optiunile

Upload: valentinastefaniuc

Post on 07-Jul-2018

215 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

  • 8/19/2019 Optiunile

    1/13

    Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

    INSTITUTUL INTERNAŢIONAL DE MANAGEMENT,,IMI-NOVA”

    Referat

    La disciplina : Managementul Riscurilor IITema: Contractele cu Opţiuni

    A efectuat:

      masteranta anului II ,Specialitatea

    „Managementul

    Financiar Bancar”

    Şevcenco Valentina

     

    Verificat de ctre:  !r", conf" univ",

      #imu$ Angela

  • 8/19/2019 Optiunile

    2/13

    %&i$inu '()*

    1. Contractele OPTIONS – prezentare generala

      +rimele contracte derivate au fost inc&eiate in prima umatate a secolului al -VII.lea

    in /landa si Anglia, unde se tran0actionau optiuni avand ca active de 1a0a 1ul1ii de lalea si in

    2aponia, unde se inc&eiau contracte cu livrare la termen pentru ore0" 3a inceputul secolului al

    -I-.lea, la Bursa de Valori din 3ondra se tran0actionau optiuni care aveau ca activ de 1a0a

    actiuni" Infiintarea celei mai mari 1urse de marfuri din lume, Bursa de Marfuri de la %&icago

    4%&icago Board of #rade 5 %B/#6, in )787 a fost determinata de de0voltarea comertului cu

    cereal" 3a aceasta 1ursa, initial ,tran0actiile erau la vedere, iar primele contracte for9ard au fost

    inc&eiate in )7) si aveau ca o1iect ;((( de 1us&ei de grau"

      Insta1ilitatea economica a facut ca in deceniile urmatoare, contractele derivate sa fie

    folosite tot mai intens pentru speculatie si &edging, de catre investitori institutionali sau

    individuali, mari corporatii multinationale sau guverne"

      +rincipalele tipuri de produse derivate tran0actionate in pre0ent sunt : contractele

    for9ard,contractele futures,contractele options si contractele s9ap"

    %ontractele futures si options sunt tran0actionate intens la 1ursele de marfuri si de valori din

    intreaga lume"Anumite tipuri de optiuni sunt tran0actionate, in mod o1isnuit, in afara 1ursei,intre institutii financiare si firme, pe asa numita piata /#% 4/ver t&e %ounter6"

      In pre0ent, contractele futures si options se tran0actionea0a la peste c&ange ?roup, format in '((< prin fu0iunea dintre %&icago

    Mercantile =>c&ange 4%M=6 si %&icago Board of #rade 4%B/#6@

    %&icago Board /ptions =>c&ange 4%B/=6 5 prima 1ursa din lume unde s.au lansat, in

    forma moderna, contractele de optiuni si care reali0ea0a o activitate de pionierat in domeniu prinlansarea de optiuni pe indici 4in )7;6 sau optiuni 3=A+S@

    =urone>t si =ure>, 1urse din =uropa formate prin fu0iunea unor 1urse nationale@

    #oCo Stoc =>c&ange 4#S=6 si #oCo %ommodities =>c&ange 4#/%/M6@

     De9 Eor Mercantile =>c&ange 4DEM=-6@

    Intercontinental =>c&ange 4I%=6

    3ondon Metal =>c&ange 43M=6@

    Singapore International MonetarC =>c&ange 4SIM=-6 si SCdneC Futures =>c&ange etc"

    '

  • 8/19/2019 Optiunile

    3/13

    2. Definire si clasificare

    /ptiunile pe marfuri sunt folosite de cateva secole, functia lor principala fiind initial

    acoperirea riscurilor asociate unor tran0actii comerciale"

    Specialistii cred ca primele contracte de acest tip au aparut in =vul Mediu, la Bursa din

    Amsterdam" 3a inceput, optiunile erau nenegocia1ile, in sensul ca dreptul conferit detinatorului

    nu era transmisi1il"

      +rimele optiuni negocia1ile 4de tip call6 au fost lansate in )ercita sau nu optiunea de cumparare sau van0are a activului, in functie

    de propriile interese si previ0iuni" +entru acest drept de optiune cumparatorul de optiune plateste

    van0atorului in momentul inc&eierii tran0actiei o suma de 1ani numita prima" Valoarea primei

    este cea care se negociea0a la 1ursa si face o1iectul cererii si a ofertei"

      Astfel, pierderea cumparatorului este limitata la prima pe care o plateste van0atorului

    contractului" !aca previ0iunile sale nu se confirma, cumparatorul nu este o1ligat sa.si e>ercite

    optiunea, pier0and numai prima" !aca previ0iunile sale se confirma, cumparatorul va e>ercita

    optiunea" In ceea ce priveste van0atorul, castigul sau este prima incasata de la cumparator@

    van0atorul nu are nici o putere de deci0ie cu privire la e>ercitarea optiunii, el asteptand deci0ia

    cumparatorului in acest sens"

    /ptiunile sunt instrumente financiare derivate, caracteri0ate prin urmatoarele elemente:

    • activul suport@

    • natura operatiunii 4call sau put6@

    •  prima sau pretul optiunii@

    ;

  • 8/19/2019 Optiunile

    4/13

    •  pretul de e>ercitare sau de e>ercitiu@

    • termenul sau durata de e>ercitiuGe>pirare 4optiuni americane sau europene6"

    In functie de natura operatiunii, optiuniile sunt de doua tipuri:

    de tip %A33 sau de cumparare care da dreptul cumparatorului de optiune,

    dar nu si o1ligatia de a cumpara activul suport, la pretul initial sta1ilit prin contract, iar 

    van0atorul de optiune isi asuma o1ligatia de a pune la dispo0itie activul suport, in situatia in care

     partenerul sau decide e>ercitarea optiunii@

    de tip +# sau de van0are care confera cumparatorului de optiune

    dreptul,dar nu si o1ligatia de a vinde activul suport, la pretul initial sta1ilit prin contract, iar 

    van0atorul de optiune isi asuma o1ligatia de a cumpara activul suport in situatia in care

     partenerul sau decide e>ecutarea contractului, adica e>ercitarea optiunii"

      %ele doua tipuri de contracte pot fi detinute pe rand atat de cumparator cat si de van0ator"

      %aracteristici 3/D? %A33:

    . se initiea0a pe o piata in crestere@

    . profitul este nelimitat@

    . pierderea este limitata la prima"

    %aracteristici SH/R# %A33:

    . se initiea0a pentru estimarea unei piete in scadere@

    . profitul este limitat la prima@

    . pierderea este nelimitata"

     %aracteristici 3/D? +#:

    . se initea0a pentru estimarea unei piete in scadere@

    . profitul este nelimitat@

    . pierderea este limitata la prima"

     %aracteristici SH/R# +# :. se initiea0a pentru o piata in crestere@

    . profitul este limitat la prima@

    . pierderea este nelimitata"

    In functie de momentul e>ecutarii contractului de optiunii,se disting:

    optiuni europene care pot fi e>ercitate doar la scadenta@

    optiuni americane care pot fi e>ercitate oricand dupa ce au fost cumparate

    4pana la data e>pirarii6@

    8

  • 8/19/2019 Optiunile

    5/13

  • 8/19/2019 Optiunile

    6/13

      %umparatorul de optiune are dreptul de a opta fie pentru e>ercitarea contractului, fie

     pentru a1andonarea optiunii, drept pe care i.l asigura prima platita in mometul inc&eierii

    contractului" !eci0ia de renuntare sau de e>ecutare a contractului este luata in functie de anumiti

    factori: prima platita, pretul de e>ercitare si cursul de activului support la momentul e>ercitarii

    optiunii, scopul fiind o1tinerea de profit 4in situatia unei evolutii favora1ile de pret6 sau

    minimi0area pierderii 4in ca0ul in care investitorul nu a anticipat corect evolutia preturilor pe

     piata 1ursiera6"

      /ptiunile pre0inta anumite caracteristici,cum ar fi:

    %ontractele de optiuni sunt standardi0ate,toate clau0ele contractuale fiind sta1ilite de

    fiecare 1ursa pentru fiecare activ in parte" Standardi0area clau0elor contractuale asigura o

    lic&iditate ridicata a acestor contracte, po0itiile initiale 4s&ortGlong6 putand fi lic&idate prin

    mecanismul compensarii"%asa de compensatie are un rol essential in derularea contractelor, deoarece ea se interpune in

    toate tran0actiile 1ursiere, devenind van0ator pentru toti cumparatorii de optiuni call si

    comparator pentru toti van0atorii de put"

    !urata de viata a optiunilor este standardi0ata, fiind, in genral, de ma>im luni" +entru

    fiecare optiune se sta1ileste o data finala pentru e>ercitare care se numeste data e>pirarii"

    +retul la care se e>ercita contractul se numeste pret de e>ercitare si se sta1ileste la 1ursa

    intr.o maniera standardi0ata, astfel sta1ilindu.se limite de variatie 0ilnica a pretului si variatiaminima de pret 5 pasul de cotatie"

    /ptiunile au un sistem de mare similar contractelor futures, cu urmatoarele diferente:

    cumpratorul optiunii nu tre1uie sa depuna garantie deoarece el plateste prima in

    momentul inc&eierii contractului, iar pierderea sa este limitata la valoarea acesteia@

    van0atorul optiunii tre1uie sa depuna o garantie, de regula, egala cu valoarea

     primei la firma de 1roera la care initiea0a operatiunea 1ursiera"

    Finali0area contractului de optiune se poate reali0e prin:

    lic&idarea po0itiei initiale@

    e>pirarea optiunii@

    e>ercitarea optiunii@

    /ptiunile au efect de levier"Acesta fiind unul din motivele pentru care investitorii sunt

    tentati sa cumpere optiuni in vederea o1tinerii unei renta1ilitati mai mari comparative cu

    tran0actiile spot"

    Bursa sta1ileste limite de po0itie, adica numarul ma>im de optiuni pe care un investitor

    le poate detine, pe acelasi tip de po0itie virtuala, pentru fiecare activ suport"

    *

  • 8/19/2019 Optiunile

    7/13

    !e asemenea, se sta1ileste si limita de e>ercitare, respective numarul ma>im de optiuni

    care pot fi e>ercitate in fiecare cinci 0ile 1ursiere consecutive, de catre un investitor sau un grup

    de investitori care actionea0a impreuna"

    /1iectul optiunilor il pot constitui actiuni, o1ligatiuni, certificate de deposit, marfuri

    fungi1ile, rata do1an0ii, valute, indici 1ursieri, contracte futures, derivate pe credite,etc"

      In momentul inc&eierii contractului, in sc&im1ul dreptului care i se ofera prin contract,

    cumparatorul de optiune plateste van0atorului o Jprima”, care repre0inta pretul optiunii"

      +rima are doua componente:

    valoarea intrinseca ce repre0inta diferenta dintre pretul activului de 1a0a si pretul de

    e>ecitare al optiunii 4 in ca0ul optiunilor call6 sau dintre pretul de e>ercitare al optiunii si pretul

    activului de 1a0a 4pentru optiunile put6@

    valoarea timp care repre0inta valoarea suplimentara, peste cea intrinseca, pe care

    optiunea o poate do1andi pe piata, ca urmare a cereriiGofertei de optiuni"

      Valoarea intrinseca a optiunilor C!! si P"T

    C!! P"T

    Vi K S 5 =

    !aca S L =, atunci optiunea este in 1ani

    !aca S K =, atunci optiunea este la 1ani!aca S =, atunci optiunea este fara 1ani

    Vi K = 5 S

    !aca = L S, atunci optiunea este in 1ani

    !aca = K S, atunci optiunea este la 1ani!aca = S, atunci optiunea este fara 1ani

     Dota: SK cursul de pe piata, =K pretul de e>ercitare, Vi K valoarea intrinseca"

      In functie de evolutia pretului activului de 1a0a, pot e>ista trei situatii:

    daca optiunea este in 1ani, cumparatorul de optiune va e>ecuta contractul si va inregistra

    fie un profit, fie o pierdere, care intotdeauna este mai mica sau egala cu valoarea primei platite@

    daca optiunea este la 1ani, re0ultatul final inregistrat de cumparatorul de optiune este o

     pierdere egala cu marimea primei platite, indiferent daca contractul se e>ecuta sau este

    a1andonat@

    daca optiunea este in afara 1anilor, cumparatorul de optiune a1andonea0a optiunea in

    situatia in care prin e>ercitare ar inregistra o pierdere mai mare decat prima platita"

      %el mai important avanta al optiunilor este acela ca, asumandu.si un risc limitat, cel al

     pierderii primei platite initial, cumparatorii pot o1tine castiguri nelimitate" %u alte cuvinte, suma

    ma>ima pe care o poate pierde un cumparator este egala cu prima platita van0atorului la

    inc&eierea contractului" !in acest motiv, optiunile sunt utili0ate cu mare succes in scop de

  • 8/19/2019 Optiunile

    8/13

    &edging, limitand considera1il costurile agentilor care doresc sa se protee0e in plus, %asa

    Romana de %ompensatie a sta1ilit pentru optiuni un sistem de mare deose1it de avantaos"

    Astfel, cumparatorilor de optiuni nu li se solicita mare pana in momentul e>ercitarii

    optiunii, moment din care ea devine un contract al pietei suport cu toate drepturile si o1ligatiile

    aferente" Van0atorii de mare sunt si ei avantaati in ceea ce priveste sistemul de mare"

      n alt avanta al unui contract options consta in faptul ca 1eneficiarul are dreptul sa fie

    long sau s&ort"Beneficiarului nu i se cer depuneri in garantie sau diferente, indiferent de modul

    in care oscilea0a preturile, si nu i se poate face astfel o lic&idare fortata a po0itiilor"

    =stimarile operatorilor de pe piata options cu privire la re0ultatul contractarii sunt :

    •  pentru optiunile de tip call:

    - van0atorul spera intr.o sta1ilitate sau scadere a preturilor pietei@

    -cumpatorul mi0ea0a pe o crestere cat mai rapida a acestora@

    •  pentru optiunile de tip put:

    - van0atorul spera intr.o sta1ilitate sau o crestere a preturilor pietei@

    - cumparatorul mi0ea0a pe o scadere cat mai rapida a acestora@

    #. $o%alitati %e iesire %intr&o optiune

     

    =>ista trei posi1ilitati de iesire de pe piata optiunilor:

    exercitarea optiunii inainte de scadenta

    %and o optiune call sau put este e>ercitata inainte de scadenta, investitorul devine long sau s&ort

     pe activul suport si primeste imediat contravaloarea in numerar a valorii intrinseci a optiunii daca

    initia0a simultan o tran0actie inversa pe piata activului suport" Spre deose1ire de optiunile de tip

    european care pot fi e>ercitate numai la scadenta, optiunile de tip american pot fi e>ercitate in

    orice moment pana la scadenta" %and o optiune call sau put este e>ercitata inainte de scadenta,

    investitorul devine long sau s&ort pe un contract futures pe indicele B=#4R/36 si primeste

    imediat contravaloarea in numerar a valorii intrinseci a optiunii daca initia0a simultan pe piata

    futures a indicelui o tran0actie inversa celei re0ultate din e>ercitare"

    compensarea optiunii

    !aca optiunea a crescut in valoare se poate reali0a profit prin simpla van0are pe piata"

    %umparatorul siGsau van0atorul optiunii isi lic&idea0a po0itia prin initierea unei tran0actii opuse,

    eliminand sau transferand unei alte persoane toate drepturile sau o1ligatiile viitoare" asteptarea datei scadente

    7

  • 8/19/2019 Optiunile

    9/13

    !aca optiunea este in afara 1anilor, ea ramane nee>ercitata, cumparatorul va pierde prima platita

    initial" In aceasta situatie, o1ligatia van0atorului este anunlata si acesta ramane cu prima incasata"

    !aca detii o optiune in 1ani ea va fi automat e>ercitata la scadenta de catre %asa Romana de

    %ompensatie"

     

    '. Strategii ale tranzactiilor cu optiuni

      /ptiunile asupra contractelor futures, denumite generic optiuni pe futures, sunt

    tran0actionate numai pe pietele futures organi0ate de catre 1ursele de marfuri" Aceste optiuni

    acorda detinatorilor dreptul de a cumpara sau de a vinde un anumit contract futures" Astfel, un

    cumparator de optiune call are dreptul de a lua o po0itie de cumparare in contractul futures

    respectiv, la pretul de e>ercitare specificat in optiune, iar un cumparator de optiune put are

    dreptul de a lua o po0itie de van0are in contractul futures respectiv, la pretul de e>ercitare

    specificat in optiune"

      Van0atorul unei optiuni pe futures isi asuma o1ligatia de a lua o po0itie in contractul

    futures de 1a0a, opusa po0itiei la care are dreptul cumparatorul optiunii" in momentul e>ercitarii,

    un van0ator al optiunii respective este ales la intamplare de catre %asa de %ompensatie si

    desemnat sa ia po0itia futures respectiva" 3a fel ca si pe piata futures, cumparatorii si van0atorii

    de contracte cu optiuni isi pot inc&ide po0itiile prin operatiuni de offset"

      /ptiunile pot fi utili0ate pentru ela1orarea unor strategii de &edging deoarece ofera

    agentilor economici posi1ilitati multiple in gestionarea riscului" Astfel, contractele cu optiuni

    repre0inta o protectie su1stantiala impotriva fluctuatiilor nefavora1ile ale pretului activului de

     1a0a, oferind, in acelasi timp, oportunitati de o1tinere a unor profituri 4de data aceasta in urma

    unor modificari avantaoase ale preturilor6" Aceste facilitati sunt o1tinute, insa, prin plata unui

     pret, denumit prima"%omerciantii care inc&eie tran0actii futures utili0and strategii de &edging urmaresc fi>area

     pretului la un anumit nivel, pentru o data ulterioara" Spre deose1ire de acestia, cei care

    tran0actionea0a optiuni in scop de &edging urmaresc sta1ilirea unui prag 4inferior sau superior6

    in evolutia viitoare a pretului" Astfel, un &edger care actionea0a pe piata cu optiuni poate sta1ili

    un prag inferior in evolutia pretului 4adoptand o po0itie de cumparare cu optiuni put6 sau un prag

    superior 4adoptand o po0itie de cumparare in optiuni call6, concomitent avand si posi1ilitatea

    inregistrarii unui profit, ca urmare a evolutiei favora1ile a pretului"

    (. Strategii speculati)e

  • 8/19/2019 Optiunile

    10/13

      /ptiunile sunt utili0ate in diverse moduri cu scopul o1tinerii profit sau de a acoperi

     pierderile" In practica 1ursiera, se intalnesc o gama larga de strategii cum ar fi: straddle, strangle,

    spread, condor, 1utterflC"

    a* Strategii si+ple

      Aceste strategii sunt adoptate in situatia in care participantul pe piata optiunilor are

    convingeri clare in ceea ce priveste evolutia pietei sau a volatilitatii pretului activului suport"

    Speculatorii care anticipea0a cresterea preturilor, vor cumpara optiuni call, iar cei care mi0ea0a

     pe scaderea preturilor vor cumpara optiuni put"

    ,* Strategii stra%%le

      Strategiile straddle repre0inta operatiunile cu optiuni care au acelasi pret de e>ercitare si

    aceeasi scadenta vi0and castig din modificarile accentuate ale preturilor" Astfel,straddle

     presupune o cumparare de call com1inata cu o cumparare de put, la acelasi pret de e>ercitare sicu aceiasi scadenta" =ste important ca fiecare optiune sa fie e>ercitata separat, desi com1inatia de

    optiuni este, de regula, cumparata sau vanduta ca un pac&et unic"

    c* Strategii strangle

      Strategiile strangle repre0inta operatiunile cu optiuni care au pret de e>ercitare diferit si

    aceeasi scadenta vi0and castig din modificarile accentuate ale preturilor" Astfel,strangle

     presupune o com1inatie similara cu straddle, cu deose1ire ca pretul de e>ercitare al optiunii call

    este mai mare decat pretul de e>ercitare al optiunii put"

    %* Strategiile %e sprea%

      Strategiile de spread constau in van0area si cumpararea concomitenta a doua sau mai multe

    optiuni de acelasi fel 4doua sau mai multe call sau doua sau mai multe put6 cu intentia de a avea

    drept re0ultat un spread al pretului, ce se mareste sau se micsorea0a, in functie de pretul activului

    de 1a0a"

      In functie de modul de pu1licare a cotatiilor optiunilor, e>ista doua tipuri de spread:

    • spread ori0ontal 5 cele doua picioare ale spreadului au date de e>pirare diferite, dar

    acelasi pret de e>ercitare@

    • spread vertical 5 cele doua picioare ale spreadului 4respectiv optiunile cumparate si cele

    vandute6 au preturi de e>ercitare diferite, dar aceiasi data de e>pirare"

      Strategiile spread se aplica atat pentru o piata care este in crestere numita J1ull spread J 4su1

    semnul taurului6, cat si pentru o piata aflata in scadere numita J1ear spread” 4su1 semnul

    ursului6"

    e* Strategiile ,utterfl-

    Aceste strategii sunt o com1inatie de optiuni mult mai comple>e decat cele pre0entate

    anterior, in practica putand aparea su1 urmatoarele forme:

    )(

  • 8/19/2019 Optiunile

    11/13

    • long pe call a, s&ort pe doua optiuni call 1, long pe call c@

    • long pe call a, s&ort pe call 1, s&ort pe put 1, long pe put c@

    • long pe put a, s&ort pe doua optiuni put 1, long pe put c@

    • long pe put a, s&ort pe put 1, s&ort pe call 1, long pe call c@

    unde a, 1, si c sunt preturile de e>ercitare ale celor trei sau patru optiuni, relatia dintre ele fiind

    a 1 c"

    f* Strategiile con%or

      Strategiile condor sunt similar cu strategiile 1utterflC, cu deose1ire ca se operea0a cu patru

    optiuni avand preturi de e>ercitare diferite, relatia dintre ele fiind 1. a K d. c" %om1inatiile

     posi1ile sunt:

    • long pe call a, s&ort pe call 1, s&ort pe call c, long pe call d@

    • long pe put a, s&ort pe put 1, s&ort pe put c, long pe put d@

    • long pe call a, s&ort pe call 1, s&ort pe put c, long pe put d@

    • long pe put a, s&ort pe put 1, s&ort pe call c, long pe call d"

    g* Strategii cu optiuni acoperite.

    Acestea se aplica in ca0ul in care un participant nu doreste un profit mare si se limitea0a la un

     profit sigur daca preturile raman constante" =le constau din initierea a doua po0itii care creea0a

    o1ligatii opuse, una futures si una cu optiuni" Se intalnesc doua astfel de optiuni:

    1. Vanzare call acoperita

      Aceasta se reali0ea0a prin van0area unei optiuni call si cumpararea unui contract futures

    4ling futures6 la un pret mai mic decat pretul de e>ercitare al optiunii cal" !aca preturile vor 

    creste, profitul ma>im este dat de prima incasata plus pretul de cumparare al contractului futures"

    !aca, insa, preturile scad pierderea este nelimitata si egala cu pierderea aferenta po0itiei long

    futures minus prima incasata" +ragul de renta1ilitate se atinge la un nivel al pretului futures egal

    cu diferenta dintre pretul contractului futures si prima optiunii call"

    2. Vanzare put acoperit 

      Aceasta strategie se reali0ea0a prin van0area unei optiuni put 4s&ort put6 si van0area unui

    contract futures 4s&ort futures6 la un pret mai mare decat pretul de e>ercitare al optiunii put" In

    situatia in care preturile scad, profitul ma>im este dat de prima incasata plus diferenta dintre

    valoarea contractului la pretul de van0are al contractului futures si valoarea contractului la pretul

    de e>ercitare al optiunii" !aca cresc preturile, pierderea este nelimitata si egala cu pierderea

    aferenta po0itiei s&ort futures minus prima incasata" +ragul de renta1ilitate se atinge atunci cand

     pretul futures devine egal cu pretul la care s.a vandut contractul futures plus prima optiunii put"

    ))

  • 8/19/2019 Optiunile

    12/13

    )'

  • 8/19/2019 Optiunile

    13/13

    ≈ Bibliografie ≈ 

    )" Mirela Matei 4coordonator6, Burse de marfuri si valori, =ditura niversitatii

    +etrol. ?a0e din +loiesti, '((7, pag";);.;),pag";87.;8,pag";*).;*; @

    '" &ttp:GG>.referat"roGeconomieGpiata.futures.si.options"&tml @

    ;" &ttp:GGfacultate"regielive"roGreferateGeconomieGcaracteristicileNcontractelorNo

     ptions.)*(7('"&tml @

    8" &ttp:GG999"scritu1e"comGeconomieG%ontractele.options;)