ORGANIZAREA SI REGLEMENTAREA IN

SISTEMUL DE SANATATE DIN ROMANIA

Prof. Dr. Cristian Vladescu

ORGANIGRAMA SECTORULUI SANITAR

Relaţiile dintre actorii implicaţi în sistem

Colegiul Medicilor

Colegiul Farmaciştilor

Colegiul MedicilorColegiul Farmaciştilor

-filiala judeţeană-

Casa Naţională

de Asigurări

Casa Judeţeană de

Asigurări

Curtea de Conturi

Ministerul Sănătăţii

Direcţia Judeţeană de

Sănătate Publică

Comisia de Control al Calităţii

Spitale Ambulator Dispensare

Consiliul Judeţean

Consiliile locale

Ministerul Finanţelor

Prefectura

Consiliul Director Judeţean

Ministerul Muncii şi Protecţiei

Sociale

Direcţia Judeţeană Finanţe Publice

Direcţia Judeţeană a Muncii şi Protecţiei Sociale

control contractsubordonare colaborare

(a) (b)

(c)

L E G E95/ 2006 privind reforma în domeniul

sănătăţiiTITLUL I : Sănătatea publică Obiect - reglementarea domeniului sănătăţii publice Definirea sănătăţii publice: efortul organizat al societăţii în

vederea protejării şi promovării sănătăţii populaţiei. Autoritatea centrala: Ministerul Sanatatii Publice Autoritatea locala: Autoritatea Judeteana de Sanatate

Publica Reglementarea: Legi, HG, O.M.S./Parlament, etc. Finantarea: bugetul de stat, bugetul FNUAS, bugete

locale, bugete ministere cu retea sanitara altele

Funcţiile principale ale asistenţei de sănătate publică (I)

a) dezvoltarea politicilor, strategiilor şi programelor vizând asigurarea sănătăţii publice;

b) monitorizarea şi analiza stării de sănătate a populaţiei;c) planificarea în sănătatea publică;d) supravegherea epidemiologică, prevenirea şi controlul bolilor;e) managementul şi marketingul strategic al serviciilor de sănătate

publică;f) reglementarea domeniului sănătăţii publice, aplicarea şi controlul

aplicării acestora;g) asigurarea calităţii serviciilor de sănătate publică;h) cercetare-dezvoltare şi implementare de soluţii inovatoare pentru

sănătatea publică;i) prevenirea epidemiilor, inclusiv instituirea stării de alertă

epidemiologică;

Funcţiile principale ale asistenţei de sănătate publică (II)

j) protejarea populaţiei împotriva riscurilor din mediu;k) informare, educare şi comunicare pentru promovarea sănătăţii;l) mobilizarea partenerilor comunitari în identificarea şi rezolvarea

problemelor de sănătate;m) evaluarea calităţii, eficacităţii, eficienţei şi accesului la serviciile

medicale;n) dezvoltarea şi planificarea resurselor umane şi dezvoltarea

instituţională pentru sănătateo) integrarea priorităţilor de sănătate publică în politicile şi strategiile

sectoriale de dezvoltare durabilă;p) asigurarea capacităţilor de răspuns la dezastre sau ameninţările la

adresa vieţii şi sănătăţii populaţiei, inclusiv prin introducerea de restricţii de circulaţie a persoanelor şi bunurilor.

Domenii de intervenţie ale asistenţei de sănătate publică

a) prevenirea, supravegherea şi controlul bolilor transmisibile şi netransmisibile

b) monitorizarea stării de sănătate prin:c) promovarea sănătăţii şi educaţia pentru sănătated) sănătatea ocupaţionalăe) sănătatea în relaţie cu mediulf) reglementarea primară şi secundară în domeniul

sănătăţii publiceg) managementul sănătăţii publiceh) servicii de sănătate publică specifice:

Principiile asistenţei de sănătate publică

a) responsabilitatea societăţii pentru sănătatea publică;b) focalizarea pe grupurile populaţionale şi prevenirea primară;c) preocuparea pentru determinanţii stării de sănătate: sociali, de

mediu, comportamentali şiservicii de sănătate;d) abordarea multidisciplinară şi intersectorială;e) parteneriat activ cu populaţia şi cu autorităţile publice centrale şi

locale;f) decizii bazate pe cele mai bune dovezi ştiinţifice existente la

momentul respectiv(sănătate publică bazată pe dovezi);g) în condiţii specifice, decizii fundamentate conform principiului

precauţiei;h) descentralizarea sistemului de sănătate publică;i) existenţa unui sistem informaţional şi informatic integrat pentru

managementul sănătăţii publice.

Modalităţile de implementare a principiilor de sănătate publică

a) activitatea de reglementare în domeniile sănătăţii publice;

b) activitatea de inspecţie;c) activităţile desfăşurate în cadrul programelor de

sănătate publică;d) avizarea/autorizarea/notificarea activităţilor şi

produselor cu impact asupra sănătăţiie) evaluarea impactului asupra sănătăţii în relaţie

cu programe, strategii, politici ale altor sectoare de activitate cu efecte conexe asupra sănătăţii populaţiei.

Programele naţionale de sănătate

• reprezintă cadrul implementării obiectivelor politicii şi strategiei sănătăţii publice de către Ministerul Sănătăţii Publice.

• Programele naţionale de sănătate se adresează populaţiei şi sunt orientate către promovarea sănătăţii, prevenirea îmbolnăvirilor şi prelungirea vieţii de bună calitate.

• Programele naţionale de sănătate publică se adresează domeniilor de intervenţie ale sănătăţii publice şi răspund priorităţilor naţionale identificate.

• Programele naţionale de sănătate sunt finanţate de la bugetul de stat, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, din fonduri externe rambursabile şi nerambursabile, din venituri proprii, donaţii şi sponsorizări, precum şi din alte surse, potrivit legii.

• Programele naţionale de sănătate sunt organizate, sunt monitorizate şi sunt supuse controlului Ministerului Sănătăţii Publice.

OBIECTIVELE ANUALE, STRUCTURA PROGRAMELOR NAŢIONALE DE SĂNĂTATE

I. PROGRAMUL DE PREVENIRE ŞI CONTROL AL BOLILOR CU IMPACT MAJOR ASUPRA STĂRII DE SĂNĂTATE A POPULAŢIEI

1. Programul naţional de profilaxie 

1.1. Subprogramul de sănătate publică

1.2. Subprogramul privind bolile netransmisibile

1.3. Subprogramul de sănătate a femeii şi copilului

2. Programul naţional de sănătate mintală

2.1. Subprogramul de profilaxie în patologia psihiatrică şi pshihosocială

2.2. Subprogramul tratamentul toxicodependenţelor

3. Programul naţional de diabet şi alte boli de nutriţie

4. Programul naţional de transplant de organe, ţesuturi şi celule

5. Programul naţional de tratament în străinătate

6. Programul naţional de asistenţă comunitară şi acţiuni pentru sănătate

7. Programul naţional al rezervei Ministerului Sănătăţii Publice

 8. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară

PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE PROGRAME NAŢIONALE DE SĂNĂTATE DE EVALUARE, PROFILACTICE ŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FŞI CU SCOP CURATIV FINANŢATE DIN BUGETUL FNUASNUAS

A. Programul naţional de sănătate cu scop curativ

Structura: pe subprograme de sănătate, după cum urmează:

1. Tratamentul persoanelor cu infecţie HIV/SIDA şi tratamentul postexpunere

2. Tratamentul bolnavilor cu tuberculoză

3. Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni cardiovasculare prin chirurgie cardiovasculară şi prin cardiologie intervenţională şi electrofiziologie

4. Tratamentul bolnavilor cu afecţiuni oncologice

5. Tratamentul bolnavilor cu boli neurologice: scleroză multiplă

6. Tratamentul bolnavilor cu diabet zaharat

7. Tratamentul accidentelor hemoragice ale bolnavilor cu hemofilie şi tratamentul cu chelatori de fier al bolnavilor cu talasemie

8. Tratamentul bolnavilor cu osteoporoză şi tratamentul bolnavilor cu guşă datorată carenţei de iod şi proliferării maligne

9. Tratamentul prin endoprotezare al bolnavilor cu afecţiuni articulare preexistente sau dobândite şi prin implant segmentar al diformităţilor de coloană

10. Tratamentul stării posttransplant în ambulatoriu a pacienţilor cu transplant

11. Tratamentul de supleere a funcţiei renale la bolnavii cu insuficienţă renală cronică

12. Tratamentul bolnavilor adulţi cu mucoviscidoză

B. Programul naţional privind evaluarea stării de sănătate a populaţiei în asistenţa medicală primară

Autorităţile sistemului de sănătate publică

• Ministerul Sănătăţii Publice• Autorităţile de sănătate publică judeţene şi a

municipiului Bucureşti : servicii publice deconcentrate ale MSP, cu personalitate juridică

• Institutele sau centrele de sănătate publică sunt instituţii publice regionale sau naţionale cu personalitate juridică

• Institutele naţionale de cercetare-dezvoltare în domeniile sănătăţii publice

• Centrul naţional pentru organizarea şi asigurarea sistemului informaţional şi informatic în domeniul sănătăţii,

TITLUL IIIAsistenţa medicală primară

Definitie : furnizarea îngrijirilor de sănătate cuprinzătoare, de prim-contact, indiferent de natura problemei de sănătate, în contextul unei relaţii continue cu pacienţii, în prezenţa bolii sau în absenţa acesteia, având ca furnizor specializat şi de sine-stătător cabinetul de medicină de familie;

Finantarea AMP se poate face prin:a) contracte încheiate cu casele de asigurări de sănătate c) contracte încheiate cu societăţile de asigurări private de sănătate;d) contracte pentru servicii furnizate în cadrul programelor de sănătate publică;e) contracte încheiate cu autorităţile teritoriale de sănătate publică, pentru

servicii de medicină comunitară;f) contracte încheiate cu terţi, pentru servicii aferente unor competenţe

suplimentare;g) plata directă de la consumatori, pentru serviciile necontractate cu terţi

plătitori;h) coplata aferentă unor activităţi medicale;i) contracte de cercetare;Exemplu de calcul al bugetului unui medic de familie cu 1800 asigurati pe grupe de

varsta

TITLUL VII - SpitaleleSpitalul este unitatea sanitară cu paturi, de utilitate publică, cu personalitate juridică,

care furnizează servicii medicale.Spitalul - poate fi public, public cu secţii private sau privat. Spitalele de urgenţă se

înfiinţează şi funcţionează numai ca spitale publice.Organizare: pe criteriul teritorial, în spitale regionale, spitale judeţene şi spitale locale

(municipale, orăşeneşti sau comunale).Din punct de vedere al învăţământului şi al cercetării ştiinţifice medicale, spitalele pot fi:

a) spitale clinice cu secţii universitare;b) institute.

Conducere: Spitalul public este condus de un manager, persoană fizică sau juridică. un comitet director, format din managerul spitalului, directorul medical, directorul de

cercetare – dezvoltare pentru spitalele clinice, directorul financiar-contabil, şi după caz, directorul de îngrijiri,

În cadrul spitalelor publice funcţionează • un consiliu etic, • un consiliu medical şi • un consiliu ştiinţific, pentru spitalele clinice şi institutele şi centrele medicale clinice.Directorul medical este preşedintele consilului medical. Directorul ştiinţific este preşedintele consilului ştiinţific.Spitalele – sunt finanţate integral din venituri proprii şi funcţionează pe principiul

autonomiei financiare.Metode de finantare a spitalelor – Buget global, DRG, plata pe caz, pe zi de spitalizare,

combinatii.

TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(I)

Principii in organizarea si functionarea sistemului de asigurari: a) alegerea liberă de către asiguraţi a casei de asigurări; b) solidaritate şi subsidiaritate în constituirea şi utilizarea fondurilor; c) alegerea liberă de către asiguraţi a furnizorilor de servicii medicale, de

medicamente şi de dispozitive medicale, în condiţiile prezentei legi şi a contractului-cadru;

d) descentralizarea şi autonomia în conducere şi administrare; e) participarea obligatorie la plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru formarea fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; f) participarea persoanelor asigurate, a statului şi a angajatorilor la managementul

fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate; g) acordarea unui pachet de servicii medicale de bază, în mod echitabil şi

nediscriminatoriu, oricărui asigurat; h) transparenţa activităţii sistemului de asigurări sociale de sănătate; i) libera concurenţă între furnizorii care încheie contracte cu casele de asigurări de

sănătate.

TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(II)

FNUAS – Contributii de Asigurari Sociale de Sanatate, Angajat si Angajator (5,5% + 5,5%)

Structura : CNAS si CJAS, si CASOPSNAJ SI CASTPachetul de Servicii Medicale de Baza si pachet minimal de servicii medicale – Stabilite prin Contract Cadru (HG) si Norme C.C. (Ordin comun MSP/CNAS)Medicamente compensate ambulator – 90%, 50%, 100%Pret de referinta, prescriere DCIPlata contractuala cu furnizorii de servicii sanitare: Medicii de familie – capitatie (pasiva) si plata per act Medicii din ambulator – plata per act Spitalele – prin mecanismul DRG; Plata personalului din spitale – salarii Conducere CNAS: a) adunarea reprezentanţilor;b) consiliul de administraţie; - 17 Membrii: 5 - Guvern, 5 - Sindicate, 5 - Patronate 2 - Pensionari c) Preşedintele - numit de PMe) 2 vicepreşedinţi - numiti de Sindicate si Patronatef) directorul general – contract de management.

TITLUL VIII : Asigurările sociale de sănătate(III) Mecanismul de plata in contractul CNAS - Spital

Metoda DRG Metoda DRG (Diagnostic Related Groups, grupuri de diagnostice asociate)

1983, SUA, Medicare spitalele cu costuri mai mari decât costul mediu vor reduce costurile, calitatea îngrijirilor rămânand neschimbată

DRG = încercare de a standardiza şi defini din punct de vedere operaţional care este producţia unui spital.

467 grupuri de pacienţi, ordonate în funcţie de organele anatomice, în 23 de categorii majore de diagnostic. Clasificarea pacienţilor în DRG se realizează în funcţie de: diagnosticul principal, intervenţiile chirurgicale, diagnosticul secundar (comorbiditate sau complicaţii), vîrstă, sex şi situaţia la externare. Grupurile sunt coerente din punct de vedere clinic şi presupun un consum similar de resurse.

DRG ca un mecanism de finanţare per caz a spitalelor

sistemul de plată per caz în asociere cu un buget global.

Probleme legate de sistemul DRG

Manipularea codificării

Mişcarea pacienţilor

Transferul costurilor

ICM, TCP - Exemple

SITUATIA COMPARATIVA A COSTULUI / ASIGURAT IN ANUL 2006 FATA DE ANUL 2004 IN CENTRELE UNIVERSITARE LA

MEDICAMENTE

71

5663 68 70

119106 106 106 105

117

186

0

20

40

60

80

100

120

140

160

180

200

CLUJ DOLJ IASI MURES TIMIS BUCURESTI

cost/asigurat an 2004 -lei RON cost/asigurat an 2006 - lei RON

1.727,4

2.427,32.748,8

3.299,2

0,0

500,0

1.000,0

1.500,0

2.000,0

2.500,0

3.000,0

3.500,0

II. CHELTUIELI TOTALE

milioane EURO

2004 2005 2006 2007

EVOLUTIE CHELTUIELI TOTALE 2004-2007

EVOLUTIA CHELTUIELILOR CU MEDICAMENTELE 2004 - 2007

281

485

569

679

0

100

200

300

400

500

600

700

800

1

milioane EURO

Realizari 2004 Realizari 2005 Realizari 2006 Prevederi 2007

TITLUL XIIExercitarea profesiei de medic.

Organizarea şi funcţionarea CMR(I)Profesia de medic are ca principal scop asigurarea stării de sănătate prinprevenirea îmbolnăvirilor, promovarea, menţinerea şi recuperarea sănătăţii individului şi a

colectivităţii. Profesia de medic are la baza exercitării sale independenţa şi libertatea profesională a

medicului, precum şi dreptul de decizie asupra hotărârilor cu caracter medical, nefiind functionar public.

Colegiul Medicilor din Romania – Organele de conducere :a) adunarea generală naţională; b) consiliul naţional; c) biroul executiv; d) preşedintele.Colegiul Judetean al Medicilor – • 11 membri, pentru un număr de până la 500 de medici înscrişi;• 13 membri, pentru un număr de 501 până la 1.000 de medici înscrişi;• 19 membri, pentru un număr de 1.001 până la 2.000 de medici înscrişi;• 21 membri, pentru un număr de peste 2.000 de medici înscrişi.• Consiliul constituit la nivelul municipiului Bucureşti este format din 23 de membri.Organele de conducerea) adunarea generală; b) consiliul; c) biroul consiliului; d) preşedintele.

Norma de reprezentare în adunarea generală naţională este de 1/200 de membri.

Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(II)

Obligaţiile membrilor Colegiului Medicilor din România:

a) să respecte şi să aplice, în orice împrejurare, normele de deontologie medicală;

b) să nu aducă prejudicii reputaţiei corpului medical sau altor membri, respectând statutul de corp profesional al Colegiului Medicilor din România;

c) să acorde, cu promptitudine şi necondiţionat, îngrijirile medicale de urgenţă, ca o îndatorire fundamentală profesională şi civică;

d) să acţioneze, pe toată durata exercitării profesiei, în vederea creşterii gradului de pregătire profesională;

e) să aplice parafa, cuprinzând numele, prenumele, gradul, specialitatea şi codul, pe toate actele medicale pe care le semnează;

f) să respecte drepturile pacienţilor.

g) să efectueze un număr de cursuri de pregătire şi alte forme de educaţie medicală continuă şi informare în domeniul ştiinţelor medicale,cumularea numărului de credite stabilit în acest sens de către Colegiul Medicilor din România.

Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(III)

Incompatibilitati

Nu pot primi sau exercita mandatul de membru al organelor de conducere

ale Colegiului Medicilor din România, atât la nivel naţional, cât şi teritorial, medicii care deţin funcţii de conducere în cadrul Ministerul Sănătăţii Publice, respectiv al ministerelor şi instituţiilor cu reţea sanitară proprie, al structurilor deconcentrate ale acestuia ori în cadrul CNAS, CJAS şi a CASMB, al patronatelor şi sindicatelor profesionale, precum şi orice fel de funcţii de demnitate publică.

(2) Medicii pentru care, în timpul mandatului de membru al organelor de conducere, a survenit situaţia de incompatibilitate sunt suspendaţi din funcţie. Suspendarea durează până la încetarea situaţiei de incompatibilitate sau până la expirarea mandatului.

(3) Numărul de mandate în organele de conducere de la nivel teritorial şi naţional este de maxim două, care pot fi şi consecutive.

Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMRCMR(IV)

Răspunderea disciplinară

Medicul răspunde disciplinar pentru nerespectarea legilor şi regulamentelor

profesiei medicale, a Codului de deontologie medicală şi a regulilor de bună practică profesională, a Statutului Colegiului Medicilor din România, pentru nerespectarea deciziilor obligatorii adoptate de organele de conducere ale Colegiului Medicilor din România, precum şi pentru orice fapte săvârşite în legătură cu profesia, care sunt de natură să prejudicieze onoarea şi prestigiul profesiei sau ale CMR.

La nivel teritorial se organizează şi funcţionează comisia de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 3 membri abaterile disciplinare săvârşite de medicii înscrişi în acel colegiu.

La nivelul CMR se organizează şi funcţionează Comisia superioară de disciplină, independentă de conducerea colegiului, care judecă în complete de 5 membri

contestaţiile formulate împotriva deciziilor comisiilor de disciplină teritoriale.

Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(V)

Sancţiunile disciplinare :

a) mustrare; b) avertisment; c) vot de blam; d) amendă de la 100 lei (RON) la 1.500 lei (RON).

e) interdicţia de a exercita profesia ori anumite activităţi medicale pe o perioadă de la o lună

f) retragerea calităţii de membru al Colegiului Medicilor din România.

Acţiunea disciplinară poate fi pornită în termen de cel mult 6 luni de la data săvârşirii faptei sau de la data cunoaşterii consecinţelor prejudiciabile.

Asigurare de Malpraxis Pe durata exercitării profesiei în regim salarial sau/şi independent, medicul este

obligat să încheie o asigurare de răspundere civilă pentru greşeli în activitatea profesională. Personalul medical nu este răspunzător pentru daunele şi prejudiciile produse în

exercitarea profesiunii:

a) când acestea se datorează condiţiilor de lucru, dotării insuficiente cu echipament de diagnostic şi tratament, infecţiilor nosocomiale, efectelor adverse, complicaţiilor şi riscurilor în general acceptate ale metodelor de investigaţie şi tratament, viciilor ascunse ale materialelor sanitare, echipamentelor şi dispozitivelor medicale, substanţelor medicale şi sanitare folosite;

b) când acţionează cu bună-credinţă în situaţii de urgenţă cu respectarea competenţei

La nivelul AJSP - Comisia de monitorizare şi competenţă profesională pentru cazurile de malpraxis, Dir. Adj. AJSP - decide asupra existentei malpraxisului

Exercitarea profesiei de medic.Organizarea şi funcţionarea CMR(VI)

Acordul pacientului informat

• pacientului i se solicită acordul scris, dupa ce in prealabil a fost informat intr-un limbaj accesibil despre diagnosticul, natura şi scopul tratamentului, riscurile şi consecinţele tratamentului propus, alternativele viabile de tratament, riscurile şi consecinţele lor, prognosticul bolii fără aplicarea tratamentului.

• Medicul, medicul dentist, asistentul medical/moaşa nu pot refuza să acorde asistenţă medicală/îngrijiri de sănătate pe criterii etnice, religioase şi orientare sexuală sau pe alte criterii de discriminare interzise prin lege.

• Relaţia cu pacientul poate fi întreruptă:

a) o dată cu vindecarea bolii;

b) de către pacient;

c) de către medic, în următoarele situaţii:

(i) atunci când pacientul este trimis altui medic, furnizând toate datele medicale

obţinute, care justifică asistenţa altui medic cu competenţe sporite;

(ii) pacientul manifestă o atitudine ostilă şi/sau ireverenţioasă faţă de medic.

Spital Nr Paturi Nr Personal Nr Zile.Spit - Total ICM - Acuti%Ind.

Operabilit. %Int. Urg.%Int.

Med.Spec. %Int. Med. Fam. TCP (mii ROL)

SPT. CL. JUD. TM 1,346 1,905 287,496 0.8207 63.49% 51.91% 35.96% 12.00% 12,136

SPT. CL. MUN. TM 921 946 221,087 0.9057 62.75% 12.80% 24.52% 62.16% 9,916

SPT. CL. URG. COPII "Dr.L TURCANU" TM 542 599 111,117 0.8773 41.30% 23.48% 44.14% 22.82% 11,716

SPIT.CL. INFECT. "DR. V. BABES" TM. 360 330 81,051 0.7440 29.97% 26.86% 35.05% 31.23% 15,735

SPT. CL. OB.GY. "DR.D.POPESCU" TM 273 374 55,620 0.5537 66.16% 93.79% 3.55% 2.63% 10,984

INST. B. C- Vasc. TM 200 282 31,984 1.1408 80.59% 16.91% 26.15% 53.73% 13,230

SPT. MUN. LUGOJ 450 493 98,358 0.6085 41.93% 64.99% 8.90% 25.76% 8,759