Organizatia Mondiala A Sanatatii

OMS „Organizația Mondială a Sănătății” (sau WHO - acronimul în limba engleză a denumirii World Health Organization) cu sediul central la Geneva a fost înființată la 7 aprilie 1948, având în prezent 193 de state membre. Are reprezentanțe în 147 de țări și 6 birouri regionale. Bugetul pe anul 2009 a fost de aproape 5 miliarde de dolari americani. Organizaţia Mondială a Sănătăţii este o organizaţie interguvernamentală cu statut de instituţie specializată a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), creată prin semnarea Constituţiei de înfiinţare la 22 iulie 1946, dată la care s-au încheiat la New York lucrările Conferinţei internaţionale a sănătăţii, întrunind la 7 aprilie 1948, 26 de ratificări ale Constituţiei, OMS şi-a început efectiv activitatea.

Este o organizație internațională care are rolul de a menține și coordona situația sănătății populațiilor pe glob. Finanțarea bugetului se face prin cotizații plătite de către țările membre, contribuții voluntare ale țărilor membre sau donații. Cotizațiile sunt calculate conform unei scări mobile: țările bogate plătesc mai mult iar cele sărace mai puțin (de ex. Belize plătește doar câteva mii de dolari americani pe an).

Ţelul OMS constă în promovarea cooperării internaţionale în vederea ridicării tuturor popoarelor la cel mai înalt grad de sănătate. Pentru realizarea acestor deziderate OMS acţionează ca o autoritate conducătoare şi coordonatoare în domeniul sănătăţii, în lucrările cu caracter sanitar internaţional, acordă ajutor guvernelor pentru întărirea serviciilor lor de sănătate, înfiinţează şi întreţine servicii administrative şi tehnice, contribuie la desfăşurarea acţiunilor vizând eradicarea bolilor epidemice, propune convenţii, acorduri şi regulamente referitoare la diferite probleme internaţionale privind sănătatea, facilitează cooperarea între grupurile ştiinţifice şi profesionale care contribuie la progresul sănătăţii.

OMS are sediul la Geneva şi dispune totodată de o reţea de şase birouri regionale:

pentru Europa, inclusiv Algeria şi Maroc, cu sediul la Copenhaga;

pentru Africa fără Algeria, Maroc, Libia şi Egipt, cu sediul la Brazzaville;

pentru Mediterana orientală, inclusiv Libia şi Egipt, cu sediul la Alexandria;

pentru Asia de sud-est, cu sediul la New Delhi;

pentru Pacificul occidental, inclusiv China şi ţările insulare dintre Australia şi Japonia, cu sediul la Manila;

pentru America de Nord şi de Sud, cu sediul la Washington

Istoria

Cu ocazia unei conferințe ținute la Paris în martie- aprilie 1946 de către 18 membri ONU, un comitet tehnic a redactat un plan de constituție pentru o organizație mondială a sănătății. Erau descrise principiile de activitate și funcțiile pe care urma să le aibă organizația. Aceste propuneri au fost apoi prezentate delegațiilor naționale la o conferință ținută la New York în iunie-iulie 1946. Pe 19 iulie, 61 de state au semnat constituția. China și Regatul Unit au semnat necondiționat, iar celelalte delegații au semnat cu condiții. A fost dată autorizarea să se stabileasă o comisie interimă cu 18 membri. Un canadian, dr. Brock Chisholm, a fost numit secretar-executiv al acestei comisii, care urma să conducă programul până când 26 de țări semnau constituția necondiționat. Această a 26-a semnătură a fost obținută pe data de 7 aprilie 1948- dată care este considerată ca zi de naștere a Organizației Mondiale a Sănătății.

Scopul

Rolul organizației, stabilit în constituția ei, este menținerea în cea mai bună stare a sănătății populațiilor pe glob. Strategia de combatere a bolilor a fost formulată în „Declarația de la Alma-Ata” (1978) din Kazahstan.

Nivelul de sănătate atins trebuie să-i asigure omului o stare fizică și psihică pentru a putea deveni productiv și folositor societății. Concepția despre sănătate și despre menținerea ei prin strategia combaterii bolilor este formulată în „Charta de la Ottawa” (1986).

Directori Generali ai OMS

Nume Stat Perioada

Brock Chisholm Canada 1948–1953

Marcolino Gomes Candau Brazilia 1953–1973

Halfdan T. Mahler Danemarca 1973–1988

Hiroshi Nakajima Japonia 1988–1998

Gro Harlem Brundtland Norvegia 1998–2003

Jong-wook Lee Coreea de Sud 2003–2006

Anders Nordström Suedia 2006

Margaret Chan China 2006–2012