osece 2015

7/17/2019 OSECE 2015

http://slidepdf.com/reader/full/osece-2015 1/18

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa(O.S.C.E.)

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.) este oorganizaţie internaţională la nivel regional european, creată în mod evolutiv şi avândtrăsături particulare. m a!irmat trăsături particulare, deoarece din punct de vedere!ormal "uridic aceasta se individualizează prin !aptul că la #aza ei, nu se a!lă un tratatinternaţional, ci acte internaţionale cu caracter politic şi "uridic, cu valoare de soft law.

$răsătura dominantă a acestei organizaţii internaţionale, constă în caracterul eiregional e%trem de larg, !iind singura organizaţia regională europeană cu cea maie%tinsă arie geogra!ică, &' de state mem#re, şi care nu se limitează numai la stateledin Europa strict geogra!ică, ci le include şi pe acelea din Europa politică (statele

asiatice din Comunitatea Statelor ndependente), precum şi alte state direct implicateîn cooperarea şi securitatea europeană (Statele nite ale mericii şi Canada). *

+rin urmare, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.)este o organizaţie responsa#ilă pentru securitatea colectivă şi dialog continuu întrestatele mem#re. Este un aran"ament de securitate regională, în sensul Capitolului al Cartei O- (Carta -aţiunilor nite, art.&.*) / 0 Consiliul de Securitate va !olosi,dacă este cazul, asemenea acorduri sau organisme regionale pentru aplicareaacţiunilor de constrângere su# autoritatea sa. -ici o acţiune de constrângere nu va !iînsă întreprinsă, în temeiul acestor acorduri regionale sau de către organismeleregionale, !ără autorizaţia Consiliului de Securitate1 sunt e%ceptate măsurile împotriva

oricărui Stat inamic, în sensul de!iniţiei paragra!ului 2 din rticolul de !aţă, prevăzuteîn rticolul *34 sau în acordurile regionale, îndreptate împotriva reluării unei politiciagresive de către un asemenea Stat, până când se va putea încredinţa Organizaţiei, lacererea guvernelor interesate, sarcina de a preîntâmpina orice nouă agresiune din

partea unui asemenea Stat.52

6ai mult, O.S.C.E. este o organizaţie, ast!el poziţionată, încât să "oace un rolimportant, dar limitat în securitatea colectivă europeană. st!el, organizaţia acordă

preavize în ceea ce priveşte e%istenţa con!lictelor, consultări anticipate în crizeiminente şi susţine activităţi regionale de menţinere a păcii. mportant de remarcat e!aptul că, O.S.C.E. de!ineşte securitatea în sens larg, nu doar prin a#senţa con!lictuluiarmat, numită şi pace negativă1 ci şi ca o situaţie care asigură protecţia drepturilor omului, a structurilor democratice puternice, a statului de drept, a dezvoltării socio7economice şi a !olosirii sustena#ile a resurselor naturale.

+entru a reuşi în vasta sa acţiune de promovare a acestor deziderate, O.S.C.E.a introdus următoarele trei dimensiuni ale activităţii sale8

• dimensiunea politico7militară1• dimensiunea economică şi de mediu1• dimensiunea umană.

* $o9ătan, oan, :. , 06ecanisme europene de promovarea şi protecţia drepturilor omului5, p.;27;12 0Carta -aţiunilor nite5 / Centru de n!ormare O- pentru <omânia.

*

7/17/2019 OSECE 2015


ar, pentru a le implementa, au !ost în!iinţate următoarele instituţii8

• O!iciul pentru nstituţiile =emocratice şi =repturile Omului ($9e O!!ice !or =emocratic nstitutions and >uman <ig9ts / O=><)1

• ?naltul Comisariat pentru 6inorităţile -aţionale ($9e >ig9 Commissioner !or -ational 6inorities / >C-6)1

• <eprezentantul pentru @i#ertatea +resei ($9e <epresentative on t9e Areedom

o! t9e 6edia)1• Aorumul pentru Cooperarea în domeniul Securităţii ($9e Aorum !or SecuritB

Co7operation)1• Coordonatorul pentru +ro#leme Economice şi de 6ediu ($9e Coordinator !or

Economic and Environmental !!airs).

Scurt istoric

?nainte de a a#orda această temă, ce denotă un grad ridicat de comple%itate şirigurozitate, aş dori să realizez o scurtă incursiune, dar necesară, în istoria şi evoluţiaacestei organizaţii internaţionale, până în zilele noastre.

Oraganizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa a !ost iniţial o !ormă decooperare instituţionalizată nepermanentă, su# denumirea de / Con!erinţa pentruSecuritate şi Cooperare în Europa. ceasta a !ost convocată pentru prima dată în anul

*42, în urma tratativelor de consolidarea a securităţii şi dezvoltării europene, întreStatele nite mericane, Canada şi grupul statelor europene.

=in punct de vedere cronologic, C.S.C.E. a parcurs trei mari etape, şi anume8

a) etapa miniştrilor de e%terne, la care au participat de înalţi reprezentanţi aistatelor europene, ai Statelor nite ale mericii şi Canada1

#) etapa e%perţilor, care au avut misiunea de a ela#ora şi !inaliza documentelecon!erinţei (*47*4&)1

c) etapa şe!ilor de state şi de guvernare care s7au reunit la >elsinDi (*4&) pentru

semnarea ctului Ainal. cest document însumează principii care guverneazărelaţiile între statele mem#re, care sporesc încrederea între statele mem#reO.S.C.E., dar şi cu privire la securitate şi dezarmare, ori cooperare economică,ştinţii!ică1 protecţia mediului, securitate şi cooperare în 6editerana, dreptuluiomului, sc9im#uri de in!ormaţii, de cultură, educaţie, precum şi continuarea

procesului de consolidare şi cooperare în cadrul reuniunilor ulterioare semnăriictului Ainal (*4&).

?n ceea ce priveşte, ctul Ainal al C.S.C.E., acesta este un act comple%,alcătuit din mai multe documente, dintre care voi aminti doar Coşul şi Coşul .cestea două privesc aspecte legate de drepturile omului, !iind primul document

politic ela#orat în cadrul unei con!erinţe la care au participat de state europene,S... şi Canada. Coşul !ace trimitere la respectarea drepturilor omului, a

-eumann, Simona, @., 0Securitate tradiţională5 (23**), pp. *37**.2

7/17/2019 OSECE 2015


li#ertăţilor !undamentale, egalitate, precum şi autodeterminarea popoarelor. Coşul se re!eră la unele aspecte ale drepturilor omului, reuni!icarea !amiliilor sau contacteleumane.;

rmează o etapă importantă în evoluţia acestei con!erinţe. ceasta a avut locîn *3, odată cu adoptarea Cartei de la Paris pentru o nouă Europă, moment în careC.S.C.E. a intrat într7un proces de trans!ormare într7o organizaţie internaţională, luândnumele de8 Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (O.S.C.E.). $re#uiemenţionat !aptul că, această evoluţie s7a datorat şi sc9im#ărilor ce au survenit înEuropa, în ultima decadă a secolului (vezi / dispariţia lagărului comunist şinevoia de instaurare a democraţiei în toate statele europene, !ondată pe respectarea!iinţei umane şi a statului de drept). ?n acest sens, în cadrul reuniunii de la >elsinDi(*2), unde s7a ela#orat 0=eclaraţia la nivel înalt5, s7a sta#ilit principala misiune (şiultima) a C.S.C.E. / realizarea unei comunităţi a statelor li#ere şi democratice, de laancouver până la ladivostoD. ?n acest conte%t, C.S.C.E. a !ost considerată un !orumal dialogului, negocierii şi cooperării, având ca şi punct convergent al politicii sale,modelarea noii Europe.&

Ceea ce e important de reţinut, e !aptul că în anul *;, în conte%tul reuniuniila nivel înalt de la Fudapesta, procesul de trans!ormare a C.S.C.E. într7o organizaţieinternaţională s7a !inalizat. st!el că, s7a a"uns la o evoluţie semni!icativă în cadrulC.S.C.E., !iind de data aceasta în măsură să redacteze şi să emită tratate cu titlu

"uridic, pentru toate ţările mem#re, din acest moment / O.S.C.E.

na din pro#lemele ma"ore căreia O.S.C.E. i7a acordat o atenţie aparte, după*3, a !ost cea a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. +eaceastă linie, O.S.C.E. şi7a asumat o serie de anga"amente, în cadrul Con!erinţei de laCopen9aga (*3), ce a !ost ulterior e%tinsă prin <aportul <euniunii la nivel dee%perţi de la Geneva (**), anga"amente ce au !ost incluse în =ocumentul Ainal al

Con!erinţei de la 6oscova (**). +ractic, aceste demersuri au dus la creareainstituţiei ?naltului Comisar pentru 6inorităţi -aţionale (*2).'

Structura O.S.C.E.

=in punct de vedere structural, această organizaţie are la #ază patru pilonistrategici, şi anume 8 cel geopolitic, cel !uncţional, cel normativ şi cel operaţional. Cua"utorul acestor elemente constitutive viziunii acestei organizaţii, rezidă următoareleatuuri 8 securitate transnaţională (aici cuprinzând 8 securitatea militară, politică,economică şi umană)1 participarea egală a tuturor ţărilor mem#re în luarea deciziilor,instrumente şi mecanisme în domeniul diplomaţiei preventive1 toate acestea !iindguvernate de principii, norme şi valori comune.4

6isiunea O.S.C.E. vizează atingerea următoarelor scopuri 8 consolidareavalorilor comune ale statelor părţi la OSCE, construcţia unor societăţi democratice pe

; Scăunaş, Stelian, 0=reptul internaţional al drepturilor omului5 Curs universitar, p.'41& Ibidem, p.''1' Ibidem14 ătăman, =an, 0Organizaţii europene şi euroatlantice5, Editura @umina @e%, Fucureşti, 233H, p.*&.

7/17/2019 OSECE 2015


principiul statului de drept, prevenirea con!lictelor localeIregionale, restaurarea păciiîn zonele de con!lict armat etc. st!el că, această organizaţie, prin misiunea şiactivităţile sale, este un verita#il instrument internaţional de alertă, prevenire,gestionare şi reconstrucţie post7con!lict din statele mem#re O.S.C.E.H

=upă cum am putut de"a o#serva, organizaţia contri#uie masiv şi activ la promovarea democraţiei, consolidarea statului de drept şi respectul drepturilor şili#ertăţilor !undamentale ale omului, o#ţinând un loc important pe scenainternaţională, în materia prote"ării şi promovării drepturilor omului. cest lucru, cuatât mai mult cu cât, O.S.C.E. este singura organizaţie internaţională care 8 cuprindetoate statele spaţiului euro7atlantic, a#ordare completă a securităţii, instrumente şimecanisme ce au la #ază dialogul şi consensul constant şi desc9is în luarea deciziilor,norme şi valori comune recunoscute de statele mem#re, precum şi un sistem e!icientactiv de cooperare cu alte organizaţii şi instituţii internaţionale.

Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa este construită pe ostructură #ipolară, concretizată în corpul decizional, respectiv în instituţiileoperaţionale. ceste vor !i prezentate pe larg, în continuarea lucrării de !aţă.

st!el că, avem Corpul decizional care se su#divide la rândul său în cinciinstrumente de activitate speci!ice. <euniunile la vâr! (denumite Summits), ce constauîn întâlniri periodice ale şe!ilor de stat sau guvern (media este de 27 ani). 6isiuneaacestor reuniuni este aceea de a sta#ili o#iectivele politice ale Organizaţiei. rmeazăConsiliul 6inisterial ( Ministerial Council ) care reprezintă nucleul decizional alacestei organizaţii. cest consiliu este !ormat din miniştrii ai a!acerilor e%terne din

partea statelor mem#re, ce se reunesc o dată pe an, în luna decem#rie (e%cepţie !ăcândanul în care are loc Summit7ul). cestui consiliu îi revine sarcina de a evalua

pro#lemele cu care OSCE se con!runtă, dar şi să urmărească sau să prevină oricederapa"e ale activităţilor politice ale Organizaţiei.

Consiliul Superior (The Superior Council ), al treilea instrument de activitate înorganizarea acestei instituţii se va ocupa de orientarea, coordonarea şi gestionareatuturor activităţilor, dar în special, de partea #ugetar7!inanciar. =e două ori pe an,această structură se întruneşte ca Aorum Economic la +raga, la care se adaugăreuniunile speciale în aplicarea mecanismului de urgenţă. ltima reuniune aConsiliului Superior s7a des!ăşurat în anul *' la +raga.

Consiliul +ermanent, (The Permanent Council ) reprezintă instrumentul principal de activitate al O.S.C.E. cestuia îi revine consultarea agendei politice şiluarea deciziilor. Sediul se a!lă la iena, unde au loc şedinţe plenare săptămânale, dar

şi reuniuni speciale, e%traordinare sau de urgenţă. ?n scopul creşterii gradului detransparenţă a procesului decizional, a !ost adoptată în anul * Carta asupra

Securităţii Europene. Cu acest prile" a !ost creat Comitetul +regătitor (structurăsu#sidiară Consiliului +ermanent) cu rol de consultare politică transparentă în cadrulConsiliului.

ltimul instrument de activitate a OS.C.E., revine Aorumului pentruCooperare în =omeniul Securităţii ( Forum for Security Cooperation). cesta îşi aresediul la iena, unde au loc consultări şi negocieri săptămânale cu rol de mărire aîncrederii securităţii şi sta#ilităţii în zona euro7atlantică. +rincipalele sale o#iectivesunt 8 negocierea controlului armamentelor, consultări periodice şi constante legate deimplementarea deciziilor luate. ?n aceeaşi măsură, acest !orum organizează sesiuni în

H ătăman, =an, 0Organizaţii europene şi euroatlantice5, Editura @umina @e%, Fucureşti, 233H, p.*&1 Ibidem, p.*'.

;

7/17/2019 OSECE 2015


care sunt prezente seminarii legate de doctrine militare, reuniuni în cadrul cărora esteevaluat gradul de aplicare anga"amentelor asumate militar, dar şi cel al sc9im#ului dein!ormaţii ca măsură de încredere.*3

Structurile şi instituţiile operaţionale se împart şi ele pe următoareledepartamente de activitate 8 primul departament de activitate este cel al +reşedinteluiîn E%erciţiu (Chairmanin!ffice). cesta răspunde de activitatea e%ecutivă şiactivităţile curente ale O.S.C.E. ceastă instituţie a luat !iinţă în anul *2, în cadrulSummit7ului de la >elsinDi. ?n îndeplinirea activităţilor sale, +reşedintele este asistatde !ostul şi viitorul preşedinte al Organizaţiei (su# denumirea de Troi"ă). 6andatulunui preşedinte este de un an, !iind ales dintre miniştrii de e%terne ai unuia dintrestatele mem#re. ?n cazul ţării noastre, poziţia de preşedinte în e%erciţiu al O.S.C.E. a!ost deţinută de domnul 6ircea Geoană (ianuarie 233* / decem#rie 233*).**

Cel de7al doilea departament de activitate îi revine Secretarului General (The

Secretary #eneral ), cu sediul la iena. <olul său principal este acela de a spri"ini şireprezenta pe +reşedintele în e%erciţiu al O.S.C.E. 6ai concret, activităţile sale

presupun 8 administrarea structurilor şi acţiunilor organizaţiei, pregătirea şi

organizarea summit7urilor, promovarea şi implementarea politicilor O.S.C.E.,menţinerea contactelor cu celelalte instituţii internaţionale etc. ceastă instituţie are însu#ordinea sa Secretariatul General de la iena, structurat la rândul său pe treidepartamente 8 departamentul politic, Centrul pentru +revenirea Con!lictelor (C.+.C.),respectiv departamentul administrativ7!inanciar. @a acesta se mai adaugă un O!iciu de+resă al O.S.C.E., respectiv un Coordonator pentru activităţi economice şi de mediu.

l treilea departament de activitate a O.S.C.E., este reprezentat de cătreinstituţia ?naltul Comisar pentru 6inorităţi -aţionale ( $i%h Commissioner on

&ational Minorities), cu sediul la >aga. 6isiunea acestuia este de a gestiona e!icienttensiunile etnice, încă din !aza incipientă a acestora. cest departament a !ost creat în

*2, având misunea de a preveni con!lictele ce pot pune în pericol pacea, sta#ilitateasau relaţiile diplmatice dintre statele mem#re O.S.C.E. cest departament este condusde ?naltul Comisar, care este asistat de câţiva e%perţi. cesta întocmeşte rapoarte cu

privire la pro#leme cu care se con!runtă şi !ormulează recomandări în soluţionareacon!lictelor. +rin această practică, se doreşte găsirea şi implementarea unor soluţii

paşnice între părţile di!erende.

rmătorul domeniu de activitate ce va !i prezentat în cadrul acestei lucrări,este cel al <eprezentantului pentru @i#ertatea +resei (The 'epresentati(e on the

Freedom of the Media), având un mandat de trei ani. cest departament a apărutrelativ târziu, !iind o!icializat în urma summit7ului de la @isa#ona, din data de &

noiem#rie, *4. <esponsa#ilităţile sale de #ază constau în o#servarea şi acţionarearapidă în cazul în care unele ţări mem#re OSCE îngrădesc li#ertatea presei,o#strucţionează activitatea presei li#ere, politizează trusturi de presă etc.*2

Cel mai important departament de activitate din cadrul O.S.C.E., este cel aldunării +arlamentare ( Parliamentary )ssembly). ceastă adunare a apărut în urmaCartei de la +aris pentru o -ouă Europă (care marc9ează în mod o!icial s!ârşitulrăz#oiului rece şi începutul instituţionalizării C.S.C.E., */2* noiem#rie *3), avândca şi misiune promovarea participării parlamentare în activităţile O.S.C.E., respectiv!acilitarea dialogului glo#al şi a cooperării. dunarea parlamentară este alcătuită din*& parlamentari, având rolul de a dez#ate activităţile O.S.C.E., dar şi proiecte ca şi*3 ătăman, =an, 0Organizaţii europene şi euroatlantice5, Editura @umina @e%, Fucureşti, 233H, p.*41** Ibidem1*2 ătăman, =an, 0Organizaţii europene şi euroatlantice5, Editura @umina @e%, Fucureşti, 233H, p.*H7*.

&

7/17/2019 OSECE 2015


încura"area "urnalismului li#er. ceastă instituţie menţine un contact e%trem de strânscu celelalte instituţii din cadrul structurii şi instituţiilor operaţionale O.S.C.E. Spree%emplu, Secretariatul nternaţional al dunării +arlamentare cola#orează strâns atâtcu Secretarul General, cât şi cu alte instituţii O.S.C.E. $re#uie o#servat !aptul că,această cola#orare se concretizează în cadrul întâlnirilor regulate, ca de e%emplu,reuniunea dintre Troi"a O.S.C.E. şi +reşedintele dunării +arlamentare. n aspect cemerită a !i reţinut, constă în !aptul că sesiunile dunării +arlamentare au loc îndi!erite capitale ale statelor mem#re, iar 9otărârile se iau prin vot ma"oritar, ne!iindo#ligatorii pentru O.S.C.E.*

lltima instituţie a!lată în su#ordinea structurilor şi instituţiilor operaţionale ecea a O!iciului pentru nstituţii =emocratice şi =repturilor Omului (identi!icată şi su#acronimul 7 O.=..>.<). ceastă instituţie îşi are sediul la arşovia, având ca şi

principală misiune promovarea drepturilor omului, a democraţiei şi a statului dedrept. +rintre alte responsa#ilităţi, putem enumera 8 monitorizarea alegerilor şidezvoltarea instituţiilor electorale din statele mem#re O.S.C.E., asistareaorganizaţiilor non7guvernamentale şi a societăţii civile, o!erirea de spri"in logistic

pentru realizarea seminariilor O.S.C.E., ela#orarea de proiecte care vizează

e!icientizarea dialogului între organismele O.S.C.E. şi grupurile sociale <rome sauSinti (denumire dată rromilor din Germania) etc. Consider a !i necesar, a relie!a !aptulcă, acestei ultime pro#leme, O.=..>.<. i7a acordat o atenţie deose#ită. ?n anul *,această instituţie şi7a direţionat o parte din resursele !inanciare, creării unuidepartament dedicat soluţionării pro#lemelor rromilor 7 ?naltul Comisariat pentru6inorităţile -aţionale.*;

O.S.C.E. are patru etape ma"ore care se intercondiţionează, necesare în aacţiona. cestea sunt următoarele8

7 6ecanismul de la aletta, ce presupune constatarea situaţiei de !apt şi

misiunile raportoare. 6ai concret, acestea vizează e!ectuarea de vizite scurteîn cadrul statelor mem#re O.S.C.E., în scopul sta#ilirii !aptelor, raportarea lor şi !ormularea de recomandări punctuale adresate structurilor decizionale aleO.S.C.E.1

7 misiunile O.S.C.E., reprezintă cel mai important instrument în prevenireacon!lictelor, dar şi în rea#ilitarea zonelor post7con!lict. E%emplul cel mairecent îl constituie misiunea din !osta ugoslavie (*H7*), su# numele deJosovo eri!ication 6ission. !ost urmărită încetarea !ocului, monitorizareadeplasării trupelor, respectarea drepturilor omului şi reconstrucţia cadrului

politic democratic.17 suita <eprezentanţilor personali ai +reşedintelui în e%erciţiu. ceşti

reprezentanţi sunt personalităţi politice de marcă din statele mem#re O.S.C.E.şi au misiunea de a preveni con!lictele, de a gestiona crizele diplomatice, de aimplementa controlul armamentelor, strângerea de !onduri etc.1

7 ultima etapă şi cea mai vizi#ilă dintre toate, produce o serie de e!ecte. Sunt puse în !uncţiune mecanismele de soluţionare paşnică a con!lictelor, adică proceduri care !acilitează un contact prompt şi direct între părţile la undi!erend. Este aşadar, desc9isă calea dialogului şi a consensului.

* Ibidem1*; Ibidem, pp.*723.

'

7/17/2019 OSECE 2015


6ecanismele mai sus7menţionate sunt mai comple%e în natura lor "uridică, dar voi încerca să prezint succint modul în care acestea !uncţionează, pentru a !i mai uşor asimilate.

+rimul mecanism la care se apelează de catre O.S.C.E., este cel de la aletta.6ecanismul constă în următoarele8 una sau mai multe persoane, selectate din rândulunor candidaţi cali!icaţi, vor sta#ili o modalitate de contact cu părţile implicate îndi!erend, separat sau împreună. ceştia vor comenta sau vor !ace recomandărispeci!ice, ori generale !ără a avea o#ligaţii asupra părţilor implicate. Cel de7al doileamecanism constă în Convenţia de Conciliere şi r#itra", care se poate pronunţa doar asupra statelor mem#re, care spri"ină !inanciar această curte. rmează Grupurile d79oc cu rol în a asista +reşedintele în e%erciţiu, în domenii ca prevenirea con!lictelor,gestionarea crizelor şi a rezoluţiilor controversate. cel din urmă mecanism este celdedicate Operaţiunilor de menţinere a păcii. cestea se vor declanşa doar în scopulmenţinerii păcii şi sta#ilităţii politico7militare. +ână în acest moment, acest mecanismnu a !ost declanşat.*&

*& ătăman, =an, 0Organizaţii europene şi euroatlantice5, Editura @umina @e%, Fucureşti, 233H, pp.2*722.

4

7/17/2019 OSECE 2015


România parte integrantă a O.S.C.E.

+entru o ţară ca a noastră, din zona central7estică a Europei, ce a !ost su#regim totalitar mai #ine de o "umătate de secol, O.S.C.E. reprezintă unicul !or pan7european de dialog politic, de e%aminare a pro#lemelor de securitate, de implementareşi evaluare a principiilor democratice ş.a.m.d., în condiţii de egalitate cu toatecelelalte state mem#re.

?ntre#area următoare 8 0Cu ce a contri#uit <omânia la evoluţia acesteiorganizaţiiK5 reprezintă o între#are legitimă, la care voi încerca să o!er câteva posi#ilerăspunsuri. Lara noastră a !ost iniţiatoarea regulilor şi normelor democratice ale

procesului de la >elsinDi. ceste norme au !ost sta#ilite pe #aza egalităţii suverane astatelor, rotaţia la conducerea reuniunilor, precum şi adoptarea deciziilor prin consens.

6ai mult, în cadrul acestei organizaţii internaţionale, <omânia a pus accent pedezvoltarea şi promovarea decalo%ului de principii (vezi. / ne%a ), convenirea unor măsuri de creştere a gradului de încredere şi a securităţii, dezvoltarea de programe decooperare economică, precum şi asigurarea cadrului instituţional necesar continuării

procesului de la >elsinDi.

$re#uie menţionat !aptul că, în timpul regimului comunist, <omânia a pusaccent în cadrul C.S.C.E. doar pe latura politică, militară şi economică, având oatitudine, cel puţin să7i spunem, rezervată !aţă de drepturile civile şi politice, ca să numai menţionăm de cele de conştiinţă sau gândire. ?nsă, după căderea regimului

comunist din decem#rie *H, atât procesul C.S.C.E. a atins o etapă superioară înrelaţiile internaţionale (su#scrierea tuturor statelor la aceleaşi valori / stat de drept,democraţie, respectarea drepturilor omului şi economie de piaţă), cât şi <omânia aevoluat din punct de vedere politic, trecând de la sistemul politic comunist, la celdemocratic. =upă *H, <omânia şi7a retras toate rezervele e%primate în cadrul0=ocumentului Ainal al <euniunii de la iena5 (*3), promovînd ast!el o atitudinenouă, de cooperare !aţă de toate organismele internaţionale specilaizate în protecţiadrepturilor omului8 O.S.C.E., .E., -..$.O., Consiliul Europei, respectiv .E.O.(niunea Europei Occidentale cu sediul la Fru%elles şi7a încetat activitatea pe data de3 iunie 23**).

ntervenţiile ţării noastre în cadrul O.S.C.E. au urmărit trans!ormareaorganizaţiei într7un instrument util şi e!icient în domeniul prevenirii, dar şi algestionării con!lictelor, precum şi asigurării unei a#ordări atotcuprinzătoare asecurităţii. 6ai mult, <omânia a urmărit îndeaproape măsurile luate de O.S.C.E. înreglementarea tensiunilor militare şi politice din partea de est a Europei, mai e%act a<epu#licii 6oldova. Lara noastră a reuşit, ca pe lângă participarea şi urmărirea cuinteres a măsurilor şi politicilor întreprinse întreprinse de O.S.C.E., să se implice activîn acţiunile acesteia din Fosnia7>ertzegovina, l#ania, Josovo etc. Spre e%emplu,ţara noastră a o#ţinut poziţia de şe! de misiune în Cecenia (am#asadorul le%andruCornea), $ad"iDistan (am#asadorul 6arin Fu9oară), $urDmenistan şi în 6untenegru(am#asadorul +arasc9iva Fădescu).*'

*' 0<omânia şi OSCE5 7 6inisterul !acerilor E%terne (23*3).H

7/17/2019 OSECE 2015


ctivitatea ţării noastre şi7a atins punctul ma%im în anul *, prin deciziaadoptată în cadrul Summit7ului de la stam#ul. tunci, <omâniei i7a revenit poziţia de+reşedinte în e%erciţiu a OSCE, !iind reprezentată de către domnul 6ircea Geoană.

st!el că, în cadrul intervalului * ianuarie / * decem#rie 233*, au !ost depusee!orturi în atingerea următoarelor scopuri8 evitarea standardelor du#le, evaluareao#iectivă a per!ormanţelor statelor mem#re, prevenirea apariţiei unor stări di!erite desecuritate din diverse zone ale spaţiului O.S.C.E., reducerea decala"elor economiceîntre statele mem#re, menţinerea unor politici constante cu privire la conservareadreptului cetăţenilor la un trai de viaţă decent, respectiv menţinerea unei situaţii calmeîn Falcanii de est.

=ar ceea ce e important de reţinut e !aptul că, preşedinţia română la O.S.C.E. aavut următoarele realizări nota#ile8 Consiliul 6inisterial al O.S.C.E. a apro#at +lanulde acţiune împotriva terorismului, a contri#uit la integrarea Falcanilor de est(supraveg9erea organizării de alegeri li#ere şi corecte în Josovo, implementarea

planului de pace în sudul uniunii Ser#ia76untenegru şi adoptarea unei constituţii multîm#unătăţită a uniunii Ser#ia76untenegru), a organizat o con!erinţă regională privind

tra!icul de persoane şi imigraţia ilegală, a acţionat la nivel regional şi inter7regional pentru contracararea crimei organizate, a întreprins demersuri în vederea eliminăriidiscriminării şi a sărăciei din cadrul comunităţilor rrome europene, precum şirespectarea de către Aederaţia <usă a primului termen pentru retragerea trupelor

proprii de pe teritoriul <epu#licii 6oldova, con!orm prevederilor summit7uluiO.S.C.E. de la stam#ul (noiem#rie *).*4

?n perioada ce a urmat, <omânia şi7a recon!irmat pro!ilul particular în ceea ce priveşte com#aterea tuturor !ormelor de intoleranţă cu ocazia găzduirii la Fucureşti aCon!erinţei 6inisteriale O.S.C.E., pe marginea discriminării şi promovarea înţelegeriireciproce. cest eveniment s7a a%at pe pro#lematica intoleranţei şi discriminării în

ceea ce priveşte dimensiunea umană a agendei O.S.C.E. Cu privire la stadiul actual al participării ţării noastre la O.S.C.E., putem spune

că priorităţile acesteia sunt armonizate cu o#iectivele politicii e%terne si de securitateatât a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa, cât şi a niuniiEuropene. ctivitatea reprezentanţilor români, atât la iena, cât şi în cadrul di!eritelor reuniuni specializate ale O.S.C.E., vizează următoarele scopuri8

• a!irmarea şi respectarea principiilor şi normelor O.S.C.E.1• adaptarea organizaţiei la noile realităţi, întărirea capacităţii sale de a !ace !aţă

noilor riscuri şi provocări1• consolidarea capacităţii operaţionale a O.S.C.E., a e!icienţei instrumentelor şi

mecanismelor sale de diplomaţie preventivă, gestionare a crizelor şireconstrucţie post7con!lict1

• a!irmarea conceptului atotcuprinzător de securitate prin cooperare1

• de!inirea rolului şi locului O.S.C.E. în edi!icarea spaţiului comun desecuritate, !ără linii de diviziune, #azat pe recunoaşterea şi respectareavalorilor comune, a anga"amentelor şi normelor de conduită, inclusiv adreptului !iecărui stat participant de a7şi alege li#er aran"amentele desecuritate.*H

*4 ătăman, =an, 0Organizaţii europene şi euroatlantice5, Editura @umina @e%, Fucureşti, 233H, p.2;1*H 0<omânia şi OSCE5 7 6inisterul !acerilor E%terne (23*3).

7/17/2019 OSECE 2015


Actul Final al Conerinţei pentru Securitate şi Cooperare înEuropa

=in multitudinea de documente ela#orate pe marginea drepturilor omului, m7am oprit atenţia asupra ctului Ainal al Con!erinţei pentru Securitate şi Cooperare înEuropa, semnat în data de * august *4&, la >elsinDi. cest document nu este untratat, dar prin importanţa lui, acesta depăşeşte greutatea multor altor tratate, datorităin!luenţei pe care şi7a e%ercitat7o asupra procesului de securitate şi cooperare înEuropa.

m ales ctul în a ilustra o parte din conţinutul acestui document

internaţional. cesta cuprinde un număr de zece principii de #ază (indenti!icat şi su#denumirea de decalo%*, printre care voi aminti principiul , care se re!eră e%clusivla respectarea drepturilor şi li#ertăţilor !undamentale ale omului. oi cita un !ragmentdin cadrul acestui act pentru a ilustra mai e!icientatât conţinutul, cât şi !orma "uridicăluată 8

0Statele participante vor respecta drepturile omului şi li#ertăţile !undamentale,inclusiv li#eratatea de gândire, conştiinţă, religie sau de convingere pentru toţi, !ărădeose#ire de rasă, se%, lim#ă sau religie.5*

cest act reprezintă cu siguranţă o #ază în ela#orarea de noi plitici în scopul

promovării drepturilor omului. ?n acest sens, este de su#liniat 0=ocumentul !inal al<euniunii de la iena5, care prevede crearea unui mecanism de sc9im# de in!ormaţiiîntre stetele mem#re O.S.CE.23

?n urma acestei reuniuni, s7a convenit asupra convocării unei con!erinţe privind de această dată dimensiunea umană a C.S.C.E. ceasta a avut loc în cadrulmai multor sesiuni de lucru, în mai multe zone geogra!ice, scopul !iiind şi acela de arelie!a caracterul democratic al acestei iniţiative8 6adrid (*H), +aris (*H),Copen9aga (*3), 6oscova (**), >elsinDi (*2), respectiv Fudapesta (*;). =emenţionat, e !aptul că s7a a"uns la anumite acorduri importante, care au lărgit într7omăsură considera#ilă s!era de aplicare a drepturilor omului, dintre care putem

menţiona8 dezvoltarea statului de drept, dreptul la recursul intern în urma încălcărilor drepturilor omului, dreptul de a organiza reuniuni paşnice, promovarea drepturilor enunţate prin sc9im# de in!ormaţii, contacte şi cooperare (Copen9aga)1 iar ceea ce ar

putea cu uşurinmţă stârni interesul oricui ar !i !aptul că, tocmai la 6oscova, s7a decisasupra recurgerii la e%perţi şi raportori, având misiunea de a realiza rapoarteimparţiale cu privire la încălcările grave ale drepturilor omului.

st!el că, prin intermediul documentului de la iena şi Copen9aga s7a realizatun catalog al drepturilor omului. ?n ciuda !aptului că, acesta nu are natura unui tratatinternaţional, el e%primă opinio +uris atitudinea generală a tuturor statelor mem#reO.S.C.E. în materia respectării şi promovării drepturilor omului.2* * Feşteliu, 6., Frumar, C., 0+rotecţia internaţională a drepturilor omului5 -ote de curs, p.4'123 Ibidem, p.4412* Ibidem, p.4H.

*3

7/17/2019 OSECE 2015


Curtea !e Conciliere şi Ar"itra#(C.C.A.)

ş dori să prezint în continuarea lucrării de !aţă, o instituţie pe cât deimportantă în cadrul organizaţiei mai7sus prezentate, pe atât de puţin cunoscută nouă,re!erindu7mă aici, în special la cei care studiem sau am studiat =repturile Omului.ceastă instituţie poartă numele de Curtea de Conciliere şi r#itra" a O.S.C.E.(indenti!icată su# acronimul C.C..O.S.C.E.). ceastă instituţie a !ost creată !ormalodată cu adoptarea Conveţiei privind concilierea şi ar#itra"ul în cadruC.S.C.E.IO.S.C.E. (2' octom#rie *2), pentru ca în data de & decem#rie *; săintre în vigoare, iar un an mai târziu, să devină operaţională, având sediul la Geneva,Elveţia.

6isiunea acestei curţi este aceea de a avea o in!luenţă pozitivă atât în prevenirea situaţiilor de con!lict, cât şi în găsirea de soluţii la acestea, !iind un !actor de sta#ilitate a relaţiilor diplomatice între statele mem#re OSCE. 6ai e%act, orice stat7mem#ru poate supune atenţiei unei comisii de conciliere constituite potrivitConvenţiei, orice tip de di!erend cu un alt stat7parte. Condiţia e ca acel con!lict să nu7şi !i găsit o soluţionare într7o perioadă de timp rezona#ilă. 6ai precis, în cazul în caree%istă un consens din partea părţilor di!erende, se poate constitui un tri#unal ar#itralcare să găsească o soluţie !inală şi irevoca#ilă aplica#ilă am#elor părţi implicate.

=in punct de vedere al organizării, Curtea se compune din87 6em#rii Curţii, adică un număr de conciliatori şi de ar#itrii, înscrişi pe două

liste, denumite 0colegii587 Colegiul Conciliatorilor (!iecare stat7parte desemnează doiconciliatori, aleşi dintre persoanele care deţin sau au deţinut !uncţiiînalte pe plan internaţional în domeniul dreptului internaţional, alrelaţiilor internaţionale, ori al soluţionării di!erendelor)17 Colegiul r#itriilor (!iecare stat7parte desemnează un ar#itru şiun supleant, aleşi dintre persoanele care întrunesc condiţiile impuse deţările lor pentru îndeplinirea celor mai înalte !uncţii "udiciare sau să !ie

"urisconsulţi).

7 Firoul Curţii, care este alcătuit din zece mem#rii, aleşi de mem#rii celor douăcolegii reunite8 un preşedinte, un vicepreşedinte, patru mem#rii conciliatori, respectiv

patru mem#rii ar#itrii1

7 Gre!a Curţii, aleasă şi numită de Curte. 6ai e%act, Firoul Curţii are şi rolul de aela#ora Statutul Gre!ei, care ulterior, va !i adoptat de statele7părţi la Convenţie.

6andatul mem#rilor Curţii este de ' ani, mandat ce poate !i reînnoit. Esteimportant de relie!at !aptul că, această Curte nu este o instanţă permanentă, ci mai

degra#ă un cadru "uridic.22

22 urescu, Fogdan, 0Sistemul "urisdicţiilor internaţionale5, Editura ll FecD, p.*3;.

**

7/17/2019 OSECE 2015


Comisia de Conciliere se compune din cinci mem#rii, care pentru a ocupa celecinci scaune ale comisiei, tre#uie să treacă următoarele trei etape, şi anume8

a. !iecare stat are dreptul de a numi de pe lista de conciliatori, un singur conciliator,în caz contrar, Firoul Curţii îşi va însuşi acest drept1

#. Firoul Curţii va alege de pe aceeaşi listă un număr de alţi trei conciliatori1c. Comisia nou !ormată îşi va alege propriul preşedinte.

6isiunea acestei Comisii este de a a"uta părţile la un di!erend să îl reglementezecon!orm dreptului internaţonal şi anga"amentelor la care au su#scris în cadrulC.S.C.E.IO.S.C.E.

-outatea pe care această Curte o aduce pe plan internaţional constă în proceduraComisiei de Conciliere. st!el că, această comisie din cadrul Curţii poate !i sesizatăunilateral cu privire la un di!erend, iar concilierea la care s7a a"uns are un titluo#ligatoriu. Consider a !i necesar să menţionez şi !aptul că, această comisie de conciliere

poate !i sesizată şi prin acordul părţilor implicate, !iind singurul caz în care părţile pot !i

şi state nemem#re O.S.C.E.ltimul aspect asupra asupra căruia mă voi apleca în cadrul acestui capitol, va !i

cel ce priveşte procedura concilierii. ceastă procedură conţine un set de şase reguliedi!icatoare soluţionării unui di!erend, !iind adoptate la data de * !e#ruarie *4. cesteasunt următoarele8

7 lim#ile procedurii sunt lim#ile o!iciale ale O.S.C.E. (engleza, !ranceza, spaniola,germana, rusa, respectiv italiana)1

7 Comisia îşi rezervă dreptul de a invita un stat terţă, pentru a participa laConvenţie, având un interes în reglementarea di!erendului1

7 Comisia va încerca să găsească o soluţie reciproc accepta#ilă pe durata procedurii1 în cazul în care soluţia este convenită, se va ela#ora o înc9eiere, ce va!i semnată, atât de mem#rii Comisiei, cât şi de reprezentanţii părţilor. lterior,acest document va !i trimis Consiliului O.S.C.E.1

7 în cazul în care nu se va a"unge la o situaţie de compromis agreată de părţile ladi!erend, Comisa va ela#ora un raport !inal, ce va include propunerile Comisiei însoluţionarea di!erendului. cesta va !i noti!icat părţilor, care în termen de 3 dezile au dreptul de a7l accepta sau nu1

7 dacă după e%pirarea celor 3 de zile, părţile nu vor accepta soluţia, acest raport va!i înaintat Consiliului O.S.C.E.1

7 Consiliul O.S.C.E. va iniţia procedura ar#itra"ului. cesta constă în constituirea

tri#unalului ar#itrar a cărui !uncţionare este similară ar#itra"ului clasic. Sentinţava !i pu#licată de către gre!ier, !iind ulterior comunicată părţilor la di!erend şiConsiliului O.S.C.E.

?n mod parado%al, Curtea de Conciliere şi r#itra" a O.S.C.E. nu a soluţionatniciun di!erend până în prezent. ceastă situaţie, se datorează în mare măsură, !aptului căstatele mem#re O.S.C.E. sunt e%trem de reticente în a apela la noi căi de soluţionare adi!erendelor, !ără a dispune de o practică "urisprudenţială.2

2 urescu, Fogdan, 0Sistemul "urisdicţiilor internaţionale5, Editura ll FecD, p.*34.

*2

7/17/2019 OSECE 2015


Sumar

Originile O.S.C.E. merg înapoi până în perioada <ăz#oiului <ece, mai e%act,la începutul anilor *43. tunci a !ost creată Con!erinţa pentru Securitate şiCooperare în Europa, !iind unica soluţie de dialog şi negociere, în cadrul procesuluieuropean instituţional de gestionarea a pro#lemelor politice, economice, de securitatecu care se con!runta continentul.

=ezvoltarea instituţională a Con!erinţei pentru Securitate şi Cooperare înEuropa (C.S.C.E.) a a"uns într7o etapă de adaptare la realităţile vremii, devenind oorganizaţie internaţională, su# numele de Organizaţia pentru Securitate şi Cooperareîn Europa. cest eveniment a avut loc în în data de & decem#rie *;, în conte%tualSummit7ului de la Fudapesta.

O.S.C.E. a !ost şi este în mod tradiţional un !orum internaţional pentruconsultare şi negociere între statele mem#re. Ea are câteva instituţii care negociazădeciziile şi o#ligaţiile care sunt apoi impuse statelor prin decizie politică.

Cred că este #inevenită o sinteză punctuală a lucrării de !aţă, prin prezentareaavanta"elor, dezavanta"elor, respectiv a pro#lemelor actuale ale acestei organizaţii8

A$anta#ele O.S.C.E.%

• O.S.C.E. este cel mai cuprinzător !orum euro7atlantic de consultare şi acţiunecomună1

• =iversitatea sa geogra!ică se întinde de la ancouver la ladivostoD şi includetoate repu#licile asiatice care odată !ăceau parte din niunea Sovietică1

• $oate statele O.S.C.E. au drepturi de participare egale, !iecare voce !iind la !elde importantă ca şi celelalte1

&eza$anta#ele O.S.C.E.%

• -evoia de a avea consensul pentru cele mai multe acţiuni ale sale1• +uterile O.S.C.E. sunt !oarte limitate. cestă organizaţie se #azează pe

principiul participării voluntare a statelor mem#re şi nu are puteri deconstrângere asupra mem#rilor săi. -u poate să impună sancţiuni pentrunerespectarea o#ligaţiilor împotriva voinţei statului1

• @ipsa ec9ili#rului8 organizaţia pune prea mult accentul pe dimensiunea umanăşi prea puţin pe !actorii economic, politic şi militar1

• @ipsa resurselor !inanciare şi umane împiedică OSCE să implementezeo#iective pe termen lung.

'ro"lemele cu care se conruntă O.S.C.E.%

• +otenţialele ameninţări la adresa suveranităţii1• meninţări ale păcii din motive de tensiune etnică şi separatism violent în

cadrul statelor1• Emigraţie desta#ilizatoare şi dezastre ecologice1• +roli!erarea armelor, terorismul şi tra!icul de droguri.

*

7/17/2019 OSECE 2015


Anea

Finanţele şi "ugetul O.S.C.E.

<esursele !inanciare ale OSCE provin din contri#uţiile celor &' de state participante, în concordanţă cu o repartiţie !ăcută pe #aza deciziei statelor mem#re.Cea mai mare parte a #ugetului O.S.C.E. este destinată îndeplinirii misiunilor dinteren.

+e măsură ce O.S.C.E. şi7a dezvoltat capacitatea operaţională şi #ugetulorganizaţiei a !ost mărit proporţional, de la apro%imativ 22,2 milioane dolari în *;,la ,H; milioane dolari în *H. ?n anul *4 a !ost introdusă o a doua repartiţie acontri#uţiilor statelor mem#re pentru a asigura !inanţarea proiectelor de amploare aleO.S.C.E. (de e%emplu 6isiunea în Fosnia7>ertzegovina). =e la * ianuarie *

#ugetul O.S.C.E. este e%primat în Euro. ?n data de 2 =ecem#rie 23*3, Consiliul

+ermanent al O.S.C.E. s7a întrunit şi a apro#at prin decizia H* #ugetul organizaţiei pe anul 23**, în valoare de *&3,4';,433 Euro.2;

Ec*ipa O.S.C.E.

O.S.C.E. are un număr de peste &&3 de persoane anga"ate, în di!eritele saleinstituţii, iar un număr de peste 2.3 de persoane sunt anga"ate în activităţi de teren,

pe o durată determinată 6ai mult, această organizaţie are reprezentanţi în cadrulstatelor mem#re, activitatea acestora !iind !inanţată prin proiecte !inanciare aleadministraţiilor naţionale.

Statele mem"re O.S.C.E.

O.S.C.E. are un număr impresionant de &' de state participante din Europa,

sia Centrală, Statele nite ale mericii, respectiv Canada. cestea sunt următoarele8l#ania, ndora, rmenia, zer#ai"an, ustria, Felarus, Felgia, Fulgaria, Fosnia şi>ertzegovina, Canada, Ce9ia, Cipru, Croaţia, =anemarca, Elveţia, Estonia, Aederaţia<usă, Aranţa, Ainlanda, Georgia, Germania, Grecia, rlanda, slanda, talia,JazaD9stan, JBrgBzstan, @etonia, @iec9tenstein, @ituania, @u%em#urg, 6acedonia,6alta, 6area Fritanie, 6oldova, 6onaco, 6untenegru, -orvegia, Olanda, +olonia,+ortugalia, <omânia, Ser#ia, Spania, Statele nite ale mericii, San 6arino,Slovacia, Slovenia, Suedia, $a"iDistan, $urcia, $urDmenistan, craina, ngaria,z#eDistan şi atican.

'arteneri pentru cooperare

2; ng9el, +etre, 0nstituţii europene şi te9nici de negociere în procesul integrării5, 7 E#ooDs, Edituraniversităţii din Fucureşti (233)1

*;

7/17/2019 OSECE 2015


O.S.C.E. menţine o serie de relaţii speciale cu *2 ţări, care sunt cunoscute ca şistate partenere în procesul cooperării. :ase dintre state se a!lă în regiuneamediteraneană (lgeria, Egipt, srael, ordania, 6aroc şi $unisia)1 cinci state se a!lă însia (Maponia, Coreea de Sud, $9ailanda, !ganistan şi 6ongolia), la care se adugă şiustralia.

?n 233, ustraliei i s7a con!erit statutul de stat partener pentru cooperare,

!iind invitat să participe în cadrul întâlnirilor dintre Grupul de Contact al O.S.C.E. cu+artenerii siatici.2&

&ecalogul !e la +elsin,i

*. Egalitatea suverană, respectarea drepturilor esenţiale legate de suveranitate1

2. #ţinerea de la ameninţarea cu !olosirea !orţei sau de la !olosirea !orţei1

. nviola#ilitatea !rontierelor1

;. ntegritatea teritorială a statelor1

&. Soluţionarea pe cale paşnică a di!erendelor1

'. -eintervenţia în tre#urile interne1

4. <espectarea drepturilor omului şi a li#ertăţilor !undamentale, inclusiv li#ertatea

de conştiinţă, religie sau credinţă1

H. Egalitatea popoarelor şi dreptul lor la auto7determinare1

. Cooperarea între state1

*3. ?ndeplinirea cu #ună credinţă a o#ligaţiilor internaţionale.2'

Anea

2& 0N9o e are5, $9e Oragnization !or SecuritB and Co7operation in Europe12' 0<omânia şi OSCE5 7 6inisterul !acerilor E%terne (23*3).

*&

7/17/2019 OSECE 2015


-ară 'rocentul -ară 'rocentul

Aranţa ,33 z#eDistan 3,&&

Germania ,33 ugoslavia (suspendata) 3,&&

Aederaţia <usă ,33 Slovacia 3,

nglia ,33 l#ania 3,*

S... ,33 Croatia 3,*

Canada &,;& Cipru 3,*

Spania ,'& Estonia 3,*

Felgia ,&& slanda 3,*

Olanda ,&& @etonia 3,*

Suedia ,&& Aosta <epu#lica ugoslava a 6acedoniei 3,*

Elveţia 2,3 @ituania 3,*

ustria 2,3& 6oldova 3,*

=anemarca 2,3& Slovenia 3,*

Ainlanda 2,3& rmenia 3,*H&

-orvegia 2,3& zer#aid"an 3,*H&

craina *,4& Georgia 3,*H&

$urcia *,33 Jirgistan 3,*H&

Felarus 3,43 $ad"iDistan 3,*H&

Grecia 3,43 $urDmenistan 3,*H&

ngaria 3,43 ndorra 3,*2&

<omânia 3,43 atican 3,*2&

<epu#lica Ce9ă 3,'4 @ic9tenstein 3,*2&

*'

7/17/2019 OSECE 2015


Fulgaria 3,&& 6alta 3,*2&

rlanda 3,&& 6onaco 3,*2&

Jaza9stan 3,&& San 6arino 3,*2&

@u%em#urg 3,&&

+ortugalia 3,&& $otal *33,33

PContri#uţia statelor mem#re la #ugetul O.S.C.E. în data de * ianuarie *H.24

Anea

?n cadrul acestei ane%e, este prezentată succesiunea +reşedinţilor e%ecutivi ai O.S.C.E., înordine cronologică8

** Germania >ans7=ietric9 Gensc9er din iunie **, până în ianuarie*21

*2 Ce9oslovacia MiQR =ienst#ier din ianuarie *2, până în decem#rie *21

* Suedia 6argaret9a a! gglas din decem#rie *2, până îndecem#rie *1*; talia Feniamino ndreatta din decem#rie *, până în ** mai

*;1ntonio 6artino din ** mai *;, până în decem#rie *;1

*& ngaria @szlT Jovcs din decem#rie *;, până în decem#rie*&1

*' Elvetia Alavio Cotti din decem#rie *&, până în decem#rie *'1*4 =anemarca -iels >elveg +etersen din decem#rie *', până în

decem#rie *41*H +olonia Fronisla GeremeD din decem#rie *4, până în decem#rie

*H1* -orvegia Jnut olle#aeD din decem#rie *H, până în decem#rie*1

2333 ustria Nol!gang Sc9Ussel din decem#rie *, până în ; !e#ruarie 23331

Fenita Aerrero7Naldner din & !e#ruarie 2333, până îndecem#rie 23331

233* <omânia 6ircea Geoană din decem#rie 2333, până în decem#rie233*1

2332 +ortugalia Maime Gama din decem#rie 233*, până în ' aprilie 23321ntonio 6artins da Cruz din 4 aprilie 2332, până în

decem#rie 2332 124 ng9el, +etre, 0nstituţii europene şi te9nici de negociere în procesul integrării5, 7 E#ooDs, Edituraniversităţii din Fucureşti (233).

*4

7/17/2019 OSECE 2015


233 Olanda Maap de >oop Sc9e!!er din decem#rie 2332, până în decem#rie 2331Fernard Fot din ; decem#rie 233, până în august 233;1

233; Fulgaria Solomon +assB 1233& Slovenia =imitri" <upel 1233' Felgia Jarel =e Guc9t 12334 Spania 6iguel Vngel 6oratinos 1233H Ainlanda lDDa Janerva până în ; aprilie1 le%ander Stu## din &

aprilie1233 Grecia =ora FaDoBannis până în & octom#rie1 George +apandreou din ' octom#rie123*3 JazaD9stan Janat Sauda#aBev 123** @ituania udronius Wu#alis 123*2 rlanda Eamon Gilmore.2H

2H ng9el, +etre, 0nstituţii europene şi te9nici de negociere în procesul integrării5, 7 E#ooDs, Edituraniversităţii din Fucureşti (233).

*H

osece 2015

Documents