Cuprins:

Poziţia fizică geografică a oraşului Bălţi

Legenda Suprafaţa Resursele natural Componenţa etnică Economie Situaţia ecologică

Bălți  este un oraș cu statut de municipiu, reședințaRegiunii de Dezvoltare Nord a Republicii Moldova. Orașul se află în mijlocul stepei Bălțului cu un relief de câmpie fragmentată, la 138 km la nord de Chișinău, 65 km de la granița cu România (UE), vama Sculeni, și 120 km de la frontiera cu Ucraina, vama Otaci. Se învecinează cu orașele Fălești, Glodeni, Rîșcani și Sîngerei, care se află la o distanță de 20–40 km. Municipiul Bălți este al treilea centru urban după mărime și populație în Republica Moldova, surclasat doar de Chișinău și Tiraspol.

 Are în componență comunele Sadovoi și Elizaveta. În context teritorial orașul se împarte în 3 sectoare planimetrice: Centru (inclusiv cartierele Țigania, Teioasa și Berestecico);Pământeni (inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Clima este temperat continentală, iar cele mai importante râuri care trec prin oraș sunt Răut și Răuțel. Ca infrastructură, lungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m2. Bălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. Industria municipiului este reprezentată de 40 de întreprinderi.

Prima atestare certă a orașului Bălți apare în comentariile legate de expediția polonezilor împotriva Imperiului Otoman din 1620. În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași.

IstoriaPrimii oameni pe teritoriul localității au apărut în epoca paleoliticului, cu circa 30.000 ani în

urmă. Au fost descoperite vetre de sate din epoca bronzului: la nord decartierul Dacia, în

cartierele Bălții Noi și Pământeni. Urme ale acestor sate reprezintă grămezile de lut ars și diverse

obiecte de ceramică. Din mileniul II î.e.n. datează alte două vetre: în cartierul Bălții Noi și la periferia

orașului lângă șoseaua Bălți-Chișinău. În perioada romană, pe teritoriul orașului, au existat 5 sate, dar

au fost distruse de popoarele nomade. Din perioada migrațiilor datează și cele 18 movile funerare.

Atestarea localității

În ceea ce privește atestarea documentară a localității nu există o părere unanim împărtășită. O

mărturie a existenței sale timpurii ar constituie notele de călătorie ale diplomatului francez Guillbert de

Lannoy, care în 1421 a efectuat o călătorie de la Marea Baltică spre Marea Neagră, trecând

prin regatul Poloniei unde poposește în orașul „Camenița” apoi prin voevodatul Moldovei unde este

oaspetele „ducesei Ringala de Mazovia, verișoara regelui polonez Vladislav II Iagello” în târgul

„Belsz” (pe atunci scris „Belfz”).

Ducesa de Mazovia a fost una din soțiile domnitorului moldovean Alexandru cel Bun. În urma

divorțului din 1421, Ringala de Mazovia primise, printr-un hrisov domnesc din 13 decembrie 1421,

moșiile Siret, Volovăț și câteva localități din jur în vederea întreținerii sale, însă orașul Bălți nu figura,

dar se afirmă că cuvintele „locuri pustii”, prezente în actul domnesc, se referă la locul viitoarei

localități Bălți. Astfel, s-a susținut că Guillbert de Lannoy a vizitat Bălțiul, notând denumirea lui cu

„Belfz”. Totuși, identificarea denumirii de „Belfz” cu orașul Bălți, efectuată în secolul al XIX-lea, a

fost ulterior contestată. S-a presupus atunci că ar fi vorba de o confuzie între amănuntele consemnate

de ambasadorul Lannoy în Polonia și în Țara Moldovei: în această nouă ipoteză, denumirea „Belfz” ar

corespunde cu localitatea Belz dinPolonia (în prezent Ucraina), iar cea de „Camenița” cu

orașul Cameneț-Litovsk și nu cu Cameneț-Podolskul de la Nistru [1] , deși marele drum comercial între

mările Baltică și Neagră trecea de-a lungul Nistrului.

Prima atestarea certă a orașului Bălți apare în comentariile despre expediția polonezilor

împotriva Imperiului Otoman din 1620. La Bătălia de la Țuțora armata poloneză a fost înfrântă, fiind

nevoită să se retragă. La întoarcere militarii polonezi au ajuns la Răut la 4 octombrie, lângă satul Bălți.

Acest fapt a fost înregistrat în comentariile expediționale.

În timpul campaniei lui Petru I împotriva otomanilor din 1711, târgul Bălți, atunci renumit ca

centru de trecătorie și de întreținere a hergheliilor domnești, a fost baza principală de aprovizionare în

merinde și cai a armatelor ruse. Dar, după înfrângerea și retragerea lor spre Nistru, tătarii au prădat

așezarea

Perioada fanariotă

În 1766, feciorii negustorului Panait Sandu, Costache și Iordache, intraseră în posesia unei jumătăți

din moșia Bălților, cealaltă jumătate revinind Mănăstirii Sfântului Spiridon din Iași. Orașul Bălți apare

în documente ca târg de cai : de altfel prima sa stemă era un cap de cal. Devine un oraș meșteșugăresc

important (fierari, rotari, pielari, șelari, căruțari), voievozii moldoveni ridicând o bazilică în 1785. În

același an ținutul dimprejur este despărțit din Ținutul Sorocăi, trecând în componența Ținutului Iași. În

1795 Gheorghe Panaite, în scopul de a accelera dezvoltarea târgului, a încercat să aducă din Galiția un

număr de 300 de negustori armeni și le-a construit o biserică în planul bisericilor catolice. Dar,

negustorii armeni nu au ajuns la Bălți și biserica a fost sfințită ca una ortodoxă, Catedrala Sf. Nicolae,

dărâmată de Sovietici în 1965 și reclădită după independență.

Perioada țaristă

În 1812 partea de răsărit a Moldovei, de atunci numită Basarabia, este anexată de către imperiului Rus.

La 19 aprilie 1818, țarulAlexandru I trecând de la Hotin spre Chișinău, în apropiere de Bălți, a primit

veste despre nașterea nepotului său Alexandru al II-lea, fiul Marelui Duce Nicolae și moștenitorul

tronului. În aceeași zi la 7 dimineața, într-o mică biserică, un preot ortodox venit de la Chișinău a

oficiat o liturghie în cinstea nașterii urmașului. Înainte de a pleca, Alexandru I a dat ordin ca Bălții să

se numească oraș. În același an, cu ocazia organizării guberniei Basarabia, orașul Bălți a fost declarat

capitala Ținutului Iași, redenumit în 1887 - Ținutul Bălți. Tot atunci biserica ortodoxă din Basarabia

trece de la Patriarhia Constantinopolului,Mitropolia Moldovei și Bucovinei, la Patriarhia Moscovei,

Mitropolia Kievului, Bălți devenind o episcopie.

Devenind un centru de colectare a cerealelor, Bălți este racordat la rețeaua căilor ferate ruse menite să

transporte grânele laOdesa. În cadrul acestei dezvoltări economice, pe lângă populația băștinașă

de Moldoveni s-au stabilit aici și numeroși ruși,ucraineni, armeni și evrei.

În componența României MariRegele Carol al II-lea și Mihai, Mare Voievod de Alba Iulia și premierulGheorghe Tătărescu la

sfințireaCatedralei Sf. Constantin și Elena(1935)

Populația rusească, ucraineană și evreiască a continuat să crească și după unirea primei Republici

moldovenești (1917-1918) cu România, din pricina afluxului de refugiați care fugeau de dincolo

de Nistru, pentru a scăpa de colectivizare, de mareleHolodomor sau de urmărirea NKVD-ului. După

unirea cu România, Bălți a fost reședința județului cu același nume. La recensământul din 1930 au fost

numărate 30.570 de persoane, din care 14.229 evrei, 8.868 români, 5.426 ruși, 981 polonezi, 290

germani, 280 ucraineni etc.

La 2 iunie 1935, regele României Carol al II-lea și prințul moștenitor Mihai participă la

sfințirea Catedralei Sfinții Împărați Constantin și Elena, construită de Visarion Puiu, episcopul

Hotinului. La eveniment au fost prezenți și prim-ministrul Gheorghe Tătărescu; ministrul cultelor Al.

Lapedatu; ministrul internelor I. Inculeț; ministrul învățământului C. Angelescu; ministrul apărăriiPaul

Angelescu; ministrul muncii I. Nistor; primarul orașului Bălți P. Vrabie; prefectul județului

Bălți Emanoil Catelly, diverși funcționari centrali și locali precum și, desigur, numeroși reprezentanți

ai bisericilor ortodoxe. În aceeași zi Carol al II-lea, împreună cu oaspeții veniți la sfințire, a semnat și a

zidit pergamentul în temelia noului Liceu de fete „Domnița Ileana” (actualmente blocul administrativ

al Universității Alecu Russo După terminarea solemnității de la liceu, cortegiul regal a pornit spre

cimitirul eroilor, unde are loc inaugurarea monumentului eroilor căzuți în primul Război Mondial.

Apoi, regele și fiul său vizitează reședința episcopală și îl decorează pe episcopul Visarion Puiu cu

Cordonul de „Mare Cruce” al ordinului Coroana României. La ora patru, regele și prințul moștenitor

au pornit de la reședința episcopală spre a vizita cazărmile militare. Între regimentele vizitate a fost și

regimentul 6 Vânători, în care Suveranul a fost ofițer cu gradul de locotenent, când această unitate

militară era de gardă la castelul Peleș. Pe la orele 18, regele Carol al II-lea și prințul moștenitor Mihai

împreună cu reprezentanții autorităților centrale din București au părăsit orașul

Perioada sovietică. Al doilea război mondial

În timpul celui de-Al doilea război mondial, orașul a suferit distrugeri și deportări de populație,

sovieticii deportând întâi (1940-1941) pe moldovenii băștinași care lucraseră pentru statul român

(funcționari, juriști, profesori...), pe popi și pe refugiați, iar românii și germanii deportând apoi (1941-

1944) pe evrei și pe toți cetățenii bănuiți că ar fi susținut sistemul sovietic.

Deportările spre Kazahstan și Siberia au fost reluate între 1945 și 1954 Începând cu 6 iulie 1949,

din gara feroviară Bălți-Slobozia au fost deportați în Siberia, mii de basarabeni în cadrul operațiunii

"юг", adică "Sud". Operațiunea a fost desfășurată de către autoritățile sovietice, în cadrul căreia au fost

ridicate circa 12 mii de familii basarabene. Ulterior, în timpul regimului comunist orașul a devenit un

centru industrial important pentru nordul Moldovei, cu o populație în mare parte nouă, fie moldoveană

venită de la sate, fie rusească sau ucraineană. În anii 1944-1945 pe teritoriul Combinatului de blănuri

de astăzi și al Unității militare exista un lagăr de concentrare în care erau deținuți prizonierii germani

și români, aceștia din urmă capturați după actul din 23 august 1944 prin care România a declarat

război Germaniei naziste, devenind o aliată a Uniunii Sovietice, care însă zăbovi până la 12

septembrie înainte de a înceta starea de război cu România. În decursul acestor trei săptămâni, armata

română, care avea ordin să nu se opună nici-unei inițiative sovietice, a pierdut tot materialul și

armamentul de care dispunea (integrat de Armata roșie) dar și zeci de mii de ostași luați prizonieri deși

nu mai erau dușmani, ci aliați ai URSS. Mii dintre prizonieri au murit din cauza condițiilor inumane în

care au fost ținuți (lipsă de igienă, apă stătută și nemâncare), supraviețuitorii au fost deportați

spre gulagul siberian. Câteva sute din deținuții lagărului de la Bălți au rămas în viață și s-au întors

acasă.

După proclamarea indepedenței

Tradiția meșteșugărească legată de transport a vechiului târg de cai de la Bălți s-a preschimbat în una

modernă, Bălții având astăzi o seamă de uzine și ateliere de întreținere și reparații pentru motoare și

mașini. Stema cu capul de cal a fost înlocuită cu una nouă, în care apar de data aceasta doi cai. Orașul

Bălți are o convenție de parteneriat în dezvoltare cu comunitatea urbană din Lyon (Franța)

Suprafaţa

Suprafața municipiului Bălți constituie 78001 ha, dintre care: orașul Bălți - 4143 ha, satul Elizaveta -

2677 ha, satul Sadovoe - 980 ha . Fondul funciar este structurat astfel: terenuri cu destinație agricolă -

3 331 ha; terenuri ale localităților - 2 669 ha; terenuri destinate industriei, transporturilor,

comunicațiilor și cu altă destinație specială - 990 ha; terenuri fondului silvic și destinate protecției

mediului - 530 ha; terenuri ale fondului apelor - 275 ha; terenuri destinate fondului de rezervă – 6 ha.

Relief

Relieful municipiului Bălți este o parte a câmpiei ondulate a Bălțului. La sud se

întinde podișul Ciuluc-Soloneț Astfel, teritoriul Bălțiului se caracterizează printr-un relief colinar slab

fragmentat de văi largi și versanți asimetrici, Centrul geografic al urbei reprezintă o morfostructură

negativă sub formă de un amfiteatru mare cu laturile puternic ridicate, format de albia râului Răut.

Versanții de stânga a râurilor Răut și Răuțel sunt domoli, pe când cei de dreapta - abrupți. Din cauza

defrișărilor, ridicarea nivelului apelor subterane și a densității sporite a construcțiilor, versanții abrupți

sunt afectați de alunecări de teren. În cadrul orașului sunt trei zone în care alunecările se manifestă mai

intens: partea inferioară a coastei Răutului din cartierul Soroca, versantul drept al Răuțelului din

cartierele Bălții Noi, Berestecico și Țigania.

Geologie

Până la mijlocul pliocenului zona Bălților a fost un podiș ridicat de unde eroziunea a ros

aproape întreaga suprafață inițială a miocenului târziu. La mijlocul pliocenului, în timp ce teritoriile ce

îl înconjoară se ridică, podișul Bălților se coboară (graben) formând câmpia

Bălților. Profilul geologic este reprezentat de sedimente din neogen, etajul Sarmațian, cu straturi

de nisip, argilă, calcar și marnă. Râul Răuțel și-a croit albia de-a lungul faliei Răuțelului, care

constituie mai la vale și albia Răutului.

Seismicitatea municipiului Bălți este determinată în special de cutremurele subcrustale de

adâncime intermediară ale cărorepicentre sunt adesea localizate în Vrancea, în Moldova româneanscă,

la poalele întorsurii Carpaților. Teritoriul municipiului este amplasat într-o zonă cu seismicitate de 7

grade pe scara Richiter. Intensitatea cutremurillor generata de focarul Vrancea scade, de regulă, cu un

grad până la Bălți. Cele mai intense cutremure au avut loc la 26 octombrie 1802 - magnt. 7,5 grade; 10

noiembrie 1940 - magnt. 7,4 grade; 4 martie 1977 - magnt. 7,2 grade; 1986 și 1990 - magnt. 6 grade.

Ultimul cutremur a fost înregistrat la 4 octombrie 2011, cu magnitudinea de 3-3,5 grade pe scara de 12

grade MSK Anual pe teritoriul Republicii Moldova se înregistrează sute de cutremure de intensitate

mică, de 2 - 4 grade.

Sol

Pe teritoriul municipiului predomină solurile cernoziomice tipice moderat humifere. În partea

dreaptă a Răutului, în cartierul Slobozia, se întâlnesc cernoziomurile tipice slab humifere. Acestea

sunt cernoziomurile cele mai fertile. Au o grosime de peste 1 m, culoarea aproape neagră, structură

grăunțoasă și hidrostabilă. Pe versanți stratul de sol este doar de câțiva zeci de cm și de multe ori este

afectat de eroziune eoliană și, în special, pluvială. La nivel de municipiu 623 ha sunt erodate. În

luncile râurilor s-au format solurile aluviale. Aceste soluri sunt salinizate și mlăștinoase. O bună parte

din suprafața solurilor fertile a fost destinată construcțiilor cartierelor locative și întreprinderilor, de

aceea valorificarea acestora este minimă. Din suprafața totală a orașului de 4143 ha, numai 117 ha au

utilizare agricolă.

ClimăClima este temperat continentală ca în restul țării, cu veri calde care prezintă furtuni ploioase

episodice (precipitațiile de vară fiind mai importante decât cele de iarnă, mai ales spre septembrie), toamne ploioase dar scurte, ierni reci cu îngheț, zăpadă și crivăț, primăveri de asemenea scurte.

Circulația atmosferică a aerului se caracterizează prin preponderența maselor de aer cald, iar în unele perioade și umed, ce vin de la vest, dinspre Oceanul Atlantic. Activitatea intensă a maselor de aer mediteraneene și atlantice în timpul verii aduc precipitații abundente. Aerul uscat temperat format în estul și sud-estul Câmpiei Europei de Est condiționează arșiță și secetă. Invazia aerului arctic provoacă schimbarea bruscă a vremii și scăderea temperaturii. Iarna este caracteristică influenței maselor de aer generate în Siberia.[19] Vântul de regulă are direcția nord-est și sud-est cu viteza 2–5 m/s.În regiunea Bălțiului radiația solară anuală este de 112-114 kcal/cm2. Durata strălucirii soarelui anual constituie aproximativ 2000 de ore. Temperatura maximă absolută înregistrată în această regiune este de 38 °C, iar cea minimă de −35 °C. Cea medie anuală este de 9,1 °C.

Cantitatea anuală de precipitații este de 450–550 mm. Numărul de zile cu precipitații constituie 120 pe an, iar această permite menținerea umidității optimale pentru perioada de vegetație. Suma precipitațiilor pentru perioada de vegetație activă este de 360–380 mm. Durata perioadei de vegetație este de 167-176 de zile, perioada solară – 290-300 zile, durata insolației – 2050-2100 ore.

Suma medie anuală a precipitațiilor (conform datelor cu corecția cantității precipitațiilor) – 510–545 mm, inclusiv 344–372 mm în perioada caldă (aprilie-octombrie) și doar 165–171 mm în perioada rece (noiembrie-martie). Ploile torențiale cad în lunile iunei-august. Evaporabilitatea atinge 816 mm.

Stratul de zăpadă este instabil. Înălțimea stratului de zăpadă este de 10 – 25 cm, dar în unele ierni se înregistrează și o înălțime de 50 cm, mai ales în locuri adăpostite. Dintre fenomene meteorologice negative, iarna sunt răspândite: poleiul (4 zile), chiciura (5-7 zile) și viscolul. Primăvara și toamna pot avea loc înghețurile iar varasecetă, suhovei și caniculă.

Hidrografie

Resursele acvatice ale orașului sunt formate din 2 râuri Răut și Răuțel, care intersectează orașul pe o lungime de 17 km, două râulețe Copăceanca și Flămânda, afluenți ai râului Răut și 7 lacuri.

Răutul este cel mai mare curs de apă ce traversează Bălțiul. Observațiile regimului hidrologic la Bălți se efectuează din 1940. În perimetrul orașului valea râului este șerpuitoarea cu o lățime de 2 – 3 km. În amonte de Bălți, cursul râului are o direcție spre sud-est, iar la ieșire se schimbă brusc spre est. Albia Răutul este îndiguită pentru a proteja localitatea de inundații. Versanți vestici sunt abrupți și au o înălțime de 60 – 90 de m. Panta versantului estic, în cartierul Slobozia, are o înclinație mai mică. Lățimea Răutului în orașul Bălți este de 3 – 6 m și adâncimea de 0,1 – 0,5 m. Primăvara, în lunile

februarie – martie, au loc viituri cauzate de topirea zăpezilor. Dura viiturilor de primăvară în medie este 36 zile. Nivelul apei în Răut crește, în medie cu 0,3 m, și în timpul sezonului ploios de vară și toamnă. Scurgerea anuală a apei râului Răut este în medie de 1,55 m3/sec; minimă - 0,37 m3/sec (1995), maximă - 3,98 m3/sec (1981). Debitul mediu al aluviunilor în suspensie este de 0,51 kg/sec. Fundul râului este acoperit cu depuneri aluviale, izvoarele sunt puternic mineralizate. Malurile râului sunt în întregime îndiguite pentru a preveni inundațiile.

Răuțelul este un râuleț ce traversează Bălțiul de la vest la est. Cursul mediu a fost puternic modificat de către om prin construcția uzinelor în valea râului, iar albia sa a rămas neamenajată. În cursul inferior râul este îndiguit. Pe cursul Răuțelului s-au construit un lac de acumulare între cartierele Bălții Noi și Teioasa, și Lacul municipal. Asemenea Răutului, apa Răuțelului conține o cantitate înaltă de săruri.

Orașul este traversat și de alte râulețe: de exemplu pârâul Flămânda (afluenta al Răutului) din nordul cartierului Slobozia; în zona de est a orașului se găsesc doi afluenți mici ai Răuțelului.

Cele mai mari bazine acvatice sunt: Lacul orășenesc, Lacul Tineretului (Komsomolist), Lacul societății vânătorilor și pescarilor (Chirpicinoe) și Canalul de canotaj, cu suprafața totală de circa 200.000 m2 și cu un volum de 2,9 mln m3. În nordul cartieruluiJubiliar și estul cartierului Bălții Noi se găsesc lacuri mici, însă în afara granițelor administrative al orașului. Toate lacurile din perimetrul orașului sunt artificiale.

În cartierele Teioasa, Centru, Podul Chișinăului, Soroca, parțial în cartierele Slobozia, Berestecico, Bălții Noi și Țigania apele subterane sunt la suprafață. Practic, apele freatice sunt stratificate la adâncimi 1–2 m de la suprafața solului.

Societatea civilă

Municipiul Bălți este o sursă importantă a dezvoltării societății civile locale și naționale ce are

impact în întreagă Moldova. Aici își au sediile mai multe organizații neguvernamentale. Una din

ONG-urile majore din Moldova pentru îngrijirea persoanelor în situații social vulnerabile Respirația a

Doua, o cunoscută organizație de tineret Tinerii pentru dreptul la viață. Scopul Organizației obștești

pentru copii și tineri cu dereglări funcționale „Stoicii” este socializarea și resocializarea copiilor și

tinerilor cu dizabilități prin informare, instruire și incluziune. Asociația Obștească „Cutezătorul”

contribui pe toate căile legale la dezvoltarea procesului de democratizare a societății, informarea și

educația civică a populației, apărarea drepturilor ei constituționale, creșterea gradului de participare

active a cetățenilor la soluționarea problemelor comunității. Una din cele mai active ONG-uri în Bălți

este Organizația Obștească „Somato”, care activează în domeniul reabilitării psihologică și

psihoterapii; ecologia sănătății și soluționarea problemelor a persoanelor cu dizabilități. În apărarea

drepturilor femeii este specializată organizația Onoarea și Dreptul Femeii Contemporane. Un impact

mai mare în regiune are Organizația Obștească „Moștenitorii”, având misiunea de a facilita procesul

de integrare socială a tinerilor din regiunea de nord a Republicii Moldova, prioritar din categoriile

defavorizate, prin oferirea serviciilor de informare, consultanță, instruire și asistență.

La 30 martie 2007, în Bălți a fost lansat Centrul Interactiv European „Pro-Europa”, destinat să

ofere un acces cât mai larg publicului la informații despre Uniunea Europeană, instituțiile, politicile și

programele comunitare, precum și despre relațiile dintre UE și Republica Moldova, în special Politica

Europeană de Vecinătate și Planul de Acțiuni UE-Moldova.

Împărțirea teritorială

Sub aspecte urbanistic orașul s-a

constituit prin valorificarea

teritoriilor proprii de la partea

centrală spre zonele periferice,

precum și din contul alipirii

localităților limitrofe. Această

evoluție în dezvoltarea teritorială a

urbei a determinat dezmembrarea

acestea în câteva componențe

esențiale. În context teritorial orașul

se împarte în 3 sectoare

planimetrice: Centru (inclusiv

cartierele Țigania, Teioasa, Berestecico); Pământeni(inclusiv cartierele Jubiliar și Dacia); Slobozia și

două formațiuni locuibile Molodova, Bălții Noi. Fiecare din aceste prezintă o formațiune

polifuncțională amenajată cu infrastructura respectivă. Sectoarele nu reprezintă unități administrative

în cadrul municipiului și nu au personalitate juridică..

Stemă și drapel

Actuala stemă a municipiului Bălți a fost adoptată în anul 2006. În iarna anului 2005 primarul

municipiului, Vasile Panciuc, a lansat propunerea Comisiei Naționale de Heraldică de a reveni asupra

stemei, de a o definitiva conform normelor. Proiectele stemelor și drapelelor, desenate de arhitectul dr.

Sergius Ciocanu, au fost incluse în ordinea de zi a ședinței extraordinare a Consiliului Municipiului

Bălți din 30 martie 2006, unde au trezit lungi dezbateri, solicitându-se refacerea lor. Proiectele

definitivate ale stemei și drapelului au fost aprobate în ședința extraordinară a Consiliului Municipiului

Bălți din 7 aprilie 2006, cu 20 de voturi pro și 3 contra. Tot atunci s-a aprobat și Regulamentul de

utilizare a simbolurilor. Comisia Națională de Heraldică a aprobat cele două simboluri bălțene fără

observații în ședința din 20 aprilie 2006. În ziua de 22 mai 2006, în cadrul festivităților prilejuite de

Hramul orașului, stema și drapelul municipiului au apărut în public în toată splendoarea, prin sute de

drapele afișate, panouri, suvenire, plicuri poștale etc.

Bălții NoiBerestecico

CentruDacia

JubiliarMicroraionul III

MolodovaPământeniSloboziaSorocaTeioasaȚigănia

Cartiere din Bălți

Stema municipiului Bălţi adoptată în 2006

Noua stemă a municipiului Bălți reprezintă

„Scut dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, peste care broșează un arcaș în

picioare, cu fața și mâinile de carnație, purtând straie și încălțări roșii, armură de aur, spadă

la șold și tolbă cu săgeți în spate, de același metal, și trăgând spre senestra dintr-un arc, de

asemenea de aur. Scutul timbrat de o coroană murală de argint cu șapte turnuri. Suporți doi

cai cabrați afrontați, de argint”.

Explicația noilor simboluri este următoarea:

Scutul dungat de douăsprezece piese de argint și albastru, simbolizează prin procedeul armelor

grăitoare denumirea orașului, care reprezintă forma de plural a substantivului comun „baltă”. În

heraldică, argintul este smalțul apei, iar albastrul culoarea cerului, în această stemă – a cerului

reflectat în oglinda apei.

Arcașul, mobila principală a scutului heraldic, este păstrat din prima stemă municipală, aprobată

la 31 iulie 1930. În stema de la 1930 arcașul simboliza „vechea strajă ostășească și luptele din

această regiune a Moldovei”. Semnificația nu s-a schimbat nici în stema nouă. În noul blazon

arcașul a fost îmbrăcat în straie și armură ca un arcaș din armata moldovenească din timpul lui

Ștefan cel Mare.

Coroana murală de argint cu șapte turnuri care timbrează scutul heraldic semnifică statutul de

municipiu vechi pe care îl are orașul Bălți.

Suporții stemei – doi cai de argint afrontați – simbolizează unitățile administrativ- teritoriale

istorice din care a făcut parte localitatea. Calul din dextra se referă la ținutul istoric Iași, cu

capitala la Iași, a cărui stemă a fost un cal trecând. Calul din senestra se referă la ținutul/județul

basarabean Iași/Bălți, a cărui reședință a fost întotdeauna la Bălți.

Dinamica populației

Numărul populației stabile a municipiului Bălți, înregistrat la recensământul din 5-12 octombrie 2004,

a fost de 127561 locuitori, inclusiv 122669 locuitori în mediul urban și 4829 locuitori în mediul rural.

La sfârșitul secolului al XX-lea numărul locuitorilor urbei a scăzut din cauza înrăutățirii situației

social-economic, multe persoane emigrând. În comparație cu anul 1989, la recensământul din 2004

populația municipiului Bălți s-a redus cu 33 914 persoane, sau cu aproximativ 21%.

Din totalul populației urbei Bălți, de 122 669 loc., 56 031 reprezintă populația masculină și 66 638 cea

feminină, sau 45,67% - bărbați și 54,33% – femei. Din numărul locuitorilor

satelor Elizaveta și Sadovoe 2387 sunt bărbați și 2505 - femei. Circa 50,1% din populația orașului

Bălți trăiau în localitatea de recenzare de la naștere.

Evoluția populației mun. Bălți

Din numărul total de 107 018 de locuitori cu vârsta de peste 15 ani în municipiului Bălți, 58 197

persoane erau căsătorite, inclusiv 53 915 oficial și 4282 - neoficial; necăsătoriți – 29 000 persoane,

văduvi – 9 865 persoane; divorțați – 8231 persoane; despărțiți – 1 701 persoane. În mediul urban erau

103 057 de persoane ce au atins vârsta de 15 ani, dintre care 54,16% sunt căsătoriți, inclusiv 50,21%

oficial și 3,95% neoficial. Ponderea celibatarilor era de 27,19%. Văduvii constituie 9,18% din

populația orașului Bălți. Aproximativ 7,85% din locuitori erau divorțați și 1,54% - despărțiți.

În 2008 au fost înzestrate 1143 de cupluri noi și 573 divorțuri, rata nupțialității fiind de 7,7‰ și a

divorțialității de 3,9‰.

Demografia municipiului Bălți se află într-un declin, nu doar din cauza emigrărilor. Nivelul natalității

înregistrat pe parcursul anilor 2005-2008 oscilează între 9,2‰ și 9,9‰, mortalitatea între 10,2‰ și

10,5‰. În așa situație, bilanțul populație era negativ, fiind cuprins între -0,6‰ și -1,1‰. Totuși, în

2009 s-a înregistrat un bilanț natural pozitiv, de 1,1‰, natalitatea de 11,0‰ și mortalitatea de 9,9‰.

La 1 ianuarie 2011 populația stabilă a municipiului Bălți constituia 149,1 mii persoane, inclusiv 144,2

mii urbană și 4,9 mii rurală.

Structura pe grupe de vârstă și sexe

Structura populației urbane (satele Sadovoe și Elizaveta nu sunt incluse) a municipiului Bălți pe grupe de

vârstă și sexe este indicată în tabelul de mai jos (datele recensământului din 2004):

Grupa de vârstă,

ani

Total locuitori Structura în % Bărbați la 1000

de femeiambele

sexemasculin femenin

ambele sexe

masculin

femenin

0 - 4 5680 2918 2762 4,63 5,21 4,14 1056

5 - 9 5680 2844 2836 4,63 5,08 4,26 1003

10 - 14 8252 4183 4069 6,73 7,47 6,11 1028

15 - 19 14627 6869 7758 11,92 12,26 11,64 885

20 - 24 11298 5272 6026 9,21 9,41 9,04 875

25 - 29 9424 4636 4788 7,68 8,27 7,19 968

30 - 34 8726 4031 4695 7,11 7,19 7,05 859

35 - 39 8312 3849 4463 6,78 6,87 6,70 862

40 - 44 9968 4524 5444 8,13 8,07 8,17 831

45 - 49 10058 4518 5540 8,20 8,06 8,31 816

50 - 54 8915 3899 5016 7,27 6,96 7,53 777

55 - 59 5528 2391 3137 4,51 4,27 4,71 762

60 - 64 4614 2000 2614 3,76 3,57 3,92 765

65 - 69 4191 1629 2562 3,42 2,91 3,84 636

70 - 74 3097 1109 1988 2,52 1,98 2,98 558

75 + 4099 1268 2831 3,34 2,26 4,25 448

nedeclarată 200 91 109 0,16 0,16 0,16 835

Total Bălți 122669 56031 66638 100,00 100,00 100,00 841

La 1 ianuarie 2010 ponderea copiilor (0-14 ani) era de 14,0%; adulților (15-59 ani) –72,4% și persoanele

vârsnice (60+) alcătuiau 13,6%.

Structura etnolingvistică

Moldoveni și Români Ucraineni rusipolonezievreibulgariţigani

După datele recensământului din anul 2004, majoritatea locuitorilor municipiului Bălți sunt moldoveni -

52,4 % (66 877 loc.), români- 1,8 % (2258 loc.). Dintre popoarele slave cei mai mulți sunt ucraineni - 24%

(30 288 loc., în majoritate, vorbitori de limbă rusă), urmați de ruși - 19,2% (24 526 loc.) și bulgari - 0,2%

(297 loc.). Ponderea găgăuzilor este foarte mică, de 0,2% (243 loc). Altor etnii aparțin 2 889 locuitori, circa

2,3% și nu și-au declarat naționalitatea 183 persoane, 0,1%.

În Bălți populația este mai pestriță, dar, de asemenea, predomină moldoveni/românii - 65 079 persoane. La

recensământul precedent, din 1989, ponderea moldovenilor era de 37 la sută.[92] Din minoritățile etnice cele

mai numeroase sunt ucrainenii - 29 668 persoane și rușii 24 341 persoane, fiind urmați de polonezi - 856

persoane, evrei - 409, bulgari - 296 persoane, rromi - 272 persoane, găgăuzi 272 persoane alte etnii - 1514

locuitori.

Majoritatea populației e bilingvă, în special vorbitorii de limbă româna cunosc și rusa, pe când vorbitori de

rusă preferă să nu învețe româna.

Limba romănălimba rusălimba ucraineanănedeclaratăalte limbi

Limba vorbită de obicei (2004)

Moldoveni62.836

46.675

74,53

15951

25,38

1540,24

20,003

50,007

480,07

0 0,0

Români 2243 200489,34

22910,20

70,23

00,31

10,04

20,08

0 0,0

Ucraineni29.668

1.169

3,94

24.986

84,21

3.495

11,78

80,02

0 0,0 100,03

0 0,0

Ruși24.341

4791,96

23812

97,82

420,17

0 0,0 0 0,0 80,03

0 0,0

Bulgari 296 3411,48

25586,14

10,33

02,02

6 0,0 0 0,0 0 0,0

Găgăuzi 234 239,82

19482,90

73,29

104,27

0 0,0 0 0,0 0 0,0

Alte naționalită

ți2868 173

6,03

240683,89

551,91

10,03

0 0,0 2127,39

210,73

Nedeclarată

183 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 0 0,0 10,54

18299,45

Total122669

50588

41,23

67833

55,29

3761

3,06

210,01

120,009

2810,22

2030,16

Structura economică a populație

Nr.

d/oDenumirea sectorului economic

Cantitatea

mii oameni

 %

1 Populația aptă de muncă 99,2

2 Populația totală amplasată în câmpul muncii 44,2

2.1

În sector producător 16,8 38,01

*industrie 15,9 35,97

*agricultură 0,9 2,0

2.2

Sectorul neproductiv 27,4 61,99

*comerț 7,2 16,29

*prestarea serviciilor 20,2 45,7

3 Invalizi 4,3

4 Șomeri 50,7

Economie

Municipiul Bălți este principalul centru industrial al Regiunei de Dezvoltare Nord. În municipiu sunt

înregistrate 28,9% din totalul întreprinderilor mari și 53,3% din totalul volumului de producție industriale

din regiune. Cu o populație de 4% din totalul pe țară, generează 14% din producția industrială, 9% din

vânzările cu amănuntul și acumulează 6% din investițiile în capital fix.

Așezarea geografică centrală în nordul țării este extrem de avantajoasă. Dificultățile municipiului de ordin

economic sunt: necesitatea surselor investiționale pentru reconstrucția anumitor întreprinderi principale și

infrastructurii orașului, deficitul de resurse acvatice.

Pe parcursul anilor 2004–2008 municipiul Bălți a beneficiat de un flux continuu de investiții, atât ca volum

de credite din partea companiilor afiliate, cât și ca aporturi în capitalul social. Însă din cauza crizei, în 2009

suma investițiilor a fost de 466,4 mil lei, cu 47% față de anul 2008. În 2010 suma investițiilor nu s-a

schimbat mult față de anul precedent, fiind de 494,7 mln lei.Printre principalele motive invocate de

întreprinzători sunt reducerea capacității de cumpărare a cetățenilor și a volumului de servicii prestate atât

persoanelor fizice, cât și celor juridice, dar și lipsa unor strategii de dezvoltare a anumitor sectoare

economice.

Salariu mediu lunar în municipiul Bălţi

Salariul mediu lunar în 2010 a atins valoarea de 3179,5 lei, cu 9,6% mai mare față de 2009 . În

municipiul Bălți sunt înregistrați 6,3% din totalul salariaților pe țară.

În anul 2008 în Bălți au activat 321 microîntreprinderi, 419 întreprinderii mici, medii – 60, mari - 48 și

în total – 1848 întreprinderi. Numărul întreprinderilor cu capital străin - 67. Cota întreprinderilor din

Bălți în totalul vânzărilor realizate de întreprinderile din Republica Moldova este de 5,6% (2008).

IndustrieIndustria municipiului este reprezentată de 40 dr întreprinderi care au produs în anul 2010 marfă în valoare de 2706,9 mln lei cu 0,3% mai mult decât în anul precedent. Ramura de bază a municipiului este industria alimentară. Industria ușoară, industria constructoare de mașini, energetica au o contribuție relativ egală. Restul ramurilor sunt nesemnificative.

Aprovizionarea cu energie termică în municipiu este asigurată în mare parte de Centrala Termoelectrică la care sunt instalate 2 turbogeneratoare cu o capacitate totală de producere a energiei electrice de 24 MW, 7 cazane cu aburi cu o capacitate de 420 tone aburi pe oră și 4 cazane cu o capacitate de 400 GKal pe oră.

În indutria alimentară activează cele mai multe întreprinderi medii și mari din municipiu. „Floarea Soarelui” S.A. este unica întreprindere din Republica Moldova specializată în rafinarea de calitate superioară și deodorizare a uleiului vegetal. Întreprinderea „Barza Albă” S.A. este specializată în producerea băuturilor alcoolice, „Incomlac” S.A. este una dintre cele mai mari întreprindere din republică, specializată în prelucrarea și producerea întregii game de produse lactate.

Industria ușoară cuprinde întreprinderile SA „Moara”, SA „Falutex”, SA „Bălțeanca”, SA „Rada”, ș.a.

Cea mai mare fabrică ce activează în industria materialelor constructoare din Bălți este „CMC-Knauf”, care produce amestecuri din ghips.

Industria prelucrării metalelor este reprezentată de „Moldagrotehnica” SA este cel mai mare producător de mașini agricole din Republica Moldova  și de fabrică deschisă de către concernul german Draexlmaier, care produce componente și echipamente electronice pentru automobile: panouri de comandă, cabluri și componente electrice pentru automobile.

AgriculturăDeși este localitate urbană, municipiul Bălți dispune și de un mic sector agricol, amplasat în

cele două localități rurale care fac parte din municipiu (Sadovoe și Elizaveta). Agricultura municipiului se specializează în culturi cerealiere și cultivarea legumelor. Zootehnia este slab dezvoltată. Sectorul agricol este slab integrat în economia Bălțiului. Asigurarea cu materie primă a întreprinderilor din industria alimentară se bazează și pe furnizorii din raioanele adiacent.

În domeniul floriculturii activează două întreprinderi S.A. „Codru Nord”, SRL „Floribel”, care asigură populația republicii cu plante-flori decorative,destinate pentru amenajarea spațiilor verzi (parcuri, scuaruri, bulevarde, cartiere locative etc.) și oferă flori pentru buchete, compoziții, coșuri, și ghivece cu flori.

Zona economică liberă „Bălți”Zona economică liberă „Bălți” a fost lansată la 26 mai 2010 la inițiativa companiei moldo-

germane ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL, și reprezintă a șaptea zonă economică liberă din Moldova. ZEL „Bălți” contribuie esențial la realizarea următoarelor sarcini: atragerea investițiilor străine majore; sporirea potențialului de export al RM cu produse competitive; dezvoltareainfrastructurii existente și crearea unei infrastructuri industriale de transport și comunale noi; crearea unui număr mare de noi locuri de muncă și perfecționarea cadrelor existente; ameliorarea situației social-economice în municipiul Bălți. La fel ca și celelalte zone, zona liberă de la Bălți beneficiază de un set de facilități, prevăzut de legea cadru privind zonele antreprenoriale libere, de Codul Vamal și de cel Fiscal.În 2010 erau înregistrați 7 rezidenți specializați în construcții; domeniul servicilor de alimentație publică; prestarea de sevicii de arendă.[162] Cel mai mare este compania Draexlmaier, care fabrică diverse cabluri pentru gigantul automobilistic german BMW.Inițial ZEL „Bălți” cuprindea două subzone cu suprafețe de 1,5 ha și respectiv 10,35 ha în care activează ÎCS “Draexlmaier Automotive“ SRL. La sfârșitul anului 2010 a fost creată subzona nr.3, cu o suprafață de 136,4 ha, pentru a spori potențialul investițional disponibil atât al zonei libere, cât și al municipiului Bălți în ansamblu.

InfrastructurăLungimea totală a drumurilor din municipiu este de 220,7 km cu o suprafață de 1.478,5 m2.

Cea mai mare parte a drumurilor au acoperire rigidă – 181 km, dintre care 105,3 km sunt acoperite cu asfalt. Pe teritoriul orașului sunt 32 de poduri.

Aprovizionarea cu energie electrică este efectuată de filiala din Bălți a „Red-Nord”. Lungimea totală a liniilor deservite este de 868 km, inclusiv: 425 km linii în aer și 443 km de cablu. Cea mai mare parte a municipiului este conectată la stația electrică „Centrală” de 110/10 KW. În 2004 erau conectate la rețeaua de gaze 26.479 apartamente sau aproape 100% din spațiul locativ. Lungimea totală a conductelor de gaze este de 144,27 km.

Aprovizionarea cu apă a municipiului este efectuată din râul Nistru prin intermediul conductei de apă „Soroca-Bălți” și fântânilor arteziene. Lungimea conductei de apă până în oraș este de 65 km și are o capacitate de 900 mii m3 pe zi. Însă datorită faptului că în prezent această sursă nu funcționează, pe moment municipiul este aprovizionat cu apă din 58 fântâni arteziene. Lungimea totală a

conductelor de apă din raza orașului este de 267 km. Rețelele de canalizare au o lungime de 140 km și densitatea rețelei - 185 km/100 km2.

TurismImpulsionarea acestui domeniu este una din opțiunile prioritare a dezvoltării socio-economice a orașului. În prezent, sectorul turismului este slab reprezentat în economia locală. Cauza rezidă în nivelul jos al cererii, capacităților subdezvoltate de organizare a ofertei, abilităților manageriale joase și lipsei unor planuri de amenajare turistică teritorială nu se valorifică patrimoniul cultural-istoric și nu se realizează investiții mari pentru dezvoltarea turismului. Este necesară crearea complexului turistic modern de o eficacitate și capacitate concurențială înaltă pentru asigurarea posibilități enorme pentru satisfacerea solicitărilor țării și turiștilor străini prin propunerea unui spectru larg de servicii turistice.

TransportBălțiul este un important nod de transport din nordul republicii cu o infrastructură de transport dezvoltată, care asigură legături rutiere, feroviare și aeriene cu toate regiunile republicii și alte țări. În localitate se intersectează importante artere de transport național și internațional rutiere și feroviare.[157] Municipiul Bălțiul este traversat de drumul european E583, care leagă România cu Ucraina prin Republica Moldova. Drumul republican R16 leagă municipiul Bălți, prin orașul Fălești, cu punctul de trecere a frontierei dintre Moldova și România la Sculeni. Drumul R13 Bălți - Șoldănești - Râbnița (Sectorul de drum Bălți - Gura Camencii) leagă Bălțiul și orașul Florești și continuă spre est către intersecția cu M12. Acest drum, de asemenea, asigură accesul principal cătreAeroportul Internațional Mărculești . Prin drumul internațional M14 municipiul face legătura cu Cernăuți (Ucraina). De capitala Republicii Moldova, Bălțiul este unit prin drumul republican R14 care la Sărăteni se intersectează cu magistrala M2 (Chișinău - Soroca).

Transportul aerianMunicipiul Bălți are acces aerian prin două aeroporturi – Aeroportul Internațional Bălți și Aeroportul Internațional Mărculești. Însa ambele aeroporturi sunt utilizate la capacități minime, oferind servicii de transport de mărfuri, în majoritate pe curse interne și zboruri ocazionale externe.

Aeroportul Internațional Bălți este operațional, dar se folosește doar pentru curse neregulate. În prezent, aeroportul este nefuncțional din punct de vedere al zborurilor comerciale. Aceasta deoarece niciun operator aerian național sau străin nu s-a arătat interesat în operarea de pe acest aeroport. Această situație este dictată și de absența condițiilor necesare de operare în aeroport, dar și caracterul limitative al pieței din Republica Moldova. Ceea ce reprezintă în continuare impedimente pentru relansarea acestui aeroport. Adesea teritoriul aeroportului este folosit pentru organizarea concertelor și a unor curse de automobile.

Municipiul dispunea și de Aeroportul Bălți-Oraș, utilizat pentru zboruri locale, servind agricultorii, gospodăria comunală. Însă a fost desființat, iar teritoriul fusese alocat Zonei economice libere „Bălți” pentru crearea subzonei nr. 3.

Transportul feroviarBălți este cel mai important nod feroviar din nordul republicii. Aici are loc intersecția a trei linii feroviare: Bălți – Râbnița (Mateuți), Bălți – Ungheni și Bălți – Ocnița. Bălțenii au la dispoziție două gări. Principala este Gara Bălți-Slobozia, cea de a două - Gara Bălți-Oraș - este un punct de tranzit al curselor internaționale care vin din Chișinău. Rutele de cale ferată internațională sunt: Chișinău – Ungheni – Bălți – Ocnița (punct de control și trecere a frontierei). Rutele de importanță regională sunt ramificațiile: Bălți–Râbnița și Bălți–Glodeni. Prezența căii ferate pe teritoriul municipiului prezintă avantaj, deoarece reprezintă o cale de acces către Ucraina, Rusia, Belarus și UE.. Transportul feroviar este utilizat preponderent pentru traficul de mărfuri și de pasageri la nivel internațional 

Transportul public internTransportul public este asigurat de troleibuze, autobuze și maxi-taxi. Serviciile de transport sunt oferite de 16 întreprinderi private și una municipală - „Direcția troleibuze”. Circulația transportului public începe la 6:00 și se termină la orele 20:00 - autobuze, 22 - troleibuze și 24:00 - unele maxi-taxi. La Bălți există mai mult de 5 companii de taxi.

AutobuzeÎn municipiu circulă 45 autobuze pe 8 rute cu o lungime totală de 125,7 km, serviciul de maxi-taxi este asigurat de 250 microbuze, dintre care zilnic lucrează circa 100 pe 12 rute. Două rute de autobuze circulă în cele două suburbii, Elizaveta și Sadovoe, ce le conectează de centru municipiului (ruta 16 și 22).

TroleibuzeÎn municipiu la moment sunt exploatate 3 rute de troleibuze. În 2010 numărul inventar a troleibuzelor pentru pasageri constituia 37, inclusiv: 26 troleibuze de modelul „ZIU-682"; 3 troleibuze de modelul AKSM-20101, produse în Belarus ; 1 - Škoda 14Tr13/6M; 7 - VMZ-5298.00 fabricate la Uzine mecanică SA «Trans-alfa» din Vologda.[174] Troleibuzele reprezintă principalul transport public urban și cel mai ieftin mijloc de deplasare.[175]

Prima rută de troleibuze fost dată în exploatarea în 1972 în direcția cartierul Molodova - Autogară, având o lungime de 15 km. În acea perioadă la întreprindere activau cca 100 de angajați și 20 de unități de transport. La începutul anilor `90 deja circulau 90 de troleibuze pe 3 rute, însumând 40 de km.În 2011 pe prima rută circula 5 troleibuze, pe a doua rută 15 și pe a treia - 7 troleibuze.

Situaţia ecologică Mun. Bălţi este cel mai mare centru industrial în partea de Nord a R.M., amplasat pe cursul de mijloc al rîului Răut.                    Analiza indicilor ce caracterizează stărea  ecologică denotă că in prezent în municipiul Bălţi are loc  o stabilizare cu tendinţa micşorării cantităţii de poluanţi emişi şi deversaţi în mediul înconjurător. O astfel de situaţie s-a creat în rerzultatul micşorării  volumului de producere  sau staţionării complete a întrprinderilor mari, al măsurilor întreprinse de APL şi autoritatea teritorială de mediu  spre asanarea mediului înconjurător.

            Controlul asupra stării factorilor de mediu se efectuează de către primăria mun. Bălţi şi de către Agenţia Ecologică Bălţi cu centrul de investigaţii ecologice acreditat, împreună cu Centrul de medicină preventivă, Poliţia Rutieră şi municipală, alte organe cointeresate.             În  acest context, pentru redresarea stării  ecologice din municipiu, este necesar să fie soluţionate unele chestiuni de bază, cum ar fi:               Utilizarea deşeurilor solide menajere, cît şi ale celor toxice ale întreprinderilor industriale. Unicul poligon de depozitare este gunoiştea orăşănească cu suprafaţa totală de 24,8 ha. Teritoriul gunoiştei nu corespunde cerinţelor legislaţiei de protecţie a mediului, nu este acordat de organele de control ecologic şi CMP. Gunoiştea este localizată în zona de protecţie a rîului Răut cu apele subterane în faţă, nu este amenajată conform cerinţele necesare ce ar exlude influenţa ei negativă asupra mediului înconjurător.              Gunoiştea se exploatează din 1972, unde este depozitat, în exclusivitate, tot felul de  gunoi, fără a fi făcut  controlul morfologic şi cel chimic. Nu se înfăptuieşte controlul influenţei gunoiştei asupra mediului înconjurător. Din cauza încălcărilor tehnologiilor de depozitare, are loc arderea de la sine a gunoiului cu emisia în atmosferă a substanţelor toxice. Gunoiştea, unde anual se depozitează 100-120 mii m3 de deşeuri rămîne o sursă potenţială de poluare a mediului înconjurător.               Într-o stare de uzură sporită fizică şi morală, cu consecinţile corespunzătoare, se află staţia de epurare biologică a apelor reziduale cu capacitatea 60 mii m3/zi, care se exploatează din anul 1968. Problema poate fi soluţionată  prin construirea unor noii staţii sau reconstrucţia celei existente, ceea ce ar permite epurarea întregului volum al apelor reziduale la indicii CMA .               Necesită soluţionare urgentă crearea unei reţele unice de canalizare şi epurare  a apelor meteorologice şi navale  poluate,  care în prezent sunt deversate direct în rîurile Răut şi Răuţel cu indici de poluare ce depăşesc CMA de cîteva zeci de ori.                O problemă importantă şi foarte acută pentru populaţia oraşului este ce a mirosului neplăcut de la cîmpurile de filtrare ale combinatului de alimentare şi cîmpurile de dehidratare a nămolului ale staţiei de epurare biologică a apelor reziduale, mai cu seamă în perioada caldă a timpului şi direcţia vîntului din direcţia sud, sud-est.                Conducerea combinatului de produse alimentare a pus problema utilizării raţionale sau inofensive a produselor restante în urma producerii spirtului la diverse organizaţii ştiinţifice din Moldova şi Ucraina, dar răspunsul poartă doar caracter de recomandaţii, a căror realizare solicită cheltuieli financiare considerabile.                Este cunoscută problema poluării aerului atmosferic  de la emisiile transportului auto. Or. Bălţi nu este o excepţie, în fiecare zi pe autostrăzile oraşului circulă mii de maşini, care poluiază aerul atmosferic, mai ales în perioada condiţiilor atmnosferice nefavorabile. Conform datelor serviciului „Hidrometeo"  concentrarea substanţelor poluante în aerul atmosferic al mun. Bălţi, indică la depăşirea indicilor de poluanţi ai dioxidului de azot şi ai prafului de 1,5-1,36 ori.               Aceste şi alte probleme, care nu au fost menţionate, pot fi soluţionate doar în complex. Pentru aceasta, APL, printre primii, a elaborat Planul General  de Urbanism, care a fost coordonat şi avizat corespunzător, unde  au fost trasate căile principale în concordanţă cu cerinţele actuale ale legislaţiei ecologice.