\ .".. \ir '\

ffiwr"x*pPf;{ifi

,4

ffiffiffiffiffiA ffiffi&Mru&WtrffiM.ru

Matei Visniec

Opera dramatici

ICu o introducere a autorului

j' '

---<-Edifie ingrijit[ qi prefafi de

Ion Bogdan Lefter

ffi.o*rro nouANrescA

CupnrNs

(ln dramaturg la start: perioada romdneascd a lui Matei Vigniec

(primele gase piese)... ....'................5

BiobibliograJie................... ..'..........21

Primele piese Si peregrindrt.................... '......'....'25

Sufleorul fricii............. ....................31

U$a.............. .'.......'..'..45

Cilitorul prin ploaie ..'.........'..........73

Bine, mam6, da' 6gtia povestesc in actu' doi ce se-ntamph-n actu'-nt6i..'. 157

Artur, os6nditu1................ .'.'.'.......227

Groapa din tavan...... .'............'.'....281

PnruBrB PrESE $I PEREGRTNAnT

Colegul meu de generalie Cdlin Vlasie mi-a propus sd public aceastd seriecompletl a teatrului meu pe cdnd implineam 60 de ani. Pdnd la apailia primelorrloul volume, am ajuns la 61. Dacd {in cont de faptul cb pe la 17 ani am ?nceput sd

scriu piese intr-un act,iatd cd s-au adunat44 de ani dedicati scriiturii teatrale.Cdte piese am scris in acest timp? Nu qtiu. Nu le-am numirat niciodatii in sen-

sul matematic al cuvdntului. Dar, in ritmul de cdteva piese scurte gi una lung[ pe

rn, s-au adunat destul de multe. Pe unele nu le-am considerat reuqite qi au rimas inscrtarul meu plin de incerciri, de crochiuri literare, de fige, de materii prime pentruulte exercilii in cdmpul fic{iunii.

Piesele din acest volum, ca gi cele din volumul al doilea, fac parte dintr-operioadb pe care aq numi-o a uceniciei in meseria de dramaturg, a clutirilor qi a

lbbrilit6{ii. O perioadd de inifieri gi de mari descoperiri, care a inceput in 1976,odatd cu sosirea mea la Bucuregti, cOnd mi-am inceput studiile de hlosofie. Totulcra nou qi fascinant, cursurile cu profesori cdrora gi astdzile apreciez competentagi pasiunea, noile prietenii, multitudinea de cenacluri literare, spectacolele dinteatrele bucure$tene... Au fost anii cdnd, la Cenaclul de Luni, dar qi in alte cenacluri,citeam deseori poezie gi incercam si public cdt mai de^s gi pe oriunde se putea, inpresa na{iona16, in presa studen{easc6, in almanahuri. In paralel insd scriam teaffu,oarecum pe ascuns, fascinat de o anumiti libertate pe care mi-o dddea ?n primulrAnd genul literar pe care il numim dramatic.

Sufleorul fricii

Prima piesi de care am fost efectiv mullumit este monologul Sufleorul fricii.Nu-mi amintesc exact ziua sau luna cdnd am terminat-o, nu aveam obiceiul simarchez intotdeauna, dupd cuvintul,,Sfhrgit", qi data cdnd textul devenea demnde a fi citit ln public sau trimis unor actori gi regizori. imi amintesc insl perfect cd

locuiam inh-o cameri de subsol, de weo gase metri pdtra{i, pe Strada Galafi, ldngiPiala Rosetti. Eram poate in anul doi sau trei de facultate qi incepusem sd fiu recu-noscut ca poet. Cdnd am citit piesa la Cenaclul de Luni, unii colegi m-au privit cuoarecare surprindere, dar textul a pldcut gi am reugit chiar s6-l public in revistaArlechin a Teatrului Na{ional din Iagi.

{2ss

suJleorul fricii a avrt un anumit destin fericit inainte de ciderea comunis-mului. Piesa a fost montati la Timigoara, in cadrul casei de culturi a Tineretului,de citre trupa de teatru Thespis, in regia lui Diogene Bihoi, cu un actor profesionistin rolul principal, Mircea Meglei, 9i cu actori amatori in figuralie. intre 19g4 qi 19g6,spectacolul a circulat in mai multe orage din Rom6nia, iar eu am avut bucuria dea-l vedea in,,tumeu" la Bucuregti, la complexul Studen{esc de la Lacul rei, in cadrulunui cenaclu literar condus la acea epoc6 de criticul Mircea lorgulescu.

Tot in 1986, la Festivalul NaJional de Teatru de la Costineqti, monologulsufleorul fricii a fost prezentat in concurs de actorul constantin Avndanei, de laTeatrul Nafional din Iagi (condus la acea ori de Mircea Radu lacoban). Jtriul (carecred c[ etaprezidat atunci de criticul Valentin Silvestru) i-a acordat curajosuluiactor un premiu improvizat pe loc, pentru,,promovarea dramaturgiei originale".

sufleorul fricii a fost singurul meu text carc, pdnd la plecarea mea din [ar6 in1987, a vizut ,,lumina rampei" intr-un mod profesionist. Toate celelalte, in ciudaeforturilor mele de a le pune in circula{ie gi de a le propune teatrelor din (ard, s:auizbit de un zid ideologic sau poate de o,,listd neagrd,, pe care figura numele meu.

u$a

Este a doua mea piesd de care am fost mulgumit gi pe care am incercat s6 o,.promovez". o piesd cdt se poate de ionesciani, dar gi-sartriand. cand am scris-o,eram ins6 marcat qi de Kafka * qi probabil c6 nuvela sa Colonia penitenciard a lucratin subcongtientul meu. Uqa a fost montatd in premierd absolutd abia dupd cddereacomunismului, la Teahul ,,Mihai Eminescun'din Botogani, ftr regia lui ovidiu Lazir(data premierei:21 martie 1993).

CilStorul prin ploaie

Este o pies[ pe care am terminat-o exact pe data de 24 ianuarie 19g2. Manus-crisul original, dactilografiat cu pre{ioasa mea maqinr de scris Erika, poarti aceastdmen{iune. pe ultima pagin[. Data md ajut6 s6-mi reconstitui^acum, c6nd pregitescaceastd edi{ie in opt volume a pieselor mele, acel moment. in ianuarie 19g2, eramprofesor in satul Dorobanfu-Pldtbregti, unde fbceam naveta cu patru mijloace detransport: autobuz, metrou, tren gi bicicletd. Eram in al doilea an de naveti (dup6terminarea facultdfii in 1980). Aveam deja un volum de poeme public at (La noapteva ninge, Editura Albatros) qi mb luptam sd-l public pe al doilea (oraqul cu unsingur locuitor). M[ duceam aproape sear[ de seari la restaurantul Uniunii Scriitorilorqi cdutam cu febrilitate oameni cu acces la magini de fotocopiat, ca sb-i rog s6-mimultiplice piesele (iar de multe ori pliteam pentru acest serviciu). in fiecare luni

l26t

seara, eram prezent la Cenaclul de Luni condus de Nicolae Manolescu, dar mai frec-ventam qi alte cenacluri, precum cele conduse de Constan{a Buzea, de Ovid S,

Crohmdlniceanu sau de Florin Mugur. Credeam din ce in ce mai mult in destinulmeu de dramaturg, degi continuam sd scriu poezie cu o furie bine alimentat6 decompetilia in care ne aflam noi, optzecigtii...

Bine, mami, da' trqtia povestesc in actuo doi ce se-ntempli-nactu'-ntAi

Manuscrisul piesei nu poartd nicio men{iune in privinla datei, dar a fost firdindoialS piesa in care am incercat sd md rdzvrdtesc cel mai mult. Cred cd mi-ampropus la acea orI sd scriu o piesi de teatru cum nu se mai scrisese in limba ro.mdn6. Ea a inceput sd circule imediat in mediul literar, datoritd unor scriitori peoare ii consideram gi prieteni: Ion Drbg[noiu, Ioana Cr6ciunescu, Virgil Mazilescu...Oameni care erau pentru mine nigte veritabile somitili (filosoful Mihai $ora, criticulAlexandru Paleologu) mi-au citit-o qi au rdspdndit ,,zvowl" cd Matei Viqniec eraun dramaturg formidabil, o voce noui in dramaturgia rom6neasc6. Nichita Stilnescurn-a elogiat intr-un moment bahic implorAndu-md s[ continui sd scriu teatru, deqinu cred cd citise intregral Bine, mamd... Actonrl Alexandru Repan a incercat sI pro-pun[ piesa la Teatrul ,,Nottara" (unde era director Horia Lovinescu), iar Ion Caraminugi-a declarat qi el intr-un interviu incintarea de a fi citit aceastA pies6 gi dorin{a deo o pune in scend la Teatrul ,,Bulandra".

$i acest text a fost montat insd abia dupd cdderea comunismului, iar primulspectacol a fbst realizat de Nicolae Scarlat, la Teatrul Tineretului din Piatra-Neamf(data premierei: 18 mai 1990). Au urmat gi alte montdri memorabile, la TeatrulNafional din Timiqoara, in regia lui Ioan Ieremia (1996), la Teatrul Mic dinBucuregti, in regia Nonei Ciobanu (1998).

Faptul ci piesa nu a fost acceptati de cenzura comunist5 nu m-a mirat nicio-dat6: cum s[ fie acceptatd povestea unei revolte umane pe marginea unei gropigigantice de gunoi care vorbea, cdnta, tugea (deci era vie...).

Artur, osAnditul

Este o pies[ din 1985, cu care m-am ,,luptat" mult, in sensul c[ mi-a iegitrnult prea lungi qi stufoas6. imi amintesc cdt de mult am suferit cdnd am inceput sd

t) ,,tai", ea sd o reduc de la 120 de pagini lamdcar 80... A fost un exerciliu impor-tant, din care am inv6fat cite ceva - gi anume cd o operi dramatic[ are nevoie deo anumitd suplele, de un anumit ritm qi cI un veritabil dramaturg trebuie sd se

gdndeasci gi la cei care vor transpune piesa pe scen6. Or, regizorului qi actorilor

827ff

trebuie si le lagi, chiar din text, spaJii de respiratrie, momente de tdcere, pauzepentru gest gi improviza{ie...

Cum in 1985 eram deja membru al Uniunii Scriitorilor, am propus aceastapiesd Secliunii de Dramaturgie (condusd la acea or5 de dramaturgul Paul Everac),care a organizat o lecturd publici la Teatrul Giulegti. Nu-mi amintesc distributia,dar actorii au fost in entuziasma{i gi au citit cu o poft6 nebunS. Nu am uitat nicio-dat[ cum unul dintre ei, dupd terminarea lecturii, m-a lntrebat in goapt6: ,,Cum a{iavut curajul sE scrie{i o asemenea piesd?" Ceea ce m-a flatat enorrn, pentru cd defapt chiar voiam acest lucru, sd scriu piese subversive, dar gi mai mult doream caele sd fie piese bune, ofertante, de naturd s5-i incite pe actori sd joace in ele cuvoluptate.

Primele montdri c\ Artur, osdnditul au avut loc una la Bucuregti, la TeatrulFoarte Mic (data premierei: 30 ianuarie 1992), in regia lui Mihai Lungeanu, iaralta la Teatrul Na{ional din T0rgu-Mureg, in regia lui Dan Alecsandrescu, in sta-giunea 1992-1993.

Groapa din tavan

Piesa este nedatatS, dar cred cA a concentrat in ea o anumiti furie a unor anic6nd viala in Romdnia era tot mai grea, iar sentimentul de umilinJa * tot mai mare.Aceasta a fost poate piesa cea mai ,,neagrt'pe care am scris-o in acei ani, temardzboiului fiind doar un pretext pentru a denun{a un fel de imposibild evadare.Mai ttrziu, cdnd a izbucnit rdzboiul din Bosnia qi a inceput un m6cel interetnicpractic la frontiera cu Romdnia, am avut impresia cd realitatea se inspira din piesamea.

Cred cI prima montare a acestui text a fost una radiofonic6,, realizati la RadioBucuregti de Mihai Lungeanu (data difi:zdtlri: 2l februarie 1995). Un spectacolextrem de tiios gi de crud, dar inspirat qi credibil, a fost realizat la Sfhntu Gheorghe,la Teatrul de Stat,,Andrei Muregianu", de cdtre Bogdan Voicu. Personal, am avutnorocul si vdd montareain 1996, cu ocazia unui incredibil festival (12 spectacolecu piesele mele aduse din intreaga {ari qi unul din Fran{a!), pe care mi l-a dedicatla Timiqoara directorul de atunci al Teatrului Na{ional, Ioan Ieremia.

Toate aceste piese de teatru au fost, intre 1917 qi 1989, piese de sertar, insensul cd adevdrata lor via{b a ?nceput dupb cdderea lui Ceauqescu. Ele nu au statinsd numai in sertdrelele mele, ci mai ales in zeci de alte sertare ale multor actoriqi regizori, pentru cd in toatd acea perioadd le-am distribuit neobosit. Din primaclipd in care montarea lor a fost posibild, textele au trecut din sertare pe scene cuo rapiditate uluitoare. Multe dintre aceste montiri nu le-am v[zut insi, intruc6t eueram deja angajatintr-un alt pariu, la Paris: acela de a scrie in limba lui Molidre.

lzel

Ori de cdte ori imi recitesc piesele din perioada mea ,,bucuregtean6", imi vintrr ninte incdperile in care le-am scris. intre 1976 (cAnd am venit la Bucuregti carludent la Facultatea de Filosohe) gi 1987 (cdnd am plecat in Franfa), m-am mutattle vreo zece ori. La inceput, am stat la c[minul de studen{i din Panduri, l6ngdAcademia Militard. Eram opt bdieJi in camerl qi situalia aveahaz. Magina mea dencris Erika, de la RddIuJi, imi lipsea. Scriam versuri gi scurte ,,drame" absurde petrniete dictando, dupd miezul noplii, in sala de lectu6 a clminului. Un an mai t6rziu,rn-am mutat ,,la gazdd", nu departe de Panduri, intr-un cartier de case, chiar latntrarea in cartierul Drumul Taberei. Aqa am putut s-o aduc pe Erika la Bucuregti1i s[ trec ,,pe curat" sute de pagini innegrite cu pixul gi cu stiloul.

Prin 1978 ins6, m-am mutat intr-o camerd de la demisol, in plin centru alllrrcuregtiului, pe Strada Galati,la doi pagi de Pia{a Rosetti. De la fereastra mea (unicigr rnicd) vedeam picioarele trecitorilor. Acolo am scris intr-o zi (dinh-o suflare),\iufleorul ficii. Gazda mea se numea doamna Vernescu, era doldora de ifose qi, dinttlnd in cdnd, md invita in apartamentul ei plin de mobile de epoc6, unde imi ofereatlitc o prijiturd sau c0te o cafea. Ea a devenit, fhrd sd gtie, un personaj de-al meu.

Cum soarele nu intra insd niciodatd in minuscula oddip de la demisol (intru-('iit aveam fereastra spre nord), am pdrdsit-o fird mild peste un an pe doamna Vemescupcrrtru doamna Grubach, care avea gi ea in acelagi labirint de la demisolul bloculuio rxl5i{d de inchiriat, dar cu fereastra spre r6sdrit, deci cu un soare mai abundent.Nrr intAmpldtor, gi chiria era mai mare. in plus, strada pe care puteam privi acum

lrit:ioarele trecdtorilor se numea... Speran(ei. Acolo am scris piesa USa.Pia\a Rosetticrr un loc animat, unde se putea bea o bere sau o cafea, cumpdra un ziar, privivtrrzoleala mul1imii. Mai locuiau gi c6{iva scriitori prin preajmS, ii intAlneam, depiltlii, din cdnd in cAnd, pe Mircea S6ntimbreanu (inalt, impozant, plimbdndu-se cu unrttirrc mic qi bdtrdn) qi pe Ion Caraion.

Eram proaspdt absolvent, in 1980, cdnd m-am mutat in zona Foiqorului del'ot:, p€ Strada Lirei. De data aceasta, m-am instalat cu Erika intr-o mansardi. Deln lcreastra mea, cdnd fumam in picioare, vedeam o mullime de acoperiquri. Acoloirrn scris Cdldtorul prin ploaie Si Bine, mamd, da' dgtia povestesc in actu' doi ce\t' nl(impld-n actu'-ntdi. Cartierul imi pldcea, avea ceva patriarhal, un frumosnnrcstec de case cu curfi gi imobile din perioada modernismului interbelic. in plus,rrr rlcparte locuia actrifa qi poeta Ioana Cr6ciunescu. Casa ei era frecventald,laorurrt cca, de crema culturalS a Bucureqtiului * actori, scriitori, pictori qi, binein{eles,poclii, prozatorii qi criticii generaliei '80, din care ficeam gi eu parte... in general,lurn tcrminam o piesd, mi grlbeam sA las un exemplar in casa Ioanei, de unde

ltrrrrrr cd va intra pe mdini bune.

$i, cum am mai spus mai devreme, a$a s-a qi intAmplat. Bine mamd...l-a en-Irrrirrsmat atAt de mult pe poetul Ion Drigdnoiu, inc6t a fdcut-o s[ circule din

I2eI

cdruia md aflam destul de des, hipnotizat de tot ce se putea discuta qi improviza in j

jurul Marelui Poet. intr-o noapte, Nichita Stinescu m-a luat pe balcon, s-a aqezat j

i

mdnl in mdnd in cercul sdu de prieteni de la casa Scriitorilor. imi amintesc c6 au mai ]

citit-o, la ora respectivl, Alexandru Paleologu 9i Mihai $ora. Filosoful Mihai $ora i

mi-a gi spus, la restaurantul Uniunii Scriitorilor, unde-l intdlneam foarte des la l

prinz, cd,,a rAs" citind-o. Un compliment extraordinar. ,,Am rds, am r6s", *pmea i

Mihai $ora gi miJ imaginam pe distinsul filosof singur in apartamentul s6u ticsit I

de c6rfi citindu-mi piesa qi rAzind... Rdsul lui $ora mai rdsund qi acum pentru mine ca ]

o judecati supremr de valoare. cineva i-a citit piesa gi lui Nichita Stiinescu, ?n casa,]

in genunchi in fa{a mea (era unul dintre acele gesturi uluitoare, o specialitatestdnesciani, inegalabil[, amestec de teatralitate, revela{ie 9i emo{ie) gi mi-a spus:,,Matei, scrie teatru, scrie teatru, pentru c[ in teatru toful mai e incd de ftcut..."Momentul acesta este incd atdt de viu gi esen{ial pentru mine, incdt nu pot si-levoc prea mult.

Dar str revin la ,,incdperile" prin care am stat gi la piesele pe care le-am scrisin respectivele alveole ale boemei mele. Dupd momentul Bine, mamd... de pe StradaLirei, m-am mutat la poetul Eugen Chirovici, care avea o mansardd disponibildintr-o superbd casi veche boiereasci de pe Strada Nicolae Iorga. Pentru primadat6, aveam dreptul la un copac in fala ferestrei. Ca s5 nu mai vorbesc de faptul cderam, practic. peste drum de Casa Scriitorilor.

La aceste incdperi ar mai trebui si adaug camera mea din casa p[rinfilor meide la RddIuJi, unde md instalam in vacante. Era singurul loc unde respiram pulin,alintat de gr6dina cu flori gi de felurile de mdncare ale mamei. Acasd, la Rndn{i,am scris Groapa din tavan. Desigur, piesele mele n-au fost inspirate de casele incare am stat, dar ceva din atmosfera acestor peregrindri s-a impregnat in fiecaredintre ele. M-am n[scut, ftrd indoiald, sub semnul dorului de ducd. Cu c6t imisimt rdddcinile mai puternice in sdnge, cu atet mA indepdrtezmai mult de ele. M-amindepdrtat pdnS gi de limba mea matemd, dar poate tocmai pentru a o servi maibine qi a mi reintoarce mai imbogd{it la ea.

Matei Visniec

Surr,Bonul FRrcrr

Piesi intr-un act

Personaje:DovrNuIBRUNoBARsaruLrAcur

chelnerul, consumatorii din planul secund, BAlarul CARE vINDE FLoRI,grupul de mascali care se intoarce de la camaval

Decor:O terasd, mese, scaune; in amurg

La ridicarea cortinei, tn prim-p,lan, Dowvur Bntruo $i B,1RBATUL

n{cuT stau fald in fald, la o masd. DzMNUL BRUNI tocmai iSibea berea. B,{nn,srw rAcur priveSte in gol Si nu se va atinge depaharul sdu cu bere. Ldngd piciorul mesei se afld o geantd ele-gantd, ministeriald. Pe un alt scaun - pelerina Si pdldriaDoiw,tutut nnuuo.

llRth{O (dupd ce soarbe dinpahar gi se Sterge delicat la gurd, cu un Servelel):Pe mine md cheam[ Bruno... (Pauzd. impdtureSte Servelelul.) Mi cu-nosc toli aici... (Pauzd. iqi scoate pachetul de ligdri Si bricheto, le a4azdpe Servelel.) Fumafi?

IIARBATUL TACm (Nu scoate niciun cuvdnt pe intreaga desJdsurare a piesei.Din cdnd ln cdnd gesturile lui vor fi semnalate. in general, acest perso-naj priveSte in gol sau tl priveSte fix in ochi pe DzMNUL BRUNz.) ...

llnlrNo: $tili... Eu sunt un visdtor... imi plac, de pildd, aceste dupd- amiezede toamn6. Nu-i aga cd au in ele ceva misterios qi, ca sd zic aSa, discret?(Pauzd. Apoi, pentru sine.) Da, da... Au ceva misterios... (gi aprinde

#3tg

o ligard.) $tifi, eu consider cE nimic nu e mai frumos decdt sd stai la obere, pe teras6. Unii preferi plimbarea. Da, accept plimbarea, dar nu pots-o compar cu gederea pe teras6. (Pauzd. Trage puternic Si voluptuos

fumul.) Sunt unii care nu suportl berea. Fie vorba intre noi, nimic nu se

poate compara cu o bere. (Confesiv.)Eu, dacdnu beau o bere dup[-amiazd,m6 simt, cum si vd spun, m[ simt striin... Nu mai inteleg nimic...(Pauzd.) Veti crede cd e un viciu... Nicidecum! E, ca sd zic aSa, o nevoiepur spiritualb... MI in{elegeti, eu, ori de cdte ori md aflu aici, pe terasS,

simt cum devin mai bun, mai uman... Arn dintr-odatd o teribilI sl5bi-ciune pentru discutii, incep s[ receptez mai addnc natura, s-o observ...

BAnnarur rAcur (iSi fixeazd privirea c$upra unui imaginarfir de praf de pe

fatra de masd, cdruia ii va da qi un bobdrnac. Apoi, din nou privirea tncol.)...

BRUNo: Eu, domnule, trebuie si mdrturisesc, am o deosebiti pasiune de aobserva, de a disceme ... (Semn cdtre chelner care vine sd-i umple paharul.Cdtre B,{nnlTUt, ricur, vdzdnd cd nu Si-a bdut berea.) O, dar ce faceii?Nu vd beli berea? $tiJi, berea, cdnd e tumatb proaspdtb in pahar, are oculoare deosebitS, de o prospeJime deosebitii, ag putea spune.. . (iSi goleEe,extaziat, paharul.) Ne-bu-ni-e! (Plescdie, se agitd.)

BARserur rAcur (tSi fixeazd privirile pe fala Dom,tutu BnUNo.). . .

Bnnxo (reludnd): Iat6, de pildd, aceastl toamn6. .. (Devenind visdtor.) Cetoamnd!... Ce mai toamn6!... (Priveqte tn sus, fredoneazd ceva.) E,domnule, o toamn6... cum nu sunt multe in univers! Ha-ha! Ce pbrereaveli despre aceastd metaford, ca sb-i zic aqa? V-am spus eu cE arn opredilectie pentru contemplare..., pentru observarea acelor lucruri care,la prima vedere, nu-i aga?, ne scapd. Iar metafora, domnule, orice meta-ford, domnule, posed6, ca sd zic aga, contine gi c6te un sdmbure de adevdr!Da! Poate cd e cea mai frumoasd toamnl care a existat vreodati gi

noi... nu qtim nimic. .. (Pentru slne.) Nimic... Nimic..,BARBATUL TAcur QtriveSte tn gol ...BRUNo Qucdndu-se cu degetele, amuzat): Am, aqa, cdteodatd, o nelinigte.

Imi place sI mb joc cu degetele. $titi dumneavoastrd cdte moduri de aimpacheta hdrtia existd? Mii de moduri, domnule, mii de moduri! (liaratd o figurd executatd cu degetele. Apoi, amuzat.) Ei bine, dacd imipermiteli o analogie. .. (Ob1ine o altdfigurd.) Sunt mii de moduri de aprivi... in adAncul lucrurilor... Pentru cd lucrurile nu sunt.. . (Altdfigurd.)

I32i

ce par a fi... Da, da... Poate imi veJi repro$a cd sunt prea sensihil.. . olic[ am un mod de a gdndi prea extravagant... Dar nu... Nu sunt dcc0t ulrobservator atent al lumii... Iat6, de pild6, chiar pe aceastd teras[... npn-rent nevinovatl, calm6.... Dumneata gtii, ili poli inchipui ci de fapt aicise petrec... lucruri groaznice? (Pauzd. A renunlat lajocul cu degetele Siil priveqte grav pe Blnnlru"T,{cw.)

llARsarul- TAcur (iSi fixeazd privirile pe fala Dotuo'tuLul BRUNz.) ...llttuNo (reludnd persuasiv Si grav): Dumneavoastr[ gti1i, vd puteti lnchipui,

v[ puteJi imagina cd aici, chiar aici, acum, in acest moment, pe acestfond de asfintit de soare, se petrec lucruri infior5toare, odioase? Ei? Vdputeti imagina cd aici, chiar in acest moment se pun la cale m6rgSvii,crime, violuri, lingaje, lovituri sub centur6? Ei? (Pauzd. iqi yerge fianteade sudoare.) Da, gtiu... Vd vine greu sd md credeti... Nu vreti sd m[credeli. Dar, domnule, vd dau fapte! Vd pot da fapte! Argumente clare!Vreli fapte? Iati, s6-i lu6m, de pi1d6, pe cei doi bdrba{i de la masa dincolf. Sd ne gAndim pu{in la ei. Il vedeti pe cel b6trAn? Nu-i aga cd areun ochi de gobolan? Ei? Ce credeli cd fac cei doi acolo? Credeti ci auvenit si priveasci asfinJitul? Crede{i cd au venit sd bea o bere? Ei?Nicidecum! Eroare! O gravd eroare! Sunt nigte preficu{i! iqi zdmbescunul altuia qi se prefac cd discutS. Sper sd nu fi1i at6t de naiv incAt sd

vi inchipuiti cd chiar discuti... Nuuu... Sunt niqte canalii. Niqte impu-{i{i. Dacd a\i avea bunbvoinla de a intoarce capul, brusc, spre ei, i-a{iputea surprinde guqotind. Da! $u-go-tind! Sunt doi avortoni nenorocili,douS otrepe. De la inceputul serii ii privesc gi vdjur c6" ceea ce vd spune perfect intemeiat. Da... Cei doi trag cu urechea... Ascultd ce vorbim,domnule! Degi nu inteleg absolut nimic din disculia noastr6, continudsd trag6 cu urechea. Sunt absolut sigur cd in momentul acesta au intratin panicd. Se tem cd i-am descoperit. Am sd-i las sd-qi secrete totveni-nul. . . Sd ard6... Uahl (Pauzd. Igi toamd bere Si bea.)

llAnnarut TACUT (imperceptibil, privirea sa trece de pe fa\a lui Bnwo ingol) ...

llRtrNo (uqor obosit de tiradd qi de bere): Domnule... Sper ca ceea ce amdiscutat sd rdmdni intre noi. Eu, domnule, contez pe discreJia dumnea-voastrS... Pentru cd eu, domnule, v-ag putea spune cdteva lucruri ului-toare. V-aq putea povesti cdteva intdmplEri groaznice. V-ar inghetasdngele in vine. Da!... Domnule... Nu fili naiv... dumneavoastrd cre-de{i cI cei doi sunt intr-adevdr nigte nememici? Ei bine, nu trebuie sd

gnr

spunem nici da, nici nu... PAnd nu lu6m un punct de referin{6. Da, ceidoi sunt nigte nememici in raport cu noi. Dar, gi aici daJi-mi voie s6 vd ,

pun in gardd, cei doi sunt nigte ingeraqi in raport cu perechea de indr6-gostiti care stau in spatele meu gi se sorb din ochi inc6 de la venireanoastr6. Ei bine, mi veti crede nebun! M6 veti crede un Ali-Baba care in-venteazd poveqti! Dar nu! Lucrurile sunt clare. Am, gi aici regret cd nupot fi modest, o extraordinarI capacitate de a percepe adevdrul. Dum-neavoastrd credeJi cd cei doi indrdgosti{i sunt intr-adevdr ceea ce par?S[ nu facefi o asemenea gregeald! Sd nu vd incredeti niciodatd inprimele impresii. Pentru c5 sunt false, domnule! sunt false! Afla{i de lanoi cb cei doi indrdgostiti sunt nigte criminali notorii! sunt asasinii noqtri,ai oamenilor cinsti{i, care bem bere gi schimbdm cdteva vorbe... Dum-neavoastrd credefi cd se privesc intr-adevdr in ochi? Gregeald! Groso-land greqeald! Nu vor decdt sd ne inqele. Nu vor s6 aibd dec6t un paxavanin plus ca sd ne poatd pdndi gi ca sd poati unelti impotriva noastr6...Da!

BAnnarur rAcur (fSi priveSte paharul cu bere) ...BRUNo (tnrdit): Md ve{i infeba acum dacd nu cumva sunt nebun. Dac6 nu

cumva am morbul persecuJiei. Nicidecum, domnule. V6 spun categoric,nicidecum. Doar atdt cd eu, falb de to{i ceilalti, posed o cilitate in plus:eu.gtiu! Eu anticipez. Ei bine, crede{i c6 indrXgostilii ne pAndesc penoi? Pe noi? Aga credefi? Eroare! Gravd eroare! Eroare fatal6t. Noi lesuntem indiferenJi. I-am putea chiar invita la masa noastrr. Am puteapetrece cu ei o searr frumoasd. Da, ar putea fi chiar agreabili qi de bun-simtr.Pentru cd nu pe noi ne pandesc ei. Nu! Nici mdcar nu gtiu de existenlanoastrd. Nici mdcar nu le atragem atentia. Ei? Cred c6 v-a{i dat seama...Toate simfurile lor, concentrate la maximum, sunt indreptate spre ceidoi bdrbali de la masa din col1, bdtrdnelul qi tdndrul, care sunt in modreal dugmanii nogtri directi, adicd cei care ne pdndesc in mod real pe noi. l

Vede{i? Vedeti cdt de subtile, cdt de ciudate gi uneori cdt de pasionantesunt toate aceste lucruri? Toate aceste relatii? (pauzd, Bea.) Dar de chel-ner ce pbrere aveli? Ag dori o pdrere sincerd, o pdrere simpl6 gi sincer[...Nu-i aga ci pare amabil? Nu-i aqa cI e curdJel? Nu-i aga cd zimbegte?Ei? Domnule! Stimate domn! Nu v6 lrsati ingelat! Nu vd ldsaJi indusin eroare! crede{i cd pentru noi zambegte el? credeli c6 pentru noi std

i

acolo, in colful sbu, imbrdcat la patru ace, gata sb vind la orice semn? :

Ei?... Eroare! Gravr eroare! Fatali eroare! Rrspunsul e unul singur: nu! l

x34{