Pielea este cel mai lung organ de simt care acopera tot corpul, avand o suprafata de 1,5-2 m patrati si grosimea de 2-4 mm.

Pielea este alcatuita din 3 straturi:

1. Epiderma este stratul exterior ce nu are vase de sange, dar are toate tipurile de receptori. Este alcatuita din stratul cornos care are in componenta celule epiteliale strans lipite, turtite si cheratiuizate (impermeabile pentru apa si gaze) si stratul generator ce contine celule cu melanina si celule care se divid continuu. Datorita celulelor care se divid continuu, cele turtite din stratul cornos sunt desprinse din epiderma si cad.

2. Derma reprezinta stratul mijlociu ce contine vase de sange si fibre conjunctive elastice. Are receptori si papile dermice care se afla la limta epiderma. Sunt creste aprox. paralele care sub forma de linii la suprafata epidermelor dau amprentele digitale (unice pentru fiecare persoana) ce ajuta la apucarea ferma a onbiectelor.

3. Hipoderma este stratul profund, prezentand un tesut adipos cu vase de sange, receptori si nervi.

Productiile pielii au tulpina (cu pigmenti, celule cu cheratina) si radacina (in derma, prezinta nervi). Acestea sunt:

1. Anexele cornoase (par, ungia) ce prezinta radacina infipta in piele, cu nervi si lama cheratinizata.

2. Anexele glandulare sunt glandele sebacee si glandele sudoripare. Glandele sebacee se afla in derm si

se deschid la exterior prin par. Glandele sudoripare se afla la limita cu hipoderma si produc sudoare

(apa si toxine).

Limba este organul musculos asezat in cavitatea bucala. Aceasta are rol gustativ,  de masticatie, glutitie, dar si in vorbire. Este acoperita de mucoasa linguala ce prezinta papile gustative cu muguri gustativi, cei ce au celule receptoare cu cili, unde se gasesc nervii gustativi ce transmit impulsul nervos in aria gustativa din lobul parietal, dand senzatie de gust.

Stimulii ce dau aceasta senzatie sunt substantele chimice din alimente. Conditiile pentru a simti gust sunt ca substantele chimice sa aiba o anumita concentratie, temperatura de 15-30 grade C si sa se dizolve in saliva.

Nasul   este organul nepereche asezat in mijlocul fetei. Acesta are 2 fose nazale care:

sunt captusite de mucoasa nazala ce are glande care produc mucus si perisori.

are mucoasa nazala, partea sa superioara fiind olfactiva si avand suprafata de 2,5 cm patrati. Aceasta

parte olfactiva contine celule receptoare cu cilii ce reprezinta neuroni cu dentrite si axoni. Axonii strabat

un os ciuruit (etmoid) si fac sinapsa cu alti neuroni dintr-o umflatura numita bulb olfactiv.

Neuronii din bulbul olfactiv formeaza prin axonii lor nervii optativi care transmit impulsul nervos in aria olfactiva din lobul temporal, dand senzatie de miros.

Conditiile pentru a avea senzatie de miros sunt ca substantele sa fie odorante, volatile, sa aiba o anumita concentratie, sa aiba o anumita viteza de circulatie in aer, dar si ca mucoasa nazala sa aiba umiditate optima.

amenii pot distinge si percepe peste 400.000 de sunete diferite. Sunetele sunt detectate de urechi.

           Urechea  este organul pereche asezat pe partile laterale ale capului. Este adapostita partial de osul temporal.

Structura

1. Urechea externa este alcatuita din:

Pavilionul este un cartilaj in forma de palnie cu santuri scurte. El capteaza undele sonore

Canalul auditiv (1,5 cm) prezinta perisori si glande care produc cerumen.

Timpanul este o membrana elastica ce vibreaza sub actiunea undelor sonore.

2. Urechea medie este o cavitate plina cu aer si prezinta 3 osisoare: ciocan (se sprijna pe timpan), nicovala si scarita (se sprijina pe membrana ferestrei ovale). Ea comunica cu faringele prin ‘trompa lui Eustachio’. Legatura urechii medii cu urechea interna se face prin ferestrele ovala si rotunda.

3. Ureche interna

Are labirintul osos ce contine lichidul perilimfa.

Are labirintul membranos ce contine lichidul endolimfa.

Contine 3 canale semicirculare care au la baza receptori pentru echilibru stimulati de miscarile de

rotatie.

Vestibulul membranos (utricula si sacula) are receptori pentru echilibru stimulati de miscarile rectilinii.

Este inconjurat de o masa gelatinoasa cu cristale de carbonat de calciu (otolite)

Melcul membranos are receptori pentru auz.

Functia auditiva

          Cum auzim?

Undele sonore sunt captate de pavilion, dupa care intra in canalul auditiv extern. Urmeaza vibratia timpanului si a celor 3 osicioare (ciocan nicovala si scarita), dar si a membranei ferestrei ovale. Perilimfa si endolimfa sunt miscate, apoi cilii celulelor auditive. Impulsul nervos este transmis prin intermediul nervului acustico-vestibular in aria auditiva din lobul temporal, dand senzatie de auz.

Functia de echilibru

         Cum ne mentinem echilibrul?

Miscarile capului si corpului (de rotatie sau rectilinii) stimuleaza cilii celulelor receptoare din vestibul si de la baza canalelor semicirculare. Impulsul nervos este transmis prin nervul acustico-vestibular in lobul temporal, aria auditiva, dand senzatia de echilibru.

Vazul este cel mai complex dintre simturile noastre. Ochiul este alcatuit din globul ocular si  organle anexe.

Globul ocular este asezat la nivelul fetei, intr-o cavitate osoasa (orbita). este sferic, cu diametrul de 2,5 cm si este alcatuit din 3 tunici.

1. Tunica externa are rol protector si este alcatuita din:

Corneea transparenta este situata anterior si bombata.

Sclerotica (,,albul ochiului”) ce este opaca, alb-sidefie.

2. Tunica mijlocie are rol de hranire si este formata din:

Coroida (membrana conjunctiva bogat vascularizata) contine un pigment brun numit melanina care da

culoare neagra. Are  rol  de hranire a ochiului si impiedica

imprastierea razelor de lumina in ochi.

Corpul ciliar reprezinta o ingrosare a coroidei  in partea anterioara. Produce un lichid numit umoare

apoasa care scalda camera anterioara dintre cornee si iris si camera posterioara dintre iris si cristalin.

Irisul este un disc colorat cu orificiu central (pupila). Acesta prezinta muschi radiari ce maresc pupila si

muschi circulari ce micsoreaza pupila.

3. Tunica interna este reprezentata de retina si are rol fotoreceptor.

Contine celule fotoreceptoare ce receptioneaza lumina si o transforma in impuls nervos.

Are celule cu bastonas ce au rol in vederea nocturna. Contin un pigment numit rodopsina ce este

sensibil la lumina slaba. Celulele cu bastonas sunt numeroase pe marginile retinei (aprox. 125

mil/retina/ochi) si sunt putine in pata galbena.

Celulele sale cu con au rol in vederea diurna, cromatica si contin un pigment numit iodopsina sensibil la

lumina puternica. Sunt numeroase in pata galbena (macula luteea) si putine la periferia retinei (5

mil/retina/ochi).

Organele anexe ale ochiului sunt:

1. Sprancenele impiedica transpiratia sa patrunda in ochi.

2. Pleoapele (captusite de conjunctiva si terminate cu gene). Genele retin praful.

3. Glandele lacrimale produc lacrimi (enzima=lizozim) incontinuu, nu doar atunci cand plangem. Ele

protejeaza partea anterioara a ochiului de murdaria si germenii existenti in aer.

4. Muschii externi ai globului ocular (6/ochi) controleaza miscarile ochiului astfel incat amandoi sa se miste

in acelasi timp.

Formarea imaginilor

          Razele de lumina strabat mediile transparente (corneea transparenta, umoarea apoasa, cristalin, umoarea sticloasa (intre cristalin si retina)) si sufera o tripla refractie. Razele se proiecteaza pe retina, formand o imagine reala, rasturnata, mai mica.

          Acomodarea reprezinta procesul prin care ochiul isi modifica structurile pentru a vedea clar pe distanta 10 cm-6 m.

               Modificari

1. Pupila se micsoreaza pentru aproape si se mareste pentru distanta.

2. Cristalinul se bombeaza pentru aproape si se aplatizeaza pentru distanta.

Sub 10 cm nu vedem clar si nu exista acomodare.

Peste 6 m vedem clar si nu exista acomodare.

          Vederea cromatica se datoreaza existentei a 3 tipuri de conuri (rosii, verzi, albastre). Celelalte culori se obtin prin stimularea in proportii diferite sau egale a unor grupuri de conuri.