Opiniile despre război ale celor din Anexă.

Domnul Van Daan:

Acest venerabil domn are, după cum credem toţi, o

bună perspectivă asupra politicii. Dar el ne prevestește

totuși că va trebui să rămânem aici până la sfârșitul lui ’43. E foarte mult, dar încă suportabil. Dar cine ne dă certitudinea

că acest război, care n- a adus nimănui nimic alt -

ceva decât pierderi și tristeţe, se va termina atunci? Și

cine ne poate da certitudinea că, între timp, nouă și complicilor

noștri de clandestinitate n- o să ni se întâmple

ceva? Nimeni, bineînţeles! Și de aceea trăim zi de zi în

tensiune. Tensiune provocată atât de așteptare și speranţă,

cât și de frică atunci când auzim zgomote în casă

sau afară, când se trage intens sau când apar în ziar noi

„co municate“, căci se poate întâmpla oricând ca unii

dintre complicii noștri să fie nevoiți să se ascundă ei înșiși

aici. „Clandestinitate“ a devenit un cuvânt foarte obișnuit.

Oare câţi oameni trăiesc în clandestinitate? Ei nu reprezintă

desigur decât un mic procentaj, dar mai târziu vom

fi cu siguranţă surprinși de numărul mare de oameni

buni din Ţările de Jos care au adăpostit evrei, dar și creștinirefugiaţi, cu bani sau fără bani.

Doamna Van Daan: când această frumoasă doamnă

(doar după părerea ei) a aflat că nu mai este așa de dificil

ca înainte să faci rost de o carte de identitate, a propus ime -

diat să ne facem rost cu toţii. Ca și cum asta ar fi floare

la ureche, iar banii le- ar crește tatei și domnului Van

Daan pe spinare.