oreionul

4
OREIONUL Oreionul este boală contagioasă acută produsă de viru sul urlian şi caracterizată clinic prin afectarea glandelor salivare (parotide, submandibulare, sublinguale), a sistemului nervos central şi altor ţesuturi (pancreas, gonade etc.) ETIOLOGIAAgentul etiologic este un virus, relativ rezistent în mediul extern, inactiva t de razele ultraviolete, substanţe aseptice. EPIDEMIOLGIA. Sursa de infecţie este omul bolnav, contag ios din ultim ele zile ale perioadei de i ncubaţie până la a !"#!a zi a bolii. $irusul se elimină cu saliva şi urina. %u există purtători de virusi. Mecanismul de transmitere. &aladia  se transmite direct pe calea aeriană cu saliva, foarte rar prin contact indirect (prin obiecte proaspăt contaminate sau prin persoana a treia).. Receptiitatea este generală, maximă la preşcolari şi şcolari ('!"' ani). ndicele receptivităţii constituie #!'#*. +ersoanele masculine fac boa la în cauză mai frecvent faţă de cele feminine de aproximativ ori. ncidenţa maximă a creionului survine iama şi primăvara. Imunitatea p!stinfecţi!as" este durabilă. -eîmbolnăvirile sunt excepţionale (#,!*). #LASI$I#AREA #LINI#% A OREIONULUI I . #!nf!rm t ipului &!lii' 1. Forme tipice:  /landulară  0u afectarea 1%0 (meningita seroasă, meningoencefalita)  &ixtă 2 cu afectarea glan delor saliva re şi 1%0 la fel şi cu afectarea altor organe glandulare (parotidită,  pancreatită, or3ita, meningită se!roasă). .  Form e a tip ice: I I. #!n f! rm (r ait"ţii ' uşoară) medie) sever ă TA*LOU #LINI# Peri!ada de incu&aţie variază între ""!" zile cu o medie de "4 zile. Peri!ada pr!dr!m al" cu simptom e infecţi oase generale 5 indispoziţie , cefalee, anorexie, mialgii, s ubfebrilitate sau febră moderată, dureri în zona retrofaringiană. n cazul afectării primare a s.n.c. se înregistrează febră pînă la #60, cefalee persistentă, vărsături, semne meningiene. Peri!ada de stare este marcată de tumefacţ ia iniţial unilater ală a glandei parotidei ca prim ul simpto m de boală. 7umefacţia glandei începe postauricular, creşte progresiv în primele zile şi se menţine 8!9 zile. /landa parotidă tumefiată poate împinge în afară lobul urec3ii de partea afectată. :ureri le se accen tueaz ă la mişcările de masticaţie, îng3i ţire, pres iune locală, rareori durerea posedă un caracte r nevralgic cu iradiere auricula ră. 1unt descrise puncte dureroase caracteristice parotiditei epidemice care facilitează diagnosticul în formele atipice de boală5 articulaţia temporomandibulară, procesul apicol al mastoidei şi zona retroangulomandibulară . ;tergerea şanţului retroangulomandibular constituie un simptom important şi pentru diagnosticul diferenţial al parotiditei unilaterale. +ielea este întinsă, lucitoare şi de culoare normală. <a palpare glanda parotidă afectată  prezintă o r ezistenţă elastică , păstoasă, nu lasă godeu sau amprentă digitală, este difuz du reroasă.  =n ma>oritatea cazur ilor peste "! zile procesul inflam ator se extin de şi asupra celei de!a doua glande parotidiene. 7umefacţia ambelor glande salivare redau aspectul feţei de lună plină sau pară. ?n sim pto m pre coc e şi cu valoare dia gno stic ă este  simpto mul Moursou (50-0! cazuri" reprezentat prin congesti a şi tumefa cţia orificiului bucal al canalului 1tenon situat viza vi de al doilea molar superio r. 7um efacţi a glandelor parotide se asociază uneori cu afectarea glandelor submaxilare şi subl inguale. 1ecreţ ia salivară este redusă .  @enomenele generale sunt moderate. @ebra nu depăşeşte 60 şi durează ! zile. -egresiunea completă a simptomatologiei în cazul parotiditei necomplicate se produce în 8!4 zile. +erioada de convalescenţa este scurtă cu vindecarea deplină a copilului, fără oarecare sec3ele. Su&ma+ilita  mai frecvent este bil ate ral ă, tumefacţ ia are o consi stenţ ă păsto asă, elastică, ovală, situată în lo>a subman dibulară . demul care însoţeş te tumefacţia poa te fi răspândit în unele cazuri în regiunea cervicală şi pe cutia toracică. Afectarea (landei su&lin(ale. @orma izolată este rar întîlnită, mai frecvent evolu ează în asociere cu su bmax ilita sau parotidita.. Alte afecţiuni (landulare Pancreatita  ( se înregistrează în '"!9* din cazuri) poate apărea concomitent cu afectarea glandelor salivare, însă mai frecvent apare la câteva zile ('!8 zile) de la tumefierea gland. saliv.. :ebutul este brusc cu dureri epigastrice sau #n centură, însoţite de gre ţuri, vărsături, anorexie, diaree sau constipaţie, febră, frison etc. =n plan diagnostic se determină amilaza serică şi urinară. volu ţia este favor abilă, semnele clinice cedează treptat, după '!"# zile bolnavu l revine la normal. @uncţi a  pancreasului se restabileşte în ! săptămîni. <a unii pacienţ i are loc trecerea pancrea titei în forma croni că (în "'* cazuri). ste dovedit rolul diabetogen al pancreatitei. Or,ita se înregi strează în "! * din cazur i, afect ând în prin cipa l, adolesce nţii. Br3ita se dezvo ltă de obicei în  prima săptănă a infecţi ei urliane. a urm ează la "! săptămîni după parotidita, dar o poate preceda sau p oate c3 iar 

Upload: aurika-rugina

Post on 08-Mar-2016

217 views

Category:

Documents


0 download

DESCRIPTION

pediatrie

TRANSCRIPT

7/21/2019 Oreionul

http://slidepdf.com/reader/full/oreionul-56def578abab2 1/4

O R E I O N U L Oreionul este boală contagioasă acută produsă de virusul urlian şi caracterizată clinic prinafectarea glandelor salivare (parotide, submandibulare, sublinguale), a sistemului nervos central şi altor ţesuturi(pancreas, gonade etc.)ETIOLOGIAAgentul etiologic este un virus, relativ rezistent în mediul extern, inactivat de razele ultraviolete,substanţe aseptice.EPIDEMIOLGIA.Sursa de infecţie este omul bolnav, contagios din ultimele zile ale perioadei de incubaţie până la a !"#!a zi a bolii.$irusul se elimină cu saliva şi urina. %u există purtători de virusi.

Mecanismul de transmitere. &aladia se transmite direct pe calea aeriană cu saliva, foarte rar prin contact indirect(prin obiecte proaspăt contaminate sau prin persoana a treia)..

Receptiitatea este generală, maximă la preşcolari şi şcolari ('!"' ani). ndicele receptivităţii constituie #!'#*.+ersoanele masculine fac boala în cauză mai frecvent faţă de cele feminine de aproximativ ori. ncidenţa maximăa creionului survine iama şi primăvara.Imunitatea p!stinfecţi!as" este durabilă. -eîmbolnăvirile sunt excepţionale (#,!*).#LASI$I#AREA #LINI#% A OREIONULUI

I. #!nf!rm tipului &!lii'1. Forme tipice:

•  /landulară•  0u afectarea 1%0 (meningita seroasă, meningoencefalita)•  &ixtă 2 cu afectarea glandelor salivare şi 1%0 la fel şi cu afectarea altor organe glandulare (parotidită,

 pancreatită, or3ita, meningită se!roasă).. Forme atipice:

II. #!nf!rm (rait"ţii' uşoară) medie) severăTA*LOU #LINI#

Peri!ada de incu&aţie variază între ""!" zile cu o medie de "4 zile.Peri!ada pr!dr!mal" cu simptome infecţioase generale5 indispoziţie, cefalee, anorexie, mialgii, subfebrilitate saufebră moderată, dureri în zona retrofaringiană. n cazul afectării primare a s.n.c. se înregistrează febră pînă la #60,cefalee persistentă, vărsături, semne meningiene.Peri!ada de stare este marcată de tumefacţia iniţial unilaterală a glandei parotidei ca primul simptom de boală.7umefacţia glandei începe postauricular, creşte progresiv în primele zile şi se menţine 8!9 zile. /landa parotidă

tumefiată poate împinge în afară lobul urec3ii de partea afectată. :urerile se accentuează la mişcările de masticaţie,îng3iţire, presiune locală, rareori durerea posedă un caracter nevralgic cu iradiere auriculară. 1unt descrise punctedureroase caracteristice parotiditei epidemice care facilitează diagnosticul în formele atipice de boală5 articulaţia

temporomandibulară, procesul apicol al mastoidei şi zona retroangulomandibulară.;tergerea şanţului retroangulomandibular constituie un simptom important şi pentru diagnosticul diferenţial

al parotiditei unilaterale. +ielea este întinsă, lucitoare şi de culoare normală. <a palpare glanda parotidă afectată prezintă o rezistenţă elastică, păstoasă, nu lasă godeu sau amprentă digitală, este difuz dureroasă. =n ma>oritatea cazurilor peste "! zile procesul inflamator se extinde şi asupra celei de!a doua glande parotidiene.7umefacţia ambelor glande salivare redau aspectul feţei de lună plină sau pară.

?n simptom precoce şi cu valoare diagnostică este  simptomul Moursou (50-0! cazuri"  reprezentat princongestia şi tumefacţia orificiului bucal al canalului 1tenon situat vizavi de al doilea molar superior. 7umefacţiaglandelor parotide se asociază uneori cu afectarea glandelor submaxilare şi sublinguale. 1ecreţia salivară este redusă.

 @enomenele generale sunt moderate. @ebra nu depăşeşte 60 şi durează ! zile. -egresiunea completă asimptomatologiei în cazul parotiditei necomplicate se produce în 8!4 zile. +erioada de convalescenţa este scurtă cuvindecarea deplină a copilului, fără oarecare sec3ele.Su&ma+ilita  mai frecvent este bilaterală, tumefacţia are o consistenţă păstoasă, elastică, ovală, situată în lo>a

submandibulară. demul care însoţeşte tumefacţia poate fi răspândit în unele cazuri în regiunea cervicală şi pe cutiatoracică.Afectarea (landei su&lin(ale. @orma izolată este rar întîlnită, mai frecvent evoluează în asociere cu submaxilitasau parotidita..Alte afecţiuni (landularePancreatita ( se înregistrează în '"!9* din cazuri) poate apărea concomitent cu afectarea glandelor salivare, însămai frecvent apare la câteva zile ('!8 zile) de la tumefierea gland. saliv..:ebutul este brusc cu dureri epigastrice sau #n centură, însoţite de greţuri, vărsături, anorexie, diaree sau constipaţie,febră, frison etc. =n plan diagnostic se determină amilaza serică şi urinară.voluţia este favorabilă, semnele clinice cedează treptat, după '!"# zile bolnavul revine la normal. @uncţia

 pancreasului se restabileşte în ! săptămîni. <a unii pacienţi are loc trecerea pancreatitei în forma cronică (în "'*cazuri). ste dovedit rolul diabetogen al pancreatitei.Or,ita se înregistrează în "!* din cazuri, afectând în principal, adolescenţii. Br3ita se dezvoltă de obicei în

 prima săptămînă a infecţiei urliane. a urmează la "! săptămîni după parotidita, dar o poate preceda sau poate c3iar 

7/21/2019 Oreionul

http://slidepdf.com/reader/full/oreionul-56def578abab2 2/4

apărea ca unica manifestare a oreionului (foarte rar). :e obicei afectarea este unilaterală, incidenţa or3itei bilateraleeste mai mică ("'*). :ebutul este brutal cu febră, frison, greaţă, vărsături şi dureri în partea inferioară aabdomenului. +este "! zile se intensifică durerile testiculare cu tumefiere, congestie şi căldură locală. -egresiuneafenomenelor locale este totală după 9!"# zile. $tro%ia testiculară , rar întîlnită, nu conduce la sterilitate (azospermie)decât dacă este bilaterală (foarte rar).O!f!rita  se manifestă cu durere în eta>ul inferior al abdomenului, uneori se palpează ovarul mărit şi dureros,diagnosticarea acestuia este foarte dificilă. voluţia este de obicei favorabilă.Mastita apare mai des la fetiţe, dar poate apărea şi la bărbaţi. 7umefierea se păstr. ! zile.Dacri!adenita (inflamaţia glandei lacrimale) se întâlneşte rar, este bilaterală, cu durere suborditală, lăcrimare şiedem în partea externă a orbitei.Afectarea SN# -n !rei!n se înregistrează frecvent, dar uneori e lipsită de manifestări clinice.Menin(ita urlian" ( înregistrată pînă la 4'* din cazuri) este una din cele mai frecvente meningite cu lic3id clar,apărută preponderent la copiii de ! ani. ste posibil să apară ca boală primară, dar mai frecvent apare la a '!8 zide boală, rareori se instalează în a !a săptămână de boală. :ebutează cu febra, cefalee, greaţă, vome repetate,semne meningiene, convulsii etc. 1imptomele clinice în meningita urliană la ma>oritatea copiilor se menţin minimum! zile, maximum '!4 zile, foarte rar "#!"' zile şi mai mult. voluţia meningitei este benignă. =n unele cazurimeningita urliană evoluează fără semne clinice.+uncţia lombară evidenţiază un lic3id cefalora3idian (<0-) clar, 3ipertensiv cu pleocitoză limfocitară. -eacţia +ândie insuficient de pozitivă, numărul de elemente variază (de la ##!9## până la ### celule în " mCl <0-).Albuminora3ia şi glicora3ia sunt în normă sau moderat sporite. Aceasta este important în diagnosticul diferenţial cumeningita tuberculoasă, unde glucora3ia este redusă considerabil. &odificările <0- se menţin mai mult decâtsemnele clinice (maximum ! săptămâni).

D Encefalita (meningoencefalita) urliană se întâlneşte mai puţin frecvent (#,'!",#* din cazurile de oreion)comparativ cu meningita şi se manifestă cu febră (!##0), convulsii, tulburări de conştiinţă (obnubilare, sopor),delir, convulsii, semne de focar cerebral, paralizii de nervi cranieni, 3emiplegii, monoplegii. :e regulă apare înconvalescenţă până în a '!a zi de la debutul bolii şi mai rar precede parotidita sau se prezintă ca manifestare izolată.+ronosticul de obicei este favorabil. =n formele mai grave foarte rar sunt posibile sec3ele (3idrocefalie, semne defocar cerebral.

 Particularităţile clinice şi de evoluţie a oreionului la adulţi 

D @recvent se dezvoltă forme graveD Afecţiunea gonadelor mai frecventă (uneori or3ita este singură manifestare clinică)D 0omplicaţii (miocardita urliană) mai frecvente.

#OMPLI#AIILE /I SE#0ELELE

Complicatii:Miocardita urliana, Encefalita severa (15-30% din cazuri), Mielita,meningomielita, Nevrite (n. facial, n. acustic), Artrite, artroatii, otita,neumonie,stomatita!

  Sechele:"ere#rastenie ($0%), ioacuzie (rareori)iertensiune intracraniana (10-15%), &ancreatita cronica (13%), 'ia#et zaaratAzosermie şi atroe testiculara.

DIAGNOSTI#UL:iagnosticul pozitiv este bazat pe date epidemiologice, clinice şi de laborator.Date de la&!rat!r . <eucograma prezintă leucopenie cu limfocitoză. Amilazemia şi amilazuria sunt crescute în cazde pancreatită urliană. 7este serologice specifice.

TRATAMENTUL *OLNA1ILOR #U OREION#ON$ORM PROTO#OLULUI #LINI# NAIONAL

@ormele uşoare şi medii de oreion se pot trata la domiciliu.

. #riteriile de spitali2are a pacienţil!r cu !rei!nD Afecţiuni poliglandulare, Br3ita urliană, +ancreatita urliană, &eningita, meningoencefalita urliană, +arotiditaseveră, Breion cu complicaţii, ndicaţii epidemiologiceD +acienţi de gen masculin în vîrstă de peste " ani cu risc crescut de apariţie a or3itei (regimul la pat reduce

 pericolul or3itei de ori şi mai mult) Tratamentul oreionului cu afectarea glandelor salivare în conditii de izolare ladomiciliuTratament nemedicamentos. *eausul la at va dura $-10 zile! +ilnic se varealiza igiena cavitaii #ucale (salaturi cu infuzie de musetel, sol!Nitrofural 15000, si alteantisetice)! .e indic/ alicatii de caldura uscata asura glandelor salivareafectate!Alimentaia tre#uie sa coresund/ vrstei coiilor si s/ e #ogat/ n vitamine simicroelemente! .e recomand/ de referin/ alimente semisolide! .e va maora aortul delicide!Tratament medicamentos1! Antieretice Paracetamol 500 mg 2 10-15 mg4g doza unica coiilor, (la fe#ra),

• 2. itamine Acid ascorbic 2 100 mg de 6 ori e zi, per os, 10-17 zile, sau Revit,  per

os, Supravegherea medical a la domiciliu

7/21/2019 Oreionul

http://slidepdf.com/reader/full/oreionul-56def578abab2 3/4

• .uravegerea medicala va dura 3 satamni de la de#utul #olii (rareori meningitaaare

• la a 17-61-a zi)!• Masurarea temeraturii de 6 ori e zi!• Aaritia fe#rei, vomei, cefaleei - se va susecta meningita 8i coilul se va sitaliza!• Aaritia oritei sausi a ancreatitei, sausi meningitei 2 sitalizare!• Aaritia comlicatiilor va indica sitalizarea!• 9zolarea la domiciliu a acientului va dura nu mai utin de : zile!

Tratamentul meningitei grave si meningoencefalitei urliene la etapaprespitaliceasca". Amestec litic, la fe#ra este 3;,0<", i!m!

• sol! Metamizol 50% 2 1mlan=• sol! 'ifenhidramina 1% 2 0,1mlan=• sol! Papaverina 6 % 2 0,1 mlan!

6! 'iuretice Furosemid 1% 2 1-6 mg4g67 ore!. Anticonvulsivante Diazepam 0,5% 2 0,1-0,6 mlan!4. >lucocorticosteroizi Prednisolon 2 1-6 mg4g, sau 2 'e?ametazona2 1 mg4g!'. Oi!en.

Nota: @oate rearatele se administreaza i!v! (in lisa accesului la vena 2 i!m!)  "ompresele umede sunt contraindicate #

Aspecte evolutive ale oreionului:• Bn formele glandulare durata #olii este de $-10 zile cu vindecare comleta!• Bn formele cu afectarea .N" #oala dureaza 6-3 satamni, evolutie frecvent #enigna,

cu e?cetia meningoencefalitei, care oate solda cu secele si deces!• Bn formele asociate #oala are o evolutie ondulanta, caracterizata rin aaritia similara

a formelor clinice relungind durata #olii!Criterii de externare a pacientilor cu oreion

• indecare (ameliorare) clinica• "onsultul neurologului ( n forme cu afectarea sistemului nervos)• "onsultul oftalmologului (fundul de oci)• "onsultul cirurgului (n orita, oroeididimita)

• E">, glicemia, amilazemia, amilazuriaTratamentul meningitei (meningoencefalitei) urliene în perioada deconvalescenta:1! &entru ameliorarea meta#olismului cere#ral 2 cura de tratament 1-1,5 luni

• inocetina 2 0,5-1,0 mg4g, er os, si• &antogam 2 165-500 mg de 3 ori e zi, er os, si• &iracetam 2

6! iuretice (la necesitate)• Acetazolamida, "eaiuri diuretice

 3! Multivitamine si microelemente - cura de tratament 1-1,5 luniSupravegherea postexternare a pacientilor cu oreion

În forme cu afectarea SNC: 'isensarizarea va efectuata de medicul de familie si medicul neurolog, sauneuroediatru!'urata 2 6 ani! Crecventa 2 anul 1 2 o data la 3 luni, anul 6 2 o data la D luni! "aracterul suravegerii e?amenul clinic si araclinic (neurosonograa, ecograacraniana,electroencefalograa 2 la necesitate)! Bn rimele D luni dua e?ternare nu se ermiteaarea la soare, sarituri, sort!În forme glandulare (orhit a , pancreatit a ):.uravegerea medicului de famiglie ,"onsultul cirurgului la necessitate , >licemia eriodic (1-6 ori e an n rimii 6 ani)

PRO$ILA3IE&ăsuri antiepidemice în focar D :epistarea activă şi precoce a bolnavilor în colectivităţi şi cămine, izolarea la domiciliu, sau în secţiile de boliinfecţioase pe o durată de !"# zile sau pînă la dispariţia fenomenelor clinice.D :eclarare obligatorie.D :epistarea şi supraveg3erea persoanelor de contact timp de " de zile de la ultimul caz.

7/21/2019 Oreionul

http://slidepdf.com/reader/full/oreionul-56def578abab2 4/4

D 7ria>e clinice zilnice cu depistarea şi izolarea suspecţilor. +ersoane cu suspect la îmbolnăvire (febră, cefalee,tumefierea glandelor salivare, dureri la masticaţie, vorbire) se izolează temporar cu solicitarea asistenţeiinstituţiilor medicale pentru diagnostic, organizarea izolării şi tratamentului.

D =n colective ! carantină, nu mai sunt admişi copii noi pînă la stingerea focarului epidemic.D Admiterea în colectivităţi a convalescenţilor după oreion nu mai devreme de ziua a "#!a de la debutul bolii,

independent de faptul continuării apariţiei cazurilor noi de oreion.D :ezinfecţia curentă, prelucrarea calitativă a veselei de masă în ospătării, grupe.D Aerisirea sălilor de studii la fiecare pauză, respectarea strictă a graficului de efectuare a curăţeniei umede.

+rofilaxia specifică în prezent se efectuează la vârsta de " luni cu o doză de vaccin -B- (ru>eolă,oreion,rubeolă) administrat #,'ml subcutanat.