orase inteligente

56
”Oare civilizația făpturilor umane, cu emoțiile ei, controlul ei apăsător, spaimele ei, era într-adevăr superioară paradisului artificial al ignoranței creat de Horton?” 1 CAPITOLUL I ORAȘUL INTELIGENT – PREZENTARE I.1. Introducere Autorităţile urbane se află în imposibilitatea de a îmbunătăți accesul la servicii suficient de rapid pentru a ţine pasul cu creşterea rapidă a populaţiei şi mai ales acestea să fie livrate într-o manieră durabilă. Accesul sporit la servicii de transport urban mai bune este exacerbat de schimbările climatice. Oraşele sunt responsabile pentru 70 la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră, deci este vital ca autoritățile urbane să găsească noi modalităţi de a furniza servicii în timp ce vizează şi protejarea mediului. În progresul tehnologic, în special progresele în domeniul tehnologiei informatice, e văzută cheia pentru îmbunătăţirea serviciilor urbane. Cu siguranţă, IT-ul este parte integrantă în construirea și operarea în noi orașe inteligente. IT-ul poate ajuta pentru a realiza visele programatorilor de a nu exista nici un oraş cu blocaje de trafic, în care energia rezidenţială poate fi gestionată de un smartphone etc. I.2. Conceptul de smart city Fiecare nouă etapă în istoria locuirii este marcată prin încercarea de a îmbunătăți relația individ - comunitate. Astăzi orice discuție legată de arhitectură și urbanism conține 1 Culianu, Ioan Petru, Hesperus, Editura Polirom, 2004, pag. 54 1

Upload: dianadoria

Post on 19-Jul-2016

235 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Ecologie urbana

TRANSCRIPT

Page 1: Orase inteligente

”Oare civilizația făpturilor umane, cu emoțiile ei, controlul ei apăsător, spaimele ei, era într-adevăr superioară paradisului artificial al ignoranței creat de Horton?”1

CAPITOLUL IORAȘUL INTELIGENT – PREZENTARE

I.1. Introducere

Autorităţile urbane se află în imposibilitatea de a îmbunătăți accesul la servicii suficient de rapid pentru a ţine pasul cu creşterea rapidă a populaţiei şi mai ales acestea să fie livrate într-o manieră durabilă. Accesul sporit la servicii de transport urban mai bune este exacerbat de schimbările climatice. Oraşele sunt responsabile pentru 70 la sută din emisiile globale de gaze cu efect de seră, deci este vital ca autoritățile urbane să găsească noi modalităţi de a furniza servicii în timp ce vizează şi protejarea mediului.

În progresul tehnologic, în special progresele în domeniul tehnologiei informatice, e văzută cheia pentru îmbunătăţirea serviciilor urbane.

Cu siguranţă, IT-ul este parte integrantă în construirea și operarea în noi orașe inteligente. IT-ul poate ajuta pentru a realiza visele programatorilor de a nu exista nici un oraş cu blocaje de trafic, în care energia rezidenţială poate fi gestionată de un smartphone etc.

I.2. Conceptul de smart city

Fiecare nouă etapă în istoria locuirii este marcată prin încercarea de a îmbunătăți relația individ - comunitate. Astăzi orice discuție legată de arhitectură și urbanism conține subiectul medierii între mediul natural, oraș și metodele de economisire a energiei, respectiv dezvoltarea durabilă și utilizarea unor surse de energie regenerabile.

Dar într-o societate super-tehnicizată, marcată de permanenta nostalgie a realității științifice, omul pare că își pierde capacitatea de a valoriza activitățile sale, contactul cu ceilalți, emoțiile sale, propria identitate.

Pe fondul unui tip de existență comercial, de care am devenit dependenți, precum și aparenței unor limitări continue de orice tip, conceptul de oraș inteligent propune transformarea radicală a modului de trai.

Pornind de la înțelegerea termenilor de oraș și utopie, capitolele următoare vor prezenta termenul de oraș inteligent, în dimensiunile sale aplicate astazi.

1 Culianu, Ioan Petru, Hesperus, Editura Polirom, 2004, pag. 54

1

Page 2: Orase inteligente

ORÁȘ, orașe, s.n. 1. Formă complexă de așezare omenească cu dimensiuni variabile și dotări industriale, având de obicei funcție administrativă, industrială, comercială, politică și culturală; urbe. ♢ Loc. adj. De oraș = care provine din oraș, care are caracteristicile, aspectul, obiceiurile etc. de la oraș. ♢ Haine de oraș = a) haine mai bune decât cele de lucru; b) haine orășenești, croite după moda de la oraș. 2. P. restr. Partea centrală a unui oraș (1); centru. 3. Populația, locuitorii unui oraș (1). – Din magh. város2

UTOPÍ//E ~i f. 1) Proiect privind constituirea unei societăți ideale, fără a ține cont de legitățile obiective de dezvoltare a societății umane; plan irealizabil al unei societăți. 2) Intenție fantezistă; ideal iluzoriu. [G.-D. utopiei] /<fr. utopie 3

UTOPÍE s.f. 1. Operă literară, filozofică sau politică în care se imaginează o lume ideală. 2. Proiect irealizabil; dorință irealizabilă; fantezie, himeră, vis. 3. Concepție politică sau socială generoasă, progresistă, dar irealizabilă pentru că nu ține seama de condițiile istorice-concrete date și de legile obiective ale dezvoltării societății. [Gen. -iei. / < fr. utopie, lat.utopia, cf. Utopia – titlul operei principale a lui Thomas Morus < gr. ou topos – loc care nu există]

UTOPÍE s. f. 1. nume dat teoriilor fanteziste, irealizabile, care preconizează crearea unei alte ordini sociale, fără a ține seama de condițiile concret-istorice date și de legile obiective ale dezvoltării societății. 2. concepție, proiect irealizabil, fantezie, himeră, vis. (< fr. utopie) 

Termenul de oraş inteligent este o traducere a smart city (en). Acest concept, emergent, în curs de dezvoltare şi ale căror acceptări se deplasează în limbă, se referă la un tip de dezvoltare urbană aptă a satisface nevoile instituţiilor, întreprinderilor şi cetăţenilor, atât din punct de vedere economic, social, cât și al mediului înconjurător. Un oraş poate fi descris ca fiind inteligent, când investiţiile în capitalul uman, social, în infrastructura tradițională de comunicaţii (de transport) şi modernă (informatică), alimentează dezvoltarea economică durabilă, precum şi o înaltă calitate a vieţii, cu gestionarea atentă și avizată a resurselor naturale, iar acest lucru se realizează prin intermediul unei guvernări participative.

Performanţa urbană în prezent, nu depinde numai de dotarea oraşului cu infrastructura hard ("capital fizic"),dar, de asemenea, şi din ce în ce, de disponibilitatea şi de calitatea comunicarii cunostințelor şi a infrastructurii sociale ("capital intelectual şi social"). Ultima formă de capital este decisivă pentru competitivitatea urbană. Pe această bază, noţiunea de oraş inteligent a fost introdusă ca utilă pentru a cuprinde factorii de producție urbani moderni, dar şi pentru a sublinia importanţa în creştere a tehnologiei informaţiei şi comunicării (TIC), cât şi a capitalului social şi de mediu în a defini competitivitatea oraşelor4.

2 http://dex-online.ro/oras/cauta/3 http://dex-online.ro/utopie/cauta/4 Caragliu, A, « Smart cities in Europe », dans Serie Research Memoranda 0048, VU University Amsterdam, Faculty of

Economics, Business Administration and Econometrics, 2009 (http://ideas.repec.org/p/dgr/vuarem/2009-48.html)

2

Page 3: Orase inteligente

Importanţa acestor două active (capitalul social şi de mediu), este suficientă în sine pentru a diferenţia oraşul inteligent de omologii  sai, mai orientați spre tehnologie, marcând graniţa dintre acesta şi acele aşa-numite orașe digitale, deşi această diferenţă cere un drum lung și nu este întotdeauna clar perceputa5.

I.3. Definiţii 

Potrivit Giffinger, profesor de urbanism la Universitatea Tehnică din Viena, oraşele inteligente pot fi identificate (şi clasificate), în funcţie de şase criterii esenţiale sau de șase dimensiuni principale6. Aceste criterii sunt: o mobilitate inteligentă, o economie inteligentă, un mediu inteligent, locuitori inteligenți, un stil de viaţă inteligent şi, în cele din urmă, o administraţie inteligentă. Aceste şase criterii sunt conectate cu tradiționalele teorii regionale neoclasice de creştere şi de dezvoltare urbană. Ele sunt, respectiv, bazate pe teoriile de competitivitate regionale, economia transportului şi de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, a resurselor naturale, a capitalului uman şi social, a calității vieţii şi a participării cetăţenilor la viaţa democratică a oraşului.

Pentru Jean Bouinot, profesor de gestiune urbană la Universitatea Paris-Sorbonne, "Oraşul inteligent este cel care ştie atât atragerea, cât şi menţinerea întreprinderilor care angajează forţă de muncă cu înaltă calificare".7

Pentru Fadela Amara, militantă pentru drepturile femeilor, un oraş inteligent este cel digital, utilizând toate noile tehnologii pentru a servi cetăţenii. Acesta este, de asemenea, un oraș capabil de a crea locuri de muncă si de pune in serviciul rezidenților un transport de înaltă calitate pentru a asigura o bună mobilitate. Se adaugă locuințe decente, accesul la asistenţă medicală, educaţie şi divertisement.8

Printre factorii care influențează dezvoltarea unui oraș inteligent, se numără:- Contextul politic - Atingerea unui anumit nivel în dezvoltarea infrastructurii - Dezvoltarea unui strategii de a crea un mediu concurenţial - viziunea unui oraş cuprinzător şi durabil

I.4. Dezvoltarea termenului5 http://fing.tumblr.com/post/7359236108/les-derives-des-villes-intelligentes6 Rudolf Giffinger, Smart cities – Ranking of European medium-sized cities, Centre of Regional Science, 2007(http://www.smart-cities.eu/download/smart_cities_final_report.pdf)7  Jean Bouinot, La ville intelligente8 http://www.leconomiste.com/article/un-reseau-de-villes-intelligentes-en-projet

3

Page 4: Orase inteligente

Termenul de „oraş inteligent” (IC) a fost folosit cu sensuri diferite. Cel puţin cinci descrieri diferite a ceea ce inseamnă un oraș inteligent pot fi găsite în literatura de specialitate:

Iniţial, IC a fost definit ca reconstituirea virtuală a oraşelor.9 Termenul a fost folosit în general ca un echivalent al "oraşului digital", "oraşul informatic", "orasul fără fire", "telecity ", " comunităţi electronice ", " spaţiile electronice comunitare ", " flexicity ", " teletopia ", " cyberville ", acoperind o gamă largă de aplicaţii electronice şi digitale referitoare la spaţiile digitale ale comunităţilor şi oraşelor (MIMOS).

Un alt sens a fost dat de Fundaţia Mondială pentru Comunităţile Smart, care leagă oraşele inteligente cu o creştere inteligentă, o dezvoltare bazată pe informaţii şi tehnologii de comunicare. "O Comunitate Smart este o comunitate care a făcut un efort conştient de a utiliza tehnologia informaţiei pentru a transforma viaţa şi activitatea în cadrul regiunii în moduri semnificative şi fundamentale, mai degrabă decât elementare"10.

IC au fost definite ca medii inteligente cu informaţii încorporate şi tehnologii de comunicare creând spații interactive care aduc computerele în lumea fizică. Din această perspectivă, oraşele inteligente (sau spaţiile inteligente mai general) se referă la mediile fizice, în care tehnologiile informaţionale şi de comunicaţii şi ale sistemelor de senzori dispar pe măsură ce devin încorporate în obiecte fizice şi în mediul în care trăim, călătorim, lucrăm.11 Oraşele inteligente, de asemenea, au fost definite ca fiind teritorii care conțin inovaţie şi tehnologie informațională. Forumul Comunitatea inteligentă (2006)12, a dezvoltat o listă de indicatori care oferă un cadru pentru a înţelege modul în care comunităţile şi regiunile pot obţine un avantaj competitiv în economia digitală/de internet de astăzi.

Pentru a fi un IC este nevoie de o combinaţie de: (1) desfăşurarea semnificativă a comunicaţiilor pentru întreprinderi, facilităţi guvernamentale şi reşedinţe;

(2) educaţie eficientă, formare profesională şi forţa de muncă în măsură să desfăşoare muncă de cercetare; (3) politici şi programe care promovează democraţia digitală prin reducerea decalajului digital, pentru a se asigura că toate sectoarele societăţii şi a cetăţenilor beneficiază de revoluţia digitală;

9 Droege, P. (ed.), (1997) Intelligent Environments - Spatial Aspect of the Information Revolution, Oxford, Elsevier.10 California Institute for Smart Communities, (2001)Ten Steps to Becoming a Smart Community.11 Steventon, A., and Wright, S. (eds), (2006)Intelligent spaces: The application of pervasive ICT, London, Springer.12 Intelligent Community Forum, (2006) What is an Intelligent Community.

4

Page 5: Orase inteligente

(4) inovaţia în sectoarele public şi privat şi eforturile de a crea grupuri economice şi de capital de risc pentru a finanţa dezvoltarea de noi afaceri (5) dezvoltarea efectivă a unui tip de marketing, care folosește comunicarea digitală/internetul în comunităţi, pentru a atrage investiţii şi ocuparea forţei de muncă talentate.De-a lungul acestei linii, oraşele inteligente (comunităţi, grupuri, regiuni) au fost definite ca sisteme teritoriale de inovare multi-strat, care reunesc activităţi de cunoaștere intensivă, instituţii ce cooperează în procesul de învăţare şi inovare, precum şi spaţii digitale de comunicare şi de interacţiune, cu scopul de a maximiza capacitatea de rezolvare a problemelor din oraş. Caracteristica distinctivă a unui oraş inteligent este de înaltă performanţă în domeniul inovaţiei, deoarece inovarea şi rezolvarea de probleme noi sunt principalele caracteristici ale inteligenţei, conform Komninos 2002 13 şi 200614.

I.5. Opinii critice

Principalele argumente împotriva folosirii superficiale a acestui concept în viața orașului, ca domeniu de politică urbană,15 sunt: 

O părtinire inegală  în interesele strategice poate duce la pericolul de a ignora potențiale căi alternative de dezvoltare urbană. Concentrându-se pe conceptul de oraş inteligent, se poate determina o subestimare a efectelor negative generate de dezvoltarea de noi reţele de infrastructură tehnologică, de care un oraş are nevoie16 pentru a deveni inteligent. 17

Riscul de impunere a unor soluţii tehnologice prefabricate, fără a se gândi integrarea lor în existent, duce la orașe cenzurate.18

Ideea de spațiu urban neo-liberal a fost criticată pentru potențialele riscuri implicate atunci când unul se bazează prea mult pe valorile economice, ca singur factor de dezvoltare urbană. Printre modelele de dezvoltare posibile, administratorii ar face bine să ia în considerare pe cei care nu se concentrează exclusiv asupra afacerilor, mediului de business. 

Din moment ce modelele de afaceri se bazează pe mobilitatea capitalului, urmându-le, se poate provoca un eșec al unei strategii pe termen lung: „spaţiul fix în mod inevitabil

13 Komninos, N. (2002) Intelligent Cities: Innovation, knowledge systems and digital spaces, London and New York, Routledge.14 Komninos, N. (2006) The Architecture of Intelligent Cities, Conference Proceedings Intelligent Environments 06, Institution of Engineering and Technology, pp. 53-61.15  Hollands, R. G (2008). "Will the real smart city please stand up?" City 12 (3): 303–32016  Graham, S., Telecommunications and the city: electronic spaces, urban place, London, Routledge, 199617 http://www.echangeur.fr/echangeur/2011/06/estce-que-la-technologie-desur-print.php18 http://whatmatters.mckinseydigital.com/cities/talking-back-to-your-intelligent-city

5

Page 6: Orase inteligente

arată cum capitalul mobil acceptă oferta de a veni în oraş, dar se va deplasa atunci când primeşte o ofertă mai bună în altă parte. Acest lucru nu este mai puţin adevărat pentru oraşul inteligent decât a fost pentru orașul industrial, manufactorial."19

O perspectivă etică semnalează fie dezvoltarea exagerată, tip supra-societate (parafrazând ideea de supraom), deci un oraş utopic, fie la o distopie (având impresia continuă că orice limită poate fi depăşită).

Acest cadru de oraş inteligent extinde acum conceptul de realitate augmentată prin intermediul telefoniei mobile, precum şi al erei informatice. Rezultatul ar putea fi o societate virtuală, fară o conexiune directă cu suportul natural.

CAPITOLUL II CARACTERISTICI

II. 1. Cele trei dimensiuni sociale ale oraşului inteligent

Oraşul inteligent evoluează spre o integrare puternică a tuturor dimensiunilor de inteligență umană, colectivă şi artificială disponibile într-un oraş. Acestea sunt construite ca aglomerări multi-dimensionale prin combinarea acestor trei dimensiuni principale (Komninos 2006, 17-18; Komninos 2008, 122-123).

Prima dimensiune se referă la oamenii din oraş: inteligența, inventivitatea şi creativitatea persoanelor care trăiesc şi muncesc în oraş. Această perspectivă a fost descrisă de Richard Florida, profesor de urbanism la Universitatea din Toronto,20ca "oraş creativ", colectând valorile şi dorinţele "noii clase creative", realizată prin cunoştinţe şi de catre oameni talentați, oameni de ştiinţă, artişti, antreprenori, capitalişti de risc şi alte persoane creative, care au un impact enorm asupra modului de organizare a locurilor de muncă, ajutând companiile să prospere, respectiv orașele.

A doua dimensiune se referă la inteligenţa colectivă a populaţiei unui oraş, ce este privită ca și capacitate a comunităţilor umane să evolueze spre o ordine şi armonie mai complexe, prin mecanismele de inovare, cum ar fi diferenţierea şi integrarea, concurenţa şi colaborarea.21 Această dimensiune se bazează pe instituţiile oraşului, care permit cooperarea dintre cunoaştere şi inovare.

19 Hollands, R. G (2008). "Will the real smart city please stand up?" City 12 (3): 303–320

20 Florida, R. (2002) The Rise of the Creative Class and how It's Transforming Work, Leisure, Community and Everyday Life, New York: Basic Books.21 Atlee, T. and Pór, George (2006) Collective Intelligence by Tom Atlee and George Pór, Evolutionary Nexus: connecting communities for emergence.

6

Page 7: Orase inteligente

A treia dimensiune se referă la inteligenţa artificială încorporată în mediul fizic al oraşului şi aflată la dispoziţia populaţiei oraşului: infrastructura de comunicaţii, spaţii digitale şi capacitatea de a rezolva online problemele orașului.

Astfel, conceptul de "oraş inteligent" integrează toate cele trei dimensiuni spațiale menţionate: fizic, instituţional şi digital ale unei aglomerări.

Prin urmare, termenul "oraş inteligent" descrie un teritoriu cu:

(1) activități dezvoltate de cunoaștere intensivă sau grupuri de astfel de activităţi;

(2) rutine încorporate de cooperare socială care să permită cunoaşterea şi know-how-ul care urmează să fie achiziţionate şi adaptate;

(3) o dezvoltată infrastructură de comunicaţii, spaţii digitale şi instrumente de management a cunoştinţelor/inovării;

(4) o capacitate dovedită de a inova, gestiona şi rezolva problemele care apar pentru prima dată, deoarece capacitatea de a inova şi de a gestiona incertitudinea sunt factorii critici pentru măsurarea inteligenţei.

Oraşul destept este un concept relativ. Cu toate acestea, cercetarea legată de oraşul digital şi literatura despre acesta par a pune accent pe sistemele integrate, senzori şi mass-media interactive, în timp ce oraşele inteligente se bazează mai mult pe inteligenţa colectivă/informaţii, pe colaborare, sisteme inovative, spații de colaborare bazate pe web.

În orice caz, ambele concepte încearcă să integreze cele trei dimensiuni ale spaţiului urban (fizică, socială şi digitală) mai sus menţionate.

II. 2. Oraşe inteligente versus oraşe digitale

Un aspect important în înţelegerea oraşului inteligent este necesitatea de a descrie ce le diferentiază de alte forme de spaţii digitale, asa-numitele „orașe digitale” sau medii inteligente ".

7

Page 8: Orase inteligente

Toate orașele inteligente sunt orașe digitale, dar nu toate orașele digitale sunt inteligente (Komninos 2002, 195-201).

Diferenţa constă în capacitatea orașelor inteligente de rezolvare a problemelor, în timp ce capacitatea oraşelor digitale constă în furnizarea de servicii prin intermediul comunicării digitale. Luaţi următoarele exemple:

(1) administrația unui oraş sau o comunitate locală oferă on-line (prin intermediul portalului sau de internet), servicii care au fost deja oferite offline. Acesta este un caz tipic de oraş digital, care oferă servicii online pentru cetăţeni.

(2) Un grup de persoane/organizaţii creează noi produse/servicii folosind spaţiile digitale de consultare şi de colaborare on-line în rândul cetăţenilor. Acesta este un caz tipic de oraş intelligent oferind crearea de servicii cu implicarea cetăţenilor (de către cetăţeni). În al doilea caz, spaţiul digital devine un instrument care contribuie la capacitatea comunităţii de a utiliza inteligenţa colectivă pentru a gasi noi soluţii la nevoile oamenilor.

Ca regulă generală, putem spune că, în furnizarea de servicii de către administraţiile locale, oraşele digitale sunt plasate în aval între autoritatea publică şi cetăţean ca beneficiar de servicii (ca pieţe digitale), în timp ce oraşele inteligente sunt plasate în amonte între cetăţeni şi autoritatea publică, care să permită crearea şi proiectarea impreuna de servicii (ca laborator de viață). Acest punct de vedere explică de ce principalele comunități construite in oraşele inteligente sunt legate de inovaţie şi procese de rezolvare de probleme, prin inteligența competitivă, absorbţia de tehnologie, dezvoltarea de produse în colaborare, promovarea de produse noi.

Mediile inteligente sunt spaţiile digitale în care interacţiunea digitală iese din calculator şi devine încorporată în clădiri şi infrastructurile oraşului. Mediile inteligente pot fi combinate atât cu oraşele digitale, prin livrarea automatizată de servicii, cât şi în oraşele inteligente, automatizând colectarea şi procesarea de informaţii pentru noi produse/servicii de dezvoltare.

” Arta Transformării… Aş putea-o compara cu un joc, prin care orice individ uman care stăpâneşte toate capacităţile creierului său poate sfida legile universului fizic. Mai mult, poate compune o infinitate de universuri care ascultă de alte legi. Nici unul nu este mai

„real” decât altul. Nu, acest privilegiu nu-l are nici măcar lumea în care trăţi voi şi căreia îi

8

Page 9: Orase inteligente

conferiţi un caracter absolut, ineluctabil. Într-o singură clipă puteţi fi pulverizaţi cu toţii în lumi diferite, fără a mai avea contact unii cu alţii.

Trebuie să vă revelez un mister: nu există altă realitate decât inteligenţa umană.”22

CAPITOLUL IIISCOP ȘI APLICARE

III.1. Oraşe mai eficiente

Oraşele inteligente crează sisteme urbane mai eficiente, capabile să răspundă efectiv provocărilor contemporane şi problemelor urbane. Se crează oraşe mai inovatoare şi mai competitive, bazate pe cunoaștere, inovare, crearea de reţele de comunități la nivel mondial, oferind o capacitate mai mare de monitorizare şi de gestionare a problemelor de mediu, de transport îmbunătățit, spații urbane mai sigure.

Această eficacitate crescută se bazează pe soluţii/platforme de integrare umană, colectivă şi inteligență artificială (cu alte cuvinte, activităţi urbane, capacitate instituţională şi IT).

III.2. Exemple de domenii majore de activare ale oraşului inteligent:

- economia inovatoare: inovare în industrie, grupuri, districte ale unui oraş; forţa de muncă în cercetare - educaţie şi ocuparea forţei de muncă;

- infrastructură urbană: transport; energie/utilitati; protecţia mediului/securitate;

- guvernare: servicii de administrație; democraţia participativă şi directă; calitatea vieţii.

Cu siguranţă, IT-ul este parte integrantă în construirea și operarea în noi orașe inteligente. IT-ul poate ajuta pentru a realiza visele programatorilor de a nu exista nici un oraş cu blocaje de trafic, în care energia rezidenţială poate fi gestionată de un smartphone etc.

Un oraş din viitor ce ilustrează potenţialul de IT este Songdo. Aici clădirile vor avea sisteme de gestionare IT pentru eficienţă energetică, şi sisteme pneumatice de eliminare a deșeurilor, astfel se vor evita şiruri de camioane pentru a elimina deșeuri menajere.

Dacă Songdo poate fi un laboratoar de cercetare pentru oraşele inteligente, acesta face prea puţin pentru a ajuta la rezolvarea provocărilor în oraşele existente.

22 Culianu, Ioan Petru, Hesperus, Editura Polirom, 2004, pag. 92

9

Page 10: Orase inteligente

În multe oraşe, care încă se bazează pe sistemele moștenite, IT-ul este deja util şi angajat activ în dezvoltarea urbană. Dar IT-ul singur nu poate rezolva fiecare problemă.

De exemplu, prin tehnologia Google este ajutat organismul ONU-HABITAT pentru activitățile legate de pastrarea utilitarului de apă în Nairobi. Dar tehnologia nu poate elimina bandele criminale care fura apa pentru a o vinde la suprapreţ locuitorilor aflaţi în imposibilitatea de a alege.

Un alt exemplu este IBM, care, utilizând instrumente de predicţie în trafic, a dus la reducerea aglomerării şi apoi la controlul fluxului de trafic în Singapore. Dar, în oraşe ca São Paulo, în cazul în care 77% din emisiile de gaze cu efect de seră provin din trafic, tehnologiile propuse de IBM nu rezolvă problema.

Oraşele inteligente sunt informate. Şi multe oraşe utilizează IT-ul pentru a-I livra serviciile. Dar pentru a aborda provocările prezentate de creşterea urbanizării, oraşele trebuie să fie mai inteligente în sensul tradiţional.

Laboratoarele de cercetare universitare au dezvoltat prototipuri și soluții pentru oraşele inteligente. De exemplu:

- MIT Intellingent City Lab23 se concentrează pe clădiri inteligente, durabile, sisteme de mobilitate (GreenWheel - biciclete electrice, mobilitate-on-Demand, Citycar, Roboţi pe pneuri);

- IntelCities 24 e un consorțiu de cercetare ce dezvoltă soluții pentru o guvernare electronică, sisteme de planificare şi participarea cetățenilor;

- URENIO a dezvoltat o serie de platforme de oraşe inteligente pentru economia de inovare 25, concentrându-se pe informaţii strategice, transferul de tehnologie, inovare în colaborare şi incubare, în timp ce se oferă, prin intermediul portalului său, o supraveghere globală asupra cercetării și planificării oraşelor inteligente 26;

- Cities Smart Academic Network27 lucrează la e-guvernarea şi e-serviciile din regiunea Mării Nordului.

Mari companii de IT şi de telecomunicaţii, cum ar fi Cisco, IBM, MS au dezvoltat, de asemenea, soluţii noi şi iniţiative de creare de oraşe inteligente.

23 http://cities.media.mit.edu/24 http://intelcities.iti.gr/intelcities25 http://www.urenio.org/platforms/index.html26 http://www.urenio.org/27 http://www.smartcities.info/aim

10

Page 11: Orase inteligente

CISCO a lansat iniţiativa Urbanizarea Globală inteligentă28, pentru a ajuta oraşe din întreaga lume folosind comunicarea web ca a patra utilitate pentru managementul integrat al oraşului, o mai bună calitate a vieţii cetăţenilor şi dezvoltarea economică.

Microsoft lucrează cu Universitatea Coventry și Consiliul orașului Birmingham asupra conceptului de oraş inteligent29, dezvoltând o platformă de tehnologie inter-operabila, cu accent pe transport.

IBM a dezvoltat la rândul său SmarterCities30, pentru a stimula creşterea economică şi calitatea vieţii în oraşe şi zone metropolitane, cu activarea de noi abordări de a gândi şi de a acţiona în ecosistemul urban.

III.3. Procese fundamentale de implementare

Orașele inteligente implementează servicii online în diferite sectoare de operare: economia si dezvoltarea locală și regională, mediu, energie, transport, securitate, educaţie, sănătate, comerţ, locuinţe, guvernare, universitate, piața, portul, aeroportul, tehnologia, industria etc.

Aceste implicări în domenii diferite ale conceptului de oraș inteligent se bazează pe câteva procese de cunoaștere, care sunt prezente, indiferent de sector/cartier al oraşului.

Procesele fundamentale care susțin oraşele inteligente sunt: comunicarea digitală, serviciile interactive, utilizarea de dispozitive inteligente, colectarea de informaţii, comportament creativ, inteligenţa colectivă, upgrade de aptitudini, de inovare, de monitorizare şi măsurare.

Integrarea este un factor cheie, care permite proceselor de mai sus să conlucreze şi să creeze medii de lucru eficiente în rezolvarea problemelor şi inovare.

Inteligenţa spaţială a oraşelor se referă la procesele informaţionale şi cognitive, cum ar fi colectarea şi prelucrarea informaţiilor, alertă în timp real, prognoză, de învăţare, inteligenţa colectivă, distribuirea rezolvării de probleme, care caracterizează orașele inteligente.

Conceptul permite unificarea teremenilor de oraş inteligent şi digital pe un teren comun de studiu, concentrându-se asupra proceselor lor fondatoare.

Accentul pe dimensiunea "spaţială" indică faptul că spaţiul şi aglomeraţia sunt condiţii prealabile ale acestei forme de inteligenţă.

28 http://newsroom.cisco.com/dlls/2009/prod_021209c.html29 http://www.digitalbirmingham.co.uk/city30 http://www.ibm.com/ibm/us/en/?&re=spfprogram

11

Page 12: Orase inteligente

Conceptul se referă, de asemenea, la implementarea şi utilizarea combinată a tehnologiei informaționale, setări instituţionale pentru cunoaştere şi inovare, precum şi infrastructura fizică a oraşelor, pentru a creşte capacitatea de rezolvare a problemelor dintr-o comunitate.

III.4. Oraşele inteligente şi globalizarea

Articolele recente despre oraşele inteligente subliniază convergenţa sistemelor de inovare şi medii virtuale în crearea unor sisteme globale de inovare31, Komninos 200832 IJIRD 2009.33

Așa cum teoria deschisă a inovatiei arată, accentul nu se mai pune acum pe procesul intern de inovare într-o companie, ci pe externalizarea acestuia, prin rețele și medii de comunicare, ce au luat astăzi dimensiuni globale.

Spaţiile virtuale şi sistemele integrate generează un val de noi medii hibride (ecosisteme globale digitale, laboratoare viaţă, i-hub-uri, oraşe inteligente, e-gov, oraşe digitale, U-comunităţi, medii inteligente etc.), care amplifică comunicarea în reţea, experimentarea şi inovarea pe o scară globală.

Oraşele pot deveni mai inteligente învăţând de la alte oraşe. În cazul în care tehnologia sau educaţia sau metode inovatoare de finanţare sau o combinație a unora sau a tuturor acestor factori a ajutat un oraş pentru a îmbunătăţi livrările sale de servicii cetăţenilor, mesajul trebuie să fie trimis la alte oraşe.

În timp ce nu există nici o soluţie constantă în furnizarea de servicii pentru toate sectoarele către o populație urbană, mai multe oraşe trebuie să facă un efort activ pentru a împartăşi cele mai bune practici şi succese cu alţii. În prezent, cele mai bune practici rămân cunoştinţele locale, şi nu sunt chiar scalate la nivel naţional. În beneficiul Comunităţilor din alte ţări, cele mai bune practici vor trebui să fie făcute cunoscute la nivel internațional.

Pentru a ajuta la schimbul de cunoştinţe şi informaţii, unele oraşe şi guverne locale, au lansat programe de mentorat, astfel,orașul mentor va asista activ orașul mentorat în a transforma guvernul local şi livrările sale de servicii.

31 Bell, R., Jung, J., and Zacharilla L. (2009)Broadband Economies: Creating the Community of the 21st Century, New York, Intelligent Community Forum.32 Komninos N. (2008) Intelligent Cities and Globalization of Innovation Networks, London and New York, Routledge.33 IJIRD (2009) Intelligent Clusters, Communities and Cities: Enhancing innovation with virtual environments and embedded systems, Special Issue, International Journal of Innovation and Regional Development, Vol. 1, No. 4.

12

Page 13: Orase inteligente

Această partajare a know-how-ului trebuie sa fie dusă mai departe şi să implice companii din sectorul privat din industria de tehnologie informatică, astfel încât acestea se pot instrui reciproc despre cum pot îmbunătăţi livrarea de servicii locale într-un mod rentabil.

Se implementează utilizarea instrumentelor IT în preocesul de e-guvernare în oraşe, astfel încât să se ofere servicii mai bune fără investiţii mari. Dacă la nivel individual site-urile de internet permit cetăţenilor să aplice pentru diverse servicii şi să efectueze plăţi comunitare online, la nivel guvernamental, serviciul de livrare poate fi îmbunătăţit dacă funcţionarii sunt în măsură sa fie consultaţi online, precum şi să preia experienţa altor oraşe şi ţări în rezolvarea diferitelor probleme.

Obiectivul este de a mări şi consolida capacitatea instituţiilor naţionale şi regionale de a procesa şi disemina informaţii actualizate. Scopul general este de a promova o mai bună gestionare a informaţiilor administraţiei publice, care, atunci când sunt combinate cu experienţa practică, pot ajuta în elaborarea politicilor urbane cele mai potrivite. Printr-un portal specific, Departamentul de economie şi afaceri sociale al ONU (UNPACS), examinează strategiile de e-guvernare locale, atât ale funcţionarilor, cât şi angajamentele cetăţenilor.

Astfel tehnologia informatică are un rol tot mai important în dezvoltarea oraşelor existente, prin sistemele de gestionare şi difuzarea de informaţii, dar are şi un rol major în construirea unor noi oraşe, în special legate de provocările date de schimbările climatice.

Necesităţile oraşelor trebuie cunoscute şi asumate, în special cele din ţările în curs de dezvoltare. Acest lucru va ajuta la crearea de noi parteneriate de educare inter-oraşe, cel cu rol de mentor informând înainte ca acestea să încerce dobândirea de noi tehnologii. Un câştig cu rezultate egale se va realiza atunci când furnizorii de tehnologie informatică pot îndeplini obiectivele politicii unui oraş pentru prestarea serviciilor cetăţenilor săi.III. 5. Utilizarea în marketingTermenul de oraş inteligent este utilizat pe scară largă ca și concept de marketing, de către societăţile comerciale sau chiar de către oraşe, care îl atașează în denumirea lor.

III.5.1. Utilizarea conceptului în nume de orașe:

Amsterdam Smart City

Cairo Smart Village

13

Page 14: Orase inteligente

Dubai Smart City

Dubai Internet City

City of Edinburgh Council, pentru a afișa viziunea modernă și planul de acțiune al implementarii conceptului de e-guvernarie locală

Kochi SmartCity business park

Malta SmartCity business park

SmartSantander, care probabil are cel mai mare wireless senzor network din lume. În prezent, 1100 de senzori wireless Libelium sunt instalați, 400 dintre ei monitorizează parcările, iar 700 controlează parametrii ambientali de confort, precum zgomotul, monoxidul de carbon, temperatura.

Southampton City Council îl folosește pentru a descrie utilizarea în cadrul acestui oraș a cartelelor magnetice, ca parte integrata în serviciile oferite (autobuz, metrou etc.)

Yokohama Smart City

III.5.2. Utilizarea conceptului de către societăți comerciale:

IBM, ca pe un aspect al campaniei lor numite Smarter Planet , un laborator urban ce se dorește a se contrui în Nordul Portugaliei – ce exploatează natura instrumentată. Inter-conectarea și inteligența tehnologică în creștere a sistemelor urbane conduc către o utilizare mai smart a resurselor.

Oracle Corporation: New Smart Cities Solutions Bring Efficiency and Transparency to Local Governments (November 2009)

Siemens a folosit de asemenea termenul în proiectul lor: Stadt der Zukunft/Smart City project (2004).

III.5.3. Utilizarea în proiecte de cercetare:proiecte, conferințe și grupuri de studiu ale conceptului

The Smart Cities INTERREG Project, care prin conferințele sale în Salford, Greater Manchester, deschid o cale de colaboare inovativă și efectivă între universități, industrie și guvernare.

14

Page 15: Orase inteligente

EuropeanSmartCities – grup de cerecetare al MIT, realizează o investigație a motivelor pentru care orașele de mărime medie, care intră în competiție cu metropolele, apar ca mai slab echipate în termeni de resurse și capacitate de organizare.

URENIO Research Unit, prin Aristotle University of Thessaloniki, ce dezvoltă studii de cercetăre și de planificare a orașelor inteligente.

CAPITOLUL IVSTUDII DE CAZ

IV.1. Aplicație: utilizarea de reţele de senzori wireless (fără fir)

15

Page 16: Orase inteligente

O reţea de senzori fără fir este o tehnologie specifică, care ajută la crearea de oraşe inteligente. Scopul lor este de a crea reţele distribuite de nuclee de senzori inteligenţi, care să poată măsura mai mulţi parametri de interes în gestionarea mai buna a oraşelor.34 Toate datele sunt transmise în timp real cetăţenilor sau autorităţilor în cauză.De exemplu, cetăţenii pot monitoriza nivelul de poluare în fiecare oraş, stradă sau pot primi o alertă atunci când nivelul radiaţiilor depăşeşte o anumită limită.

Acesta oferă, de asemenea, autorităţilor posibilitatea de a optimiza irigaţiile în parcuri sau iluminatul din oraş. În plus, scurgerile de apă pot fi uşor de detectat.

Containerele de gunoi pot fi, de asemenea, mai inteligente montandu-li-se senzori pentru a declanşa o alarmă atunci când sunt aproape pline.Traficul rutier poate fi controlat pentru a dirija fluxul urban într-o manieră dinamică.35 În mod similar, traficul poate fi redus prin intermediul unor sisteme de detectare a locurilor de parcare cele mai apropiate.36 Posesorii de automobile sunt informaţi în timp real şi pot ajunge rapid la un loc gol, economisind astfel timp şi combustibil, în plus, se pot crea hărţi ale poluării fonice. Toate acestea reduc poluarea şi congestionarea traficului, îmbunătăţind calitatea vieţii.

Tehnologia a modelat întotdeauna oraşele, a schimbat relaţia noastră cu timpul, spațiul, natura și reciproc,dar tehnologiile de astăzi sunt introduse în suporturi atât de mici, încât este greu să mai vedem modul în care această modelare se întâmplă. Cu toate acestea, datele informatice omniprezente şi tehnologiile informaţionale de comunicare (TIC), cum ar fi smart-phones, calculatoare comprimate, cărţi digitale, schimbă modul în care interacţionăm cu mediul construit şi concetăţenii noştri.

Ce înseamnă acest fapt pentru viitorul oraşelor noastre, în care tehnologia este o parte integrantă nu numai de proiectare şi construcţie, dar a experienţei de utilizare? Ce înseamnă pentru un oraş a învăţa să răspundă utilizatorilor spațiilor sale publice?

Acestea au fost unele dintre întrebările ridicate recent la Forumul Oraşelor inteligente, la National Building Museum. Forumul a reunit cercetători profesionişti, de proiectare şi planificare, experţi în sănătate publică, precum şi reprezentanţi din toate nivelurile de guvernare, pentru o zi de conversaţie cu accent pe provocările şi oportunităţile pe care tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) le reprezintă pentru oraşe.

IV.2. Grup de studiu: Intelligent city forum

34 http://www.libelium.com/smart_cities/35 http://www.libelium.com/vehicle_traffic_monitoring_bluetooth_sensors_over_zigbee36 http://www.libelium.com/smart_parking/

16

Page 17: Orase inteligente

Peste jumătate din populaţia lumii trăiește acum în oraşe. Cu provocări cum ar fi schimbările climatice, securitatea energetică şi demografia fluctuantă, infrastructura urbană trebuie să găsească metode holistice, durabile, pentru a răspunde acestora.

Forumul Orasul Inteligent este o platformă internaţională multi-disciplinară, cercetare urbană aplicată pe durabilitate, mobilitate şi infrastructuri inteligente. Accentul cade pe cercetarea, dezvoltarea şi punerea în aplicare a abordărilor inovatoare pentru proiectarea, exploatarea şi administrarea infrastructurii urbane durabile.

Forumul Orasul Inteligent este o iniţiativă a InnoZ (Centrul de Inovare pentru mobilitate şi schimbările sociale), şi Enterprise LSE, situat in Campus EUREF Business Park , Berlin.

Temele principale abordate:

- mobilitate sustenabilă, dezvoltare urbană integrată, clădiri și rețele inteligente, sisteme de energie urbană regenerabilă, management surse de finanțare.

IV.3. Carte: Intelligent cities

Cine face un oraş Inteligent? Noi il facem.

Locuirea în orașe a dus la reflectarea asupra formei lor, funcțiilor lor. De la lansarea primului balon cu aer cald, la crearea de software de informaţii geospaţiale, ne-am dezvoltat tehnologii care ne permit să evaluăm ceea ce am făcut, ceea ce facem şi ceea ce dorim să facem. Astăzi, amploarea şi complexitatea cartierelor şi oraşelor sunt fără precedent, dar si instrumentele noastre pentru a le înţelege s-au dezvoltat.37

Cartea „Oraşe inteligente”, o iniţiativă a National Building Museum, USA, susţinut de către partenerii săi, TIME şi IBM, şi finanţat de Fundaţia Rockefeller, explorează intersecţia dintre tehnologia informaţiei şi designul urban, pentru a înțelege unde suntem, unde vrem să fim şi cum să ajungem acolo.

Prin contribuţiile experţilor în cercetare, proiectare şi tehnologie, Muzeul a lansat studiul Intelligent Cities, care oferă un aspect interdisciplinar al relaţiei complexe dintre forma oraşului şi tehnologie. Acest studiu rezumă pe scară largă şi lizibil munca de-a lungul anilor a Muzeului și iniţiativa acestuia de a explora impactul pe care tehnologia informatică îl are asupra modului în care orașele arată, se simt şi funcţionează.

Este un studiu premiat pentru infografica și viziunea originale, precum și pentru provocatoare eseuri ce îmbogăţesc discuţia despre noi şi nu atât de noi probleme de tehnologie şi formă urbană. Studiul Intelligent cities se uită la cele mai omniprezente

37 http://www.nbm.org/intelligentcities/

17

Page 18: Orase inteligente

tehnologii actuale, cum ar fi telefonul şi calculatorul, şi oferă o perspectivă nouă în impactul acestora asupra interconectării societăţii umane.

IV.4. Conferință: Smart cities 201238

Imaginați-vă infrastuctura inteligentă a viitorului, azi.

Invațați despre tehnologiile inteligente de transport, energie şi apă.

Elaborați strategii de planificare durabile pentru un oraș inteligent.

Construiți o mentalitate responsabilă și implicată pentru a crea o schimbare pe termen lung.

Energie, apă, transport, deşeuri: infrastructuri inteligente, pentru o eră a informaţiei.

Planificatorii oraşului de azi se confruntă cu o serie de provocări: servicii de transport ineficiente, rețele învechite de apă şi sisteme depășite de prelucrare a deşeurilor, creşterea nivelului de poluare şi o creştere a cererii pentru energie. Într-o lume din ce în ce mai urbanizată, crearea de oraşe inteligente este esenţială.

Cu două zile de sesiuni dense, conferința Smart cities 2012, va dezbate cele mai presante probleme cu care se confruntă în prezent oraşele noastre: îmbunătăţirea siguranţei publice, diminuarea congestiilor de orice tip, maximizarea eficienţei energetice şi reducerea impactului asupra mediului.

Reunind oficiali ai orașului, operatori de transport, dezvoltatori, investitori, antreprenori şi furnizori de soluţii, Smart cities 2012 vă va arăta cum să utilizeze tehnologii de ultimă oră, abordări integrate de planificare urbană şi metodologii durabile pentru a transforma spaţiile urbane în locuri mai bune de trai.

”Misiunea noastră este de a găsi cei mai pasionați și implicați lideri, precum şi proiecte relevante în domeniul planificării urbane: cei care au de spus si împărtășit povești fascinante învăţate din experiențele cu ceilalţi!”39

Unul dintre speakeri este Arh. Carlo Ratti, Director al SENSEable City lab al Institutului Tehnologic din Massachussetts, unul dintre principalele centre de cercetare din lume asupra oraşului şi a noilor tehnologii, Ratti este un activist al erei digitale.

Printre proiectele sale cele mai mediatizate se numără sugestivul Pavilion digital de apă, prezentat la Expoziţia de la Saragossa, în 2008, cu pereţi transparenţi acoperiţi cu fresce digitale de apă, ce puteau fi programate să afişeze imagini sau mesaje, altul ar fi

38 http://www.smartcitiesglobal.com/events/amsterdam/39 Idem

18

Page 19: Orase inteligente

Pavilionul digital de apă Roata care produce energie The cloud

Copenhagen wheel, faimos prin roata posterioară a bicicletei, care captează energia pedalării. Dar proiectul cel mai spectaculos al lui Carlo Ratti este însă The Cloud,40 pregătit pentru Olimpiada de la Londra, însă, din motive de organizare, neimplementat. Un fabulos ambient în formă de nor de bule “inteligente”, suspendate deasupra oraşului. Un ansamblu de sfere aeriene, gonflabile, înconjoară un turn translucid, plutind deasupra marelui stadion. O provocare a legilor gravitaţiei. Bulele translucide vor fi suspendate la peste 120 de metri de sol şi prin ele se va putea merge cu piciorul sau cu bicicleta, de jos păstrându-se imaginea de transparență. Prin energia cinetică degajată, vizitatorii vor alimenta întreaga construcţie, care va fi astfel independentă energetic şi ecologică. Panouri fotovoltaice şi un ascensor transformă energia cinetică în electricitate. Un nor de lămpi LED, conectate la Web, „vor putea difuza informaţii în timp real, de exemplu asupra situaţiei stradale, permiţând reducerea traficului şi ameliorarea calităţii zonei”, explică Carlo Ratti.Construcţia, gândită ca un joc subtil de transparenţe, se caracterizează prin folosirea redusă de materiale, un volum maximal creat de sferele suspendate, totul sprijinit de coloane foarte fine, ancorate de un cablu.

IV.5. ORASUL INTELIGENT SONGDO

IV.5.1. Ce este Songdo?

Numele oraşului, 송도, 松都41, se traduce prin “insula pinilor”, însă doar numele său este în coreeană, limba vorbită aici fiind limba engleză.

40 http://web.mit.edu/giodn/Public/theCLOUD_project.pdf

41 http://en.wikipedia.org/wiki/Songdo

19

Page 20: Orase inteligente

Se doreşte a fi un aerotropolis, concept dezvoltat de John D. Kasarda, profesor de Strategie şi dezvoltare antreprenorială, Universitatea Nord Carolina, USA, şi publicat în titlul cărţii sale, coautor Greg Lindsay, Aerotropolis: The Way We'll Live Next.42

Raţionamentul academicianului John Kasarda, care şi-a dezvoltat cariera internaţională pe inventarea acestui concept, a avut la bază studiul dezvoltării oraşelor în viitor. Acesta observă că, dacă în sec XIX căile ferate, apoi în sec XX autostrăzile au stat la baza dezvoltării urbane, precum şi a dizlocării zonelor de producţie economică din oraşe, în sec XXI aeroporturile constituie maneta principală în dezvoltarea economică locală şi legătura cea mai importantă în procesul de producţie global. Astfel, aerotropolisul indentifică o nouă platformă urbană, în care aeroporturile sunt nucleul în jurul căruia se desfăşoară restul oraşului, păstrând comunicarea globală.

Odată stabilit că oraşul de viitor va creşte în jurul aeroporturilor, Kasarda încearcă să definească un model sinergetic pentru dezvoltarea urbană, adaugând nevoii de eficacitate şi valoarea estetică şi durabilitatea socială şi de mediu a unui oraş.43

Songdo este considerat cel mai inteligent oraş actual al planetei, datorită complexităţii sale şi combinaţiei de high-tech(cea mai avansată formă de tehnologie, bazată pe microelectronică), postmodernism şi ecologie, oferind o imagine aproape magică, cu tehnologia sa ascunsă în drumuri, trotuare, clădiri şi parcuri, precum prin şi stilul său minimalist.

Este construit cu scopul de a ne pregăti pentru viitoarele aglomerări urbane. Organizaţia Naţiunilor Unite estimează că, în anul 2050, oraşele vor găzdui 70% din populaţia planetei, adică 6,4 miliarde de oameni, dintr-un total de 9,2 miliarde44. Această aglomerare în creştere a mediilor urbane va solicita la maximum infrastructura oraşelor noastre. Soluţia, potrivit creatorilor proiectului Songdo, este construirea unor oraşe inteligente, capabile să reacţioneze la rezidenţii săi şi la mediul urban.

IV.5.2. Date generale

Songdo este proiectul unui grup de companii imobiliare, Gale International, firme de construcţii şi al unui gigant IT – Cisco, şi un prim exemplu pentru cum vor arăta metropolele viitorului. Amplasare: construit pe o insulă artificială în Coreea de Sud, la 56 km Vest de capitala Seul. Are un aeroport conectat printr-un pod de 12,3 Km de Coreea și o rețea de taxiuri

42 http://en.wikipedia.org/wiki/John_D._Kasarda43 http://notonlyphotography.com/2012/01/05/story09-aerotropolis-disturco/44 http://www.sciencefocus.ro/features/orasul-inteligent-11759.html

20

Page 21: Orase inteligente

de apă electrice, se află aproape de zonele industriale și deţine sediile unor corporaţii gigant, dar şi zone rezidenţiale pentru angajaţii acestora.Valoarea investitiei: 40 milioane de dolariLocuitori: 22 500 in prezent, estimat în 2015, 65 000 locuitori.Aria: 6 km patraţi = 1500 acri (1 acru = 4840 yarzi patrati = 4046,9 metri patrati)Limba: englezăInfrastructura: mersul pe jos şi ciclismul în interior; metrou, tren, aeroport în exteriorParc central: 40, 5 haPiste de bicilete: 26 kmAutoritate: Agenţia guvernamentală a Zonei libere IncheonObiectiv: conexiune între oameni şi obiecte, prin intermediul telecomunicaţiilorCost per apartament: <500.000 dolari, restul de două ori sau de trei ori mai mareTaxe International School: încep cu 25.000 dolari pe an

IV.5.3. Autoprezentare

În materialele publicitare şi pe site-ul acestui „oraş al viitorului”, arhitecţii lui susţin că „oamenii care vor locui aici vor experimenta o calitate a vieţii fără precedent.”45

Songdo IBD se distinge prin stabilirea unui nou standard de sustenabilitate, în toate direcţiile: arhitectură, infrastură şi planificare urbană. Cu un angajament real faţă de principiile de proiectare durabilă şi cele mai bune practici de planificare urbană, Gale Internaţionale şi partenerii săi au realizat viziunea lor pentru un nou oraş internaţional. Masterplanul a necesitat un mix sinergetic de utilizări, de la spaţii de birouri cu arhitecturi avansate, la hoteluri de clasă mondială. Songdo IBD, de asemenea, oferă o varietate de spaţii rezidenţiale şi o gamă largă de experienţe în cumpărături şi divertisment, precum şi şcoli publice şi şcoli private, precum şi facilităţi medicale.

Songdo IBD masterplan este un bogat set de facilităţi, inspirat de unele dintre cele mai mari oraşe ale lumii. Astfel, acest oraş are bulevarde largi ca în Paris, un Parc Central de 100 acri, care aminteşte de New York, un sistem de parcuri de cartier, similare cu cele din Savannah, un sistem de canale modern, inspirat de Veneţia şi un centru de arhitectură amintind de renumita Sydney Opera House. Ţesatura culturală a Songdo IBD cuprinde o uimitoare casă operă, o sală de concerte, muzeu şi acvariu. Un teren de golf internațional, aşa cum există numai 25 în lume, este în construcție, precum şi planuri deja în lucru pentru evenimente de mare profil. Aceste caracteristici vin împreună pentru a crea o comunitate dinamică, vibrantă, pentru profesioniști în afaceri şi familiile lor.” 46

45 http://www.songdo.com/songdo-international-business-district/the-city/master-plan.aspx

46 http://www.songdo.com/songdo-international-business-district/why-songdo/a-brand-new-city.aspx

21

Page 22: Orase inteligente

IV.5.4. Detalii tehnice

Compania It Cisco a integrat senzori în fiecare centimetru pătrat al oraşului. Datele asimiliate de aceşti senzori sunt trimise către un server central, apoi controlate şi analizate, pentru a rezolva în timp util problem legate de traffic, energie, temperatură etc.

Acest tip de supraveghere supertehnologică a dus la denumirea de U-city (Ubiquitous city), tip de urbanism respins in Occident, dar acceptat într-o ţară precum Coreea: „Coreea a mai atras o dată atenţia lumii atunci când a lansat telefonia mobilă. Acum trebuie să ne pregătim pentru următorul pas: RFID (radiofrecvenţă) şi U-city”, a spus primarul Ahn Sang-soo, director în cadrul Autorităţii Zonei Libere Incheon. Potrivit şefului Cisco, John Chambers, inginerii săi construiesc un oraş care „funcţionează pe bază de informaţii”, centrul de control reprezentând creierul oraşului Songdo. De exemplu, camerele video de pe străzi vor monitoriza câţi oameni sunt pe trotuare.

Pentru a reduce costurile, iluminarea stradală poate fi diminuată pe străzile pustii şi sporită pe cele intens circulate. Iar stresul mecanic detectat pe anumite porţiuni de şosea ori în alte structuri poate fi monitorizat şi, prin reparaţii ad-hoc, vor fi evitate cheltuielile mari necesitate de clasicele reparaţii majore.

Mai mult, pentru a preveni problemele legate de trafic cu care se confruntă orice oraş modern, maşinile vor fi dotate cu numere de înmatriculare care conţin plăcuţe de identificare prin radiofrecvenţă (RFID). Acestea sunt antene minuscule, setate pe o frecvenţă specifică şi conectate la un procesor ultraeconomic. Atunci când antena plăcuţei RFID detectează frecvenţa pe care este setată, electronii din metal încep să oscileze. Efectul este similar unui „scârţâit”, ca atunci când treci un deget umed pe un pahar de vin, cu diferenţa că este vorba despre energie electrică. Aceasta alimentează un procesor, care decodează semnalul digital. Dacă semnalul este autorizat, cipul RFID răspunde centrului printr-un alt semnal prin care se identifică, folosind aceeaşi frecvenţă.

Toate aceste procese au loc în mai puţin de o secundă, creând o imagine exactă a traficului, în timp real, şi permiţând centrului de comandă să ajusteze durata semafoarelor, să ofere rute alternative şi să dispună din timp de avertismente privind blocajele. Inclusiv semafoarele din Songdo sunt high-tech. Becurile clasice sunt înlocuite cu LED -uri, care folosesc doar 1% din energia consumată de primele.47

John Kim, şeful proiectului de construcţie al noului oraş şi fost senior designer pentru Yahoo a declarat că „infrastructura informaţională a oraşului va fi un banc de test gigantic pentru noiile tehnologii informatice, iar oraşul în sine va fi un exemplu pentru stilul digital de viaţă”, pe care el îl numeşte U-life. „U-life va deveni stilul de viaţă al 47 http://www.topgear.ro/extra/orasul-viitorului-asfalt-inteligent-si-semafoare-eco-4724.html

22

Page 23: Orase inteligente

tuturor”, susţine Kim. „Va începe cu un smart-card. O cheie unică sub forma unei cartele cu care puteţi să vă încuiaţi casa, maşina, biroul, puteţi cumpăra tichete pentru metrou sau plăti parcarea, puteţi vedea un film sau închiria o bibicletă şamd.”48

Songdo va fi primul oraş echipat în întregime cu web 3.0, numit şi internetul obiectelor. Conceptul de informatică omniprezentă (Ubiquitous Computing, de unde şi termenul de Ubiquitous City – U-city) pe care se bazează web 3.0 prevede ca atât oamenii, cât şi toate lucrurile din jurul lor să aibe un corespondent virtual. Acest lucru face posibilă supravegherea lor totală.

„Această tehnologie s-a născut în mare parte în laboratoarele din Statele Unite”, spune M. Townsend, consultant în cadrul unui proiect de transformare a capitalei Coreei într-un U-city. „Dar în Coreea ne aşteptam la mai puţin obstacole sociale şi legislative pentru implementarea ei. Cultura coreană ţine mai puţin la intimitate”. B. J. Fogg, director al laboratorului tehnologic din cadrul Universităţii Stanford, vede construirea acestui oraş ca fiind o etapă de pre-testare a unei idei care în Occident ar fi avut mulţi oponenţi. „New Songdo City sună ca un imens test pentru a vedea cum reacţionează oamenii la astfel de tehnologii şi cum le folosesc. Este mai degrabă o oportunitate de a studia pe scară largă utilizarea tehnologiei RFID, care în Occident nu este deloc bine văzută. După mine, este un experiment pe scară largă, mai uşor de realizat în Coreea decât în SUA sau în Europa.”

IV.5.5. Concluzii și reacții critice

Costurile masive ale locuințelor în acest tip de oraș îl fac practic imposibil de accesat pentru păturile sărace și dependent de comunitățile de afaceri, ceea ce poate duce la o segregare și enclavizare, asemănătoare excluderilor de tip eugenic, doar că aici se pornește de la comunitate la individ: oraș inteligent / oameni inteligenți. Dintr-un exemplu de oraș al viitorului – idealul, se poate transforma într-o societate elitistă și autosuficientă. Incercând să se depășească problemele de infrastructură urbană, se poate dezvolta de fapt o societate alienată, fără identitate, de tip new-age-ist.

Teoreticianul urbanist Mike Davis, profesor de Creative writing la Universitatea California, 49 introduce Songdo în conceptul de ”imagineered urbanism”, tipul de oraș construit de la zero, însă afirmă ca, având în spate exemple precum Brasilia sau Canberra, Songdo, deși dispune de sisteme ultratehnologice de preluare a deșeurilor și se dorește cel mai curat și verde oraș al plantei, riscă să devină un parc urban steril.

Conform unui articol critic și relaxat, în care este intervievat, Mike Davis explică că Songdo este unul dintre exemplele cele mai spectaculoase din ceea ce numim un oraș construit de la zero, pentru că aici "toate dificilele etape intermediare evoluţiei 48 http://hristofor.wordpress.com/2009/01/26/primul-oras-in-care-totul-va-fi-supravegheat-new-songdo-city/49 http://en.wikipedia.org/wiki/Mike_Davis_(scholar)

23

Page 24: Orase inteligente

comerciale au fost sărite sau scurt-circuitate pentru a îmbrățișa sinteza perfectă între shopping, divertisment şi spectacol arhitecturale" 50.Totul pentru ca acest oraș să își merite denumirea de Songdo International Business District.

Temerile ca această construcție uriașă să intre în colaps nu funcționează aici, deoarece s-a investit atât de mult, încât nu mai poate fi oprit51. De aceea este susținut în dezvoltarea sa de către toate organismele implicate și se caută strategii de atragere a popluației în acest oraș. Una dintre metode a fost înființarea unui campus universitar de top, deja existând aici doua colegii reprezentative ale Universității de Stat New York, precum și Universitatea de Stat Nord Carolina, dar Univerisitățile de renume din Coreea privește cu suspiciune și mari rezerve calitatea învățământului din Songdo.

Carlo Ratti, celebrul designer entuziast, care nu se oprește din a căuta cum să aplice ultimele tehnologii descoperite, afirmă necesitatea transparenței în procesul de dezvoltare al conceptului de oraș inteligent, pentru a putea împăca provocările prezentului cu o creativitate constructivă: ”Să explorăm noi senzații date de tehnică, să acționăm și, mai presus de toate, să schimbăm (în politică a demonstrat-o primăvară arabă). E momentul să renunțăm la super-staruri: toate cunoştinţele trebuie să fie împărtăşite, orice gelozie profesională trebuie să fie interzisă. De asemenea, e momentul să renunțăm la unele modele excelente, cum ar fi Orașul invizibil de Italo Calvino sau Metropolis al lui Fritz Lang. Nu mai este momentul să afirmăm, precum designerul interpretat de Gary Cooper în Fântâna minunată de King Vidor, în 1949, că "primul drept pe care îl avem este acela de ego". Acum este momentul ca toate cunoştinţele să fie conectate şi transparente. În oraşul inteligent nimic nu mai poate fi aleator. Şi nici măcar mărul nu mai poate cădea singur în capul lui Newton."52

IV.5.6. Harţi, planuri şi fotografii

50 http://www.atimes.com/atimes/Korea/KK12Dg02.html51 Idem 1052 http://lettura.corriere.it/benvenuti-nella-citta-condivisa/

24

Page 25: Orase inteligente

Grafic de implementare53

Songdo: aerotropolis54

53 http://datadesign.wordpress.com/semester-collections-2011/54 http://www.songdo.com/songdo-international-business-district/why-songdo/aerotropolis.aspx

25

Page 26: Orase inteligente

Provincia liberă Incheon55

Podul de legatură Incheon Songdo56 Songdo noaptea57

55 http://www.japanfocus.org/site/view/324756 http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=50986657 http://www.corfu-fp7.eu/jahia/Jahia/cache/offonce/home/pid/2942;jsessionid=DED309584594DB9895C89C707F236169

26

Page 28: Orase inteligente

Parcelare60 Vedere generală61

Lifestyle plan62 Working plan63 Living plan Shopping plan64

60 http://www.skyscrapercity.com/showthread.php?t=106718761 http://www.metaproducts.nl/book/cases/songdo-international62 http://www.songdo.com/songdo-international-business-district/the-city/shopping.aspx63 Idem 64 Ibidem

28

Page 29: Orase inteligente

Convensia Architecture Convention Center65

Piaţetă proiectată de Studio Daniel Libeskind66

65 http://www.songdo.com/songdo-international-business-district/gallery/image-gallery.aspx66 http://myriammahiques.blogspot.com/2010/10/new-songdo-city.html

29

Page 30: Orase inteligente

Şcoală privată67

Central Park68

67 http://www.songdo.com/songdo-international-business-district/gallery/image-gallery.aspx68 Idem 22

30

Page 31: Orase inteligente

Reportaj fotografic ROBERT KOEHLER TRAVEL & PHOTOGRAPHY 69

Central Park

Tri+Bowl

Podul Incheon IV.6. Orașe smart – orașe eco69 http://www.rjkoehler.com/travelog/2010/10/central-park-songdo-new-city/

31

Page 32: Orase inteligente

Durabilitatea nu mai este o notă de subsol, Daniel Libeskind

Orașe smart - orașe eco: două dimensiuni întrepătrunse în orașul contemporan

Amsterdam: Smart CityAcest proiect se află deja în al 3-lea an de derulare. De-a lungul acestei perioade, oraşul a iniţiat un mare număr de proiecte inovative, cu scopul de a crea un oraş mai durabil şi mai eficient.

Mannheim: Smart CityGermania este foarte apropiată de acest concept, experimentându-l în multe oraşe ale sale. Interesul Germaniei vizavi de acest concept se concluzionează în finanţarea unui program de E-energy, care conectează tehnologii de economisire a energiei în conlucrare cu telecomunicaţiile.

Lidköping: Biogas – un risc asumat Oraşul a fost nominalizat ca finalist pentru Nordic Energy Project Municipality 2011, cu proiectul Lidköping Biogas – un risc comun asumat. Oraşul Lidköping, având 38 000 locuitori, se află în sud-vestul Suediei, aproape de Lacul Vänern.

Bornholm: Transparent Energy Planning&ImplementationOraşul a fost nominalizat ca finalist pentru Nordic Energy Project Municipality 2011, cu proiectul Transparent Energy Planning and Implementation (Transplan). E un proiect coordonat de municipalitate, făcând parte din viziunea de a dezvolta un oraş verde şi durabil, autosuficient prin energie regenerabilă.

Albertslund: renovarea eficientă a sistemului de energie

32

Page 33: Orase inteligente

Oraşul a câştigat premiul Nordic Energy Municipality 2011 pentru acest proiect de renovare a caselor oraşului în scopul reducerii cheltuielilor. Cu un potențial extraordinar în salvarea energiei şi reducerea costurilor de întreţinere a clădirilor existente în relaţie cu presiunile climaterice, proiectul oraşului Albertslund îşi propune să testeze, dezvolte şi să demonstreze un standard de soluţii de salvare de energie.

Porvoo: energie eficientă în ariile rezidenţialeOraşul a fost nominalizat ca finalist pentru Nordic Energy Project Municipality 2011 cu proiectul Skaftkärr – un plan de energie eficientă pentru zonele rezidențiale, aflat în dezvoltare între 2008 și 2012.

Lahti: electricitate şi caldură din deşeuri Proiectul KYVO2 este realizat de orașul Lahti, aflat la 100 km nord-est de Helsinki și având o populație de 102 000 de locuitori.

Drammen: Şcoala Marienlyst şi reţeaua de încălzire locală Oraşul a fost nominalizat ca finalist pentru Nordic Energy Project Municipality 2011, pentru un proiect ce conectează o clădire de școală cu o rețea eco-friendly de încălzire locală. Școala Marienlyst este contruită în concordanță cu principiile de arhitectură pasivă și este clădirea cu cel mai eficient consum de energie din Norvegia.

Jomala: încălzirea districtului Aland şi biogaz-ul Oraşul a fost nominalizat ca finalist pentru Nordic Energy Project Municipality 2011 cu proiectul Jomala Energy Ab. Districtul Åland are 4100 de locuitori și e împărțit în 11 sectoare de clădiri, de care proiectul se ocupă cu ajutorul unei cooperări locale active.

Tampere: ECO2Oraşul a fost nominalizat ca finalist pentru Nordic Energy Project Municipality 2011cu proiectul ECO2 – Eco-efficient Tampere 2020. Acesta vizează un oraș cu o infrastructură urbană carbon-neutru și un mediu de afaceri cu viziune de sustenabilitate.

33

Page 34: Orase inteligente

V äxjö: energie durabilă şi zero utilizare de produse petroliere Oraşul a fost nominalizat ca finalist pentru Nordic Energy Project Municipality 2011 cu proiectul Sustainable Energy Systems in Advanced Cities (SESAC). Acest proiect vrea să demonstreze eficiența sistemelor de energie durabilă. Rețeta constă în parteneriate între sfera publică și privată, o planificare riguroasă și o atentă monitorizare a tuturor emisiilor de CO².

Vestmannaeyjar: dezvoltare durabilă Dezvoltarea durabilă în Vestmannaeyjar, Islanda, se bazează pe un proiect ce dorește să îmbunătățească eficiența energetică, să scadă cererea de energie și să reducă utilizarea de produși de origine petrolieră în industrie și în încălzirea orașului. Un accent special se pune aici pe comportamentul cetățenilor.

Ringkøbing-Skjern: Energy 2020Municipalitatea orașului Ringkøbing-Skjern are ambiția de a-l transforma într-un oraș autosuficient până în 2020, ca și consum de energie, prin implementarea de surse de energie regenerabilă și utilizând un plan detaliat de implementare a acestora.

Sunndal: dezvoltare urbană din perspectiva climaterică Cu mai puțin de 7000 de locuitori, acest oraș demonstrează că și orașele mici pot avea ambiții de confort urban prin protecția mediului. Sunndal a fost ales ca oraș pilot pentru proiectul Urban Development in a Climate Perspective, de către Green Energy Municipalities, inițiat de Norwegian Association of Local and Regional Authorities (KS).

Torraca: LED iluminează oraşul Străzile sunt pavate cu led-uri solare, pentru a salva energie și costuri.

34

Page 35: Orase inteligente

Vestenskov: prima comunitate pe hidrogen din lumeSatul primește energie solară și eoliană bazându-se pe furnizori de hidrogen.

Vienna: Biomasa – puterea plantelor Vienna: orașului i se generează electricitate și căldură din biomasă.

Thisted: aproape 100 % surse de energie durabile Aproape toată energia consumată aici provine din surse regenerabile.

Barcelona: lider în energia solarăBarcelona este primul oraș al Europei care a cerut ca panourile solare să devină surse de energie pentru absolut toate clădirile sale.  

Boulder: Smart Grid CitySmart Grid oferă locuitorilor orașului noi opțiuni de reducere a consumului de energie.

Dongtan: primul eco-city de talie mondială Acest oraș eco are o viziune ambițioasă de planificare urbană și design durabile.

Liverpool: un oraş carbon-neutru în dezvoltareProducerea algelor în dock-urile imense, îl va transforma într-unul total eco.

35

Page 36: Orase inteligente

Samsoe: un model de autosuficienţăO strategie susţinută local va face din Samsoe un oraş autosuficent prin utlizarea de energie regenerabilă.

Reykjavik: pamântul încălzeşte oraşul95 % de clădirile din Reykjavik sunt încălzite cu apă geotermală. În ce priveşte emisia de CO², Reykjavik este acum unul dintre cele mai curate oraşe ale lumii.

  Copenhagen: oraşele pot funcţiona cu energie eoliană Copenhaga intenţionează să livreze Danemarcei pînă în 2030 până la 50% din energia consumată, provenind din energie eoliană. Astăzi parcurile eoliene sunt plasate la 2 km de oraş, de-a lungul ţărmurilor.

Rizhao: energia solară – baza energiei oraşului 99% din locuinţele din Rizhao folosesc energie solară pentru încălzire, iar aproape tot iluminatul stradal şi din parcuri este alimentat cu celule fotovoltaice.

Masdar: răcirea naturală a unui oraş modern din deşert Un nou oraş cu zero emisii de carbon se află în construcţie, într-o parte a lumii în care utilizarea de aer condiţionat consumă cantităţi imense de energie.IV.7. Repere românești

IV.7.1. Implementare și mentalitate

În România, ideea de dezvoltare durabilă are, încă, o dimensiune retorică, iar conceptul de ”oraș inteligent” este de-a dreptul SF. Există totuși activiști de mediu, care și-au

36

Page 37: Orase inteligente

construit o imagine concretă în mentalul public, devenind lideri de opinie care informează, din pasiune, aplică, cu pasiune și influențează spiritul civic, cu precădere în mediul urban, în direcția construirii unor viziuni de viețuire eco-friendly.

Dacă la nivel politic lucrurile stagnează, din cauza dezinteresului și incompetenței funcționarilor municipalității, sau cel mult se propun programe depășite tehnologic și intelectual de rezolvare a problemelor, la nivel social conștiința colectivă încearcă să adopte un stil de viață ”verde”, în orașe precum București, capitală total neprietenoasă cu mediul și cu cetățenii săi.

IV.7.2. Programe politice inteligente de interacțiune cu mediul

În București nu există proiecte susținute și realiste de aplicare a transportului și energiilor alternative, iar în restul țării, se implementează foarte dificil, atât din cauza procedurilor birocratice, dar și a nepregătirii profesionale a funcționarilor, programe precum ”Casa Verde”70, o inițiativă a Ministerului Mediului de a dota casele românilor cu panouri solare, inclusiv accesarea internetului este foarte dificilă în zona rurală din lipsa unei infrastructuri de profil. Costurile acestor servicii, rămân, oricum, greu de suportat de marea majoritate a populației.

Recent, Ministrul Comunicațiilor, Răzvan Mustea, a declarat: România are zone cu "ultraviteze" la conexiunile de Internet, programatori ultraperformanți si hackeri ultraspecializați, dar și prea multi cetățeni pentru care Internetul este încă un OZN.71

Statul român oferă astăzi, din păcate, prea puține servicii online cetățenilor săi. România este încă departe de a fi o piață unică online.

Potrivit unui comunicat remis de Eurostat72, oficiul de statistică al UE, cu sediul în Luxemburg, doar 50% dintre românii cu vârste cuprinse între 16-74 de ani au folosit vreodată un calculator, față de 96% în Suedia, 94% în Danemarca și Olanda, 93% în Finlanda sau 91% în Marea Britanie.

Media europeană este de 78%, iar pe penultimul loc, înaintea României, se situează Bulgaria, cu 55%.

În rândul tinerilor, 81% dintre românii cu vârste cuprinse între 16 și 24 de ani au folosit măcar o singură dată calculatorul, de asemenea cel mai mic procentaj din UE, față de o medie de 96% la nivelul Uniunii și procentaje de 100% în mai multe țări - Olanda, Austria, Finlanda, Suedia, Marea Britanie și Luxemburg.În Bulgaria, 87% dintre tineri au folosit cel puțin o singură dată PC-ul, iar în Ungaria 98%. Datele au fost colectate la nivelul anului 2011.

70 http://mmediu.ro/casa_verde.htm71 http://www.business24.ro/internet/utilizatori-internet/mustea-pentru-prea-multi-romani-internetul-este-inca-un-ozn-151021272 http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/about_eurostat/introduction

37

Page 38: Orase inteligente

În același timp studiul relevă că mai puțin de o treime dintre gospodăriile din România au acces la o conexiune de mare viteză (broadband), cifre care plasează Romania pe ultima poziție în UE. 73

Nu se poate vorbi în România de e-guvernare, comunicare și transparență, întrucât site-urile ministerelor sau agențiilor aferente nu sunt nici măcar actualizate.74

Din păcate și în privința colectării selective a deșeurilor și reciclării municipalitatea a eșuat. Dar parteneriate de firme din sectorul privat75 au reușit să implementeze programe de reciclare, prin idei creative de motivare a publicului, de exmplu Recolamp, Let’s do it Romania etc.

Revenind la tema studiului, orașul inteligent, bazat pe ultimele tehnologii, în București s-a implementat, începând cu 2008, apoi la nivel național, programul Rețeaua națională de monitorizare a calității aerului76, însă astăzi nici unul dintre panourile de afișaj al nivelului emisiilor de carbon, instalate la intersecția marilor bulevarde nu mai funcționează77, dar în 2011 municipalitatea bucureșteană a achizionat un sistem mai scump de indentificare și rezolvare a surselor de poluare, în încercarea de a îmblânzi mediul și electoratul, deocamdată fără rezultate.78 Nici monitorizarea traficului, la nivelul zgomotului sau efectiv a fluxului acestuia nu are o componentă smart (nici măcar semafoarele tradiționale nu sunt corelate).

Probemele cele mai presante în zonele urbane din România sunt legate de infrastructura verde, de lipsa perdelelor de protecție și de managementul defectuos al vegetației existente.

Prin urmare, până la a deveni smart, Romania e obligată să devină eco.

IV.7.3. Soluții și idei: aplicații, grupuri, conferințe

Prezentând problemele, ne putem întreba, logic, ce putem face și, mai ales, alături de cine, în România de azi pentru o dezvoltare durabilă.

73 http://www.ziare.com/razvan-mustea-serban/ministru-comunicatii/ministrul-comunicatiilor-pentru-prea-multi-romani-internetul-ramane-un-ozn-115822174 http://www.anpm.ro/Mediu/Programe,%20Proiecte,%20Relatii%20internationale-13475 http://www.recolamp.ro/ro/despre-noi/membri-fondatori76 http://www.calitateaer.ro/77 http://www.adevarul.ro/life/sanatate/medicina_alternativa/Bucurestiul-europeana-capitala-poluata-murdara_0_86991312.html78 http://www.euranet.eu/rum/Programul/Programe-in-romaneste/Bucurestiul-are-un-autolaborator-pentru-monitorizarea-calitatii-aerului

38

Page 39: Orase inteligente

În lipsa unui mediu universitar creativ și modern, diverse instituții de cultură încearcă să rețină atenția tinerilor și să le provoace imaginația prezentând modele aplicate sau în curs de aplicare a tehnologiilor de azi. Un exemplu ar fi Institutul Francez din București, care, în colaborare cu Ambasada Franței în România, a realizat seria de Ateliere deschise de arhitectură - București de la oraș la metropolă, unde a avut loc și experimentarea FabWall de No Design , Laborator de Design, care a prezentat cum ne putem juca și aplica noile tehnologii, în cadrul expoziției Noile industrii ale secolului XXI.

Aplicație smart la nivel urban

Un proiect reușit de colaborare între tehnologia informațională și furnizarea de servicii publice este Desigo Insight, prin care specialiștii de la Siemens Building Technologies au pus in functiune la RADET, distribuitorul de apă caldă și încălzire din Constanța, o platformă de monitorizare și control la distanță a procesului de livrare a agentului termic către locuitorii din mediul urban - un sistem intuitiv și automatizat de management energetic.79 ”La Constanța există o particularitate: pentru că agentul termic primar e produs de Electrocentrale București, căldura este preluată în sistemul secundar care apartine de Primăria Constanța. Când efectuăm mai departe transferul termic către constănțeni urmarim parametrii de debit, de temperatură și de presiune printr-un sistem de senzori care reglează automat circulația agentului termic în funcție de necesarul de caldură al consumatorului final. Acest reglaj se face tot cu ajutorul automatizării Siemens, prin urmărirea a doi parametri: temperatura exterioară a mediului și viteza vântului. Știm că un vânt puternic răcește mai repede o clădire. Atunci este necesar un aport de căldură, reglat automat de sistemul despre care discutăm. Când crește temperatura, scăderea aportului termic este comandat la stație, care pompează mai puțina apă în instalație, având posibilitatea să regleze instantaneu debitul. Vorbim despre un vârf tehnologic la care nu prea mai avem ce face în plus”, a declarat  Liviu Popa, directorul de producție al RADET Constanța, într-un interviu realizat de Hitechpedia.80

Grupuri, studii, conferințe

Un alt exemplu de acțiune ce pune accentul pe sustenabilitate este evenimentul organizat de portalul www.responsabilitatesociala.ro/, respectiv CSR European Lessons,81 eveniment internațional aflat deja la a doua ediție, în cadrul căruia publicul românesc are ocazia să descopere rezultatele rapoartelor de mediu și ale proiectelor sociale aplicate de marile corporații. De exemplu, Smurd și-a prezentat modul în care își

79 http://www.hitechpedia.ro/interviu-cum-a-reusit-radet-constanta-sa-scada-costurile-de-distributie-a-apei-calde-cu-ajutorul-solutiei-desigo-insight/3198.html80 Idem 81 http://csrlessons.eu/ro/program/ziua-2.html

39

Page 40: Orase inteligente

eficientizează serviciile în parteneriat cu Vodafone, prin utilizarea tehnologiei comunicaționale de ultimă generație.

Green Report, Asociația Salvați Bucureștiul, Astoneco management , ATU sunt doar patru exemple de fundații, ong-uri și firme care informează cetățenii și monitorizează cu atenție aplicarea legislației legate de calitatea vieții în România, atât de către companii, cât și de municipalitate, încercând să medieze și să găsească soluții eficiente pentru conflictele dintre cele două entități sociale.

Însă, așa cum sublinia Elaine Cohen, Ceo Beyond Business, în cadrul prezentării sale susținute la CSR European Lesson, ediția a doua, ”CSR-ul rămâne, din păcate un act comercial, în care companiile gândesc pentru companii, nu pentru om.”

O inițiativă cu rezultate aplicate este Pactul pentru București, care prezintă rezultatul parteneriatelor între ONG-uri de specialiști arhitecți, urbaniști, protecția mediului, ecologi, ingineri, peisagiști, sociologi, analiști politici, juriști, jurnaliști etc. Acordul cere implicarea municipalității și guvernelor, prin transparență și comunicare cu cetățenii, la elaborarea de politici urbane sustenabile.82

În lipsa unei pregătiri competente de atragere a fondurilor pentru realizarea unor programe verzi și inteligente, în lipsa unei culturi a respectului față de cetățean, România are doar șansa ca noile generații să poată fi educate pe această direcție și să intervină activ în dezvoltarea de proiecte de dezvoltare durabilă. Mai jos sunt prezentate câteva mastere de profil din Europa, care oferă pregătire în acest sens: EnvEuro, un master de Protecția mediului, care durează doi ani, oferit de 4 universități europene, în parteneriat: University of Copenhagen, Denmark , University of Hohenheim, Germany, Swedish University of Agricultural Sciences, Sweden, University of Natural Resources and Life Sciences, Austria: http://www.enveuro.eu/; două programe de master interdisciplinar, care pun accentul pe tehnologie și creativitate: http://studies.aalto.fi/en/programs/technology/creative_sustainability/, în Finlandahttp://www-falcon.csx.cam.ac.uk/site/ARCT2/architecturecourses/mphilbhome, UK

Probabil însă că ceea ce trebuie sa învățăm nu ține de o specializare anume, ci de bun simț, de capacitatea de a cumula informații, nu de a le utiliza limitat, ci complex, astfel încât București sa devină un oraș locuibil și peste 50 de ani.

Concluzie

Ca și concluzie a temei referatului, reiese că nu ne putem limita la a defini orașul inteligent în termeni dihotomici, care ar putea fi bine-rău, inteligent-inevoluat etc., ci a

82 http://www.petitieonline.ro/petitie/pactul_pentru_bucuresti_ca_hotarare_de_consiliu_general-p15770050.html

40

Page 41: Orase inteligente

păstra o perspectivă deschisă asupra acestuia și a privi acest concept ca pe capacitatea de a polariza idei, cunoștințe, talente etc.

Pentru a păstra posibilitatea de a ne detașa oricând prin opinii critice, a căror necesitate se subînțeleg, de noile concepte, indiferent de evoluția termenilor urbanistici, rămâne raportarea continuă a individului uman, cu atributul inerent de individ social, la termeni precum: hiperconsum, societate, fericire, publicitate, obligație, globalizare, plăcere, libertate etc., adică de păstrare a esenței și identității sale odată cu dezvoltarea sa.

41