.22; 4.33.

­ acoperişuri pentru clădiri de locuit şi social­culturale: finisajele de la punctele

4.22; 4.30. 4.4. La faţa interioară a pereţilor încăperilor cu umiditatea relativă a aerului interior

sub 60% şi medii neagresive se vor aplica finisaje obişnuite conform anexei 15 punctele 1 ...10, pereţii putând fi lăsaţi nefinisaţi în cazul în care nu se cer condiţii de aspect şi igienă.

4.5. La faţa interioară a pereţilor încăperilor cu umiditate relativă a aerului interior peste 60% şi medii neagresive se vor aplica finisaje tip barieră de vapori care pot fi: vopsitorii cu vopsea de ulei sau alchidal, cu lac şi vopsea perclorvinilică sau Romflexil şi perclorvinil, aplicate pe glet de netezire din nisip fin şi Aracet, folie de polietilenă caşerată precum şi placaje ceramice CESAROM sau faianţă (conform anexei 15 punctele 11...16).

La faţa interioară a tavanelor acoperişurilor cu învelitori ventilate din încăperile cu umiditate relativă a aerului interior peste 60% şi medii neagresive se vor aplica bariere de vapori care pot fi: vopsitorii cu vopsea de ulei sau alchidal, cu lac şi vopsea perclorvinilică, aplicate pe glet de netezire din nisip fin şi Aracet, conform anexei 15, punctele 19...21 şi 25...29.

Elementele din b.c.a. nu se vor folosi la acoperişurile­terasă neventilate ale construcţiilor civile în medii cu umiditatea relativă a aerului interior peste 60%.

4.6. La faţa interioară a pereţilor şi pe tavanele acoperişurilor cu învelitori ventilate ale construcţiilor zootehnice se vor prevedea bariere de vapori din vopsitorii cu email perclorvinilic Policolor aplicate pe grund G 104­70 şi pe glet de netezire conform anexei 15 punctul 21.

4.7. Barierele contra vaporilor se aplică pe faţa cu umiditatea şi presiunea vaporilor mai mare, în funcţie de temperatură şi umiditatea aerului.

4.8. La pereţii care despart încăperi cu umidităţi relative ale aerului interior diferite (una cu peste 60%, cealaltă sub 60%), se pot prevedea pe faţa dinspre încăperea umedă un finisaj tip barieră de vapori, iar pe cealaltă faţă finisaje permeabile la vapori.

Nu se vor folosi elemente din b.c.a. la pereţii care despart două încăperi cu umiditate relativă a aerului interior permanentă peste 60%.

c) Finisaje şi protecţii aplicate la exterior 4.9. Finisajele exterioare şi reţetele respective (din anexa 15) pentru fiecare element

din b.c.a. şi în corelaţie cu destinaţia sa în construcţie sunt următoarele: ­ pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri

care se tencuiesc: finisajele de la punctele ,4.41; 4.42; 4.43; 4.44. ­ pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din zidărie de blocuri

care nu se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.21; 4.23; 4.24; 4.25; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40.

­ pereţi exteriori pentru hale industriale şi agrozootehnice din panouri şi panouri asamblate din elemente: finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40.

­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.33; 4.37; 4.42; 4.44.

­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri care nu se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4:25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36.

­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din panouri şi panouri mari din elemente: finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40.

­ pereţi portanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din zidărie de blocuri

care se tencuiesc: finisajele de la punctele 4.33; 4.37; 4.42; 4.44. ­ pereţi exteriori portanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale din panouri:

finisajele de la punctele 4.23; 4.24; 4.25; 4.26; 4.27; 4.31; 4.34; 4.35; 4.36; 4.40. 4.10. Pereţii exteriori din panouri din b.c.a. ai construcţiilor aflate în medii

neagresive se vor finisa cu finisaje pe bază de Aracet CPMB, CIC, CRILOROM DV sau DP, realizate sub formă de pelicule transparente, vopsitorii Vinarom aplicate pe glet de netezire din Aracet şi nisip fin, tencuieli decorative, finisaje cu granule precum şi finisaje pe bază de Aracetal B 55­LC (conform anexei 15 punctele 30...35 şi 37...39). Se permite ca pereţii construcţiilor provizorii (durată de existenţă sub 10 ani) să fie lăsaţi nefinisati (cu excepţia construcţiilor de pe litoralul Mării Negre).

Elementele armate din b.c.a. nu se tencuiesc. Fac excepţie elementele armate de placare a diafragmelor din beton armat ale clădirilor de locuit şi social­culturale amplasate în medii neagresive la care se pot aplica şi tencuieli cu „terasit" sau cu praf de piatră conform anexei 15 punctul 36.

Pereţii exteriori din panouri de b.c.a. ai construcţiilor de pe litoralul Mării Negre din zonele cu regim sever de expunere se vor proteja cu soluţii rezistente la apă şi cu permeabilitate mare la va­pori (de ex. finisaje cu lac Aracetal B 55­LC conf. anexei 15 pct. 40 şi 41). În celelalte regimuri de expunere se vor aplica finisaje pe bază de polimeri acrilici sau vinilici.

4.11. Zidăriile din blocuri şi plăci de b.c.a. care se tencuiesc, aflate în medii neagresive sau, pe litoralul Mării Negre, se vor finisa cu finisaje obişnuite, precum şi tencuieli „terasit" sau cu praf de piatră (conform anexei 15 pct. 41...43).

4.12. Zidăriile din blocuri care nu se tencuiesc, aflate în medii neagresive, se vor finisa cu finisaje transparente cu Aracet CPMB, CIC sau DP sau Aracetal B 55­LC (impermeabil la apă şi permeabil la vapori), vopsitorii Vinarom aplicate pe glet de nisip fin şi Aracet DP­25, finisaj tip „strop” sau cu finisaje cu granule şi Aracetal B 55­LC (anexa 15, pct. II c). Se admite ca zidăriile din blocuri ale construcţiilor provizorii cu durată de existenţă sub 10 ani, să fie lăsate netencuite şi nefinisate, cu excepţia construcţiilor de pe litoralul Mării Negre.

Zidăriile din blocuri netencuite ale construcţiilor aflate în zonele cu regim sever de expunere de pe litoralul Mării Negre se vor proteja şi finisa prin aplicare de finisaje transparente cu lac Aracetal B 55­LC sau lac Aracetal B­55 LC şi granule (conform anexei 15 pct. 40 şi 41) ­ impermeabile la apă şi permeabile la vapori.

4.13. Finisarea pereţilor exteriori cu plăci ceramice se va face numai pe porţiuni limitate, de cel mult 2 m 2 , fiind folosită pentru realizarea unor accente decorative; suprafeţele astfel finisate nu vor depăşi 25%, din suprafaţa totală a peretelui.

Executarea finisajelor şi protecţiilor

a) Operaţii comune pentru toate soluţiile de finisare 4.14. Înaintea începerii lucrărilor de finisare a pereţilor şi tavanelor se vor

termina toate lucrările de instalaţii sanitare, electrice şi de încălzire, precum şi pardoselile reci şi calde (exclusiv lustruirea, respectiv fixarea parchetului, a covoarelor de mase plastice sau mochetelor).

De asemenea vor fi montate tâmplăria de lemn sau metalică, jgheaburile, streaşinile, cornişele, glafurile, cofretele precum şi trotuarele.

Lucrările de finisare se vor începe numai la o temperatură a mediului ambiant (exterior sau interior) de cel puţin + 15°C pentru soluţiile de finisaj cu Aracet CPMB şi cu Aracet DP­25 şi începând de la ­5 0 C pentru soluţiile cu Aracet CIC.

Zugrăvelile pe bază de apă se vor putea executa la o temperatură de cel puţin +5°C.

Finisajele nu se vor executa pe timp de ceaţă şi nici la un interval mai mic de 2 ore de la încetarea ploii în condiţii de temperatură care să permită uscarea suprafeţei.

4.15. Suprafeţele de finisat se repară, se şlefuiesc şi se curăţă de pete de ulei şi de praf etc apoi se amorsează.

Curăţirea se face cu perii de paie, de sârmă, şpacluri metalice sau hârtie de şlefuit, iar desprăfuirea cu pensule late, rotunde sau bidinele.

Se interzice îndepărtarea petelor de ulei prin folosirea benzinei sau a altor solvenţi organici. Această operaţie se va face cu mijloacele mecanice arătate mai sus sau prin spălarea cu soluţie de detergent.

4.16. Amorsarea suprafeţelor din beton celular autoclavizat de reparat sau finisat se va face cu o reţetă preparată din acelaşi fel de material (Aracet CPMB, CIC sau DP) folosit la reparare respectiv la finisare, glet sau vopsitorie. Aplicarea amorselor pe bază de Aracet se va face cât pensula sau cu bidineaua cu păr natural sau sintetic şi numai cu o bidinea sau pensulă cu păr natural pentru finisajele cu perclorvinil.

4.17. Reparaţiile se execută după montaj în cazul unor defecte mici, sau înainte de montaj în cazul defectelor mari.

Defectele mari având adâncimea mai mare de 50 mm sau muchiile şi colţurile rupte, se repară prin nivelarea suprafeţei locului degradat prin tăiere cu fierăstrăul, prelucrare cu burghiul sau o daltă ascuţită până la obţinerea unei forme geometrice regulate, paralelipiped sau cilindru, şi lipirea în aceste lăcaşuri a unor bucăţi de beton celular autoclavizat de aceeaşi formă, dimesiune şi culoare. Locul de reparat şi bucata de beton celular autoclavizat se şlefuiesc, se desprăfuiesc şi se amorsează cu reţeta nr. 1, respectiv reţeta 14 din anexa 16.

Se introduce apoi în lăcaş bucata de beton celular autoclavizat pe care s­a aplicat mortarul adeziv din reţeta nr. 4 anexa 16. Pentru defectele la care nu se pot folosi bucăţi de beton celular autoclavizat, se foloseşte mortarul din reţeta nr. 3, respectiv reţeta nr. 15 (anexa 16).

Denivelările mici, de 1...5 mm la rosturile dintre elementele armate sau pe suprafaţă, se vor repara cu mortarul din reţeta 4 pentru finisaje pe bază de Aracet CPMB respectiv reţeta 16 sau 17 sau cu chit pe bază de Aracet DP 25 gata preparat ­ simbol 5018 ­ pentru finisajele pe bază de Aracet DP 25 din anexa 16.

Suprafeţele se vor nivela cu o rindea (raşchetă) specială şi se va aplica amorsa din reţeta 1, respectiv reţeta 14 (pentru finisajele pe bază de Aracet CPMB şi respectiv Aracet DP din anexa 16).

Defectele având adâncimea de 5...15 mm şi lungimea de 5...150 mm se repară cu un mortar din reţeta nr. 15, după curăţirea şi amorsarea suprafeţelor cu amorsa din reţeta 14. Mortarele se aplică după 1/2...2 ore de la aplicarea amorsei cu mistria şi şpaclul flexibil din metal sau cauciuc.

4.18. Aplicarea finisajelor pe bază de polimeri sintetici se va face numai după ce gradul de umiditate al betonului celular autoclavizat a scăzut la 10...12% din masă.

Determinarea gradului de umiditate se poate face cu un aparat etalonat special pentru beton celular autoclavizat, sau prin uscarea unor probe extrase din elementele din b.c.a.

Finisajele se vor executa după uscarea reparaţiilor şi după tratarea rosturilor. Reparaţiile executate cu mortar de ciment se vor lăsa să se usuce minimum 7 zile

pentru a se preîntâmpina degradarea finisajelor în porţiunile reparate. 4.19. Se va avea în vedere respectarea cu stricteţe a principiului că pentru realizarea

finisajelor se vor folosi aceleaşi materiale pentru amorsa, glet de netezire şi vopsele.

b) Finisarea şi protecţia elementelor armate şi a zidăriilor care nu se tencuiesc. 4.20. Reţetele pentru executarea finisajelor şi protecţiilor sunt date în anexa 16. 4.21. Suprafeţele nefinisate vor fi pregătite numai printr­o simplă curăţire, reparare,

şlefuire şi desprăfuire 4.22. Zugrăvelile de apă (cu var sau humă) se vor executa conform „Normativului

pentru executarea lucrărilor de zugrăveli şi vopsitorii”, indicativ C 3­76, aplicate sau nu pe gleturi de netezire subţiri clin nisip fin şi Aracet DP 25 sau din ipsos şi Aracet DP 25, reţetele nr. 6, respectiv 16 şi 17.

4.23. Pentru finisajul transparent din copolimeri vinilici (Aracet CPMB sau CIC), pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica manual cu bidineaua sau pensula, sau mecanizat (prin pulverizare şi rulou) amorsa din reţeta nr. 1. iar după cea. o oră se aplică amorsa din reţeta nr. 2.

Pentru finisajul tip „lis” (neted) se va folosi reţeta 11 din anexa 16. Finisajul poate fi colorat la ultimul strat, prin aplicarea unei pelicule de CRILOROM DV de culoarea stabilită.

4.24. Pentru finisajul transparent din Aracet DP 25, pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica manual sau mecanizat un strat de amorsa din reţeta nr. 14 şi două straturi de emulsie Aracet DP 25 diluat cu apă în raport 4 : 1, în volume.

4.25. Vopsitoria cu vopsea Vinarom se va aplica pe glet de netezire din reţeta nr. 16 pentru interior şi exterior şi din reţeta nr. 17 numai pentru interior.

Pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica manual după uscarea reparaţiilor ( în cazul reparaţiilor cu mortar din Aracet DP 25 şi ciment după minim 7 z i le ) , amorsa din reţeta nr. 1 4 .

Gletul de netezire se aplică în două straturi. în total 1 . . . 2 mm grosime, manual cu mistria, fierul de glet sau cu şpaclul de cauciuc, sau mecanizat (cu una din instalaţiile indicate în anexa 12).

Primul strat se aplică „ras” pe suprafaţa tratată cu amorsa având rolul unei umpluturi de pori, al doilea strat fiind cel de netezire propriu­zisă.

Gletul va fi aplicat pe suprafaţă. în rosturile orizontale sau verticale (pe muchiile teşite) şi în limita posibilităţilor şi pe canturi, după montarea elementelor.

La întreruperea montajului se va aplica glet şi pe suprafaţa orizontală a ultimului element montat.

În scopul protejării elementelor montate împotriva umezirii datorită precipitaţiilor atmosferice se recomandă ca gletuirea să fie făcută la un interval de timp cât mai scurt după montare.

După uscarea stratului de glet, la un interval de cel puţin 24 ore de la aplicarea gletului, se aplică vopsitoria cu Vinarom în două straturi conform reţetei nr. 18. Vopseaua se aplică manual cu pensula sau mecanizat cu instalaţia de pulverizat cu compresor, pistol şi rezervor de vopsea sub presiune indicate în anexa 12. Stratul al doilea se aplică după 2. . .4 ore de la aplicarea primului strat şi se netezeşte cu şpaclul de cauciuc sau cu fierul de glet.

4.26. Finisajele tip „strop”, „tuf” şi „calcio” din Aracet CPMB sau CIC se vor aplica pe amorsă sau pe glet din acelaşi material.

Materialele ele finisare preparate conform reţetei nr. 8 se aplică cu bidineaua specială în câte două straturi succesive, la interval de 4 . . .8 ore pe amorsa din reţeta nr. 1 aplicată „saturat” cu bidineaua, cu pensula sau cu rolul, sau mecanizat prin pulverizare pe suprafaţa pregătită şi reparată, pe un strat de glet.

4.27. Finisaje t ip tencuială decorativă subţire din compozi ţ ia gata preparată din fabrică „tencuială stropită 8203” ­ se aplică pe g le t de netezire întărit, preparat conform reţetei nr. 16 sau nr. 17 (numai la interior) după cel puţin 24 ore de la aplicarea

acestuia. Gletul de netezire se va aplica manual cu mistria, fierul de glet sau şpaclul de cauciuc, sau mecanizat cu instalaţiile indicate în anexa 12, pct. 41 .

După cel puţin 24 ore de la aplicarea gletului de netezire se aplică tencuiala subţire, mecanizat cu instalaţia de aplicat, tencuieli în strat subţire indicată în anexa 12, pct. 42.

4.28. Finisajele cu tapete lip ite cu adeziv Aracet CTD­1 se vor executa conform Instrucţiunilor tehnice C 4­77, eventual peste un glet de netezire preparat conform reţetei nr. 6.

Finisajul cu tapete l ip i t e cu adeziv carboxirnetilcelulozic se va face conform Instrucţiunilor tehnice C 4­77 pe suprafaţa pregăt i t ă şi preparată sau pe un glet de netezire preparat şi aplicat conform reţetei nr. 16 sau 17 pe un strat de hârtie maculatură.

4.29. Finisajul cu email perclorvinilic POLICOLOR, aplicat conform reţetei nr. 13 se va executa în 2 straturi succesive pe stratul de grund C 104­70 sau pe gletul de netezire din reţeta nr. 6, anexa 16).

4.30. Finisajul cu vopsea ci: ulei sau alchidal se va executa conform normativ C 3­ 76. şi va fi aplicat pe gletul de netezire din reţeta nr. 16 sau nr. 17 .

4.31. Finisajele din plăci de faianţă sau CESAROM se aplică cu mortar adeziv preparat conform reţetei nr. 5 în straturi de cel mult 3 mm grosime, fie cu mortar adeziv preparat conform reţetei nr. 20.

Înainte de aplicare, plăcile CESAROM (lipite pe hârtie) se vor înmuia în apă timp de câteva secunde, numai pentru umezirea hârtiei.

4.32. Finisajul cu email perclorvinil POLICOLOR va fi executat din 5 straturi succesive de email perclorvinilic aplicat pe grund perclorvinilic C 104­70 şi pe glet demetezire din reţeta nr. 6, care trebuie să acopere în mod obligatoriu, în strat continuu cu rosturile perfect închise, toată suprafaţa de finisat (conform retetei 13 anexa 16).

4.33. Finisajul cu vopsea perclorvinil (produs de întreprinderea Policolor Bucureşti) se va executa dintr­un strat de grund de perclorvinil şi cinci straturi de email perelorvinil, aplicate pe amorsa şi gletul de netezire din reţeta nr. 22.

În prealabil se vor chitui rosturile dintre elementele din b.c.a. şi dintre acestea şi elementele din beton armat cu gletul de netezire din reţeta nr. 22. Pe suprafeţele pregătite şi reparate se va aplica gletul, în două straturi, la intervale de cel puţin 24 ore şi cel mult 48 ore, cu mistria şi fierul de glet până la obţinerea unei suprafeţe netede.

Gletul de netezire se va prepara conform reţetei nr. 22 în cantităţi mici, de 2...3 Kg, necesare pentru acoperirea unei suprafeţe de cca 3 m 2 .

După minimum 3 zile şi maximum 15 zile de la execuţia ultimului strat de glet se va aplica cu pensula grundul perclorvinil C 104­70 într­un singur strat, în cantitate de cea 250 g/m 2 . Vâscozitaţea grundului trebuie să fie de cca 40 sec, prin pâlnia cu Ø 5 mm, determinată conform STAS 2096­80.

La 2...3 ore de la aplicarea grundului perclorvinil se va aplica cu pensula emailul perclorvinil C 104­70, în cinci straturi succesive, la intervale de câte 2...3 ore, în cantitate de cca 200 g/m 2 pentru fiecare strat.

Vâscozitatea emailului perclorvinil trebuie să aibă valoarea de cca 50 sec, determinată conform STAS 2096­80 prin pâlnia de Ø 5 mm.

La aplicarea straturilor componente se va acorda o deosebită atenţie muchiilor, unghiurilor şi locurilor greu accesibile.

4.34. Finisajul cu granule se va realiza din două straturi de adeziv Aracet CIC şi două straturi de granule de marmură, feldspat, micaceu, nisip, polistiren, perlit expandat etc. cu dimensiuni 1...3 mm. Pe suprafeţele pregătite şi preparate se va aplica (cu bidineaua sau pensula) un strat de amorsă preparată conform reţetei 1, dar numai cu Aracet CIC. În condiţii normale de temperatură şi umiditate relativă a aerului (20°C şi 65%), după cca 60 min., timp în care stratul de amorsa s­a uscat, se va aplica un strat uniform de adeziv din

Aracet CIC diluat cu apă în raportul 3 : 1 în volume şi imediat, pe stratul ud de adeziv, se vor aplica granule (manual sau mecanizat) prin pulverizare de la o distanţă de cca 30 cm de finisaj.

După cca 4 ore se va aplica stratul 2 de adeziv şi stratul 2 de , granule în condiţii similare, până la uniformizarea acoperirii suprafeţei cu granule. Se recomandă ca finisarea să fie executată­de 2 muncitori, pe măsură ce primul muncitor aplică adezivul, cel de­al doilea muncitor aplică, în urma primului, granulele pe adezivul umed, operaţia continuându­se până la acoperirea întregii suprafeţe.

4.35. Finisajele transparente cu lac Aracetal B 55­LC se vor realiza în 4­5 straturi conform reţetei 23 pentru zidării, respectiv reţetei 24 pentru panouri.

4.36. Finisajele cu granule şi Aracetal B 55­LC se vor executa în 1 sau 2 straturi conform reţetei 25.

4.37. Tencuielile terasit sau cu praf de piatră se vor executa conform „Normativului pentru executarea tencuielilor umede”, indicativ C 18­75.

4.38. Vopsitoria cu Romflexil P 505 şi perclorvinil se va executa pe glet de netezire, conform reţetei 26.

4.39. Folia complexă din polietilenă dublii caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă şi vopsitorie din perclorvinil se va executa conform reţetei 27.

4.40. Finisajele transparente se execută pe zidării cu rosturi subţiri pe suprafeţe foarte netede cu sau fără rosturi acuzate prin teşirea muchiilor cu rindeaua indicată în anexa 12.

Finisajele transparente şi lise (netede) se aplică pe suprafeţele pregătite şi reparate; ele se execută cu Aracet CPMB sau Aracet CIC ­ conform reţetelor nr. 7 şi 11 sau cu Aracet DP­ 25 ­ conform reţetei nr. 14.

Repararea degradărilor se va face conform reţetelor nr. 3 şi nr. 4 în cazul utilizării, Aracetului CPMB, respectiv, reţetele nr. 16 şi 17, în cazul utilizării Aracetului DP 25.

c) Finisarea şi protecţia zidăriilor care se tencuiesc 4.41. Tencuirea pereţilor interiori din blocuri din b.c,a. se realizează în trei

straturi după ce în prealabil suprafaţa a fost bine udată cu apă pentru a îndepărta praful şi a preîntâmpina deshidratarea rapidă a mortarului.

Primul strat se execută în grosime de 2...3 mm cu mortar de ciment­var, cu compoziţia volumetrică 1: 0,25: 3 (ciment: var: nisip) având consistenţa de 14­15 cm măsurată cu conul etalon. Stratul al doilea (grundul) de 10... 12 mm grosime se execută după zvântarea primului strat cu mortar (1: 2: 8 ­ ciment: var: nisip, în volume). Stratul al treilea (faţa văzută) de 1...3 mm grosime va avea aceeaşi compoziţie ca cel folosit la grund, cu nisip 0...1 mm grosime, însă cu consistenţa de 15 cm.

Tencuielile interioare se recomandă să se execute după trecerea a cel puţin 15 zile de la executarea zidăriei.

4.42. Finisajele de' tip placaje din plăci de faianţă se realizează conform prevederilor din „Normativul pentru executarea placajelor din plăci de faianţă şi plăci ceramice smălţuite CESAROM", indicativ C 5­75, cu următoarele precizări:

­ mortarul adeziv este compus din ciment: nisip 0...3 mm: Aracet D 50, în raportul 1: 4: 6,3 părţi în greutate, cu o consistenţă de 6,5­7,5 cm. măsurată cu conul etalon;

­ denivelările de pe suprafaţa peretelui se vor umple cu acelaşi mortar adeziv; ­ mortarul adeziv se va aplica pe toată suprafaţa plăcii; ­ înainte de montarea placajelor, pe zidăria din blocuri sau plăci din b.c.a. se va

aplica un şpriţ cu grosimea 2... 3 mm cu aceeaşi compoziţie ca mortarul adeziv, dar cu consistenţa de 11...13 cm măsurată cu conul etalon;

­ plăcile de faianţă se montează după zvântarea şpriţului şi mortarului cu care s­au

reparat denivelările de pe suprafaţa respectivă. Mortarul adeziv se va executa conform reţetei 5 (anexa 16).

4.43. Finisajele tip placaje cu plăcuţe CESAROM se realizează dintr­un strat de mortar adeziv din ciment: var pastă: nisip 0...1 mm, în raportul 2 : 1 :1 părţi în volume şi Aracet D 50 în proporţie de 30% din greutatea cimentului.

Tehnologia de aplicare a placajelor ceramice CESAROM este cea prevăzută în Normativul C 6­75. Mortarul adeziv va fi conform reţetei 5 (anexa 16).

4.44. Tencuielile exterioare pe zidării din blocuri de b.c.a. cu rosturi obişnuite sau rosturi subţiri, se realizează în trei straturi din:

­ primul strat de 2­3 mm grosime care se aplică cu putere şi neuniform pe suprafaţa peretelui, preparat din ciment: var pastă: nisip, în raport 1: 0,25: 3 părţi în volume, cu consistenţa de 14­15 cm măsurată cu conul etalon, când se aplică manual şi 10­11 cm când se aplică mecanizat;

­ stratul al doilea (grund) de 10­11 mm grosime preparat din ciment: var pastă: nisip 0...3 mm, în raportul 1 : 2 : 6 părţi în volume, cu consistenţa de 12­13 cm, care se aplică după zvântarea stratului de şpriţ;

­ stratul al treilea (faţa văzută) se prepară din ciment : var: nisip 0­1 mm, în raportul 1 : 2 :6 părţi în volume, cu consistenţa de 14­15 cm şi se aplică pe grundul umed. Grosimea totală a tencuielilor va fi de cca. 20 mm la zidăriile din blocuri.

La executarea tencuielilor pe timp de vară atât mortarul cât şi suprafeţele tencuite se vor proteja, până la întărirea mortarului, împotriva vântului, acţiunii directe a razelor solare şi a ploilor, prin acoperirea suprafeţelor tencuite şi a schelelor cu rogojini, saci, etc. În primele zile de la execuţie, tencuiala se va stropi periodic cu apă.

Tencuiala cu terasit se execută conform Normativului C 18­75: 4.45. Tapetele lipite cu adeziv Aracet CTD­1 sau carboximetilcelulozic, pe

tencuieli drişcuite sau pe glet de netezire, se vor executa conform punctului 4.28. 4.46. Vopsitoria cu email perclorvinil POLICOLOR se aplică pe glet de netezire,

conform punctului 4.29. 4.47. Vopsitoria cu vopsea perclorvinil (POLICOLOR Bucureşti) se aplică pe glet

de netezire, conform punctului 4.33. 4.48. Vopsitoria cu email perclorvinil POLICOLOR se aplică pe glet de netezire,

conform punctului 4.32. 4.49. Vopsitoria cu vopsea de ulei sau alchidal se execută conform punctului

4.30. 4.50. Vopsitoria cu Romflexil şi perclorvinil se aplică pe glet de netezire, conform

reţetei 26. 4.51. Folia complexă din polietilenă dublu caşerată cu împâslitură de fibre de sticlă

şi vopsitorie perclorvinil sau folia de aluminiu, se aplică conform reţetei 27.

d) Condiţii, tehnice ie calitate a lucrărilor de finisare 4.52. La recepţionarea lucrărilor executate, se va ţine seamă, de prevederile din

„Normativul pentru verificarea calităţii lucrărilor de construcţii şi instalaţii aferente” indicativ C 56­75, precum şi de următoarele:

­ se va controla buna acoperire a suprafeţelor finisate şi uniformitatea straturilor aplicate;

­ nu se admit scurgeri, prelingeri sau pete, urme de pensulă, fisuri, exfolieri, goluri ale finisajului pe stratul suport. Racordările cu suprafeţele vecine, finisate, diferit, vor fi executate corect, fără spaţii netratate sau protejate după caz;

­ când suprafeţele finisate prezintă degradări, survenite datorită unor operaţii executate ulterior pe şantier, finisajele se vor remedia prin completarea sau înlocuirea pe

porţiunea degradată, a tuturor straturilor cu folosirea materialelor indicate; în prescripţia tehnică pentru finisajul respectiv;

­ când se constată degradări suspecte ale vopsitoriilor executate ca şi în cazul utilizării vopselelor anticorozive, organul de control al calităţii poate cere să se facă analiza soluţiei de vopsea aplicată;

­ când există dubiu asupra executării corecte a operaţiilor de pregătire a suprafeţelor pentru vopsire şi de aplicare corectă a numărului de straturi, se va face îndepărtarea parţială a acoperirilor cu vopsea până la stratul suport; din motive estetice, verificarea se face numai în locuri mai puţin expuse sau mai puţin lu­minate, unde imperfecţiunile după refacerea stratului, de finisaj nu vor fi prea vizibile.

ANEXA 1

SORTIMENTUL ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

1. Elemente armate

Extras din STAS 10832/76 1.1. Sortimente: GB 35 şi GB 50 conform STAS 8036­81 „Beton celular

autoclavizat, gazbeton. Condiţii tehnice generale”. 1.2. Forma: paralelipiped dreptunghic cu feţe plane sau profilate. 1.3. Dimensiuni (limite dimensionale):

­ lungimea 1 000 ... 6 000 mm (din 20 în 20 mm sau din 25 în 25 mm); ­ lăţime: 600 mm; ­ grosime: 75 ... 300 mm (din 25 în 25 mm).

2. Elemente nearmate

Extras din STAS 10833/80 2.1. Sortimente: blocuri pentru zidărie GBN 35, GBN 50, GBC 50. 2.2. Forma: paralelilipiped dreptunghic cu feţe plane. 2.3. Dimensiuni:

Blocuri de zidărie Sortiment GBN GBC

lungime lăţime grosime

mm mm mm

600 250 200

490 240 200

OBSERVAŢII 1. Sortimentul de dimensiuni şi marcă utilizat se va înscrie în nomenclatorul

produselor tipizate aprobat prin decretul 418­80. 2. Cu acceptul forurilor legale se pot adopta lăţimi ale blocurilor din b.c.a. mai mari

de 250 mm, în cazul în care acestea se impun din considerente tehnicoeconomice de economisire a consumului de combustibil în exploatare, cu condiţia ca blocul sa se înscrie în greutatea de 25 kg admisă prin normele de igienă a muncii.

ANEXA 2

REZISTENŢA LA FOC A ELEMENTELOR DIN b.c.a. *)

Nr.crt. Tipul de perete Grosimea Finisaj Rezistenţa la foc în ore elementului **) pentru condiţii de: fără finisaj Izolare Etanşeitate Rezistenţă ***) cm termică mecanică şi

stabilitate 1 Elemente armate pentru 7,5 nefinisat 1h 45' 1h 45' 2h 08'

pereţi despărţitori 12,5 nefinisat 4h 4h 7h 15 nefinisat 7h 7h 7h

Zidărie de blocuri 20 nefinisat 7h 7h 7h 24 nefinisat 7h 7h 7h

3 Elemente pentru acoperiş 20 nefinisat 50' 50' 50' cu lungime de 6m

4 Elemente pentru acoperiş 22,5 nefinisat 1h 37' 1h 37' 1h 37' de 6m lungime

5 Elemente pentru acoperiş 12,5 nefinisat 2h 37' 2h 37' în lungime de 3m 15 nefinisat 2h 46' 2h 46'

*) Limitele de rezistenţă la foc au fost determinate în conformitate cu prevederile STAS 7771­81 corespunzător normelor internaţionale ISO­834, Standardului CAER S.T. 1000.

**) Atât rosturile verticale cât şi cele orizontale rostuite îngrijit ***) Grosimea stratului de acoperire a armăturilor de 20 mm.

ANEXA 3

DOMENIUL DE UTILIZARE DIN PUNCT DE VEDERE TERMOTEHNIC AL ELEMENTELOR DIN b.c.a.

a) Pereţi exteriori de hale industriale

Temperatura Umiditatea relativă a aerului din hale în % aerului din hală pentru zonele climatice:

( o C) I (­12 o C) II (­15 o C) III (­18 o C) Panouri de 20 cm grosime

8­10 80 80 80

13­15 80 75 75

15­17 85 75 70

La halele cu regim de umiditate relativă a aerului interior peste 60% se vor prevedea bariere contra vaporilor pe faţa interioară a pereţiilor conform punctului 4.5 din instrucţiunile tehnice chiar dacă nu există riscul de condens pe această suprafaţă.

b) Acoperişuri de hale industriale Elementele armate de acoperiş se folosesc la hale cu umiditate relativă a aerului

interior sub 60% la temperatura de 18°C, cu condiţia prevederii de straturi de difuzie a vaporilor la învelitoare.

Fac excepţie acoperişurile ventilate care pot fi utilizate la construcţiile zootehnice şi halele industriale cu umidităţi relative ale aerului peste 60% dimensionate conform STAS 6472/5­77 „Principii de calcul şi de alcătuire pentru acoperişuri ventilate”, prevăzute şi cu bariere de vapori conform punctului 4 „Finisaje şi protecţii”.

ANEXA 4

CALCULUI ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

1. GENERALITĂŢI 1.1. Prezentele prescripţii de calcul se aplică elementelor din beton

celularautoclavizat armat pentru acoperişuri la construcţii industriale sau agricole precum şi la clădiri de locuit şi social­culturale. Ele pot fi folosite şi la calculul altor elemente din beton celular autoclavizat armat solicitate la încovoiere cum ar fi panourile orizontale de pereţi.

1.2. Principiile de calcul din această anexă se bazează pe principiile generale cuprinse în STAS 10.100/0­75. Solicitările de calcul se determină folosind valorile încărcărilor şi regulile de clasificare şi grupare din standardele de stat 10.101/0­78.

1.3. Domeniile de utilizare a elementelor din beton celular autoclavizat s­au indicat la pct. 2.1. ...2.6. din instrucţiunile tehnice.

1.4.Aplicabilitatea prescripţiilor din prezenta anexă este condiţionată de respectarea întocmai, la proiectare şi execuţie, a prevederilor privind protecţia anticorosivă a armăturilor (verificare conform STAS 10.832/76).

1.5. În proiecte se va prevedea obligativitatea verificării calităţii materialelor folosite (inclusiv a sârmei trefilate), precum şi a unor elemente din producţia curentă pe baza revederilor generale de verificare a calităţii.

2. MATERIALE

Beton celular autoclavizat

2.1. Condiţiile tehnice de calitate pe care trebuie să le respecte betonul celular utoclavizat, precum, şi modul de verificare a respectării acestor condiţii de calitate sunt revăzute în STAS 8036­81 şi STAS 7344­70.

2.2. Valorile normate ale rezistenţelor la compresiune şi la întindere ale betonului elular autoclavizat sunt date în tabelul 4.1.

2.3. Valorile de calcul ale rezistenţelor la compresiune şi la întindere ale betonului celular autoclavizat sunt date în tabelul 2, pentru umidităţi ce nu depăşesc 10% (în greutate).

Pentru umidităţi mai mari, până la 25% rezistenţele, de calcul se obţin prin înmulţirea valorilor din tabelul 4.2. cu coeficienţii condiţiilor de lucru din tabelul 4.3.

Tabelul 4.1.

REZISTENŢELE NORMATE ALE BETONULUI CELULAR AUTOCLAVIZAT N/mm 2 (kgf/cm 2 )

Tipul rezistenţei normate si notaţia Marca betonului GB 35 GB 50

Rezistenţa normată de calcul, R n c 2,3 (23) 3,3 (33) Rezistenţa normată de întindere, R n t 0,31 (3,1) 0,44 (4,4)

Tabelul 4.2.

REZISTENŢELE DE CALCUL ALE BETONULUI CELULAR AUTOCLAVIZAT N/mm 2 (kgf/cm 2 )

Tipul rezistenţei normate si notaţia Marca betonului GB 35 GB 50

Rezistenţa de calcul la compresiune, Rc 1,5 (15) 2,2 (22) Rezistenţa de calcul la întindere, Rt 0,15 (1,5) 0,22 (2,2)

Tabelul 4.3.

COEFICIENŢII CONDIŢIILOR DE LUCRU

Umiditatea (% din masă) 10 15 20 25 Coeficient al condiţiilor de lucru 1,00 0,90 0,85 0,80

Tabelul 4.4.

MODULUL DE ELASTICITATE AL b.c.a. N/mm 2 (kgf/cm 2 )

Marca betonului GB 35 GB 50

Modulul de elasticitate, Eg b 1800 (18000) 2500 (250000)

Armături

2.5. Pentru armarea elementelor din beton celular autoclavizat se utilizează plase sudate din sârmă trasă, care trebuie să corespundă condiţiilor de calitate stabilite prin STAS 438/2­80 şi 438/3­80 (cu toleranţe geometrice ale dimensiunilor în plan reduse, corespunzătoare prevederilor din cataloagele elementelor tip).

2.0. În cazul in care plasele sudate sunt realizate în unităţile care produc elemente din beton celular autoclavizat, aceste unităţi trebuie să organizeze verificarea calităţii armăturilor, conform prevederilor STAS 438/2­80 şi 438/3­80.

2.7. Rezistenţele normate şi de calcul ale plaselor din sârmă trasă sunt date in tabelul 4.5.

Modulul de elasticitate al armăturii E se ia de 200.000 N/mm 2 (2 000 000 kcf/cm 2 ).

Tabelul 4.5.

REZISTENŢE ALE ARMĂTURILOR N/mm 2 (kgf/cm 2 )

Diametrul, mm Rezistenţe normate R n a Rezistenţe de calcul Ra ≤ 7,1 440 (4500) 210 (2100) > 7,1 390 (40000) 210 (2100)

3. CALCULUL ELEMENTELOR DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT ARMAT, SOLICITATE LA ÎNCOVOIERE

Verificări necesare

3.1. Elementele din beton celular autoclavizat armat se verifică la următoarele stări limită:

­ starea limită de rezistenţă în secţiuni normale; ­ starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate; ­ starea limită de deschidere a fisurilor; ­ starea limită de deformaţii. Se verifică, de asemenea, realizarea corespunzătoare a condiţiilor de ancorare a

armăturilor.

Starea limită de rezistenţă in secţiuni normale 3.2. Calculul se face pe baza schemei, respectiv cu ajutorul relaţiilor, din STAS

10107/0­76 pentru beton greu obişnuit, cu următoarea precizare suplimentară:

ξlim = 0,5 (1)

3.3. Pentru verificarea la transport şi montaj, solicitarea de calcul se determină ca pentru un element simplu rezemat, cu deschiderea de calcul egală cu lungimea elementului minus 20 cm şi încărcată cu greutatea proprie (valoarea limită), iar capacitatea portantă se stabileşte cu luarea în considerare a unui coeficient al condiţiilor de lucru 1,2.

Starea limită de rezistenţă în secţiuni înclinate 3.4. Pentru elementele fără armături transversale (ex. pentru tehnologia tip Hebel),

trebuie să fie satisfăcută condiţia:

Q ≤ 0,5 bho Rt (2)

Pentru elementele cu unele armături transversale (ex. pentru tehnologia tip Ytong), trebuie să fie satisfăcută condiţia:

Q ≤ 0,55 bho R t (3)

Starea limită de deschidere a fisurilor 3.5. Pentru satisfacerea condiţiilor de limitare a deschiderii fisurilor normale, armăturile

transversale trebuie să fie prevăzute la distanţe de maximum 50 cm.

Starea limită de deformaţie 3.6. Calcul deformaţiilor la elementele din b.c.a. armat se face ţinând seama de

regulile staticii construcţiilor şi folosind drept modul de rigiditate.

) 5 , 0 1 ( 75 , 0 3

1 ) 1 ( 2

v

h A E K

o a a

+

− −

=

ξ ξ

în care:

o h x

= ξ se determină pentru elementul lucrând în stadiul II (conform pct. 4.8. din

STAS 10107/0­76, în care se ia gb

a a E

E n = );

v este raportul dintre solicitarea de lungă durată şi solicitarea totală (valori de exploatare). Ţinând seama de efectul favorabil al armăturilor din rosturi trecute, peste

reazeme (sau efectul monolitizărilor la plăcile marginale), săgeţile calculate vor fi reduse prin multiplicare cu coeficientul 0,85.

3.7. Valorile limită admise pentru săgeţile calculate sunt cele prevăzute în STAS 10107/0­76, pct. 4.12.5.

Verificarea ancorării armăturilor 3.8. De la o secţiune în care efortul unitar în armătură, sub acţiunea încărcărilor de calcul

(limită) este σa, trebuie să se prevadă, până la capătul elementului, un număr de bare transversale nt care să satisfacă condiţia:

c t t

a t R b d

A n

2 a σ

≥ (5)

σa ­ aria armăturilor longitudinale de rezistenţă; dt ­ diametrul sârmelor transversale; bt ­ lungimea sârmelor transversale.

Pentru elementele solicitate de încărcări uniform distribuite verificarea se face după cum urmează:

­ în cazul elementelor cu deschiderea până la 4 m inclusiv, se vor prevedea cel puţin 3 bare transversale pe o lungime γl de la capătul elementului, l fiind deschiderea de calcul, iar γ un coeficient subunitar dedus din relaţia:

( ) a a

c t t

R A R b d 75 , 0

1 = − γ γ (6)

­ în cazul elementelor cu deschiderea peste 4 m, se vor prevedea cel puţin 4 bare transversale pe lungimea γl, coeficientul fiind dedus din relaţia:

( ) a a

c t t

R A R b d 25 , 1

1 = − γ γ (7)

4. UNELE PREVEDERI CONSTRUCTIVE SPECIFICE 4.1. Armăturile longitudinale de rezistenţă vor avea de regală diametrul minim de 4,2

mm. Armăturile longitudinale care sunt prevăzute pentru solicitări ce pot apare la transport sau montaj (de ex.: armăturile de la partea superioară a plăcilor pot avea diametrul de 4 mm).

Se permite, de asemenea, să se utilizeze diametrul de 4 sau 4,2 mm pentru armăturile longitudinale de rezistenţă de la partea inferioară la elementele de deschidere mică, la care utilizarea cantităţii minime de armătură, reieşită din condiţiile constructive, duce la o capacitate portantă calculată depăşind cu cel puţin 15% solicitarea limită (de calcul).

4.2. Acoperirea cu beton celular autoclavizat a armăturilor de rezistenţă va fi de minimum 20 mm, respectându­se suplimentar şi condiţiile de protecţie împotriva focului.

4.3. Distanţele maxime dintre armăturile longitudinale de rezistenţă (la partea inferioară) vor fi de 20 cm (se vor prevedea cel puţin 4 bârne în elementele de 60 cm lăţime nominală).

4.4. Armăturile longitudinale de la partea superioară vor avea o arie a secţiunii transversale de cel puţin 20% din aria armăturilor longitudinale de la partea inferioară.

4.5. Distanţele dintre armăturile transversale din plasa superioară nu vor depăşi 50 cm.

5. RELAŢII DE CALCUL, METODE PRACTICE, SIMPLIFICĂRI

Starea limită de rezistenţă în secţiuni normale 5.1. Relaţii de calcul de bază:

c

a a

bR R A

x = (8)

M ≤ bxRc (ho­0,5x) = AaRa (ho­0,5x) (9)

5.2. Metode practice: 5.2.1. Se poate lucrai cu ajutorul unor tabele de coeficienţi ca la betonul armat obişnuit,

greu. Tabelul 4.6. este utilizabil pentru orice marcă de beton şi orice diametru de armătură (orice rezistenţă la calcul a armăturii).

5.2.2. Relaţia directă dintre momentul încovoietor de calcul şi aria armăturii Aa se poate scrie sub forma:

− =

c

a a o a a

calc c bR

R A h R A M 5 , 0 (10)

Tabelul 4.6. B 0,05 0,06 0,07 0,08 0,09 0,1 0,11 0,12 0,13 0,14 ξ 0,974 0,969 0,964 0,958 0,953 0,947 0,942 0,936 0,93 0,924

0,15 0,16 0,17 0,18 0,19 0,2 0,21 0,22 0,23 0,24 0,25 0,26 0,918 0,912 0,906 0,9 0,894 0,887 0,881 0,874 0,867 0,861 0,851 0,846 0,27 0,28 0,29 0,3 0,31 0,32 0,33 0,34 0,35 0,36 0,37 0,375 0,839 0,832 0,824 0,816 0,808 0,8 0,792 0,783 0,774 0,765 0,751 0,75

Pentru Ra = 2100 kgf/cm 2 , luând b=60 cm, se deduce:

­ pentru GB 35:

− ≤

3 4 2100 Aa h A M o a (11)

­ pentru GB 50:

− ≤

1 , 1 2100 Aa h A M o a (12)

Unităţi de măsură kgf şi cm. . Graficele din figurile 4.1. şi 4.2. concretizează relaţiile 11 şi 12.

M = B bh o 2 R c = A a R a ξ h o (13)

5.3. Calculul la transport, montaj: Capacitatea portantă se consideră:

Mm = 1,2 b x Rc (ho­0,5x) = 1,2 Aa Ra (h­0,5x)

=

−

c

a a o c a bR

R A h R A 5 , 0 2 , 1 (14)

Practic se poate utiliza oricare din metodele de la pct. 5.2.

Starea limită, de rezistenţă la forţă tăietoare in secţiuni înclinate 5.4. Relaţii de bază: ­ Pentru tehnologia de tipul Hebel:

Q ≤ 0,5 bho R t

­ Pentru tehnologia de tipul Ytong: (cu bare transversale „cvasiverticale”):

Q ≤ 0,55 bho R t

5.5. Metode practice:

În tabelul 4.7. sunt date în kgf, foiţele tăietoare de calcul, pentru diferite valori ale lui h (lăţime nominală 60 cm).

Tabelul 4.7. ho [cm] 10 12,5 15 17,5 20 22,5

GB 35 450 560 675 785 900 1010 Tip Hebel BG 50 660 825 990 1155 1320 1485

GB 35 495 615 740 865 990 1110 Tip Ytong BG 50 725 905 1085 1270 1450 1630

Calculul deformaţiilor (săgeţilor) 5.6. Relaţia de bază:

f = ( ) K

SM v k

SM m n n 2 2 1 5 , 1 1 1

= + (15)

în care S este un coeficient în funcţie de modul de rezemare şi schema de încărcare (pentru

elemente simplu rezemate, cu încărcări uniform distribuite, S = 6 , 9 1 )

M n ­ momentul încovoietor produs de încărcările de exploatare; v ­ raportul dintre încărcările de lungă durată şi cele totale; k ­ rigiditatea de scurtă durată, determinată cu relaţia:

k = ( )

− −

3 1 1

75 , 0 2 ξ ξ o a

a h A E

(16)

unde (pentru secţiune dreptunghiulară) este:

ξ =

− + 1 2 1

µ µ

a a n n (17)

gb

a a E

E n = =111,1 pentru GB 35, repectiv 80 pentru GB 50.

. 5.7. Metode practice simplificate: Pornind de la relaţia:

( ) ( ) o a a

n

h z A E v M

l f 1

1 6 , 9 5 , 0 1 75 , 0

2

⋅ −

+ =

ξ (18)

şi admiţând cu aproximaţie:

Mn = a

a a a

A nec A z R A

⋅ 25 , 1

2 (19)

(Aa nec = cantitatea de armătură efectiv necesară din calcul la un moment încovoietor în secţiune normală), se deduce:

( ) v Aa nec A

h l

l f a

o s 5 , 0 1+ ⋅ = γ (20)

coeficientul ys poate fi luat din tabelul 4.8.

Tabelul 4.8. p [%] 0,05 0,1 0,15 0,2 0,3 0,4 0,45

1000 γs GB 35 0,0914 0,1047 0,1159 0,1262 0,1452 0,1632 GB 50 0,087 0,0977 0,1065 0,1147 0,1294 0,1433 0,1492

Pentru stabilirea valorilor de control:

f = a

a n

o s A

nec A M M

h l l ⋅ ⋅ exp γ (21)

în care M exp. este solicitarea experimentală (de regulă fără greutate proprie).

B. CALCULUL ELEMENTELOR SOLICITATE LA COMPRESIUNE

1. GENERALITĂŢI 1.1. Calculul panourilor de pereţi portanţi din b.c.a. la compresiune se va face pe

baza prevederilor din STAS 10107/0­76 pct. 3.3. ca pentru elemente de beton simplu.

2. MATERIALE 2.1. Panourile de pereţi portanţi se execută din b.c.a. sortiment GBN 35. 2.2.Caracteristicile mecanice şi de deformaţie ale betonului celular s­au indicat la

pct. A 2 al prezentei anexe. 2.3.Rezistenţa de calcul la compresiune afectată de coeficienţii condiţiilor de lucru

prin care se introduce efectul umidităţii poziţiei, a dimensiunilor şi tipului solicitării, se va considera:

Rc = 0,9 N/mm 2 (9 kgf/cm 2 )

2.4. Greutatea pereţilor, inclusiv a mortarului de monolitizare se va considera egală cu 750 Kg/m 3 .

3. CALCULUL PANOURILOR DIN b.c.a. LA COMPRESIUNE

Verificări necesare

3.1. Panourile din b.c.a. pentru pereţi portanţi se verifică la starea limită de rezistenţi prin compararea solicitărilor de calcul cu capacitatea portantă.

Influenţa flexibilităţii se ia în considerare prin coeficientul de multiplicare a excentricităţii:

η =

cr N N

− 1

1

Relaţia de calcul

3.2. Panourile solicitate la compresiune centrică se calculează ca elemente solicitate la compresiune excentrică cu excentricitatea adiţională:

ea = 2 cm 3.3. Panourile având secţiunea dreptunghiulară solicitate la compresiune excentrică la

care forţa N acţionează cu excentricitate:

eoc = eo + ea = b e N M

a 2 , 0 ≤ + (1)

se calculează cu relaţia:

N ≤ b (h — 2 η eoc) Rc (2)

în care: h ­ grosimea panoului (peretelui); b ­ lăţimea panoului, recomandându­se ca să se considere în calcul panou de

pereţi de 1,00 m lăţime; N ­ încărcarea gravitaţională pentru lăţimea panoului considerat

(de regulă 1,00 m). 3.4. Forţa critică convenţională Ncr pentru stabilirea coeficientului de

multiplicare a excentricităţii η se determină cu relaţia:

Ncr = 2 1

8 , 1

f ld

gb

K

I E

⋅

⋅ (3)

în care: Kld coeficientul care introduce efectul solicitării de lungă durată (Ntf)

Kld = 1 + N N ld

Pentru un panou de secţiune dreptunghiulară cu lăţimea b = 1.00 m şi cu modulul de elasticitate Egb = 1 800 N/mm 2 (18 000 Kgf/cm 2 ) relaţia 3 va avea forma:

Ncr = ] [ ] [

1 10 7 , 2

2

3 5

mm mm

k h

f ld × × ×

Ncr rezultă în kgf în cazul în care h şi lf se exprimă în cm.

Forţa critică convenţională Ncr pentru diferite grosimi de pereţi şi lungimi diferite de flambaj şi pentru valoarea coeficientului Kld = 1,8 se poate determina direct din tabelul 4.9.

Tabelul 4.9. Ncr în kgf/m pentru h [cm] lf [cm]

15 20 25 30 260 7490 17.750 34670 59.900 270 6945 16.460 32150 53.550 280 6455 15.300 29890 51.650 300 5625 13.330 13330 45.000

ANEXA 5

PREVEDERI PENTRU PROIECTAREA ZIDĂRIEI DIN BLOCURI ŞI PLĂCI DIN B.C.A.

1. GENERALITĂŢI 1.1. Prezentele prevederi reprezintă o detaliere privind zidăria din blocuri şi plăci din

b.c.a. din STAS 10109/1­82 „Lucrări de zidărie. Calculul şi alcătuirea elementelor”. 1.2. Prevederile se referă la zidăria executată din blocuri şi plăci din b.c.a. având

sortimentul şi dimensiunile conform STAS 10833­80 „Beton celular autoclavizat. Elemente nearmate” şi conform prevederilor din anexa 1.

2. POMENIUL DE UTILIZARE 2.1. Zidăria din blocuri se utilizează: ­ la pereţi neportanţi la construcţii având structura de rezistenţă din beton armat, în

special la pereţii exteriori; ­ la pereţi portanţi, în condiţiile arătate la pct. 2.3 din anexa 5. 2.2. Zidăria din plăci din b.c.a. se utilizează: ­ la pereţi despărţitori neportanţi, în condiţiile arătate la pct. 8.1...8.5 din anexa 5; ­ la pereţi de căptuşire a elementelor din beton armat. 2.3. Pereţi portanţi Domeniul de utilizare a zidăriei din blocuri din b.c.a. din punct de vedere al rezistenţei

se stabileşte prin calcule de rezistenţă în baza STAS 10109/2­82, ţinându­se seama de: ­ rezistenţa la compresiune a betonului din care sunt executate blocurile (GB 50, GB 35)

şi a mortarului (M 10, M 25); ­ grosimea peretelui; ­ înălţimea nivelului; ­ modul de contravântuire a pereţilor şi de prezenţa golurilor; ­ încărcarea;

­ gradul de protecţie antiseismică care trebuie realizat etc. 2.4. Grosimea pereţilor portanţi va fi de regulă de 25 cm. Adoptarea în proiecte a unor

grosimi mai mari (ca de exemplu 30 cm) se va justifica din punct de vedere tehnico­econonic. Pentru pereţi neportanţi de 25 cm grosime se indică în tabelul 5.1 domeniul de utilizare în

funcţie de numărul de niveluri, de marca betonului, de mărimea traveii şi înălţimea nivelului. Aplicarea acestor prevederi nu dispensează pe proiectant de verificarea elementelor structurii prin calcule de rezistenţa.

Tabelul 5.1. Marca betonului

GB 50 GB 35 Zona seismică

h max [m

]

Traveea max. [m]

6 7 8 9 6 7 8 9 4,2 P+2 Et. P+1 Et. P P P+1 Et. P+1 Et. P P 3 6 P+1 Et. P+1 Et. P ­ P P P ­

3,5 6 P+1 Et. P ­ ­ P P ­ ­

2.5. În clădirile cu gradul de protecţie antiseismică 7,8 şi 9 se vor lua măsuri suplimentare de mărire a rezistenţei, conform punctelor 4.2 şi 4.3 din anexa 5.

2.6. Zidăria din blocuri GB 50 se admite să fie utilizată, în cazuri bine justificate tehnico­ economic, şi la clădiri cu P+3­4 etaje, la ultimele 2 niveluri în regiuni seismice de gradul 6 şi ultimul nivel în regiuni seismice de gradul 7.

2.7.Clădirile cu pereţi portanţi din blocuri din b.c.a. amplasate în zone cu pământuri sensibile la umezire (PSU) grupa A sau cu pământuri contractile, vor avea cel mult două niveluri (P + l E), iar cele amplasate în zone cu PSU grupa B vor avea un singur nivel. în ambele cazuri se vor lua măsuri de consolidare a terenului şi de protecţie faţă de umiditate, precum şi măsuri constructive în conformitate cu prevederile prescripţiilor în vigoare pentru astfel de cazuri, cu prevederile suplimentare date la pct. 5 de mai jos.

Pereţi portanţi, neportanţi şi despărţitori 2.8. Domeniul de utilizare a zidăriei din blocuri din b.c.a. din punct de vedere al izolaţiei

termice se determină prin calcule termotehnice conform prevederilor de la punctul 1.7 din prezentele instrucţiuni tehnice.

La clădirile de locuit şi social­culturale, pereţii exteriori de 25 cm grosime se pot aplica în toate cele trei zone climatice definite în STAS 6472/2­73.

2.9. În încăperile cu UB regim de umiditate relativă de peste 60%, dar cel mult de 75%, cu acţiune intermitentă (băi şi bucătării în locuinţe etc.) se vor lua măsuri de protecţie a pereţilor prin prevederea unor pelicule alcătuind bariere contra vaporilor, iar în încăperile cu acelaşi regim de umiditate relativă, însă cu acţiune continuă, se vor prevedea bariere puternice contra vaporilor.

2.10. Domeniul şi modul de utilizare al pereţilor din blocuri şi plăci din b.c.a., din punct de vedere al protecţiei împotriva zgomotului, s­a arătat la pct. 1.11 al prezentelor instrucţiuni tehnice.

3. COMPORTAREA ŞI ALCĂTUIREA STRUCTURILOR CU PEREŢI PORTANŢI 3.1. Structurile cu pereţi portanţi din blocuri b.c.a. trebuie concepute şi realizate ca

sisteme spaţiale cu pereţi portanţi transversali şi longitudinali sau cu pereţi portanţi şi pereţi de contravântuire aşezaţi perpendicular pe aceştia.

Planşeele trebuie să asigure o legătură bună în plan orizontal a pereţilor. 3.2. Rosturile de dilataţie­contracţie se vor prevedea în mod curent la maximum 30

m, prin dublarea pereţilor. La clădiri având lungimea totală mai mică de 50 m se admite, în mod excepţional, să nu se prevadă un rost de dilataţie, în cazul ta care realizarea acestuia dă naştere la dificultăţi de ordin constructiv.

Rosturile de tasare în terenuri normale se prevăd la max. 60 m în terenuri sensibile la umezire sau contractile ele se vor prevedea conform prescripţiilor de specialitate.

3.3. Distanţa dintre pereţii portanţi nu va depăşi 6,00 m. Distanţa maximă dintre pereţii de contravântuire în sens transversal sau longitudinal,

după caz, nu va depăşi valorile din tabelul 5.2. La clădiri parter pereţii de contravântuire pot fi înlocuiţi cu alte sisteme care să asigure

preluarea, acţiunilor orizontale, de exemplu stâlpi sau cadre de beton armat, pilaştrii de zidărie etc.

Pentru clădiri cu P+2 etaje se recomandă să se adopte structuri cu compartimentare deasă, tip fagure, cu pereţi portanţi transversali.

Tabelul 5.2. Înălţimea maximă Distanţa maximă dintre pereţi sau sistemele Numărul de niveluri a nivelului [m] de contravântuire [m, gram seismic]

6 7 8 9 P+2 Et. 3 6 ­ ­ ­

3,5 ­ ­ ­ P+1 Et. 3

9 6 ­ ­

3,5 6 ­ ­ Parter 3

9 9 6 6

3.4. Golurile în pereţii portanţi (ferestre, uşi etc.) trebuie să. fie pe cât posibil uniform distribuite în lungul peretelui astfel ca plinul dintre două goluri să fie capabil să satisfacă condiţiile de rezistenţă şi stabilitate pentru încărcările ce­i revin.

Se va urmări ca dimensiunile plinurilor de zidărie să rezulte egale cu un multiplu de jumătate de bloc (30 cm pentru GBN şi 25 cm pentru GBC)

Dimensiunea minimă a plinurilor dintre două goluri va fi de un bloc şi jumătate sau 1/2 din înălţimea golului cel mai mare.

La clădirile cu P+2 etaje în special, se recomandă ca lăţimea plinurilor de zidărie să fie cel puţin egală cu cea a golurilor, dar cel puţin 1,20 m, luându­se după caz măsuri de ridicare a capacităţii de rezistenţă (prin stâlpişori de beton armat înglobaţi în zidărie sau pilaştri etc.)

În pereţii de contravântuire nu se vor amplasa goluri în imediata apropiere a pereţilor ce se contravântuiesc. Lăţimea plinului „b” (fig. 5,1) va fi egală cu cel puţin cu 1/3 din înălţimea golului sau cu lungimea unui bloc (60 respectiv 50 cm).

3.5. La clădirile cu pereţi din blocuri din b.c.a. coşurile şi ventilaţiile se realizează independente de zid, din cărămidă plină sau din elemente

prefabricate de beton (fig. 5.2). 3.6. Buiandrugii peste golurile de uşi şi ferestre se vor prevedea din beton

armat prefabricat sau din beton monolit, aceştia din urmă obligatoriu în zonele seismice de grad 8 şi 9 şi recomandabil în zone seismice de grad 7.

Buiandrugii din pereţii exteriori vor fi căptuşiţi la exterior cu placi din b . c . a . Lungimea de rezemare a buiandrugilor va fi cel puţin 25 cm.

3.7. La clădirile cu pereţi portanţi din b.c.a. se vor utiliza planşee prin care să se realizeze o legătură în plan orizontal între toţi pereţii portanţi şi de contravântuire, alcătuind sistemul de contravântuire orizontală.

În cazul planşeelor din elemente prefabricate se va da o atenţie deosebită centurilor care se vor prevedea în dreptul tuturor pereţilor portanţi şi de contravântuire alcătuind un sistem de mărginire a câmpurilor de planşeu.

În cazul în care rezemările elementelor de planşeu nu asigură o lăţime a centurii de cel puţin 8 cm, se vor prevedea centuri şi sub nivelul de rezemare a prefabricatelor (subcenturi). Astfel de subcenturi se vor prevedea în mod obligatoriu în cazul planşeelor prefabricate din elemente liniare de tip fâşie sau grinzi şi corpuri de umplutură la clădiri amplasate în. zone seismice de gradul 7 şi mai mare. Se recomandă căptuşirea la exterior cu plăci din b.c.a. a centurilor prevăzute la pereţii exteriori. .

Se vor respecta şi prevederile de detaliu privind alcătuirea planşeelor şi centurilor din „Normativul privind alcătuirea, calculul şi executarea structurilor din zidărie”, indicativ P 2 (cap. 5).

3.8. Nu se admite utilizarea blocurilor din b.c.a. la realizarea cornişelor; acestea se vor realiza din cărămidă sau beton armat.

3.9. Elementele de zidărie care au stabilitate redusă, cum sunt frontoanele şi aticele, se vor rigidiza cu stâlpişori şi centuri de beton armat, cu ajutorul cărora ele se fixează de elementele structurii.

4. MĂSURI DE PROTECŢIE ANTISEISMICĂ LA STRUCTURI CU PEREŢI PORTANŢI

4.1. Pe lângă prevederile privind conformarea structurii de la pct. 3.1., se va urmări ca structura să fie pe cât posibil simetrică, cu pereţi portanţi dispuşi după cele două direcţii principale, realizându­se o structură casetată, masele provenind din zidărie şi planşee să fie distribuite cât mai uniform, atât în plan cât şi pe înălţime, planşeele să aibă o rigiditate cât mai mare în plan orizontal, asigurând stabilitatea şi conlucrarea zidurilor la acţiunea forţelor seismice orizontale.

4.2. Pe lângă asigurarea unei conformări corespunzătoare, prin măsurile indicate mai sus, în zone seismice de gradul 7, 8 şi 9 se vor lua după caz următoarele măsuri:

­ aplicarea cu preponderenţă a zidăriei cu rosturi subţiri realizate cu mortar adeziv;

­ întărirea zidăriei prin stâlpişori de beton armat amplasaţi de regulă la colţuri, intersecţii şi ramificaţii de ziduri, precum şi la marginea golurilor, legaţi de zidărie cu armături 2 ø 6 mm la 60 cm pe înălţime, îmbinaţi monolit cu centurile; se vor placa la exterior cu plăci din b.c.a. pentru reducerea punţilor termice;

­ întărirea zidăriei prin armături în rosturi orizontale, în special la colţuri şi ramificaţii de ziduri, sub golul ferestrelor la nivelul solbancului etc.;

­ armarea centurilor rezultă din calcul. 4.4. Ca prevederi de detaliu se vor utiliza cele date pentru zidăria de cărămidă în

Normativul P 2 (cap. 4 şi 5).

5. PREVEDERI SUPLIMENTARE PENTRU CLĂDIRI CU PEREŢI PORTANŢI SITUATE PE PĂMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE ŞI PE

CELE CONTRACTILE

5.1. Regimul de înălţime a clădirilor va corespunde prevederilor de la punctul 2.7 din anexa 5.

5.2. Lungimea tronsoanelor respective, distanţa dintre rosturile de tasare, va corespunde prevederilor din actele normative specifice în vigoare (max.: 30 m).

5.3. Structura va fi de tipul cu pereţii portanţi transversali. 5.4. Ca măsuri constructive se pot aplica cele indicate la pct. 4.1. şi 4.2. precum şi

cele de detaliu din normativul P 2 (cap. 7).

6. ALCĂTUIREA PEREŢILOR NEPORTANŢI 6.1. Suprafaţa tronsoanelor de perete de umplutură de 25 cm grosime (inclusiv

eventualele goluri de ferestre sau uşi) cuprinsă între elementele structurii (stâlpi şi grinzi), nu va depăşi 24 m 2 , iar înălţimea maximă a peretelui între două planşee va fi de 4,00 m.

Tronsoanele de perete având dimensiuni mai mari, se vor rigidiza cu centuri şi stâlpişori intermediari, înglobaţi în zidărie.

6.2. Pentru evitarea punţilor termice şi realizarea faţadei din acelaşi material, elementele din beton armat (stâlpii, grinzile) se vor căptuşi cu plăci din b.c.a. (fig. 5. 3a) sau se va prevedea peretele exterior în faţa elementelor structurii (fig. 5. 3b). În acest din urmă caz peretele va rezema pe o consolă realizată prin prelungirea planşeului.

6.3. Zidăria de umplutură din blocuri din b.c.a. se va ancora de structura portantă prin bare de oţel­beton ø 6...8 mm (la distanţa de 60 era), prevăzute în elementele de beton armat sau fixate de bolţuri împuşcate, în funcţie de tehnologia de execuţie a elementelor structurii fig. 5.3; 5,4)

Barele de ancoraj din oţel­beton se vor îngloba în mortar de ciment­var cu dozaj de ciment de cel puţin 230 kg/mc pentru asigurarea protecţiei anticorozive. Se pot aplica şi alte sisteme de ancorare a zidăriei de umplutură din blocuri din b.c.a. ca de exemplu cel arătat în fig. 5.4 b, cu şină de ancorare înglobată în stâlpul de beton armat şi o piesă din tablă, fixată de zidărie cu cuie zincate şi tratată anticoroziv conform prevederilor anexei 14. Acest sistem se va aplica în mod special la zidăria, cu rosturi subţiri realizată cu mortar adeziv.

6.4. În zonele seismice cu grad mai mare de 7 se va da preferinţă zidăriei cu rosturi subţiri cu mortar adeziv,

6.5. Pereţii exteriori de umplutură se pot realiza şi în trei straturi, con­form exemplului din fig. 5.5.

Zidăria în trei straturi se realizează din blocuri din beton celular autoclavizat aşezate spre interior, cu strat intermediar de aer şi cu un strat exterior din zidărie de cărămidă aparentă.

Stratul exterior de cărămidă se va lega de stratul interior din blocuri, cu cel puţin câte 5 ancore metalice inoxidabile pe metru pătrat de perete.

Stratul interior din blocuri se va ancora de structură cu unul din sistemele indicate la punctul 6.3.

Pentru a menţine uscat stratul intermediar de aer se va lăsa în stratul exterior fante de aerisire la partea inferioară şi la partea superioară a peretelui. Suprafaţa fantelor de aerisire, care se pot realiza şi prin neumplerea rosturilor verticale ale stratului de cărămidă aparentă, va fi de cca 75 cm 2 pentru fiecare 10 m 2 de suprafaţa a peretelui, în care se cuprind şi golurile de ferestre şi uşi.

7. DATE CONSTRUCTIVE COMUNE PENTRU PEREŢII PORTANŢI ŞI NEPORTANŢI

7.1.Golurile de ferestre şi uşi vor avea feţele laterale simple şi vor fi dimensionate conform STAS 4670­82 „Goluri pentru uşile şi ferestrele clădirilor de locuit şi social­culturale industriale şi agrozootehnice”

Tâmplăria se fixează ca în cazul panourilor din b.c.a. cu şuruburi înşurubate în dibluri din material plastic (fig. 25; 26).

7.2. Solbancurile se pat prevedea conform soluţiei clasice din tablă, sau dacă se prevăd cu profil ieşit, pentru protecţia zidăriei contra precipitaţiilor, ele pot fi realizate din elemente de beton armat prefabricat.

7.3. Nu se admite realizarea brâielor şi profilelor decorative din beton celular autoclavizat. Acestea se vor realiza din cărămidă sau din beton armat. De asemenea, nu se admite realizarea unor profile proeminente prin îngroşarea tencuielii.

8. PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI 8.1. Pereţii despărţitori neportanţi din plăci de beton celular autoclavizat nu vor

depăşi lungimile şi înălţimile maxime din tabelul 5.3. Prin aceste dimensiuni maxime se înţeleg distanţele între elementele de rezistenţă: planşee, pereţi sau stâlpi, pereţi despărţitori perpendiculari pe aceştia, capabile să­i contravântuiască.

Armarea pereţilor se va realiza cu bare de oţel beton ø 6 mm sau sârmă trasă de 4­5 mm, aşezate în rosturi din 2 în 2 rânduri (50 cm pe verticală).

8.2. Pereţii despărţitori pot fi realizaţi ca pereţi simpli (de ex. între încăperile aceluiaşi apartament) sau ca pereţi dubli cu strat de aer intermediar, eventual cu un strat din material fonoizolant (de ex. între două apartamente diferite), ţinându­se seama de prevederile punctului 1.11 din prezentele instrucţiuni tehnice.

8.3. Pereţii despărţitori se vor lega de pereţii portanţi sau neportanţi din blocuri din b.c.a. prin legături metalice, în cazul când nu se pot ţese (fig. 5.6). De asemenea, ei se vor lega de elementele de beton armat ale structurii de rezistenţă cu piese metalice, utilizându­se unul din procedeele arătate la pct. 6.3 din prezenta anexă.

8.4. Buiandrugii de deasupra golurilor uşilor se realizează din elemente prefabricate de beton armat sau din plăci de beton celular autoclavizat, dispunîndu­se la partea inferioară a buiandrugilor o armătură de cel puţin 2 Ø 8 mm înglobată într­un, strat de mortar de ciment de minimum 30 mm grosime.

8.5. La zidăria pereţilor despărţitori de 7,5 respectiv 6,3 cm sau 10 cm grosime se va utiliza mortar marca 50.

Tabelul 5.3. Nr. Felul pereţilor Grosime Lungimea Înălţimea crt. [cm] max. [m] max. [m] 1 Nearmaţi 12,5 6 3,5

10 5 3 7,5; 6,3 3 2,7

2 Pereţi prevăzuţi cu armături în rosturi 10 6 3,5 orizontale, sau cu rosturi cu mortar adeziv 7,5; 6,3 5 3

9. PREVEDERI DE CALCUL

Calcul de rezistenţă 9.1. Pentru calculul structurilor din pereţi portanţi din blocuri de b.c.a. la acţiuni

gravitaţionale şi orizontale se pot utiliza prevederile pentru zidării de cărămidă din Normativul P 2.

Calculul secţiunilor de zidărie se va face conform STAS 10109/1­82. 9.2. Zidăria cu rosturi subţiri realizate cu mortar adeziv se calculează cu aceleaşi

rezistenţe de calcul ca şi zidăria obişnuită din blocuri din b.c.a. cu excepţia rezistenţelor de calcul la forfecare (Rf), fără întindere prin încovoiere (Rti) şi la eforturi principale de întindere (Rp), unde se vor putea lua valori duble faţă de cele din STAS 10109/1­82, tabelul 5 pentru zidărie obişnuită din blocuri b.c.a. executată cu mortar M 25.

9.3. Greutatea zidăriei din blocuri din b.c.a., în funcţie de marca blocurilor (GB 50 şi GB 35), se va lua conform STAS 10101/1­78 „Acţiuni de construcţii. Greutăţi tehnice şi încărcări permanente”.

Calcule termotehnice 9.4. Valorile de calcul pentru calcule termotehnice se vor lua conform STAS:

6472/3­75 „Termotehnica. Calculul rezistenţei la transfer termic şi la stabilitatea termică”, anexa 1, completate cu indicaţii de detaliu, funcţie de marca blocurilor conform tabelului 5.4.

Tabelul 5.4.

Marca blocurilor

Densitatea aparentă a materialului uscat

(kg/m 3 )

Conductivitatea termică

W/(m 2 K)(Kcal/m 2 h grd)

Coeficientul de asimilare termică s

W/(m 2 K)(Kcal/m 2 h grd)

GB 35 550 0,32 (0,275)

3,6 (3,2)

GB 50 650 0,37 (0,325)

4,1 (3,6)

Pentru zidăria cu rosturi subţiri se vor putea consideră aceleaşi valori valabile pentru zidăria obişnuită.

ANEXA 6

PREVEDERI PENTRU EXECUTAREA ZIDĂRIILOR DIN BLOCURI ŞI PLĂCI DIN B.C.A.

1. Prezentele prevederi reprezintă o detaliere a capitolului 3, în ceea ce priveşte executarea zidăriilor din blocuri şi plăci din b.c.a.

La executarea zidăriilor din elemente din b.c.a. se va ţine seama şi de prevederile STAS 10109­82.

Zidăria se execută din blocuri sau plăci întregi şi fracţiuni de blocuri sau plăci, care se obţin prin tăierea celor întregi cu fierăstrăul special din trusa pentru lucrări de zidărie (anexa 12, poz. 21), folosindu­se un mortar de ciment­var indicat în anexa 7. Se interzice înlocuirea parţială a blocurilor din b.c.a. cu cărămizi la pereţii exteriori.

Ţeserea zidăriei se face obligatoriu la fiecare rând. Pe înălţimea zidăriei rosturile verticale vor fi decalate cu 1/2 până la 1/4 din bloc (figura 6.1).

Colţurile şi ramificaţiile pereţilor din blocuri se vor realiza prin ţesere (fig. 6.2). Legăturile dintre pereţii portanţi longitudinali şi transversali se vor realiza obligatoriu prin ţesere în trepte (fig. 6.2).

Succesiunea etapelor în care se execută zidăria pe înălţimea unui nivel se va stabili astfel ca să se asigure posibilitatea realizării ţeserii în trepte.

În cadrul zidăriei cu finisaj transparent se vor folosi blocuri neprelucrate sau blocuri ale căror muchii de pe faţa aparentă se teşesc cu rindeaua.

Pentru zidăria cu rosturi subţiri se vor alege blocurile din b.c.a. fără ştirbituri pe feţe sau pe muchii.

În cazul în care zidăria se tencuieşte sau se gletuieşte se folosesc blocuri neprelucrate. Pe cantul vertical al blocului de zidărie care se montează se va aplica cu mistria

mortar, după care blocul se aşează, lovindu­se cu ciocanul de cauciuc din trusa pentru lucrări de zidărie, apoi se vor rostui rosturile. La zidăria cu rosturi subţiri mortarul adeziv (anexa 7), se aplică uniform cu mistria pe suprafaţa respectivă într­un strat de cca 3 mm grosime (fără udarea în prealabil a blocurilor). Consistenţa mortarului adeziv determinată cu conul etalon, trebuie să fie de 8...9 cm.

Înainte de aplicarea mortarului adeziv, pe zidăria b.c.a. executată se va aplica prin pensulare amorsa de aracet din reţeta 1 anexa 16.

Pentru realizarea grosimii constante a rosturilor subţiri se poate folosi şi fier de rost din sârmă de oţel de cca 1 m lungime, cu diametrul de 3 mm care se aşează pe marginile longitudinale ale zidăriei şi se scoate la cca 1/2 oră de la execuţie.

Îmbinarea pereţilor cu înălţimi de asize diferite se va face conform instrucţiunilor tehnice C 126­75.

Zidăria neportantă de umplutură, se va ancora de structură conform indicaţiilor din anexa 5.

Ancorarea se va face cu ancore din tablă de 1 mm grosime sau din oţel beton ø 6 mm.

2. Recepţionarea lucrărilor de zidărie se va face ţinând seama de prevederile din STAS 10109­82.

MORTARE ŞI BETOANE

l. MORTARE PENTRU ZIDĂRII DIN BLOCURI

a. Mortare pentru zidării cu rosturi obişnuite: ­ Ciment­var marca 25, cu compoziţia ciment : var pastă: nisip (1 : 0,7 : 7 părţi în volume); ­ Ciment­var marca 10, cu compoziţia ciment : var pastă : nisip (1 : 1 : 10 părţi în volume). b. Mortare adezive pentru zidării cu rosturi subţiri: Aracet DP25 sau D50, GPMB

sau CIC : nisip 0...1 mm, nisip 1...3 mm: apă (1 : 3 : 1 : 1 părţi în volume).

2. MORTARE PENTRU PEREŢI DESPĂRŢITORI DIN PLĂCI NEARMATE

­ ciment­var, marca 50, eu compoziţia ciment : var pastă : nisip (1 : 0,4 : 5 părţi în volume).

3. MORTARE PENTRU TENCUIREA PEREŢILOR INTERIORI ŞI EXTERIORI DIN BLOCURI ŞI PLĂCI CU ROSTURI OBIŞNUITE

Tencuieli interioare: ­ mortar M 10 cu compoziţia ciment : var pastă : nisip ( 1 : 2 : 8 părţi volume). Tencuieli exterioare ­ mortar cu compoziţia ciment : var :nisip ( 1 :2 : 6 părţi in volume).

4. MORTARE PENTRU PEREŢI DIN ELEMENTE ARMATE

a. Mortar de poză din ciment şi nisip (1 : 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea unui mortar de consistenţă vârtoasă (determinată cu conul etalon).

b. Mortar pentru umplerea rosturilor verticale circulare, din ciment şi nisip (1 : 3 părţi în volume) şi apă până la realizarea unui mortar de consistenţă fluidă (determinată cu conul etalon).

c. Mortar adeziv pentru lipirea între ele a elementelor de beton celular autoclavizat.

Reţeta 1: ­ amorsa preparată din Aracet CPMB sau ARACET C.I.C. amestecat cu

apă în raportul 1 : 3 părţi în volume; ­ mortar adeziv preparat din nisip 0...1 mm şi amorsa în raportul 1 : 1

parte în volume.

R e ţ e t a 2 : ­ amorsa preparată din Aracet DP 25 amestecat cu apă în raportul 1 : 2 părţi în volume; ­ mortar adeziv preparat din nisip fin 0.. .0,2 mm şi Aracet DP 25 în raportul

2: 1 părţi în volume. La prepararea mortarelor adezive se va adăuga apă până la consistenţa 13 cm

determinată cu conul etalon.

5. BETOANE PENTRU MONOLITIZAREA ROSTUTRILOR DINTRE ELEMENTELE B.C.A. LA ACOPERIŞURI

Beton B 200 cu agregat mărunt (0­7 mm) conform STAS 3622­79 şi STAS 1275­ 81.

ANEXA 8

MATERIALE PENTRU ZIDĂRII ŞI FINISARE

A) Materiale generale şi pentru betoane, mortare obişnuite şi tencuieli decorative

­ Apă, conform STAS 790­78. ­ Aracet CPMB, conform MICh­Ni 3979­67; producător; întreprinderea

Chimică Râşnov. ­ Aracet CIC, conform MICh­Ni 5314­73; producător întreprinderea

Chimică Râşnov. ­ Aracet CTD­1, conform MICh­NI 5941­75; producător Întreprinderea

Chimică Râşnov. ­ ROMACRIL ER, conform CS; producător Întreprinderea Chimică Râşnov. ­ CRILOROM DV, conform CS producător Întreprinderea Chimică

Râşnov. ­ Praf de piatră producători fabricile de ciment Comarnic şi Bicaz. ­ Nisip uscat, de mare. ­ Nisip fin 0....0,2 uscat, de râu sau de carieră conform STAS 3844­76. ­ Făină şi granule de beton celular autoclavizat: producători fabricile de

beton celular, autoclavizat. ­ Granule de marmură, sort 1...3 mm; producător Întreprinderea de

prelucrare a marmurei Simeria. ­ Granule de perlit alb sau colorat; producător ICPMC—Bucureşti,

Staţia pilot Buftea. ­ Granule de polistiren standard, sort 1...3 mm, diferite forme şi culori;

producător Combinatul petrochimic Borzeşti. ­ Granule minerale de diferite culori, sort 1...3 mm; producători:

balastiere etc. ­ Ciment alb, conform STAS 7055­80. ­ Ciment conform STAS 1500­78. ­ Hârtie de şlefuit, conform STAS 1581­83. ­ Agregat silicios de râu sau carieră (nisip 0...3 mm, pietriş mărgăritar

etc.) conform STAS 1667­76. ­ Aracet DP­25 sau DP 50, conform STAS 7058­80. ­ Chit pe bază de Aracet, simbol C 5018, conform CS Uzina Policolor

Bucureşti. ­ Granule de beton celular autoclavizat, produse de fabricile de b.c.a.

sau pe şantier. ­ Granule de feldspat micaceu 1...3 mm, producător Centrul de cercetări

hidraulice Bucureşti sau Balastiera Borleşti (jud. Argeş). ­ Ipsos de construcţii, conform STAS­545­80. ­ Întârzietor de priză, conform STAS 88­73.

­ Plastifiant Disan, conform STAS 8625­70, produs de fabrica de celuloză şi hârtie Zărneşti sau înlocuitor.

­ Romsil, conform fişă tehnică MICh. Uz. produse clorosodice Râmnicu­Vâlcea. ­ Var pentru construcţii, conform STAS 146­80. ­ Var hidratat, conform STAS 9201­80.

B) Materiale pentru zugrăveli şi vopsitorii ­ Benzină de extracţie, conform STAS 45­80. ­ Clei de oase, conform STAS 88­73. ­ Corpuri abrazive cu liant ceramic, conform STAS 4593­68. ­ Diluant D 001­1 pentru emailuri, lacuri şi vopsele pe bază de ulei, conform

STAS 3124­75. ­ Diluant pentru email lac perclorvinil D 004­70, conform N.I. 1702­61. ­ Diluant pentru lacuri, emailuri şi vopsele pe bază de răşini alchidice D 005­1,

conform STAS 3123­80. ­ Diluant (toluen) conform STAS 62­71. ­ Diluant lac Aracetal LC, conform CS, producător Fabrica Chimică Râşnov. ­ Emailuri alchidice, conform MICh­Ni 1703­68. ­ Email perclorvinil E 104­72, producător Uz. Policolor Bucureşti, MICh Ni

1702­61. ­ Grunduri colorate mate, alchidice, conform MICh­Ni 1702­68. ­ Grund incolor de îmbinare alchidic, G 005­1, conform MICh­Ni 1703­68. ­ Grund perclorvinil G 104­70, producător Uz. Policolor Bucureşti, conform

MICh­Ni 1702­61. ­ Hârtie de şlefuit, conform STAS 1581­83. ­ Humă, corespunzător condiţiilor tehnice prevăzute în normele interne ale carierelor

producătoare. ­ Lac Aracetal LC (lac pentru construcţii) componentă solidă 13...15%, grad de

acetalizare 70...80% (împreună cu solventul) conform CS, producător Fabrica Chimică Râşnov.

­ Pigmenţi anorganici pe bază de oxizi de fier, conform STAS 6432­71 şi 80, produşi de Fabrica Chimică Orăştie.

­ Lac perclorvinilic L 004­71, conform NI 1702­61, producător întreprinderea Sinteza­ Oradea.

­ Romflexil PC 505, conform NII 5471­74, producător Întreprinderea de protecţii anticorozive şi utilaje speciale Bucureşti.

­ Ulei de in sicativizati conform STAS 16­80. ­ Tencuială stropită, simbol 8203, conform CS Uz. Policolor Bucureşti. ­ Vopsele, emailuri şi lacuri pe bază de ulei, conform MICh­Ni 90­61. ­ White­spirit rafinat, conform STAS 44­67.

C. Materiale pentru placaje ceramice şi tapete ­ Adeziv CT D­1 pe bază de copolimeri, conform NII 5941­75, producător Uz. Chimică

Râşnov. ­ Bandă autoadezivă, conform NII 4065­74, producător întreprinderea:

Anticorozivul Bucureşti. ­ Carboximetilceluloză, conform NID 4702­71, producător Combinatul de celuloza

şi hârtie şi fibre artificiale Brăila. ­ Făină de grâu, conform STAS 877­68. ­ Glicerina tehnică, conform STAS 193­77.

­ Hârtie sulfit, conform STAS 2107/80 cu gramaj 80...125 g/m 3 pentru stratul de hârtie maculatură sau hârtie suport pentru tapete, conform STAS 8839­72.

­ Plăci ceramice smălţuite CESAROM, conform STAS 7813­80. ­ Plăci de faianţă, conform STAS 233­80. ­ Tapete pe bază de polimeri pe suport de hârtie, conform STAS 8341/1,3­75.

D) Materiale pentru bariere de vapori din folii ­ Chit de cuţit pe bază de epoxiamidă C 826­90, în două componente, conform CS

MICh. ­ Folie de polietilenă dublu caşerată cu împâslitură de fibre de sticlă, (polietilenă ou

greutatea de 100...200 g/m 2 ), conform H.C.C. Suceava.

ANEXA 9

MATERIALE REPREZENTATIVE PENTRU ETANŞAREA ROSTURILOR

­ Chit permanent elastic Azrobit C 895­12, prod. Fabrica Chimică Mărăşeşti, MCh­N.I.I. 4365­69, anexa I.

­ Polistiren celular, produs de Combinatul Chimic Borzeşti şi Întrep. de Tâmplărie Metalidă şi Mase plastice pentru construcţii ­ Buzău, STAS 7461­ 70 „Mase Plastice celulare. Polistiren expandat”.

­ Vată minerală G 100, STAS 5838/2­78, produsă de Întrep. Berceni Ploieşti.

ANEXA 10

MATERIALE PENTRU PROTECŢIA ANTICOROZIVĂ A PIESELOR METALICE DE PRINDERE

­ Grund minium de plumb pe bază de alchidal G 355­3, G 355­4, G 355­6, G 7 3 5 ­ 6 .

­ Grund alchidal seria 5040 şi 5620, NI 1703­73, furnizor Sinteza Oradea. ­ Grund 834­40 cu 85% Zn. ­ Smoală de huilă tip B, STAS 3360­69, furnizor C.S. Galaţi Uzina Cocso­

chimică. ­ Ulei de antracen STAS 3362­76, furnizor Uzina Cocsochimică Galaţi. ­ Toluen STAS 62­71, furnizor „Peco” Ploieşti. ­ Email perclorvinil S.4070, NI 6498­75, furnizor „Policolor” Bucureşti. ­ Crilorom DVO conform C.S., furnizor Întreprinderea Chimică Râşnov. ­ Rontflexil P.C. 505, NI 5171­74, furnizor CUPSIC­Bucureşti.

B) Scule, dispozitive, aparate şi utilaje pentru executarea finisajelor

25. Perii moi. 26. Pensule late.* 27. Pensule rotunde.* 28. Bidinele rotunde sau dreptunghiulare cu părul lung.* 29. Pistol pentru aplicat chitul în rosturi. 30. Şpaclu cu lamă flexibilă din metal sau cauciuc. 31. Drişcă metalică. 32. Mistrie. 33. Cancioc. 34. Fier de glet. 35. Glet de cauciuc (50x10 cm). 36. Foarfecă lungă. 37. Metru pliabil sau ruletă. 38. Compresor cu aer, debit cca. 15 m 3 /h. 39. Furtun de cauciuc STAS 236­61, cu două inserţii, Ø 19 mm pentru material şi Ø 6 mm pentru

aer, câte 10 m din fiecare plus o lungime de 20 până la 50 m cu Ø 6 mm funcţie de distanţa max. dintre compresor şi vasul de alimentare.

40. Pistol pulverizator de vopsit cu set de duze. 41. Instalaţie de aplicat tencuială stropită, masă de şpaclu şi glet. 42. Agregat de tencuit în strat subţire cu pompă elicoidală. 43. Sită de 900 ochiuri/cm 2 pentru amorsă, vopsele şi făină b.c.a. 44. Sită de 100 ochiuri/cm 2 pentru compoziţia de glet. 45. Sită de 50 ochiuri/cm 2 pentru pentru tencuială stropită. 46. Găleţi din polietilenă sau tablă galvanizată de 10 l. 47. Con etalon STAS 2634­80. 48. Butoaie pentru preparat materiale, cu capacitatea de 50, 100 şi 200 l, din tablă galvanizată sau masă plastică. 49. Scări duble. 50. Schele demontabile de interior şi exterior. 51. Aparat GANN HZDROMATT sau Feutron sau Karl Weiss pentru măsurat umiditatea, etaloane pentru b.c.a. 52. Aparat manual de zugrăvit cu funcţionare discontinuă (KALIMAX). 53. Rulou pentru executare finisajelor tip calico­vechio. 54. Perii dreptunghiulare late cu părul scurt. 55. Firul cu plumb. 56. Echer mare de lemn cu o latură de 70 cm. 57. Masă sau planşetă pe capre. 58. Nivelă cu bulă de aer. 59. Sfoară pentru marcat linii de reper.

* Pentru vopsele cu solvenţi organici (ulei, alchidal, ciment­perclorvinil) se vor folosi numai pensule şi bidinele cu păr animal; pentru vopsele şi emulsii cu solvent cu apă (Vinarom, Aracet DP 25, Aracet CPMB, Aracet CIC) pentru zugrăvit în culori de apă, spoieli de var şi pentru curăţatul prafului se pot folosi atât pensule, perii şi bidinele cu păr animal cât şi cu părsintetic.

ANEXA 13

SUCCESIUNEA OPERAŢIILOR LA DESCĂRCAREA ŞI ÎNCĂRCAREA PACHETELOR CU ELEMENTE DE BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT

1. Elemente armate Descărcarea. înainte de începerea operaţiunilor de descărcare se vor desface legăturile sau

dispozitivele de solidarizare; ancorare şi suprastivuire a pachetelor pe timpul transportului. Succesiunea operaţiilor la descărcare. • se agaţă dispozitivul de manipulare de cârligul macaralei; • se roteşte braţul cu cârligul în dreptul centrului de greutate al pachetului; • se coboară dispozitivul; • se introduc traversele suport ale dispozitivului la ambele capete ale pachetului; • se împănează, traversele suport sub pachetul de elemente armate, conform detaliului

arătat în fig. 13.1; . • se ridică sarcina pe verticală la minimum 50 cm peste partea superioară a mijlocului de

transport;• se aşează reazemele pe platforme de depozitare; • se roteşte braţul macaralei până la locul stabilit pentru depozitare; • se coboară sarcina pe verticală, cu microviteza macaralei şi se aşează pe reazeme; • se îndepărtează dispozitivul de manipulare. Încărcarea înainte de începerea operaţiunilor de încărcare se vor stabili locurile de

amplasare a pachetelor pe platforma mijlocului de transport. Succesiunea operaţiunilor de încărcare. • se agaţă dispozitivul de manipulare în cârligul macaralei; • se roteşte braţul cu cârligul în dreptul centrului de greutate al pachetului; • se coboară dispozitivul de manipulare; • se introduc traversele suport ale dispozitivului la ambele capete ale

pachetului; • se împănează traversele suport sub pachetul de elemente armate, conform detaliului din

fig. 13,1; • se ridică sarcina pe verticală la minimum 50 cm peste partea superioară

a mijlocului de transport; • se aşează reazemele pe platforma mijlocului de transport; • se roteşte braţul macaralei până deasupra reazemelor; • se coboară sarcina pe verticală, cu microviteza macaralei şi se aşează pe reazeme; • se îndepărtează dispozitivul de manipulare; • se execută legăturile sau dispozitivele de solidarizare, ancorare şi şpraiţuire a

pachetelor pe timpul transportului.

2. Elemente nearmate. La descărcarea şi încărcarea pachetelor paletizate cu elemente nearmate din şi în

mijloacelor de transport auto, se va respecta ordinea arătată în fig. 13.2, pentru a se evita dezechilibrarea încărcăturii şi răsturnarea pachetelor sau a mijlocului de transport.

Descărcarea. Înainte de începerea operaţiunilor de descărcare se vor desface legăturile sau dispozitivele de solidarizare, ancorare şi şpraiţuire a pachetelor pe timpul transportului.

Succesiunea operaţiilor de descărcare. Preluarea din vagon a primelor două pachete la care nu este posibilă introducerea furcii

complet montată se face astfel: • se introduc sub paletă, prin spaţiul rămas liber, dinţii furcii (fig. 13.3); • se agaţă corpul furcii în cârligul macaralei; • se roteşte braţul cu cârligul în dreptul primelor două palete; • se coboară corpul furcii; • se montează şi se blochează dinţii pe corpul furcii; • se ridică sarcina pe verticală la minimum 50 cm peste partea superioară

a mijlocului de transport; • se roteşte braţul până la locul stabilit pentru depozitare; • se coboară sarcina pe verticală cu microviteza macaralei şi se aşează pe

platforma de depozitare; •se scoate dispozitivul de manipulare. În continuare se lucrează cu furca asamblată. Încărcarea înainte de începerea operaţiunilor de încărcare se vor stabili locurile de

amplasare a paletelor pe platforma mijlocului de transport. Succesiunea operaţiilor la încărcare: • se agaţă furca în cârligul macaralei; • se roteşte braţul cu furca în dreptul pachetelor paletizate; • se coboară furca; • se introduc dinţii furcii sub palete; • se ridică sarcina pe verticală la min. 50 cm peste partea superioară a mijlocului

de transport; • se roteşte braţul macaralei până deasupra platformei de încărcare; • se coboară sarcina pe verticală cu microviteza macaralei şi se aşează pe

platformă; • se îndepărtează furca, • se execută legăturile de solidarizare, ancorare, şpraiţuire a paletelor pe timpul

transportului.

ANEXA 14

EXECUTAREA PROIECŢIEI ANTICOROZIVE A PIESELOR METALICE DE PRINDERE A ELEMENTELOR DIN B.C.A.

Prevederi generale Protecţia anticorozivă a pieselor metalice de prindere a elementelor din b.c.a. se

realizează obligatoriu. Executarea protecţiei anticorozive a pieselor metalice se va face de către producătorul

pieselor metalice. Suprafeţele pieselor metalice care sunt înglobate în beton de la turnare rămân neprotejate. Elementele metalice de prindere pe care se execută la şantier operaţii de sudură, precum

şi buloanele şi piuliţele pe porţiunile în care s­a degradat protecţia anticorozivă, aceasta se reface pe şantier prin aplicare de grund bogat în zinc G 834­40, cu 85% Zn.

Furnizorul elementelor prefabricate ale structurii pe care se montează elementele din b.c.a., (ex. stâlpi, cornişe etc.) trebuie să asigure montarea în tipare a pieselor metalice, de prindere având protecţia executată.

­ Executantul lucrării trebuie să asigure aprovizionarea pe şantier cu piese de prindere protejate şi să execute refacerea protecţiei degradate şi a vopsirii suprafeţelor aparente conform pct. 2.1. şi 2.2.

Se recomandă să se evite pe cât posibil soluţiile de prindere care necesită executarea sudurilor pe şantier.

Materialele pentru protecţia anticorozivă a pieselor metalice de prindere sunt date în anexa 10.

Sisteme de protecţie anticorozivă

1. Protecţia pieselor metalice prin zincare. În cazul degradării locale a stratului de zinc în timpul operaţiile de sudare, zonele deteriorate

se curăţă şi se protejează prin aplicare de 2 straturi de grund G 834­40 cu 85% Zn, după care se execută protecţia prin vopsire conform punctului 2.2. inclusiv vopsirea suprafeţelor aparente.

2. Protecţia anticorozivă prin vopsire. În cazul în care protecţia pieselor metalice nu se poate efectua prin zincare, justificat din

lipsa zincului, se vor aplica protecţii prin vopsire cu unul din sistemele de protecţie de la punctele 2.1 şi 2.2,

2.1. Sistem pe bază de smoală şi email perclorvinil sau Crilorom format din: ­ 2 straturi grund de miniu de plumb pe bază de alchidal G 355­3 sau G 355­6, sau grund alchidal G 735­6 sau grund alchidal seria 5040 sau seria 5620;

­ 2 straturi peliculă din amestec de smoală de huilă plastificată şi email perclorvinil având următoarele proporţii în greutate: • 30 părţi smoală • 10 părţi ulei de antracen • 10 părţi toluen • 50 părţi email perclorvinil

Suprafeţele aparente după montare vor fi vopsite în plus cu 2 straturi de email perclorvinil seria 4070 sau Grilorom D.V.O. simplu său cu amestec de lapte de var (1:1) la culoarea dorită.

2.2. Sistem pe bază de Romflexil sau email perclorvinil format din: ­ 2 straturi grund de miniu de plumb pe bază de alchidal G 355­3 sau G 355­4 sau G 355­6 sau grund alchidal G 735­6 sau grund alchidal seria 5040 sau seria 5620;

­ 2 straturi pelicula de Romflexil PC­505. Suprafeţele aparente după montare vor ii vopsite în plus cu, 2 straturi) de

email perclorvinil seria 4070 (sau Crilorom D.V.O. simplu sau în amestec cu lapte de var (1:1) la culoarea dorită.

Prevederi privind aplicarea protecţiilor anticorozive şi verificarea calităţi

1. Înaintea aplicării protecţiei, feţele pieselor metalice se curăţă şi se degresează, până la obţinerea unei suprafeţe curate (conf. STAS 10166/1­77, punct 3.2.1.2).

Pentru aceste operaţii sunt necesare 233 g/m 2 toluen şi 100 g/m 2 câlţi sau cârpe de bumbac.

Vopsirea se face imediat după degresare. 2. Protecţia prin zincare a pieselor metalice se realizează prin imersie la

cald şi va avea o grosime de minim 57 microni corespunzător la 400 g zinc/m 3 . 3. Grundurile pentru sistemele de protecţie prin vopsire se aplică prin

imersia pieselor metalice în grund, prin pensulare sau prin pulverizare cu pistolul.

Intervalul între timpul de aplicare a celor 2 straturi este de 24 ore. Grosimea celor .2 straturi da grund va fi de 40 µ. Consumul specific pentru un strat este de 150 g/m 2 . 4. Pelicula din amestec de huilă plastificată şi email perclorvinil. Prepararea materialului. Se amestecă smoala din huilă cu uleiul de antracen (în proporţiile

menţionate la pot. 2.1) într­un vas de tablă. Amestecul se încălzeşte la 6 temperatură de 90­100°C şi se amestecă continuu până la omogenizarea completă. Se lasă să se răcească până la 50­60°C şi se adaugă cantitatea de toluen şi email perclorvinil (cf. pct. 2.1), amestecându­se până la omogenizarea completă.

Materialele se vor păstra în vase acoperite etanş. Se poate aplica prin imersie, pensulare sau pulverizare cu pistolul. Intervalul de aplicare între 2 straturi minim 12 ore. Consumul specific este de 170 g/m 2 pentru un strat iar grosimea celor 2

straturi va fi de 80 µ. 5. Pelicula de email perclorvinil se poate aplica prin imersie, pensulare

sau pulverizare cu pistolul. Intervalul de aplicare între straturi va fi de 4 ore, consumul specific pt. un

strat va fi de 170 g/m 2 . Grosimea celor 2 straturi va fi de 50 µ. 6. Pelicula din amestec de Crilorom DVO simplu sau în amestec cu lapte

de var.

Se poate aplica prin imersie, pulverizare cu pompa de zugrăvit la minim 14 zile de la aplicarea ultimului strat de amestec din smoală de huilă plastificată şi email perclorvinil.

Intervalul de aplicare între timpul de aplicare a celor 2 straturi va fi de 24 ore.

Consumul specific la 1 strat 200 g/m 2 , grosimea celor 2 straturi 50µ. 7. Pelicula de Romflexil PC 505 se poate aplica prin imersie, pensulare sau

pulverizare. Intervalul între straturi va fi de 12 ore. Consumul specific pentru 1 strat

este de 200 g/m 2 , grosimea celor 2 straturi va fi de 80µ. Se vor lua măsurile de protecţie contra incendiilor indicate de furnizor

pentru materialele respective, având în vedere că sunt toxice. În cazul aplicării amestecului din smoală de huilă plastifiantă şi email

perclorvinil, se recomandă consultarea unui laborator de specialitate.

ANEXA 15

LISTA SOLUŢIILOR DE FINISARE ŞI PROTECŢIE

*Tipul finisajului din Nr. crt. Denumire finisajului punct de vedere al

permeabilităţii la vapori 0 1 2

I. FINISAJE ŞI PROTECŢII INTERIOARE A. Aplicate pe pereţii din elemente armate şi zidării care nu se tencuiesc a) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului până la 60%.

1 Pereţi nefinisaţi ­ suprafeţe aparente ­ (conf. pct. 4.21. şi 4.40).

2 Zugrăveli de apă cu var sau humă permeabil la vapori (conf. pct. 4.40).

3 Finisaj transparent din Aracet CPMB idem sau Aracet CIC (conf. pct. 4.23).

4 Finisaj transparent din Aracet DP­25 idem (conf. pct. 4.24).

5 Vopsitorie cu vopsea Vinarom aplicată idem pe glet de netezire din nisip fin cu Aracet DP­25 sau glet de ipsos (conf. pct. 4.25).

6 Finisaj tip "strop", "tuf" sau "calcio" idem pe bază de Aracet CPMB sau Aracet CIC aplicat pe amorsă sau glet de netezire (conf. pct. 4.26).

7 Tencuială decorativă 8203 aplicată pe idem glet de netezire din nisip fin şi Aracet DP­25 (conf. pct. 4.27).

8 Finisaj transparent din Aracetal idem (conf. pct. 4.35).

9 Tapete lipite cu adeziv pe bază de permeabil sau nu la vapori Aracet CTD­1 direct pe suprafaţă b.c.a. în funcţie de tipul de tapet (conf. pct. 4.28).

10 Tapete lipite cu adeziv pe bază de permeabil sau nu la vapori Aracet CTD­1 sau adeziv carboximetil ­ în funcţie de tipul de tapet celulozic direct pe b.c.a. sau pe glet de netezire (conf. pct. 4.28).

*Rezistenţele la trecerea vaporilor de apă se dau în anexa 15a.

b) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului până la 60% acţionând în mod dicontinuu.

11 Vopsitorie cu vopsea de ulei sau alchidal barieră de vapori aplicată pe glet de netezire cu Aracet DP­25 (conf. pct. 4.30).

12 Placaje ceramice CESAROM sau faianţă idem aplicată cu mortar adeziv pe bază (numai în câmp continuu) Aracet CPMB sau CIC (conf. pct. 4.31).

13 Placaje ceramice CESAROM sau faianţă idem aplicată cu mortar pe bază de (numai în câmp continuu) Aracet DP­25 (conf. pct. 4.31). c) Medii interioare neagresive, cu umiditate relativă a aerului până la 60% acţionând în mod continuu numai pe o faţă, cealaltă faţă fiind situată spre

aerul exterior sau spre încăperi aerate cu regim de umiditate. 14 Vopsitorie cu vopsea perclorvinil barieră de vapori

(producător "Policolor" Bucureşti) aplicată pe glet de netezire cu Aracet DP­25 (conf. pct. 4.33).

d) Medii neagresive, cu umiditate relativă a aerului peste 75% acţionând în mod continuu.

15 Vopsitorie cu Romflexil şi perclorvinil barieră de vapori aplicată pe glet de netezire puternică (conf. pct. 4.38).

16 Folie complexă din polietilenă dublu idem caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă şi vopsitorie din perclorvinil (conf. pct. 4.39).

B. Aplicate pe tavane din elemente armate din b.c.a. a) Medii cu umiditate relativă a aerului mai mică decât 60%

(la orice tip de învelitoare) şi la băi şi bucătării pentru locuinţe (la nivel curent) 17 Tavane nefinisate ­ suprafeţe aparente permeabil la vapori

(conf. pct. 4.21 şi 4.40). 18 Zugrăveli în culori de apă pe bază de humă permeabil la vapori

şi clei sau spoieli de var cu sau fără glet de netezire din nisip fin şi Aracet DP­25 (conf. pct. 4.22). b) Medii fără agresivitate sau cu umiditate relativă a aerului peste 60%

numai la acoperişuri de hale industriale cu învelitori ventilate 19 Vopsitorie cu vopsea perclorvinil (Policolor barieră de vapori

Bucureşti) aplicată pe glet de netezire cu Aracet DP­25 (conf. pct. 4.33).

20 Vopsitorie cu vopsea de ulei sau alchidal barieră de vapori aplicată pe glet de netezire din nisip fin sau ipsos cu Aracet DP­25 (conf. pct. 4.30).

c) Medii neagresive cu umiditate relativă a aerului peste 60% cu acţiune continuă (în cazul învelitorilor ventilate)

21 Vopsitorie cu vopsea perclorvinilică barieră de vapori (Policolor Bucureşti) aplicată pe glet de netezire din nisip fin şi Aracet DP­25 (conf. pct. 4.33)

C. Aplicate pe zidării care se tencuiesc a) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului sub 60%.

22 Finisaje obişnuite (zugrăveli de apă, humă permeabile la vapori şi var, vopsitorie, vinarom, finisaje tip "strop", "tuf" sau "calcio" sau terasit) aplicate pe tencuieli obişnuite (conf. pct. 4.44)

23 Placaje ceramice CESAROM sau faianţă barieră de vapori aplicate pe tencuieli obişnuite (numai în câmp continuu) (conf. pct. 4.42 si 4.43)

24 Tapete lipite cu adeziv Aracet CTD­1 sau permeabile la vapori sau nu, carboximetilcelulozic pe tencuieli drişcuite în funcţie de tipul de tapet. sau glet de netezire (conf. pct. 4.45). b) Medii neagresive sau cu umiditate peste 60% acţionând în mod continuu.

25 Vopsitorie cu vopsea în ulei alchidal, aplicată barieră de vapori pe glet de netezire (conf. pct. 4.49)

26 Placaje ceramice sau faianţă aplicată pe idem tencuieli obişnuite (conf. pct. 4.42 şi 4.43)

c) Medii neagresive sau cu umiditate relativă a aerului peste 60% acţionând în mod continuu cu ventilare

27 Vopsitorie cu vopsea perclorvinil (Policolor barieră de vapori Bucureşti) aplicată pe glet de netezire (conf. pct. 4.47)

d) Medii agresive cu umiditate relativă a aerului peste 75% 28 Vopsitorie din Romflexil şi perclorvinil barieră de vapori

aplicată pe glet de netezire (conf. pct. 4.50) puternică 29 Folie complexă din polietilenă dublu

caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă idem şi vopsitorie din perclorvinil (conf. pct. 4.51)

II. FINISAJE ŞI PROTECŢII EXTERIOARE a) În medii neagresive

30 Pereţi nefinisaţi şi suprafeţe aparente la construcţii provizorii (conf. pct. 4.21 şi 4.40)

b) În medii neagresive sau pe litoralul Mării Negre în afara zonei cu regim sever de expunere

31 Finisaj transparent din Aracet CPMB sau permeabil la vapori Aracet CIC, aplicat în fabrică sau pe şantier şi Aracet DP­25 aplicat pe şantier (conf. pct. 4.23, 4.24 şi 4.40)

32 Finisaj tip "strop", "tuf" sau "calcio" pe bază permeabil la vapori de Aracet CPMB sau Aracet CIC aplicat pe amorsă sau glet de netezire aplicat în fabrică sau pe şantier (conf. pct. 4.26).

33 Tencuială decorativă 8203 aplicată pe glet idem de netezire cu nisip şi Aracet DP­45 aplicată pe şantier (conf.pct. 4.47).

34 Accente decorative din placaje ceramice idem CESAROM pe suprafeţe limitate (conf. pct. 4.17) aplicate pe mortar pe bază de Aracet CPMB, CIC şi DP în fabrică sau pe şantier (conf. pct. 4.31).

35 Vopsitorie Vinarom pe glet de Aracet DP­25 idem aplicată pe şantier (conf.pct. 4.25).

36 Tencuieli cu terasit sau cu praf de piatră permeabil la vapori (conf. normativ C.18­75) aplicate pe şantier pe elemente din b.c.a. de placare a diafragmelor din b.a. (conf. pct. 4.37).

37 Finisaj cu granule în stare uscată aplicat pe idem peliculă de Aracet CIC în fabrică sau pe şantier (conf. pct. 4.34).

38 Finisaj transparent cu Aracet B55­LC idem aplicat pe şantier (conf. pct. 4.35).

39 Finisaj cu granule şi Aracet B55­LC idem aplicat pe şantier (conf. pct. 4.36).

c) Pe litoralul Mării Negre în zone cu regim sever de expunere 40 Finisaj transparent cu Aracet B55­LC permeabil la vapori

aplicat pe şantier (conf. pct. 4.35). 41 Finisaj cu granule şi Aracet B55­LC idem

aplicat pe şantier (conf. pct. 4.36).

B. Aplicate pe zidării tencuite în medii neagresive şi pe litoralul Mării Negre 42 Pereţi nefinisaţi (numai tencuiţi) (conf. pct. 4.41) permeabil la vapori 43 Finisaje obişnuite (zugrăveli de apă, humă, var idem

şi vinarom sau terasit) aplicate pe tencuieli obişnuite (conf. pct. 4.44)

44 Accente decorative din placaje ceramice idem CESAROM (pe suprafeţe limitate pe mortar cu Aracet CPMB, CIC sau DP (conf. pct. 4.42 si 4.43)

C. Aplicate pe zidării care nu tencuiesc Se aplică finisaje de la pct. II A (a,b,c) numai pe şantier

ANEXA 15a

REZISTENŢA LA TRECEREA VAPORILOR DE APĂ

Rezistenţa la trecerea Nr. crt. Denumire finisajului* vaporilor de apă

Rv (m 2 hmmHg/g) 0 1 2

Soluţii ICPMC 1 Finisaj transparent, 2 straturi. 1,9

Aracet CPMB ­ apă 1 : 3 2 Finisaj transparent, 1 strat 1 : 3. Aracet CPMB, 5,6

apă şi 1 strat cu aceeaşi compoziţie şi adaos de ciment alb

3 Vopsitorie cu vopsea emulsionată cu 2,9 Aracet CPMB pe 1 strat de amorsă

4 Vopsitorie cu vopsea emulsionată cu 2,5 Aracet CPMB pe glet şi 1 amorsă

5 Glet pe bază de făină de b.c.a. şi Aracet CPMB 1,6 sau CIC pe amorsă

6 Finisaj tip "tuf" pe bază de Aracet CPMB 27,6 aplict pe glet şi amorsă

7 Finisaj tip "calcio" aplicat pe glet de netezire 2,8 şi pe amorsă

8 Finisaj tip "lis" aplicat pe glet de netezire şi 2,8 amorsă

9 Finisaj cu granule uscate aplicate pe adeziv 5,6 Aracet CIC în stare udă

10 Finisaj tip "barieră de vapori" cu grund G 104­70 138,5 şi email perclorvinil POLICOLOR aplicat în 5 straturi succesive de glet de netezire şi amorsă

*Reţetele soluţiilor de finisaj sunt indicate complet în Anexa nr. 16.

Rezistenţa la trecerea Nr. crt. Denumire finisajului* vaporilor de apă

Rv (m2hmmHg/g) 0 1 2

Soluţii INCERC 1 Finisaj transparent pe bază de Aracet DP­25 4,8

aplicat în 2 straturi pe 1 strat de amorsă 2 Zugrăveală de humă în 2 straturi 2,8 3 Zugrăveală de var în 2 straturi 2,5 4 Vopsitorie cu vopsea Vinarom în 2 straturi 6,6

aplicată pe amorsă 1 : 1 5 Glet de nisip fin şi Aracet DP­25 pe amorsă 2 : 1 7,2 6 Glet de nisip fin şi Aracet DP­25 pe amorsă 2 : 1 12,4

peste care s­au aplicat 2 straturi de vopsea Vinarom

7 Glet GIPAC pe 1 strat de amorsă din 3,1 Aracet DP­25

8 Glet GIPAC peste care s­a aplicat grund de ulei 28,6 de in şi vopsea de ulei în 2 straturi

9 Glet GIPAC peste care s­au aplicat 2 straturi 8,1 Vinarom

10 Glet de nisip fin cu Aracet DP­25 peste care 21,8 s­au aplicat 2 straturi de tencuială stropită 8203

11 Amorsă din Aracet DP­25, glet de ciment : nisip 4,5 fin 0…0,2 mm : Aracet DP­25 : apă

12 Idem soluţia nr. 11 peste care s­a aplicat 1 strat 138 de grund perclorvinil şi 5 straturi vopsea perclorvinil (Policolor Bucureşti)

13 Beton celular autoclavizat tip Hebel nefinisat 2,5 14 Lac Aracetal B55­LC diluat 3,5 15 BCA­H tencuială (şpriţ, grund, tinci) din mortar 3,7

de ciment 16 BCA­H tencuială (şpriţ, grund, tinci) glet de ipsos 13,7 17 BCA­H tencuială (şpriţ, grund, tinci) glet de ipsos, 36,1

grund de ulei, vopsea de ulei în 2 straturi 18 Hârtie suport pentru tapet (maculatură) 0,74 19 Tapet în relief monocolor tip T.R. 3,6 20 Tapet în relief policolor tip T.R. 14,6 21 Tapet calandrat monocolor tip T.C.M. 67,7 22 Tapet calandrat policolor tip T.C.M. 74,1 23 Finisaj pe bază de Romflexil şi perclorvinil 140 24 Folie complexă de polietilenă caşerată cu

împâslitură de sticlă şi finisată email perclorvinilic în 3 straturi / 6 straturi 410 / 650

NOTA:

Aceste valori sunt obţinute la încercările de laborator pe probe mici şi se folosesc numai la determinarea caracteristicilor şi verificarea calitativă a materialelor respective. Valorile reale ale permeabilităţii la vaporii de apă, în condiţii de exploatare a construcţiilor, pot fi luate în calcul la proiectarea higrotermică a elementelor de construcţii şi a barierelor de vapori, ca fiind mai mici de 1...1,5 x 10 ori decât valorile obţinute conform STAS 6472/3,4­80 pe cale de laborator.

Proiectantul va alege soluţia de finisaj în funcţie de domeniul de folosire şi de valoarea Rv necesară, rezultată din calculul higrotermic.

ANEXA 16

REŢETE PENTRU FINISARE Şl PROTECŢIE

A. Pe bază de Aracet CPMB sau Aracet CIC sau de ROMACRIL ER sau de CRILOROM DV

Reţeta nr. 1 ­ Amorsa, preparată din Aracet CPMB, Aracet CIC sau din ROMACRIL ER, diluat cu apă, în raportul 1 : 3 în volume, amestecat până la omogenizare.

Se aplică „saturat” în mod obligatoriu cu bidineaua, cu pensula, sau cu ruloul, pe suprafaţa pregătită şi reparată.

Reţeta nr. 2 — Amorsă, preparată din Aracet CPMB, Aracet CIC sau din ROMACRIL ER diluat cu apă, 1 : 2 în volume, amestecat până la omogenizare.

Se aplică cu bidineaua, pensula, ruloul sau pr in pulverizare. Amorsa nr. 2 constituie liantul în componenţa reţetelor nr. 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10. Reţeta nr. 3 ­ Mortar pentru reparaţii mari, preparat din făină b.c.a., nisip uscat

0...1 mm; ciment alb în raportul 1 : 1 : 1 părţi în volume. Se amestecă componentele până la omogenizare şi se adaugă treptat sub agitare

continuă în amorsa din reţeta nr. 2, pentru a se obţine consistenţa 9,5 cm măsurată cu conul etalon.

Se aplică cu şpaclul sau mistria, pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1.

Reţeta nr. 4 ­ Mortar pentru reparaţii mici şi pentru închiderea resturilor, preparat din făină de b.c.a.; ciment alb, în raportul 1 : 1 părţi în volume. Se amestecă componentele până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub continuă agitare, în amorsa din reţeta nr. 2, pentru a se obţine consistenţa 9,5 cm, măsurată cu conul etalon.

Se aplică cu şpaclul, sau mistria pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1.

Reţeta nr. 5 ­ Mortar adeziv pentru placaje CESAROM sau faianţă, preparat din ciment, M 30 sau Pa 35 şi făină b.c.a. în raportul 2 : 3 în volume.

Reţetele de la punctele A şi B au fost elaborate de ICPMC. Reţetele de la punctele C, D, E şi F au fost elaborate de INCERC.

Se amestecă cimentul cu făina de b.c.a. până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub agitare continuă, în amorsa din reţeta nr. 2 pentru a se obţine consistenţa 11,5 cm, măsurată cu conul etalon,

Se aplică cu mistria, sau cu spatula dinţată, un strat de cel mult 3 mm grosime, pe

suprafaţa amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1. Panourile cu plăcuţe CESAROM se imersează în apă, timp de câteva secunde

înainte de aplicare pe stratul de mortar, numai pentru umezirea hârtiei; faianţa nu este necesar să fie imersată în apă, înainte de fixare pe mortar.

Reţeta nr. 6 ­ Glet de netezire, preparat din ciment alb şi făină de b.c.a. în raportul 1 :1 părţi în volume. Se amestecă cimentul alb cu făina de b.c.a până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub agitare continuă, în amorsa din reţeta nr. 2 pentru a se obţine consistenţa 12 cm, măsurată cu conul etalon în cazul în care se aplică „ras” cu fierul de glet, sau până la consistenţa 14 cm, măsurată cu conul etalon când se aplică prin pulverizare şi apoi prin netezire cu fierul de glet.

Aplicarea materialului se efectuează pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1.

Reţeta nr. 7 ­ Finisaj tip „transparent” din Aracet CPMB sau CIC. Pe suprafaţa pregătită şi reparată, se aplică cu bidineaua sau pensula amorsa din reţeta,

nr. 1, iar după 1/2 ... 2 ore, se aplică amorsa din reţeta nr. 2, în două straturi, cu uscări intermediare, de câte 2­4 ore.

Reţeta nr. 8 ­ Finisaje tip „strop” şi „calcio”, realizate din ciment alb şi praf de piatră, în raportul 1 : 1 părţi în volume.

Se amestecă cele două componente până la omogenizare şi se adaugă treptat sub continuă agitare, în amorsa preparată cu reţeta nr. 2, până la obţinerea consistenţei 14 cm, măsurată cu conul etalon, în cazul aplicării prin pulverizare, pentru finisajul tip „strop”, respectiv consistenţa 11 cm, măsurată cu conul etalon în cazul finisajului tip „calcio” aplicat manual, cu bidineaua specială.

Pentru ambele, tipuri de finisaje, primul strat se aplică cu bidineaua obişnuită, pe suprafaţa reparată, desprăfuită şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1.

Pentru finisajul tip „strop”, cel de­al doilea strat se poate aplică prin pulverizare de la cca. 30 cm distanţă, sau, manual, cu o bidinea specială, stropindu­l.

Se poate obţine un efect estetic deosebit, dacă primul strat este de o culoare, iar cel de­al doilea strat, aplicat prin pulverizare, cu stropi rari, este de altă culoare, ambele obţinute eu CRILOROM DV de culorile stabilite.

Pentru finisajul tip „calcio”, cel de­al doilea strat se aplică manual, cu o bidinea specială, pentru obţinerea efectului de „calcio”.

Reţeta nr. 9 ­ Finisaj tip „tuf” realizat din ciment alb, nisip uscat 0 ... 1 şi praf de piatră, în raportul 1 : 2 :1 .

Se amestecă materialele până la omogenizare şi se adaugă treptat, sub agitare continuă, în amorsa preparata din reţeta nr. 2, până la obţinerea consistenţei 12 cm, măsurată cu conul etalon.

Se aplică în două straturi succesive, pe suprafaţa reparată, desprăfuită şi amorsată cu reţeta nr. 1.

Efectul de „tuf” se obţine pe cel de­al doilea strat încă ud, folosind o bidinea specială.

Reţeta nr. 10 ­ Finisaj cu granule uscate de 1 ... 3 mm (conform Anexei 8) şi adeziv ARACET CIC diluat cu apă în raportul 3 : 1 în volume, cu vâscozitatea 45­50 secunde, măsurată la temperatura de 20 0 C, cu cupa STAS 2096­68, Ø 4 mm.

Pe suprafaţa reparată, curăţată, desprăfuită şi amorsată cu reţeta nr. 1 (Aracet CIC şi apă în raportul 1 : 3), se aplică în mod uniform, cu bidineaua dreptunghiulară, un strat de adeziv, pe suprafaţa căruia, înainte de uscare, se aplică granulele, în mod manual sau mecanizat cu pistolul, la 5 ... 7 atm.

După uscarea acestui prim strat, se aplică în aceleaşi condiţii, cel de­al doilea

strat de adeziv şi de granule uscate. Se precizează că acest finisat prezintă avantajul că poate fi aplicat în câmp

continuu sau discontinuu, în diferite desene; delimitate, cu granule de o singură culoare, sau în amestec de mai multe culori, în mod succesiv pe diferitele părţi ale desenului, începând dacă este căzui, de la centru spre margini, fără ca părţile finisate să fie protejate, deoarece granulele ce se aplică ulterior, nu se prind decât pe suprafaţa următoare, cu adeziv ud.

De asemenea, în ipoteza în, care se urmăreşte o diversificare largă a culorilor finisajului cu granule, se poate aplica cu bidineaua dreptunghiulară cu părul lung sintetic, pe suprafaţa, ultimului strat de granule, o pelicula de CRILOROM DV de culoarea stabilită.

Pentru obţinerea unei suprafeţe lucioase, se poate aplica un strat de ROMACRIL ER, pe ultimul strat de granule sau de CRILOROM DV.

Reţeta nr. 11 – Finisaj tip „lis” (neted) obţinut prin aplicarea „ras”, cu fierul de glet, pe suprafaţa gletuită cu Reţetă nr. 6 şi după uscare a două straturi succesive (cu uscări intermediare) de glet de netezire din reţeta nr. 6.

Finisajul poate, fi lăsat în culoarea materialelor folosite sau poate fi colorat prin aplicarea pe ultimul strat uscat, a unuia sau a două straturi succesive de CRILOROM DV, de culoarea stabilită folosind ruloul cu blană sintetică sau prin pulverizare.

Reţeta nr. 12 ­ Material pentru, egalizarea culorii, preparat din ciment alb adăugat treptat, sub agitare continuă, în amorsa din reţeta nr. 2 (Aracet CIC şi apă în raportul 1 : 2), până la obţinerea consistenţei 14 cm, măsurată cu conul etalon.

Materialul se aplică cu bidineaua dreptunghiulară, cu păr lung sintetic, pe suprafaţa reparată, curăţată, desprăfuită şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 1 (Aracet CIC şi apă în raportul 1 : 3), îngrijind să fie uniform repartizat şi în strat de grosime egală.

Reţeta nr. 12 se aplică numai în ipoteza în care reparaţiile au fost efectuate cu mortare preparate cu ciment de culoare închisă.

B. Pe bază de grund şi email perclorvinilic ­ Policolor Bucureşti.

Reţeta nr. 13 ­ Finisaj tip „barieră de vapori” obţinut cu un grund perclovinilic G 104­70 şi 5 straturi de email perclorvinilic, de preferinţă fiecare de altă culoare, pentru a se putea urmări mai uşor aplicarea fiecărui strat de email.

Finisajul se aplică pe gletul de netezire din reţeta nr. 6, care trebuie să acopere în strat continua (cu rosturile perfect închise) toată suprafaţa de finisat, folosind pensule şi bidinele cu păr natural.

ATENŢIUNE: La aplicarea şi manipularea grundului G 104­70 şi a emailului perclorvinilic,

materiale care conţin solvenţi organici inflamabili, se vor respecta cu stricteţe măsurile de TSM şi PCI, indicate lai pct. 3.43.

C. Pe bază de Aracet DP­25.

Reţeta nr. 14 ­ Amorsa preparată din Aracet DP diluat în apă în raportul 1 : 2 părţi în volume, amestecată, până la omogenizare.

Se aplică manual cu bidineaua sau cu o pensulă pe suprafaţa pregătită şi reparată.

Reţeta nr. 15 ­ Mortar pentru reparaţii mari, preparat din ciment M 30 sau Pa 35: nisip sau făină de b.c.a. 0 ... 1 mm: Aracet DP­25, în raportul 1 : 3 : 0,3 în volume.

Se amestecă cimentul cu nisipul până la omogenizare şi se adaugă sub agitaţie continuă Aracetul DP­25 şi apoi apă pentru a se obţine consistenţa de 10 ... 12 cm măsurată cu conul etalon (consistenţa de lucru cu şpaclul).

Reţeta nr. 16 ­ Mortar pentru reparat defecte mici şi pentru glet de netezire, preparat din nisip uscat 0 ... 0,2 mm Aracet DP­25, în raportul 2 : 1. Se amestecă componentele până la omogenizare şi se adaugă treptat sub agitaţie continuă apă pentru a se obţine consistenţa de 12 ... 14 cm, măsurată cu conul etalon. Se aplică în grosime de 1 ... 2 mm, manual cu mistria şi şpaclul flexibil. într­un singur strat pe suprafaţa pregătită şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 14.

În scopul aplicării cu un pistol de stropit, cantitatea de apă poate fi mărită astfel ca materialul să poată fi uşor aplicat prin pulverizare.

Pentru o aplicare mai uşoară a mortarului şi pentru înlăturarea fenomenului de segregare se poate prepara mortarul cu adaos tixotrop pe bază de Romsil (praf), amestecând nisipul fin 0 ... 0,2 mm cu Romsilul în proporţie 99 : 1 părţi în greutate, după care se dozează două părţi din amestecul uscat (nisip­Romsil) la 1 parte Aracet DP­25 volumetric şi apă până la consistenţa de 12 ... 14 cm măsurată cu conul etalon.

Reţeta nr. 17 ­ Mortar pentru reparat defecte mici şi pentru glet de netezire numai la interior, preparat din ipsos: Aracet DP 25 : întârzietor de priză + plastifiant: apă în raportul 4 ... 6 : 1 : 0,25 : 2 ... 4 (până la consistenţa de lucru).

Se aplică în grosime de 1 ... 2 mm manual cu mistria şi şpaclul flexibil într­un singur strat, pe suprafaţa pregătită şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 14.

Reţeta nr. 18 ­ Finisaj cu vopsea Vinarom, realizat din două straturi de vopsea Vinarom diluată cu apă în raportul 4 : 1 părţi în volume, amestecată până la omogenizare.

Se aplică pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 14 sau pe glet de netezire din reţetele nr. 16 şi nr. 17.

Reţeta nr. 19 ­ Finisaj tip tencuială decorativă subţire, realizat din două straturi cu compoziţia gata preparată din fabrică „tencuială stropită 8203” diluată cu apă în proporţie de maximum 5% părţi în volume.

Tencuiala decorativă subţire se aplică mecanizat cu instalaţiile indicate în anexa 11.

Reţeta nr. 20 ­ Finisaj tip placaje de faianţă sau CESAROM, realizat din: ­ şpriţ de ciment: nisip 0 ... 1 mm : Aracet DP 25, în raportul 1 : 3 : 0,15 părţi în

volume şi apă până la consistenţa de 12 ... 14 cm măsurată cu conul etalon; ­ mortar adeziv realizat din nisip 0 ... 1 mm : ciment : var pastă : Aracet DP 25, în

raportul 2 : 4 : 2 : 0,15 părţi în volume şi apa până la consistenţa de 10 ... 12 mm măsurată cu conul etalon.

Pe suprafaţa pregătită, reparată şi amorsată cu amorsa din reţeta nr. 14 se aplică manual cu mistria şpriţul de ciment şi apoi un strat de 8 ... 10 cm mortar adeziv.

Plăcuţele CESAROM (lipite pe hârtie) se imersează în apă în prealabil timp de 30 secunde, iar plăcile ceramice mari sau plăcile de faianţă se imersează în apă, în prealabil, 30 ... 60 minute.

Reţeta nr. 21 —Finisaj transparent realizat din amersa din reţete nr. 14 şi două straturi Aracet DP 25 diluat în apă în raportul 4 : 1 părţi în volume.

Se aplică pe suprafaţa pregătită şi. reparată cu o bidinea, pensulă sau mecanizat prin pulverizare.

D. Pe bază de perclorvinil Policolor Bucureşti

Reţeta nr. 22 ­ Finisaj cu vopsea perclorvinil (Policolor Bucureşti) realizat din: ­ amorsa din reţeta nr. 14 ­ glet de netezire în două straturi de ciment : nisip fin 0 ... 0,2 mm : Aracet DP 25 :

apă, în raportul 1 : 1 : 0,4 : 0,7... 0,8 părţi în volume ­ vopsitorie pe bază de polimer perclorvinil Policolor Bucureşti, compusă dintr­un

strat de grund perclorvinil G 104­70 şi 5 straturi email perclorvinil E 104­70.

E. Pe bază de Aracetal L.C.

Reţeta nr. 23 ­ Finisaj transparent cu Aracetal LC aplicat pe»zidării din b.c.a. realizat din:

­ amorsa în 2 straturi din lac Aracetal LC şi solvent (timp de scurgere 30 sec); ­ lac Aracetal B 55 LC şi solvent (timp de scurgere 45 sec.) aplicat în 2 straturi cu

sau fără adaos de pigmenţi. Vîscozitatea se determină cu cupa DIN cu Ø = 5 mm, conform STAS 2096­68. Timpul de întărire al unui strat de lac Aracetal este cuprins între 15 ... 30 min. În

funcţie de temperatură. Se aplică manual sau mecanizat (cu aparatul de tencuieli stropite). Consumuri de

materiale: ­ lac Aracetal: 0,700 kg/m 2 ­ solvent: 0,300 kg/m 2 Reţeta nr. 24 ­ Finisaj cu Aracetal B55­LC aplicat pe elemente armate din b.c.a.

realizat din: ­ amorsa 2 straturi ­ lac Aracetal 3 straturi Condiţiile de preparare şi aplicare sînt aceleaşi ca la reţeta nr. 23. Reţeta nr. 25 ­ Finisaj cu granule şi Aracetal B55­LC realizat din: ­ amorsa din lac Aracetal şi solvent conform reţetei nr. 23, aplicată

într­un strat; ­ lac Aracetal aplicat în 1 sau 2 straturi conform reţetei nr. 23 în care se

înglobează granule (deşeuri din beton celular autoclavizat de 1 ... 3 mm, nisip de max. 0...1 mm etc);

­ lac Aracetal diluat ca pentru amorsa, aplicat în 2 straturi peste granule. În cazul aplicării a 2 straturi de Aracetal cti granule, peste ultimul strat de Aracetal

cu granule se aplică un singur strat de lac Aracetal diluat. Se pot utiliza şi pigmenţi coloraţi. Condiţiile de aplicare sunt aceleaşi ca şi reţeta 23. Stratul Aracetal cu granule se

aplică mecanizat cu aparatul de stropit (anexa 11 pct. 41). În acest caz granulele se amestecă cu lacul Aracetal înainte de utilizare.

Consumuri de materiale: ­ lac Aracetal B 55­LC: 1,00 kg/m 2 ­ diluant: 0,300 kg/m 2

F. Pe bază de alte materiale

Reţeta nr. 26 ­ Vopsitorie din Romflexil şi perclorvinil aplicată pe glet de netezire, realizată din:

­ amorsa din Romflexil PC 505 diluat cu 50% toluen, aplicat într­un strat; ­ Romflexil PC 505 aplicat, într­un strat; ­ Romflexil şi Perclorvinil (1 şi 1 părţi în greutate) aplicat într­un strat;

­ Perclorvinil aplicat într­un strat sau 2 straturi. Amorsa de Romflexil se aplică pe suprafaţa gletuită cu gletul de nisip fin Aracet DP

25, din reţeta 16. După 4 ore de la aplicarea amorsei se aplică pelicula de Romflexil şi perclorvinil (1 :

1 părţi în greutate). După 4 ore se aplică prima pelicula de perclorvinil. Peliculele de perclorvinil se aplică, la un interval de 2 ore între straturi. Temperatura de aplicare trebuie să fie de +5 ... +30 o C. Reţeta nr. 27 ­ Folie complexa din polietilenă dublu caşerată cu împletitură din fibre

de sticlă, finisată cu o peliculă de email perclorvinil aplicată în fabrică, realizată din: ­ folie din polietilenă dublu caşerată cu împâslitură din fibre de sticlă, lipită cu

adeziv de ciment; nisip 0 ... 0,3 mm, Aracet DP 25, apă (1 : 1,5 : 0,5 părţi în greutate); ­ vopsitorie cu email perclorvinil E 104­70, în minimum 3 straturi, înainte de

aplicarea foliei, pe suprafaţa b.c.a. se aplică gletul de netezire din nisip fin şi Aracet DP 25 din reţeta 16.

Adezivul din ciment, nisip şi Aracet DP 25 se prepară cu 30 minute înainte de aplicare pentru a nu se întări. Se amestecă cimentul cu nisipul şi separat Aracetul şi apa. Apoi se omogenizează cele 2 amestecuri împreună.

Adezivul se aplică pe folie şi pe suport într­un strat de 2 mm cu pensula sau cu bidineaua cu păr scurt.

Aplicarea feliei complexe se poate face în două moduri: ­ prin petrecere pe o lăţime de cca. 10 cm, în care caz cele două suprafeţe ale

foliilor complexe care vin în contact se prevăd cu adeziv; ­ prin aplicare cap la cap, resturile fiind acoperite cu fâşii din folie complexă de

cca. 10 cm lăţime, suprafeţele în contact ale foliilor complexe şi fâşiile de acoperire fiind prevăzute cu adeziv.

Folia complexă se taie cu foarfecă în fâşii de cca. 1 m lungime, după ce în prealabil se îndepărtează marginile mai transparente, (de cca. 5 cm lăţime) pe fiecare latura de­a lungul foliei. Apoi se aplică adezivul sau chitul pe folie, după care se fixează pe suportul, prevăzut în prealabil cu un strat de adeziv sau chit.

Folia se presează pe un suport cu un rulou. Vopsitoria pe bază de email perclorvinil E 104­70 se poate începe la 10 zile de la

aplicarea foliei complexe. În vederea aplicării foliei este necesar ca temperatura aerului să fie mai mare de

15°C iar umiditatea sub 60%. Aceste condiţii sunt necesare şi cca. 24 ore după aplicarea foliei.

CUPRINS

1. Generalităţi şi domeniul de utilizare ­ elemente armate ­ elemente nearmate

2. Prevederi pentru proiectarea pereţilor şi acoperişurilor cu elemente din b.c.a. nearmate ­ principii generale ­ pereţi exteriori hale industriale şi agrozootehnice ­ pereţi interiori pentru hale industriale ­ pereţi exteriori neportanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale ­ pereţi despărţitori pentru clădir i de locuit şi social­culturale ­ pereţi portanţi pentru clădiri de locuit şi social­culturale

­ acoperişuri pentru clădiri industriale, agrozootehnice, de locuit şi social­culturale ­ prevederi comune pentru toate t ipurile de e lemente privind protecţia e l emen t elo r, prot e cţ ia ant i corozivă a pi eselo r met al i ce de p ri ndere fixarea tâmplărie i şi real izarea instala ţiilor

3. Prevederi pentru punere în operă ­ materiale ­ manipula re, t ransport , depozi tare ­ scule şi di spozi t i ve ­ execuţie şi montaj prevederi generale ­ elemente nearmate ­ elemente armate ­ măsuri de tehnica securităţii muncii

4. Fin i sa j e ş i prot e cţ i i ­ Soluţ i i de f inisaje şi procedee de protecţ ie a . p re ve de r i comune t u t u ror t i pu r i l o r d e f i n i sa j e b f i n is a j e ş i p ro t e c ţ i i a p l ic a te î n i n t e ri o r c. finisaje şi protecţii aplicate la exterior

­ Executarea finisajelor şi protecţiilor a. operaţii comune pentru toate soluţiile de finisaje b. finisare a şi protecţia elementelor armate şi a zidăriilor care se tencuiesc c . f i n i s a r e a ş i p r o t e c ţ i a z i d u r i l o r c a r e s e t en c u i e s c d . c ond i ţ i i l e t eh n i ce d e ca l i t a t e a l u c r ă r i l o r de f in i s a r e

Anexe

Anexa 1 ­ sortimentul elementelor din beton celular autoclavizat Anexa 2 ­ rezistenţa la foc a elementelor din b.c.a. Anexa 3 ­ domeniul de utilizare din punct de vedere termotehnic a elementelor din b.c.a Anexa 4 ­ calculul elementelor din beton celular autoclavizat Anexa 5 ­ prevederi pentru proiectarea zidăriei din blocuri şi plăci din b.c.a.

1. Generalităţi 2. Domeniu de utilizare 3. Comportarea şi alcătuirea structurilor cu pereţi portanţi 4. Măsuri de protecţie antiseismică la structuri cu pereţi portanţi 5. Prevederi suplimentare pentru clădiri cu pereţi portanţi situate pe pământuri sensibile la umezire şi pe cele contractile

6. Alcătuirea pereţilor neportanţi 7. Date constructive comune pentru pereţi portanţi şi neportanţi 8. Pereţi despărţitori din plăci 9. Prevederi de calcul

Anexa 6 ­ Prevederi pentru executarea zidăriilor din blocuri şi plăci din b.c.a.

Anexa 7 ­ Mortare şi betoane Anexa 8 ­ Materiale pentru zidărie şi finisaje Anexa 9 ­ Materiale reprezentative pentru etanşarea rosturilor Anexa 10 ­ Materiale pentru protecţia anticorozivă a pieselor metalice de prindere Anexa 11 ­ Piese şi accesorii de montaj uzuale Anexa 12 ­ Scule şi dispozitive reprezentative Anexa 13 ­ Succesiunea operaţiilor la descărcarea şi încărcarea pachetelor cu elemente din b.c.a.

Anexa 14 ­ Executarea protecţiei anticorozive a pieselor metalice de prindere a elementelor din b.c.a.

Anexa 15 ­ Lista soluţiilor de finisare şi protecţie Anexa 16 ­ Reţete pentru finisaje şi protecţii

Elaborate de: INSTITUTUL DE CERCETĂRI ÎN CONSTRUCŢII ŞI

ECONOMIA CONSTRUCŢIILOR ­ INCERC ­ INSTITUTUL DE PROIECTĂRI PENTRU

CONSTRUCŢII TIPIZATE ­ IPCT ­ INSTITUTUL DE CERCETARE ŞI PROIECTARE PENTRU MATERIALE

DE CONSTRUCŢII ­ ICPMC ­

Aprobate de: INSTITUTUL CENTRAL DE CERCETARE,

PROIECTARE ŞI DIRECTIVARE ÎN CONSTRUCŢII ­ ICCPDC ­

cu decizia nr. 92 din 8 noiembrie 1983

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

O R D I N Nr. 23/N/din 25.08.1994

Având în vedere avizul Consiliului Tehnico­Ştiinţific nr. 204 din 13.07.1994; În conformitate cu Hotărârea Guvernului României nr. 491/1993; În temeiul Hotărârii Parlamentului României nr. 11/1992 şi a Decretului nr. 223/1992; Ministrul lucrărilor publice şi amenajării teritoriului emite următorul

ORD IN :

1. Se aprobă completarea la ”Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi acoperişurilor din elemente din beton celular autoclavizat” P 104­83.

2. Completările la instrucţiunile menţionate la pct. 1 intră în vigoare la data publicării în Buletinul Construcţiilor.

3. Direcţia Coordonare, Cercetare Ştiinţifică şi Reglementări Tehnice pentru Construcţii, va duce la îndeplinire prevederile prezentului Ordin.

MINISTRU, MARIN CRISTEA

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

DIRECŢIA COORDONARE STUDII ŞI CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ PENTRU URBANISM ŞI AMENAJAREA TERITORIULUI

COMPLETARE LA "INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA Şl EXECUTAREA PEREŢILOR Şl ACOPERIŞURILOR

DIN ELEMENTE DIN BETON CELULAR AUTOCLAVIZAT" INDICATIV P 104­1983

Elaborată de: INCERC ­ FILIALA CLUJ Director: Ing. Ioan Botez Responsabil de lucrare: Ing. Mircea Cociardi

COLABORATORI: UNIVERSITATEA TEHNICĂ CLUJ Prof. dr. ing. Adrian Ioani

AVIZAT DE: DIRECŢIA COORDONARE CERCETARE ŞTIINŢIFICĂ ŞI PRESCRIPŢII TEHNICE IN CONSTRUCŢII Director: Ing. Paul Popescu Responsabil de lucrare MLPAT: Ing. Nicolae Radu

COMPLETARE LA INSTRUCŢIUNI TEHNICE PENTRU PROIECTAREA ŞI EXECUTAREA PEREŢILOR ŞI ACOPERIŞURILOR DIN ELEMENTE DIN BETON

CELULAR AUTOCLAVIZAT

Indicativ P 104­1983

1. OBIECT

Completarea la Instrucţiunile P 104­1983 se referă la prevederi de alcătuire şi de calcul a sistemelor de prindere elastică a fâşiilor prefabricate pentru pereţii despărţitori.

2. DOMENIUL DE UTILIZARE

La proiectarea şi executarea pereţilor interiori autoportanţi de compartimentare din fâşii prefabricate din beton celular auto­clavizat.

3. Punctul 2.5. ”Pereţi despărţitori pentru clădiri de locuit şi social­culturale” se completează astfel:

3.1. La subpunctul 2.5.6., după aliniatul 5 se introduce un aliniat nou: Pentru creşterea rezistenţei şi a stabilităţii pereţilor interiori la solicitări cu caracter

dinamic ­ şocuri mecanice, acţiuni seismice ­ se vor utiliza sistemele de prindere elastică a panourilor pentru pereţi.

3.2. După subpunctul 2.5.7. se introduce un nou subpunct 2.5.8., după cum urmează:

2.5.8. Pereţii despărţitori neportanţi, realizaţi din panouri prefabricate fixate de structura de rezistenţă a clădirii cu prinderi de tip elastic, se recomandă a se folosi la:

• clădiri administrative, social­culturale, locuinţe ş.a., cu structura de rezistenţă flexibilă;

• structuri în cadre cu mari deschideri, amplasate în zone cu seismicitate ridicată; • construcţii la care, din considerente de funcţionalitate şi de exploatare raţională,

pereţii despărţitori ar trebui să fie demontabili sau amovibili; • construcţii solicitate frecvent la şocuri mecanice (loviri, izbituri, trepidaţii). Totalitatea soluţiilor de prindere elastice necesare pentru montarea panourilor de perete

(prinderi superioare inferioare; laterale) constituie un sistem de prinderi elastice. Sistemul de prinderi elastice se bazează pe prinderile de ţip mecanic (prinderi uscate) care

conferă pereţilor despărţitori proprietăţile şi caracteristicile specifice pereţilor demontabili şi amovibili.

Sistemul de prinderi elastice permite deplasările relative între structura de rezistenţă şi peretele de compartimentare. Deplasările se pot produce atât în planul median al peretelui, cât şi normal pe acesta.

Montajul panourilor de perete se execută conform prevederilor de la pct. 2.5.1. ... 2.5.6. cu condiţia ca între perete şi elementele structurale de contur să se lase rosturi de 6 cm la partea superioară şi de 2 cm pe părţile laterale.

3. Construcţii de zidărie

3.1.P 2­75 „Normativ privind alcătuirea şi calcul structurilor din zidărie" Modificările sînt conform Normativului P 2­85 aprobat de ICCPDC cu decizia nr. 51 din 26

septembrie 1985, publicat în Buletinul construcţiilor nr. 11/1985. 3.2. P 104­83 „Instrucţiuni tehnice pentru proiectarea şi executarea pereţilor şi

acoperişurilor din elemente din beton celular auloclavizat" Punctul 2.5.3 se reformulează astfel: La elaborarea proiectului, pereţii despărţitori vor fi modulaţi pe cît posibil pe modulul de 60

cm (lăţimea panourilor). De această modulare se va ţine seama şi la amplasarea golurilor de uşi. În jurul golurilor de uşi se vor prevedea în mod obligatoriu numai panouri de 60 cm lăţime

(fig. 35 se modifică în acest sens). Rostul dintre tîmplărie şi b.c.a. se va umple cu mortar adeziv. Pentru acoperirea unor lungimi nemodulate de pereţi se pot folosi panouri de completare cu

lăţimea mai mică de 60 cm, realizate prin tăierea panourilor curente, cu condiţia ca aceste com­

pletări să fie făcute în cîmpul peretelui, să fie realizate dintr­o singură bucată pe înălţime şi să aibă lăţimea de minimum 40 cm.

Se va urmări ca numărul panourilor de completare să fie cît mai mic, iar porţiunile rezultate din tăiere să fie utilizate şi ele ca elemente de completare (a se vedea pct. 2.4.4.).

Completările cu lăţimea mai mică de 40 cm se vor realiza din plăci nearmate de 60 cm lungime, de aceeaşi grosime cu panourile, zidite prin lipire cu mortar adeziv.

Nu se admite folosirea panourilor de completare la ramificaţii şi colţuri. Fig. 16 se elimină. Punctul 2.5.5 se elimină. Punctul 2.8.3 se reformulează astfel: Tîmplăria se va fixa cu şuruburi în dibluri din material plastic (fig. 25 şi 26) sau în dibluri

de lemn fixate în b.c.a. cu mortar adeziv. Punctul 3.33.f se reformulează astfel: Panourile se vor monta succesiv începînd de la un element portant al structurii (stîlp,

perete), ţinînd seama de prevederile de la pct. 2.5.3. Panourile de completare se vor realiza la şantier prin tăierea în lung a unui panou cu o unealtă electrică portabilă cu disc abraziv sau cu fierăstrăul din trasa de scule pentru lucrări de zidărie. Nu se admite folosirea de plăci sau panouri de completare tăiate prin cioplire.

Sistemul de prinderi elastice asigură o comportare foarte bună a peretelui despărţitor la următoarele tipuri de solicitări:

­ şocuri mecanice; ­ deformaţii verticale ale elementelor structurale; ­ deplasări laterale de nivel produse de forţele seismice Δn > H/250. Sistemul de prindere cuprinde: ­ prindere superioară exemplificată în fig. 19.2. ­ prindere la partea inferioară ­ fig. 19.3.; ­ prindere laterală ­ fig. 19.4.; Modul de calcul şi de verificare al peretelui despărţitor, dimensionarea şi verificarea

pieselor de prindere sunt precizate în Anexa nr. 4, punctul C. Piesele şi accesoriile necesare sistemului de prinderi elastice sunt specificate în Anexa nr.

11, pct. 22­28.

4. La capitolul 3 ”Prevederi pentru punerea în operă”, punctul 3.33. ”La execuţia pereţilor despărţitori, pentru construcţii civile, se va ţine seama de următoarele”, după subpunctele a...j se introduce un nou subpunct k, în care se prezintă tehnologia de montaj a panourilor pentru pereţi fixate cu prinderi elastice.

k. La executarea pereţilor din panouri prefabricate fixate cu prinderi elastice se va avea în vedere următoarea succesiune tehnologică de montaj:

­ se efectuează trasarea axului median al peretelui pe toate elementele de contur; ­ se marchează poziţia bolţurilor sau a găurilor pentru dibluri; ­ se împuşcă bolţurile sau se execută găurile în elementele de rezistenţă şi se introduc

diblurile; ­ se aplică fâşiile din material elastic la prinderile superioare şi laterale, hidroizolaţia

şi distanţieri la prinderile inferioare; ­ se fixează profilele din tablă subţire U şi L de elementele structurii de rezistenţă prin

intermediul bolţurilor sau a şuruburilor autofiletante; ­ se montează succesiv panourile de perete, începând cu un panou marginal, care se fixează

în prima fază cu două prinderi laterale. Al doilea panou se montează prin alăturarea la primul panou şi se fixează împreună cu panoul marginal cu profilele Z şi L corespunzătoare prinderilor superioară şi inferioară;

­ în acelaşi fel se montează şi următoarele panouri până la încheierea montajului peretelui;

­ profile de fixare a panourilor sunt comune pentru două panouri (prinderile se fixează pe colţurile panourilor);

­ montajul se execută dinspre margini spre centru; ­ ultimul panou care Se montează este întotdeauna un pa nou de câmp, dimensiunea

rostului superior (6 cm) permite introducerea panoului înclinat faţă de planul median al peretelui şi rabatarea lui în poziţia verticală;

­ după terminarea operaţiunilor de montare şi fixare a panourilor de pereţi, cu piesele de prindere, se verifică, asigurarea contactului dintre aripile profilelor metalice (C şi Z). În cazul în care contactul nu este realizat se vor introduce între aripile profilelor distanţieri din fâşii de cauciuc;

­ rosturile de contur ale peretelui se matează cu plăci din vată minerală presată; ­ se execută finisajul suprafeţelor peretelui conform soluţiilor şi procedeelor prezentate

în cap. 4 din instrucţiuni; ­ ultima etapă de montaj o constituie aplicarea acoperitorilor rosturilor (superior şi

laterale).

4. Completare la Anexa 4

Anexa 4 se completează cu un nou punct C, după cum urmează : C. Calculul pereţilor din panouri fixate cu prinderi elastice.

Calculul cuprinde: 1. verificări ale capacităţii portante şi ale deformaţiilor pa­

nourilor sub încărcări statice şi dinamice; 2. dimensionarea şi verificarea pieselor de prindere; 3. calculul coeficientului dinamic Ψ pentru solicitările pro­duse de şocurile moi şi dure.

1. Verificări ale capacităţii portante şi ale deformaţiilor panourilor sub încărcări statice şi dinamice

1.1. Verificarea capacităţii portante a panoului solicitat la şoc ”moale” cu energia de impact de 240 Jouli.

Şocul ”moale” este produs experimental de impactul cu suprafaţa panoului a unui corp deformabil (sac cu nisip) cu greutatea de 300 N care cade de la o înălţime H = 0,80 m într­o mişcare pendulară.

Verificarea se face cu relaţia: M d max= Ψ • M st max < Mcapabil panou unde: M d max este momentul maxim produs de o forţă P = 300 N, aplicată dinamic; M st max este momentul produs de forţa P aplicată static; Ψ este coeficientul dinamic calculat cu relaţiile prezentate la pct. 3.

4 max

Pl M st = ; l ­ lungimea panoului;

P se aplică static la mijlocul deschiderii panoului, iar P = 300 N

1.2. Verificarea panoului la sarcina uniformă distribuită produsă de presiunea interioara a vântului se face cu relaţia:

ou capabilpan v M l q

M ≤ ⋅

= 8

2

max , unde:

qv= bPltaou x Pv; bpanou ­ lăţimea panoului, Pv = presiunea interioară a vântului Pvmax = 0,4 gv, unde gv ­ presiunea dinamică de bază, conform STAS 10101/20­78.

1.3.Verificarea panoului la acţiunea unui şoc dur cu energia de impact de 10 Jouli.

Şocul este produs experimental de un, corp dur (bilă de oţel) cu greutatea de 10 N lăsat să cadă în mişcare pendulară de la 0 înălţime de 1,00 m.

cap st d M M M ≤ = max max ψ

se calculează cu relaţiile de la pct. 3.

4 max

Pl M st = , P = 10 N, l = lungimea panoului

1.4. Verificarea deformaţiei (săgeţii instantanee) produsă de un foc, moale de 120 Jouli.

Şocul este produs de o forţă P = 300 N lăsată să cadă în mişcare pendulară de la o înălţime de 0,40 m.

Δ d max ≤ Hn/250 ≤ 2 cm

Hn = înălţimea de nivel (etaj)

Δ d max ­ săgeata instantanee produsă de şocul mecanic

Δ d max = ψ Δst, unde K l P

st ⋅ ⋅

= ∆ 48

3

(P = 300N)

ψ se calculează cu relaţia de la pct. 3. P = 300 N, l ­ lungimea panou lui, K = El ­ r igiditatea secţiunii transversale

a panoului.

1.5. Verificarea deformaţiei maxime (săgeata instantanee) produsă de un şoc moale de 30 Jouli

Şocul este produs de o greutate P = 30 N lăsată să cadă pe suprafaţa peretelui de la H = 1,00 m.

Δ d max ≤ Hn/500 ≤ 0,5 cm

Δ d max = ψ Δst, unde EI l P

st ⋅ ⋅

= ∆ 48

3

(P = 30N)

se calculează conform pct. 3.

1.6. Verificarea deformaţiei produsă de presiunea interioară a vântului.

EI l q v

⋅ ⋅

= ∆ 384 5 4

max ≤ Hn/500

≤ 0,5 cm

2. Dimensionarea şi verificarea pieselor de prindere Se utilizează următoarele relaţii de calcul:

4 38

4 4 , 29 6 , 8 P

EI P

EI EI st r ⋅ = ×

+

= δ

P ­ sarcina statică (300N, 100N, 30N) Pmax = 300N

01 , 0 max max σ ψσ σ ≤ = st st

W M st st = max σ ;

2 4 rost

st h P M × = ; M = 7,5 x 3 = 22,5 daNmm

01 , 0 σ st

nec E

W =

σ 0,01 ­ limita convenţională elastică a efortului unitar în oţel

Pentru grosimea (t) tăblii se recomandă valorile cuprinse între 1 şi 2 mm din considerente de rigiditate a prinderilor şi de limitare a deformaţiei δr st la valori acceptabile în exploatare (10 mm).

După alegerea grosimii (t) profilelor din tablă îndoită la rece, se determină lungimea pieselor (a).

6

2 at W = ; 01 , 0

6 2 σ ⋅

= t

M a st

3. Calculul coeficientului dinamic ψ pentru solicitări produse de şocuri moi şi dure

⋅ +

× ⋅ =

P G

H C st

P

35 17 1

1 2 1 δ

ψ

unde: coeficientul Cx ­ coeficient de corecţie care ţine seama de efectul deformaţiilor locale ale corpurilor care se lovesc. Valoarea a fost determinată experimental.

C1 = 1,0 şoc dur C1 =0 , 6 şoc moale H = diferenţa de înălţime de la care se lansează în

mişcare pendulară greutatea P P = greutatea corpului care loveşte peretele

G = Gpanou + 0,7 Gpanouri alăturate

Panourile alăturate panoului lovit intervin cu un coeficient de reducere 0,7 ­ determinat experimental

δ P st = reprezintă deplasarea panoului sub forţa P aplicată static

EI l P

st P

⋅ ⋅

= 48

3

δ ; E x I pentru panou (fâşie)

δ r st ­ reprezintă deplasarea în reazem (prindere)

4 38 P EI

st r ⋅ = δ ; EI pentru piesa metalică de prindere

5. Completare la Anexa nr. 11

Tabelul din Anexa 11 se completează în continuare cu piesele şi accesoriile necesare prinderilor elastice poziţiile 22 până la 28, astfel:

Elaborată de: INCERC – FILIALA CLUJ

Aprobată de: MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI CU ORDINUL NR. 23/N din 25.08.1994