CULALocatie:

- intre Dunare si M tii Carpati

- in dreapta Oltului disparand treptat in Muntenia *1

Semnificatii:

- reprezinta marturia luptelor duse de olteni impotriva bandelor de jefuitori turci in sec. XVII,XVIII si inceputul sec. XIX

- reprezinta forma cea mai originala de locuinta din Oltenia *2

Definitii:

1. locuinta vechilor boieri gorjeni cu forma de turn (Al. Stefulescu)*3

2. turn de locuit (Teohari Antonescu)*4:- cu poarta de intrare, cand jos, cand mai sus;

- avand metereze;

- avand mai multe etaje si la ultimul nivel un cerdac, foisor larg cu streasina plecata tare si rezemata pe stalpi legati cu arcuri sau prin grinzi de lemn;

- pus in puncte strategice foarte inalte

3. casa de tara intarita cu mai multe etaje suprapuse (Ghica-Budesti)*5:

- usa ferecata si asigurata printr-un drug de stejar asezat de-a curmezisul pe interior;

- avand 2 metereze de-o parte si de alta a usii;

- la catul inferior se gasesc pivnitele si incaperile de serviciu cu ferestre foarte mici

- la catul superior se gasesc camera de locuit si foisorul-galerie cu arcade pe stalpi ce ocupa una sau doua laturi ale constructiei

- foisorul are rol de belvedere si de aparare

4. locuinta intarita in forma de turn, o locuinta cetate (R.siS.Creteanu)*6:

- are parter inalt, masiv, luminat prin metereze;

- are o scara interioara de lemn

1 I.Atanasescu si V.Grama, Culele din Oltenia, Craiova, Ed. Scrisul Romanesc, 1974, p.52 I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.93 Al. Stefulescu, Gorjul istoric si pitoresc, Targu-Jiu, Ed. Milosescu, 1904, p.LXVII4 Teohari Antonescu, Iarasi originea culelor?, “Convorbiri literare”, XLI, nr. 12, 1907, p.12045 Ghica-Budesti, Evolutia arhitecturii in Muntenia si Oltenia, vol.IV, B.C.M.I., XXIX (1936), fasc.87-90, p. 1186 R.siS.Creteanu,Culele din Romania, Bucuresti, Ed. Meridiane, 1969, p.6

5. locuinta intarita ce se gaseste mai ales in regiunile muntoase (Lexiconul tehnic roman)*7:

- constructive specifica arhitecturii balcanice si celei romanesti

- cladire de caramida sau piatra;

- sectiune plana dreptunghiulara;

- ziduri groase si ferestre mici;

6. tip de locuinta fortificata raspandita in sec.XVIII mai ales in Oltenia (Dictionarul encyclopedic

roman)*8:

- are 2, 3 caturi legate printr-o scara interioara

- pe plan patrat sau dreptunghiular

- parterul ocupat de depozite este in general lipsit de ferestre

7. termenul cula isi are etimologia in cuvantul turcesc Kula (DEX ’98) *9:

- 1. clădire în formă de turn, cu baza dreptunghiulară (care servea, în trecut, și ca loc de apărare).

- 2. (invechit) turn circular; cupolă, boltă. ♦ Turn boltit în palatul domnesc, în care se păstra vistieria; p. ext. vistierie, tezaur.

- 3. (invechit) beci boltit; subterană.

- 4. (invechit ) conac boieresc, casă (fortificată) a proprietarului unei moșii.

8. cuvantul cula are aceleasi intelesuri in limba turca, vechea slavona, greaca, albaneza, bulgara si

sarba; prin extensiune (I.AtanasescusiV.Grama)*10:

- 1. bolta, turn circular

- 2. turn la palatal domnesc in care se pastreaza tezaurul

- 3. visteria insasi

- 4. loc intarit la mosiile vechi (locuinta strategica de patrulare), o subterana boltita; aparatoare de hoti; casa fortificata, casa de tarani in afara de oras sau de sat.

Concluzii:

- pe teritoriul Romaniei termenul cula a fost cunoscut cu toate sensurile enuntate mai sus

- deci termenul cula, in Oltenia, reprezinta o constructie bine asigurata si bine pazita

7 Lexiconul tehnic roman, vol.V, Bucuresti, Ed. Tehnica, 1959, p.497-4988 Dictionarul encyclopedic roman, vol. I(A-C), Bucuresti, Ed. Politica, 1962, p.3519 Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Ed. Univers Enciclopedic, 199810 I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.12

- in Bulgaria notiunea de cula se pastreaza azi cu sensul de cetate (Kale Petrova – cetatea lui Petru)

- termenul cula a intrat in fondul lexical al limbii romane direct din turcescul kula, deci notiunea este de origine turceasca atat pentru romani cat si pentru celelalte popoare balcanice

- atat numele cat si tipul cladirii se gasesc in tarile din jurul Balcanului si pana in Asia Mica, de unde a fost adusa de turci. Peste tot cu aceiasi intrebuintare : casa de aparare

- dupa Al.Tzigara-Samurcas termenul cula nu este de origine turceasca, turcii au adus in Balcani numai sistemul de arhitectura

- in 1907 culele erau foarte numeroase in Bulgaria, Macedonia, Serbia – de unde s-au adoptat si la

noi, fapt ce ar explica prezenta lor doar in Oltenia *11

- se poate ca turnul nostru sub forma lui caracteristica, in loc de a fi imprumutat de aiurea, sa fie el prototipul de unde popoarele balcanice sa fi format cula lor sau s-ar putea sa fie rezultatul unor imprejurari de viata asemanatoare cu ale altor popoare

- Teohari Antonescu spune despre cula olteneasca ca aceasta isi are originile in turnul-cula din vremuri mai vechi, care, la randul sau, isi gaseste originea in turnurile de paza sau de veghe, deosebirea consta in destinatia lor :

- turnurile de veghe serveau drept locuinta in mod trecator unor paznici pusi cu scopul de a semnala de departe incalcarile dusmanilor

- turnurile-cule sunt simple cladiri de locuit, intarite pentru orice eventualitate cu ferestre-metereze

- aceste turnuri ne-ar putea duce spre epoca colonizarii romane, deoarece forma lor cea mai cunoscuta este din arhitectura romana:

- poate dupa modelul turnurilor romane care se gasesc pe teritoriul vechii Dacii, romanii au creat turnurile –cule cunoscute

- daca romanii au zidit astfel de turnuri si in Balcani si in Carpati, poate si in Asia Mica, poate de aici se trage asemanarea dintre turnurile oltenesti, cele balcanice si cele turcesti

- nu exista totusi marturii scrise pentru aceste supozitii

- existenta asemanarilor dintre culele bulgare, sarbe si turcesti se datoreste originii lor commune :

-turcii ajunsi pe pamanturile Europei au gasit vechile turnuri de paza romane si au fost impresionati la fel ca arabii din Siria, armenii din Caucaz, marocanii si algerienii si mai inainte pe dacii de la Dunare

- turcii au copiat si au reprodus aidoma aceasta forma de arhitectura care raspundea cerintelor fundamentale ale apararii imperiului lor intins

- peste Dunare conditiile grele s-au pastrat mai mult timp motiv pentru care constructia

insasi s-a pastrat in forma romana *12

11Al.Tzigara-Samurcas, Arta in Romania, in “ Convorbiri literare”, XLI (1907), nr.1 (ianuarie), p.91-92.12I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.14-19

- deci nu se poate vorbi despre o influenta balcanica asupra culelor oltenesti decat daca s-ar dovedi existent unor cule in forma de turn, cu cerdac de stalpi arcuiti deasupra, acelasi gen constructive si structura interioara

- elemental architectural specific culelor oltenesti este foisorul cu stalpi

- foisorul este un element ce pare a fi - transpunerea prispei omniprezente la casele oltenesti

- imitarea galeriilor interioare ale vechilor manastiri

- turnul patrat sau dreptunghiular cu foisor – cerdac, in partea de sus, se gaseste numai in Oltenia

si foarte rar in vecinatatea ei *13

- cerdacul trebuie privit ca o concesie facuta exigentelor de confort si de frumos *14

- apartinand genului de casa citadela, a carei origine indepartata trebuie cautata in Persia si Asia Mica, inrudita cu idea de casa intarita, raspandita in timpul stapanirii turcesti in tarile balcanice, in Macedonia, in Bulgaria, in Albania, in Serbia, cula romaneasca este totusi o varianta cu multe trasaturi originale. Ea a capatat forme locale dand, prin combinarea cu vechea casa romaneasca

traditional, o sinteza din cele mai interesante. *15

Caracteristici generale:

- forma de constructie cunoscuta pe teritoriul tarii inca din secolul al XVI-lea

- asezate pe culmi de dealuri, de unde privirea cuprindea o zona mai larga, in puncte strategice importante, la impreunarea a doua vai mari sau in vecinatatea vechilor asezaminte romane (Curtisoara)

- cladire prismatica compusa din parter si mai multe etaje

- plan de forma patrata sau dreptunghiulara – foarte apropiat de un patrat

- ziduri de piatra sau caramida, groase de 0,70-1,00 m strapunse din loc in loc de deschizaturi lunguiete si foarte inguste, ca niste metereze

- legatura intre etaje se face printr-o scara de lemn interioara (exceptie fac culele din Foisor si Radomir)

- la fiecare nivel se gasesc 1, 2 sau 3 incaperi, numarul lor depinde de marimea si functinea culei

- inaltimea camerelor este de cca. 2,50 m

- planseele dintre etaje sunt construite din barne groase de stejar sau de bolti (bolta de zid era mai frecvent utilizata intre beci si al doilea cat sau intre ultimul cat si pod)

- ultimul nivel este prevazut cu un cerdac cu arcade si coloane, uneori intreg ultimul etaj este un foisor

13I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.11-1314 R.siS.Creteanu,Culele din Romania, op.cit., p.1515Grigore Ionescu, Istoria arhitecturii in Romania, vol.II, Bucuresti, Ed. Academiei, 1965, p. 227-229

- accesul in cula se face de obicei printr-o singura usa construita din barne de stejar, cu sisteme de zavorare ingenioase, flancat de metereze prin care se putea trage cu pusca

- formele culei oltenesti au evoluat in concordant cu realitatile social-istorice, atingand apogeul in cea de a doua jumatate a secolului XVIII

- cula olteneasca reprezinta un exemplar de arhitectura interesant si original prin bogatia arcadelor, a elementelor decorative (pietre perforate ajour de la ferestrele parterului, firide oarbe,

arcade etc.) *16

- trasaturi caracteristice culelor se gasesc si la unele case boieresti din prima jumatate a sec. XVII

Elemente component ale culelor*17:

PARTER/BECI

- se gaseste la nivelul solului, coborat maxim 40-50 cm

- are un uz gospodaresc, deposit de alimente, crama, unelte

- forma patrata sau dreptunghiulara

ACCES

- usa spre beci : - ingusta , 60-70 cm latime, 1,7-1,8m inaltime, din lemn noduros de esenta tare, masiva, cu o grosime de 10-12 cm

- deschiderea se facea prin interior

- era ferecata cu sine de fier si zavorata cu drugi de lemn montati transversal peste usa pentru a nu fi smulsa cu usurinta

- daca se trecea de aceasta usa accesul la etaj se facea prin urmatoarea usa si mai anevoioasa prin dimensiuni

- de mai multe tipuri : 1. direct in beci si fara legatura directa cu interiorul

2. accesul in beci din interiorul culei – printr-un soi de vestibul, fara alta usa spre exterior ( mai multa siguranta in caz de atac)

3. accesul in beci atat prin exterior cat si prin interior

- intrarea principala era amplasata la parter pe o fatada principal sau una laterala functie de :

- pozitia in plan geografic a mediului inconjurator

- drumul principal

-nevoile gospodaresti

- uneori accesul se facea de la unul din etajele superioareprintr-o scara exterioara fixa sau mobile cu balamale care se ridica pana la streasina cu ajutorul scripetilor manevrati din interiorul culei

16 I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.1217I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.33-41

- in cazuri de acest gen accesul la beci se facea doar prin interior

- in general, in beci, sub scar ace duce la primul etaj ese un gol folosit ca deposit de alimente, obiecte, unelte sau ascunzatoare

CAMERE

- culele dispun la interior de spatii reduse

- culele de refugiu si de aparare au cel mult 2 camere folosite ca dormitoare provizorii

-etajul 1: o camera / doua camere de locuit, unele avand si o mica camara

- etajul 2: o camera mai mare de locuit cu accesul facut direct din casa scarii, fie din pridvorul ce se afla la acest nivel; celelalte au cate 2/3 camere

- in culele cu 4 nivele (P+3E) ultimul nivel servea exclusive la supravegherea drumurilor si pentru refugiu si aparare in caz de surprindere

- in general et.1siet.2 erau amenajate pentru locuinta permanenta sau ocazionala iar restul incaperilor erau folosite pentru depozite de arme, munitii si alimente

- camerele e la etajul1 si etajul 2 sunt pardosite cu scanduri groase de stejar

- camerele de la nivelul solului si beciul sunt pardosite cu caramida dispusa pe lat, pe strat de nisip si un srtat de mortar de var si rosturi cu mortar de var

- culele de aparare nu aveau amenajate bucatarii, oamenii se hraneau cu mancare rece

- culele care totusi faceau parte dintr-un ansamblu gospodaresc aveau amenajate bucatarii atat pt proprietari cat si pentru personalul auxiliary, in dependintele din curte, la o departare respectabila si izolata de restul cladirilor, pentru a preveni incendierea

FOISOR/PRIDVOR/CERDAC

- culele locuinta permanenta, temporara sau de refugiu aveau la etajul 2, pe langa camera de locuit si un pridvor/foisor/cerdac alcatuit dintr-un colonament ce sustine arcuri circulare, trilobate sau treflate

- are coloane rotunde de zidarie sau stalpi de lemn, bogat crestati, care sustin o cosoroaba frumos ornamentata in genul prispei

- are rol de veghe si observatie la mari departari

- unele cule au pe langa foisorul de zidarie si balcoane din lemn de genul galeriei (loggie) cu privirea spre sud si nord pe tot lungul Jiului pana la manastirea Gura Motrului

- parapetul din zidaria de sub stalpi era perforat cu 6 metereze pentru tragere

Sistemul constructiv al culelor*18

- construite din zidarie masiva din - caramida bine arsa in zona de ses si de dealuri

- piatra in zona muntoasa

18 I.Atanasescu si V.Grama, op. cit., p.41-60

- zidaria pastreaza o anumita regularitatea iar rosturile nu se suprapun vertical 2 cate 2

- la colturile zidariei si la intersectia peretilor caramizile sunt impletite a.i. in randul al 2-lea pozitia caramizii este inversa fata de randul de jos

- in zidarie sa faceau consolidari cu barne de stejar inglobate in masa zidariei la diverse niveluri

- aceste barne se incrucisau prin daltuire la intersectia cu alte grinzi si se impanau cu cepuri din lemn tare, lemn de corn

- grinzile care se puneau la fiecare inceput de nivel sub grinzile tavanelor care stau rezemate pe barnele de legatura de multe ori sunt prinze de acestea prin cepuri de lemn care maresc stabilitatea peretilor

- barnele se faceau conice pentru a impiedica smulgerea grinzilor din masa zidariei, erau montate in zid cu capul gross pre extremitatea zidului in lungul lui iar partile subtiri se puneau la mijloc si se innadeau prin daltuire (crestare in curmezisul lemnului suprapunand cele 2 capete ale grinzilor)

- grinzile se faceau din lemn de stejar neregulat pentru o mai buna aderenta

- se gasesc si lemne montate vertical de legatura intre barnele orizontale imbinate prin cepuire, mai ales in jurul golurilor usilor si ferestrelor in care se impanau tocurile respective

- coloanele de zidarie din cerdac erau legate prin grinzi numite COARDA subtiri de lemn care ajutau la consolidarea si rigidizarea coloanei si a arcului

- in locul de intretaiere cu coloane se punea un cep

Tipuri de zidarii:

1. Caramida 27x13x5/5,5 cm

- legata cu mortar de var+nisip+pietris margaritar marunt cu rosturi mari, aproape egale cu grosimea caramizii

- gen realizat in zona de deal si zona semimuntoasa unde pamantul pentru realizarea caramizilor era rar si greu de procurat iar rosturile au fost facute pentru a economisi pamantul

- raurile unde au fost facute au mai mult pietris decat nisip motiv pe baza caruia s-a utilizat pietrisul

2. Caramida mijlocie 27x13x5,5/6 cm

- legata cu mortar de var+nisip grauntos cu rosturi mai inguste de 2-2,5 cm

- caracteristice culelor din mijlocul Olteniei unde exista pamant bun pentru caramizi si lemn pentru a le arde

- varul in aceste zone era mai greu de procurat de unde si rosturile mai inguste

- pentru consistent mortarului pietrisul margaritar a fost inlocuit cu nisipul grauntos

3. Caramida groasa 27x13x6 cm

- legata cu mortar de var + nisip prafos / zburator cu rosturi inguste 0,5-2cm

- gen realizat in zona de ses, de-a lungul Dunariiunde se gasea pamant bun si lemn pentru ardere iar piatra de var lipsea de unde se faceau rosturile mici

- pentru o soliditate mai mare a zidurilor toare rosturile orizontale si vertical se umpleau cu mortar pana la abordare

4. Caramida si Piatra

-s-au folosit si combinatii de caramida cu piatra - de arocament /de cariera

- de rau

- piatra s-a folosit in partile inferioare, la beci si la parter

- piatra era greu casabila rezistand astfel la compresiune si era un bun isolator impotriva umiditatii

- la partea superioara a zidului se puneau mai multe randuri de caramida pentru a avea un zid nivelat pe care se asezau grinzile tavanului apoi zidaria peretelui de deasupra incepea iarasi cu piatra

- grosimea zidurilor se reduce ape inaltime cu 10-15cm/nivel dar nu e o regula generala, abia la ultimul nivel peretii se subtiaza simtitor, uneori ajungand zidul de la ultimul nivel la jumatatea grosimii celui de la parter

- decoratiile exterioare erau foarte simple cu elemente preluate de la casele boieresti tipice localitatilor respective si apareau doar la nivelul superior al constructiei

- fatada primului etaj este construita in panouri patrate/ dreptunghiulare conturate cu pilastrii cu baze si capitele stilizate

- sub streasina exista o cornisa facuta dintr-un semicerc incadrat intre 2 profile simple, la unele cule era un profil orizontal la fel cu cel al cornisei la fiecare nivel , acolo unde se faceau retragerile din grosimea peretilor

-singurele elemente decorative la unele camera apar in stucaturile plafoanelor din var amestecat cu calti sau par de bou, lucrate manual si inspirate din legend populare, flora si fauna locale

Tavanele:

- se faceau din grinzi de stejar cioplite, rezemate pe peretii lungi ai camerelor

- la culele de locuit spatial dintre grinzi era infundat cu scanduri in dublura si umplutura

- la culele de observatie si veghe podeaua din lemn a camerelor de deasupra servea ca infundare

- infundarea se facea cu :

- scanduri neregulate si solzite cu tesla pentru a sustine tencuiala

- cu impletitura de nuiele-urzeala infipte in grinzile tavanului prin gauri facute la nivelul grinzilor iar grinzile ramaneau aparente

- scandura subtire, cu profil la margine, faltuite cu cutitoaie, se fixau pe grinzile tavanului prin lanteti iar rostul de la capatul grinzii se acoperea cu un pervaz; scandurile se imbinau in faltul lor sau una peste alta in solzi

- aranjamentul inclinat la 45-600 forma o decoratie de parchetaj a plafonului cu grinzile aparente

- abia in sec XIX incepe folosirea trestiei pentru tavanit

- peste infundare se punea tencuiala de var

- un numar mare de cule avea plafonul boltit din zidarie

- la culele de aparare si de refugiu boltirea la ultimul nivel se facea impotriva incendiilor

- beciurile culelor sunt tavanite cu bolti de zidarie sau cu grinzi de stejar in cazul beciurilor unde intrarea se facea doar din interiorul cladirii printr-un mic antreu cu 2 usi fixate cu drugi de lemn

- din motive de siguranta tavanul beciului era facut din 2 randuri de grinzi cu spatial dintre ele umplut cu cioburi, moloz si nisip care impiedicau patrunderea la nivelul superior prin spargerea planseului

- beciurile culelor au fost boltite in semicilindru si nu in calota sferica precum la conace pentru ca prezentau mai multa soliditate si siguranta la impingeri

- bolta se facea mai groasa la nastere, pe zid si mai subtire la cheie, cat o caramida

- un alt sistem de boltire era acela in calota sferica cu pandantivi, folosit mai mult la conace si era inspirat de la calotele bisericesti cu character pseudo-bizantin

Usa:

- toate usile cu 1 /2 canate se deschid spre interior

- usile cu acces direct din exterior in cula au balamale din fier fixate cu piroane facute de fierar

-usile cu acces direct in beci sunt facute pe osii din lemnul usii care permit rotirea in jurul axului

- osiile sunt fixate jos sis us in tocul usii, montate o data cu constructia prin fixare pe masa zidariei

- usile din exterior se inched cu drug montat transversal care aluncea printr-un orificiu sapat in lungul zidului, de forma patrat ca si lemnul pentru a nu permite rasucirea

-orificiul a fost captusit cu scandura, uns cu grasime pentru a permite alunecarea drugului din lemn de esenta tare – frasin, carpen, ulm, stejar

- usa in 2 canaturi era inchisa tot cu drug dar avea foile mai scurte, fapt ce duce la introducerea uneiscanduri de grosimea foii ce imbratisa ambele canaturi

- scandura era introdusa intr-un gol facut in partea de sus a tocului si se fixa cu un fier in toc

- la majoritatea usilor de acces in cula exista in ambele parti gauri de tragere in toata grosimea zidului

Ferestre:

- erau folosite pentru iluminatul exclusive al camerelor de lcouit

-aveau dimensiuni reduse dar intr-o proportie constanta 3:5

- erau pozitionate de la catul al 2-lea in sus si ferecate cu dreve de fier simple sau incrucisate, fixate in tocul ferestrei in zidarie sau inglobate in masa zidariei prin ancore de fier

- erau compuse din 2 canaturi simple cu un singur rand de cercevele

- sunt impartite in ochiuri cat mai mici din economie

- pana in sec XVIII se folosea basica de curcan cu var si tanin pentru transparent

- in secolul XIX a fost adusa de catre boieri sticla de la Sibiu si Brasov dar era scumpa

Ferestre de aerisire:

- se practicau la beciuri

- pet imp de ger se infundau cu saci de paie

- uneori sunt infundate cu meterezele , deosebirea este ca meterezele nu se tencuiesc pe peretii interior si sunt mai stramte

- uneori au fost folosite pentru tragere

Scari:

- in Oltenia exista scari interioare fixe si scari exterioare mobile

- scarile interioare sunt incastrate in peretii exteriori si sunt facute din stejar masiv cioplit cu barda avand dimensiunile 25-29x18-22 cm

- scandurile se imbinau in falt rezultand scari pline

- la unele cule capatul de sus este acoperit cu un CHEPENG/OBLON

- se realizau intr-o casa de scara sau intr-un soi de corridor ce ocoleste cula pe langa peretii exterior dand acces direct la etaje , la nivelul intrarilor in camera

Alimentare cu apa:

- au fost sapate fantani chiar in cule, o problema pentru culele de refugiu si locuinta

Acoperis:

- se realize in 4 ape cu varf sau coama

-de forma patrata sau dreptunghiulara

- sarpanta era facuta din lemn cioplit de esenta tare, capriorii sprijiniti pe scaune sip e cosoroaba

- imbinari in coada de randunica, fixate cu cepuri din lemn de corn

- streasina lata 1-1,15 m

- capriori aparenti, faltuiti pe 3 parti fara pazie, lasand apele sa picure pe varful sitei

- invelitoarea :

- sita de brad sau stejar numita dranita, utilizata in zona de deal

- ulucata sau batuta una in alta pe o muchie, pe 3 randuri

- solzita sau petrecuta una peste alta cu 4-5cm si dispusa cu rost peste plin, in 4 randuri la streasina fara a se tine seama de rosturile dintre ele

- sindrila

- sita de brad 70-75 cm lungime, masura veche ARSIN

- se bate de jos in sus, prelungit peste coama dinspre latura din care batul vantul dominant si crivatul pentru ca zapezile sa nu fie retinute la varf

- sita de pe coama este fasonata in diferite forme creand o dantela CIOCARLANI

- XVIII este mai des intalnita invelitoarea cu scanduri de stejar BLANURI folosita in zonele de deal, avand dimensiunile 1,5-1,7m x 18-20x2-3 cm

- scandurile se fixau pe capriori prin cuie din lemn de corn CEPURI battue in gen solzit cu rosturi petrecute

Tencuielile:

- exterioare si interioare se faceau cu mortar de var si nisip in diferite dozaje

- se mai faceau din mortar de var si carbune de lemn care contien o doza mare de CO2 pentru calcinarea rapida a hidrantului de calciu (var stins) care ducea la intarirea zidariei (mostenire de la romani)

- ornamentele interioare de pe plafoane erau realizate din var curat, calt sau par de bou si nu din gips care nu era cunoscut in Oltenia

- caltii amestecati cu var mai era folositi si la tencuire

- tencuielile pe plafon se faceau pe scandura solzita cu tesla si fixate pe grinzile tavanului prin cuie facute manual sau pe impletitura de nuiele pe urzeala din lemn de gorun, corn sau alun fixate in gaurile facute echidistant pe grinzile tavanelor

- paramentul exterior era simplu impartit in panouri, incadrat intre pilastri care imitau coloanele formand careuri aproape patrate si impartind fatada in parti egale

- parterul avea o tencuiala simpla, rar exista un ciubuc profilat intre parter si etajul 1

- cornisa de sub streasina nu este profilata la toate culele

Tamplaria:

- usile de la camerele de locuit se faceau din lemn de stejar

- lemnaria era imbinata cu cepuri de lemn iar incleierea se facea cu un amestec de branza de vaca fara sare si var

- imbinarea la capetele partilor de usa aveau forma de pana sau coada de randunica

- la fasonarea tamplariei se foloseau cutitoaie sau barda

- in general se facea un singur canat si plin cu tocurile fixate de zidarie

- si tocurile ferestrelor se fixau de zidarie consolidate prin vergele de fier inglobate in zid