ovidiu nahoi - un nou război, dece nu

3
Ovidiu Nahoi Război în Europa? De ce ar fi posibil Declaraţie-şoc a ministrului de Finanţe polonez Jan Vincent-Rostowski, săptămîna trecută, în Parlamentul European: Trebuie să salvăm Europa, cu orice preţ. Pericolul unui potenţial război, în următorii zece ani, deşi acum nu facem planuri pentru următorii zece ani, este un scenariu la care ar trebui să ne gîndim. Dacă 'zona euro' ar dispărea, dacă ar exploda, atunci există riscul ca UE să nu supravieţuiască. Dacă UE nu va putea să îndure acest şoc, atunci tot proiectul european ar fi în mare pericol, ceea ce ar duce la situaţia în care, peste cîţiva ani buni, vom avea de înfruntat un alt foarte mare pericol. Am folosit această comparaţie pentru a arăta politicienilor cu care am vorbit cît de gravă este situaţia. Mulţi ar putea ridica miraţi din sprîncene: război în Europa? De neimaginat, mai ales că marea majoritate a celor care populează astăzi bătrînul continent n-au trăit vemurile ultimei mari confruntări militare. Războiul nu face parte din memoria noastră, el este doar un subiect de cărţi şi filme. Este adevărat, chiar lîngă noi, românii, Iugoslavia s-a prăbuşit sîngeros, în debutul anilor '90. Dar totul părea atunci atît de departe, chit că pînă în acele locuri nefericite ajungi doar în cîteva ore de mers cu maşina... Ar exista multe argumente împotriva ideii că un război în Europa ar mai fi posibil. Dar cît de valide mai sînt acestea, în toiul furtunii ce a cuprins astăzi întreaga Uniune? Iată cîteva argument împotriva războiului şi cîteva contraargumente. "Liderii europeni nu vor permite asta" Dar despre ce lideri este vorba? Despre vizionarii secolului XX? În nici un caz! O prăbuşire a proiectului european nu doar că va aduce în scenă, ci va fi chiar opera unui alt tip de lideri, cu totul diferiţi. Îi simţim deja, în zone deocamdată periferice ale scenelor politice naţionale, dar din ce în ce mai activi şi influenţi. Naţionaliştii flamanzi, de exemplu, care reuşesc să facă din constituirea guvernului belgian o ecuaţie imposibilă. Activiştii Jobbik din Ungaria, cu ideile lor iredentiste, care au influenţat puternic adoptarea unei constituţii cu aer de secol XIX. "Adevăraţii finlandezi" ori neoliberalii slovaci din SaS, care, în minoritate fiind, reuşesc să determine guvernele fragile din ţările lor să condiţioneze planul de ajutorare a Greciei de acordarea unor garanţii, imposibil de oferit, pentru fiecare ţară în parte. Pentru ei, orgoliul naţional e mai important decît salvarea Europei. În Franţa, sub ameninţarea electorală a Frontului Naţional, liderii UMP aflaţi la putere îngroaşă în mod penibil tonul la adresa românilor, pe care îi prezintă naţiunii drept responsabili de toate relele posibile. La fel, extrema dreaptă olandeză împinge guvernul de la Haga spre o poziţie iraţională, îndreptată împotriva An article from www.eurozine.com 1/3

Upload: dana-danutza

Post on 15-Dec-2015

229 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

gg

TRANSCRIPT

Page 1: Ovidiu Nahoi - Un Nou Război, Dece Nu

Ovidiu Nahoi

Război în Europa? De ce ar fi posibil

Declaraţie−şoc a ministrului de Finanţe polonez Jan Vincent−Rostowski,săptămîna trecută, în Parlamentul European:

Trebuie să salvăm Europa, cu orice preţ. Pericolul unuipotenţial război, în următorii zece ani, deşi acum nu facemplanuri pentru următorii zece ani, este un scenariu la care artrebui să ne gîndim. Dacă 'zona euro' ar dispărea, dacă arexploda, atunci există riscul ca UE să nu supravieţuiască.Dacă UE nu va putea să îndure acest şoc, atunci tot proiectuleuropean ar fi în mare pericol, ceea ce ar duce la situaţia încare, peste cîţiva ani buni, vom avea de înfruntat un alt foartemare pericol. Am folosit această comparaţie pentru a arătapoliticienilor cu care am vorbit cît de gravă este situaţia.

Mulţi ar putea ridica miraţi din sprîncene: război în Europa? De neimaginat,mai ales că marea majoritate a celor care populează astăzi bătrînul continentn−au trăit vemurile ultimei mari confruntări militare. Războiul nu face partedin memoria noastră, el este doar un subiect de cărţi şi filme. Este adevărat,chiar lîngă noi, românii, Iugoslavia s−a prăbuşit sîngeros, în debutul anilor '90.Dar totul părea atunci atît de departe, chit că pînă în acele locuri nefericiteajungi doar în cîteva ore de mers cu maşina... Ar exista multe argumenteîmpotriva ideii că un război în Europa ar mai fi posibil. Dar cît de valide maisînt acestea, în toiul furtunii ce a cuprins astăzi întreaga Uniune? Iată cîtevaargument împotriva războiului şi cîteva contraargumente.

"Liderii europeni nu vor permite asta"

Dar despre ce lideri este vorba? Despre vizionarii secolului XX? În nici un caz!O prăbuşire a proiectului european nu doar că va aduce în scenă, ci va fi chiaropera unui alt tip de lideri, cu totul diferiţi. Îi simţim deja, în zonedeocamdată periferice ale scenelor politice naţionale, dar din ce în ce maiactivi şi influenţi. Naţionaliştii flamanzi, de exemplu, care reuşesc să facă dinconstituirea guvernului belgian o ecuaţie imposibilă. Activiştii Jobbik dinUngaria, cu ideile lor iredentiste, care au influenţat puternic adoptarea uneiconstituţii cu aer de secol XIX. "Adevăraţii finlandezi" ori neoliberaliislovaci din SaS, care, în minoritate fiind, reuşesc să determine guvernelefragile din ţările lor să condiţioneze planul de ajutorare a Greciei deacordarea unor garanţii, imposibil de oferit, pentru fiecare ţară în parte.Pentru ei, orgoliul naţional e mai important decît salvarea Europei. În Franţa,sub ameninţarea electorală a Frontului Naţional, liderii UMP aflaţi la putereîngroaşă în mod penibil tonul la adresa românilor, pe care îi prezintă naţiuniidrept responsabili de toate relele posibile. La fel, extrema dreaptă olandezăîmpinge guvernul de la Haga spre o poziţie iraţională, îndreptată împotriva

An article from www.eurozine.com 1/3

Page 2: Ovidiu Nahoi - Un Nou Război, Dece Nu

admiterii României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen. Şi exemplele potcontinua. Nu cultura compromisului îi caracterizează pe liderii de acest gen.Ci, mai curînd, promisiunea lor de a apăra "cu orice preţ" interesul naţional,de a repara nedreptăţi istorice, reale sau închipuite. Ce vor face ei odată ajunşila putere? Îşi vor dezamăgi alegătorii, dînd dovadă de "slăbiciune" şinegociind? Sau vor merge "pînă la capăt"?

"Nu mai sînt motive de război în Europa"

Ni se pare. Proiectul integrator şi succesul economic şi social al Europeiultimelor decenii nu a făcut decît să acopere tensiuni vechi, care pot fireaprinse în momente de criză. Diverse "Antante" şi "Sfinte Alianţe" ar apăreaimediat, state mai mici şi mai slabe urmînd a gravita în jurul "marilor puteri".

Cum "piaţa unică" va deveni o amintire, imediat va izbucni o competiţiepentru obţinerea de privilegii comerciale şi subordonarea economică a celormai mici de către cei mai mari −− un fel de colonialism pe teren propriu, prinintermediul unor mari companii sprijinite, de astă dată făţiş, de căre guvernelestatelor mari. Toată această bătălie pentru "împărţirea prăzii" va generaconflicte inimaginabile azi. Să nu uităm apoi de problemele locale: escaladareatensiunilor dintre valoni şi flamanzi, noul avînt al naţionalismelor basc,catalan, corsican, reaprinderea conflictelor dintre români şi unguri sau ungurişi slovaci. Ca să nu mai vorbim despre Balcani! Dispariţia proiectuluiintegrator va duce la redescoperirea proiectelor naţionale. Problema în Balcanieste că fiecare naţiune (bulgară, română, greacă, albaneză, macedoneană,sîrbă) vrea să fie "mare". Numai că o naţiune "mare" presupune cel puţin unvecin "mic". Şi nebunia nu se termină niciodată.

Cetăţenii europeni nu mai au chef de războaie

De ce ar accepta cetăţeanul european de azi să moară într−un şanţ, în loc săse bucure de cel mai bun loc de trăit din lume: slujbă plătită generos, concediilungi, beneficii sociale, mîncare gustoasă, oraşe şi sate minunate? Pentru ce arurma el îndemnurile unor lideri loviţi pe scufiţă? Aşa ar fi, dacă nu am fivăzut revărsările de violenţă din mari oraşe ale Europei. Cine le−a animat?Sînt membrii unei noi generaţii, care au avut prea puţin acces la stilul deviaţă al europeanului de vîrstă şi condiţie medie. Sînt tineri lipsiţi deposibilitatea găsirii unei slujbe din care să trăiască decent, imigranţi din adoua generaţie, neintegraţi şi în criză de identitate, tot felul de alţi rebeli fărăcauză.

Mulţi dintre ei poate s−ar avînta într−un război de−adevăratelea, dacă niştelideri lipsiţi de scrupule le−ar oferi −− pentru prima oară în viaţă −− un scop.Le−ar deschide înaintea ochilor perspectivele unei "lumi mai bune şi maidrepte", i−ar îmbăta cu lozinci naţionaliste sau, mai simplu, le−ar sugera căpoţi jefui şi viola fără să ţi se întîmple nimic după aceea. În definitiv, acesteingrediente au contribuit din plin la drama iugoslavă. Desigur, toate acestelucruri nu sînt astăzi probabile. Dar sînt posibile. Şi, să ne aducem aminte de ovorbă veche: "Ai grijă ce−ţi doreşti, că s−ar putea să se împlinească!".

Published 2011−10−13Original in RomanianContribution by Dilema vecheFirst published in Dilema Veche 397 (2011) (Romanian version)(c) Ovidiu Nahoi / Dilema Veche

An article from www.eurozine.com 2/3

Page 3: Ovidiu Nahoi - Un Nou Război, Dece Nu

(c) Eurozine

An article from www.eurozine.com 3/3