Animalul meu preferat CL sa Mamiferelor, cunoscut ca fiind grupa ai crei reprezentani sunt cei mai evoluai, are dou caractere eseniale: prezena glandelor mamare (ce secret lapte) i acoperirea corpului cu pr. Originea acestora este nc obscur,fosilelesemnificative lipsind sau fiind foarte rare. Ceea ce se cunoate cu siguran este evoluarea lor dintr-un grup de reptile. Acum 200 de milioane de ani, n perioada Triasic a Mezozoicului au aprut aceste fiine evoluate. Dimensiunile lor erau reduse (unele de civa cm), erbivore sau frugivore, fapt relevat din studiul molarilor fosili prevzui cu tubercule. Astfel, grupul primete numele deMultituberculata. Reproducerea are loc dup o scurt perioad de hibernare, n lunile septembrie-noiembrie. Dup mperechere, partenerii se mai joac un timp mpreun, apoi se despart, masculul revenind la viaa solitar din vizuin. Cnd oule trebuie depuse, femela sap o groap de 60-90 cm adncime. Se ncepe cu o galerie n pant, cu o lungime ntre 6 i 12 m. Materialele necesare construirii cuibului sunt transportate de femel pe burt cu ajutorul cozii. Ea blocheaz calea de acces cu unul sau mai multe dopuri de pmnt, groase de 15-20 cm, pe care le bttorete cu coada. n aceast izolare are loc depunerea a 2-3 ou, cu diametrul de 1,5 cm. Incubaia dureaz 7-10 zile, femela pstrnd oule lng abdomenul ei. Ieirea puilor din ou este asigurat de un dinte aflat la vrful botului, care apoi dispare. Prezena acestui dinte este tot un caracter arhaic, nefiind prezent la nici un alt mamifer. La natere puii nu msoar mai mult de 13 mm lungime, sunt orbi timp de 11 sptmni i se hrnesc prin lingerea laptelui de pe abdomenul mamei.

In anul1642, navigatorul olandezAbel Tasmana ntreprins cteva clatorii pe coasta sudic aTasmaniei. El nu a fcut observaii consistente asupra faunei, semnalnd doar urmele unui animal ce se asemna cu tigrul, fiind poate semnelelupului tasmanian. Adevrata cunoatere a faunei australiene a debutat la sfritul secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea. Colonitii europeni denumesc exemplare aduse dinAustralia"crti-ra", "cioc de ra". Disecarea lor i surprinde pe savani; englezul Everard Home descoper c organele reproductoare ale femelelor difer de cele ale mamiferelor, motiv pentru care a creat o clas aparte care era intermediar ntre mamifere, psri i amfibieni. Tot n urma unei disecii, francezulGeoffroy Saint-Hilairedescoper c animalul depune ou.