orizonturi costeiene numarul 4

12

Upload: costei-kustilj

Post on 21-Mar-2016

241 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Numarul 4 al revistei orizonturi costeiene

TRANSCRIPT

Page 1: Orizonturi Costeiene numarul 4
Page 2: Orizonturi Costeiene numarul 4

ZILELE COŞTEIULUI 2012Sâmbătă, 9 iunie 2012

MARELE FESTIVAL DE FOLCLOR AL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA - SERBIA

Festivalul de Folclor Românesc al Copiilor din Voivodina

Coştei - Şcoala elementară ,,Coriolan Doban,, şi S.C.A. ,,Mihai Eminescu,,

Corul şcolii clasele I-IV:Banatul, Câte ţării...,Oac,oac - dirijor prof.Marcel Novac S.C.A. ,,Mihai Eminescu,, - formaţiile de dansuri I-IV şi V-VIII – suite de dansuri populare româneştiCoregraf Micşa GeorgelSolişti vocali: Amelia Bălăgean şi Eugenia Prodan Solişti instrumentişti: Emanuel Tăicuna-TeleagăColojoară Daniel, David Butan şi Păuţa Alberto

Grebenaţ - S.C.A. ,,George Coşbuc,,

Suită de dansuri - coregraf Ion BlajSolişti vocali: Dolinga Mărioara, Chilom Ofeli Mari şi Jilă Alex-andra

Coştei - Şcoala elementară ,,Coriolan Doban,,

Corul şcolii clasele I-IV - dirijor inv. Ionel IenceaCorul şcolii clasele V-VIII - dirijor prof. Roxana Cinci

Vârşeţ - S.C.A. ,,Luceafărul,,

Suită de dansuri V-VIII - coregraf Marina JurcaSolişti vocali: Gabriel Ivaşcu, Mirabela Ţera şi Ionela Ba-rbu.

Vărşeţ - şcoala generală ,,Olga Petrov,,

Grup vocal I-IV, dirijor Todor AnişoaraGrup de flaut V-VIII - suităSolist vocal: Trocea Corina

Locve - şcoala generală,,3 octombrie,,

Suite de dansuri clasele I-IV şi V-VIII Solişti vocali: Daniele Scumpia, Ionela Gătăianţ,Alisa Stanciu, Valentina Sfera, Stefania Vereş şi Sanela ArdeleanSolişti instrumentişti: Maribel Şoşgean şi Sebastian Sam-oilă

Alibunar - şcoala generală ,,Frăţie şi unitate,,

Solişti vocali: Ramona Miloş şi Denisa Nicoleta Roşu

Grebenaţ - şcoala generală ,,Mihai Sadoveanu,,Suită de dansuri clasele I-IVgrup instrumental - fluieriSolişti vocali: Curia Mişela, Coteţ Draghiţa, Corcan Daniela, Tina Curia şi Anjeli Mari Chilom

Satu Nou - Casa de cultură ,,3 octombrie,,

Suită de dansuri clasele V-VIII - coregraf Veljko Oparnica Solist vocal: Cristina MicSolist instrumentist: Ştefan Gheorghe

Maramorac - S.C.A. ,,Maramorac,,

Suită de dansuri clasele V - VIII, coregraf Aleksandar Dju-rka

Doloave: Casa de cultură ,,25 mai,,

Suită de dansuri clasele V -VIII; coregrafi Doina Drăgilă şi Lu-cian Dănilă

Deliblata -S.C.A. ,,Paia Marganovici,,

Suită de dansuri clasele V - VIII, coregraf Lucian Dănilă

,,DAC,, - Satu Nou

Suită de dansuri clasele I -IV, coregraf Daniela Petrovici

Torac: şcoala generală ,,George Coşbuc,,

Suite de dansuri clasele I - IV şi V -VIII, coregraf Pera OcolişanSolişti vocali: Petrovici Dolores,Ana Popi, Violeta Stoiţ, Dina Grbici, Georgeta Lelea şi Gabriela Petrovici

Ovcea - S.C.A. ,,Steaua,,

Suită de dansuri clasele I - IV şi V - VIII, coregraf Carolina EviSolist vocal: Andreea Evi

Ecica - S.C.A. ,,Ştefan Ştefu,,

Suită de dansuri V -VIII, coregraf Ciprian CipuSolişti instrumentişti: Titus Ciorogar, Costel Magda şi Ge-orge damian

Mărcovăţ - şcoala generală ,,Moşa Pijade,,

Grupul vocal- instructori Drăguţa Novac şi Virgil Victoran

Râtişor - S.C.A. ,,Doina,,

Suită de dansuri clasele V -VIII, coregraf Drăgălin Jurca

OASPEŢII FESTIVALULUI

Ansamblul ,,Moraviţa,, - RomâniaS.C.A. ,,Petefi Şandor,, - VârşeţŞcoala generală ,,Moşa Piade,, - GuduriţaAnsamblul ,,Timişul,, - România

Duminică, 10 iunie 2012

Jubileul a 85 de ani al Societăţii Vânătorilor ,,Căraşul,,

şi

Jubileul a 80 de ani al Clubului de fotbal ,,Căraşul,,

Page 3: Orizonturi Costeiene numarul 4

Comunitatea locală Coştei

DIN ACTIVITATEA CONSILIULUI COMUNITĂŢII LOCALE

Rezultate vizibile, în condiţii mai grele

Proiectele pe care şi-au propus să le realizeze coşteienii în ultimii ani au fost ambiţioase şi pretenţioase, dar rezul-tatele vorbesc de la sine, astfel că putem afirma că s-au realizat multe, chiar şi în condiţii mai grele:

- În primul rând aş aminti manifestar-ea „Zilele Coşteiului”, când am marcat mai multe jubilee impor-tante, precum 650 de ani de atestare documentară a satu-lui, jubileul de 100 de ani de la înfiinţarea primei şcoli săteşti cu opt clase, jubileul

de 100 de ani de la zidirea Căminului Cultural, apoi am or-ganizat Ziua bănăţenilor de pretutindeni, iar în mod aparte amintim organizarea Marelui festival după 20 de ani. Fără doar şi poate, una din manifestările semnificative ale “Zilel-or Coşteiului 2011”, organizată în prima zi a Marelui Fes-tival, a fost lansarea “Monografiei Coşteiului, 1361-2011”, a autorilor Mariana Stratulat şi Marin Gaşpăr, apărută cu sprijinul Comunităţii locale - o realizare pe care coşteienii o meritau, o carte “care trebuie să-şi găsească locul în fiecare bibliotecă de la noi, o carte adevărată despre cine am fost, şi cine suntem...”. Am fost sprijiniţi, atât la nivel comunal, provincial, de Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române, Consulatul General, cât şi de Consil-iul Judeţean Caraş-Severin, fapt pentru care le mulţumim. Cu sprijinul primit am reuşit ca sala Căminului Cultural să devină funcţională pentru prezentarea spectacolelor. Bineînţeles, au fost realizate şi alte proiecte din domeniul infrastructurii, precum capela. Avem proiect pentru asana-rea scurgerii apei la intrare în sat şi alte proiecte pe care dorim să le realizăm în decursul acestui an. Totodată aş aminti că ne-am dat aportul la reuşita campaniilor elector-ale la nivel local, provincial şi republican. Am concurat la mai multe concursuri, şi anume: la Secretariatul Provincial pentru Agricultură în vederea amenajării a 1 km de drum pe hotar. La fel am concurat pentru a obţine un lucrător în spaţiile publice, pentru paznic pe hotare, respectiv pentru angajarea unei persoane care va îngriji persoanele bătrâne şi neputincioase. Am sprijinit Societatea Vânătorilor, unde am cumpărat geamurile. Am organizat două şedinţe pen-tru organizarea Manifestării „Zilele Coşteiului 2012”. Am participat cu două echipe culinare la Concursul de Gas-tronomie de la Moraviţa, unde am avut succese frumoase, şi am organizat în mod festiv Nedeia satului, iar cu Corul Bisericesc ne-am prezentat la Voiteg şi la Deta. Din planurile de viitor, desprindem: Amenajarea şi as-anarea intrării în sat, pentru care există proiect, asfaltarea străzilor „Mala” (400 m), „Karaška“ (500 m) şi „Ovčarska“ (50 m), asanarea podului peste Căraş, a Căminului Tin-eretului şi asanarea Şcolii Vechi, unde va fi amenajată o

sală de pomană, având în vedere faptul că în apropie-rea acesteia se găseşte capela. În ceea ce priveşte anul lăsat în urmă a fost un an împlinit, şi putem fi mulţumiţi pe deplin, iar pe viitor ne-am propus să realizăm cât mai multe proiecte în favoarea consătenilor noştri, aflăm de la Lavinel Pitic şi Marin Meici, preşedintele, respectiv vicepreşedintele Consiliului Comunităţii locale Coştei.

COŞTEIENII LA EDIŢIA A V-A A FESTIVALULUI „CEAUNUL PESCARILOR ŞI VÂNĂTORILOR -

MORAVIŢA, 2012”O zi de sărbătoare

Printre numeroşii participanţi din localităţile lim-itrofe de graniţă din România, au fost prezenţi şi „maeştri bucătari ai specialităţilor la ceaun” din Coştei. Evenimentul ca atare s-a desfăşurat în incinta Casei de Cultură – „larg deschisă din toate părţile” în strada principală prin care trece şoseaua internaţională. Juriului de specialitate în componenţa: Gheorghe Ciobanu, Alexandru Mureşan, Nicolae Moise, Adrian Baciu, Nelu Stoian şi Janoş Torok, nu i-a fost uşor să desemneze câştigătorii pe categorii, pen-tru care organizatorii au asig-urat cupe şi diplome. Primele trei premii în categoria pescar-ilor le-au ocupat echipele din Sân-Mihai - ciorbă de peşte, Coştei - zamă de peşte, pregătităde Jasmina Micşa şi Moraviţa - ciorbă de peşte. La categoria vânătorilor, premiu spe-cial a revenit echipei din Jamul Mic, cel trei premii fiind împărţite între echipele din Gaiu Mic, Clopodia şi Coştei. În jur de 300 de oameni au savurat delicioasele pre-parate, încercând, la rândul lor, să dea note gustoaselor mâncăruri. Iar atunci când la faţa locului au venit şi câţiva solişti de muzică populară, atmosfera nu putea fi altfel decât una de sărbătoare!

- În primul rând aş aminti manifestar-ea „Zilele Coşteiului”, când am marcat mai multe jubilee impor-tante, precum 650 de ani de atestare documentară a satu-lui, jubileul de 100 de ani de la înfiinţarea primei şcoli săteşti cu opt clase, jubileul

Echipa din Coştei la festivalul de la

Moraviţa

Marin Meici

Lavinel Pitic

Page 4: Orizonturi Costeiene numarul 4

NEDEIA SATULUIPe măsura evenimentului

Consiliul Comunităţii Locale din Coştei, în colaborare cu: Bi-serica Ortodoxă Română, Şcoala Generală „Coriolan Doban“, S.C.A. „Mihai Eminescu“, Clubul Sportiv „Căraşul“ şi Asociaţia Vânătorilor, au organizat joi, pe 24 mai a.c., Nedeia satului, care de trei ani consecutiv se desfăşoară sub ge-nericul „Revenim la tradiţii“. Anul acesta sărbătoarea coşteienilor a fost marcată într-un mod mai deosebit, printr-o serie de evenimente care s-au deru-lat pe tot parcursul zilei. Aşadar, înainte de masă, pe terenul din partea de sat denumuită „Cureche“ s-a desfăşurat Turneul de Minifotbal „Dollines” - ediţia a V-a, iniţiat de dr. Aurică Lupei de origine din Coştei, domiciliat în Timişoara, care a fost şi sponsorul principal al manifestării, la care victoria a revenit Echipei „Voiteg” din România.

Pentru premianţi au fost asigurate diplome şi cupe, iar domnului Lavinel Pitic, preşedintele Conisliului Comunităţii locale din Coştei, i-a revenit placheta pentru sprijinul necondiţionat pe care-l acordă în fiecare an, la organizar-ea turneului. Dumnealui la rândul său, a acordat o diplomă specială lui dr. Aurică Lupei, în semn de mulţumire şi re-spect pentru tot ceea ce face pentru satul său natal. Aşa cum se cuvine în astfel de ocazii, coşteienii i-au invitat şi pe oaspeţii dragi din mai multe localităţi din România, oficialităţi din Comuna Vârşeţ, dar şi reprezentanţii satelor învecinate de la noi. După masă, a avut loc un program cultural-artistic bogat şi variat, la sala Căminului Cultural. Coşteienii au trăit clipe candide alături de formaţiile de dansatori ale societăţilor culturale „Mihai Eminescu” din Coştei, instruite de Georgel Micşa, „Luceafărul” din Vârşeţ şi „Ion Bălan” din Iablan-ca, instruite de Marina, Zoe şi Drăgălin Jurca. În program au evoluat soliştii vocali şi instrumentişti: Nelu Iencea, Gabriel Ivaşcu, Marina Jurca, Mirabela Ţera, Ionela Barbu şi Vioreaua Savu. Coşteienii şi de data aceasta au avut oaspeţi din România, şi anume, Ansamblul „Voitegeana” din Voiteg. A urmat veselia comună de care s-au ocupat solista vocală Mona Lisa Sufan din România şi tradiţionala horă de nedeie, care a durat până târziu în noapte.

MAESTRUL GHEORGHE ZAMFIR, A CONCERTAT LA COŞTEI

„Aici este sufletul românesc!” În seara zilei de 19 aprilie a.c., Gheorghe Zamfir, regele neîntrecut al naiului care a fermecat întreg mapa-mondul, împreună cu Orchestra „Rapsodia Bănăţeană”, a susţinut un concert extraordinar, în Sala Căminului Cul-tural din Coştei.Evenimentul a fost organizat de Asociaţia Românească „Victoria” din Vârşeţ, în colaborare cu Asociaţia Civică „Ba-natic-Art” şi s-a desfăşurat sub auspiciile Secretariatului Provincial pentru Cultură şi Informare Publică şi a Primăriei Vârşeţ. Din discursul pe care l-a adresat marele maestru coşteienilor, desprindem: - Localitatea voastră datează de 650 de ani! Eu vă doresc să marcaţi încă de 600 de ori, tot atâtea jubilee. Aici este sufletul românesc... În continuare, melodiile pe care le-a interpretat cu multă dibăcie, nu a lăsat pe nimeni indiferent, fiind răsplătit prin aplauzele frenetice ale numerosului public. Iar în fi-nal, Lavinel Pitic, preşedintele Consiliului Comunităţii lo-cale şi Viorel Bălăgean, preşedintele S.C.A. „Mihai Emi-nescu”, şi-au exprimat bucuria că un astfel de eveniment a fost organizat în satul lor şi au acordat Plachetă de merit maestrului Zamfir pentru contribuţia adusă la păstrarea şi afirmarea culturii naţionale, de aceiaşi recunoştinţă având prilejul să se bucure domnii Milorad Đurić, secretarul pro-vincial pentru cultură şi Čedomir Živković,preşedintele Comunei Vârşeţ.

Comunitatea locală Coştei

Coşteienii la biserica din Deta

Maestrul Gheorghe Zamfir pe scena din CoşteiIasmina Micşa

Page 5: Orizonturi Costeiene numarul 4

Societatea cultural artistică ,,Mihai Eminescu,,

SOCIETATEA CULTURAL ARTISTICĂ „MIHAI EMINESCU”

Mândri de cele realizate La 10 ianuarie a.c., membrii S.C.A. „Mihai Emi-nescu” s-au întâlnit pentru a analiza perioada parcursă de un an de zile, respectiv pentru alegerea Comitetului de conducere, adoptarea Programului pe anul în curs şi a modului de organizare a tradiţionalei întâlniri de pe 2 februarie. Din raportul prezentat de Viorel Bălăgean care a fost adoptat în unanimitate, reiese că secţia de folclor, soliştii vocali şi instrumentişti, orchestra, fanfara şi Trupa de Teatru „Neica”, şi-au îndeplinit şi realizat cele propuse. Aşa de pildă în anul 2011 membrii societăţii au evoluat în repetate rânduri pe scenele de la noi şi din România, cu prilejul organizării unor festivaluri şi manifestări ocazion-ale, marcând totodată şi câteva jubilee importante pentru satul nostru şi găzduind Marele Festival. La funcţia vicepreşedinte a fost numit dr. Savu Marius, iar la funcţia de preşedinte a fost reales Viorel Bălăgean,

care cu acest prilej ne-a menţionat următoarele: - Anul acesta, primii care au avut onoarea de a urca pe scenă au fost micii dansatori ai societăţii noastre instruiţi de coregraful Georgel Micşa, care ne-au reprezentat în cadrul competiţiilor comu-nale, la Sala Teatru-lui Naţional „Sterija”. Cele două grupuri de

dansatori s-au prezen-tat şi pe scena Căminului Cultural din Coştei, de Nedeia satului, iar totodată vom avea prilejul să-i vedem pe scenă şi la Festivalul Copiilor, în programul competitiv. Jubileul de 130 de ani de activitate teatrală la Coştei l-am mar-cat aşa cum se cuvine, cu două piese de teatru, şi am reuşit să scoatem de sub tipar o carte în care am cuprins ultima perioadă de activitate teatrală. Fanfara, dirijată de Petru Purenda, împreună cu solistul vocal Vasile Borca, a imprimat un CD cu muzică populară, în studioul Postu-lui de Radio „Victoria” din Vârşeţ al cărui preşedinte este domnul Ioan Tudoran. Alături de fanfara au fost şi Nelu Iencea, dirijorul Orchestrei satului,clarinetistul Marcel At-nagea şi producătorul muzical Octavian Tudoran, care i-au sprijinit din plin. Deci, toate secţiile Societăţii noastre au realizat succese frumoase. Iar faptul că am organizat aşa cum se putea mai bine Marele Festival ne-a determinat să găzduim şi Festivalul Copiilor. Ştim cu toţi că acest festi-val, în ultima perioadă nu a mai fost organizat. Iar noi ne dorim să ne vedem copiii noştri pe scenă, să le transmitem dragostea faţă de folclor şi tradiţia românească, pentru că lor le aparţine viitorul. Doresc ca şi pe această cale să aduc cuvinte de

mulţumire tuturor membrilor societăţii noastre, coregrafu-lui, regizorului, dirijorilor, sponsorilor şi tuturor acelora care au contribuit la realizarea succeselor de până în prezent, a ţinut să menţioneze domnul Bălăgean în încheiere. Menţionăm că dumnealui îndeplineşte şi funcţia de preşedinte al Comitetului local de organizare a Festivalului de Folclor Românesc al Copiilor din Voivodina.

130 DE ANI DE ACTIVITATE TEATRALĂ LA COŞTEI

În seara zilei de 28 aprilie a.c., cu prilejul marcării a două mari jubilee: 130 de ani de activitate teatrală la Coştei şi 40 de ani ai „Zilelor de Teatru ale Românilor din Voivodina”, coşteienii au organizat în aceiaşi zi trei eveni-mente deosebite – lansarea cărţii-broşuri „Trupa de teatru „Neica” 2008-2012”, contribuţii la monografie, a autorilor Mariana Stratulat, Viorel Bălăgean şi Ionică Adam, apărută sub egida C.P.E. „Libertatea”, şi prezentarea a două piese de teatru, una pentru copii şi una pentru adulţi.

LANSAREA CĂRŢII „TRUPA DE TEATRU „NEICA” 2008-2012” CONTRIBUŢII LA MONOGRAFIE

Ultimii cinci ani de activitate, între două coperţi!

Lansarea cărţii amintite s-a desfăşurat într-una din încăperile Căminului Cultural, complet reamenajată şi împodobită cu diplomele şi recunoştinţele, cucerite de S.C.A. „Mihai Eminescu” de-a lungul aniilor. Evenimentul a fost inaugurat de către Viorel Bălăgean, după care, despre carte a vorbit Mariana Stratulat, menţionând următoarele: „Ne dorim ca astfel de contribuţii, în care să fie cuprinsă ultima perioadă de activitate teatrală la Coştei să apară periodic, spre a uşura astfel munca generaţilor tinere care vor dori să cunoască şi să scrie despre satul lor. Sperăm din tot sufletul că vor veni şi vor continua şi alţii munca noastră”. Monica Boldovină Bugle, în calitate de recen-zent, a ţinut să evidenţieze că ansamblul de teatru al ama-torilor din Coştei urmăreşte un singur interes şi el este unul nobil în sistemul valorilor umane: dragostea de a crea, de a face teatru, de a fi pe scenă”. Aşa cum e firesc, celor prezenţi s-a adresat şi Vasa Barbu, redactorul Editurii „Libertatea”, din cuvântarea căruia desprindem următoarele: „Slujitorii Thaliei din Coştei sunt o dovadă grăitoare că se poate persista şi mereu pro-gresa în misiunea de a face cultură. Ei prezintă un exem-plu pentru colegii lor în ale teatrului din alte localităţi, căci sunt puţine satele de la noi care beneficiază de astfel de opere livreşti valoroase”.

ne-a menţionat următoarele: - Anul acesta, primii care au avut onoarea de a urca pe scenă au fost micii dansatori ai societăţii noastre instruiţi de coregraful Georgel Micşa, care ne-au reprezentat în cadrul competiţiilor comu-nale, la Sala Teatru-lui Naţional „Sterija”. Cele două grupuri de

Viorel Bălăgean

Aspect de la lansarea cărţii

Page 6: Orizonturi Costeiene numarul 4

Societatea cultural artistică ,,Mihai Eminescu,,

PREMIERA SPECTACOLULUI „NĂPASTA” DE I.L. CARAGIALE

În anul jubiliar, un spectacol pe măsură

În „Anul Caragiale”, era firesc ca şi amatorii din Coştei, să pună în scenă un spectacol de Caragiale. Iar la în-trebarea: – De ce chiar „Năpasta”?, răspunsul este pe cât se poate de simplu: - Pentru că în urmă cu patru dece-nii, la prima ediţie a „Zilelor”, actorii amatori din Coştei au prezentat chiar această piesă de teatru. Am avut prilejul să urmărim un spectacol dramatic de mare autenticitate, cu profunde semnificaţii etern umane, stări, emoţii, încrâncenări... Tristeţea şi dorinţa răzbunării pe care le-a demonstrat Anca, brutalitatea şi sentimentul remuşcării, prezente la Dragomir, onsetitatea lui Gheo-rghe, dar mai ales chinul, delirul şi finalul tragic a lui Ion, de parcă au fost simţite şi trăite pe viu. Aplauzele frenetice la scenă deschisă dovedesc că am asistat la un spectacol reuşit din toate aspectele, iar actorul serii, la diferenţă de mici nuanţe a fost proclamat, Viorel Bălăgean.

Distribuţia: Violeta Borca (Anca) Viorel Bălăgean (Dragomir) dr. Marius Savu (Ion) Iacob Băiece-Todor (Gheorghe) Ion Micşa şi Cornel Borca (cetăţeni)

Regie: Ion Omoran-Cliţu Scenografie: Ionică Adam Lumini şi muzică: Georgel Micşa şi Alexandru OmoranCoordonator: Viorel Bălăgean.

SPECTACOLUL „VISUL DIANEI” DE MARIANA STRATULAT

Şi micii actori coşteieni, au onorat evenimentul

Micii actori coşteieni au prezentat spectacolul „Visul Dianei”, în premieră, pe 28 aprilie a.c., la sala Căminului Cultural din localitatea lor. Apoi s-au îndreptat spre ţara vecină, România, unde au prezentat acelaşi spectacol în faţa eleviilor din două localităţi româneşti: Stamora germană şi Moraviţa. Ca surpriza să fie mai mare, la o perioadă relativ scurtă de timp, au fost invitaţi în studioul televiziunii regionale „Banat” din Vârşeţ, iar în preajma vacanţei de vară, au prezentat spectacolul şi la Şcoala din Straja, unde la fel au trăit clipe de delectare sufletească. „Visul Dianei”, spectacolul de debut al ziaristei Mari-ana Stratulat, în calitate de regizoare, este o lecţie de ef-fort şi de entuziasm pragmatic. Povestea este palpitantă,

pe care autoarea, evident purtată de o energie creatoare nemărginită şi neţărmuită dragoste faţă pentru copii, a reuşit să pună în scenă un spectacol reuşit”, consemnează săptămânalul „Libertatea”, în urma premierei de la Coştei. Iar, povestea nu se încheie aici, pentru că Diana va continua să viseze…

Distribuţia:Amelia Bălăgean (Diana, fetiţa alintată)Viorel Tăicuna (Andrei, fratele Dianei, o jucărie şi Magicianul)Eugenia Prodan (Păpuşa frumoasă)Larisa Stratulat (Păpuşa cuminte)Cristina Sueranovici (Îngerul, Păpuşa isteaţă)Emanuel Tăicuna (Robotul, jucăria Dianei şi Spaiderman, jucăria lui Andrei)

Regie: Mariana Stratulat Scenografie: Ionică Adam; Muzică şi lumini: Georgel MicşaCoordonator: Viorel Bălăgean

Trupa de teatru ,,Neica,,

Micii actori ai trupei ,,Neica,,

Fanfara S.C.A. ,,Mihai Eminescu,,

Dansatorii mici ai S.C.A. ,,Mihai Eminescu,,

Page 7: Orizonturi Costeiene numarul 4

Asociaţia Vânătorilor ,,Căraşul,, - Coştei

ASOCIAŢIA VÂNĂTORILOR „CĂRAŞUL” DIN COŞTEI

La 85 de ani de existenţă şi activitate neîntreruptă

La ora actuală, Societatea Vânătorilor „Căraşul” numără 60 de membri dintre care 9 sunt stagiari (de la 5 până la 16 ani) şi 4 membri de onoare. Face parte din Asociaţia Vânătorilor „Căraşul” cu sediul la Coştei, căreia îi sunt afiliate societăţile de vânători din cinci sate: Straja, Voivodinţ, Mesici, Sălciţa şi Iablanca. Funcţia de preşedinte o îndeplineşte Titu Craiu, iar secretar este Ionică Sava. Şefi de grupă sunt: Ionică Sava, Miluţă Roxa, Fortuz Marinică, Marian Pavlović, Aurelian Străin, Bălăgean Ionică şi Saidl Jovan.

Scurt istoric: Începuturile organizării activităţii vânătoreşti la Coştei, deşi foarte vechi, s-au materializat abia în anul 1927, prin constituirea primei societăţi autentice de vânătoare, la inţiativa entuziaştilor din timpurile acelea: Niţă Novac, Ovidiu Maluş, Valeriu Ursu, Trăian Bălica, Ion Laza, Almăjan Lazăr şi Ion Pită, pe care îi puteţi vedea în fotografia alăturată. În anul 1937, Aurel Laţcu, cel mai înstărit om din sat, a cumpărat hotarul de vânătoare şi l-a dat în arendă vânătorilor. Totodată, aceasta a îndpelinit şi funcţia de preşedinte a Asociaţiei Vânătorilor din Coştei, până în anul 1946, când situaţia a început să se schimbe. Funcţia de preşedinte, de-a lungul aniilor a mai fost îndeplinită de: Ionel Cugia-Lăcustă, Gheorghe Mirca, Ioniţă Colojoară, Ion Berlovan, Aurel Pitic, Adam Sonca, Axentie Uzoni, To-dor Imbroane, Marinică Ţârnilă, dr. Tiberiu Cugia şi actualul preşedinte, Titu Craiu.

Realizări, acţiuni, “serile vânătoreşti”…

Terenul de vânătoare al S.V. „Căraşul” se extinde pe o suprafaţă de 4500 ha. În terenurile de vânat se vânează fazani, iepuri, vulpi, căprioare, mistreţi, iar în timp de iarnă, raţe şi gâşte sălbatice. Şi tot în timp de iarnă, vânătorii se îngrijesc cu regularitate de hrănirea animalelor sălbatice, organizând tradiţionala „haică” la mistreţi şi căprioare, care se încheie cu „Seara vânătorească”. De la preşedintele Titu Craiu aflăm că cea mai atractivă este vânătoarea de mistreţi. Planul de vânătoare pe anul acesta le permite să împuşte 15 mistreţi, patru ţapi, cinci căprioare, 100 de iepuri şi 270 de fazani: - Una dintre cele mai reuşite activităţi de vânătaore pe care am avut-o a fost în toamna anului 2009, când cei 31 de vânători prezenţi au reuşit să împuşte 42 de iepuri. Aşa ceva nu s-a mai întâmplat în ultimii 30 de ani, afirmă interlocutorul nostru, iar dovadă pentru aceasta este poza alăturată. Mai aflăm că în urma acestei acţiuni reuşite au fost organizate două „Seri vânătoreşti”, cu gulaş de carne de iepure, pregătit de vânători. - În vara anului 2011 am primit aproximativ 230 de pui de fazani cu care ne-am îmbogăţit terenul de vânătoare. Totodată, ţin să evidenţiez că am întreprins şi unele lucrări din domeniul infrastructuri: am reamenajat in-teriorul şi faţada Căminului Vânătorilor şi acoperişul aces-tuia. S-a pus faianţa, şi am introdu sistemul de canalizare, lucrări realizate cu surse proprii. Iar, cu sprijinul Consiliu-lui Comunităţii locale am schimbat geamurile. Încăperile Căminului au fost decorate cu trofeele donate de membrii noştri, precum şi cu un tablou mare comun al membrilor. Aş evidenţia colaborarea bună cu Consiliul Comunităţii Lo-cale, cu Clubul Sportiv „Căraşul” şi cu S.C.A. “Mihai Emi-nescu”. Pe viitor, ne-am propus să construim o încăpere frigorifică, unde să păstrăm tot ceea ce se vânează, până la aprobarea medicului veterinar, a ţinut să evidenţieze in-terlocutorul nostru. De la secretarul Ionică Sava aflăm că pe data de 6 noiembrie, vânătorii din Coştei au realizat o emisiune pen

Page 8: Orizonturi Costeiene numarul 4

Asociaţia Vânătorilor ,,Căraşul,, - Coştei

tru RTV “Voivodina”, sub denumirea “Goana la mistreţi”. În ultimul timp, accentul se pune pe “Vânătoarea tursitică”, având în vedere poziţia geografică a Coşteiului, care este favorabilă pentru dezvoltarea acesteia. Pornind în această ordine de idei, vânătorii noştri au fost vizitaţi de colegii lor din Gornji Milanovac, Belgrad şi Zrenjanin. La fel au avut şi oaspeţi din România.

Titu Craiu (n. 09. 03. 1962), preşedintele A.V. “Căraşul” Coştei: În anul 1980, a devenit membru în cadrul Asocieţie Vânătorilor, unde datorită angajamentului său, a îndeplint pe rând mai multe funcţii responsabile: casier, paznic de vânătoare, secretar şi preşedinte în două mandate. A fost activ şi pe tărâm sportiv. În cadrul Clubului Sportiv “Căraşul” a îndeplint funcţia

de preşedinte în perioada anilor 1994 – 98, în timp ce Ionică Sava la fel se afla la funcţia de secretar. Titu şi-a lăsat amprenta şi în cultură, fiind de-a lungul anilor, mem-bru în Comitetul de organizare, secretar şi vicepreşedinte al S.C.A. “Eminescu”. Iar o perioadă de timp, a fost şi membru în Consiliul Comunităţii locale din sat.

Ionică Sava (n. 20. 03. 1070), secretar: Este angajat la Ban-ca “Erste” din Vârşeţ, la un post responsabil ce necesită concentrare deplină, astfel că după serviciu, pentru Ionică, vânătoarea reprezintă o adevărată relaxare. Iar totodată, după cum ne-a mărturisit, este şi o mare pasiune a sa. Ionică a devenit membru al Asociaţiei Vânătorilor în anul 1990, iar la funcţia de secretar a fost nu-mit în anul 1991. A activat cu succes şi în cadrul Clubului Sportiv “Căraşul”, în perioada anilor 1996 – 2001. O altă pasiune a lui Ionică a fost şi teatrul, unde la fel s-a descurcat foarte bine. Nouă nu ne rămâne decât să le felicităm jubileul şi să le urăm mult succes pe viitor.

Curiozităţi: Cel mai învârstă membru al Asociaţiei Vânătorilor din Coştei este Milă Roxa, născut în anul 1930. Iar cel mai tânăr, strnepotul acestuia, Adrian Roxa, care are doar 7 ani. Vânătoarea este o mare pasiune în familia Roxa şi se transmite din generaţie în generaţie.

Cel mai vârsnic şi cel mai tânăr vânătorMilă şi Adrian Roxa

Page 9: Orizonturi Costeiene numarul 4

Clubul de fotbal ,,Căraşul,, - Coştei

80 DE ANI AI FODBALULUI COŞCIANŢDin albumul cu amintiri

Am fost rugat, ca împeună cu domniile voastre, să răsfoim din albumul cu amintiri. Coşcienţî, care sunt întot-deauna cu braţele deschise, cu mottoul „veniţi, veniţi în sânul nostru” se aprind, deseori, pentru o nimica toată, dar tot atâta de repede se stinge acest „foc de paie”. Atunci, însă, când sămânţa bună prinde rădăcini, cu greu poate fi smulsă, iar noi ştim bine să o păstrăm şi înobliată să o lăsăm urmaşilor. În această ordine de idei, putem vorbi şi despre sportul rege – fodbalul la Coşcei.

Deseori mi-am pus întrebarea de ce fodbalul este cel mai popular sport sau cum afirmă englejii: „că fodbalul este cel mai important lucru secundar”!. O maximă sună: „Sportul însemană fodbal şi alte sporturi”, sau dacă vreţi şi mai pre-cis, un alt popor cu sânge latin, spanioli, au clasificat spor-tul în următorul fel: pe locul întâi este fodbalul, pe locul doi este fodbalul, pe locul trei este fodbalul, apoi există câteva locuri goale şi urmează celălalte sporturi. Să vă reamin-tesc, Coşceiul a abandonat competiţiile la tenis de masă în divizia Voivodineană a fostei Jugoslavi, în urma promovării echipei de fodbal în divizia Banatului! Poate că am primit răspunsul la dilemă. Voi încerca cu aceste câteva gânduri, pline de sin-ceritate, să Vă reamintesc de generaţiile de fodbalişti, dar nu voi aminti nici un nume, nu doresc ca în această zi măreaţă cineva întâmplător să fie uitat. Suntem tot mai puţini la număr, mai împrăştiaţi, mai certaţi, mai batjocori-tori, mai convinşi că noi suntem cei mai importanţi şi cei mai deştepţi. S-au considerat la fel şi cei din prima generaţie a fodbalului coşcianţ? Să le citim gândurile, pentru că istoria nu începe cu generaţiile actuale, ci chiar a început cu ei. Cine a adus prima minge, din ce a fost confecţionată, cum sa desfăşurat primul meci, au avut ghete sau opinci, numărul spectatorilor, primele înjurături ale suporterilor, rămân pentru cronicarul de astăzi poate o enigmă. În schimb, mulţumiri şi felicitări predecesorilor. Apelez pe această cale la toţi cei care deţin fotografii, documente din presa vremii, sau care din cele auzite îşi mai amintesc de începutul fodbalistic, să le împărtăşească cu actuala conducere, pentru a se pregăti o monografie a fodbalului coşcianţ. Ce a fost fodbalul pentru pentru coşcienţ, vorbesc întâmplările – anegdote. Părea un lucru normal ca toţi nuntaşii să mearga la meci în „Mlacă”, să se întârzie cu

masa festivă de prânz şi apoi toată „Mlaca” la nuntă. Fap-tul că un flăcău la rugat pe antrenor să joace pentru prima echipă, sub pretextul „că este timpul să se însore”, vorbeşte de însemnătatea de-a fi fodblasit la Coşcei. Păcat că un cronicar nu le-a consemnat să nu fie date uitării. Echipa poartă numele „Căraşul”, acel râu ce şerpuieşte lin prin hotare, dar ştie să fie şi „atât de dur şi să sară cu gionul” când ne inundă terenul. Şi tocmai, precum „Boruga” noastră inundează şi se retrage (ajutată sau dezavantajată de „Jiplea”), tot aşa şi Coşceiul a avut succese mai mari sau mai mici, în dependenţă de generaţiile care sau perin-dat pe terenul din „Mlacă”. Amintirile frumoase şi pritenia stabilită rămân. Fiecare generaţie a stabilit legături cu alte localităţi, fie din ţară, fie din străinătate. Şi poate chiar la acest capitol aproape că nici o localitate românească din Banat nu a stabilit asemena prietenii. Dacă au şi fost con-flicte pe teren, odată cu fluerul arbitrului de sfîrşitul meciu-lui, la un păhăprel de vin sau la o „beirică” tema fodbalului uşor a fost depăşită şi schimbată cu „de-ale gurii”. Oricum, fiecare generaţie a avut o poveste proprie, şi-a avut farmecul şi specificul său. Prima generaţie, cea din anii 30, aceea care a început tradiţia fodbalistică niciodată nu trebuie uitată. Trebuie glorificată pentru primul pas şi pregătit un tablou al primilor fodbalişti cu toate „amănuntele necesare”. Cu toate că nu există documente că au jucat vreun meci oficial în timpul războiulul al doilea mondial, vre-ţi să credeţi că nu au aler-gat după minge 4-5 ani! Rămâne în seama d-voastră. Generaţia a doua, cei de după al doilea război mondial şi până la începutul anilor 60., ai secolului trecut, au con-tinuat tradiţia începută. Chiar din acestă perioadă nu se dispune de documente, în schimb mai sunt mulţi în viaţă şi sperăm, cu ajutorul lor să completăm acest gol. Am auzit şi eu poveşti frumoase şi anegdote, care trebuie consem-nate.

Cu generaţia a treia, generaţia anilor 60. ai secolu-lui trecut, apar şi primele rezultate demne de menţionat. Meciurile de fodbal au devenit un eveniment de primă importanţă, iar numărul spectatorilor deseori a depăşit 1.000. În anul 1963, Coşceiul a găzduit finala „Cupei Libertăţii”. Jucătorii de la Căraşul, au depus armele, în urma prelungirilor, în faţa sărcienţilor. Succesul s-a rep-etat şi un an mai târziu, când în meciul final desfăşurat la Seleuş, gazdele sau dovedit a fi mai bune. La începutul anilor 70, se reorganizează sportul în sat şi se înfinţează Clubul Sportiv „Căraşul” cu mai multe secţii. Apare generaţia a patra a fodbaliştilor coşcianţ. Echipa se

Page 10: Orizonturi Costeiene numarul 4

Clubul de fotbal ,,Căraşul,, - Coştei

întrece în divizia comunală şi în câteva rânduri a fost la un pas de promovare în divizia Banatului. Apogeul generaţiei a fost în anul 1981, când în finala „Cupei Libertăţii” la mini fodbal, încă odată se mulţumesc cu medalia de argint, iar sărcienţii consemnează o nouă victorie. Important este, că deja de atunci, pe terenul din Mlacă, apar nişte puşti noi, talentaţi, care se includ în pri-ma echipă. Rezultatele nu au lipsit. Trei ani mai târziu, în 1984, la turneul final, organizat la Coşcei, se cucereşte primul titlu de campion la „Cupa Libertăţii”, după ce sau dovedit fi mai buni decât fodbaliştii din Sân Ianăş. Suc-cesul se repetă şi în anul 1991, când la Torac, în meciul final a fost surclasată echipa din Iancaid cu scorul de 5 la 0. Cât de superiori au fost jucătorii de la Căraşul, vorbeşte şi faptul, că la acest turneu final, coşcienţî au fost desenaţi drept: cel mai bun fodbalist, portar şi golgheter. Şi pe drept a fost aceasta, generaţia a cincea a fodbalului coşcianţ, cea mai bună, o putem pe considera generaţia de aur. S-a promovat într-o divizie superioară, au fost câştigate multe turnee ocazionale, sa jucat finala Cupei fostei Jugoslavii pe teritoriul comunei Vârşeţ, a fost cucerită „Cupa Libertăţii” şi în concurenţa veteranilor. Acestă generaţie a întors toate „datoriile pe gazonul verde” ale fostelor generaţii. Au fost învinse echipele din Vârşeţ, Plandişte, Biserica Albă, Sărcia, etc, etc. A fost un timp când terenul din „Mlacă” a fost „fortificaţie” care nu s-a putut cuceri. La meciuri au fost şi peste 1.000 de spectatori veniţi din toate localităţile din împrejur. Generaţia actuală are o mare responsabilitate – de-a păstra şi a continua munca şi rezultatele predeceso-rilor, de a-i respecta pentru tot ceea ce au realizat, iar foştii fodbalişti au obligaţia să le asigure cadrul necesar şi iscusinţa acumulată de ani în şir, pentru că au jucat coşcienţî şi pentru alte echipe în divizii superioare dar şi pentru selecţionata „Cupei Libertăţii”. Fodbalul se joacă din plăcere şi necesitate sufletească, dar se joacă şi pentru suporteri. La rândul lor, ei sunt o poveste aparte şi nimeni nu se pricepe în fodbal precum coşcienţî. Sunt dezamăgiţi şi dacă conduci cu 5 la 0 şi ai ratat o ocazie ideală. Arbitri sunt înjuraţi chiar şi atunci când arbitrau corect: de la mamă la mătuşă peste carul cu boi şi până la babă.

În pofida comentarilor de „gust prost”, ele sunt încă o dovadă clară de bogăţie a limbii române şi la acest capitol. Îmi sună şi acum o expresie: „...tot peste poartă, dar puşcă pe jos că nu trece pe sub poartă...baba ta”. Îm schimb, echipele adversare, au fost întotdeauna respecate şi aplaudate în limitele ferplayului. Au ştiut să răsplătească succesele şi nu miră faptul că în deplasare au urmărit echipa şi 100 de suporteri. Familile care nu au dat cel puţin un fodbalist – se pot enumera pe degetele mâinilor. Marea majoritate de jucători au fost crescuţi în propria pepenieră, dar pentru Căraşul au evoluat şi unii din alte localităţi, care nu trebuie uitaţi şi cărora trebi mulţumit. Sunt şi mulţi alţii care trebuie astăzi, şi nu numai, menţionaţi şi amintiţi pentru tot ceea ce au dat fodbalului coşcianţ. Toţi aceea care au pus o mică pietricică în mozaic: - cei care au pregătit adminstraţia, cei care au însemnat terenul, cei care au pus trăsura şi calul, tractorul şi remor-ca, maşina, autobusul la dispoziţie, fanfara când a aşteptat oaspeţii, fetele care au înmanat flori, suporterii care dese-ori sau certat cu nevasta că trebuiau să părăsească ves-eliile, foştii fodbalişti plecaţi din satul natal, care nu uită să-şi ajute echipa preferată, etc. Şi închei cu un gând. Fodbalul este un sport colec-tiv, realizarea unor deziderate presupune o prietenie, cunoaştere şi conveţuire sufletească între jucători pe deoparte, şi o cooperare bună şi respect faţă de conduce-rea echipei. Pentru o echipă de fodbal ai nevoie de jucători, de flăcăi. În Banatul nostru, într-o localitate românescă sau născut jucători de tenis de masă, alta a dat sportu-lui naţional membrii la lupte greco-romane, alta la volei, alta la canotaj, iar la Coşcei dacă nu s-a născut deja, se va naşte un fodbalist de talie. Dragi mei, face-ţi mai mulţi copii, n-are importanţă, să ne vină şi gineri, poate că o să fie în sfârşit şi fodbalişti printre ei! Trăiască „Căraşul” la mulţi şi, şi mai mulţi ani!

Coştei, 10 iunie 2012 Mr. Marcel Drăgan

Actuala echipă a C.F. ,,Căraşul,,

Page 11: Orizonturi Costeiene numarul 4

Şcoala elementară ,,Coriolan Doban,,

ŞCOALA ELEMENTARĂ „CORIOLAN DOBAN”

Cu încredere şi optimism

Şcoala Generală „Coriolan Doban” din Coştei este singura şcoală cu opt clase în Comuna Vârşeţ, unde învăţământul se desfăşoară doar în limba română. Această şcoală dispune de un despărţământ detaşat la Voivodinţi. La ora actuală, funcţia de director al Şcolii o îndeplineşte profesorul Mircea Boldovină, de la care aflăm că problema cea mai mare este numărul eleviilor ce scade continu: - Anul acesta, în clasele I-VIII, sunt înscrişi 85 de elevi, din-tre care 75 de elevi în clasele I-VIII, la Coştei, şi încă 10 elevi la despărțământul de la Voivodinţ. La Coştei, în clasa I sunt înscrişi 10 elevi, iar la Voivodinţ doar 2. Să amintim şi grădiniţa din Coştei, unde în momentul de faţă avem 5 copii, iar la grădiniţa din Voivodinţ 3. Numărul mic de elevi

a dus la combinarea claselor I-IV la Voivodinţ. Procesul de activitate al şcolii se bazează pe munca educativ-instructivă, păstrarea limbii şi a tradiţiilor poporu-lui şi pe toleranţa între membrii societăţii, iar în cadrul acesteia activează mai multe secţii, precum sunt secţia de muzică şi folclor, de limba română, de arte plastice. De altfel, se participă la toate Olimpiadele organizate de Ministerul Învăţământului, unde elevii se situează pe lo-curi de frunte, ceea ce dovedeşte că în această şcoală se munceşte serios. Nu a fost manifestare culturală locală, comunală, provincială, sau republicană, unde să nu fi fost prezenţi şi elevii din Coştei.

Amintim câteva dintre realizări din domeniul infrastruc-turii, şi anume: procurarea mobilierului şcolar în valoare de 494.420,00 de dinari, sursele financiare fiind alocate de Primăria Vârşeţ, care a sprijinit cu suma de1.488.093,28 de dinari o altă investiţie importantă - izolarea pentru umezeală la Voivodinţ. C.N.M.N.R. a alocat suma de 100.000 de dinari, pentru procurarea unui laptop şi a unui proiector. În vara anului trecut, a fost marcat Centenarul Şcolii, printr-o serie de evenimente care s-au desfăşurat pe tot parcursul zilei. Elevii şi cadrele didactice au fost incluşi în Proiectul transfrontalier ce s-a desfăşurat sub auspici-ile Comunei Vârşeţ, împreună cu Liceul din Reşiţa. Unii elevi au participat la „Colonia literară” organizată la Dunele de Nisip al Deliblăţii. În perioada 3-10 octombrie 2011 a fost marcată „Săptămâna copilului”, pe data de 11 august a fost marcată în mod festiv Ziua Şcolii, elevii clasei a VIII-a au participat la „Târgul de orientare profesională”, în şcoală au fost organizate predări pe diferite teme: ig-iena, aids, vicii, boli care crează dependenţă... În preajma sărbătorilor de iarnă, Teatrul Național Sterija a prezentat un spectacol pentru copii, iar cu prilejul Jubileului Revistei „Bucuria copiilor” celor mai merituoşi elevi le-au fost acor-date diplome şi recunoştinţe. A fost organizat tradiţionalul Bal-mascat cu premii, şi tot în mod festiv a fost marcată Ziua Sfântului Sava. Elevii şcoli au participat la diferite competiţii: de limba franceză, istorie, baschet, recitatori, fotbal, altetism, la „Olimpiada de Limba Română”, la Cupul „Dušan Heđeši”, Turneul de Mini-fotbal „Dolines”, la „Cupa şcolarilor” şi peste tot au înregistrat succese frumoase. Dar, în mod aparte le va rămâne întipărită în minte ziua de 26 mai a.c., când au mers împreună în excursie la Jagodina, unde au trăit clipe de neuitat.

Orizonturi Coşteiene, Iunie 2012 Redactor şef - Mariana Stratulat Tehnoredactarea computerizată - Ionică Adam Redacţia - Mr. Marcel Drăgan,Viorel Bălăgean, Lavinel Pitic,Selejan Coriolan,Titu Craiu

Acest număr a apărut cu sprijinul: Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, Marelui Festival de Folclor al Românilor din Voivodina - R. Serbia, S.C.A ,,Mihai Eminescu,, Comunităţii locale Coştei, Asociaţiei Vânătorilor şi Clubului de fotbal ,,Căraşul,, - Coştei Tipografia - TULI Vârşeţ, 300 exemplare

Page 12: Orizonturi Costeiene numarul 4