LICEUL TEHNOLOGIC ,,PETRU RARES,, BÂRLAD

LUCRARE DE CERTIFICARE A COMPETENŢELOR PROFESIONALE NIVEL 3

TEHNICIAN IN GASTRONOMIE

COORDONATOR:PROF. DOCA ANCA CANDIDAT: ISTRATE ROXANA ANDREEA

CLS. a XII a D

2013

1

ORGANIZAREA PRODUCTIEI CULINARE IN VEDEREA REALIZARII GUSTARILOR

2

CUPRINS

Argument Capitolul I Amenajarea tehnologica , dotarea si personalul din spatial productiei culinare

1.1 Amenajarea interioara si dotarea spatiilor1.2 Functiile si meseriile din bucataria restaurantului

Capitolul II Tehnologia de realizare a gustarilor

2.1 Clasificarea grupelor de gustari2. Defecte , cause si posibile remedieri ale gustarilor

Capitolul III Activitatea de curatenie si intretinere

3.1 Organizarea activitatilor de curatenie si intretinere3.2 Materiale si echipamente pentru curatenie si intretinere3.3 Efectuarea lucrarilor de curatenie si intretinere

Capitolul IV Comercializarea gustarilor

4.1 Promovarea ofertei de produse si sericii4.2 Publicitatea4.3 promovarea

Capitolul V Concluzii si recomandariCapitolul VI Material BibliograficAnexe

3

ARGUMENT

Gustarile sunt preparate culinare prezentate in forme variate, cu

aspect atragator si volum mic. Se servesc la inceputul mesei sau intre

mesele pr incipale , in cant i ta t i mici , avand rol de a inf luenta apet i tul

consumatorilor, atat prin gustul picant pe care-l au, cat s i prin modul

variat de prezentare.

Se obtin din alimente de origine vegetala si animala: produse din

cereale, legume, oua, branzeturi , carne si preparate din carne, organe.

Painea si faina, componente utilizate frecvent la obtinerea unor

sortimente de gustari, sunt surse de proteine vegetale si poliglucide (amidon).

Legumele mai des utilizate — rosii, castraveti, ardei, salata — sunt

surse de saruri de Ca, Fe, K, vitamina A si C si alte componente.

Alimentele de origine animala sunt bogate In proteine complete care

contin toti aminoacizii, in cantitati corespunzatoare pentru sinrteza

proteinelor proprii organismului omenesc. Ouale si branzeturile contin

fosfolipide si vitaminele A, D, E, B 1. Se constata un raport echilibrat intre

factor i i nut r i t ivi din componenta gustar i lor , dar nu au un aport nut r i t iv

substantial in organism intrucat sunt servite in cantitati foarte mici.

4

CAPITOLUL I

AMENAJAREA TEHNOLOGICA, DOTAREA SI PERSONALUL DIN SPATIUL PRODUCTIEI CULINARE

1.1 Amenajarea interioara si dotarea spatiilor

Spatiile de productie culinara vor fi dispuse intr-o ordine care sa tina cont de

regulile de control al contaminarii incrucisate, precum si de fluxul tehnologic general:

receptie-depozitare materii prime-prelucrari preliminare-preparare semipreparate-

tratamente termice-racire(daca e cazul) montare produse culinare-servire.

Spatiul de productie culinara se va compartimenta astfel incat o separare a

etapelor de prelucrari preliminare ale materiilor prime de cele de preparare.

Spatiul pentru prelucrarea oualor va fi aerisit si iluminat corespunzator, pentru

efectuarea corecta a operatiunilor de control al prospetimii, de spargere si separare a

albusului de galbenus.

Peretii vor fi acoperiti cu materiale lavabile si rezistente la umezeala( faianta

montata aliniat, inox, etc.) si pot fi prevazuti cu bare metalice pentru a-i proteja impotriva

loviturilor.

Pardoselile vor fi din materiale rezistente la trafic, usor de igienizat. Ele vor fi

prevazute cu sifoane de pardoseala cu capac metalic si sita, montate corect, la nivelul

pardoselii.

In spatiile de preparare se vor amplasa chiuvete pentru spalarea mainilor, in

numar suficient. Actionarea acestora se va face pe principiul ,,mainilor libere,,.

Chiuvetele pentru spalarea mainilor se vor dota corespunzator(cu prosoape de

hartie sau uscatoare de maini cu aer, cu sapun si dezinfectant.

Caile de acces si ferestrele vor fi protejate impotriva patrunderii insectelor,

pasarilor si rozatoarelor.

Planul de amplasare a utilajelor trebuie sa asigure distante optime de operare.

Amplasarea utilajelor in flux se va face astfel incat sa nu permita intersectarea fazelor

insalubre cu cele salubre, a materiilor prime cu semipreparatele sau cu produsele finite.

5

Se recomanda sa existe echimapente si ustensile diferite pentru materia prima si pentru

produsele preparate si semipreparate, in special aparatura de feliat si tocat.

Pentru uniatile de productie de capacitate mare este necesara dotarea cu

echipamente proiectate astfel incat sa asigure o capcitate corespunzatoare, pentru a

permite prepararea mancarii in conditii adecvate de igiena.

Utilajele, instalatiile si ustensilele care vin in contact cu materiile

prime/semipreparate/produse finite vor fi confectionate din materiale care sa nu

contamineze produsele alimentare, rezistente la actiuni mecanice, termice si chimice,

usor de curatat cu suprafete netede, fara adancituri sau unghiuri greu accesibile.

Materialele recomandate sunt otelul inoxidabil, lemnul sintetic, teflonul,

materialele textile, avizate pentru uz in domeniul alimentar. Trebuie evitata folosirea

lemnului, dar daca se utilizeaza se recomanda ca acesta sa fie lemn de esenta tare( fag,

stejar, carpen) si sa se stabileasca masauri de control care sa ofere certitudinea ca

folosirea lui nu prezinta sursa de contaminare.

Dezozitarea si pastrarea ustensilelor se face in sistem protejat, pe rafturi, rastele,

dulapuri, cuiere la o inaltime de minimum 50 cm de la sol. Acestea se vor verifica

periodic si se vor inlocui in cazul eventualelor degradari.

In cazul cuptoarelor ce folosesc pentru ardere combustibil solid, focarele vor fi

amplasate in afara spatiilor de productie, cu respectarea conditiilor privind contaminarea

incrucisata.

In vederea realizarii gustarilor se utilizeaza o gama variata de utilaje, vase si

ustensile dupa cum urmeaza:

Utilaje

Masina de curatat cartofi si cereale Masina de tocat carne Robotul Masina de gatit Tigaia basculanta Cuptorul Dulapuri frigorifice Malaxorul Laminatorul de coca

Vase de gatit Oale

6

Cratite Caserole Tigai cu coada Tavi pentru cuptor Strcuratori

Instrumente taietoare Cutitul tocator Cutitele pentru zarzavat Cutitul pentru taiat cascaval Razatori

Ustensile Posuri Sprituri Teluri Lingurite

2.2 Functiile si meseriile din spatiul de productie culinara

Cea mai importanta functie din spatiul de productie culinara o are seful bucatar;

acesta planifica si organizeaza munca in bucatarie, organizeaza activiatile de productie

culinara, propune retete si urmareste realizarea lor, supravegheza si controleaza toate

lucararile din bucatarie, controleaza si asigura starea de igiena corespunzatoare locului de

munca, a personalului, intocmeste comenzile de aprovizionare.

Bucatarul efectueaza operatii specifice pentru prelucrarea termica, intocmeste

comezile pentru materiile prime, realizeaza preparatele, controleaza calitatea materiilor

prime si raspunde de respectarea regulilor de igiena.

Ajutorul de bucatar efectueaza operatiile preliminare si efectueaza operatii

specifice pentru prelucrarea termica.

7

CAPITOLUL II

TEHNOLOGIA DE REALIZARE A GUSTARILOR

2.1 Clasificarea grupelor de gustari

Clasificarea gustarilor

Gustari reci

1. pe baza de paine sandvisuri tart ine

2. pe baza de umplutura legume umplute oua umplute masline umplute

Gustari calde

1. pe baza de aluat oparit (sau sos alb) crochete cu cascaval crochete cu sunca crochete cu peste

2. pe baza de carne tocata

        chiftelute speciale

3. pe baza de foietaj

        pateuri: cu branza, cu carne, cu ciuperci

        triangle

        buseuri

4. pe baza de foi de clatite

        clatite cu carne de pui

        clatite cu ciuperci

8

5. pe baza de tarte

        tarte cu ciuperci

        tarte cu branza

        tarte cu carne

6. sandvisuri si tartine calde

        tart ine calde cu legume

        tart ine calde cu oua ochiuri si sardele

        tart ine calde cu ochiuri , sunca si cascaval

GUSTARI SPECIALE RECI

Sunt preparate culinare caracterizate prin gusturi rafinate, dimensiuni reduse,

aspect decorativ deosebit.

Alimentele folosite la pregatirea gustarilor speciale fac parte din diferite grupe,

prezentand avantajul concentrarii intr-un preparat cu volum mic a unor principii nutritive

valoroase. Componentele principale ale gustarilor sunt: painea, untul, unele legume,

branzeturi, oua, preparate si specialitati din carne, paste diferite, aluaturi, elemente pentru

decor. Astfel se folosesc verdeturi condimentate, ciuperci, legume proaspete sau

conservate, lamaie.

Clasificarea gustarilor speciale se face dupa procedeul tehnologic aplicat la pregatirea lor

si dupa modul de servire, corform schemei de mai jos:

Gustari reci:

—Tartine

1.    cu rostbief

2.    cu branza Bucegi (rocquefort)

3.    cu oua si rosii

4.    cu salam de iarna (tip Sibiu)

5.    cu icre

— Cu diferite farse

9

1.   ciuperci umplute

2.   masline umplute

Gustarile speciale reci se servesc de obicei la dejun, intr-un sortiment foarte

variat: cruditati, masline, salate, tartine etc. Se prezinta sub o forma de expozitii culinare,

aranjate in raviere si platouri intr-o mare varietate de sortimente.

TARTINELE

Tartinele — canapele sau tosturi (cand painea este prajita) — se deosebesc de

sandvisuri atat prin componentele pe care le contin, cat si prin tehnologia de preparare.

Ca elemente de baza, tartinele contin:

1.    paine sau cruton special;

2.    unt alifiat;

3.    alimentul de baza care-i confera si denumirea,

4.    elemente de decor.

Painea sau crutonul special se taie, cu forme metalice pentru tartine, rotunde, in

romburi, triunghiuri, dreptunghiuri etc. si nu trebuie sa depaseasca 0,5 cm in grosime. In

general, crutonul se foloseste asa cum a rezultat din taiere, alteori se rumeneste pe gratar

sau in cuptor.

Alimentul de baza, sub forma de pasta, sau felii, trebuie sa acopere in intregime

crutonul si sa aiba grosimea acestuia.

Decorul sa fie variat, in combinatii armonioase de culori si in concordanta cu

alimentul de baza.

10

CAPITOLUL III

ACTIVITATEA DE CURATENIE ȘI ÎNTRETINERE

3.1 Organizarea activitatii de curatenie si întretinere

Curătenia este metoda de decontaminare care asigură îndepărtarea

microorganismelor de pe suprafete, obiecte sau tegumente, odată cu îndepărtarea

prafului si a substantelor organice.

Asigurarea salubritătii produselor de cofetărie presupune mentinerea permanentă a

tuturor categoriilor de spatii existente într-o unitate de alimentatie într-o stare de

curătenie perfectă. De aceea operatiile de curătenie trebuie să se efectueze ori de câte ori

este necesar. Curătenia efectuată într-o unitate de alimentatie publică îmbracă trei forme:

curătenia în timpul functionării unitătii, curătenia curentă si curătenia de fond.

Curătenia în timpul functionării unitătii se efectuează ori de câte ori se

acumulează deseuri. Personalul care efectuează aceste operatii nu va participa la

manipularea produsului finit decât după schimbarea halatului si spălarea corectă a

mâinilor. Vesela si ustensilele care sunt folosite la prelucrarea produselor de origine

animală se vor spăla imediat pentru ca microbii se înmultesc foarte repede. Vesela trebuie

lăsată la scurs pe stelaje special amenajate sau se va sterge cu prosoape de hârtie sau

cârpe de bucătărie spălate, fierte si călcate zilnic. Gunoiul se va depozita într-un loc cât

mai îndepărtat, în exteriorul unitătii în pubele etanse.

Curătenia curentă se face cel putin o dată pe zi, cu apă cladă, detergenti si se

repetă în cursul zilei pe suprafetele care se murdăresc în cursul lucrului. Numai după

executarea unei curătenii corecte se face dezinfectia cu cloramină, var cloros sau

bromocet. În cursul zilei trebuie să se aibe grijă ca alimentele să fie acoperite si protejate

pentru a fi ferite de insecte, praf.

Curătenia de fond se face periodic, în functie de specificul unitătii. Ea constă în

spălarea cu apă caldă si detergent a peretilor placati cu faiantă, a podelilor, meselor,

11

spatiilor frigoriofice si utilajelor. În functie de necesităti după efecuarea curăteniei

generale se vor executa si operatiuni de dezinfectie, dezinsectie si deratizare.

Operatiunile de curătenie pentru spatiile în care există un risc mare de

contaminare microbiană si/sau chimică vor fi efectuate de către personalul angajat

special pentru aceste operatiuni.

Utilajele implicate în desfăsurarea procesului tehnologicse vor igieniza de

operatorii care le expoatează sau de o persoană anume desemnată. Verficarea igienei

pentru acestea se face zilnic, iar concluziile se întregistrează în fise din care să rezulte

eficienta igienizării.

Frecventa operatiunilor de curătenie depinde de riscul de contamiare pe care il

prezintă spatiile, echipamentele, ustensilele, de metoda de curătenie si de rezultatele

obtinute la teste.

3.2 Materiale si echipamente tehnice pentru curatenie si întretinere

Curătenia se realizează cu produse etichetate de producător ca fiind: produse

destinate curăteniei sau produse detergent- dezinfectante.

Substantele chimice de spalare trebuie să nu fie toxice si periculoase la

manipulare, să nu fie corozive, să se poată îndepărta usor prin clătire, să aibă capacitate

mare de pătrundere, umectaresi dispersare, să emulsioneze grăsimile si să nu aibă

mirosuri puternice si persistente.

Subsantele chimice de spălare sunt: săpunuri, detergenti, subsante abrazive si

produse de lustruire.

Săpunurile sunt: săpun tare pentru întretinerea suprafetelor de ceramică, ulei sau

din otel inoxidabil si săpun moale pentru curătare grosieră a pavimentului mozaicat,

gresie.

Detergentii pot fi: detergenti neutri sau lichizi universali pentru mobilier,

paviment, veselă si spălarea manuală a textilelor, detergenti alcalini utilizati la spălarea

zilnică a pavimentului, detergenti acizi sau detartranti folositi pentru curătarea

12

materialelor cu depuneri de piatră, detergenti ,,tamponati,, utilizati pentru suprafete de

inox si detergenti-dezinfectanti.

Spălarea veselei si a ustensilelor de cofetărie se face numai cu produse avizate de

Ministerul Sănătătii pentru sectorul alimentar.

Substantele abrazive se folosesc pentru curătarea puncuală a supafetelor dure,

obiectelor sanitare, pavimentelor si cu precautie pe suprafetele emailate.

Produsele pentru lustruit se folosesc la spălarea pavimentelor.

Ustensilele de curătenie pot fi: perii, mopuri, lavete de pânză, bureti, găleată,

făras.

Echipamentele cele mai utilizate la curătenia în laboratorul de cofetărie

sunt:aspiratoarele, aparatele de curătat cu aburi si masinile de curătat si lustruit

pardoseala.

3.3 Efectuarea lucrarilor de curatenie si întretinere

Curătenia trebuie să se execute conform unui plan în care se vor preciza locatiile,

practicile si succesiunea activitătilor specifice, frecventa de realizare, precum si

responsabilitatea pentru executie.

Ciclul de curătenie si dezinfectie cuprinde următoarele faze:

Îndepărtarea resturilor grosiere prin măturare

Spălarea cu substante de spălare dizolvate în apă cladă

Clătirea cu apă caldă în cantitate suficientă

Dezinfectare cu solutii în concentratie stabilită în functie de tip si durată de

contact

Clătire cu apă caldă

Uscare

Elementele consctructiei( pardoseli, pereti, tavane, luminatoare, usi, ferestre, guri

de ventilare, radiatoare) trebuie să fie curătate periodic si dezinfectate, unde e cazul.

13

În spatiile unde există un risc mare de contaminareoperatiunile de curătenie si

dezinfectie trebuie să se facă în regim sprecial.

Operatiunile de curătenie se încep dinspre locurile mai curate către cele mai

murdare, dinspre tavan spre podea, dinspre încăperile de lucru către anexele sanitare.

Spălarea se realizează prin folosirea de apă caldă si substante tensioactive. Apa

caldă are o putere de spălare superiuoară apei reci, deoarece are o putere mai mare de

emulsionare. Pentru clătirea finală se foloseste apă de 60-650C , fapt ce favorizează

uscarea.

Prin stergerea umedă a suprafetelor se realizează îndepărtarea

microorganismelor.Se practică pentru întretinerea curăteniei. Eficacitatea depinde de :

calitatea lavetelor, umezirea cu solutii de detergent si frecventa schimbării a lavetelor si a

apei de stergere.

Operatiile de spălare trebuie să fie specifice obiectelor supuse prelucrării:

Pentru utilaje nedemontabile se foloseste reteaua de conducte existente

prin care se introduc lichidele de spălare cu presiune

Pentru locurile greu accesibile se foloseste furtunul cu apă caldă cu cap

terminal îngust

Pentru ustensile demontabile se demonteaza toate piesele componente si se

spală cu atentie

14

CAPITOLUL IV

COMERCIALIZAREA GUSTARILOR

4.1 Promovarea ofertei de produse si servicii

Oferta de produse si servicii din restaurante si alte unităţi de profil este in general

foarte diversificată. Din acest punct de vedere se impune găsirea unor mijloace simple

prin care să se asigure promovarea si publicitatea eficientă a ofertei.

Promovarea ofertei de produse si servicii presupune, si are ca rol principal,

prezentarea acestora către clientela potentială.

Tehnicile de promovare sunt numeroase. Dintre acestea exemplificăm:

distribuirea unor obiecte de folosinţa individuală cum ar fi: agende,

calendare, pixuri, brelocuri, brichete, mape etc.;

oferta de preţuri speciale pentru viitorii clienti potentiali: firme

reprezentante, grupuri de turisti, elevi si altii;

oferirea unor mese gratuite pentru clienţii fideli, respectiv cei care in mod

constant servesc masa in unitatea respectivă;

oferirea unor servicii la preţuri mai reduse in zilele in care restaurantul nu

are un grad de mancare suficient (anumite zile din cursul săptâmanii sau

dupa caz, în week-end sau în afara sezonului);

oferirea promotională, gratuit, a noilor produse introduse in oferta

unitatilor respective.;

oferirea de pliante, carţi postale ilustrate, carţi de vizita, liste de preparale

si bauturi, meniuri penlru copii, sugestii pentru aniversari si altele;

oferirea unor produse preambalate care se realizează în unitatea respectivă

(patiserie, bomboane etc.), în cantitaţi mici si in ambalaje cu o reclamă

foarte sugestivă.

Tehnicile de promovate amintite anterior, trebuie avute în vedere de către fiecare

întreprinzator in mod realist si în funcţie de poziţia pe care o are pe piaţă, să decidă

15

asupra clienţilor catre care-si va îndrepta eforturile de vânzare. Tocmai în aceasta constă

forţa vânzarilor pe care trebuie sa le realizeze.

Prioritar, pentru realizarea unei politici coerente de promovare, trebuie sa avem in

vedere clientela căreia ne adresam:

clientela locala sau de tranzit?

clientela din hotel?

clientela individuala sau grupuri?

clientela pentru servicii a la carte sau mese comandate?

clientela pentru banchete, seminarii, congrese?

automobilisti sau clienţi sositi cu alte mijloace de transport?

clientela cu venituri mici, mijlocii sau mari?

Odată facută analiza clientelei, următorul pas il constituie stabilirea grupurilor

ţintă ce se au în vedere si mijloacele de promovare pentru atragerea si fidelizarea

acestora. Se au in vedere clientii individuali si clientii de grup.

Clientii individuali, după caz pot fi atrasi din:

societăţile comerciale industriale, societaţile comerciale si de prestări

servicii din zonă sau din exterior, dar care au activitaţi în zonă;

instiuţii publice sau private din zonă: organisme si unităti de invatamânt,

profesiuni liberale, administraţi centrală si locală;

unitaţi hoteliere, agenţi de turism, sindicate. asocialii patronale si

interprofesionale;

unitati de presa, radio si televiziune;

federalii si asociaţii sportive, baze sportive si de agrement;

automobilisti, soferi de autobuze şi autocare, ghizi de turism etc.;

diverse asociaţii profesionale, standi de benzina şi service, garaje, organe

de ordine publica (police, jandarmerie), aeroporturi si companii aeriene,

servicii sau puncte de informare turistica, ale clienţii potentiali din afara

zonei.

16

Clienţii de grup, sunt atrasi in general din acelasi mediu ca si clienţii individuali,

cu precizarea ca orientarea pentru servicii o dau conducerile sau administratia

societaţilor, instituţiilor sau asociaţiilor din care fac parte.

Contactele pentru atragerea clientelei pot fi directe si indirecte, dupa caz, prin

corespondent, telefonic, mass media si alte mijloace. Indiferent de forma aleasa este

necesar ca prestatorii sa dispuna de mijloace moderne pentru receptionarea mesajelor

viitorilor clienti, telefon, fax, telefax. E-mail etc.

Asocierea cu unităti de profil, în lanţuri hoteliere, organisme sau societal de

turism, lanţuri voluntare de profil, poate reprezenta succesul in asigurarea unei bune

politici de promovare, mai ales in cazul unitaţilor mici, izolate si care nu pot dispune de

mijloacele financiare si tehnice necesare pentru materializarea acţiunilor de promovare

dorite.

4.2 Publicitatea

Publicitatea a devenit in zilele noastre un mijloc eficient pentru promovarea

vanzarilor. Ea trebuie sa aiba in vedere cele mai potrivite mijloace care sa usureze

dialogul cu clienţii, Nu contestam renumele sau talentul multor intreprinzatori, dar

acestora le recomandam sa nu faca improvizaţii in materie de publicitate. Acestia trebuie

sa se adreseze unor specialist cu usurinţa in exprimare, cu talent si posibilitaţi de a pune

in valoare, intr-un mod coerent si creativ personalitatea firmei lor.

Mijloaccle de publicitate sunt foarte variate si in principal includ mijloacele scrise

si audio-vizuale:

carţile postale ilustrate, foarte raspandite, usor de distribuit, eficace

prin adresabilitate, puţin costisitoare;

pliantul restaurantului, al barului etc., foarte raspandit in ultimii ani cu

posibilitaţi tehnice de realizare diversificate si costuri in concordant cu

puterea financiara a fiecarei firme;

foile volante, au poate cea mai sporita eficacitate si cele mai scazute

costuri in comparaţie cu celelalte mijloace publicitare;

17

presa zilnica naţionala, care difuzata in tiraje mari - poate transmite

mesaje publicitare interesante;

presa locala, mai eficace decat presa nationala prin aceea ca se afla mai

aproape de client;

presa gratuita, cunoscuta si la noi in ultimul timp prin anunturi gratuite,

limitate insa ca spaţiu;

publicaţiile tehnice si profesionale, care se adreseaza unor clienti, finte

foarte precise;

televiziunea, in plina ascensiune si cu cereri din ce in ce mai

importante pentru orele de maxima audienţa;

radio-ul, mesajele prin radio pot avea o audienţa si eficienţa maxima

datorita numarului mare de ascultatori;

cinematograful, prin intermediul caruia putem prezenta DIA si filme

publicitare;

afisajul, realizat prin afise si panouri are impactul cel mai eficient, eel

mai garantat, cel mai dinamic.

Nominalizarea mijloacelor de publicitate poate fi continuata; autobuze, tramvaie,

metrou, si sa nu uitam posibilitaţile de amplasare a panourilor publicitare şi a

indicatoarelor de semnalizare de pe arterele de circulate nafionale si locale.

Acfiunile de publicitate nu trebuie sa se desfasoare intamplator ci pe baza unui

buget publicitar, corelat cu cifra de afaceri previzibila a fi realizata.

Masurarea eficienţei publicitătii, trebuie sa fie privită ca o investiţie publicitară si

deci ca orice investitie, ea trebuie sa fie rentabilă.

18

Concluzii

Calitatea în conceptia serviciilor de restaurante înseamna producerea si oferirea de

preparate culinare si bauturi, a serviciilor si a unui mediu care sa satisfaca si chiar sa

depaseasca asteptarile clientilor.

Gasirea unei portii potrivite între elementele componente ale serviciilor de calitate

permite prestatorilor sa depaseasca problemele concurentiale, sa atraga clientii si sa-i

fidelizeze pe termen lung, ceea ce se reflecta în imaginea de succes si în cresterea

profitului.

Satisfactia clientilor este strâns legata de calitatea serviciilor si produselor oferite.

Mobilitatea crescuta a indivizilor lumii contemporane si nevoia de a trai

confortabil într-o lume din ce în ce mai deschisa si globalizata a condus la dezvoltarea

acestei piete precum si la inceperea sau la modificarea abordarii unor perceptii mai vechi

în concordanta cu nevoile clientilor.

19

Materialul bibliografic

1. Gabriela Parjol, Elisabeta Paraschiv, Olga Onete ''Tehnologie culinara”, Editura

didactica si pedagogica – Bucuresti, 1994

2. Ioana Burlacul ,, Preparate culinare'' editura Metropol – Bucuresti 1993

3. Niculaie I. Niculescu, Elena Niculescu „Bucataria creativa”, Editura Ceres –

Bucuresti 1989

4. D. Enache ,,Bucataria pentru totii” Editura tehnica Bucuresti 1990

5. Ghid National de bune practici pentru siguranta alimentelor, Produse culinare,Editura

Uranus – Bucuresti, 2007

6. Mihail S., Alimentatie Publica si Turism, Manual pentru clasa a IX-a Instruire

practica, editura Niculescu 2004

7. Stavrositu S., ,,Arta serviciilor in restaurante, baruri, hoteluri, pensiuni turistice

20