osho, despre ziua iluminării sale - fragment din ''disciplina transcendentei'',...

8/18/2019 Osho, Despre Ziua Iluminării Sale - Fragment Din ''Disciplina Transcendentei'', Vol2, Cap. 11

http://slidepdf.com/reader/full/osho-despre-ziua-iluminarii-sale-fragment-din-disciplina-transcendentei 1/14

Osho, despre ziua iluminării sale

Osho: Îmi amintesc de ziua fatidică de 21 martie, 1953. Timp de multe vie i am muncit –ț

lucrând asupra mea, luptând, făcând tot ce se poate face – i nimic nu se întâmpla.ș

cum în ele! de ce nu se întâmpla nimic. Însu i efortul era "ariera, însă i scara eraț ș ș

piedica, însu i impulsul de a căuta era o"stacolul. #u înseamnă că po i să a$un!i laș ț

realizare fără a căuta. %ăutarea este necesară, dar apoi vine un moment în carecăutarea tre"uie lăsată deoparte. &arca este necesară pentru a trece râul, dar apoivine un moment în care tre"uie să ie i din "arcă i să ui i totul de ea i s'o la i în urmă.ș ș ț ș ș

(fortul este necesar, fără efort nimic nu este posi"il. i de asemenea, doar cu efort,Ș

nimic nu este posi"il.

%)iar înaintea zilei de 21 martie 1953, cu apte zile înainte, am încetat să mai lucrezș

asupra mea. *ine un moment în care vezi toată inutilitatea efortului. i făcut tot ce po iți nu se întâmplă nimic. i făcut tot ce este omene te posi"il. tunci, ce altceva mai po iș ș ț



să faci+ În neputin ă totală, renun i la orice căutare. i în ziua în care căutarea a încetat,ț ț Ș

în ziua în care nu mai căutam ceva, în ziua în care nu a teptam ca ceva să se întâmple,ș

a început să se întâmple. nouă ener!ie a apărut – de nicăieri.

#u venea dintr'o sursă anume. *enea de nicăieri i de peste tot. (ra în copaci i înș ș

pietre i în cer i în soare i în aer – era peste tot. căutasem atât de intens, iș ș ș ș

credeam că este foarte departe. i ea era lân!ă mine, atât de aproape. -oar pentru căȘ

o căutam, devenisem incapa"il de a vedea apropiatul. %ăutarea este întotdeauna dupăceea ce este îndepărtat, căutarea e întotdeauna după ceea ce este la distan ă – i nuț ș

era la distan ă. -o"ândisem capacitatea de privi în depărtări i pierdusem capacitateaț ș

de a privi în apropiere. c)ii deveniseră concentra i pe depărtări, pe orizont, iț ș

pierduseră capacitatea de a vedea ceea ce este la doar un pas, la ceea ce te încon$oară.

În ziua în care efortul a încetat, am încetat i eu. entru căș tu nu po i e/ista fără efort, iț ș

nu po i e/ista fără dorin ă, i nu po i e/ista fără a te strădui. 0enomenul e!oului, alț ț ș ț

sinelui, nu este un lucru, este un proces. #u este o su"stan ă care stă acolo în interiorulț

tău tre"uie să îl creezi în fiecare moment. (ste e/act ca pedalatul unei "iciclete. -acăpedalezi la ea, ea mer!e i mer!e, dacă nu pedalezi la ea, se opre te. oate că maiș ș

mer!e pu in din cauza iner iei, dar în momentul în care încetezi să mai pedalezi, de faptț ț

"icicleta începe să se oprească. #u mai are ener!ie, nu mai are putere să mear!ănicăieri. *a cădea i se va pră"u i.ș ș

(!oul e/istă pentru că noi continuăm să pedalăm la dorin e, pentru că noi continuăm săț

ne străduim să o" inem ceva, pentru că noi continuăm să ne'o luăm înainte. cestațeste c)iar fenomenul e!oului – a i'o lua înainte, a sări în viitor, a sări în ziua de mâine.ț

altul în non'e/isten ial creează e!oul. entru că apare din non'e/isten ial, este ca unț ț

mira$. %onstă doar din dorin ă i nimic altceva. %onstă doar din sete i nimic altceva.ț ș ș

(!oul nu este în prezent, este în viitor. -acă e ti în viitor, atunci e!oul pare să fie foarteș

su"stan ial. -acă e ti în prezent, e!oul este un mira$, începe să dispară. În ziua în careț ș

am încetat să mai caut i nu este corect să spun că am încetat să mai caut, ar fi maiș

"ine să spun 4ziua în care căutarea a încetat.4 -a i'mie voie să repet este mai "ine săț

spun că este ziua în care căutarea a încetat. entru că dacă eu o opresc, atunci sunt

acolo din nou. cum a opri devine efortul meu, acum a opri devine dorin a mea, iar țdorin a continuă să e/iste într'u mod foarte su"til.ț

#u po i să opre ti dorin a po i doar să o în ele!i. %)iar în această în ele!ere esteț ș ț ț ț ț

încetarea ei. ine minte, nimeni nu poate să oprească faptul de a dori, iar realitatea areȚ

loc doar atunci când dorin a încetează. -eci aceasta este dilema. %e e de făcut+ț

-orin a este acolo, iar &udd)a ii continuă să spună că dorin a tre"uie să fie oprită, iț ș ț ș



continuă să spună în următoarea propozi ie că nu po i să opre ti dorin a. -eci, ce e deț ț ș ț

făcut+ ui oamenii într'o dilemă. (i sunt în dorin ă, în mod si!ur. Tu spui că aceastaț

tre"uie să fie oprită – o6. i apoi spui că nu poate fi oprită. %e e de făcut atunci+Ș

-orin a tre"uie în eleasă. o i s'o în ele!i, po i vedea însă i inutilitatea ei. percep ieț ț ț ț ț ș ț

directă este necesară, o pătrundere imediată este necesară. rive te în interiorulș

dorin ei, vezi pur i simplu ce este ea i vei vedea falsitatea ei, vei vedea că este non'ț ș ș

e/isten ială. i dorin a cade i ceva cade în acela i timp în interiorul tău.ț Ș ț ș ș

-orin a i e!oul e/istă mână'n'mână, ele se coordonează. (!oul nu poate e/ista fărăț ș

dorin ă, dorin a nu poate e/ista fără e!o. -orin a este e!oul proiectat în afară, e!oulț ț ț

este dorin a proiectată în interior. (le sunt împreună, două aspecte ale aceluia iț ș

fenomen. În ziua în care faptul de a dori a încetat, m'am sim it foarte nea$utorat i fărăț ș

speran ă. #ici o speran ă pentru că nu era nici un viitor. #imic de sperat pentru că toatăț ț

speran a s'a dovedit inutilă, nu duce nicăieri. 7er!i în cerc. %ontinuă să zăn!ăne în fa aț ț

ta, continuă să creeze noi mira$e, continuă să te c)eme, 48ai, alear!ă repede, veia$un!e.4 -ar oricât de repede aler!i nu vei a$un!e niciodată.

-e aceea &udd)a o nume te un mira$. (ste precum orizontul pe care îl vezi în $urulș

soarelui. pare dar nu este acolo. -acă te duci spre el continuă să fu!ă de tine. %u câtaler!i mai repede, cu atât mai repede se îndepărtează. %u cât mer!i mai încet, cu atâtmai încet se îndepărtează. -ar un lucru e si!ur – distan a dintre tine i orizont rămâneț ș

a"solut aceea i. #ici măcar cu un sin!ur centimetru nu po i să reduci distan a dintre tineș ț ț

i orizont.ș



#u po i reduce distan a dintre tine i speran a ta. peran a este orizontul. Încerci să faciț ț ș ț ț

o punte între tine i orizont prin speran ă, printr'o dorin ă proiectată. -orin a este oș ț ț ț

punte, o punte ima!inară – pentru că orizontul nu e/istă, a a că nu po i face o punteș ț

spre el, po i doar să visezi la punte. #u po i să te une ti cu ceea ce este non'e/isten ial.ț ț ș ț

În ziua în care dorin a a încetat, în ziua în care am privit în ea i am în eles că era pur iț ș ț ș

simplu inutilă, am fost nea$utorat i fără speran ă. -ar c)iar în acel moment ceva aș ț

început să se întâmple. început să se întâmple acel lucru la care muncisem timp demulte vie i i nu se întâmplase. În starea ta fără de speran ă se află sin!ura speran ă, iț ș ț ț ș

în starea ta fără de dorin ă se află sin!ura ta împlinire, i în imensa ta nea$utorare,ț ș

"rusc e/isten a începe să te a$ute.ț

(a a teaptă. %ând vede că lucrezi pe cont propriu, nu se amestecă. teaptă. oateș ș

a tepta infinit, pentru că pentru ea nu e/istă !ra"ă. (ste eternitatea. În momentul înș

care nu mai e ti pe cont propriu, în momentul în care tu e ti lăsat deoparte, înș ș

momentul în care dispari, întrea!a e/isten ă se !ră"e te spre tine, intră în tine. iț ș Ș

pentru prima oară lucrurile încep să se întâmple.

apte zile am trăit într'o stare foarte nea$utorată i fără de speran ă, dar în acela i timp,Ș ș ț ș

ceva ie ea la suprafa ă. %ând spun fără speran ă nu mă refer la ceea ce în ele!e i voiș ț ț ț ț

prin e/presia 4fără speran ă4. *reau să spun pur i simplu că nu era nici o speran ă înț ș ț

mine. peran a era a"sentă. #u spun că eram fără speran ă i trist. (ram fericit de fapt,ț ț ș

eram lini tit, calm i adunat i centrat. 0ără speran ă, dar într'un sens cu totul nou. #uș ș ș ț

era nici o speran ă, deci cum putea să fie acolo starea fără de speran ă+ m"eleț ț

dispăruseră.

tarea fără speran ă era a"solută i totală. peran a dispăruse i odată cu ea,ț ș ț ș contrapartea ei, lipsa speran ei, dispăruse i ea. (ra o e/perien ă total nouă – de a fiț ș ț

fără speran ă. #u era o stare ne!ativă. Tre"uie să folosesc cuvinte – dar nu era o stareț

ne!ativă. (ra a"solut pozitivă. #u era doar o a"sen ă, era sim ită o prezen ă.ț ț ț %eva serevărsa în mine, mă inunda.

i când spun că eram nea$utorat, nu mă refer la cuvântul cu sensul din dic ionar. punȘ ț

că eram pur i simplu lipsit de sine, a asta mă refer când spun nea$utorat. mș

recunoscut faptul că eu nu sunt, a a că nu pot să depind de mine, nu pot să stau peșpicioarele mele – nu era nimic dedesu"t. (ram într'un a"isa"is fără fund. -ar nu erafrică pentru că nu era nimic de prote$at. #u era frică pentru că nu era nimeni care să seteamă.

cele apte zile au însemnat o imensă transformare, o transformare totală. i în ultimaș Ș

zi, prezen a unei ener!ii cu totul noi, o nouă lumină i o nouă încântare, a devenit atâtț ș



de intensă încât era aproape de nesuportat – ca i cum e/plodam, ca i cumș ș

înne"uneam de fericire. #oua !enera ie din ccident are cuvântul potrivit pentru asta –ț

eram "eat de fericire, eram luat.

(ra imposi"il să în ele! ceva din asta, din ce se întâmpla. (ra o lume foarte a"surdă,ț

fără sens – dificil de priceput, dificil de pus în cate!orii, dificil să folose ti cuvinte,ș

lim"a$e, e/plica ii. Toate scripturile mi'au apărut ca fiind moarte i toate cuvintele careț ș

au fost folosite pentru această e/perien ă păreau foarte palide, anemice. %e sim eamț ț

era atât de viu. (ra ca o maree a e/tazului.

Toată ziua a fost ciudată, umitoare, i a fost o e/perien ă nimicitoare. Trecutul dispărea,ș ț

ca i cum nu mi'ar fi apar inut niciodată, ca i cum a fi citit undeva despre el, ca i cumș ț ș ș ș

a fi visat despre el, ca i cum era povestea altcuiva pe care o auzisem i cineva mi'oș ș ș

spunea. -eveneam li"er de trecutul meu, eram dezrădăcinat din istoria mea, îmipierdeam auto"io!rafia. -eveneam o nefiin ă, ceea ce &udd)aț

nume teș anatta. :rani ele dispăreau, distinc iile dispăreau.ț ț

7intea dispărea era la milioane de 6ilometri depărtare. (ra dificil să o prind, se duceatot mai departe i mai departe, i nu era nici un impuls de a o ine aproape. (ram pur iș ș ț ș



simplu indiferent fa ă de ea. (ra în re!ulă. #u era nici un im"old de a rămâne le!at deț

trecut. ână seara, devenise atât de dificil de suportat – mă durea, era dureros. (ra caatunci când o femeie intră în travaliu când un copil tre"uie să se nască, iar femeiasuferă dureri în!rozitoare – c)inurile facerii.

"i nuiam să mă duc la culcare în acele zile în $ur de doisprezece, unu noaptea, dar înș

acea zi a fost imposi"il să rămân treaz. c)ii mi se înc)ideau, era dificil să îi inț

desc)i i. %eva era iminent, ceva urma să se întâmple. (ra dificil de spus ce anume –ș

poate că era moartea mea – dar nu e/ista nici un fel de teamă. (ram pre!ătit pentru ea. cele apte zile au fost atât de frumoase încât eram pre!ătit să mor, nu mai era nevoieș

de nimic altceva. 0useseră atât de e/tatice, e/traordinar de e/tatice, eram atât demul umit, încât dacă venea moartea, era "inevenită.ț

-ar ceva urma să se întâmple – ceva asemenea mor ii, ceva foarte drastic, ceva careț

va fi fie o moarte, fie o nouă na tere, o crucificare sau o înviere – dar ceva de oș

importan ă e/traordinară era e/act după col . i era imposi"il să'mi in oc)ii desc)i i.ț ț Ș ț ș

(ram sedat. 7'am dus să mă culc în $ur de ora opt. #u era ca un somn. cum în ele! laț

ce se referă atan$ali când spune că somnul iș samadhi-ul sunt similare. %u o sin!urădiferen ă – că înț samadhi e ti complet treaz i adormit de asemenea. dormit i treaz laș ș ș

un loc, tot corpul rela/at, fiecare celulă a corpului complet rela/ată, totul func ionândț

rela/at, i totu i o lumină de con tien ă arde în interiorul tăulimpede, fără fum.ș ș ș ț

;ămâi alert i totu i rela/at, destins dar pe deplin treaz. %orpul este în cel mai profundș ș

somn cu putin ă iar con tiin a ta este pe culme. %ulmea con tiin ei i valea corpului seț ș ț ș ț ș

întâlnesc. 7'am dus la culcare. fost un somn foarte ciudat. %orpul era adormit, eueram treaz. (ra atât de ciudat – ca i cum ai fi rupt în două direc ii, două dimensiuni caș ț

i cum polaritatea devenise complet concentrată, ca i cum eram am"ele polarită i la unș ș ț

locpozitivul i ne!ativul se întâlneau, somnul i con tien a se întâlneau, moartea iș ș ș ț ș

via a se întâlneau.ț

cesta este momentul în care po i să spui 4creatorul i crea ia se întâlnesc4.ț ș ț (raciudat. entru prima oară te oc)ează până la rădăcini, î i scutură funda iile. #u po i săș ț ț ț

fii niciodată acela i după acea e/perien ă î i aduce o nouă viziune în via a ta, o nouăș ț ț ț

calitate. În $urul orei doisprezece, mi s'au desc)is oc)ii "rusc – nu i'am desc)is eu.

omnul fusese întrerupt de altceva. m sim it o mare prezen ă în $urul meu în cameră.ț ț(ra o cameră foarte mică. m sim it o via ă pulsând în $urul meu, o mare vi"ra ie –ț ț ț

aproape ca un taifun, o mare furtună de lumină, "ucurie, e/taz. 7ă înecam în ea.

(ra atât de uimitor de reală încât totul în $urul meu a devenit ireal. ere ii camerei auț

devenit ireali, casa a devenit ireală, propriul meu corp a devenit ireal. Totul era irealpentru că acum era pentru prima oară realitatea. -e aceea, când &udd)a i )an6araș



spun că lumea este maya, un mira$, este dificil să în ele!em. entru că noi cunoa temț ș

doar această lume, nu avem nici un termen de compara ie. ceasta este sin!uraț

realitate pe care o tim. -espre ce vor"esc oamenii ă tia – asta eș ș maya, iluzie+ ceastae sin!ura realitate.

-acă nu a$un!i să cuno ti adevăratul real, cuvintele lor nu pot fi în elese, cuvintele lor ș ț

rămân teoretice. (le par a fi ipoteze. oate că acest om propune o filozofie – 4umeaeste ireală4. %ând &er6ele<, în ccident, a spus că lumea este ireală, mer!ea cu unuldin prietenii săi, un om foarte lo!ic prietenul era aproape un sceptic. (l a luat o piatrăde pe drum i a lovit cu putere piciorul lui &er6ele<. &er6ele< a ipat, sân!ele a începutș ț

să cur!ă, i scepticul a spus 4cum lumea este ireală+ pui că este lumea este ireală+ș

– atunci de ce ai ipat+ iatra asta e ireală+ – atunci de ce ai ipat+ tunci de ce î i le!iț ț ț

piciorul i de ce ară i atâta durere i nelini te pe fa a ta+ pre ti asta+ Totul este ireal.4ș ț ș ș ț ș

cum, acest !en de om nu poate în ele!e la ce se referă &udd)a atunci când spune căț

lumea este un mira$. (l nu se referă la faptul că po i trece prin zid. (l nu spune asta – căț

po i să mănânci pietre i că nu va fiț ș nici o diferen ă dacă mănânci pâine sau pietre. (lț

nu spune asta.

(l spune că e/istă o realitate. dată ce a$un!i s'o cuno ti, această a a'zisă realitateș ș

pur i simplu păle te, pur i simplu devine ireală. vând viziunea unei realită i maiș ș ș ț

înalte, apare compara ia, nu altfel. În vis, visul este real. *isezi în fiecare noapte. *isulț

este una dintre cele mai importante activită i pe le faci în mod constant. -acă trăie tiț ș

aizeci de ani, douăzeci de ani vei dormi i aproape zece vei visa. =ece ani dintr'o via ăș ș ț

– nimic pe care să'l faci atât de mult timp. =ece ani de visare continuă – !ânde te'teșdoar. i în fiecare noapte i în fiecare diminea ă spui că a fost ireal, i din nou,Ș ș ț ș

noaptea când visezi, visul devine real.

Într'un vis este atât de dificil să' i aminte ti că e un vis. -ar diminea a e atât de u or. %eț ș ț ș

se întâmplă+ Tu e ti aceea i persoană. În vis e/istă o sin!ură realitate. %um săș ș

compari+ %um să spui că este ireal+ În compara ie cu ce+ (ste sin!ura realitate. Totulț

este la fel de ireal ca orice altceva, a a că nu e/istă termen de compara ie. -iminea a,ș ț ț

când desc)izi oc)ii, o altă realitate este acolo. cum, po i să spui că totul a fost ireal. Înț

compara ie cu această realitate, visul devine ireal.ț

(/istă o trezire – în compara ie cu %( realitate a %((> treziri, toată aceastăț

realitate devine ireală. În acea noapte, pentru prima oară am în eles semnifica iaț ț

cuvântului maya. #u înseamnă că nu tiam de el până atunci, nu înseamnă că nu eramș

con tient de sensul cuvântului. %ând e ti con tient , e ti con tient i de sensul lui – dar ș ș ș ș ș ș

nu îl în elesesem niciodată până atunci. %um po i să în ele!i fără a avea e/perien a+ț ț ț ț



În acea noapte, o altă realitate i'a desc)is u a, o altă dimensiune a devenit disponi"ilă.ș ș

&rusc, era acolo, cealaltă realitate, realitatea diferită, ceea ce este real cu adevărat, saucum vrei să'i spui – spune'i -umnezeu, spune'i adevăr, spune'i dhamma, spune'i Taosau cum dore ti. (ra fără de nume. -ar era acolo – atât de opacă, atât de transparentăș

i totu i atât de solidă că puteai s'o atin!i. proape că mă sufoca în acea cameră. (raș ș

prea mult i nu eram încă capa"il s'o a"sor".ș

?n impuls profund a apărut în mine de a ie i afară din cameră, să mer! su" cerul li"er –ș

mă sufoca. (ra prea mult@ 7ă va omorî@ -acă a fi rămas câteva momente în plus, m'ar ș

fi sufocat – a a părea. m ie it repede din cameră, am ie it pe stradă. ?n mare impulsș ș ș

era acolo doar să fiu su" cerul li"er, cu stelele, cu copacii, cu pământulsă fiu cunatura. i imediat ce am ie it, sentimentul de a fi sufocat a dispărut. (ra un loc multȘ ș

prea mic pentru un fenomen atât de mare. %)iar i cerul este un loc mic pentru unș

fenomen atât de mare. (ste mai mare decât cerul.

%)iar i cerul nu este limita sa. -ar apoi m'am sim it mai lini tit. m mers spre cea maiș ț ș

apropiată !rădină. (ra un mers cu totul diferit, ca i cum !ravita ia dispăruse. 7er!eam,ș ț

sau aler!am, sau z"uram pur i simplu era dificil să mă decid. #u e/ista !ravita ie, măș ț

sim eam impondera"il – ca i cum un soi de ener!ie mă lua cu ea. (ram în "ra ele uneiț ș ț

altfel de ener!ii.

entru prima dată nu eram sin!ur, pentru prima dată nu mai eram un individ, pentruprima dată picătura a a$uns i a căzut în ocean. cum între! oceanul era al meu, euș

eram oceanul. #u era nici o limitare. putere imensă a răsărit, ca i cum a fi pututș ș

face orice. (u nu eram acolo, doar puterea era acolo.



m a$uns la !rădina unde o"i nuiam să mă duc în fiecare zi. :rădina era înc)isă peș

timpul nop ii. (ra prea târziu, era aproape unu noaptea. :rădinarii dormeau "u tean. ț ș

tre"uit să intru în !rădină ca un )o , a tre"uit să mă ca ăr pe poartă. -ar ceva mă tră!eaț ț

spre !rădină. #u era în puterea mea să împiedic asta. luteam pur i simplu.ș

a asta mă refer când spun iar i iar 4plute te cu râul, nu împin!e râul.4 (ram rela/at,ș ș

eram într'un a"andon. (u nu eram acolo. 4%eva4 era acolo, spune'i -umnezeu –-umnezeu era acolo. vrea să'l numesc 4%eva4, pentru că -umnezeu este un cuvântș

prea uman i a devenit prea murdar de la prea multă folosire, a devenit prea poluat deș

atâ ia oameni. %re tini, )indu i, ma)omedani, preo i i politicieni – ei au corupt cu to iiț ș ș ț ș ț

frumuse ea acestui cuvânt. -eci da i'mi voie să îl numesc 4%eva4. 4%eva4'ul era acolo iț ț ș

eu eram pur i simplu purtatpurtat de valul mareei.ș

În momentul în care am intrat în !rădină, totul a devenit luminos, era peste tot –"inecuvântarea, starea de !ra ie. uteam să văd copacii pentru prima oară – verdeleț

lor, via a lor,ț seva cur!ând. Toată !rădina dormea, copacii dormeau. -ar eu puteam săvăd toată !rădina vie, c)iar i firicelele de iar"ă erau atât de frumoase. m privit în $ur.ș

?n copac era e/traordinar de luminos – copacul 7auls)ree. 7'a atras, m'a târât spreel. #u îl alesesem eu, -umnezeu însu i îl alesese. 7'am dus la copac, am stat su"ș

copac. tând acolo, lucrurile au început să se a eze. Între! universul a devenit oș

"inecuvântare.

( dificil de spus cât timp am fost în acea stare. %ând m'am întors acasă era patrudiminea a, deci tre"uie să fi fost acolo, după ceas, cel pu in trei ore – dar era o infinitate.ț ț

#u avea nimic de'a face cu timpul măsura"il. 0usese mai presus de timp. cele trei oreau devenit toată eternitatea, eternitatea fără sfâr it. Timpul nu e/ista, nu era nici oș

trecere a timpului era realitatea imaculată – necoruptă, neatinsă, nemăsura"ilă.

i în acea zi, ceva s'a întâmplat care a continuat – nu ca o continuitate – dar aȘ

continuat ca un curent su"teran. #u ca o permanen ă – fiecare moment s'a întâmplatț

din nou i din nou. fost un miracol fiecare moment. În acea noapte i începând cuș ș

acea noapte, nu am mai fost niciodată în corp. lutesc în $urul lui. m devenite/traordinar de puternic i în acela i timp foarte fra!il. m devenit foarte puternic, dar ș ș

acea putere nu este a puterea unui 7u)ammad li.

cea putere nu este puterea unei pietre, acea putere este puterea unei flori de trandafir – atât de fra!ilă în puterea eiatât de fra!ilă, atât de sensi"ilă, atât de delicată. iatrava fi acolo, floarea poate pleca în orice moment, dar totu i floarea este mai puternicăș

decât piatra, pentru că este mai vie. au puterea unei picături de rouă strălucind pe unfiricel de iar"ă în soarele dimine ii – atât de frumoasă, atât de pre ioasă, i totu i poateț ț ș ș



aluneca în orice moment. tât de fără perec)e în !ra ia ei, dar o adiere u oară poateț ș

veni i picătura de rouă poate aluneca i se pierde pentru totdeauna.ș ș

&udd)a ii au o putere care nu este din această lume. uterea lor este întru totul aș

dra!osteisemeni unui trandafir sau unei picături de rouă. uterea lor este foarte

fra!ilă, vulnera"ilă. uterea lor este puterea vie ii nu a mor ii. uterea lor nu esteț ț

puterea care omoară este puterea care creează. uterea lor nu este cea a violen ei, aț

a!resivită ii, puterea lor este cea a compasiunii. -ar nu am mai fost niciodată în corpț

din nou, doar plutesc în $urul corpului. i de aceea spun că a fost un imens miracol. ÎnȘ

fiecare moment sunt surprins că încă sunt aici, nu ar tre"ui să fiu.

r fi tre"uit să plec în orice moment, dar sunt încă aici. În fiecare diminea ă desc)idț

oc)ii i spun A-eci, din nou, sunt încă aici+4 entru că pare aproape imposi"il.ș

7iracolul a fost o continuitate. %)iar ieri cineva a pus o între"are 4s)o, ai devenit atâtde fra!il i delicat i de sensi"il la mirosurile de la uleiurile de păr i ampoane încât seș ș ș ș

pare că nu vom mai putea să te vedem decât dacă c)elim cu to ii.4 propo, nu e nimicț

!re it în a fi c)el – c)elia e frumoasă. a fel cum i 4ne!rul este frumos4, i 4c)elia esteș ș ș

frumoasă.4 -ar este adevărat i tre"uie să fi i aten i la asta.ș ț ț

unt fra!il, delicat, sensi"il. ceasta este puterea mea. -acă arunci o piatră într'ofloare, nu se va întâmpla nimic cu piatra, floarea se va duce. -ar totu i, nu po i spuneș ț

că piatra este mai puternică decât floarea. 0loarea se va duce pentru că ea era vie. iȘ

piatra – nu i se va întâmpla nimic pentru că este moartă. 0loarea se va duce pentru căfloarea nu are puterea de a distru!e. 0loarea va dispărea pur i simplu i va lăsa locș ș

pietrei. iatra are o putere de a distru!e pentru că piatra este moartă.

ine i minte, din acea zi nu am mai fost niciodată cu adevărat în corp doar un fir delicatȚ ț

mă une te cu corpul. i sunt surprins în permanen ă că cumva între!ul mă vrea aici,ș Ș ț

pentru că nu mai sunt aici din propria mea putere, nu mai sunt aici din voin a mea.ț

Tre"uie să fie voin a între!ului să mă ină aici, să mă lase să mai ză"ovesc pu in peț ț ț

acest mal. oate că între!ul vrea să împărtă ească ceva cu voi, prin mine.ș



-in acea zi, lumea este ireală. altă lume s'a dezvăluit. %ând spun că lumea esteireală nu vreau să spun că ace ti copaci sunt ireali. ce ti copaci sunt a"solut reali –ș ș

dar modul în care vede i voi ace ti copaci este ireal. ce ti copaci nu sunt ireali în sineț ș ș

– ei e/istă în -umnezeu, ei e/istă în realitatea a"solută – dar a a cumș îi vede i voi, deț

fapt nu îi vede i nicidoată voi vede i altceva, un mira$.ț ț

*ă crea i propria voastră lume de vis în $urul vostru i până când nu vă trezi i, ve iț ș ț ț

continua să visa i. umea este ireală pentru că lumea pe care o cunoa te i voi esteț ș ț

lumea viselor voastre. %ând visele încetează i întâlne ti pur i simplu lumea care esteș ș șacolo, aceasta este lumea reală. #u sunt două lucruri, -umnezeu i lumea. -umnezeuș

ete lumea, dacă ai oc)i, oc)i limpezi, fără nici un fel de vise, fără nici un fel de praf alviselor, fără nici un fel de cea ă de somn dacă ai oc)i limpezi, claritate, sensi"ilitate,ț

e/istă doar -umnezeu.

tunci, undeva -umnezeu este un copac verde, i în altă parte -umnezeu este o steaș

strălucitoare, iar altundeva -umnezeu este un cuc, i altundeva -umnezeu este oș

floare, i altundeva un copil i altundeva un râu – atunci doar -umnezeu este. Înș ș

momentul în care începi să vezi, doar -umnezeu este. -ar acum, orice vezi nu esteadevărul, este o minciună proiectată. cesta este în elesul unui mira$. i odată ce vezi,ț Ș

c)iar i pentru un sin!ur moment disparat, dacă po i vedea, dacă po i să' i dai voie săș ț ț ț

vezi, vei !ăsi o imensă "inecuvântare peste tot în $ur – în nori, în soare, pe pământ.

ceasta e o lume minunată. -ar eu nu vor"esc de lumea voastră, vor"esc de lumeamea. umea voastră este foarte urâtă, lumea voastră este lumea creată de un sine,lumea voastră este una proiectată. 0olosi i lumea reală ca pe un ecran i proiecta iț ș ț



propriile idei pe el. %ând spun că lumea este reală, lumea este e/traordinar defrumoasă, lumea este infinit de luminoasă, lumea este lumină i încântare, este oș

cele"rare, vor"esc de lumea mea – sau lumea voastră dacă renun a i la vise.ț ț

%ând renun i la visele tale vezi aceea i lume pe care orice &udd)a a văzut'o vreodată.ț ș

%ând visezi, visezi doar pentru tine. i o"servat+ – că visele sunt private. #u po i să leț

împărtă e ti nici măcar cu iu"itul sau iu"ita. #u po i să' i invi i so ia în visul tău – sauș ș ț ț ț ț

so ul, sau prietenul. #u po i spune 4cum, veni i vă ro! diseară în visul meu. vrea săț ț ț ș

vedem visul împreună.4 #u e posi"il. *isul este ceva privat, de aceea este iluzoriu, nuare o realitate o"iectivă.

-umnezeu este ceva universal. dată ce ie i din visele tale private, este acolo. fostș

mereu acolo. dată ce oc)ii tăi sunt limpezi, o iluminare "ruscă – "rusc e ti inundat deș

frumuse e, măre ie i !ra ie. cesta este elul, acesta este destinul. -ă'mi voie să repet.ț ț ș ț ț

0ără efort nu vei a$un!e niciodată, fără efort nimeni nu a a$uns vreodată. *ei aveanevoie de un mare efort, i doar atunci vine un moment când efortul devine inutil. -ar ș

devine inutil doar când ai a$uns la însă i vârful lui, niciodată înainte. %ând ai a$uns laș

însă i punctul culminant al efortului tău – tot ce puteai face, ai făcut – atunci "rusc nuș

mai este nevoie să faci nimic. ;enun i la efort.ț

-ar nimeni nu poate renun a la el la mi$loc, se poate renun a la el doar la capătulț ț

e/trem. -eci, mer!i până la capătul e/trem dacă vrei să renun i la el. -e aceea insist înț

permanen ă fă cât de mult efort po i, pune' i toată ener!ia i toată inima în el, pentru caț ț ț ș

într'o zi să po i vedea – acum efortul nu mă mai duce nicăieri. i în acea zi nu tu vei fiț Ș

cel care va renun a la efort, el renun ă de la sine. i când renun ă de la sine, seț ț Ș ț întâmplă medita ia.ț

7edita ia nu este un rezultat al eforturilor tale, medita ia este o întâmplare. %ândț ț

eforturile tale încetează, "rusc medita ia este acolo"inecuvântarea ei, !ra ia ei, !loriaț ț

ei. (ste e/act ca o prezen ăluminoasă, încon$urându'te i încon$urând totul. ?mpleț ș

între! pământul i între! cerul.ș

cea medita ie nu poate fi creată prin efortul uman. (fortul uman este prea limitat. ceaț

!ra ie este atât de infinită. #u o po i manipula. e poate întâmpla doar când e ti într'oț ț ș

e/traordinară dăruire. %ând tu nu e ti acolo, doar atunci se poate întâmpla. %ând e tiș șun non'sine – nici o dorin ă, nu te duci nicăieri – când e ti doar aici i acum, fără a faceț ș ș

ceva anume, doar fiind, se întâmplă. i vine în valuri i valurile devin ca o maree. *ineȘ ș

ca o furtună i te ia i te duce într'o realitate complet nouă.ș ș

-ar mai întâi tre"uie să faci tot ce po i să faci, i apoi tre"uie să înve i non'ac iunea.ț ș ț ț

c iunea non'ac iunii este cea mai mare ac iune, i efortul lipsei de efort este cel maiț ț ț ș



mare efort. 7edita ia ta, pe care o creezi cântând o mantra sau stând tăcut i lini tit iț ș ș ș

for ându'te, este o medita ie foarte mediocră. (ste creată de tine, nu poate fi mai mareț ț

ca tine. (ste făcută în casă, i cel care a făcut'o este întotdeauna mai mare decât ceeaș

ce este făcut. i făcut'o stând, for ând o postură de <o!a, cântând 4;ama, ;ama,ț

;ama4 sau altceva – 4&la),&la),&la)4 – orice. i for at mintea să devină lini tită.ț ș

(ste o lini te for ată. #u este acea lini te care vine când tu nu e ti acolo. #u este aceaș ț ș ș

tăcere care vine când e ti aproape non'e/isten ial. #u este acea "eatitudine careș ț

co"oară asupra ta ca un porum"el. e spune că atunci când >isus a fost "otezat de >oan&otezătorul, în râul >ordanului, -umnezeu a co"orât asupra lui, sau fântul -u) aco"orât asupra lui ca un porum"el. -a, e/act a a este. %ând tu nu e ti acolo, paceaș ș

co"oară asupra tafâlfâind din aripi ca un porum"ela$un!e în inima ta i sălă luie teș ș ș

acolo, pentru totdeauna.

Tu e ti non'ac iunea ta, tu e ti "ariera. 7edita ia este atunci când meditatorul nu este.ș ț ș ț

%ând mintea încetează cu toate activită ile sale – văzând că sunt inutile – atunciț

necunoscutul te pătrunde, te cople e te. 7intea tre"uie să înceteze pentru caș ș

-umnezeu să fie. %unoa terea tre"uie să înceteze pentru că trăirea să fie. Tu tre"uieș

să dispari, tre"uie să te dai la o parte. Tre"uie să devii !ol, numai atunci po i să fii plin.ț



În acea noapte am devenit !ol i am devenit plin. m devenit non'e/isten ial i amș ț ș

devenit e/isten a. În acea noapte am murit i am fost renăscut. -ar cel care a fostț ș

renăscut nu are nimic de'a face cu ceea ce a murit, este ceva discontinuu. a suprafa ăț

pare să fie continuitate dar este discontinuitate. %el care a murit, a murit complet nimicdin el nu a rămas.

%rede i'mă, nimic din el nu a rămas, nici măcar o um"ră. murit complet, total. #uț

înseamnă că sunt doar o versiune modificată, transformată, o formă sc)im"ată,transformată a celui vec)i. #u, nu a e/istat nici o continuitate. În acea zi de 21 martie, persoana care trăise timp de multe, multe vie i, de milenii, a murit pur i simplu. altăț ș

fiin ă, a"solut nouă, nele!ată deloc cu cea vec)e, a început să e/iste.ț

;eli!ia î i oferă doar o moarte totală. oate că de asta toată ziua anterioară acestuiț

fenomen sim eam un fel de ur!en ă asemenea mor ii, ca i cum urma să mor – i amț ț ț ș ș

murit cu adevărat. m cunoscut multe alte mor i, dar ele nu au fost nimic în compara ieț ț

cu aceasta, ele au fost mor i par iale. ?neori a murit corpul, alteori a murit o parte aț ț

min ii, alteori a murit o parte a e!oului, dar în ceea ce prive te persoana, aceasta aț ș

rămas. ;enovată de multe ori, decorată de multe ori, sc)im"ată câte pu in, pe ici peț

colo, dar a rămas, continuitatea a rămas. În acea noapte, moartea a fost totală. fost o întâlnire cu moartea i cu -umnezeu în acela i timp.ș ș

s)o The Discipline of Transcendence, *olume 2, %)apter 11. B-isciplina

transcenden eiCț

Traducere 7arius azăr

”Articol preluat de aici: http://oshojoy.ro/osho-despre-ziua-iluminarii-sale/ 4

http://oshojoy.ro/osho-despre-ziua-iluminarii-sale/

http://oshojoy.ro/osho-despre-ziua-iluminarii-sale/

osho, despre ziua iluminării sale - fragment din ''disciplina transcendentei'',...

Documents