oommuull ssffiinn]]ee[[ttee llooccuullorice. din fericire, rom#nia nu a fost af ect`d v ni mpr u l...

Absolven]ide excelen]ài Academiei

F.B.I.

Repere

s`tm`rene

Oamenii s` teperceap`ca pe unulde-al lor

|n cùtarea

pa[ilor pierdu]i

D in lumea

satu lu i

Dosare

ce lebre

Poli]ia Ilfovean`

\mpotriva

pirateriei [i

contrafacerilor

Ac]iuni amplepentru

combatereacriminalit`]iiorganizate

Editorial

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk

BILUNAR EDITAT DE INSPECTORATUL GENERAL AL POLI}IEI ROMÂNEANUL XV I I • NR . 2 2 ( 8 32 ) • 2 3 NO I EMBR I E 2 006 • 2 4 PAG IN I • 1 , 5 0 L E I

Din p`cate, nu este pentru prima dat` c#nd sunt nevoitca, \n aceste r#nduri, \n loc s` prezint rezultatele foarte buneob]inute de Poli]ia Rom#n`, recunoscute at#t \n plan internc#t [i interna]ional, s` abordez problematica rùlui. A rùluide l#ng` noi, a rùlui existent, complementar binelui, dintimpuri ancestrale.Fiindu-mi dificil, datorit` importan]ei multitudinii de rea -

liz`ri ale institu]iei, s` fac o ierarhizare a acestora, nu pot s`nu amin tesc eforturile depuse de personalul Poli]iei Rom#ne\n direc]ia euroconformiz`rii legislative, a reorganiz`rii in -stitu]ionale, a dezvolt`rii cooper`rii la nivel na]ional, regional[i european, a reducerii criminalit`]ii [i, nu \n ultimul r#nd, \ndirec]ia apropierii reale de cet`]ean.Toate aceste aspecte pozitive din activitatea poli]i[tilor

sunt, \ns`, estompate, c#teodat`, a[a cum s-a \nt#mplat [i zileletrecute, de rùl de l#ng` noi, de rùl dintre noi, care [i-a f`cutsim]it` prezen]a \n faptele reprobabile ale agen]ilor care eli -berau contra unor sume de bani, caziere „curate“ unor oamenicerta]i cu legea, ale ofi]erului de „economic“ care [i-a v#ndutcinstea, menirea [i profesia pe c#]iva argin]i. Am l`sat la urm`monstruoasa crim` a poli]istului care, [i-a ucis cu s#nge rececolegul, \ncerc#nd, ca \ntr-un film al ororii, s` abat`cercet`rile pe o pist` fals` pentru a sc`pa de pedeaps`.Ar`tam mai sus, c` binele a coexistat cu rùl. Asupra aces-

tei teme manifest#ndu-se dintotdeauna un interes deosebit.Din partea psihologilor, sociologilor, medicilor, juri[tilor,filoso fi lor, scriitorilor, pentru a enumera aici numai o in -

fim` parte a reprezentan]ilor unor [tiin]e sau importantedomenii ale socialului. Cercet`rile efectuate au urm`rit [iurm`resc diminuarea Rùlui, [i a urm`rilor acestuia, con-comitent cu poten]area elementelor constitutive a ceea cenumim Bine.De multe ori s-a reu[it, multe au fost [i situa]iile c#nd s-a

ratat, s-a e[uat \n \ncerc`ri, dup` cum a recunoscut majori-tatea celor implica]i \n procesul complex al g`siriimodalit`]ilor celor mai pertinente de ac]iune pentru opti-mizarea raportului dintre Bine [i Rù, \n sensul minimiz`riicelui din urm`.A[adar, Rùl exist` [i se ac]ioneaz` asupra acestuia. I se stu-

diaz` cauzele, de multe ori neinsist#ndu-se asupra acestora cimai mult asupra efectelor. Modalitate de abordare total gre[it`deoarece nu se evit` perpetuarea acestuia. De multe ori, voitsau nu, se anatemizeaz` \ntregul pentru un fapt singular.Ar`tam la \nceputul acestor r#nduri, realiz`rile Poli]iei

Rom#ne. Importante repere pentru evolu]ia pe coordonateeuropene. Iar acestea sunt rezultatul eforturilor poli]i[tilor, dela agent la chestor.{i e p`cat ca acestea s` fie trecute cu vederea, umbrite sau

nerecunoscute datorit` infrac]iunilor c#torva dintre ei, pe careinstitu]ia [i societatea au obliga]ia s`-i sanc]ioneze. Dup` cumeste firesc s`-i recompenseze pe to]i cei care \[i fac datoria. |nserviciul ei.

NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

Pag. 3

Pag. 6

Pag. 9

Pag. 12

Pag. 11

Pag. 15

Pag. 16

Pag. 21

Recuno[tin]` [i sanc]iune

„Este importantpentru reputa]iaunei agen]ii s` nufie afectat` decorup]ia din Adminis-tra]ia Public`.“ a declarat ddoomm--nnuull RRoobbeerrtt SS.. MMuueelllleerr IIIIII,, ddiirreeccttoorruull FF..BB..II \n Rom#nia, la\nt#lnirea cu domnul Vasile Blaga, mi nistrul Administra]iei [iInternelor. Pag. 2

Dialog româno - britanic despre

PROIECTUL „REFLEX“Domnul chestor principal de poli]ie Dan - Valentin

F`tuloiu, [eful Poli]iei Na]ionale s-a \nt#lnit, recent, lasediul Proiectului „Reflex“ din cadrul Direc]iei Generalede Combatere a Criminalit`]ii Organizate, cu domnulAnthony Steel, membru al Grupului Parlamentar privindtraficul de femei [i copii din Parlamentul Britanic. |ncadrul dialogului au fost prezentate activit`]ile „Proiec-tului Reflex“ privind combaterea traficului de persoane[i migran]i derulate de la \nfiin]area acestuia, modul \ncare a fost implementat, la nivel na]ional, precum [irezultatele \nregistrate prin folosirea sistemului de lucrutask force.

Decizia de ini]iere a Proiectului Reflex a fost luat`prin Memorandumul de |n]elegere (pe aceast` tem`)\ntre Ministerul Administra]iei [i Internelor din Rom#nia[i Ministerul de Interne al Regatului Unit al Marii Bri-tanii [i Irlandei de Nord. Prin intermediul acestuia estecomb`tut` migra]ia cet`]enilor români c`tre Marea Bri-tanie. Proiectul Reflex a fost ini]iat, \n anul 2002, \ncadrul Inspectoratului General al Poli]iei Române, subforma unui „grup de lucru interinstitu]ional comun“\ntre România [i Marea Britanie. Scopul Proiectului este\mbun`t`]irea schimbului de informa]ii care s` duc` laeficientizarea combaterii imigra]iei ilegale [i traficului cufiin]e umane a cet`]enilor români pe rela]ia cu MareaBritanie. Acest grup de lucru [i- a unit eforturile \n vede -rea colect`rii, dezvolt`rii [i analiz`rii informa]iilor referi-toare la re]ele criminale, furniz`rii de suport analitic [itactic echipelor operative, cre`rii [i men]inerii unei bazede date despre migra]ia ilegal`, dezvolt`rii cooper`riiinterinstitu]ionale \n vederea schimbului de informa]ii,\ntocmirii de analize strategice pe care s` le pun` la dis-pozi]ia managerilor, \n vederea aloc`rii corespunz`toare

a resurselor. |n martie 2005, 14 comparti-mente REFLEX au fost \nfiin]ate la nivelultuturor Brig`zilor de Combatere a Crimi-nalit`]ii Organizate.

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

cyan magenta yellow cyan magenta yellow black

Director onorificChestor principal Dan-Valentin F`tuloiu

Colegiul [tiin]ificChestor Bujor FlorescuComisar-[ef Gabriel }îruComisar Cornel Gabriel CiocoiuComisar Lauren]iu Mircea Sobu

IInnaa BB~~LLAANN,, VViioorreell TTUURRCCUU{{,, RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP,, LLeennaa MMIITTRROOII,,

AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE,, MMaarriiuuss TTOOMMAA,, ((rreeddaaccttoorrii));;

MMaarriiuuss PPOOPPEESSCCUU ((tteehhnnoorreeddaaccttoorr));; VViioorriiccaa MMAARRTTIINN,, EElleennaa IISSPPAASS ((ooppeerraattoorrii PPCC));;

MMiihhaaii DDOORROOBBAANN}}UU ((tteehhnniicc));; VVaassiillee AARRSSEENNEE ((ffoottoorreeppoorrtteerr))

RReepprroodduucc eerreeaa iinntt eegg rraa ll `̀ ss aauu ppaarr ]] ii aa ll `̀ aa mmaatt eerr ii aa ll ee lloo rr ,, ff `̀ rr `̀ aacc oorrdduu ll pp rreeaa ll aabb ii ll aa ll ccoonndduucc eerr ii ii rreeddaacc ]] ii ee ii ,, eess ttee iinn tteerrzz ii ss `̀ !!

||nncchhii ddeerreeaa eedd ii ]] ii ee ii :: oo rraa 1144 .. 0000

TELEFONTELEFON: 311.15.75, 311.27.45, 311.07.29DIFUZAREDIFUZARE: 311.09.02 sau int. 10298CENTRALACENTRALA: 303.70.80 INTERIOAREINTERIOARE 10284, 10283, 10286, 10290, 10298

PPUUBBLLIICCAA}}IIEE ||NNRREEGGIISSTTRRAATT~~ LLAA OO..SS..II..MM.. SSUUBBNNRR.. 003344001111//11999955 ;; CCAATTAALLOOGG PPRREESS~~ --NNrr.. 22005599,,

II..SS..SS..NN.. -- 11222233 -- 22882233TTiippaarr <<<<FFEEDD PPRRIINNTT SS..AA..>>>> BBuuccuurree[[ttii

AAddrreessaa rreeddaacc]]iieeii:: MMiihhaaii VVoodd`̀,, nnrr.. 1177,, EEttaajj 44,, SSeeccttoorr 55,, ccoodd 7700662222,, BBuuccuurree[[ttii..

RReess ppoonnssaabb ii ll ddee nnuumm `̀ rrMMaarr iiuuss TTOOMMAA

CCaapp ll iimmpp eeddeeVViioorree ll TTUURRCCUU{{

E -m a i l : p o l r om@ma i . g o v. r o

www. p o l i t i a r om a n a . r o / r e v i s t a _ p o l i t i e i /

C o n t : D . T. C . P. - M . B . R O 0 4 T R E Z 7 0 0 5 0 0 9 X X X 0 0 11 5 3C o d f i s c a l : 4 4 5 3 1 4 4

RReeddaaccttoorr -- [[eeff NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU

3P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~2 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

Exper ien]a br i tan ic` \n mater ie Exper ien]a br i tan ic` \n mater ie de secur i ta te , la Bucure[t ide secur i ta te , la Bucure[t iMiercuri, 22 noiembrie a.c., la Hotelul Howard Johnson din Bucure[ti, sub patronajul

Ambasadei Marii Britanii din Rom#nia, a fost organizat` o expozi]ie a unor produc`torienglezi de materiale de securitate, de prevenire [i combatere a incendiilor. La evenimentau fost prezen]i Excelen]a Sa, dl.ambasador Robin Barnett care adeschis evenimentul. Din parteaPoli]iei Rom#ne a participat [i [efulD.G.P.M.B., dl. chestor principalMarian Tutilescu.

|n cuv#ntul de deschidere,ambasadorul Marii Britanii a spus:„Securitatea conteaz` mai mult dec#torice. Din fericire, Rom#nia nu a fostafectat` de evenimente precum celede la 11 septembrie, din S.U.A., saudin metroul londonez, dar a f`cut efor-turi deosebite pentru a pre\nt#mpinaacest lucru. Lupta \mpotriva teroris-

mului este o provocarepentru orice ]ar` din lume,pentru Marea Britanie saupentru Rom#nia. Fiecaredintre noi a[tept`m dinpartea guvernelor s` neasigure securitate [i sigu-ran]`. |ns`, nu doar guver-nele trebuie s` fac` fa]àcestei provoc`ri ci [i soci-et`]ile comerciale, per-soanele private.

Industria de securitatebritanic` este cunoscut` \ntoat` lumea pentru inven-tivitatea [i creativitatea sa.Dup` 30 de ani de lupt` \mpotriva terorismului, industria britanic` s-a specializat \n dome-niul securit`]ii [i \n cel de producere a sistemelor de lupt` \mpotriva incendiilor.“

De acest lucru ne-am convins [i cu alte ocazii, printre expozan]i av#nd ocazia s`\nt#lnim [i produc`torul englez al sistemelor video-acustice cu care au fost dotate celeaproape 5.000 de Loganuri ale Poli]iei, firma „Wood Way“.

MMaarriiuuss TTOOMMAA

PPeerrssooaanneellee ccaarree ssee ooccuupp`̀ ccuu ccoonnttrraaccttaarreeaa ddee aabboonnaammeennttee ssuunntt rruuggaattee ss`̀ ssee pprreezziinnttee llaa ooffiicciiiillee ppoo[[ttaallee dduupp`̀ pprrii mmiirreeaaaavviizzeelloorr ppeennttrruu rriiddiiccaarreeaa ccoolleetteelloorr ccuu rreevviissttaa PPoollii]]iiaa RRoommâânn`̀.. PPeennttrruu eevviittaarreeaa ccaazzuurriilloorr ddee rreettuurrnnaarree,, vv`̀ aannuunn]]`̀mm cc`̀uurrmm`̀ttoorruull nnuumm`̀rr aall RReevviisstteeii -- 2222,, vvaa ffii ddiissppoonniibbiill llaa ooffiicciiiiiillee ppoo[[ttaallee \\nn ppeerriiooaaddaa 2277 -- 3300 nnooiieemmbbrriiee..2277 -- 3300 nnooiieemmbbrriiee..

Recent, domnulRobert S. MuellerIII, directorul F.B.I.,a fost oaspete deonoare al Ro mâ -niei. Domnia sa s-a\ntâlnit, la sediulM.A.I., cu domnulVasile Blaga, mi -

nistrul Administra]iei [i Internelor.Prezent la dialog a fost, deasemenea, domnul ches -tor principal de poli]ieDan Valentin F`tuloiu,[eful Poli]iei Române.|nal]ii oficiali români [iamericani au comensuratdimensiunea rela]iilor decooperare „transoceani -c`“ dintre F.B.I [i Minis-terul Administra]iei [iInternelor din România.Invocate au fost, mai \ntâi,aspectele legate de dezvoltarea conlu-cr`rii bilaterale vizând prevenirea [icombaterea cybercriminalit`]ii, trafi-cului de fiin]e umane [i a altor formede crim` organizat` transna]ional`. |ncentrul aten ]iei s-a aflat, de asemenea,preg`tirea ofi]erilor de poli]ie dinRomânia cu sprijinul speciali[tiloramericani, do meniu \n care s-a f`cutun transfer masiv de expertiz` [i s-au

ob]inut rezultate foarte bune. Directorul F.B.I [i-a exprimat satis-

fac]ia pentru cooperarea excelent`dintre partea român` [i cea ameri-can`, care, mai ales \n ultimii ani, aatins dimensiuni speciale. Domnia saa f`cut o analiz` a contextului inter-na]ional, opinând c` agen]iile de apli-care a legii trebuie s` dep`[easc`cadrul limitativ al propriilor jurisdic]ii

[i s` fac` front comun \n fa]a pro -voc`rilor globaliz`rii.Având \n vedere bunele rela]ii

româno - americane [i nivelul elevat alcolabor`rii bilaterale, domnul RobertS. Mueller III [i-a ar`tat disponibili-tatea de a realiza, \n viitorul apropiat,un schimb de experien]` \n materie decombatere a corup]iei, afirmând c`„este important pentru reputa]ia unei

agen]ii s` nu fie afectat` de corup]iadin Administra]ia Public`.“

|ncântat de aceast` ofert` aoaspetelui de peste ocean [i de evalu-area pozitiv` a rela]iilor bilaterale,domnul Vasile Blaga a apreciat dreptfoarte important sprijinul american,mai ales \n condi]iile \n care, de la 1ianuarie 2007, România va trebui s`fac` fa]` unui pressing crescând lafrontiere. Gestionarea a 2070 de km.din fruntariile externe ale UniuniiEuropene va crea, \n mod cert, proble -me complexe autorit`]ilor românecare vor trebui s` fac` mari eforturipentru a controla fenomenul imigra]ieilegal` [i criminalitate transfrontalier`.De aici, importan]a sporit` a suportuluiamerican. |n cadrul reuniunii bilate -

rale de la sediul M.A.I. s-adiscutat [i despre moda -lit`]ile de sus]inere [i pro-movare a Centrului Region-al pentru Combaterea Crimi-nalit`]ii Transfrontaliere -SECI de la Bucure[ti, rezul-tant` a Parteneriatului Stra -tegic româno - american \ndomeniul combaterii crimi-nalit`]ii transna]ionale. Totcu ocazia vizitei la sediulM.A.I., domnul Robert S.Mueller III s-a \ntâlnit cu

absolven]ii Academiei F.B.I. din Quan-tico-Virginia [i ai Academiei I.L.E.A.din Budapesta. Directorul F.B.I. a apre-ciat preg`tirea [i eforturile deo sebiteale poli]i[tilor români de a \n ]elege,internaliza [i implementa experien]eleavansate ale poli]i[tilor federali.


|n zilele de 8 [i 9 noiembrie a.c., laBudapesta, \n Ungaria au avut loc lu -cr`rile Consiliului Aquapol (Organiza]iaeuropean` a poli]iilor transporturi na vale)[i ale grupurilor de lucru constituite \n

cadrul acestei organiza]ii, la care au par-ticipat reprezentan]i din Austria, Belgia,Cehia, Fran]a, Olanda, Slovacia, Rom#nia[i Ungaria.Din partea Rom#niei, ]ar` cu statut de

observator, a participat o delega]ie con-

dus` de directorul Direc]iei Poli]iei Trans-porturi, dl. comisar [ef Sorin G\fei, dincare au mai f`cut parte [i [eful Sec]ieiRegionale de Poli]ie Transporturi Con-stan]a, dl. comisar [ef Ioan Bucur [i [efulSec]iei Regionale de Poli]ie TransporturiTimi [oara, dl. comisar [ef Gheorghe Sor-lea.

{eful Direc]iei Poli]ie Transporturi arealizat o scurt` pre zentare a Poli]ieiTransporturi Navale din cadrul I.G.P.R. -atribu]ii, competen]`, structur`, scurtistoric, cooperare intern` [i interna ]ional`,rezultate ob]inute, comunitatea transpor-turilor navale rom#ne, obiective propuse[i realizate, strategii de dezvoltare - sub-liniind totodat` motiva]ia ader`rii laAquapol.„Participan]ii, a precizat comisarul [ef

Sorin G\fei, au subliniat necesitatea\mbun`t`]irii cooper`rii [i realiz`riischimbului operativ de informa]ii, impor-

tan]a armoniz`rii legislative pentrurealizarea unor transporturi fluviale [imaritime sigure, cu respectarea strict` alegisla]iei \n vigoare.“Pe durata celor dou` zile, au fost

desf`[urate activit`]i specifice \n cadrulgrupurilor de lucru ale acestui organismde cooperare interna]ional`, participareaPoli]iei Transporturi din Rom#nia fiindapreciat` ca pozitiv`, [efii dele ga]iilormanifest#ndu-[i totodat` dorin]a de acoopera at#t cu privire la transportul flu-vial pe Dun`re c#t [i referitor la trans-portul maritim.

MM.. TTOOMMAA

O prezen]` onorant`:DIRECTORUL F.B.I . , |N ROMÂNIA

AGENDA CONDUCERI I M .A . I . AGENDA CONDUCERII I.G.P.R

Mar]i, 7 noiembrie a.c., \n Ungaria, laBudapesta, la sediul central al Poli]ieiUngare a avut loc o \nt#lnire \n cadrulGrupului de Lucru Regional „Dacia“,grup \nfiin]at sub patronajul Colpofer -Organiza]ie European` a Poli]iilor Trans-porturi Feroviare - ce are ca scop pre-venirea [i combaterea faptelor ilegalecomise pe trenurile interna]ionale carecircul` pe teritoriul Ungariei [i Rom#niei.Din partea Rom#niei au participat

directorul Direc]iei Poli]iei Transporturi,dl. comisar [ef Sorin G\fei, [efii Sec]iilorRegionale de Poli]ie Transporturi Con-stan]a [i Timi[oara, dnii. comisari [efiIoan Bucur [i, respectiv, Gheorghe Sor-lea [i directorul Companiei S.C.„GEVARO“ S.A. din cadrul MinisteruluiTransporturilor, Construc]iilor [i Turis-mului, dl. Bogdan N`st`sescu. Din

partea Poli]iei Ungare au fost prezen]i[eful Direc]iei Ordine Public`, dl. colonel

dr. Endre Komaromi [i [eful Direc]ieiInvestiga]ii Criminale, dl. colonel TomasSimon.|n timpul discu]iilor au fost abordate

aspecte referitoare la situa]ia operativ`din ultima perioad` \n trenurile ce fac

leg`tura \ntre Rom#nia [i Ungaria. Aumai fost \ntocmite propuneri concrete de\mbun`t`]ire a siguran]ei [i securit`]ii \naceste trenuri, propun#ndu-se realizareaunei cooper`ri directe cu ofi]erii deleg`tur`, dar [i prin realizarea unor\nt#lniri \ntre cadrele poli]iei transporturidin zona de frontier` Timi[oara - Bekesc-saba, pentru solu]ionarea unor cazuriconcrete [i realizarea unui schimb opera-tiv de informa]ii. M`surile luate \n ultima perioad` [i

\mbun`t`]irea cooper`rii au dus la redu -cerea num`rului faptelor comise \mpotri-va cet`]enilor rom#ni pe teritoriulUngariei, de la 35 \n 2005, la doar zece \nacest an. Un alt rezultat al reuniunii Grupului

„Dacia“ a fost acceptarea, de c`tre parteaungar`, a ini]iativei delega]iei rom#ne derealizare a unui parteneriat \ntreRom#nia, Bulgaria, Ungaria [i Austria -„Patru state - un spa]iu comun de sigu-ran]` european`“.


„Dacia“ - spa]iu comun de siguran]` european`

AAAAqqqquuuuaaaappppoooollll,,,, oooorrrrggggaaaannnniiiizzzzaaaa]]]]iiiieeee eeeeuuuurrrrooooppppeeeeaaaannnn`̀̀̀ ppppeeeennnnttttrrrruuuu aaaarrrrmmmmoooonnnniiiizzzzaaaarrrreeeeaaaasssseeeeccccuuuurrrriiiitttt `̀̀̀]]]] iiiiiiii ttttrrrraaaannnnssssppppoooorrrrttttuuuurrrriiiilllloooorrrr nnnnaaaavvvvaaaalllleeee

||NN AATTEENNTTIIAA||NN AATTEENNTTIIAADDIIFFUUZZOORRIILLOORR!!DDIIFFUUZZOORRIILLOORR!!

Budapesta

M.A.I. [i F.B.I. coopereaz` excelent [i \nfrunt` \mpreun`provoc`rile globaliz`rii

Conferin]` de pres` la MAI:

Absolven]i de excelen]` ai Academiei F.B.I.din Quantico, fa]` \n fa]` cu ziari[tii

„A fost o experien]` benefic` nu doar pentru noica oameni ci [i pentru Poli]ia Român` ca institu]ie“

CCoommiissaarr LLaauurreenn]]iiuu MMiirrcceeaa SSoobbuu,, ddiirreeccttoorruull DDiirreecc]]iieeiiMMaannaaggeemmeenntt RReessuurrssee UUmmaannee ddiinn II..GG..PP..RR :: „Colaborarea cuF.B.I. a fost excelent`, \nc` de la \nceput, din 1996, cândprimii no[tri colegi au fost selec]iona]i [i trimi[i s` urmezecursurile de specializare de la Academia F.B.I. din Quanti-co. |n prezent sunt 132 depoli]i[ti români care au studiatfie la Budapesta la ILEA, fie laAcademia F.B.I. din Quantico.Ceea ce putem lesne observa,\n ultima perioad`, este faptulc` atât conducerea Ministeru-lui Administra]iei [i Internelorcât [i echipa managerial` aI.G.P.R. acord` o mare aten]iepoli]i[tilor care au urmat aces-te cursuri. Ei sunt \ncuraja]i sàccead` la func]ii de conduce -re prin participare la diverse concursuri. Vreau s` v` spunc` adjunctul [efului Poli]iei Române, domnul chestor depoli]ie Eugen Corciu este unul dintre merituo[ii absolven]iiai Academiei F.B.I.. Sunt mul]i directori din cadrul apara -tului central al I.G.P.R. [i mul]i [efi de inspectoratejude]ene, cum ar fi inspectorul [ef de la Timi[oara, care auabsolvit acest stagiu de preg`tire. |n esen]`, noi credem cèxist` o experien]` benefic`, nu doar pentru noi ca oamenici [i pentru institu]ia Poli]iei.“

„Multe dintre activit`]ile pe care le-amdesf`[urat \n România au fost favorizate de

cuno[tin]ele pe care le-am acumulat \n S.U.A.“

SSuubbccoommiissaarr IIooaann DDaasscc`̀lluu,, [[eeffuull IInnssppeeccttoorraattuulluuii ddeePPoollii]]iiee aall JJuuddee]]uulluuii TTiimmii[[:: „|n 1997, am absolvit cursurileAcademiei ILEA de la Budapesta, iar \n 2004, AcademiaF.B.I. din Quantico, Statele Unite. Ambele au fost expe-rien]e extrem de benefice pentru cariera mea. Aceast`preg`tire interna]ional` a fost dublat`, \n ceea ce m`prive[te, de [ansa de a participa, \n perioada 2001-2002, lao Misiune Interna]ional` de Men]inere a P`cii \n Kosovo.Pot s` v` spun c`, [i dup` finalizarea acestei misiuni inter-na]ionale, am avut ocazia s` aplic \n practic` multe dintre

cuno[tin]ele pe care le-am acu-mulat. Cert este faptul càceaste cursuri de preg`tireorganizate de speciali[tiiF.B.I., atât la ILEA - Budapestacât [i la Quantico ne-au fostextrem de utile. Multe dintreactivit`]ile poli]iene[ti pe carele-am desf`[urat, aici, \nRomânia au fost facilitate decuno[tin]ele pe care le-amdobândit atât \n S.U.A, cât [i laBudapesta.“

„Leg`tura noastr` cu F.B.I. este pernanent`“

CCoommiissaarr [[eeff VVaalleennttiinn AAggaa --ppoovv:: „Sunt [ef serviciu \n ca -drul Direc]iei Generale deCombatere a Criminalit`]iiOrga nizate [i lucrez \n zonaDobrogei, la Constan]a. |nanul 2002, am absolvit Acade-mia F.B.I. din Quantico, dup`cum am absovit [i ILEA.. Potspune c` leg`tura noastr` cuF.B.I. este permanent`. Chiaranul acesta, pe 25 septembrie,am avut o \ntâlnire, \n Olanda,unde domnul director Robert Mueller III a fost prezent.Experien]a a fost, f`r` doar [i poate, cu totul special` [i,ceea ce este foarte important, multe lucruri \nv`]ate acolole putem \mp`rt`[i subordona]ilor.“

„Cursurile urmate \n S.U.A mi-au permis s` am o real` deschidere spre tot ceea ce este nou“

CCoommiissaarr [[eeff DDaann CC`̀lliinn,, [[eeffuull SSeerrvviicciiuulluuii ddee IInnvveessttiiggaarreeaa FFrraauuddeelloorr ddiinn DDiirreecc]]iiaa GGeenneerraall`̀ ddee PPoollii]]iiee aa MMuunniicciippiiuulluuiiBBuuccuurree[[ttii:: „Preg`tirea pe care am urmat-o \n SUA a fost uncâ[tig atât pe plan profesional personal cât [i pentru colec-tivul pe care \l reprezint. La \nceputul anului 2000, am fostselectat s` urmez aceste cursuri iar, la re\ntoarcere, ascen-siunea mea profesional` a fost favorizat` atât de rezultateleprofesionale cât [i de experien]a acumulat`, \n aceaperioad`. Cursurile pe care le-am urmat \n S.U.A. mi-au

permis s` am o real` deschi -dere spre tot ceea ce este nou.Serviciul de Investigare aFraudelor este poate forma -]iunea cu orientarea cea maidinamic`, \n perspectiva ade -r`rii la U.E. [i a alinierii la stan-dardele pe care le cunoa[te]ifoarte bine. Este un real câ[tigfaptul c` statul american a avut\n cre dere \n noi cei selecta]i [ir`splata acestor eforturi nu a\ntârziat. Este un câ[tig pentrumine ca reprezentant al Direc]iei Generale de Poli]ie aMunicipiului Bucure[ti faptul c` reprezentan]ii Departa-mentului de Stat al S.U.A., respectiv cei ai F.B.I. sunt \nBucure[ti [i avem contacte permanente. Ei ne-au sprijinit [ine sprijin` \n elucidarea a numeroase situa]ii [i \nsolu]ionarea unor cauze complexe“.

„Cuno[tin]ele acumulate de la trainerii americanine-au permis s` construim structuri moderne

«pliate»pe problematica combaterii crimei organizate“

CCoommiissaarr ddee ppoollii]]iiee DDaanniieellTTaattuu,, [[eeffuull UUnniitt`̀]]ii ddee AAnnaalliizz`̀ aaIInnffoorrmmaa]]iiiilloorr ddiinn DD..GG..CC..CC..OO::„Experien]a acumulat` [icuno[tin]ele preluate de latrainerii americani au stat labaza constituirii, \n cadrulD.G.C.C.O din IGPR, a unorstructuri moderne [i foartepunctual pliate pe problemati-ca româneasc` \n domeniulcombaterii crimei organizate[i a destructur`rii marilorgrup`ri criminale.“

|ntreb`ri avizate [i replici persuasiveR`spunzând la \ntreb`rile ziari[tilor, ddoommnnuull ccoommiissaarr

LLaauurreenn]]iiuu MMiirrcceeaa SSoobbuu,, ddiirreeccttoorruull DDiirreecc]]iieeii MMaannaaggeemmeennttRRee ssuurrssee UUmmaannee ddiinn II..GG..PP..RR..,, a vorbit despre adresabilitateafoarte larg` a cursurilor organizate de Academia F.B.I. dinQuantico, Virginia, dar, mai ales despre criteriile foarte exi-gente de selec]ie a cursan]ilor. „|n genere, pentru fiecarecurs, care are durata de trei luni, sunt selecta]i doar 15 - 20de poli]i[ti de pe toate continentele. Noi am avut privilegiuls` ne afl`m printre ace[tia.“ Domnia sa a dat explica]iiprivind marea marj` de op]iune a cursan]ilor pentrudiverse module de preg`tire \n func]ie de afini]`]i [i de pre-ocup`rile lor profesionale dominante [i a reamintit deciziaferm` a absolven]ilor Academiei F.B.I. de a implementastrategiile moderne de combaterea a criminalit`]ii preluatede la exper]ii americani. Acestea se reg`sesc \n ritmulreformei [i \n consisten]a demersurilor anticrim` \ntre-prinse de diverse structuri ale Poli]iei Române, \ntre carecele destinate combaterii cybercriminalit`]ii.


|n ziua de 14 noiembrie a.c., imediat dup` \ntâlnirea dintre ministrul Admi nistra]iei [iInternelor, domnul Vasile Blaga cu directorul FBI, domnul Robert S. Mueller III, la sediulM.A.I., a avut loc o conferin]` de pres`. Cinci absolven]i de excelen]` ai Academiei F.B.I. dinQuantico - Virginia [i ai Academiei ILEA din Budapesta, actualmente manageri de elit` \nPoli]ia Român`, au purtat un dialog deschis cu ziari[tii acredita]i la M.A.I. Ace[tia le-au vor-bit reprezentan]ilor presei despre marea lor [ansa de a studia cu exper]i FBI [i despresus]inerea cu totul special` de care s-au bucurat din partea domnului Robert S. Mueller III.Directorul FBI nu doar le-a \nmânat diplomele de absolvire a prestigiosei unit`]i de\nv`]`mânt superior din SUA, ci a fost prezent la retraining-urile care au avut loc \n diveseloca]ii de pe continentul european, comunicând cu poli]i[tii români [i asigurându-i de puter-nicul suport al domniei sale. Moderatorul conferin]ei de pres`, domnul Danu] C`rbunaru,directorul Direc]iei Informare [i Rela]ii Publice din M.A.I i-a introdus, rând pe rând, \n scen`pe prestigio[ii „licen]ia]i“ de la Quantico, iar ace[tia [i-au prezentat impresionanta carte devizit`. Spicuim din interven]iile impactante ale acestora:

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckkccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk

5P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~4

Vineri, 10 noiembrie a.c., la Cen-trul de Pres` al I.G.P.R. s-a desf`[urato conferin]` de pres` cu tema „Prote-jarea patrimoniului cultural na]ional [iCombaterea Infrac]ionalit`]ii Itiner-ante - Priorit`]i ale Poli]iei Rom#ne“.

La \nt#lnirea cu presa au fostprezen]i: directorul Direc]iei de Inves-tiga]ii Criminale, dl. chestor Bujor Flo-rescu, al`turi de dl. inspector principalR`zvan Joseanu, din cadrul Serviciuluiprotejarea patrimoniului culturalna]ional, [i dl. comisar MarcelGomeaj` de la Serviciul de combaterea infrac]iunilor s`v#r[ite de cet`]enirom#ni \n strìn`tate.

|nt#lnirea a debutat cu prezentareastructurilor de poli]ie care ac]ioneaz`pentru protejarea patrimoniului cultur-al na]ional, aceasta reprezent#nd o pri-oritate pentru Poli]ia Rom#n` [i pentrucelelalte institu]ii cu atribu]ii \n acestdomeniu.

La nivel na]ional, activitatea estecoordonat` de un Serviciu specializatdin structura Direc]iei de Investiga]iiCriminale, iar la nivel teritorial, princompartimentele de profil din cadrulserviciilor de investiga]ii criminale.

Pentru gestionarea eficient` aproble maticii din acest domeniu, aufost incadra]i, din surs` extern`, 35 deofi]eri cu studii superioare, speciali[ti\n: istorie antic`, arheologie, istoriaartei, muzeografie [i teologie, care \[idesfa[oar` activitatea la structurilecentrale [i teritoriale.

Principalele „]inte“ ale infractorilorasu pra patrimoniului cultural na]ionalau fost, \n special, bunurile culturalemobile, din locuin ]e, l`ca[uri de cult,muzee. De parc` nu ar fi fost de ajuns,monumente istorice au fost distrusesau afectate prin realizarea de con-struc]ii [i amenaj`ri neautorizate laimobile declarate monumente istorice,

\n acela[i timp cu realizarea unui traficilicit cu bunuri culturale mobileapar]in#nd patrimoniului culturalna]ional sau provenind din furturi.

„Braconajul“ arheologic` fost, deaemenea, una din cele mai mari

amenin]`ri la adresa patrimo -niului cultural, prin efectuarea de c`tre persoane neautorizatede detec]ii [i s`p`turi \n siturilearheologice reperate [i sus-tragerea de bunuri arheologiapar]in#nd patrimoniului cultu -ral na]ional. Infractorii „din acest dome-

niu“ sunt echipa]i cu tehnic`modern` de detec]ie, de]inut`f`r` respectarea dispozi]iilorlegale, [i suport logistic adecvataccesului \n zonele muntoase,

unde se afl` siturile arheologice deepoc` dacic` [i care prezint` cel maimare interes pentru grupurileinfrac]ionale. De asemenea, ace[tia seafl` \n str#ns` leg`tur` cu re]eleleorganizate de trafican]i inter na]ionalide obiecte de art` [i bunuri arheologi -ce. Principalele state de destina]ie aleinfractorilor rom#ni sunt: Germania,Italia, Fran]a, Spania, Belgia, Austria,Marea Britanie, Luxemburg, Polonia,Grecia, Ungaria [i Turcia.

„Jude]ele surs`“ din care provincet`]enii rom#ni semnala]i c` au comisinfrac]iuni \n strìn`tate sunt: Gala]i -114, Bacù - 92, Suceava - 76, Neam] -54, Boto[ani - 51, Dolj - 50, Maramure[- 47, Constan]a - 43, Ialomi]a - 38,Mehedin]i - 33, Timi[ - 29, Brìla - 27[i Bucure[ti - 26.

Activit`]ile investigative au fostdirec]io nate, cu prioritate, pentru iden-tificarea principalelor zone cu situriarheologice, de interes pentru infrac-torii cu „drag de cultur`“. |n zona arhe-ologic` a jude]elor Hunedoara [i Alba,poli]istii au reu[it s` recupereze 29 detezaure dacice [i romane, totaliz#nd7.845 monede, cinci fragmente demonede, patru vase din metal, 33 vaseceramice, un vas din sticl`, zece sta -tuete, dou` elemente de arhitectur` [iepigrafice, 190 obiecte de podoab`,[ase unelte, 29 de piese de armament[i 1.314 alte obiecte antice.

De asemenea, au mai fost recupe -rate 11 volume de carte veche, toatesusceptibile a face parte din patrimo-niul cultural na]ional, precum [i undetector de metale performant.

Percep]ia oamenilor - maximum de \ncredere

Solicita]i s` aleag` dintr-o serie de calit`]i esen]iale pentruun bun manager, poli]i[tii gorjeni i-au acordat [efului Inspec-toratului jude]ean 83,8 la sut` pentru competen]` profesio -nal`, pre stan]` [i autoritate, precum [i alte procente, la fel deonorante, la: fermitate, corectitudine, respect fa]` de subor-

dona]i, claritate \n luarea deciziilor, atitu-dine deschis`, capacitate de comunicare,moralitate, flexibilitate, interes pentruproblemele semenilor. De ase menea, la\ntrebarea: „„CCoonnssiiddeerraa]]ii cc`̀ mmeemmbbrriiii ccoonn--dduucceerriiii IInnssppeeccttoorraattuulluuii aacc]]iioonneeaazz`̀ ccaa ooeecchhiipp`̀??““ - peste 90 la sut` dintre efective aur`spuns afirmativ, subscriind, f`r` echivoc,la capitalul imens de \n credere ob]inut dec`tre echipa managerial`.Concluziile Institutului de Cercetare [i

Prevenire a Criminalit`]ii - autorul sondaju-lui - n-au l`sat nici o urm` de \ndoialàsupra capacit`]ii managerilor gorjeni. Ast-fel, membrii echipei de comand` nu auprobleme de reputa]ie \n privin]a aspec -telor de moralitate. Astfel, chestiona]i cu

privire la atitudinea pe care o au fa]` de faptele de abuz [iindisciplin` s`v#r[ite de subordona]i, cei mai mul]i dintresubiec]i au apreciat c` ace[tia descurajeaz` astfel de fapte(adjunctul de la Investiga]ii Criminale 89,2 la sut`, inspec-torul [ef - 85 la sut`).De asemenea, permisivitatea fa]` de actele de corup]ie ale

subalternilor este descris` de responden]i \n aproape aceea[itermeni. Ca [i \n cazul actelor de abuz [i indisciplin`, 89,2 lasut` dintre poli]i[ti sunt de p`rere c` inspectorul [ef descu-rajeaz` actele de corup]ie, iar 86,5 la sut` fac acelea[i referirifa]` de adjunc]i.Rezisten]a la tentativa de corupere a membrilor condu -

cerii inspectoratului, pe o scal` de la 1 (rezisten]` sc` zut`) la5 (rezisten]` ridicat`), a fost apreciat` ca fiind mare pentrucomponen]ii echipei: inspectorul [ef (4,46) [i adjunc]ii sì(4,26).

Cu fapta, \n sprijinul defavoriza]ilor

Cu Proiectul managerial „Reducerea criminalit`]ii stra -dale \n zonele miniere din jude]ul Gorj“, prezentat recent, lacursul „Managementul schimb`rii“, desf`[urat la nivelulPoli]iei Rom#ne, domnul comisar-[ef Constantin Nicolescui-a impresionat pe reprezentan]ii echipei manageriale aI.G.P.R. [i, \n egal` m`sur`, pe exper]ii olandezi prezen]i laac]iune. Derulat pe o perioad` de [ase luni, Proiectul ana -lizeaz` infrac]ionalitatea \n municipiul Motru, ora[ul Rovi -nari, localitatea M`t`sari, precum [i \n comunele limitrofe,propun#nd m`suri realiste pentru mai mult` siguran]` pestr`zi [i protec]ie sporit` a localnicilor.Contextul socio-economic era descurajant: rata ridicat` a

[omajului, cu posibilit`]i limitate de conversie a for]ei demunc`, declinul accentuat al ocup`rii locurilor de munc` \nindustrie, din cauza conserv`rii a 16 exploat`ri miniere, con-sumul accentuat de alcool, extinderea fenomenului „copiiistr`zii“, dezvoltarea unor ocupa]ii ocazionale, care asigur`venituri sub limita de subzisten]` \n multe familii.Dintre institu]iile care s-au al`turat Poli]iei \n materi-

alizarea Proiectului au f`cut parte: Autoritatea Teritorial` deOrdine Public` din cadrul Consiliului Jude]ean Gorj, Agen]iaJude]ean` pentru Ocuparea For]ei de Munc`, Direc]ia Ge -neral` de Asisten]` Social` [i Protec]ia Copilului, Comparti-mentul de Prevenire a Criminalit`]ii al I.P.J. Gorj, consiliilocale, prim`rii, organiza]ii non-guvernamentale. Fiecare par-ticipant [i-au adus contribu]ia fie prin programe speciale dereconversie a for]ei de munc`, fie prin consilierea familiilor [ia copiilor afla]i \n dificultate [i mo nitorizarea unor astfel desitua]ii. {i din partea societ`]ii civile sprijinul a fost consis-tent, acesta reg`sindu-se \n asi gurarea unor condi]ii civilizatede adoptare a copiilor str`zii [i de desf`[urare a [edin]elor deconsiliere anti-victimal`.Implicarea tuturor for]elor a fost impresionant`, fapt

demonstrat de reducerea criminalit`]ii stradale \n zon` cu21,4 la sut` fa]` de ]inta propus` de manager de opt la sut`.Despre reu[ita acestui demers, domnul comisar-[ef Con-

stantin Nicolescu ne-a spus: „Toate aceste rezultate pozitives-au \nscris \n contextul general al sc`derii infrac]ionalit`]iijudiciare sesizate la nivelul Poli]iei jude]ene - de la 2.784 defapte la 2.128, adic` procentual un minus de 23,6 la sut`. Toto-dat`, \n baza demersurilor personale, s-au desf`[urat la Motru[i Rovinari dou` [edin]e de lucru ale Autorit`]ii Teritoriale deOrdine Public`, cu aceste ocazii fiind abordat` o pro blematic`divers`. Astfel, s-a discutat \n leg`tur` cu suplimentareanum`rului de poli]i[ti comunitari [i cu opera]io nalizarea sis-temului stradal de supraveghere \n ora[ul Ro vinari.|n leg`tur` cu activitatea poli]ieneasc` au fost \ntreprinse

ac]iuni privitoare la: identificarea zonelor de risc criminogende pe raza fiec`rei localit`]i, stabilindu-se persoanele carefrecventeaz` aceste locuri, modalit`]ile de ac]iune \n diferitesitua]ii [i timpii de interven]ie necesari; suplimentarea dis-pozitivelor de siguran]` public` pe schimburile II [i III \nzonele de risc criminogen; includerea \n traseul patrulelorsau \n posturile agen]ilor de siguran]` public` a locurilorpretabile la infrac]iuni cu violen]`. De asemenea, s-au avut \nvedere: intensificarea patrul` ri lor \n zonele limitrofe pentruprevenirea faptelor cu vio len]` ce se pot comite pe fondulconsumului de alcool, lu#ndu-se \n considerare perioada deanotimp specific` producerii acestora \n gospod`riile indivi -duale; efectuarea de patrul`ri [i supravegheri operative petraseele de deplasare ale tinerilor spre discoteci, \ndeosebi lasf#r[itul s`pt`m#nii, \n vederea prevenirii victimiz`rii acesto-ra. Al]i factori importan]i \n munca specific` au fost redu -

cerea timpului de reac]ie la evenimentele sesizate prin Servi-ciul Unic Apeluri de Urgen]` 112, stabilirea activit`]ilorcomune cu societ`]ile de paz` din zon`, precum [i evaluareaeficien]ei dispozitivelor de siguran]` public` din zonele derisc criminogen, \n special pe timpul nop]ii“.

TTeexxtt [[ii ffoottoo:: LLeennaa MMIITTRROOII

OOOOmmmmuuuu llll ssss ffff iiii nnnn ]]]] eeee [[[[ tttt eeee llll oooo cccc uuuu llll

Prin efort, preponderent propriu, alofi]erilor de specialitate UTAI-Gorj a reu[its` ating` exigen]e europene \n domeniu.

Ca urmare a dispozi]iei domnului chestorprincipal de poli]ie Dan Valentin F`tuloiu,inspectorul general al Poli]iei Rom#ne, esteprezentat ca model pozitiv de opera]io -nalizare optim` a Unit`]ilor Teritoriale deAnaliz` a Informa]iilor, prin resurse finan-ciare proprii [i autogospod`rire, m`surile\ntreprinse la Compartimentul UTAI dincadrul I.P.J. Gorj.

Astfel, la I.P.J. Gorj s-areu[it amenajarea [iambientarea adecvat` aspa ]iului de lucru prindotarea cu trei unit`]icentrale KINETIX; cincimonitoare BENQ; o impri-mant` color (A3); o impri-mant` laser (A4); unscanner HP SCANJET;mobilier NEOSET; insta-la]ie de climatizare.

Model pentru toate unit`]ile operative ale Poli]iei Rom#ne

CCoommppeetteenn]]`̀,, rriiggooaarree,,iinntteelliiggeenn]]`̀ [[ii oo eexxttrraaoorrddiinnaarr`̀ccaappaacciittaattee ddee \\nn]]eelleeggeerree [[ii,,cchhiiaarr,, ccoommppaassiiuunnee ppeennttrruupprroobblleemmeellee sseemmeenniilloorr ccoonnssttii--ttuuiiee ddooaarr cc##tteevvaa ddiinnttrree aattuu--uurriillee ddoommnnuulluuii ccoommiissaarr--[[eeffCCoonnssttaannttiinn NNiiccoolleessccuu \\nn aassii --

gguurraarreeaa ccoonnttiinnuuiitt`̀]]iiii aaccttuulluuiimmaannaaggeerriiaall,, eexxeerrcciittaatt,, \\nncc`̀ ddiinnaannuull 22000011,, llaa nniivveelluull IInnssppeecc--ttoorraattuulluuii PPoollii]] iieeii JJuuddee]]uulluuiiGGoorrjj..PPrriinn pprreessttaa]]iiaa ddee eexxcceepp]]iiee aa

ddoommnniieeii ssaallee -- llaa ccaarree sseeaaddaauugg`̀ eeffoorrttuull ccoonnssttaanntt aallaaddjjuunncc]]iilloorr ss`̀ii ddoommnniiii:: ccoommii --ssaarr--[[eeff IIoonn VVooiinneessccuu [[ii ccoommii --ssaarr VViioorreell SSaallvvaaddoorr CCaarraaggeeaa --[[eeffuull PPoollii]]iieeii ggoorrjjeennee iinnffiirrmm`̀,,ccuu aarrgguummeennttee iinnddeessttrruuccttiibbiillee,,ddaarr [[ii ccuu oo aannuummee eelleeggaann]]`̀,,zziiccaallaa „„llaa vvrreemmuurrii nnooii,, ooaammeenniinnooii““,, \\nnrr`̀dd`̀cciinn##nndd uunn ssppiirriittmmuulltt mmaaii ss`̀nn`̀ttooss,, aall cc`̀rruuii tt##llccss--aa vveerriiffiiccaatt ddee--aa lluunngguull ggee nnee --rraa]]iiiilloorr,, ccoonnffoorrmm cc`̀rruuiiaa „„oommuullssffiinn]]ee[[ttee llooccuull““..PPee ppaarrccuurrssuull aanniilloorr,, ddoomm--

nnuull ccoommiissaarr--[[eeff CCoonnssttaannttiinnNNiiccoolleessccuu [[ii--aa ppuuss \\nn vvaallooaarreeeexxppeerriieenn]]aa ddee ppoollii]]iisstt [[ii,, ttoottoo--ddaatt`̀,, aa ddaatt ccoonnssiisstteenn]]`̀ ccaallii --tt`̀]]iilloorr pprroopprriiii,, ddee mmaannaaggeerr,,pprriinn ccaappiittaalluull ddee \\nnccrreeddeerreecc##[[ttii ggaatt \\nn uunniittaattee [[ii ,, ddeeoo --ppoottrriivv`̀,, \\nn ccoommuunniittaatteeaa ddiinnccaarree ffaaccee ppaarrttee..

Institutul de Criminalistica a devenit, de anultrecut, membru afiliat al re]elei europene

ENFSI (European Network of Forensic ScienceInstitutes)

Miercuri, 8 noiembrie a.c., la Centrul de Pres` alI.G.P.R. a avut loc o conferin]` de pres` sus]inut` de c`tredirectorul Institutului de Criminalistic`, dl. comi sar [efGabriel }#ru, a c`rui subiect a fost „Euroconformizareaacti vit`]ilor tehnico-[tiin]ifice din Poli]ia Rom#n`“.

Domnia sa a vorbit despre parcurgerea etapelor deacreditare [i afiliere la Re]eaua European` a Institutelor deCriminalistic`. Acest demers a avut \n vedere reali zareaunei cooper`ri eficiente pentru implementarea metodelor[i tehnicilor moderne de investigare, precum [i eurocon-formizarea metodelor deja existente, \n sco pul combateriicriminalit`]ii transfronta liere.

Reorganizarea, pe trei segmente distincte, a struc-turilor criminalistice a reprezentat o alt` etap` menit` s`conduc` la \mbun`t`]irea activit`]ilor specifice, la nivelna]ional, fiind \nfiin]ate Biroul de investigare tehnico-[tiin]ific` a locului faptei, Compartimentul de expertizecriminalistice [i constat`ri tehnico-stiin]ifice [i Comparti-mentul de identificari judiciare.

Pentru a r`spunde cerin]elor [i standardelor euro penein domeniu, o aten]ie deosebit` a fost acordat` mo dului depreg`tire a personalului, pe grupuri de lucru, \n domeniicum ar fi: investigarea tehnico-[tiin]ific` a locului faptei,

expertiza grafic` [i tehnic` a documentelor, expertiza trase-ologic` [i balistic`, identific`ri biometri ce, poligraf [i profil-ing, expertiza fizico-chimic` precum [i expertiza biocrimi-nalistic`.

|n acord cu recomand`rile Uniunii Europene [i cu legis-la]ia ]`rilor membre, s-a urm`rit implementarea managemen-tului calit`]ii pentru activit`]ile de laborator, de cercetare lafa]a locului, precum [i elaborarea proiectului de Lege privindorganizarea Sistemului Na]ional de Date Genetice.

„|n ultimele 12 luni, a precizat dl. comisar [ef Gabriel}#ru, nivelul investi]iilor \n activitatea criminalistic` dinPoli]ia Rom#n` a fost de 12 milioane de Euro, concretizateprin ambientarea [i amenajarea laboratoarelor Institutuluide Criminalistic`, precum [i prin achizi]ionarea unorechipamente criminalistice performante“. Dar, despreacestea, vom mai avea ocazia s` afl`m \n numerele viitoareale Revistei.

De asemenea, au fost f`cute investi]ii pentru realizareaunor baze de date cum ar fi AFIS, IMAGETRAK - recu -noa[tere facial`, portret robot, fotografii etc, CDN - cadavre[i persoane neidentificate, persoane disp`rute etc., IBIS -baz` de date balistic`, A.D.N. Au mai fost achizi]ionate plat-forme de programe (software) de ultim` genera]ie, care s`permit` compatibilitatea [i interconectivitatea cu bazele dedate europene, pentru rezolvarea cazurilor cu un grad ridi-cat de complexitate.

AFIS, investi]ie inteligent` \mpotrivainfrac]ionalit`]ii

Aproximativ 2.280 autori care au comis 2.637 in frac]iuniau fost identifica]i, prin sistemul AFIS, numai \n acest an.

Cooperarea Poli]iei Rom#ne cu alte institu]ii din ]ar` s-aintensificat, \nregistr#ndu-se o cre[tere a solicit`rilor dinpartea Biroului Na]ional Interpol, Punctului Na]io nal Focal,I.G.P.F.. Astfel, au fost solicitate date pentru stabilirea iden-tit`]ii pentru 18.470 de persoane. O bun` cooperare a exis-tat [i cu Poli]iile statelor europene, cu care s-a efectuat unschimb de date [i informa]ii, r`spunz#ndu-se la solicit`rile

acestora. Dela \nceputulanului 2006,au fost identi-fica]i 471 deautori a 692de fapteinfrac]ionale.

Imagetrak, pe urmele infractorilorDe la \nceputul anului p#n` \n prezent, au fost

efectuate 10.035 de verific`ri [i au fost identifica]i407 de autori \n 386 de fapte penale.

|n baza de date a sistemului Imagetrak, care presupu -ne, printre altele, recunoa[tere facial`, portret robot, foto -grafii, semne particulare, sunt \nregistrate deja 126.000 depersoane.

CDN, succes al criminali[tilor [i speciali[tilor IT

Cu ajutorul CDN au fost identificate peste 1.262 de per-soane: 500 de cadavre cu identitate necunoscut`, 105 per-soane cu identitate necunoscut` [i 657 de persoanedisp`rute.

CDN este un program dezvoltat prin for]e proprii, obaz` de date cu cadavre [i persoane neidentificate saudisp`rute, realizat` ca urmare a unei colabor`ri, derulatetimp de trei ani, \ntre criminali[tii Poli]iei [i speciali[ti IT.Este implementat` la nivel national, eficien]a sa fiind dove -dit` prin rezultatele ob]inute p#n` \n prezent, fiind realizatedeja, peste 2.000 de verific`ri.

|n ceea ce prive[te identific`rile A.D.N., au fostachizi]ionate aparatura, accesoriile, reactivii [i chiturile derecoltare pentru 25.000 de profile genetice, pentru for-marea bazei de date genetice na]ionale. De asemenea, afost finalizat Proiectul Legii de organizare [i func]ionare aSistemului Na]ional de Date Genetice (S.N.D.G.), \n acordcu recomd`rile U.E. [i cu legisla]ia ]`rilor membre.

Protejarea patrimoniului cultural,o prioritate a Poli]iei Rom#ne

Conferin]a de pres` din ziua de joi, 16 noiem-brie a.c, a c`rui subiect a fost „Prevenirea [i com-baterea traficului de persoane [i a marii crimi-nalit`]i economico-financiare - priorit`]i ale Poli]ieiRom#ne“ a fost sus]inut` de c`tre [eful Centruluide Resurse privind Combaterea Traficului de per-soane, dl. comisar Adrian Petrescu [i de c`tre [efulServiciului de Combatere a Sp`l`rii Banilor, alDirec]iei de Combatere a Marii Criminalit`]i Eco-nomico - Financiare din cadrul Direc]iei Generalede Combatere a Criminalit`]ii Or ganizate, dl.comisar Constantin Bolbo[anu.

|n prima parte a conferin]ei, dl. comisar AdrianPetrescu a prezentat dinamica traficului de per-soane, ponderea cauzelor solu]ionate fa]` de totalul

dosarelor \nregistrate \ntre anii 2004 [i 2006,evolu]ia num`rului de trafican]i identifica]i \n ce -p#nd cu anul 2001 [i p#n` \n prezent, o analizàsupra victimelor traficului de persoane, a moduluide identificare a acestora, a tipului de exploatare lacare sunt supuse [i o evolu]ie a num`rului con-damn`rilor definitive ale trafican]ilor.

|n cea de a doua parte a conferin]ei, dl. comisarConstantin Bolbo[anu a prezentat o analiz` a acti -vit`]ii de prevenire [i combatere a marii crimi-nalit`]ii economico-financiare de la \nceputul anului[i p#n` \n prezent.

Obiectiv prioritar pentru un mediu de afaceri lastandarde europene

Cre[terea siguran]ei, asigurarea legalit`]ii, pre-cum [i \mbun`t`]irea climatului mediului de afa -ceri, \n vederea sus]inerii func]ion`rii economieina]ionale la normele [i standardele europene \nmaterie. Aceasta ar fi una dintre modalit`]ile princare [i \n Rom#nia s-ar putea ajunge la un astfel destandard european. Nu ar fi, poate, un obiectivideal, dar ar fi, sigur, un prim pas f`cut [i cu parti -ciparea Poli]iei Rom#ne.

Activitatea de prevenire [i combatere a mariicriminalit`]ii economico-financiare a fost consoli-dat`, \n plan opera]ional, prin identificarea unorfenomene infrac]ionale ce aduc prejudicii semni-ficative, cum ar fi: sp`larea de bani ob]inu]i din con-traband` [i evaziune fiscal`, prin intermediul sis-

temului bancar, de c`tre grupuri infrac]ionale orga-nizate, specializate \n \nfiin]area [i folosirea fir me -lor fantom`, pentru a transfera, ilegal, \n strìn`tate,fondurile ob]inute din astfel de activit`]i ilicite.

O alt` modalitate de a realiza „bani albi]i pentruzile negre“ este sp`larea banilor proveni]i din eva -ziune fiscalã prin intermediul conturilor curente aleunor societã]i comerciale [i retragerea banilor pebaza unor documenta]ii false.

Invita]ii au vorbit [i despre interesul grup`rilorcriminale din Asia, Europa Central` [i de Est \ndomeniul produselor contraf`cute [i subevaluatecare fraudeaz`, de asemenea, bugetul consolidat alstatului prin eludarea taxelor vamale, a TVA-ului [ia impozitelor.

Promovarea unui management proactiv al activ-it`]ilor operative, pentru anticiparea [i prevenireainfrac]iunilor \n domeniu [i \ncadrarea a 57 defunc]ii vacante cu speciali[ti \n domeniul financiar -bancar [i al pia]ii de capital reprezint` doar c#tevadintre m`surele luate de conducerea Poli]iei Ro m# -ne pentru a asigura o ripost` eficient` marii crimi-nalit`]i economico-financiare

|nfiin]area unui compartiment de investigare ainfrac]iunilor de finan]are a terorismului

Necesitatea intensific`rii luptei \mpotrivafinan]`rii terorismului [i a compatibiliz`rii cu struc-turile D.I.I.C.O.T. a impus \nfiin]area unui compar-timent de investigare a infrac]iunilor de finan]are aterorismului.

Poli]i[tii acestei structuri vor avea ca atribu]iiidentificarea membrilor re]elelor sau grup`rilorteroriste, ce desf`[oar` activit`]i pentru finan]areaterorismului, precum [i identificarea bunurilor sauvalorilor produse pentru finan]area terorismului.

De asemenea, anul acesta a fost \ncheiat Proto-colul de colaborare cu Comisa Na]ional` a ValorilorMobiliare, pentru combaterea infrac]iunilor laregimul pie]ii de capital Lega 297/2003.

Pentru punerea \n aplicare a Conven]iei NapoliII [i implementarea aquis-ului comunitar a fost for-mat un grup de lucru comun din care fac partePoli]ia, Vama, [i Parchetul.

|n \ncheierea conferin]ei, a fost prezentat`, sin-tetic, activitatea de la \nceputul anului [i p#n` \nprezent. |n aceast` perioad` au fost identificate 83de grupuri de crim` organizat`. Dintre acestea,cele mai multe, 41 sunt implicate \n activitatea desp`lare de bani, 22 ac]ioneaz` pe zona fraudelor fis-cale, 20 pe zona macro-criminalit`]ii economicofinanciare din sfera crimei organizate. Un procentmare de destr`mare, de pese 40 la sut`, a fost \nre -gistrat \n zona fraudelor fiscale. Concentrarea ce amai mare a acestor grupuri se observ` \n zonaBucure[ti, extinz#ndu-se c`tre jude]ul Prahova.Mai mult ca sigur, ac]iunile viitoare ale poli]i[tilorvor dimi nua aceste concentr`ri cu preocup`riinfrac]ionale.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee MMaarriiuuss TTOOMMAA

Traficul de persoane [i marea criminalitateeconomico-financiar`, \n vizorul Poli]iei

IIIInnnnvvvveeeesssstttt iiii ]]]] iiii iiii mmmmooooddddeeeerrrrnnnneeee,,,, llllaaaa ssssttttaaaannnnddddaaaarrrrddddeeee eeeeuuuurrrrooooppppeeeennnneeee,,,, ppppeeeennnnttttrrrruuuu oooo rrrr iiiippppoooosssstttt `̀̀̀ ffffeeeerrrrmmmm`̀̀̀ \\\\mmmmppppoooottttrrrr iiiivvvvaaaa ccccrrrriiiimmmmiiiinnnnaaaallll iiii tttt `̀̀̀]]]] iiii iiii

|||| nnnn tttt #### llll nnnn iiii rrrr eeeecccc uuuu pppp rrrr eeee ssss aaaa



Subinspectorul AdrianJurjica-Dumiter, „sociologul deserviciu“ cum i se spune, aintrat \n I.P.J. Cara[-Severin \n 5oc tombrie 2005. A v`zut \n pre -s` un anun] de concurs, a ac]io -nat „din instinct“, zic#ndu-[i „s`vedem ce-o s` fie“, [i s-a trezit„\n sistem“, f`r` s` cunoasc` pe cineva.Noroc cu tutorele profesional, dl comi -sar-[ef Doru Viorel St`nilescu, care i-a\ndrumat primii pa[i.A trecut un an de c#nd este poli]ist

cu trup [i suflet, a „evoluat“ de la „bun`ziua“ la „s` trì]i“, a \nv`]at s` mun -ceasc` respect#nd ierarhiile, dar [i-ap`strat „inocen]a“ de a da bine]e „cacivilii“, de a purta pulover, de a acceptac` \nc` se afl` \n faza de \nv`]are a uneinoi meserii. Adi, cum este alintat, con-stituie unul dintre acele produse spe-ciale ale vremurilor noastre, de aceea ise mai zice trei \n unu. Adic`, el se ocu -p` de probleme sociologice, de preve -nire [i de secretariat, exploat#nd expe-rien]a acumulat` \n perioada de civilie,c#nd a lucrat la o agen]ie de publicitate,la un radio local, la o firm` de IT.A g`sit aici un front de lucru ge -

neros pentru a-[i manifesta posibilit`]ilecreatoare. {i, mai mult, a g`sit oameni,manageri care i-au permis afirmarea.Activeaz` \n domeniul prevenirii [i

nu numai. Este angrenat \n proiecte deprevenire a consumului de droguri [i dealte produse periculoase, \n proiecte depromovare a sportului [i a vie]ii s` -n`toase.A preluat [i prelucrat site-ul I.P.J.,

concep#nd [i realiz#nd reorganizareaacestuia cu un plus de operativitate. Ast-fel c`, acum, acesta este mai u[or de acce-sat, are mai mult` varietate. A introdus \npagina I: persoane urm`rite [i multeinforma]ii de interes pentru cet`]eni.

Dac` l-a schimbat sistemul? Consi -de r` c` un sistem te schimb` doar dac`nu e[ti suficient de preg`tit sau motivats` schimbi tu \nsu]i.La cei 35 de ani, Adrian are un spirit

t#n`r, caracteriz#ndu-l acea tinere]ecare nu ]ine doar de v#rst`. {tie c` mul]itineri sunt \nghi]i]i de sistem [i \[i pierdpersonalitatea. „Dar lupta nu e pierdut`- ne spune. Bunii profesioni[ti din Poli]iaRom#n` promoveaz` schimbarea“.Ca nou venit \n Poli]ie, Adrian ar

vrea s` elimine din acest spa]iu demunc` teama de a vorbi deschis [iteama de a avea ini]iativ`. Ca profesio -nist \n domeniu, are convingerea c`noua concep]ie managerial` vizeazàceste deziderate [i le sprijin`.Are multe idei [i este sprijinit s` le

pun` \n practic`. De pild`, pe site-ulI.P.J. Cara[-Severin, comunitatea este„acro[at`“ cu \ntreb`ri, i se cer opinii,este consultat` \n diverese probleme.Este ajutat` s` „descopere“ mai repede,mai bine, c` poli]istul nu este doar o uni-form`, ci un om.De fapt, \mpreun`, poli]i[tii c`r`[eni

asta vor s` dovedeasc`. Sub uniform`,sub caschetele reci pentru unii, se aflòameni angrena]i \ntr-un serviciu dificilde asanare a societ`]ii, de protec]ie alocuitorilor, de siguran]` a localit`]ilor.Iar „Sociologul de serviciu“, subin-

spectorul Adrian Jurjica-Dumiter, caut`„limbaje“ de transmitere operativ` amesa jelor Poli]iei c`tre comunitate [iviceversa.

Pentru un spor substan]ial de siguran]` public`

Echipa de conducere a Inspectoratului de Poli]ieal Jude]ului Satu-Mare format` din inspectorul [ef,ddll ccoommiissaarr--[[eeff LLiivviiuu TT`̀uutt secondat de subcomisariiLumini]a {ugac [i Florentin Vlad, reunind expe-

rien]`, tinere]e [i spirit dinamic, are toate „in gre -dientele“ uneia de performan]`. Ca atare, dup` cumne-a m`rturisit inspectorul-[ef cu o mo destie greu dedisimulat, anul acesta a fost unul de realiz`rideosebite. Una dintre ele, o nou` arhitectur` a struc-turilor inspectoratului [i \ncadrarea integral` a po -sturilor vacante la „Ordine Public`“, cu un spor sub-stan]ial de siguran]` civic` \n tot jude]ul. S-ar maiputea adùga c` violen]a a cunoscut, \n ultima vre -me, un trend descendent, aceea[i evolu]ie \nregi -str#nd-o furturile din auto, criminalitatea stradal` \nansamblul ei. }intele echipei de comand`: solicitu-dine [i respect fa]` de cet`]ean, fermitate, incorup -tibilitate [i transparen]` decizional`, crearea uneicul turi organiza]ionale, preg`tirea continu` a poli -]i[tilor \n func]ie de necesit`]ile operative, imple-mentarea recomand`rilor exper]ilor U.E. cu -prinse \n evalu`rile periodice, axarea activit`]ilorde constatare [i solu]ionare pe calitatea actelor deprocedur` [i complexitatea cauzelor, urmate de ofinalitate concret`, folosirea concluziilor sondajelorin terne [i externe ca instrumente de evaluare a per-forman]elor manageriale, au devenit repere existen -]iale ale activit`]ii poli]iene[ti.

Catalizator de resurseumane

Domnul comisar-[ef Liviu Tùt este „alintat“,chiar dac` \ntr-o expresie mai mult tehnicist`, cafiind „Catalizator de resurse umane“. Are [ansa uneicariere profesionale bogate, adun#nd din fiecare locunde a lucrat, experien]a de care are at#ta nevoieactul managerial. {ef de serviciu ManagementResurse Umane, [ef de serviciu Ordine Public`,adjunct al [efului inspectorului sunt doar c#teva din-tre „haltele“ carierei sale de poli]ist. Fondul umanr`m#ne [i pentru echipa de comand` a inspectoratu-

lui, zestrea care eficient capitalizat` va crea, pe ter-men lung, profit pentru Poli]ie [i Comunitate. Deaceea, la ocuparea posturilor deblocate s-a avut \nvedere \ncadrarea lor cu personal competent [i moti-vat, apt s` \nt#mpine rigorile serviciului poli]ienesc.Astfel, au fost \ncadra]i 26 de poli]i[ti, iar gradul deocupare al func]iilor este de 84,99 la sut`.Preg`tirea personalului este la fel, una dintre

preocup`rile managerilor s`tm`reni. 118 poli ]i[ti auurmat cursuri de ini]iere \n carier`, de capaci-tate, specializare ori de perfec]ionare \n diferitedomenii de activitate. Poli]ia nu este [i nu poatefi definit`, ca o institu]ie abstract`, ci ca unaconcret`, una cu puternice accente sociale [icomunitare. {i cum fiecare „p`dure \[i areusc`turile sale“ [i aici, pe baza evalu`rii pe cri-terii de performan]`, a verific`rii sesi z`rilor [i acercet`rii prealabile a celor vinova]i de abateridisciplinare sau comiterea unor fapte penale,17 poli]i[ti au fost sanc]iona]i disciplinar...

La Ordinea zilei - dezvoltarea re]elei de comunicare

Dezvoltarea re]elei canalelor proprii de co -municare ale Inspectoratului a vizat ascenden]acomunica]ional` instrainstitu]ional`, interin stitu -]ional` [i cu societatea civil`. Strategia M.A.I.de realizare a ordinii [i siguran]ei publice pen-tru cre[terea siguran]ei cet`]ea nului[i preve nirea criminalit`]ii stra daleconstituie un reper de finitoriu alnoii concep ]ii de ordinepublic` al Poli]iei Ro m#ne.Cooperarea respon-

sabil` cu celelalte structuri din cadrul mi -nisterului a contribuit la consolidarea climatului desiguran]` civic`, structurile operative ac]ion#nd \nslujba cet`]eanului.„Am \ntre]inut colabor`ri benefice cu Prefec-

tura Jude]ului, Consiliului Jude]ean, AutoritateaTeritorial` de Ordine Public`, Direc]ia GeneralÀnticorup]ie, Inspectoratul Jude]ean pentruSitua]ii de Urgen]`, Inspectoratul Jude]ean de Jan-darmi, Arhivele Statului, ceea ce dus la realizareaobiectivelor propuse. |n aceea[i not` s-au de sf` -[urat [i rela]iile de colaborare cu unit`]ile Mi ni -sterului Pu blic, Ministerului Justi]iei, cu Serviciul

Rom#n de Informa]ii [i Ministerul Ap`r`rii Na -]ionale.Am \mbun`t`]it cooperarea cu componentele

so ciet`]ii civile reprezentate de institu]ii, organi-za]ii [i organisme ce func]ioneaz` la nivel local,oca zie cu care am urm`rit prevenirea [i comba -terea infrac ]ionalit`]ii pe raza de competen]` \ngeneral, a co rup ]iei [i a criminalit`]ii organizate \nmod special“ a subliniat domnul comisar-[ef LiviuTùt.

Deschidere european`Rela]iile interna]ionale ale Inspectoratului de

Poli]ie al Jude]ului Satu Mare au fost direc]ionate \nfunc]ie de priorit`]ile Poli]iei Rom#ne \n contextulintegr`rii europene [i al noilor evolu]ii ale crimi-nalit`]ii \n zon`.Astfel, [eful Inspectoratului de Poli]ie al Jude -

]ului Satu Mare a participat, al`turi de [efii Inspec-toratelor de Poli]ie Harghita, Bihor, Arad [i Timi[ latrei seminarii organizate sub egida TAIEX (Oficiulpentru asisten]` tehnic` [i schimb de informa]ii) înlocalitatea Debrecen din Ungaria.|n baza Memorandumului de în]elegere dintre

România [i Olanda reprezentan]i ai Inspectoratuluide Poli]ie al Jude]ului Satu Mare au participat, al` -turi de reprezentan]i ai Inspectoratului General al

Poli]iei Române, ai Inspectoratelor de Poli]ieale Ju de]elor Bihor, Arad [i Timi[ la întâlniricu exper]ii olandezi în cadrul proiectului„„SSii gguurraann]]aa iinntteeggrraall`̀ îînn mmaarriillee oorraa[[ee““, iar

în cursul lunii septembrie a avutloc la Satu Mare în cadrul aces-tui program, un seminar pe

tema „„PPrrootteecc]]iiaa vviiccttii mmee --lloorr““ la care au participattrei exper]i olandezi [i

colegi din cadrul celor treiinspectorate jude]ene.|n virtutea bunelor rela]ii de

co laborare [i amici]ie statornicite întreInspectoratul de Poli]ie al Jude]ului SatuMare [i Inspectoratul de Poli]ie al Ju -

de]ului Szabolcs - Szatmar - Bereg, Ungaria,o delega]ie a Poli]iei Maghiare a fost invitat` [ia participat în luna martie la festivit`]ile prile-

juite de s`rb`torirea Zilei Poli]iei Române la SatuMare.Totodat`, 20 de copii ai poli]i[tilor s`tm`reni par-

ticip` anual, al`turi de copii ai colegilor maghiari [iucraineni, la o tab`r` interna]ional` pe linia siguran -]ei circula]iei rutiere, organizat` în sta]iunea Sosto,Ungaria.„Pe tot parcursul anului 2006 am men]inut o re -

la]ie deosebit` cu to]i reprezentan]ii mass-mediacare au avut un rol deosebit în mediatizarea am -plelor campanii de prevenire [i am r`spuns diver -selor solicit`ri“ a ]inut s` eviden]ieze, purt` toarea decuv#nt, d-na inspector Rodica Sl`tian. Ca peste tot [iaici, \n jude]ul Satu-Mare, poli]i[tii \[i fac „temele“cu responsabilitate, \n spiritul legii [i al omeniei. A[acred ei c` se pot apropia, firesc, de cet`]eni [i prob-lemele lor. {i cu siguran]` c` nu gre [esc.

VViioorreell TTUURRCCUU{{

RRRR eeee pppp eeee rrrr eeee ssss `̀̀̀ tttt mmmm `̀̀̀ rrrr eeee nnnn eeee Manageriatul - o etap` a devenirii profesionaleComisarul [ef Dumitru Micu, [eful

I.P.J. Cara[ Severin, nu este de ieri deazi \n Poli]ie. A parcurs mai multeetape \n devenirea profesional` p#n`c#nd a ajuns la condu cerea Inspec-toratului. Concep]ia sa managerialàre la baz` nu doar experien]a acu-

mulat`, ci [i cuno[tin]e de noutate \ndomeniu \nsu[ite zi de zi. Pentru c`,am remarcat, face parte dintre aceiprofesioni[ti pentru care procesul de\nv`]are are caracter continuu.„Deforma]ie“ de criminalist poate,domnia sa ocup#nd fotoliul de [ef de

inspectorat dup` ce a prestat ca [ef alServiciului Cri minalistic.

A preluat a[adar func]ia de mana -ger, asum#ndu-[i responsabilit`]i [ieva lu#nd „presiunea fantastic`“ pecare o reprezint` integrarea europea -n`.

RRRR EEEE {{{{ IIII }}}} EEEE AAAA NNNN DDDD EEEE 5555 0000 DDDD EEEE AAAA NNNN IIII„E bine ca un poli]ist s` fie cunoscut de popula]ie - ne spune comisarul [ef Micu.

Eu cunosc \n ora[ pe toat` lumea, p`rin]i [i copii. |n cadrul Inspectoratului, deasemenea“.Iat` de ce, managerul Micu a promovat „\n sistem“ o schimbare de atitudine, \n

primul r#nd. Gestionarea tuturor problemelor l-a \ndemnat s` acorde aten]ie\mbun`t`]irii condi]iilor de munc` ale poli]i[tilor. S` elimine, mai bine zis, gris-uldin via]a acestora. De[i fonduri suplimentare n-au existat \n acest sens, au fostdeclan[ate „[antiere“pe la posturi, zugr`veli[i alte lucr`ri de schim-bare a imaginii. Au fostatrase finan]`ri prinATOP pentru o struc-tur` nou`, pentru teh -nic` mult` [i valoroas`.„|n fiecare lun` - nespune comisarul [efMicu - dot`m pe r#nd,cu tehnic` de calcul,structurile de poli]ie“.{i factorul uman a

stat [i st` \n aten]iaechipei manageriale. Schimb`rile au fost multe, nu de suprafa]`, popula]ia le-aapreciat. Au fost luate chiar m`suri radicale \n ceea ce prive[te moralitatea [i corec-titudinea unor poli]i[ti locali.Criteriile de evaluare au fost stabilite [i cuantificate pe baza unor sondaje de

opinie, realizate at#t \n cadrul personalului propriu, c#t [i \n r#ndul popula]ieilocale. A[a au ap`rut neconcordan]e \ntre nelini[tile comunit`]ii [i statisticile (opti-miste) ale poli]i[tilor.Drept pentru care, [tiin]ific, s-a trecut la dezvoltarea unor programe care

vizeaz` cre[terea \ncrederii popula]iei, \mbun`t`]irea calit`]ii serviciului poli -]ienesc, cre[terea operativit`]ii, protejarea patrimoniului etc.. Programele localevizeaz` sc`derea furturilor \n dauna societ`]ilor comerciale, a num`rului dosarelorcu a.n. |n ceea ce prive[te circula]ia pe drumurile publice, programele elaborate \nacest sens stabilesc m`suri pentru reducerea num`rului de minori implica]i \n acci-dente, a num`rului infrac]iunilor stradale.Rezultatele au fost spectaculoase \n unele domenii, fapt de natur` s` bucure [i

s` \ncurajeze astfel de m`suri.Siguran]`, \ncredere, apropiere de oameni, \n]elegere: sunt doar c#]iva dintre

termenii ce caracterizeaz` concep]ia de munc` a echipei manageriale de la I.P.J.Cara[ Severin. La care se adaug`, desigur, responsabilizarea. Participarea ladecizie. {i, nu \n ultimul r#nd, apre cierea.

Omul - valoarea supremÒmul care este evaluat corect, recompensat pe merit sau criticat c#nd a gre[it,

apreciaz`, la r#ndul sù, m`surile care sunt luate asupra sa. Omul este valoareasuprem` \n concep]ia de abordare a actului managerial de c`tre comisarul [efDumitru Micu.|n acest sens, a eliminat, de la \nceput, principiul de premiere tip „roat`“. „Sunt

recompensa]i - ne spune - cei care muncesc! Pentru prima oar` \n istoria institu]iei,un agent ajunge la o prim` mai mare dec#t un ofi]er, fapt de neconceput \nainte.Agentul este considerat nu «baza» \n sensul de cel de jos, ci \n sensul de cel impli-cat concret, \n prima linie, la contactul direct cu infrac]iunea [i infractorul, dar [i cusocietatea \n ceea ce prive[te viziunea de transparen]` [i de comunicare“.I.P.J. Cara[ Severin a pus, \n ultima vreme, accent pe angajarea de speciali[ti \n

domenii „unicat“. |n prevenire, de pild`, au fost angaja]i [i angrena]i psihologi [isociologi, de asemenea informaticienii au mare cùtare.A[a se face c`, pe o structur` informatic` dat`, cea a I.G.P.R., speciali[tii locali

au realizat un site personal al I.P.J. Cara[ Severin, deschis localnicilor, presei, cuinforma]ii de ultim` or` din via]a poli]i[tilor.La categoria „oameni“ se \ncadreaz` [i m`surile luate cu privire la aspectul fizic

al poli]i[tilor stradali. De pild`, cerin]ele de \n`l]ime la agen]i nu concep derog`ridin partea managerului I.P.J. Cara[-Severin. „Vreau ca agen]ii din strad` s` inspiresiguran]`, \ncredere [i datorit` fizicului lor. Este important ca un poli]ist, \n strad`,s` se impun` [i prin statur`“.Am v`zut, pe parcursul document`rii, c` poli]i[tii au responsabilitatea faptelor

lor, au siguran]a de a r`spunde pentru ceea ce fac, au acea \ncredere \n sine pecare, de regul`, o confer` concep]ia managerial`. Iar respectul nu poate fi confun-dat cu frica.

Semnal editorialOO nnoouu`̀ ppuunnttee ddee lleegg`̀ttuurr`̀ PPoollii]]iiee -- CCoommuunniittaattee ss--aa „„\\nnttiinnss““,, ddee ccuurr##nndd,, llaa II..PP..JJ..

CCaarraa[[ SSeevveerriinn,, pprriinn aappaarrii]]iiaa ppuubblliiccaa]]iieeii „„GGaazzeettaa PPoollii]]iieeii CC`̀rr`̀[[eennee““.. LLaa pprriimmuull ss`̀uunnuumm`̀rr,, aacceeaassttaa ssee pprreezziinntt`̀ ccaa oo ccaarrttee ddee vviizziitt`̀,, iinnffoorrmm##nndd ppooppuullaa]]iiaa ccuu ccee sseeooccuupp`̀,, ddaarr [[ii ccee ffaappttee ddee iinntteerreess aauu „„ccoommiiss““ ooaammeenniiii \\nn uunniiffoorrmm`̀..PPuubblliiccaa]]iiaa iinnsseerreeaazz`̀ ssffaattuurrii [[ii iinnffoorrmmaa]]iiii \\nn vvaarriiii ddoommeenniiii,, ppaaggiinnii ddiinn iissttoorriiaa

iinnssttiittuu]]iieeii llooccaallee,, uummoorr ccuu ppoollii]]ii[[ttii.. SSee lleeaagg`̀ uunn ddiiaalloogg ccuu [[aannssee mmaarrii!!

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee IInnaa BB~~LLAANN

„„„„SSSSoooocccciiiioooolllloooogggguuuullll ddddeeee sssseeeerrrrvvvviiiicccciiiiuuuu““““ [[[[iiii aaaarrrrttttaaaa ddddeeee aaaa ddddaaaa bbbbiiiinnnneeee]]]]eeee

Agentul [ef Viorel Ivanov, [eful Pos-tului de Poli]ie Sf#ntu Gheorghe, jude]ulTulcea, este o prezen]` at#t de obi[nuit`printre cet`]enii localit`]ii, foarte mul]idintre ei de na]ionalitate ucrainean`,\nc#t nu exist` situa]ie \n care ace[tia s`\i solicite ajutorul f`r` s` [tie c` poli]istulle va rezolva problema.La fel cum [i ei \l sprijin` \n activitate

pe cons`teanul lor, deoarece, am omisp#n` acum s` amintesc faptul c` agentul[ef Viorel Ivanov este n`scut \n Sf#ntuGheorghe [i tot aici [i-a desf`[urat acti -vitatea din anul 1990, c#nd a fost \ncadrat\n Poli]ie, din „surs` extern`“, ca s` fo -losesc o sintagm` a lucr`torilor din ca -drul compartimentelor de resurse uma -ne.Venit \n r#ndurile poli]i[tilor deoa -

rece \i plac ordinea, cinstea, legea, agen-tul [ef mi-a m`rturisit c` la baza op]iuniisale un rol important l-a avut [i climatul

de stabilitate pe care l-a cunoscut \n insti-tu]ie.Cu vorb` bine cump`nit` [i spus`

numai atunci c#nd trebuie, poli]istul \]ilas` pentru \nceput impresia unui taci-turn, dar \]i dai seama c` te-ai \n[elatatunci c#nd aduci vorba despre proble -mele profesionale. Pe aceast` linie, po -li]istul acord` o importan]` foarte mareactivit`]ii de prevenire a infrac]ionalit`]ii.Metodele folosite \n acest sens? „|nprimul r#nd s` \]i faci datoria cu sim] der`spundere [i s` \]i plac` munca ta. S` fii

\n mijlocul oamenilor [i la bine [i la rù.S` fii prezent, la ore diferite din zi [inoapte, \n locurile cu risc de comitere ailegalit`]ilor, pentru ca astfel oamenii s`

te perceap` ca pe unul de-al lor, \n servi-ciul lor [i care le asigur` protec]ia \neventualitatea unor poten]iale pericole“.Acest mod de a \n]elege raportarea la

datoria ce \]i revine [i la comunitatea \n

mijlocul c`reia [i trìe[ti constituie, cucertitudine, una dintre cauzele pentrucare \n localitate nu s-a \nregistrat niciun caz deosebit sau cu urm`ri grave.M#ndru de ambarca]iunea primit` \n

dotare \n luna aprilie a.c. \n cadrul Pro-gramului Poli]ia Deltei Dun`rii, poli]istulmi-a destìnuit [i faptul c` urma s` le fierepartizat \n dotare [i un autoturism deteren.|n condi]iile afluxului mare de turi[ti

(peste 10.000 pe lun`), ambarca]iunea \ipermite prezen]a rapid` \n orice zon` deap`, \n timp ce autoturismul \i este nece-sar pentru supravegherea plajei M`riiNegre, loc unde, \n var`, au fost am pla -sate peste 60 de corturi ale turi[tilor ve -ni]i din toate zonele ]`rii [i ale Europei.Merit` amintit c` poli]istul f`cea zil-

nic dou`, trei misiuni acolo, pe o distan]`

dus-\ntors de aproxi-mativ 15 kilometri.

Pun#nd \n balan -]` imaginea aceleipe rioade cu ceea cese \nt#mpl` \n pre -zent, poli]istul con -clu zio neaz`: „Este oschim bare foartemare fa]` de aniipreceden]i \n ceea ceprive[te dotarea.Aceasta, cu miciexcep]ii, este foartebun`.

Uneori chiar peste a[tept`ri“.|n categoria excep]iilor de la regula

intuit` \n spusele poli]istului se situeaz`[i nedotarea cu un calculator sau un fax.Aceasta nu \nseamn` c` nu le v`d pe

birourile din sediul Postului de Poli]ieSf#ntu Gheorghe. Calculatorul este,\ns`, adus de acas` de ajutorul [efului depost, agentul Tiberiu Andrei, iar fax-uleste al agentului [ef Viorel Ivanov.Trec#nd foarte repede peste acest

aspect, am#ndoi poli]i[tii \mi vorbescdespre sta]iile de radio portabile, cu carepot lua leg`tura chiar [i cu Tulcea.

Pe linia problemelor, \ns`, nu sepoate s` nu \]i sar` \n ochi faptul c` unadintre cele dou` \nc`peri ale Postului dePoli]ie a fost „revendicat`“ [i luat` dePrim`rie, astfel \nc#t, pe l#ng` ter-mopanele [i \mbun`t`]irile aduse aces-

teia, sediul poli]iei apare ca ruda s`rac`.Acea rud` c`reia i se solicit`, \ns`,

sprijinul ori de c#te ori comunitatea [ialesul ei, domnul primar, are nevoie. Iarpoli]i[tii sunt promp]i \n r`spuns [i, dup`cum am v`zut, foarte eficien]i.Eficien]` eviden]iat` [i la Sf#ntu Ghe-

orghe, ca [i \n alte zone ale Deltei undeajunsesem \n zilele anterioare, [i de rela-tiva acalmie \n ceea ce prive[te bracona-jul piscicol. Situa]ie datorat`, dup` cumam observat, atitudinii proactive de orga-nizare [i desf`[urare a activit`]ilor [imisiunilor \n cadrul I.P.J. Tulcea, petoate liniile de munc` dar \n special \nceea ce prive[te prevenirea infrac]io -nalit`]ii.

* * *

C#nd am plecat din Sf#ntu Gheorgheploua.O ploaie rece scurs` din norii

plumburii. Pe uli]ele transformate \n[uvoaie m#loase, nu era ]ipenie de om.Anima]ie \nt#lneai numai la scara

„Pasagerului“, vaporul care ne aducea laTulcea.Acolo, printre localnici [i turi[ti, se

afla [i poli]istul. Agentul [ef ViorelIvanov.

NNiiccuu[[oorr DDUULLGGHHEERRUU


8 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

Interven]ie, sub [apte minuteSe poate vorbi despre modernitate [i atunci c#nd

ne referim la modul de ac]iune al poli]i[tilor clujenila evenimentele sesizate. Bunòar`, „Sistemul deapel unic de urgen]` 112“ este axat pe principiul celmai aproape poli]ist de locul evenimentului inter-

vine. |n acela[i sens, domnul ccoommiissaarr--[[eeff AAuurreellBB##rrlluu]]iiuu subli niaz` c` s-a reu[it [i generalizareaac]iunii „N`vodul“.Performan]ele ob]inute la interven]iile \n teren

au fost, \ns`, rezultatul firesc al repartiz`rii struc-turilor de specialitate a 119 autoturisme marcaLogan. Astfel, a fost posibil ca, la nivelul fiec`reisubunit`]i, s` se stabileasc` puncte obligatorii desta]ionare, pe itinerarii, pentru situa]iile \n care nuau existat solicit`ri, agen]ii continu#nd suprave -gherea zonei [i, bine\n]eles, cre[terea efectului pre-ventiv al ac]iunilor \n strad`.La testele privind realizarea timpului minim de

interven]ie la sesiz`rile cet`]enilor, prin SUAU 112,s-a constatat un maximum de 9 - 12 minute iar, \ncele mai multe dintre cazuri, un minimum sub [apteminute.

Pentru un plus de siguran]`, 32 de autoturismepentru patrulare [i interven]ie au fost dotate cu sis-tem GPS, 28 dintre acestea fiind repartizate laPoli]ia municipiului Cluj-Napoca.„Cre[terea capacit`]ii de ac]iune a efectivelor de

Ordine Public` - a adùgat [eful Serviciului - s-amaterializat at#t \n organizarea patrulelor mixte cuagen]i b`rba]i [i femei, \n structuri lucreaz`, deja, 32de agente, c#t [i \n ocuparea celor 55 de func]iivacante.“

Stagii de preg`tirepentru poli]i[tii de proximitate

Continuarea procesului de implementare a Con-ceptului Poli]iei de Proximitate a \nsemnat de la\nceputul acestui an, la nivelul jude]ului Cluj, inten-sificarea stagiilor de preg`tire, beneficiari fiind [efiide subunit`]i [i sec]ii, precum [i cei 34 de poli]i[ti deprofil din Compartiment.La nivelul Serviciului, s-au mai \ntocmit planuri

cu sarcini pentru to]i poli]i[tii de proximitate, s-aucentralizat indicatorii cantitativi de evaluare \n ve -derea observ`rii rezultatelor reale ob]inute de c`trelucr`tori, desf`[ur#ndu-se, totodat`, activit`]i despri jin [i \ndrumare la fiecare subunitate.|ntre alte demersuri caracteristice implement`rii

conceptului Poli]iei de Proximitate se \nscriu: orga-nizarea a [apte module de Analiz` Tranzac]ional` cupoli]i[tii din Inspectorat, cu prec`dere cei din sis-temul de Ordine Public`. 119 poli]i[ti au urmatcursuri de analiz` tranzac]ional`, dintre care 58ocup` func]ii de conducere, iar 28 sunt [efi ai Pos-turilor de Poli]ie comunale.S-au realizat campanii de mediatizare a concep-

tului Poli]iei de Proximitate, av#ndu-se \n vedere càceast` activitate nu s-a ridicat la nivelul a[teptat \nanii anteriori, deoarece \n sondajul de opinie realizat\n luna decembrie 2005, cet`]enii \[i cuno[teaupoli]istul de proximitate doar \n propor]ie de 27 lasut`.Ofi]erii au mai participat la preg`tirea \n domeni-

ul protec]iei [i ap`r`rii drepturilor copilului. S-acolaborat cu Funda]ia „Habitat“ pe linia preg`tiriiadministratorilor asocia]iilor de proprietari [i cuCentrul de resurse pentru comunit`]ile de rromi.S-au realizat activit`]i de sprijin [i \ndrumare \n

derularea proiectelor de Security Marketing cu cele16 proiecte aflate la nivelul jude]ului Cluj, monito -riz#ndu-se, totodat`, implementarea conceptuluiPoli]iei de Proximitate la subunit`]ile de Poli]ie dincadrul inspectoratului [i respectarea dispozi]iilor peaceast` linie. La capitolele parteneriat Poli]ia alucrat intens cu Autoritatea Teritorial` de OrdinePublic` Cluj, Direc]ia Jude]ean` pentru Protec]iaCopilului, Direc]ia pentru Dialog, Familie [i Solida -ritate Social`, Centrul Antidrog, Inspectoratul {co -lar, Uniunea Persoanelor V#rstnice, O.N.G.-uri etc.

Serviciu poli]ienesc de calitate

{eful Serviciului Poli]iei de Ordine Public` a re -levat, \ntre altele, principalele obiective pentruultimul trimestru din 2006 [i \nceputul anului viitor.Prin urmare, coo perarea cu celelalte structuri alePoli]iei, pentru punerea \n aplicare a programelor deprevenire a criminalit`]ii stradale [i \ntocmirea unuiplan de m`suri pentru prevenirea [i combatereadelictelor silvice constituie priorit`]i \n agenda delucru a lucr`torilor [i, \n egal` m`sur`, a [efilor com-partimentelor Serviciului. |n domeniul cooper`rii,Poli]ia de Ordine Public` din jude]ul Cluj va lucra, \naceia[i parametri ai eficien]ei, cu Inspectoratul deJandarmi Jude]ean, \ndeosebi pentru asigurareasecurit`]ii unit`]ilor [colare [i a elevilor, dar [i cucelelalte institu]ii implicate \n programul de ac]iune\n sistem integrat [i \n organizarea de ac]iuni punc-tuale.Combaterea corup]iei interne [i, implicit, cu -

noa[terea activit`]ilor extraprofesionale, viciilor [ianturajelor personalului va reprezenta, [i \n conti -nuare, un obiectiv al reprezentan]ilor echipei mana -geriale a Inspectoratului Jude]ean.Desf`[urarea cursurilor de Analiz` Tran -

zac]ional` cu poli]i[tii subunit`]ilor, continuareaimplement`rii Dispozi]iilor privind concep]ia deorganizare [i ac]iune a structurilor de profil [i inten-sificarea ac]iunilor specifice vor \nsemna pentruefective, [i pe viitor, puncte cheie ce vor asigurabunul mers \n prestarea unui serviciu poli]ienesc decalitate, ne asigur` domnul comi sar-[ef AurelB#rlu]iu.

LLeennaa MMIITTRROOII

Pentru mai mult`siguran]` pe str`zi

Modernitatea - constituit` pe cele dou`coordonate de baz`: reformarea structural`[i func]ional` a sistemului de Ordine Pu -blic` - reprezint` un atribut esen]ial \n de -finirea Poli]iei clujene [i \n caracterizareapresta]iei efectivelor de profil. |n sus]inere,reprezentan]i echipei manageriale a Inspec-toratului jude]ean ne-au furnizat argu-mente indestructibile materializate \nobiectivele generatoare de schimbare,referitoare la: descentralizarea actuluidecizional, apropierea Poli]iei de comuni-tate, cre[terea gradului de responsabilitateal poli]i[tilor, reducerea timpului de reac]iela evenimentele semnalte, modernizareaindicatorilor de eficien]` [i performan]`.

|n jude]ul Cluj, [eful Serviciului Poli]ieide Ordine Public`, domnul comisar-[efAurel B#rlu]iu, ne-a spus c` reorganizareasistemului de Ordine Public` \n mediulurban s-a realizat at#t la nivelul celor cinciPoli]ii municipale [i al ora[ului Huedin,

c#t [i \n privin]a sec]iilor din Poli]iamunicipiului Cluj-Napoca. Prinurmare, au fost \ncadra]i tineri,\ndeo sebi \n segmentul stradal, ceeace a \nsemnat un plus de excep]iamai ales la capitolul imagine inst itu -]ional`. De asemenea, fiecare sec]iea fost \mp`r]it` judicios pe sectoarede siguran]` pu blic`, stabilindu-sezone de patrulare, ce au fost date \ncompeten]a agen]ilor cu experien]`,\n m`sur` s` organizeze activitateapoli]i[tilor, zi [i noapte, \n func]ie deevolu]ia situa]iei operative. Ace[tiaau \n r`spundere, \ntre altele, [imodul \n care fiecare [i-a \ndeplinitatribu]iunile de serviciu.

{i \n mediul rural ni se mai spunec` reforma a c`p`tat con]inut odat`cu \nfiin]area a trei birouri [i a dou`forma]iuni pe principiul arond`rii laParchete.

9P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

OOOO aaaa mmmm eeee nnnn iiii iiii ssss `̀̀̀ tttt eeee pppp eeee rrrr cccc eeee aaaa pppp `̀̀̀ cccc aaaa pppp eeee uuuu nnnn uuuu llll dddd eeee ---- aaaa llll llll oooo rrrr



|n pas cu [tiin]a„Purt`tor de cuv#nt“ al echipei de criminali[ti ne-a

fost, desigur, comisarul Ionu] Cr`c, fostul inginermecanic angajat \n 1993, din surs` extern`, „devorat“, \nc#]iva ani, de aceast` specializare [i de meseria depoli]ist, \n general. Din 2002, de c#nd a promovatconcursul pentru ocuparea func]iei de [ef serviciu, adeclan[at ac]iunea „Ambientul“, amenaj#nd birouri „per-sonali zate“, ce reflect` atribu]ii [i caracteristici ale celorcare le ocup`. Ac]iunea este \nc` \n desf`[urare, \ntruc#tpermanent se cer reamenaj`ri, cre`ri de noi spa]ii, maiales \n tendin]a noilor imperative impuse dup` 1 ianuar-ie 2007. Au \n vedere crearea laboratoarelor pentru sis-temul IBIS, pentru Sistemul Schengen, crearea bazei dedate A.D.N., care, al`turi de cele existente - AFIS,Imagetrak, Poligraf - confer` o nou` dimesiune munciide criminalist. De asemenea, sunt la curent cu nout`]ile\n domeniu, comisarii Ionu] Cr`c [i Constantin Pigui, depild`, elabor#nd [i public#nd materiale \n reviste de spe-cialitate, particip#nd la seminarii [i schimburi de expe-rien]` \n ]ar` [i \n strìn`tate.Noua concep]ie de reorganizare elaborat` de c`tre

conducerea I.G.P.R., \n spe]` a Institutului de Crimina -listic` al I.G.P.R., a fost aplicat` creativ pe plan local.Criminali[tii de la Poli]ia muncipiului T#rgu Jiu au fostasimila]i \n cadrul Serviciului, \nfiin]#ndu-se, totodat`,noi compartimente cu linii de munc`.Preg`tirea profesional` este un capitol aparte \n

cadrul colectivului. Astfel, cei doi comisari de]in atestatde exper]i oficiali \n patru genuri de expertiz`, comi -

sarul Constantin Geic` [i inspectorul Petre Spr#ncenatuau c#te dou` atestate, iar agentul [ef Vasile Tuc` de]ineun atestat. „Ne str`duim - ne spune comisarul Cr`c -s`-i sprijinim [i pe ceilal]i agen]i care au studii supe-rioare s` ob]in` atestate“.

Familia criminali[tilor de la Gorj este relativ t#n`r`.Aceasta \n sensul c` jum`tate din efectiv nu are vechimemai mare de un an [i jum`tate. Faptul nu se traduce \nlips` de experien]`, ci \n energie, pasiune, tinere]e,dorin]` de afirmare.

Fapte, realiz`ri, ideiVia]a interesant` de la Criminalistic`, voca]ia de

cercet`tor \i atrag pe mul]i. Marele avantaj al muncii \lconstituie faptul c` fiecare activitate este diferit`,alung#nd stereotipia. De[i mul]i cred altceva, nici ocercetare nu seam`n` cu alta. Doar ca principiu.Astfel, criminali[tii gorjeni au fost angrena]i, de la

\nceputul anului, \n 198 de expertize de toate felurile.Au introdus \n Sistemul Imagetrak date pentru 976

de persoane, fiind „alimenta]i“ din plin de penitenciarullocal. C`tre sta]ia AFIS Craiova au trimis impresiuniledigitale ale 1.800 de persoane. De asemenea, au \naintat[i 586 de urme papilare r`mase \n eviden]` cu autornecunoscut.Echipa - pentru criminali[tii gorjeni - desemneaz` tot

ceea ce \nseamn` poli]ist. Ei lucreaz`, cu acela[i profe-sionalism [i cu aceea[i prietenie, cu partea operativ` [icu cea neoperativ`. |n angrenajul muncii, fiecare poli]ist

contribuie la spiritul de echip` al Poli]iei jude]ului. Ei nuau neap`rat un spirit de cast`. Sunt mereu de g`sit,activitatea lor desf`[ur#ndu-se, cu prec`dere, \n labora-tor. Astfel, [i cu contribu]ia lor, au fost identifica]i 22 deautori, dintre care nou` voiajori, pe expertize dactilo-scopice. Au realizat expertize grafologice \n care val-oarea prejudiciului probat` se ridic` la peste 20 miliardelei. De asemenea, expertize de balistic` judiciar`, pecontrafacere de bancnote. De pild`, chiar erau \n lucruexpertize pe contrafaceri de bancnot` de 100 de lei, de50 de euro [i de 100 de dolari. De asemenea, pe bazaportretului robot realizat de exper]ii criminali[ti,poli]i[tii de investiga]ii [i de crim` organizat` au ajuns,adesea, la cei cùta]i pentru s`v#r[irea unor nelegiuiri.

Dotare de clas`, vizibilitate \n teren

Criminali[tii gorjeni sunt vizibili [i remarca]i atuncic#nd ajung la locul unei fapte. Cu for]e proprii, cum sespune, s-au str`duit s` fie „lua]i \n seam`“ la propriu [i lafigurat. Astfel, fiecare criminalist are \n dotare trusa pro-

prie, aparat performant de fotografiat, computer pebirou. Anul trecut, de pild`, pe plan local au achizi]ionat[apte aparate digitale foto [i trei camere video. Nu risc`nimic pe teren, posed#nd echipament de protec]ie per-formant.

Cu pu]ine zile \n urm`, am l`sat \nurm` forfota metropolei pentru a maiprinde una din perioadele de vreme detoamn` absolut superbe. Dar \mi dauseama c` suntem demult ad#nci]i \n ea.Dou` anotimpuri? Trei? O \ntrebaremai mult la mod` dec#t real`. Totuleste la locul lor: oamenii, vremea. Ocu-pat cu filosofia cotidian` „u[oar`“ nicinu \]i dai seama c#nd ai sc`pat de ochiulindiscret omniprezent de pe D.N.1.|ncerc s`-mi amintesc dac` am „c`lcat-o“ prea tare, [i dac` voi primi cevaacas`, dar m` lini[tesc. N-am cum [inici n-am cu ce. |nc` vreo dou` ceasuri,m` trezesc de pe pilot automat c`-miapare sub nas pl`cu]a cu „Bra[ov“.Caut drumul spre Gar` [i-mi amintescsfatul unei prietene: „„DDeessttiinnaa]]iiiilleellooccaallee ssuunntt ppee ppll`̀ccuu]]ee aallbbee““.. A[a odescop`r, \ntr-un final. Ajuns acolo,apelez la ajutorul unui poli]ist „de laT.F.“ pe care \l z`resc imediat. Utilevestele acestea galbene... E un poli]istt#n`r, din genera]ie „de prim`var`“cred. |mi spune c` \l cheam` Bogdan.Agentul Bogdan Ioana. V#rsta aproapi-at` ne face repede comunicativi. Maiales pe el. A[tepta ceva, a g`sit altceva,pu]in diferit. Nu suport` s` nu poatàvea la \ndem#n` legi puternice, nu,legi „care ap`r` «drepturile» infracto-rilor“. „{ti]i cum e s`-]i arunce cinevaamenda \n fa]` [i s`-]i spun` «Mai amun teanc»?“ Schimb vorba, altfel, ar tre-bui s`-i dau dreptate.Spre sear` ajungem la sediul

Sec]iei, unde \l \nt#lnim pe [eful aces-

teia, ddll.. ccoommiissaarr--[[eeff IIoonn TTrrooccaarruu..|mpreun` cu al]i colegi se preg`te[tes` plece la ziua de na[tere a doi colegi:dna. Lucia Maniu, de la Direc]iaJude]ean` Comunitar` de Eviden]` aPersoanei [i dl. agent [ef principalEmil V#rlan, de la Sec]ia Regional`Poli]ie Transporturi Bra[ov. Comisarul[ef Ion Trocanu ne spune „s-a \nchegatun colectiv unit, care [tie s` lucrezebine, [i s` se distreze, la fel“.Domnia sa ne-a prezentat c#teva

dintre reperele activit`]ii poli]i[tilorbra[o veni, dar [i din celelalte jude]e

ale Sec]iei: Covasna, Harghita, Mure[,Alba [i Sibiu|n 24 de ore trec prin gara

bra[ovean`, 124 de trenuri, peste100.000 de naveti[ti [i c`l`tori dinsatele apropiate, dintre care peste50.000 sunt rromi. Majoritatea acesto-ra din urm` sunt \n comunit`]ilemasive de rromi, de pe Magistrala 300,din comunele Mìeru[, Ormeni[,Apa]a, Augustin, Raco[ [i pe linia 403,\n comunele Teliu [i Budila.Dup` cum lesne se poate deduce,

infrac]ionalitatea \n unul dintre celemai mari noduri de cale ferat` dinRom#nia este mare. De la \nceputulanului [i p#n` \n prezent, au fost

solu]ionate 875 de infrac]iuni, fa]` de581, \n anul 2005, fenomenul find ]inutsub control. Din 24 de t#lh`rii cu autorinecunoscu]i realizate \n aria de compe-ten]`, au fost toate solu]ionate, fa]` de15, \n 2005.|n Gara Bra[ov au fost comise

doar dou` t#lh`rii, \n cursul acestui an,ambele fiind solu]ionate. Sec]iabra[ovean` se afl` pe primul loc \ntrecele opt Sec]ii T.F. la solu]ionareainfrac]iunilor, \n condi]iile \n care nuexist` forma]iune de cercet`ri penale,cu 1.071 de infractori, fa]` de 314, \nanul 2005, c#nd a fost re\nfiin]at`Direc]ia Poli]ie Transporturi. |n demersurile de men]inere a

ordinii publice, de asigurare a secu-rit`]ii c`l`torilor, poli]i[tii bra[ovenirealizeaz` ac]iuni ]int`[i \mpreun` cu BrigadaMobil` de JandarmiBra[ov \n cele [asejude]e arondate. Aumai fost realizate proto-coale cu ATOP, cuPoli]ia Comunitar` [icu toate comunit`]ilede transport feroviar depe raza Sec]iei. „Ocolaborare bun`, nemai spune dl. comisar[ef Ion Trocaru, o avem[i cu [eful I.P.J. Bra[ov

care ne mai sprijin`, \n diverse ocazii.Un alt c#[tig a fost faptul c` am primitautoturisme noi, dacia Logan. Pe liniecriminalistic` mai sunt probleme, ast-fel \nc#t ne-am format singuri cadrepentru cazuri mai simple. Ne-ar trebui,\ns`, doi speciali[ti \n criminalistic` \ntransporturi, la sediul S.R.P.T. Bra -[ov.“La capitolul „realiz`ri“, se pot

men]iona [i \nfiin]area unui post fix dePoli]ie Comunitar` \n GaraBra[ov [i \n Triajul Bra[ov,pentru sprijinirea activit`]iipoli]i[tilor T.F. [i organizarea,de c`tre „C.F.R. Marf`“ a pazeispecializate pentru prevenireafurturilor din vagoane \n toat`Regionala.{eful Sec]iei Bra[ov ne-a

mai prezentat [i c#teva dintreobiectivele domniei sale pentruanul \n curs [i pentru anul2007, cum ar fi: cre[terea gra -dului de siguran]` civic` a ce -t`]eanului, asigurarea resu -selor umane [i materiale necesare,unde mai sunt destule de f`cut, redu -cerea fenomenului criminalit`]ii [i\mbun`t`]irea calit`]ii serviciului po -li]ienesc.Activitatea de prevenire este foarte

bine realizat`. Echipe de agen]i au vi -zitat, [i o vor face [i \n continuare,chiar [i [colile din vecin`tatea liniilorferate. De ce? Nu o dat`, c`l`torind cutrenul, putem observa geamuri sparte,cr` pate, chiar c`l`tori r`ni]i de pietrearuncate de copii. A[a c` au mersdirect la surs`, unde le-au spus elevilor

despre sanc]iunile ce le pot lua tineriisau p`rin]ii copiilor [i au \mp`r]it pli-ante. La Postul T.F. din Rupea a fostprezent agentul [ef Lucian Tomu[, lacel din Bra[ov c`l`tori - dl. agent [efadjunct Ioan Matei, la Postul de Poli]ieBra[ov Triaj, agentul [ef Anton Anti,iar la cel din F`g`ra[ le-a vorbit copi-ilor agentul [ef adjunct Liviu Cristea.Chiar \n perioada vizitei pe

meleaguri bra[ovene, [eful Postului de

Poli]ie T.F. Bartolomeu, ddll.. aaggeenntt [[eeffpprriinncciippaall EEmmiill MMuussccaalluu [i aaggeennttuullAAnnddrreeeeaa }}uugguuii au fost oaspe]ii {coliigenerale din comuna Dumbr`vi]a. Rezultatele au fost c#t se poate de

benefice. Dorina Pop, \nv`]`toare la{coala Vl`deni a ]inut s` le apreciezeactivitatea, spun#nd c`: „… trebuie s`se organizeze c#t mai multe activit`]icare s`-i determine pe copiii no[tri s`-[i schimbe atitudinile negative. Fie -care trebuie s` con[tientizeze ac]iunilelor negative. Este foarte bine c` a]icobor#t la nivelul copiilor [i c` face]i \na[a fel \nc#t s` [tie c` exist` Poli]iaTransporturi cu care se pot discutaaceste probleme“. {coala a fost al`turide poli]i[ti, tip`rind pliante de pre-venire.|n noaptea de 10 spre 11 noiembrie

- chiar domnul comisar [ef Ion Damianconducea o ac]iune de identificare aminorilor \n gara Bra[ov, pentrucùtarea feti]ei disp`rute, Iakab Elena -Roxana, ac]iune care, dup` scurtul r` -gaz oferit al`turi de colegii s`r b`tori]i,a fost supervizat` [i de c`tre [efulDirec]iei, dl. comisar [ef Ion Trocaru.Au fost efectuate scotociri \n canale, \ntrenuri, \n triaj. Au fost identifica]i [ifoto grafia]i minori. Activitatea a fostrealizat` cu jandarmi, cu Poli]ia Comu-nitar`, \n total, cu circa 40 de oameni.A fost o vizit` nepreg`tit`, intem-

pestiv`, dar am avut surpriza s`\nt#lnim o echip` de oameni de toatìsprava, despre care vom mai aveaocazia s` afl`m \n numerele viitoare aleRevistei.

TTeexxtt [[ii ffoottoo:: MMaarriiuuss TTOOMMAA

|n cùtarea pa[ilor pierdu]i|n cùtarea pa[ilor pierdu]i

V`duva neagr`|n perioada 9 - 11 noiembrie a.c. la Com-

plexul Expozitional Poloexpo din Bra[ov afost organizat` cea de a doua edi]ie aexpozitiei „„TToowwnnss -- ccoonnssttrruucc]]iiii,, ssiisstteemmee ddeesseeccuurriittaattee,, ssaalluubbrriittaattee [[ii sseemmnnaalliizzaarree rruu --ttiieerr`̀““..La deschidere, din partea Poli]iei

Rom#ne, a participat [eful ServiciuluiPoli]ie Rutier` Bra[ov, dl. ClaudiuT`m#rjan. |n de a doua zi, la lucr`rilesimpozionului organizat de Poli]ia Rutier` a fostprezent dl. comisar [ef C`lin, de la Direc]ia Poli]ieRutier` Bucure[ti, ultima zi fiind rezervat` unei meserotunde cu tema „„RReessttrruuccttuurraarreeaa ssii mmooddeerrnniizzaarreeaa ssiiss--

tteemmuulluuii nnaa]]iioonnaall ddee iinntteerrvveenn]]iiee ddee uurrggeenn]]`̀ddiinn RRoomm##nniiaa -- \\nn aaccoorrdd ccuu ssttaannddaarrddeellee [[iiuuzzaann]]eellee UUnniiuunniiii EEuurrooppeennee““, al c`rei mo -derator a fost Centrul Regional pentruSiguran]` Rutier` (I.R.S.A. - Rom#nia),partener de stand cu o alt` firm` de top\n activitatea de securitate institu]ional`

[i personal` - Grupul de firme UTI. La standul Poli]iei Rom#ne,

\n ultima zi a expozi]iei, am\nt#lnit doi tineri, pe agentul [efadjunct Florin Bercu, de la Servi-ciul Poli]iei Rutiere Bra[ov [i pe

agentul Nicoleta Sfetcu, de la Sec]ia 4 Poli]ie dinBra[ov. Unul dintre cele mai „vizibile“, \n ceea ce prive[te

rezultatele ob]inute \n teren au fost deja notoriile

„v`duve negre“, sistemele mobile de supravegherevideo pentru „strunirea“ [i disciplinarea traficului rutier.


CCCC rrrr iiiimmmmiiii nnnnaaaa llll iiii [[[[ tttt iiii iiii ---- aaaammmmbbbb iiii eeeennnn tttt pppp llll `̀̀̀ cccc uuuu tttt llll aaaa „„„„ llll oooo ccccuuuu llll ffff aaaa pppp tttt eeee iiii ““““La Serviciul Criminalistic din cadrul I.P.J. Gorj am g`sit o loca]ie uimitoare, \n

care bunul gust, ordinea [i cur`]enia, spiritul artistic [i, nu \n ultimul r#nd, profe-sio nalismul fac bun` cas`. Ambientul singur transmite un mesaj pozitiv nu doar vi -zitatorului ocazional, ci, mai ales, celor care \[i desf`[oar` aici activitatea zilnic`.

Iar aceasta se reflect`, f`r` \ndoial`, \n randamen-tul lucr`torilor [i al institu]iei lor.

Birourile - similare multor inspectorate - suntcurate, bine gestionate, pere]ii te \mbie cu ta -blouri, desene, caricaturi etc. pe domeniu, realiza -te desigur de „VIP“-ul colectivului, Aurelian Iulius{ut`, celebrul {AI, artist de marc` al M.A.I. [i nunumai. Pecetea lui a putut fi, \ns`, aplicat` pe un„produs“, la r#ndul sù de marc`, anume ServiciulCriminalistic al I.P.J. Gorj, un colectiv de profe-sioni[ti, de perfec]ioni[ti, d`rui]i cu trup [i minteactivit`]ii antrenante de cùtare a adev`rului.

Premier` pe ]ar`

|ntrunire G 8 - zona IIPractica te oblig` s` pui m#na pe carte, cum zice rom#nul, toat` via]a. I.G.P.R. a

ini]iat noul concept de preg`tire pe zone [i grupuri de lucru.Primii care au organizat convocarea - pe Zona II, respectiv jude]ele Arad, Timi[,

Cara[ Severin, Hunedoara, Mehedin]i, Dolj, Olt [i Gorj - au fost, dup` cum ne-aminformat, criminali[tii de la T#rgu Jiu. Grupul s-a \ntrunit \n perioada 6 -8 septembrie.Au participat [efii serviciilor jude]ene, lucr`tori din cadrul Birourilor de Investi-

gare a locului faptei de la fiecare jude] [i exper]i. Lucr`rile s-au desf`[urat pe treimodule de preg`tire. Modulul „„MMaannaaggeemmeennttuull ssttrraatteeggiicc [[ii aall ccaalliitt`̀]]iiii““,, coordonat dec`tre comisarul [ef Gabriel T#ru, directorul Institutului de Criminalistic` al I.G.P.R.,i-a reunit pe [efii de servicii. {efii de birouri [i lucr`torii au parcurs modulul „„IInnvveess--

ttiiggaarreeaa tteehhnniiccoo--[[ttiiiinn]]iiffiicc`̀ aa llooccuulluuii ffaapptteeii““,, coordonat de c`tre comisarul-[ef NicolaeBuzatu, [ef de serviciu \n cadrul Institutului, iar la modulul „„MMeettooddee [[ii mmiijjllooaaccee mmoo --ddeerrnnee \\nn \\nnttooccmmiirreeaa eexxppeerrttiizzeelloor“, coordonat de c`tre expertul criminalist comisar-[ef Ion Voinescu, au participat exper]i \n diverse domenii. „|nt#lnirea de lucru - nnee--aassppuuss ccoommiissaarruull IIoonnuu]] CCrr`̀cc,, [[eeffuull GG 88 -- ZZoonnaa IIII,, aalleess ppee oo ppeerriiooaadd`̀ ddee ddooii aannii - s-adovedit benefic` pentru participan]i. Aceast` nou` modalitate de preg`tire arevalen]e pozitive, d#ndu-ne posibilitatea s` ne evalu`m corect, s` schimb`m expe-rien]`, s` prelu`m metodologie avansat` de lucru. Problematica a fost de interes, iarschimbul de idei s-a dovedit operativ. Nu mai vorbim despre faptul c` d` posibilitateajude]elor \nvecinate s` conlucreze mai eficient dec#t p#n` acum, av#nd la baz` o maibun` comunicare [i o mai bun` cunoa[tere.“

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee IInnaa BB~~LLAANN

AAgg.. [[eeff aaddjj.. CCrriissttiinneell OOnnii[[oorruu,, aagg.. CCaarrmmeennVVâârrllaann,, aagg.. BBooggddaann DDaattccuu -- ppllaann sseeccuunndd

AAgg.. AAlliinn PPâânnzzaarruu


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~12 13

Exigen]a - atributul calit`]iiCel dint#i obiectiv - opera]ionalizarea Birourilor [i Forma -

]iunilor - a presupus demararea unui amplu proces de \ncadrare aposturilor vacante cu oameni care au demonstrat poten]ial \nmunca de poli]ie.„Av#nd \n vedere \ncadrarea Birourilor [i Forma]iunilor de

Poli]ie rural`, nnee--aa ssppuuss ddoommnnuull ssuubbccoommiissaarr IIoonn NNiiccoollcceessccuu,,putem aprecia c` acestea au devenit opera]ionale. Totodat`, aufost \ntocmite [i documentele operative prev`zute \n Dispozi]iile

transmise de la nivelul In -spectoratului cu men ]iuneac` este necesar` o mai mareaten]ie din partea [efilorstructurilor de Ordine Publi -c` din mediul rural \n con -cepe rea [i redac tarea docu -men telor operative \n a[a fel\nc#t acestea s` devin` instru-mente de lucru fo lositoare \nactivitatea zilnic`“.La nivelul Posturilor de

Poli]ie comunale, a mai rele-vat domnul subcomisar IonNicolcescu, au fost con-statate, \ntre altele, deficien]epe linia activit`]ii de planifi-

care, organizare [i desf`[urare a activit`]ilor zilnice [i lunare, pre-cum [i pe linia folosirii autoturismelor de patrulare, iar, acolounde au fost descoperite unele neajunsuri pe aceast` linie, s-autrimis aten]ion`ri scrise [efilor structurilor teritoriale, [i, \ndeose-bi, [efilor Posturilor de Poli]ie, pentru neimplicare \n coordonarea[i executarea activit`]ilor preventive.De la \nceputul anului, rezultatele \ns` au fost dintre cele mai

bune, fiind executate 2.395 de ac]iuni punctuale, 15 desf`[ur#ndu-se\n cooperare cu efectivele de jandarmi [i 997 \n parteneriat cu altefor]e (reprezentan]i ai Direc]iei Silvice Re[i]a, Garda Financiar`, etc).Analiz#nd situa]ia statistic` privind infrac]iunile constatate de

c`tre efectivele din mediul rural, rezult` c` \n cele nou` luni aleanului 2006, poli]i[tii din mediul rural au constatat 925 de in -frac]iuni (103 de Birourile/ Forma]iunile de poli]ie rural` [i 822 dePosturile de Poli]ie comunale) rezult#nd un minus de 34infrac]iuni fa]` de aceea[i perioad` a anului 2005.Dintre cele 925 de infrac]iuni constatate, 345 sunt de natur`

economic` (37,5 la sut` din totalul infrac]iunilor constatate), 349de natur` judiciar` (37,7 la sut` din totalul infrac]iunilor) [i 231sunt de alt` natur` (24,9 la sut`).„Statistica, a adùgat domnul subcomisar Nicolcescu, ne arat`

c` la nivelul Posturilor de Poli]ie activitatea de constatare a fostredirec]ionat` pe linia combaterii infrac]ionalit`]ii economico-financiare, iar, \n ceea ce prive[te infrac]iunile de natur` judiciar`,s-a pus accent pe activitatea de prevenire“.Activitatea pe linia solu]ion`rii dosarelor penale cu A.N. [i

prevenirea acestui gen de fapte \n mediul rural a avut un trendascendent din punct de vedere al eficien]ei deoarece la finele celornou` luni ale anului 2006 \n mediul rural exista o cre[tere de doar11 dosare cu A.N. comparativ cu aceea[i perioad` a anului 2005.

Not` maxim` la activitatea informativ`

|n privin]a activit`]ii informative de la nivelul Posturilor dePoli]ie, s-a concluzionat faptul c` poli]i[tii au cules \n mod calificatinforma]ii [i se apreciaz` c` activitatea a \nceput s` fie eficientà[a cum rezult` din statistica infrac]iunilor constatate, unde seremarc` o cre[tere a infrac]iunilor descoperite informativ respec-tiv 37,1 la sut` din totalul infrac]iunilor constatate [i o cre[tere,fa]` de 2005, cu 38 la sut`.|n acest sens, Forma]iunea de Poli]ie Rural` Oravi]a a lucrat cu

rezultate excelente. |n colaborare cu Postul de Poli]ie TicvaniuMare, pe baza unor date [i informa]ii de]inute, a fost organizat` oac]iune pe linia prevenirii [i combaterii tìerilor [i sustragerii dematerial lemnos. Au fost identifica]i Herbert Martin [i UrsuGeorgel, ambii din comuna Ticvaniu Mare, care tìa ser` [isustr`seser`, cu complicitatea p`durarului Nu]u Ilie, din cadrulOcolului Silvic Oravi]a, cantitatea de 70 metri cubi. Pe linia cre[terii gradului de \ncredere al popula]iei, de la

\nceputul anului, reducerea timpului de interven]ie la evenimentea fost semnificativ`. Efectivele din mediul rural - solicitate s` inter-

vin` la 957 apeluri de urgen]` - au reu[it un timp mediu de inter-ven]ie de aproximativ 10 minute. Acesta a sc`zut considerabil prinfolosirea, pe principiul rentabilit`]ii, a autoturismelor de patrulare.|n urma unor informa]ii ob]inute de c`tre lucr`torii Postului

de Poli]ie Pojejena, a fost organizat` o ac]iune pe linia delictelorsilvice, fiind identificat Caraconcea Petru care a tìat [i sustras,din izlazul comunal, 82 arbori.Celui \n cazu` i s-a \ntocmit dosar penal sub aspectul s`v#r[irii

infrac]iunilor de tìere [i sustragere de material lemnos, fapteprev`zute [i pedepsite de art. 97 [i 98 din Legea 26/96.Acela[i gen de ac]iune a desf`[urat [i Postul de Poli]ie Racasida.

Lucr`torii de aici au sus]inut un demers „fulger“ pe linia prevenirii[i combaterii tìerilor ilegale [i sustragerii de material lemnos. |nsprijinul lor au venit [i agen]ii de poli]ie din mediul urban [i ruralSectorul Poli]iei de Frontier` Naid`[. Cu aceast` ocazie, au fostprin[i \n flagrant delict Preda Tudor, Dr`gan Lauren]iu, Dr`ganD`nu] [i Cobzariu Lumini]a \n timp ce tìau de pe picior arborinemarca]i de salc#m. Prejudiciul calculat, de 1.034 RON, a fostrecuperat \n \ntregime, \nvinui]ii fiind cerceta]i \n stare de libertate.

Cu d`ruire, pentru meseria de poli]ist

La Postul de Poli]ie Mùreni, din jude]ul Cara[-Severin, poli]i[tiierau prin[i \n iure[ul muncii cotidiene. De[i pare un loc lini[tit, \n

comun` sunt numeroase probleme derezolvat, ne asigur` [eful Postului, aaggeenn--ttuull [[eeff LLiivviiuu PPooppaa.. Singurul sù ajutor,agentul [ef Petru Carconcea, consiliac#]iva cet` ]eni.„Cu sfaturi preventive, cu compasi-

une pentru cei afla]i la necaz se rezolv`multe - ne asigur` [eful de Post. De la\nceputul anului, \ns`, s-au comis [i 36 defapte penale, cuprinse \n 28 de dosare, pecare le-am instrumentat. Singurul AN a

fost descoperit \n persoana lui Miholca Ioan, de 23 de ani, care,\ntr-o noapte, a p`truns, prin efrac]ie, \ntr-un magazin, fur#nd bunuri[i produse agroalimentare \n valoare de 400 RON.“

Cel mai complex caz, rezolvat cu mult` trud` de c`tre lucr`toriiPostului, sprijini]i de colegii de la Inspectoratul Jude]ean se refer` lafurturi de butelii, comise \n lan]. Autorii se deplasau cu o ma[in` cunum`r de \nmatriculare de Timi[. P`gubi]ii, administratorii a dou`societ`]i comerciale, au sesizat imediat Poli]ia.S-a format rapid o echip` operativ`, condus` de c`tre subinspec-

torul Daniel Disag`. Pornind de la datele [i informa]iile ob]inute \nprima etap`, poli]i[tii [i-au stabilit planul de ac]iune, alc`tuind [i uncerc de suspec]i.|n urma cercet`rilor, ace[tia au ajuns la concluzia c` autorii

ac]ionaser` cu mult` \ndr`zneal`, f`r` s` le pese c` fuseser` v`zu]ic#nd au s`v#r[it unul dintre furturi.S-au al`turat for]elor poli]iene[ti, din Cara[-Severin, colegii de la

Biroul de Poli]ie Rural` Timi[oara, ace[tia din urm` reu[ind identifi-carea, dup` fotografie, a \mpricina]ilor: Pal Fodor, de 23 ani, [i C\rlanConstantin, de 29 ani, ambii cu domiciliul \n municipiul Timi[oara.Dup` un intens schimb de informa]ii \ntre Postul de Poli]ie

Mùreni [i B.P.R. Timi [oara, s-a descins la locuin]ele celor doi, careau „picat“, imediat, \n plas`.Pal [i C\rlan au fost recunoscu]i, f`r` probleme, de c`tre martori.Prejudiciul cauzat, \n valoare de 1.500 RON a fost recuperat \n

totalitate.TTeexxtt [[ii ffoottoo:: LLeennaa MMIITTRROOII

DDDD IIII NNNN LLLL UUUU MMMM EEEE AAAA SSSS AAAA TTTT UUUU LLLL UUUU IIIIObiectivelePoli]iei ruraledin jude]ulCara[- Severin- subsumateviziunii deansamblu promovat` lanivelul echipeimanageriale aInspectoratuluiGeneral alPoli]iei Rom#ne\n domeniu -poart` nota departicularitateimpus` despecificul zonei[i de capaci-tatea deac]iune a efec-tivelor. |ntr-odeterminant`m`sur`, con-textul special afost construitde c`tre conducereaInspectoratuluijude]ean lacare se adaugèfortul profesionist [i creativ al„gestionarului“acestei problematici,domnul subcomisar IonNicolcescu, dela Serviciul deprofil, care af`cut primulpas \n carier`,\n anul 1995, la structura„Ordine Public`“. Prinurmare,cunosc#ndu-[iaria de competen]`,urgen]ele [icapitalul uman,\ntr-un cuv#ntmeseria, ca pe propriulbuzunar,ofi]erul a pusla punct o politic` eficient` defunc]ionare aPoli]iei rurale.

SSuubbiinnssppeeccttoorruull DDaanniieell DDiissaagg`̀ ((sstt##nnggaa)) [[ii aaggeennttuull [[eeff LLiivviiuu PPooppaa ppeeuurrmmeellee iinnffrraaccttoorriilloorr ttiimmii[[oorreennii

Sediul Poli]iei Sta]iunii Herculane a fost de cur#nd reno-vat. De fapt, prin restaur`rile [i reamenaj`rile f`cute, Poli]iaSta]iunii a primit o nou` fa]`. Anume aceea care reflect`mentalitatea actual` de abordare a serviciului poli]ienesc:prompt, eficient, deschis.

|n acest sens, au c`zut ziduri [i gratii, s-au luminatghi[eele, au ap`rut camere de primire a publicului, de con-siliere c#nd este cazul. Pentru cei care vor, exist` posibili-tatea oferirii unui spa]iu care confer` discre]ie. Cet`]eanulaflat, de regul`, \n vacan]`, g`se[te, la Poli]ia Sta]iunii BìleHerculane, un sediu deschis, f`r` por]i, f`r` grilaje, f`ràvertizoare reci, care s`-i sugereze teama, care s`-l inhibe,s`-i \ngr`deasc` o rela]ie direct` cu oamenii legii.

Atitudinea prietenoas`, \n]eleg`toare a ofi]erului de ser-viciu pe rela]ia cu publicul, permanent \n ]inut` dereprezentare, atitudinea fireasc`, binevoitoare a poli]i[tilordin strad`, permanent [i ei \n ]inut` de poli]ist [i cu autoturismepersonalizate, au f`cut ca num`rul reclama]iilor [i sesiz`rilor, alpri mirilor \n audien]` s` scad` semnificativ, la 2-3 pe lun`. Pro -blemele [i sesiz`rile cet`]enilor, f`cute pe strad` sau la sediu, numai sunt \ndosariate: sunt rezolvate pe loc.

|n ceea ce prive[te aceast` rela]ie cu cet`]eanul, aceast` men-talitate t#n`r` de lucru, ne l`murea subcomisarul Grigore Stolojes-cu, [eful Biroului de Ordine Public`, aflat la comand` pe timpuldocument`rii noastre: „La noi nu a fost nevoie de schimbare \naceast` direc]ie. Avem oameni tineri, care, de fapt, a[a au fostforma]i!“

Poli]ia Bìle Herculane

DDDDeeeesssscccchhhhiiiiddddeeeerrrreeee eeeeuuuurrrrooooppppeeeeaaaannnn`̀̀̀ ffff `̀̀̀rrrr `̀̀̀ ggggrrrraaaatttt iiii iiii [[[[iiii gggghhhhiiii[[[[eeeeeeee

Mentalitate format` nu schimbat`

Sunt 24 de poli]i[ti cu to]ii. To]i tineri, unii chiarfoarte tineri, to]i activ integra]i \n echip`.Echipa managerial` este compus` din poli]i[ti pen-

tru care sta]iunea \nseamn` acas`. Ei au \n grij` nu doar

si guran]a celor 6.500 de locuitori, dar [i siguran]azecilor de mii de turi[ti care poposesc, pe durata unuisejur sau doar a unui weekend, \n frumoasa sta]iune si -tuat` la poalele Domogledului. Dac` \n extrasezon doarsf#r[iturile de s`pt`m#n` sunt animate, \n plin sezonestival, de S`rb`tori [i cu ocazia diverselor manifest`riculturale locale, sta]iunea se umple la refuz, gr`tarele se\ncing, bùturile alcoolice curg \n r#uri, iar oamenii vors` petreac`. Atunci c#nd to]i sunt \n verv`, ei, poli]i[tii \nuniforme, pe jos sau \n ma[ini, vegheaz` ca nimic s` nutulbure atmosfera de petrecere. Ca nimeni s` nug`seasc` prilej de sup`rare.Cu oamenii din subordinea sa, subcomisarul Sorin

Ciobanu, [ef la Investigarea Fraudelor, are grij` ca„portofelul“ clientului s` nu fie „agresat“ de l`comiaunor comercian]i vero[i. Inspectorul Nicolae GheorgheB`canu, de la Cercet`ri Penale, [i ai sì, inspectorulIulian Bi]`, cel mai t#n`r ofi]er din echip`, [i colegii luide la Investiga]ii Criminale, au, de asemenea, grij` ca deochii din cap de turi[tii sosi]i \n sta]iune, ca [i de local-nici. |nlocuitorul la comand`, subcomisarul Stolojescu,are un destin interesant \n Poli]ie. |n anul '89, pe c#ndera elev al {colii de ofi]eri, avea s` fie trecut \n rezerv`pentru c`, t#n`r c`s`torit fiind, a plecat s`-[i vad` ne -vasta. Dup` ani, lucrurile l`murindu-se, s-a \ntors lameseria de poli]ist, \ncep#nd din 1992, ca subofi]er laOr[ova. |n prezent, [i so]ia sa este poli]ist, \ns`lucreaz`... \n jude]ul Mehedin]i. Echipa managerial` aPoli]iei din sta]iunea Bìle Herculane vrea s` fac` front

comun cu to]i cei care vor s` duc` faima locurilor lor c#tmai departe \n lume. Peste 60 la sut` dintre localnicilucreaz` \n turism. Interesul comun al edililor [i locuito-rilor este ca la ei climatul s` ofere cele mai bune condi]iide relaxare. Prin muzic`, prin natur`, prin tratamente [iprin servicii de calitate.Dac` au eliminat gratiile de la sediul Poli]iei, nu vor

ca acestea s` caracterizeze hotelurile [i pensiunile.Situa]ia turi[tilor, a bunurilor lor consti tuie

una dintre grijile de c`p`t#i ale oamenilorlegii.

De fapt, chiar se pot lùda c` sta]iuneaeste caracterizat` de lini[te, de siguran]`, dedrept de via]`. Nu sunt \nregistrate infrac]iuni grave.Acum vreo doi ani, s-a petrecut ultima

mare tulburare din acest punct de vedere.Poli]i[tii au fost sesiza]i, pe r#nd, de [ase ori,c` ni[te ho]i d`deau iama prin camerele dehotel. Turi[tii [i hotelierii intraser` \n panic`. Imediat s-au constituit echipaje care au\mp#nzit sta]iunea. S-au organizat p#nde, viziteprin zonele aglomerate. Din camere disp` -ruser` obiecte de aparatur` electronic`, de uzpersonal [i bani. Nu erau mari pagubelecauzate, \ns` disconfortul turi[tilor nu le d`deapace oamenilor legii.

Anume indivizi fuseser` v`zu]i de unii [ide al]ii d#nd t#rcoale prin zonele \n care erau situateloca]iile pr`date. Poli]i[tii au adunat date, au re]inutsemnalmentele, aveau anumite „portrete“ ale celor pecare \i cùtau. Grupul de ho]i a fost lesne capturat chiar\n gara sta]iunii, unde a[tepta un tren spre a se pierde \nnegur`.De atunci, [i mai ales \n ultimele luni, c#nd patrulele

pedestre [i auto, cu poli]i[ti de ordine public` [i de ruti-er, sunt tot mai vizibile, c#nd cele [ase ma[iniinscrip]ionate dau de veste c` Poli]ia este peste tot,lucrurile decurg conform intereselor tuturor celor carefie trìesc [i muncesc, fie se relaxeaz` aici.

Festivaluri [i voie bun`Ca \n toate zonele turistice europene, [i la Bìle Her-

culane via]a se desf`[oar` \ntre s`rb`tori. |n afar` decele legale [i religioase, de toate riturile, aici au locpetreceri care concentreaz` zeci de mii de turi[ti, arti[ti,personalit`]i ale vie]ii sociale [i politice [i, bine\n]eles, ...infractori de tot felul.De pild`, septembrie vine cu o s`pt`m#n` de „Zilele

ora[ului“, \n care gr`tarele nu se sting, muzica nu \n -ceteaz`. Au loc focuri de artificii, se \ntind tarabe cu pro-duse de tot felul, se plimb` care alegorice.|n var`, „Festivalul, interna]ional de folclor“ aduce

arti[ti din lumea \ntreag` [i spectatori tot cu zecile demii. C#nd vine „Festivalul r`chiei“, se str#ng produ c` -

torii de licori din mai multe zone, se fac degust`ri lagreu, se mai \ncing [i spiritele.S` nu uit`m „Festivalul pinului negru din Banat“,

simpozioanele, raliurile de motociclete [i \ntrecerile cusporturi extreme. |n tot acest timp, cei 24 de poli]i[tiasigur` ca toate s` se petreac` \n veselie [i confort, s`

nu existe \nc`lc`ri ale legii, iar cele 300 de societ`]i co -merciale cu atribu]ii de turism, \n majoritate, s` asigurecondi]ii atractive pentru turi[ti.C#nd noaptea se las` peste Bìle Herculane, cocheta

cl`dire a Poli]iei se lumineaz`, ap`r#nd \n acel cadru devacan]` perpetu` ca o loca]ie primitoare, prietenoas`,vizibil`, tocmai pentru a-i asigura pe cet`]eni c` se afl`,24 de ore din 24, \n serviciul lor.

IInnaa BB~~LLAANN


P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~14 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 15

Convocare||nn ppeerriiooaaddaa 1155 -- 1177 nnooiieemmbbrriiee aa..cc..,, aa

aavvuutt lloocc,, llaa BB`̀iillee TTuu[[nnaadd,, jjuuddee]]uullHHaarrgghhiittaa,, oo ccoonnvvooccaarree pprrooffeessiioonnaall`̀ ppeelliinniiee ddee llooggiissttiicc`̀ [[ii ffiinnaanncciiaarr`̀,, oorrggaanniizzaa--ttoorr ffiiiinndd IInnssppeeccttoorraattuull GGeenneerraall aallPPoollii]]iieeii RRoomm##nnee -- DDiirreecc]]iiaa ddee LLooggiissttiicc`̀[[ii DDiirreecc]]iiaa FFiinnaanncciiaarr -- CCoonnttaabbiilliittaattee,, ccuusspprriijjiinnuull IInnssppeeccttoorraattuulluuii ddee PPoollii]]iiee aallJJuuddee]]uulluuii HHaarrgghhiittaa..

||nn ccuuvv##nnttuull ddee ddeesscchhiiddeerree,, ddoommnnuull ccoommiissaarr--[[eeffRRaadduu SSaanndduu MMoollddoovvaann aa mmeenn]]iioonnaatt:: „„||nn dduubbllaa nnooaass--ttrr`̀ ccaalliittaattee,, ddee ggaazzddee [[ii ccoolleeggii,, nnee rreevviinnee ddeeoosseebbiittaappll`̀cceerree ddee aa vv`̀ aavveeaa aall`̀ttuurrii [[ii aa vv`̀ \\nncc##nnttaa pprriivviirreeaa ccuuuunn ccaaddrruu nnaattuurraall mmiirriiffiicc ccee ddeessffaatt`̀,, pprriinn ffrruummuussee]]eeaassaa,, ssuufflleettuull nnoossttrruu,, aall ttuuttuurroorr.. SSppeerr`̀mm ccaa aacceesstt ppeeiissaajjddeeoosseebbiitt,, pprriinn ppiittoorreessccuull [[ii aarrmmoonniiaa ssaa,, ss`̀ ccoonnssttiittuuiieeuunn ccaaddrruu ccaarree ss`̀ ssttiimmuulleezzee ddeezzbbaatteerriillee,, aatt##tt ddee nneeccee--ssaarree ppeennttrruu rreeaalliizzaarreeaa uunnuuii ddiiaalloogg ffrruuccttuuooss ddiinn ccaarree,,ccuu ttoo]]iiii,, ss`̀ aavveemm ddee cc##[[ttiiggaatt.. ||nn ccoonnddii]]iiiillee \\nn ccaarree aassiigguurraarreeaa rreessuurrsseelloorr ffiinnaann--

cciiaarr--llooggiissttiiccee ccoonnssttiittuuiiee uunnaa ddiinnttrree pprreemmiisseellee ddeerruull`̀rriiii,, ccuu ssuucccceess,, aa aaccttiivviitt`̀]]iilloorr ppoollii]]iieennee[[ttii,, iiddeennttiiffiiccaarreeaauunnoorr ssoolluu]]iiii pprraaggmmaattiiccee \\nn aacceesstt sseennss nnuu ppooaattee ffii ddeecc##tt rreezzuullttaattuull aabboorrdd`̀rriilloorr ddeesscchhiissee.. DDee aallttffeell,,ddeesscchhiiddeerreeaa,, ddiiaalloogguull ssuunntt nnootteellee ccaarraacctteerriissttiiccee ccoonnvvoocc`̀rriiii pprrooffeessiioonnaallee ddiinn ddoommeenniiuull llooggiissttiiccoo--ffiinnaanncciiaarroorrggaanniizzaatt`̀ llaa BB`̀iillee TTuu[[nnaadd......““.. TToottooddaatt`̀,, [[eeffuull II..PP..JJ.. HHaarrgghhiittaa aa pprreezzeennttaatt uunn eexxcceelleenntt mmaatteerriiaall ((\\nn ppoowweerr--ppooiinntt)) vviizz##nndd aatt##tt aaccttiivviittaatteeaa ppoollii]]ii[[ttiilloorr hhaarrgghhiitteennii,, cc##tt [[ii pprreezzeennttaarreeaa,, \\nn ssppeecciiaall,, aa oobbiieeccttiivveelloorr ttuurriissttiiccee..PPoollii]]ii[[ttiiii ppaarrttiicciippaann]]ii ddiinn ttooaatt`̀ ]]aarraa,, ccuu rreessppoonnssaabbiilliitt`̀]]ii \\nn ddoommeenniiuu,, aauu aabboorrddaatt uurrmm`̀ttooaarreellee tteemmee:: �� AAnnggaa--

jjaarreeaa rr`̀ssppuunnddeerriiii mmaatteerriiaallee aa ppoollii]]ii[[ttiilloorr vviinnoovvaa]]ii ppeennttrruu ppaagguubbeellee pprroodduussee ppaattrriimmoonniiuulluuii MM..AA..II..;; �� NNuummiirreeaa[[ii rreessppoonnssaabbiilliitt`̀]]iillee CCoommiissiieeii ddee CCeerrcceettaarree AAddmmiinniissttrraattiivv`̀;; �� EEttaappeellee [[ii tteerrmmeenneellee ddee ddeessff`̀[[uurraarree aallee aacceess--tteeii pprroocceedduurrii ppeennttrruu ssttaabbiilliirreeaa [[ii rreeccuuppeerraarreeaa ppaagguubbeelloorr;; �� AAttrriibbuu]]iiii [[ii ccoommppeetteenn]]ee \\nn ccaaddrruull aannggaajj`̀rriiii,,lliicchhiidd`̀rriiii,, oorrddoonnaann]]`̀rriiii [[ii ppll`̀]]iiii cchheellttuuiieelliilloorr;; �� SSttrraatteeggiiaa ddee mmooddeerrnniizzaarree [[ii rreeaabbiilliittaarree,, pprriinn lluuccrr`̀rrii ddee ccoonn--ssttrruucc]]iiii,, aa sseeddiiiilloorr ppoossttuurriilloorr ddee PPoollii]]iiee ddiinn mmeeddiiuull rruurraall;; PPrriinncciippaalleellee rreegglleemmeenntt`̀rrii rreeffeerriittooaarree llaa ssaallaarriizzaarreeaappoollii]]ii[[ttiilloorr [[ii aallttee ddrreeppttuurrii bb`̀nnee[[ttii;; �� PPrriinncciippaalleellee rreegglleemmeenntt`̀rrii aallee nnooiilloorr aaccttee nnoorrmmaattiivvee \\nn ddoommeenniiuullaacchhiizzii]]iiiilloorr ppuubblliiccee;; �� NNooii rreegglleemmeenntt`̀rrii lleeggaallee pprriivviinndd sseeccuurriittaatteeaa [[ii ss`̀nn`̀ttaatteeaa \\nn mmuunncc`̀ eettcc..

A \nceput cu decapitareapisicilor [i jocul

„de-a scaunul electric“Ed Kemper s-a n`scut \n ziua de 18 decembrie 1968,

\n California. Asemenea majorit`]ii asasinilor „recu -ren]i“, el a trìt \n sânul unei familii m`cinate de con-flicte. P`rin]ii se certau mereu [i au sfâr[it prin adivor]a. Crescut de o mam` extrem de sever` care \l

\ncuia mereu \n subsolul\ntunecos al casei, Ed aajuns un solitar claustrofob[i foarte timid. A \nceput s`viseze la r`zbunare [i s`-[iimagineaze jocuri morbide\n care moartea [i mutilareaerau „esen]iale“. Nimeni nul-a luat, \ns`, \n serios, nicim`car atunci când a \nceputs` se joace cu sora lui „de-ascaunul electric“ sau de-a„camera de gazare“. Ed intra

„\n pielea“ victimei, \n timp ce sora lui o facea pe-ac`lùl [i \l executa. Prima „lichidat`“ [i decapitat` a fostpisica familiei. Mândru peste poate de isprava sa, Edi-a expus capul ca pe un „trofeu“ [i a \nceput s`]inteasc` \n el cu s`ge]i. Despre Kemper se spune c` era incapabil s`-[i

exprime vreun sentiment de afec]iune [i c` „prietenii“\l evitau. Motivul?! |i \nspìmânta privirea lui fix` [it`cerea de plumb. La vârsta de 11 ani, el a ucis, pentrua doua oar`, tot o pisic`. Buc`]i din animalul m`cel`ritcu o macet` au fost descoperite de mama sa, \ntr-undulap.

„Am vrut doar s` v`d cesenza]ii o s` am dac` \mi

ucid bunicii“|n 1963, pentru rea purtare, Ed Kemper a fost

„expediat“ la un ranch din California unde locuiaubunicii din partea tat`lui. La vârsta de 16 ani, el [i-a\mpu[cat bunica cu un pistol calibru 22 mm [i, ca [icum asta n-ar fi fost de-ajuns, a \njunghiat-o de maimulte ori cu pumnalul. Motivul acestui n`prasnic puseude ur`?! Revolta \mpotriva pedepselor foarte aspre pecare i le aplica bunica, pentru n`zbâtiile copil`re[ti. Lapu]in` vreme, „nepotul rebel“ [i-a \mpu[cat [i bunicul,\ngropându-i cadavrul \n gr`dina casei. Dup` acestecrime abominabile, Ed a sunat-o pe maic`-sa s`-i dea„marea veste“. Când poli]i[tii l-au interogat \n privin]amobilului acestor izbucniri sângeroase, el le - a r`spunssec : „Am vrut doar s` v`d ce senza]ii o s` am dac` \miucid bunicii.“

Autorit`]ile l-au internat pe Ed Kemper \ntr-un spi-tal de \nalt` siguran]`, dar \n 1969, \n ciuda opozi]iei psi-hiatrilor, a fost \ncredin]at din nou spre supravegheremamei sale. La acea vârst`, avea deja \n`l]imea de 2,05metri [i cântarea 150 de kilograme. Gigantul asasin dinSanta Cruz nu-[i alegea victimele la \ntâmplare ci \[i

f`cuse o list` cu caracteristicile lor fizice [i morale. Eraabsolut necesar ca acestea s` corespund` perfect ima -ginii studentelor pe care maic`-sa i-a interzis s` lefrecventeze. |n mai 1972, Ed a luat cu ma[ina dou`tinere autostopiste pe care le-a dus \ntr-un loc izolat [ile-a c`s`pit cu pumnalul. Apoi, le-a luat cadavrele acas`,

unde le-a decapitat, sec]ionat [i fotografiat cu Pola -roidul, pentru a avea ni[te poze „de suflet“. |n ziuaurm`toare, Kemper a dus fragmente din corpurile vic-timelor \n mun]i [i le-a aruncat \ntr-o mla[tin`.

Cadavre f`r` cap „imortalizate“ cu Polaroidul|n septembrie 1972, „gigantul sangvinar“ a ucis o

alt` tân`r` de 15 ani, pe care a luat-o pe când f`ceaautostopul, a strangulat-o, decapitat-o [i violat-o post-mortem. Dup` ce s-a abandonat acestei orgii criminales-a gr`bit spre exper]ii psihiatri, pentru una dintre eva -lu`rile la care era supus periodic. Acolo, a simulat atâtaluciditate \ncât, conform exper]ilor, a reie[it c` nureprezenta o amenin]are pentru el \nsu[i sau pentruceilal]i. {i, totu[i, \n acea zi, Ed Kemper a transportat \nportbagajul ma[inii, capul ultimei sale victime. |naintede a ucide din nou a a[teptat cam patru luni. |n febru-arie 1973 a amenin]at o student` [i a bagat-o cu for]a \nportbagaj. |nainte de a ajunge acas` a ucis-o [i violat-o. I-a dezmembrat cadavrul \n baie [i a aruncat \n mareresturile, iar capul l-a \ngropat sub fereastra casei. Tot\n februarie 1973, alte dou` fete au c`zut \n mâinilegigantului din Santa Cruz. Kemper a b`gat cadavrele \nportbagaj [i s-a \ntors acas`, unde a mâncat lini[tit.Dup` cin` a coborât la subsol [i le-a decapitat.

„|mi place enorm s` v`dcum mor al]ii, \n timp ce eu

supravie]uiesc!“|n cele din urm`, Kemper [i-a asasinat mama cu un

cu]it, \n timp ce dormea [i, \nainte de a o decapita, i-aviolat cadavrul. Apoi i-a a[ezat capul pe [emineu [i atras cu s`ge]i \n el. |n aceea[i noapte, el i-a telefonatunei prietene a victimei pe care a invitat-o la cin`. {i peaceasta a lovit-o, strangulat-o [i decapitat-o, apoi a deciss` se predea poli]iei. |n declara]iile date \n fa]a ancheta-torilor, a recunoscut c` \i pl`cea enorm s` savurezemoartea celorlal]i. Astfel, se convingea pe sine \nsu[i cèra un „supravie]uitor“. Doar al]ii mureau el era „nemu-ritor“ [i „invincibil.“ Aceast` convingere diabo lic` ac]io -

na asupra lui ca un drog, \mpingându-l s` do reasc`, \nfiecare zi, tot mai mult` glorie, \n lupta pe cont propriu\mpotriva mor]ii. Când a fost \ntrebat cum reac]ioneaz`când vede o fat` frumoas` pe strad` a spus: „O partedin mine zice: ce tip` atractiv`! Doamne, cât mi-arpl`cea s` m`-mprietenesc [i s` ies \n ora[ cu ea! Daralt` parte din mine se \ntreab` retoric: cum ar fi dacì-a[ vedea capul \nfipt \ntr-o ]eap`?!“.

Cât pe ce s`-l „lichideze“ [i pe criminologul Robert

Ressler ! Edmund Kemper a fost declarat vinovat de opt

crime de gradul unu. Când l-au \ntrebat ce pedeapsacredea c` merit` a r`spuns: „moartea prin tortur`.“ Gra]ie circumstan]elor a sc`pat, \ns`, de pedeapsa

capital`, care tocmai fusese abolit` \n California. Ulte -rior, aceasta avea s` fie restabilit`. |n 1976, RobertRessler (psiholog [i criminolog care l-a \ncadrat \ntipologia serial - killerilor) [i John Douglas, [eful Uni -t`]ii de {tiin]e Comportamentale al F.B.I., au decis s`-linterogheze pe Kemper, \n celula sa din \nchi soareacalifornian`, unde se afla pentru a isp`[i mai multe con-damn`ri, la \nchisoare pe via]`. De]inutul a acceptat cuentuziasm interviul, iar Ressler s-a v`zut fa]`-n fa]` cuacel asasin ciudat, cu musta]` de husar [i croit pedimensiunile gigan]ilor. Ca [i \n`l]imea, inteligen]aindividului era ie[it` din comun. Avea coeficientul de145, adic` unul propriu „brilian]ilor.“ Kemper i-a spuslui Ressler c` maic`-sa \l ura fiindc` sem`na leit cu tat`lsù. Când a \mplinit vârsta de 10 ani era, deja, un uria[,pentru vârsta lui. {i cum maic`-sa se temea c` ar fiputut abuza sexual de ea l-a obligat sa doarm`, \n acelsubsol imund, f`r` ferestre.|nchis ca un pu[c`ria[ [i obligat s` se simt` vinovat

[i periculos de[i, pe atunci f`cuse rù nim`nui, a deve -nit obsedat de ideea de a ucide. Când p`rin]ii s-audesp`r]it, a ucis [i m`cel`rit toate pisicile din curte.Dup` cum se [tie, cruzimea fa]` de animale este o alt`caracteristic` a asasinilor multipli. Celelalte dou` suntpiromania [i enurezisul. Kemper a vrut, la un momentdat, s` devin` poli]ist la circula]ie, dar a fost refuzat. {iaceasta este o caracteristic` comun` multor criminaliodio[i. Dac` ]inem seama c` mul]i dintre ei sunt indi-vizi frustra]i, nu trebuie s` ne mire faptul c`, \ntr-unanume moment al vie]ii lor, \[i fac iluzia c` ar puteadeveni poli]i[ti purt`tori de autoritate, temu]i [i respec-ta]i. Kemper i-a povestit lui Ressler c` frecventa locurile

de \ntâlnire ale agen]ilor de poli]ie, lega discu]ii cu ei,ceea ce \l f`cea s` se simt` membru al grupului [i,simultan, \i furniza informa]ii despre evolu]ia investi-ga]iilor judiciare. O anecdot` nelini[titoare pe careanchetatorii au relatat-o a fost aceea potrivit c`reia, lasfâr[itul celui de-al treilea interviu, Robert Ressler aap`sat soneria pentru a chema gardianul care veneacam de trei ori, \ntr-un sfert de or`. F`ra a primir`spuns, el [i-a avertizat anchetatorul c` nu-i folose[tela nimic dac` se enerveaz`. Era ora mesei pentru con-damna]ii la moarte [i nimeni nu i-ar fi putut r`spunde laapel. „Dac` m` superi, mam` ce probleme o s` ai! A[putea s`-]i tai capul [i s`-l pun pe mas` c` s` zic` «bunvenit» gardienilor.“ - l-a amenin]at el pe Ressler,adùgând c` dac` ar ucide un agent F.B.I. s-ar bucurade un enorm respect printre pu[c`ria[i. „S` nu-]i ima -ginezi c` am venit aici f`r` mijloace de ap`rare“, i-aspus Ressler. „{tii la fel de bine ca mine c` vizitatorilorle este interzis s` poarte arme.“ - i-a dat replica Kemper,st`pân pe situa]ie. Bun cunosc`tor al tehnicilor denegociere \n situa]ii de criz`, Ressler a \ncercat s`câ[tige timp. |n final, gardianul a ap`rut [i i-a deschisu[a. Abia atunci psihologul criminalist a r`suflat u[urat.Gigantul din Santa Cruz i-a aruncat un zâmbet [i, luân-du-l de dup` um`r, i-a spus surâzând: „Cred c` ]i-ai datseama c` am glumit. Nu-i a[a?!“ .

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

GIGANTUL SANGVINAR DIN SANTA CRUZDOSARE CELEBRE �� DOSARE CELEBRE �� DOSARE CELEBRE,,Donezi sânge - salvezi o via]`“

„|mpreun` pentru mai mult` siguran]` [i via]`“CCeell ppuu]]iinn 7700 ddee ppoollii]]ii[[ttii hhaarrgghhiitteennii aauu ddoonnaatt

ssâânnggee,, ppeennttrruu aa vveennii îînn sspprriijjiinnuull CCeennttrruulluuii ddeeTTrraannssffuuzziiii SSaanngguuiinnee HHaarrgghhiittaa,, ccaarree ssee ccoonnffrruunntt`̀ccuu oo ccrriizz`̀ ff`̀rr`̀ pprreecceeddeenntt ddiinn ccaauuzzaa lliippsseeii ddee ffoonn--dduurrii..RReecceenntt,, ppoollii]]ii[[ttiiii hhaarrgghhiitteennii,, aavvâânndd ccaa ppaarrttee --

nneerr AAssoocciiaa]]iiaa „„IINNSSZZOOLL““ ddiinn MMiieerrccuurreeaa CCiiuucc,, aauuddeeccllaann[[aatt oo aacc]]iiuunnee uummaanniittaarr`̀ ssuubb ggeenneerriiccuull„„ÎÎmmpprreeuunn`̀ ppeennttrruu mmaaii mmuulltt`̀ ssiigguurraann]]`̀ [[ii vviiaa]]`̀““..AAcc]]iiuunneeaa aa ffoosstt ddeemmaarraatt`̀ llaa iinnii]]iiaattiivvaa [[eeffuulluuii

II..PP..JJ.. HHaarrgghhiittaa,, ddll ccoommiissaarr--[[eeff RRaadduu SSaanndduu MMooll --ddoovvaann,, aavv##nndd ddrreepptt ssccooppmmoobbiilliizzaarreeaa îînnttrreegguulluuiippeerrssoonnaall ddiinn ssuubboorrddiinnee,,ppeennttrruu sspprriijjiinnuull sseemmeenniilloorraaffllaa]]ii îînn ssiittuuaa]]iiii vviittaallee..MMuull]]ii ddiinnttrree ppoollii]]ii[[ttii

aauu ccaarrnneettee ddee ddoonnaattoorrii [[iinnuu ssee aaffll`̀ llaa pprriimmaa aacc]]iiuunneeddee aacceesstt ggeenn,, ffiiiinndd ccoonn --[[ttiieenn]]ii ddee nneecceessiittaatteeaassaallvv`̀rriiii vviiee]]iiii uunnoorr ppeerr--ssooaannee ssttrr`̀iinnee ddee iinnssttii --ttuu]]iiee,, ccaarree aauu nneevvooiiee uurrggeenntt`̀ ddee ttrraannssffuuzziiii..FFiiiinndd iimmpplliiccaatt ddiirreecctt îînn aacceeaasstt`̀ ccaammppaanniiee,, ppeerr--

ssoonnaalluull II..PP..JJ.. HHaarrgghhiittaa eessttee ccoonnvviinnss cc`̀ aa ff`̀ccuutt ttoottcceeeeaa ccee îîii sstt`̀ îînn ppuuttiinn]]`̀,, îînn ssppiirriitt ddee ssoolliiddaarriittaattee [[ii îînnmmoodd bbeenneevvooll,, ccuunnoossccîînndd lliippssaa aaccuutt`̀ ddee ffoonndduurrii,, aalloo--ccaattee îînn aacceesstt sseennss,, llaa nniivveelluull jjuuddee]]uulluuii HHaarrgghhiittaa..PPoollii]]ii[[ttiiii hhaarrgghhiitteennii aauu pprriimmiitt ddiinn ppaarrtteeaa AAssoo--

cciiaa]]iieeii „„IINNSSZZOOLL““,, aall cc`̀rreeii pprree[[eeddiinnttee eessttee ddoommnnuullMMoollnnaarr AAttttiillaa,, oo ddiipplloomm`̀,, \\nn sseemmnn ddee mmuull]]uummiirree::„„AAssoocciiaa]]iiaa ««IINNSSZZOOLL»» vv`̀ mmuull]]uummee[[ttee cc`̀ aa]]ii ppaarrttiiccii--ppaatt llaa aacc]]iiuunneeaa ddee ddoonnaarree ddee ss##nnggee [[ii aa]]ii ccoonnttrriibbuuiittllaa aaccttiivviittaatteeaa CCeennttrruulluuii ddee TTrraannssffuuzziiii SSaanngguuiinneeHHaarrgghhiittaa [[ii,, ttoottooddaatt`̀,, llaa vviinnddeeccaarreeaa sseemmeenniilloorrnnoo[[ttrrii““..

PPPPoooo llll iiii ]]]] iiii [[[[ tttt iiii iiii nnnncccc oooo rrrr uuuu pppp tttt iiii bbbb iiii llll iiiiOfi]erii Direc]iei Generale Anticorup]ie - Harghita, ca

urmare a denun]ului f`cut de un poli]ist, la data de 31octombrie a.c., împreun` cu procurorul desemnat dincadrul Parchetului de pe lâng` Tribunalul Harghita, aurealizat prinderea în flagrant a unui cet`]ean în momen-tul în care acesta \i oferea poli]istului 100 de RON pentrua nu continua cercet`rile într-un dosar penal.La data de 19 septembrie a.c., la I.P.J. Harghita - Ser-

viciul Investiga]ii Criminale a fost depus` o reclama]ieîmpotriva lui K.S. prin care era acuzat c`, de mai multtimp, amenin]` o familie din Miercurea Ciuc, pe care oîmprumutase, anterior, cu o sum` de bani.Ca urmare a acestei plângeri, K. S. a fost citat la I.P.J.

Harghita, unde a refuzat s` dea declara]ii în scris, pro -punându-i ofi]erului o rezolvare favorabil`, invit#ndu-l [ila restaurant.

La 31 octombrie a.c., poli]istul l-a citat din nou peK.S. pentru a-i prezenta materialul care face obiectuldosarului în vederea începerii urm`ririi penale. Cuaceast` ocazie, K. S. a \ncercat s`-l mituiasc` pe ofi]er, cu100 de RON.K. S. a fost re]inut pentru 24 de ore de c`tre procuror,

pentru s`vâr[irea infrac]iunii de dare de mit`, fapt`prev`zut` [i pedepsit` de art. 255 C.P. Cercet`rile con-tinu` cu autorul în stare de libertate.

*

|n urma unui denun] f`cut de un poli]ist, ofi]eriiBiroului Anticorup]ie pentru Jude]ul Harghita, împre-un` cu procurorul desemnat din cadrul Parchetului depe lâng` Tribunalul Harghita [i lucr`tori din cadrulI.P.J.Harghita - Serviciul Poli]iei Rutiere, au realizatprinderea în flagrant a unui cet`]ean în momentul încare îi oferea agentului de poli]ie 1.000 de RON, pentrua nu aplica prevederile legale împotriva sa.|n timpul exercit`rii atribu]iilor de serviciu, respectiv

de control trafic rutier, un agent de poli]ie, din cadrulI.P.J. Harghita, a oprit în trafic, pentru control, o autouti -litar`, condus` de I.S., ce transporta lemne.Poli]istul a constatat c` marfa din autoutilitar` nu

corespundea cu cea din aviz, motiv pentru care aîntocmit acte de re]inere a m`rfii, solicitându-i [oferuluis` se prezinte la sediul Poli]iei, pentru a verifica legali-tatea documentelor.La Poli]ie, \ns`, s-a prezentat G.{., care a invocat fap-

tul c` este patronul firmei beneficiare a materialului lem-nos, solicitându-i poli]istului „s` rezolve problema pecale amiabil`", în acest scop oferindu-i 1.000 de RON.Managerii I.P.J. Harghita, \n colaborare cu [eful

Biroului Anticorup]ie pentru Jude]ul Harghita, au orga-nizat prin agentul de poli]ie prinderea \n flagrant a luiG.{.G. {. a fost re]inut pentru s`vâr[irea infrac]iunii de

dare de mit`.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP



Domnul comisar-[ef Ion Mutulescu, [eful Com-partimentului Poli]ie de Proximitate din cadrulPoli]iei Municipiului T#rgu Jiu, este mul]umit deactivitatea oamenilor din subordinea sa. {i proba-bil c` nici nu s-ar putea altfel at#ta timp c#tlucreaz` cu o echip` t#n`r`, plin` de entuziasm [i,nu \n ultimul r#nd, profesionist`. Sediul \n care \[idesf`[oar` activitatea este dup` chipul [iasem`narea celor ce muncesc aici.„Pentru \mbun`t`]irea imaginii Poli]iei Mu -

nicipiului T#rgu-Jiu - nnee ssppuunnee ddoommnnuull ccoommiissaarr--[[eeff

IIoonn MMuuttuulleessccuu - lucr`torii Compartimentului audepus eforturi sporite \n amenajarea unui spa]iusituat la etajul unu din sediul Poli]iei municipale,care ofer` condi]ii moderne de primire [i con-siliere a cet`]enilor. De asemenea, s-a lucrat, cuimagina]ie [i d`ruire pentru \ntocmirea [i dis-tribuirea unor pliante informative de prevenire avictimiz`rii \n r#ndul persoanelor vulnerabile(b`tr#ni, minori, elevi, persoane care locuiesc sin-gure [i \n case izolate, tineri cu comportamentdeviant). Am reu[it, totodat`, atragerea c`tre anu-mite activit`]i preventive poli]iene[ti a cinciO.N.G.-uri (Uniunea Cre[tin` a Rromilor dinRom#nia - Filiala Gorj, Asocia]ia «Tinerii Gorju-lui», Asocia]ia pentru |ntrajutorare Oltenia) [i \n -cheierea a [apte protocoale de colaborare cu so cie -tatea civil` (unit`]i [colare preuniversitare, Agen]iade Protec]ie a Mediului Gorj, Protec]ia Gorj). Deo-camdat`, exist` \n derulare 30 protocoale, cu vala-bilitate de un an, cu diferite insti tu]ii“.

„Diploma]ii“ din proximitatea

cet`]eanuluiAgentul [ef adjunct Daniel M`mar` lucreaz` \n

domeniul Ordinii Publice \nc` din 1995. A „gestio -nat“ una dintre cele mai complexe zone ce cuprindesudul municipiului T#rgu Jiu. Cu o experien]` \nstrad` de invidiat, poli]istul a debutat cu brio, \n2003, la „proximitate“. Cum era [i firesc, a ob]inut

performan]e, capacitatea de comunicare fiind punc-tul sù forte. {i-a demonstrat abilit`]ile [i cu ocaziascandalului iscat \ntre Popa Otilia, Budianu Euge-nia, Budianu Cosmina [i Vr`jitoru Claudia, ultimadintre acestea fiind lovit` de celelalte trei, din cauzafolosirii necorespunz`toare a spa]iului locuit \ncomun.Agentul [ef Daniel M`mar` s-a implicat, cu diplo -

ma]ie, \n conflict lini[tind „apele“. Cu tact, acesta le-aexplicat celor implicate prevederile Legii 61/1991privind tulburarea lini[tii [i ordinii publice, precum[i faptul c` pot c`dea sub inciden]a art. 180 C.P.referitor la fapte de lovire. Argumentul „legii“ a dat

roade cert`re]ele fiind convinse c`, pe viitor, ar tre-bui s`-[i ]in` nervii \n fr#u.Stingerea conflictelor nu constituie, \ns`, singu-

ra preocupare a agentului [ef M`mar`. Un alt capi-tol de munc`, \n care [i-a adus o \nsemnat` con-tribu]ie \l reprezint` [i \ncheierea Protocolului \ntreAgen]ia pentru Protec]ia Mediului [i Poli]ia de Pro -ximitate.Documentul repune \n context un parteneriat

necesar ai c`rui beneficiari sunt unit`]ile de\nv`]`m#nt din jude] [i, bine\n]eles, elevii care tre-buie s` \nve]e s` protejeze natura.

|n vizor,dramele \n familieAgentul principal Constantin Salomia [i-a dorit

s` ajung` poli]ist de proximitate [i a reu[it s` facàcest pas, \n 2004, odat` cu \nfiin]area structurii laPoli]ia Municipiului T#rgu Jiu.

Pentru c` \i place s` comunice cu cet`]enii,ob]ine performan]e notabile. Recent, a rezolvat unconflict iscat \ntr-o familie m`cinat` de certuri\ntre... genera]ii.Mama, Elena Cre]an, nu mai g`sea un limbaj

comun cu fiii ei.Cu mult` r`bdare [i \n]elegere, agentul principal

Constantin Salomia a \ngropat „securea r`zboiului“,aduc#ndu-i pe cei implica]i \n scandal la sentimentemai bune. Recuno[tin]a Elenei Cre]an a \nsemnatcea mai important` r`splat`, ne spune poli]istul.

Scrisoare de mul]umireM` numesc Elena Cre]an, am 42 ani, [i, acum,

datorit` implic`rii poli]i[tilor, m` bucur pentrufamilia mea [i pentru copiii mei, studen]i laChi[inù, \n Republica Moldova. Eu sunt \mplinit`ca m`mic` [i bunic` [i acela[i lucru doresc [i pentrudumneavoastr` domnilor poli]i[ti. Sunt fericit` c`

am avut prilejul de a v` cunoa[te.Vreau s` v` adresez mult` s`n`tate, dvs. [i famili-

ilor dvs., credin]` [i \n]elepciune la toate.Mul]umesc lui Dumnezeu c` exista]i [i, nu \n

ultimul r#nd, personal domnului Salomia, dac`-igre[esc cumva numele \mi cer scuze, pentru c` ademonstrat un \nalt profesionalism.V` mul]umesc c` exista]i [i bunul Dumnezeu s`

v` binecuv#nteze tuturor casele [i familiile.V` mul]umesc!Sunte]i adev`ra]i profesioni[ti!

TTeexxtt [[ii ffoottoo:: LLeennaa MMIITTRROOII

La intrare - r`bdarea [i amabilitatea

Sediul Inspectoratului de Poli]ie al jude]ului Ilfov,\mbr`cat \n schele, tr`deaz` un \ndr`zne] proiect de reno-vare. Exteriorul pare inospitalier, de o austeritate frapant`.Aceasta a fost prima impresie, de nou venit. Nimic mai fals.Interiorul modern, cald, bine structurat, exprim` ordine,rigoare, dinamism. La primul „filtru“ ne-a \nt#mpinat,

firesc, aaggeennttuull [[eeff aaddjjuunncctt LLaauurraa AAnnggeelleessccuu.. Printre altetreburi pe care le face potrivit „consemnului postului“,\ndrum` publicul care vine la Poli]ie cu probleme ce \[ia[teapt` rezo l varea: reclama]ii, pl#n geri, cita]ii, audien]e.St`p#n` pe sine, cu o r`bdare de invidiat, \n ciuda presiu-nilor de tot felul, st` de vorb` cu fiecare om. |i re]inedolean]ele, \i spune unde trebuie s` ajung`, \n func]ie decererea sa. De cele mai multe ori, solicit`rile cet`]enilorsunt numeroase. Nu se enerveaz` niciodat`. Discut`, calmcu fiecare. Agentul [ef adjunct Laura Angelescu este primapoli]ist` care te \nt#mpin` atunci c#nd treci pragul insti-tu]iei. „Armele“ ei sunt, dup` cum ne-a m`rturisit, r`b -darea [i amabilitatea...

|nainte de a fi poli]i[tisuntem oameni

La biroul „Rela]ii cu presa“, am surprins-o la „loculfaptei“ pe ssuubbiinnssppeeccttoorruull CCrriissttiinnaa GGoollii[[.. Era prins` \n

pìenjeni[ul de pro -bleme pe care tre-buie s` le rezolve \nfiecare zi: [tiri, co -municate, \nt#lniricu pre sa, evenimen -te de pres`. I-amrupt din ritm [i amprovocat-o la con-versa]ie. |i placemult ceea ce faceaici. De mic` [i-a

dorit s` fie poli]ist`. De altfel, a „copil`rit“ printre poli]i[ti[i jurnali[tii revistei „Poli]ia Rom#n`“, iar dup` ce aabsolvit jurnalistica [i s-a maturizat \n pres`, [i-a „\ncercatnorocul“, acum vreo doi ani, la un concurs de „\ncadraredin surs` extern`“ [i, a reu[it. De atunci, al`turi de colegiiei, nelipsit` de la nici un eveniment operativ indiferent denatura lui, cl`de[te o imagine credibil` institu]iei. Una din-tre colege, d-na subinspector Ioana Niculescu, ne-a vorbitcu sinceritate, despre faptul c`, nu exist` ac]iune la care s`lipseasc` purt`toarea de cuv#nt... Se bucur`, mai ales c`lucreaz` cu un colectiv t#n`r de poli]i[ti care-[i iubesc la felca ea, profesia. De[i, [i-a d`ruit inclusivtinere]ea acestei institu]ii, nu regret` cimerge \nainte, cu speran]` [i optimism[i mai ales, f`r` preju dec`]i. Este con-secvent` [i nu pleac` niciodat` acas`dec#t dup` ce-[i rezolv` problemele.So]ul n-are alternativ`. S-a c`s`torit doarcu o poli]ist`. Alexandru Ioan, are [aseani, este \n grija bunicii, iar pu]inultimp pe care copilul [i-l petrece cumama, este fructificat din plin.Ofi]erului de pres` \i place munca deechip` [i trìe[te intens acest spi rit. Sesimte, \n acela[i timp, apropiat` defiecare om. {i-a f`cut un crez din a-linforma corect [i de a-l ajuta atuncic#nd devine victima unui eventualabuz. |n concluzie, \nainte de a fi

poli]i[ti, suntem oameni.

|mpotriva pirateriei [i a contrafacerilor

Ofi]erul de pres` a insistat s`-i cunoa[tem pe colegii dela Biroul 2 (Biroul de combatere a pirateriei [i a contrafa -cerilor) din Serviciul de Investigare a Fraudelor. SSuubb--ccoommiissaarruull DDoorruu IIaaccoobbuu[[,, ssuubbiinnssppeeccttoorruull IIooaannaa NNii ccuulleessccuu,,iinnssppeeccttoorriiii pprriinncciippaallii CCrriiss ttiiaann EEnnee,, GGhheeoorrgghhee ZZaammffiirr [[iiBBooggddaann BBeelliiggaann realizeaz`, c` numai \mpreun` pot aveasuccese. Fiecare \[i \n]elege rolul \n echip`. Mai au un atu,tinere]ea care-i motiveaz` [i \i determin` s` fac` perfor-man]e. Dac` nu este dublat` de experien]`, de spe-cializare, aceasta nu este dec#t un simplu atribut. De aceeapoate, c` mai „fur`“ [i din experien]a colegului lor debirou, ccoommiissaarruull--[[eeff MMiirrcceeaa PPooppaa care face cas` bun` cuei... „Acest gen de criminalitate, un capitol care beneficiaz`de o nou` abordare, la standarde europene, din parteaPoli]iei Rom#ne, presupune, pe l#ng` altele, o cunoa[tereperfect` a legisla]iei [i procedurilor, a modurilor de oper-are, a proba]iunii judiciare. |n acest domeniu, infractoriisunt foarte bine preg`ti]i, folosesc tehnologii de v#rf, suntgreu de identificat [i las` pu]ine urme...“, ne-a m`rturisit[eful biroului, ddll ssuubbccoommiissaarr DDoorruu IIaaccoobbuu[[.. Tocmai de

aceea, la nivelul Direc]iei de Investigarea Fraudelor dinI.G.P.R. s-au or ganizat nume roase cursuri de preg`tire, despe cializare a formatorilor, care la r#ndul lor au transmisdin experien]a c#[tigat` [i colegilor.

Re]ele puse la zidDe pu]in` vreme, titularii drepturilor de autor [tiu c`

exist` oameni [i institu]ii specializate s`-i apere. |ntr-ade -v`r, poli]i[tii ilfoveni au realizat un statornic parteneriat, peacest segment, cu inspectorii antipiraterie din cadrul Uni-unii Produc`torilor de Fonograme din Rom#nia [i RO-ACT[i s-ar bucura dac` aceea[i punte ar putea-o realiza [i cuORDA. Deocamdat` pe aceast` rela]ie sunt destule sin-cope. De[i, cele dou` domenii de competen]` parasem`n`toare, \ntre ele exist` grani]e. Pirateria are caobiect programe de calculator, jocuri, filme, muzic`, pec#nd contrafacerilor presupun importuri de produse tex-tile, \nc`l]`minte, utilaje, aparate care poart` \nsemnele [icaracteristicile identice cu m`rfurile \nregistrate, depo -zitarea [i comercializarea acestora. Din acest punct devedere, tot ce intr` \n Bucure[ti, din Turcia c`tre R. Moldo-va tranziteaz` jude]ul Ilfov. Acest gen de criminalitate areo dimensiune transna]ional`. M`rfurile contraf`cute \nTurcia sau China sunt expediate c`tre Rom#nia prin re]elebine structurate. Valorificarea acestora este facilitat` [i depre]urile foarte mici. Ofertele se adreseaz` unor cum -

p`r`tori cu posibilit`]i financiare modeste.De la sf#r[itul anului trecut, poli]i[tii ilfoveni [tiau c`

exist` o re]ea specializat` \n realizarea [i distribuirea pepia]` a unor produse pirat. S-a trecut la „monitorizarea“grup`rii: Mihai R., Costel N., Valentin A. La \nceputul luniinoiembrie poli]i[tii ilfoveni [i inspectorii antipirat au efec-tuat patru perchezi]ii domici liare fiind identifica]i, OlimpiaP., Valentin P. [i Constantin N. to]i din Bucure[ti. La dou`dintre domicilii au fost g`site 5.000 D.V.D.-uri pirat \n -registrate cu muzi c` [i filme, 7 sisteme de realizare [i mul-tiplicare a acestora. DVD-urile erau ambalate [i preg`tites` fie expediate \n mai multe localit`]i din ]ar`. Se apreci-az` c` valoarea de pia]` a bunurilor confiscate dep`[e[te70.000 euro. Investiga]iile continu`...

��Timp de dou` luni, poli]i[tii biroului de combatere a

pirateriei [i a contrafacerilor, au fost pe urmele adminis-tratorului unei firme bucure[tene ce importa din China,articole de birotic` [i papet`rie, contraf`cute. Poli]i[tiiilfoveni au oprit, \n trafic, \n localitatea Afuma]i,autotrenul cu num`rul de \nmatriculare B-45-TRT care

transporta un lot cu asmenea produse, din Portul Con-stan]a. La control, printre m`rfurile declarate legal laVam` (albume foto, pixuri) erau ascunse [i 18.000 articolede papet`rie [i birotic` contraf`cute (cartu[e tonere, dis-chete pentru calculatoare etc.). Se estimeaz` c` valoarea„afacerii“ dep`[ea peste un miliard de lei.

��|ntr-o amiaz` de noiembrie la o sucursal` bancar` din

Otopeni, s-a prezentat o persoan` care solicita un creditbancar pentru nevoi personale. Pentru a beneficia de cre -dit, femeia a prezentat o adeverin]` de salariu [i un carnetde munc`, emise de o societate comercial` din Voluntari.Documentele prezentate i s-au p`rut directorului su -cursalei, nu prea curate. A sesizat Poli]ia. |ntr-adev`r a[aera. Poli]i[tii ilfoveni au stabilit falsul dar [i circumstan]ele.Femeia a fost determinat` de so]ul ei [i ajutat` de R. Go -gona, care i le-a pus \n bra]e...

Sunt doar c#teva cr#mpeie dintr-un tablou profesional.Se munce[te imens la un dosar. „Ne preocup` s` adun`mprobe, s` facem cercet`ri temeinice...“ este de p`rere [efulbiroului, dl subcomisar Doru Iacobu[.

Post scriptumLa subsolul sediului Inspectoratului, zac aglomerate,

\ntr-un spa]iu str#mt [i atipic, obiecte ce se constituie \nCorpuri Delicte. De alfel, loca]ia a[a se [i nume[te, Ca -mera de Corpuri Delicte. Zona este „p`storit`“ de agentul[ef Iancu Diaconu. Aceste corpuri delicte trebuiescp`strate [i conservate, [i puse la dispozi]ia Judec`toriei,Tribunalului [i Parchetului. P#n` la finalizarea procesului.Spa]iul este insuficient, iar pentru omul legii este greu sùrm`reasc` solu]iile date \n fiecare dosar, solu]ii care nuse comunic` poli]iei. {i a[a, corpurile delicte se adun`,sufoc#nd un spa]iu mult prea mic pentru a le ad`posti...

FFFFaaaapppptttteeee ppppeeee mmmm`̀̀̀ssssuuuurrrraaaa ooooaaaammmmeeeennnniiii lllloooorrrr

DDeeddiiccaa]]ii mmeesseerriieeii,, aaggeennttuull pprriinncciippaall CCoonnssttaannttiinn SSaalloommiiaa ((sstt##nnggaa)),, aaggeennttuull MMiirruunnaa VV`̀ccaarruu [[ii aaggeennttuull [[eeffDDaanniieell MM`̀mmaarr`̀ ssuunntt [[ii pprriieetteenniiii rreevviisstteeii „„PPoollii]]iiaa RRoomm##nn`̀““

PPPPoooollll iiii ]]]] iiiiaaaa IIII llll ffffoooovvvveeeeaaaannnn`̀̀̀ \\\\mmmmppppoooottttrrrriiiivvvvaaaa ppppiiiirrrraaaatttteeeerrrriiiieeeeiiii [[[[iiii ccccoooonnnnttttrrrraaaaffffaaaacccceeeerrrriiii lllloooorrrr

Probleme ridicate de fraudareaprin mijloacele de plat`

Utilizarea ilegal` a instrumentelor de plat` bancar` adevenit un fenomen la scar` na]ional` cu consecin]edeosebit de grave în plan economico-financiar, ce semanifest` în mod special prin blocaje la nivelul agen]iloreconomici implica]i în astfel de tranzac]ii, precum [iprin imposibilitatea pl`]ii c`tre bugetul de stat a taxelor[i impozitelor datorate.Existen]a unei reglement`ri riguroase în acest

domeniu, nu a împiedicat ca unii agen]i economici s`desf`[oare activit`]i ilicite cu aceste instrumente deplat`, manifestându-se în principal prin urm`toarelemodalitati:- cecul a fost emis f`r` autorizarea trasului;- cecul a fost refuzat din lipsa total` de disponibil, \n

cazul prezent`rii la plat` \nainte de expirarea termenuluide prezentare;- cecul a fost refuzat la plat` din lips` par]ial` de

disponibil \n cazul prezent`rii la plat` \nainte de expi-rarea termenului de prezentare;- cecul a fost emis cu data fals` sau acestuia \i

lipse[te o men]iune obligatorie;- cecul circular sau cecul de c`l`torie a fost emis "la

purt`tor";- cecul a fost emis de un tr`g`tor aflat \n interdic]ie

bancar`.|n cazul biletului la ordin:- biletul la ordin cu scaden]` la vedere a fost refuzat

din lips` total` de disponibil, \n cazul prezent`rii la plata\n termen;- biletul la ordin cu scaden]` la vedere a fost refuzat

din lips` par]ial` de disponibil \n cazul prezent`rii laplat` \n termen;- biletul la ordin cu scaden]`, la un anume timp de la

data emiterii sau la o dat` fix` a fost refuzat din lips`total` de disponibil, \n cazul prezent`rii la plat` la ter-men;|n ceea ce prive[te emiterea biletului la ordin asupra

unei institu]ii de credit sau unei persoane [tiind c` nuare disponibil \n cont s-a propus \n unele dosare penalesolu]ia de NUP, confirmate de unit`]ile MinisteruluiPublic, motiv#ndu-se c` este vorba despre un litigiucivil.Aceast` aplicare neunitar` a legisla]iei a fost

solu]ionat` prin Decizia nr. 3309/12.12.2000 dat` deCurtea Suprem` de Justi]ie, actualmente |nalta Curte deCasa]ie [i Justi]ie, prin care s-a decis ca emiterea unuibilet la ordin f`r` a exista disponibil \n cont de c`tre opersoan` \ntrune[te elementele constitutive aleinfrac]iunii de falsificare de valori [i punerea lor \n cir-cula]ie prev`zut` de art. 282 alin. 1 [i 2. Astfel, prin decizia men]ionat`, s-a stabilit c` biletul

la ordin se \ncadreaz` \n categoria valorilor la care serefer` art. 282 C.p. [i, deci poate constitui obiect mate -rial al infrac]iunii \n cauz`.O alt` problematic` viz#nd aplicarea neunitar` a le -

gisla]iei a fost solu]ionat` prin Decizia nr. 9/2005 dat`de |nalta Curte de Casa]ie [i Justi]ie, stabilindu-se, \naplicarea dispozi]iilor art. 215 din Codul penal,urm`toarele;1. Fapta de emitere a unui cec asupra unei institu]ii

de credit sau asupra unei persoane, [tiind c` pentru va -lorificarea lui nu exist` provizia sau acoperirea nece-sar`, precum [i fapta de a retrage, dup` emitere,provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului

de a pl`ti înainte de expirarea termenului de prezentare,în scopul de a ob]ine pentru sine sau pentru altul unfolos material injust, dac` s-a produs o pagub` pose -sorului cecului, constituie infrac]iunea de în[el`ciuneprev`zut` în art. 215 alin. 4 din Codul penal.

2. Dac` beneficiarul cecului are cuno[tin]`, înmomentul emiterii, c` nu exist` disponibilul necesaracoperirii acestuia la tras, fapta constituie infrac]iuneaprev`zut` de art. 84 alin. 1 pct. 2 din Legea nr. 59/1934.

Modalit`]i de fraudare prin intermediul

„furtului identit`]ii"

Pe fondul falsific`rii unor documente de identitate:c`r]i de identitate/pa[apoarte, prin aplicarea defotografii ce nu apar]in titularilor, se procedeaz` la\nfiin]area de societ`]i comerciale fantom`, av#nd dreptscop at#t fraudarea poten]ialilor agen]i comerciali careintr` \n rela]ii de afaceri cu acestea c#t [i fraudarea sis-temului financiar-bancar. |n urma „furtului identit`]ii",prin intermediul societ`]ii \nfiin]ate se procedeaz` ladeschiderea de conturi la societ`]i bancare de undeob]in acordul de utilizare a mijloacelor de plat` speci-fice.( cecuri, bilete la ordin etc) Prin prezentarea acestei aparen]e de legalitate, fal-

sificatorii contacteaz` al]i comercian]i cu care \ncheiediverse contracte: achizi]ion`ri de m`rfuri, compens`rietc, \n baza c`rora efectueaz` pl`]i cu cecuri sau biletela ordin, care ulterior fiind introduse la plat` se constat`c` nu au disponibil \n cont .Tot ca modalitate de fraudare prin intermediul „ fur-

tului identit`]ii" [i crearea de societ`]i comerciale fan-toma poate fi exemplificat` situa]ia \n care falsificatoriisolicit` [i ob]in de la unit`]ile bancare, uneori cu com-plicitatea sau neglijen]a func]ionarilor bancari, creditecare ulterior nu mai sunt rambursate.

(va urma)

AAlleexxaannddrruu MMOORRAARRUU

cyan magenta yellow blackcyan magenta yellow black


TRANSFER BENEFIC DE KNOW - HOW {I DE HI -TECH

Aproape dou` milioane de poli]i[ti lucreaz`, \nprezent, \n Uniunea European`. Ei apar]in agen]iilorde poli]ie locale, federale, regionale, structurilor Jan-darmeriei [i Poli]iei de Frontier`. Mul]i dintre ace[tiactan]i \n numele legii nu au contacte nemijlocite cucolegii lor europeni. Doar un anumit num`r de spe-ciali[ti „de excelen]`“ schimb` \n mod curent infor-ma]ii [i particip` la elaborarea [i obiectivareaproiectelor de securitate european`. Actualmente, rit-mul inova]iilor tehnologice [i evolu]iilor legislative,\ncheierii acordurilor de cooperare interna]ional` seaccelereaz` de la an la an iar, \n viitor, se anun]` marischimb`ri \n ceea ce prive[te condi]iile de munc` alepoli]i[tilor. Programul de Cercetare privind Siguran]aEuropean` (European Security Research Programm)are ambi]ia de a recupera \ntârzierile tehnologice alefor]elor de poli]ie din U.E. pentru a putea coordona

mai bine efor-turile vizând ga -rantarea se cu -rit`]ii cet` ]e ni -lor de pe conti-nent. De aici,interesul func -]ionarilor de po -li]ie de a urm`risistematic acestprogram \n -dr`zne] [i de a\mp`rt`[i dinexpe r i en ] e l eproprii, pescurt, de aschimba maxi-mum de infor-ma]ii utile [i ada o ripost`ferm` crimina -lit`]ii tran sfron -ta liere. „Acestaeste obiectivulpe care \l ur -m`re[te Asoci -a]ia European`de Poli]ie [i par -tenerii ei, prini n t e r m e d i u lp l a t f o r m e ie u r o p e n ecomune“. Celpu]in a[a sun-tem asigura]i \n expunerea de motivec#t se poate de persuasiv` privind misi-unea European Police Association.

Structuri ale Poli]iilor din Europa :

AZI, „POLIZEI“ DIN GERMANIAAZI, „POLIZEI“ DIN GERMANIA

AAAA SSSS OOOO CCCC IIII AAAA }}}} IIII AAAA EEEE UUUU RRRR OOOO PPPP EEEE AAAA NNNN ~~~~ DDDD EEEE PPPP OOOO LLLL IIII }}}} IIII EEEE

OOOO „„„„ FFFF AAAA MMMM IIII LLLL IIII EEEE ““““ CCCC UUUU MMMM IIII LLLL IIII OOOO AAAA NNNN EEEE DDDD EEEE MMMM EEEE MMMM BBBB RRRR IIII

|n Germania, fiecare dintre cele 16 state reunite \n sis-tem federal are propria sa for]` de poli]ie („„PPoolliizzeeii““ \ngerman`), condus` de un ministru sau de un senator curesponsabilit`]i \n domeniul afacerilor interne (cum se\nt#mpl` \n Bremen, Hamburg [i Berlin). De[i uniforma[i culoarea ma[inilor poli]iei este aceea[i, \n toat` ]ara,for]ele poli]iene[ti au o structur` pu]in diferit`, de la statla stat. A[a, spre exemplu, KKrriimmiinnaallppoolliizzeeii ((DDiivviizziiaa ddeeIInnvveessttiiggaa]]iiii CCrriimmiinnaallee,, numit` [i KKrriippoo)), este parte com-ponent` a for]ei poli]iene[ti, \n unele state, [i organiza]ieseparat`, \n altele. |n plus, guvernul federal are la dis-pozi]ie Poli]ia Federal`, care este, simultan, la dispozi]iacet`]enilor. Numit`, anterior, BBuunnddeessggrreeuuzzsshhuullttzz ((PPrroo--tteecc]]iiaa FFeeddeerraall`̀ aa FFrroonnttiieerreelloorr)), aceasta a fost redenumit`,\n 2005, BBuunnddeessppoolliizzeeii ((PPoollii]]iiaa FFeeddeerraall`̀)).. CC`̀iillee FFeerraattee

FFeeddeerraallee ddiinn GGeerrmmaanniiaa au, de asemenea, propria lorfor]` de poli]ie, BBaahhnnppoolliizzeeii.. Aceasta \ndepline[te unrol similar cu Poli]ia Britanic` Transporturi. CândCìle Ferate au fost privatizate, \n deceniul '90, BBaahhnn--ppoolliizzeeii a fost integrat` \n Poli]ia Federal`. DDee aattuunnccii,,ppuutteerreeaa eexxeeccuuttiivv`̀ ddee llaa BBeerrlliinn ppeerrmmiittee ddooaarr ffoorr]]eeppoollii]]iieennee[[ttii ssuubb ccoonnttrrooll gguuvveerrnnaammeennttaall.. A[adar, \nGermania, nu exist` [i nu sunt permise for]e depoli]ie privat`. Datorit` propunerii de a folosi aceea[iculoare pentru toate uniformele [i ma[inile poli]ieidin Uniunea European`, \n ultima vreme, Poli]ia Ger-man` a trecut de la culoarea verde la cea albastr`.Hamburgul a fost primul stat care a f`cut aceast` tre-cere. |nainte de reunificarea Germaniei, RepublicaDemocrat` German` avea [i ea propria VVoollkkppoolliizzeeii..

Un bandit \narmat s-a baricadat \ntr-o banc`, lu#ndu-l ostatic pe directorul ei!

UUnn aattaaccaattoorr \\nnaarrmmaatt ccuu uunnppiissttooll ss--aa bbaarriiccaaddaatt,, rreecceenntt,, \\nnsseeddiiuull uunneeii ssuuccuurrssaallee ddiinn CCaaiixxaaddee TTaarrrraa ggoonnaa ((SSppaanniiaa)).. AAggrreessoorruullccaarree aa aacc]]iioonnaatt ccuu ffaa]]aa ddeessccooppeerrii --tt`̀ aa iinnttrraatt ccuu ppuu]]iinn \\nnaaiinnttee ddee oorraa1144,, \\nn ssuuccuurrssaallaa ssiittuuaatt`̀ llaa ccoonnfflluu--eenn]]aa ssttrr`̀zziilloorr PPoorrttaalleett ccuu RRaammbbllaaVVeellllaa.. CC##nndd ss--aa ddeeccllaann[[aatt aallaarrmmaa,,eell aa rree]]iinnuutt,, ssuubb aammeenniinn]]aarreeaa ppiiss--ttoolluulluuii ppaattrruu cclliieenn]]ii [[ii ppaattrruu aannggaa--jjaa]]ii aaii bb`̀nncciiii.. DDuupp`̀ ccee PPoollii]]iiaaNNaa]]iioonnaall`̀ aa \\nncchhiiss zzoonnaa,, bbaannddiittuullii--aa eelliibbeerraatt ppee cclliieenn]]iiii lluuaa]]ii oossttaa --ttiiccii,, iiaarr dduupp`̀ oo nneeggoocciieerree ccuu ppssii--hhoollooggiiii ppoollii]]iieeii,, ppee llaa oorreellee 1155,,aacceessttaa ii--aa ppuuss iinn lliibbeerrttaattee ppee aannggaa--jjaa]]iiii bb`̀nncciiii.. SSiinngguurruull rr`̀mmaass \\nn„„gghheeaarreellee““ ssaallee eessttee ddiirreeccttoorruullSSuuccuurrssaalleeii bbaannccaarree SSeebbaassttiiaannPPoottaauu.. OOppeerraa]]iiuunniillee ppoollii]]iieennee[[ttiippeennttrruu ssaallvvaarreeaa aacceessttuuiiaa [[ii ccaapp--ttuurraarreeaa aattaaccaattoorruulluuii ccoonnttiinnuu`̀..

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee AAnnttooaanneettaa DDaarriiee

FRAUDELE BANCARE {I COMBATEREA ACESTORA (IV)

Despre „Toleran]a interetnic` \n sis-temul de \nv`]`m#nt gimnazial“ au \ncercats` discute vineri, 17 noiembrie a.c., un

grup de „oameni mari“ [i un grup de elevide la {coala nr. 280 „Mihail Sebastian“, si -tuat` \n sectorul 5 al municipiului Bucu -re[ti. La \nt#l nirea, organizat` de c`treDirec]ia In formare [i Rela]ii Publice aM.A.I., \n colaborare cu Parlamentul Ro -m#niei (Comisia pentru Drepturile Omu-lui, Culte [i Problemele Mino rit`]ilor Na -]ionale [i Partida Romilor), Inspectoratul{colar al Municipiului Bucu re[ti, Inspec-toratul General al Poli]iei Rom#ne (Institu-tul pentru Combaterea [i Prevenirea Cri -minalit`]ii [i Sec]ia 18 Poli]ie) au venit par-lamentari, inspectori [colari, profesori,poli]i[ti [i un preot militar.

Cu inten]ia de a dezbate teme de mareimpact, precum: mijloace de combatere adiscrimin`rii [i segreg`rii \n sistemul de\nv`]`m#nt bucure[ tean, programe educa -]ionale pentru co piii pro veni]i din medii de -zavantajate, metode de integrare social` aa ces tora, prevederi legislative \n sprijinul

combaterii discrimin`rii etnice, abordareareligioas` a toleran]ei [i rolul or ganelor deordine \n educa]ia civic` a elevilor din

cartierele m`r -gina[e ale Ca -pitalei, organi-

zatorii au fost nevoi]is`-[i restructurezediscursurile, sili]i deauditoriul prezent \nsal`.

Pe scùnele, \ia[teptau, cu sufletulla gur`, elevi [i eleve, \n uniforme de[colari cumin]i [i de[tep]i, bucuro[i, dar [iuimi]i de ceea ce li se propunea s` asculte.

Moderatorul ac]iunii - comisarul [efMarian Nencescu, [eful de compartiment\n cadrul Serviciului Tradi]ii Educa]ie [iSecretariat, - a invitat-o s` deschid` dia-logul cu cei mici pe doamna comisar-[efMarina Roman, [eful Serviciului Prevenire,\n cadrul I.C.P.C. din I.G.P.R., personalitatemarcant` \n domeniu, cu experien]` \n dia-logul cu comunit`]ile etnice din Rom#nia,care a relevat experien]a Institutului \ncolaborare cu unit`]ile [colare pe temediverse: de educa]ie rutier`, de educa]ie

civic`, anti in frac ]ional` etc. Deasemenea, dna Roman le-a vor-bit micu]ilor despre colabo-rarea cu colegi de-ai lor dinjude]ele Bacù [i Alba.

Copiii i-au audiat cu interes

pe de putatul Nicolae Pùn, pre[edintelePartidei Romilor, pe profesoara ElenaRadu, mediator [colar cu succese remarca-bile \n ceea ce prive[te lucrul bun cu copiirromi. Au auzit cuvinte precum: toleran]`,discriminare, stra tegii, mentalitate etc.,[u[otind \ntre ei, cu naturale]e, de[i, am\n]eles, erau al`turi, la joac`, la [coal` [i laactivit`]i, copii de etnie rrom` [i rom#ni.

Cu viu interes l-au ascultat cei mici pep`rintele Ciprian-Marius Pop, care s-aapropiat de ei [i le-a vorbit pe limba lor, cupilde din Biblie, despre care elevii aveaucuno[tin]e de la orele de religie. I-a \ndem-nat s` vad` darurile date de Dumnezeu

fiec`ruia [i s`-[i apreciezegraiul [i familia, s`-[i iu beas -c` colegii [i s` se iu beasc` peei \n[i[i a[a cum sunt.

Copiii [i-au dovedit in -teresul a dres#nd \ntreb`ri,exprim#ndu-[i dezacordulpentru faptele de discrimi -nare etnic`, despre care audat m`rturie c` nu exist` \n[coala lor [i au atras aten]iaasupra unor p`rin]i care gre -[esc \n educa]ia copiilor lor.

Rromi [i rom#ni, deopo -triv`, mi cu]ii s-au bucuratpentru darurile primite de laorganizatori - un tricou [iiconi]e - [i au zbughit-o,\mpreun`, la joac` imediat celucr`rile dezbaterii au fost

\nchise.Drept \ncheiere, pentru cei „mari“, care

au sus]inut expuneri [i pentru cei mici,care au ascultat, uneori citindu-li-senedumerirea pe chip, a[ \ncheia cu \ndem-nul p`rintelui Ciprian: „s` ne bucur`m c`ne avem unii pe al]ii [i c` putem \nv`]a uniide la al]ii“. De fapt, aceasta a fost esen]adezbaterii pe tema „Toleran]a interetnic` \nsistemul de \nv`]`m#nt gimnazial“: un\ndemn la iubire.

IInnaa BB~~LLAANNFFoottoo:: VVaassiillee AARRSSEENNEE

UUUU nnnn \\\\ nnnn dddd eeeemmmmnnnn llll aaaa iiii uuuu bbbb iiii rrrr eeee

cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~ 2120

Domnul comisar Constantin Mihalache ne relev`faptul c` datorit` echipei pe care o coordoneaz`, oechip` de speciali[ti, de poli]i[ti care, \nainte de toateau pasiune pentru aceast` profesie, pentru care nu con-teaz` nop]ile nedormite, succesiunea, uneori haluci-nant`, a interven]iilor, au realizat flagrant dup` flagrant,desigur, \ntr-o colaborare perfect` cu alte structuri aleM.A.I. I-am putea caracteriza pe ace[ti speciali[ti de la„Crim` Organizat`“ o principal` arm` de contracarare afenomenului infrac]ional. Ac]ioneaz` \n patru comparti-mente, care func]ioneaz` f`r` sincope. Ace[ti poli]i[tiau mai organizat 22 de ac]iuni [i controale, finaliz#ndverific`rile \n 46 de lucr`ri (cu caracter divers).

Bancnote false plasate \n mai multe jude]e

Semnificativ este un caz solu]ionat sub coordona -rea Direc]iei de Investigare a Infrac]iunilor de Crimi-nalitate Organizat` [i Terorism - Biroul Teritorial Har -ghi ta, poli]i[tii reu[ind prinderea \n flagrant a doi tineri,T.Z. [i F.K.C., ambii din Topli]a [i a lui P.G., din comu-na S`rma[, exact \n momentul \n care \ncercau s`plaseze \n municipiul Miercurea Ciuc bancnote con-

traf`cute din cupiura 1.000.000 rol. |n total aveau 29 debancnote contraf`cute, pe care plasatorii le primi ser`de la M.D, un „expert“care a fost capturat, \n urm` cudoi ani, de c`tre poli]i[tii bra[oveni. Pentru c` disp` -

ruse de la domiciliu, a fost dat \n urm`rire general`.Poli]i[tii au reu[it s`-l depisteze [i, continu#ndcercet`rile, au stabilit c` acesta utilizase o imprimant`color. Cu aceasta contraf`cuse mai multe bancnote de500.000 rol, pe care reu[ise s` le plaseze pe razajude]elor Harghita [i Bra[ov. De[i a fost prins \n fla-grant de echipa din cadrul B.C.C.O. Bra[ov, \n timp ceplasa falsurile, M.D. nu a recunoscut contrafacereaacestora. De altfel, distrusese aparatura la care„lucrase“ h#rtiile \nainte de punerea lor \n circula]ie.Povestea continu` cu punerea \n libertate \n decembrie2005 a lui M.D. |n ianuarie 2006 s-a apucat din nou de

treab`: [i-a cump`rat o imprimant` de acela[i tip [i a fal-sificat mai multe bancnote tot de 500.000, de data aceas-ta plas#ndu-le \n jude]ul Mure[. A „evoluat“ falsific#ndbancnote de un milion, pe care le-a pus \n circula]ie peraza jude]elor Harghita, Mure[, Neam], Bistri]a, Bacù,Suceava, Vrancea, Cluj [i Satu Mare, av#ndu-l ca m#n`dreapt` pe B.G., din Bacù, fostul lui coleg de celul` laPenitenciarul Codlea (aflat \n prezent \n PenitenciarulSatu Mare pentru s`v#r[irea infrac]iunii de furt califi-cat. M.D. a continuat s` falsifice [i s` pun` \n circula]iealte bancnote de un milion false \n jude]ele Neam] [iHarghita. La doar 23 de ani, acest „specialist“ se pare c`[i-a \ncheiat cariera.

|n flagrant

O alt` ac]iune flagrant`, \n municipiul MiercureaCiuc, s-a soldat cu identificarea lui G.Z. [i F.B.E., care\ncercau s` plaseze zece bancnote de 100 de USD con-traf`cute. Poli]i[tii au descoperit c` bancnotele prove-neau de la un urm`rit general pentru furt calificat, \nprezent aflat \n Ungaria. Dup` cum ne spune dl comisar Mihalache, dro gu -

rile, \n majoritate, provin tot din Ungaria, \n acest sensexemplific#nd: Sub coodonarea procurorilor din cadrul Direc]iei de

Investigare a Infrac]iunilor de Criminalitate Organizat`[i Terorism - Serviciul Teritorial T#rgu Mure[, \n cola -boare cu B.C.C.O. T#rgu Mure[, poli]i[tii har ghitenii-au prins \n flagrant pe B.C., B.E.S. [i G.G.C, to]i dinmunicipiul T#rgu Mure[, c#nd \ncercau s` v#nd` 288comprimate ecstasy, cer#nd pe marf` 7.000 de RON.Tot \n flagrant au fost prin[i [i G.G., A.F.F.,. O.A. (dinMiercurea Ciuc), F.J. [i S.A. (din Odorheiu-Secuiesc),de la care poli]i[tii au confiscat 21 gr amfetamin`, 3,6 grha[i[ [i 3,6 gr cannabis. |n urma cercet`rilor a rezultatc` drogurile au fost aduse de c`tre G.G. din Ungariapentru consum propriu, dar [i pentru distribu]ie. |n fla-grant a fost prins [i K.L., 25 ani, din ora[ul Cristuru-Secuiesc, care de]inea 7,61 gr amfetamin` \n stare pur`.Drogurile \i fuseser` trimise tot din Ungaria.

**Poli]i[tii din cadrul S.C.C.O. Harghita au mai

solu]ionat un caz important pe linia contrafacerii [iplas`rii de moned` na]ional` [i strìn`, demar#ndcercet`ri \n for]` pentru c` doar \n c#teva zile pe razajude]ului s-au plasat patru bancnote de 100 de RONcontraf`cute. Erau falsuri grosolane dar, cu toate aces-tea, au fost plasate f`r` probleme. S.L. din Cristuru-Secuiesc era cel care de]inea bancnotele, poli]i[tiireu[ind s` identifice [i dou` imobile pe care acesta le\nchiriase \ntr-un sat harghitean, \n urma perchezi]iilordesco perind: 447 bancnote de 1.000 forin]i, 64 bancnotede 500 de RON [i 100 de RON, precum [i tehnic`folosit` [i la contrafacerea bancnotelor, respectiv o uni-tate central`, imprimant` color, CD-uri [i DVD-uri etc.Poli]i[tii au identificat 13 fi[iere care con]ineau imaginiscanate ale unor bancnote din cupiurile: 50 USD, 10USD, 1.000 [i 20.000 forin]i, precum [i dou` fi[iere careatestau conectarea la aceast` unitate central` a uneiimprimante marca HP, model C 3100 (de tipul celei ridi-cate \n urma perchezi]iei domiciliare).Prin intermediul D.G.C.C.O. Bucure[ti au fost con-

tactate autorit`]ile ungare, care au comunicat c` S.L. afost arestat \n Ungaria recent pentru comitereainfrac]iunii de fals de moned`. Poli]i[tii de la S.C.C.O. Harghita au scos din circu-

la]ie [i alte bancnote de 100 de RON, 500 de RON [i1.000 forin]i, care fuseser` plasate \n jude]. Audescoperit astfel 30 de bancnote de 1.000 de forin]i [i peraza municipiului Odorheiu-Secuiesc.

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee RRooxxaannaa GGHHEEOORRGGHHIIUU--PPAAPP

43 ani de experien]`profesional`

EEcchhiippaa ddee ccoommaanndd`̀ aa PPoollii]]iieeii OOrraa[[uulluuii CCaarreeii,,jjuuddee]]uull SSaattuu--MMaarree (([[eeffuull PPoollii]]iieeii,, ddll ccoommiissaarr--[[eeffVVaassiillee VViioorreell OOrrooss [[ii aaddjjuunnccttuull ss`̀uu ssuubbccoommii --ssaarruull DDaann CCoo[[aarrcc`̀)) aadduunn`̀ llaaoollaalltt`̀ 4433 ddee aannii ddeeeexxppeerriieenn]]`̀ pprrooffeessiioonnaall`̀ nnuummaaii \\nn „„ooppeerraattiivv““,,aaddiicc`̀ ppee ffrroonnttuull aannttiiccrriimmiinnaall.. DDee cc##nndd aa aabbssoollvviittAAccaaddeemmiiaa ddee PPoollii]]iiee „„AAlleexxaannddrruu IIooaann CCuuzzaa““,,ccoommiissaarruull [[eeff VVaassiillee VViioorreell OOrrooss aa lluuccrraatt llaa

iinnvveessttiiggaa]]iiii ccrriimmiinnaallee vvrreeoo 1144 aannii.. CCiinnccii aannii aaffoosstt aaddjjuunncctt aall [[eeffuulluuii PPoollii]]iieeii mmuunniicciippiiuulluuii SSaattuuMMaarree,, cciinnccii aannii \\nn ccaaddrruull PPoollii]]iieeii ddee OOrrddiinnee PPuu --bblliicc`̀...... TTiimmpp ddee 2277 ddee aannii,, ff`̀rr`̀ pprreetteenn]]iiaa ddee aa iissee rriiddiiccaa ssttaattuuiiee,, ppoollii]]iissttuull [[ii--aa ff`̀ccuutt ddaattoorriiaa ddeeoomm aall lleeggiiii.. AAddjjuunnccttuull ss`̀uu,, ddoommnnuull ccoommiissaarr DDaannCCoo[[aarrcc`̀,, ttoott uunn oomm ddee--aall llooccuulluuii,, eessttee ppoollii]]iisstt ddee1166 aannii.. TTrreepptteellee ccaarriieerreeii llee--aa uurrccaatt,, llaa OOrrddiinneePPuubblliicc`̀,, ccuu ccoonnsseeccvveenn]]`̀,, ccuu aammbbii]]iiee,, ccuu sseerriioozzii--ttaattee [[ii ccuu rreessppeecctt ppeennttrruu sseemmeennii.. {{aannssaa cceelloorrddooii eessttee cc`̀ ssuunntt aauuttoohhttoonnii.. ||nn oorraa[[uull CCaarreeii,,ooaammeenniiii ssee ccuunnoosscc \\nnttrree eeii,, ssee aajjuutt`̀,, ssee rreessppeecctt`̀[[ii ccoommuunniicc`̀,, nnaattuurraall,, nnoonnccoonnffoorrmmiisstt.. CCeeii ddooiippoollii]]ii[[ttii aauu [[ii eeii,, \\nn ss##nnggee,, \\nnttrreegguull rreeggiissttrruu eexxiiss--tteenn]]iiaall aall llooccuuiittoorriilloorr aacceesstteeii lliinnii[[ttiittee zzoonnee,,mmoodduull lloorr ddee aa ffii [[ii ddee aa ssee eexxpprriimmaa,, oobbiicceeiiuurriillee[[ii ttrraaddii]]iiiillee llooccuulluuii.. NNiimmiicc nnuu llee eessttee ssttrr`̀iinn..CCuunnooaa[[tteerreeaa \\nn ddeettaalliiuu aa ooaammeenniilloorr,, iinncclluussiivvdduupp`̀ ppoorreeccll`̀,, eessttee uunnuull ddiinnttrree aattuu--uurriillee lloorr..

CCaarreeii -- uunn ssiimmbboolliissttoorriicc

MMuunniicciippiiuull CCaarreeii,, uunn nnuummee ddeevveenniitt ssiimmbboolliissttoorriicc,, eessttee uunn bbuunn mmooddeell ddee ccooeexxiisstteenn]]`̀ mmuull--ttiieettnniicc`̀.. DDiinnttrree cceeii ppeessttee 2266..000000 llooccuuiittoorrii,, ppeessttee5522 llaa ssuutt`̀ ssuunntt ddee eettnniiee mmaagghhiiaarr`̀,, 4433 rroomm##nn`̀,,iiaarr ddiiffeerreenn]]aa eessttee ffoorrmmaatt`̀ ddiinn [[vvaabbii,, rrrroommii eettcc..OOffeerriimm aacceeaasstt`̀ ssttaattiissttiicc`̀,, nnuu ppeennttrruu aa ddiiffeerreenn]]iiaallooccuuiittoorriiii dduupp`̀ ssttaattuuttuull eettnniicc,, ccii ppeennttrruu aa eevvii--ddeenn]]iiaa,, \\nn mmoodd ddeeoosseebbiitt,, bbuunnaa ccoonnvviiee]]uuiirree ddiinnttrreeooaammeennii.. CCaarree,, iinnddiiffeerreenntt ddee lliimmbbaa ppee ccaarree oo ffoolloo --sseesscc,, ssee rreessppeecctt`̀ [[ii ssuunntt ssoolliiddaarrii aattuunnccii cc##nndd eesstteenneevvooiiee.. SSee mmaaii aaddaauugg`̀ ccoommuunniitt`̀]]iiii [[ii aall]]ii cceett`̀ --]]eennii ccaarree,, llooccuuiieesscc ff`̀rr`̀ ffoorrmmee lleeggaallee,, ddiinn \\mmpprree--jjuurriimmii ssaauu ddiinn aalltt`̀ ppaarrttee.. AAccee[[ttiiaa,, ddiinn ffeerriicciirree,,nnuu ccrreeaazz`̀ pprroobblleemmee cceelloorrllaall]]ii.. RRaarr ssee \\nntt##mmppll`̀vvrreeoo ff`̀rr`̀ddeelleeggee \\nn aacceeaasstt`̀ ccaallmm`̀ ppaarrttee ddee ]]aarr`̀..

CChhiiaarr ddaacc`̀,, \\nncc`̀,, iinnvveessttii]]iiiillee nnuu ss--aauu rroossttoo--ggoolliitt ppeessttee eeii,, cc##tteevvaa ddiinnttrree eellee aauuddeevveenniitt rreeppeerree ppeennttrruu ccee vvaa uurrmmaa..AApprrooaappee ddee CCaarreeii,, llaa PPooiieennii,, ss--aa rriiddiiccaattoo ffaabbrriicc`̀ ddee mmoobbiill`̀ uunnddee lluuccrreeaazz`̀ ssuutteeddee mmuunncciittoorrii,, iiaarr \\nn mmuunniicciippiiuu,, oo aalltt`̀\\nnttrreepprriinnddeerree ccee pprroodduuccee ttuubbuullaattuurr`̀ppeennttrruu aauuttoottuurriissmmee.. PPeessttee 220000 ddeeooaammeennii \\[[ii cc##[[ttiigg`̀ aaiiccii,, pp##iinneeaa cceeaa ddeettooaattee zziilleellee.. ZZoonnaa ffiiiinndd [[ii uunnaa ccuu mmaarriippoossiibbiilliitt`̀]]ii ddee aa ffaaccee aaggrriiccuullttuurr`̀ mmoo --ddeerrnn`̀,, aarree ccuu aaddeevv`̀rraatt,, uunn vviiiittoorr ppeemm`̀ssuurr`̀.. DDee[[ii,, aauu pplleeccaatt „„aaffaarr`̀““ppeessttee 330000 ddee ooaammeennii,, ccuu ssiigguurraann]]`̀cc`̀ \\nnttrr--uunn vviiiittoorr aapprrooppiiaatt,, vvoorrrreevveennii..SSiittuuaa]]iiaa ooppeerraattiivv`̀ eessttee llaa ffeell ddee

ccaallmm`̀ [[ii nnuu ddee nnaattuurr`̀ ss`̀ pprroodduucc`̀ppaanniicc`̀,, nneemmuull]]uummiirrii ddiinn ppaarrtteeaa

ppooppuullaa]]iieeii..||nn aacceeaasstt`̀ mmiicc`̀ aa[[eezzaarree ss--aauu pprroodduuss

ttoottuu[[ii cc##tteevvaa ff`̀rr`̀ddeelleeggii,, ffuurrttuurrii ddee pprroo--dduussee aalliimmeennttaarree oorrii ddee aallttee bbuunnuurrii ccee sseeppoott vviinnddee rreeppeeddee „„llaa nneeggrruu““.. „„LLeegg`̀ttuurraappeerrmmaanneenntt`̀ ccuu ccoommuunniittaatteeaa,, ccuu cceett`̀]]eenniiiiuurrbbeeii,, \\nntt##mmppiinnaarreeaa ddee cc`̀ttrree ppoollii]]ii[[ttii aacceerreerriilloorr oorrii rreeccllaammaa]]iiiilloorr cceett`̀]]eennee[[ttiicchhiiaarr ddaacc`̀ nnuu ssuunntt ddee ccoommppeetteenn]]aa PPoollii]]iieeii,,eessttee uunn mmoodd ddee aa ffii aapprrooaappee ddee ooaammeennii.. PPooaarrttaaPPoollii]]iieeii eessttee ddeesscchhiiss`̀ [[ii llaa ffiigguurraatt [[ii llaa pprroopprriiuu,,2244 ddiinn 2244 ddee oorree.. PPrroobblleemmeellee rreezzoollvv##nndduu--sseeooppeerraattiivv,, ooaammeenniiii ssuunntt mmuull]]uummii]]ii [[ii ttrreecc pprraagguulliinnssttiittuu]]iieeii,, ccuu \\nnccrreeddeerree [[ii ccuu ssuufflleettuull ddeesscchhiiss““,,nnee--aa mm`̀rrttuurriissiitt [[eeffuull PPoollii]]iieeii oorraa[[uulluuii CCaarreeii,,ddoommnnuull ccoommiissaarr--[[eeff VVaassiillee VViioorreell OOrrooss..

AAggrreessoorrii [[ii vviiccttiimmee{{eeffuull bbiirroouulluuii iinnvveessttiiggaa]]iiii ccrriimmiinnaallee,, iinnssppeecc--

ttoorruull pprriinncciippaall MMiihhaaii TTrr##nncc aa ffoosstt sseessiizzaatt ddeecc`̀ttrree vviiccttiimm`̀ ddeesspprree oo nneeffeerriicciitt`̀ \\nntt##mmppllaarree.. UUnnmmoonnssttrruu,, dduuhhnniinndd aa bb`̀uuttuurr`̀ [[ii aabbiiaa ]]iinn##nndduu--sseeppee ppiicciiooaarree,, aa iinnttrraatt ppeessttee eeaa \\nn ccaass`̀.. AAuuzziinnddzzggoommoott \\nn ccaammeerraa \\nnvveecciinnaatt`̀,, aa iiee[[iitt ddiinn ddoorrmmii--

ttoorr.. FFeemmeeiiaa,, ddee ppeessttee 7744 ddee aannii,, nn--aa aappuuccaatt nniicciimm`̀ccaarr ss`̀ rreeaalliizzeezzee ccee ssee \\nntt##mmppll`̀,, cc##nndd aa ffoossttlloovviitt`̀ bbrruuttaall ccuu oo ccaasseett`̀ ddee lleemmnn.. AA cc`̀zzuutt......CC##nndd [[ii--aa rreevveenniitt,, iinnffrraaccttoorruull ddiisspp`̀rruussee ll`̀ss##nnddccaassaa vvrraaii[[ttee...... NN--aa rreeuu[[iitt ss`̀ rree]]iinn`̀ nniiccii cceell mmaaiimmiicc iinnddiicciiuu ddeesspprree aaggrreessoorr.. PPoollii]]ii[[ttiiii nnuu pprreeaa aauuaavvuutt ccee vvaalloorriiffiiccaa ooppeerraattiivv ddee llaa ffaa]]aa llooccuulluuii.. AAuuccoonnttiinnuuaatt \\nnss`̀ iinnvveessttiiggaa]]iiiillee [[ii aauu rreeaalliizzaatt cceerrccuullddee bb`̀nnuuii]]ii.. ||nn sspprriijjiinnuull lloorr aauu vveenniitt [[ii ccoolleeggii ddeellaa sseerrvviicciiuull ddee iinnvveessttiiggaa]]iiii ccrriimmiinnaallee ddiinn II..PP..JJ..SSaattuu MMaarree.. AAuu ssttaatt ddee vvoorrbb`̀ [[ii aauu vveerriiffiiccaatt aalliibbii--uull ffiieecc`̀rruuii ssuussppeecctt.. UUnnuull ddiinnttrree eeii,, TTaammaa[[,, aa

pp`̀rr`̀ssiitt RRoomm##nniiaa.. CCiiuuddaatt.. CCuu pprreeaa mmuulltt`̀ ggrraabb`̀..CC##nndd ss--aa \\nnttoorrss ddiinn UUnnggaarriiaa,, aa ffoosstt rree]]iinnuutt ddeeppoollii]]ii[[ttiiii ddee ffrroonnttiieerr`̀ ccaarree [[ii--aauu aannuunn]]aatt ccoolleeggiiii..IInnffrraaccttoorruull aa rreeccuunnoossccuutt ttoottuull.. EErraa bbeeaatt.. SSeeaarraa,,mmeerrgg##nndd sspprree ccaassaa ccoonnccuubbiinneeii,, ii--aa vveenniitt iiddeeeeaaddee aa ffuurraa.. AA ffoosstt ssuurrpprriinnss ddee bb`̀ttrr##nn`̀ [[ii aa aacc]]iioo --nnaatt ccaa aattaarree.. RReeggrreett`̀.. RReeggrreettee tt##rrzziiii......UUnn aaggeenntt ddee oorrddiinnee ppuubblliicc`̀ aa ffoosstt aaccoossttaatt ddee

cc`̀ttrree oo ffeemmeeiiee.. EEaa ii--aa ppoovveessttiitt cc`̀ ttooccmmaaii aa ffoossttpprr`̀ddaatt`̀.. UUnn iinnddiivviidd aa aammeenniinn]]aatt--oo [[ii aa ddeeppoossee--ddaatt--oo ddee 110000..000000 lleeii [[ii uunn tteelleeffoonn mmoobbiill.. AA lluuaattlleegg`̀ttuurraa ccuu ccoolleeggiiii ss`̀ii.. ||nn cc##tteevvaa oorree,, aauuttoorriiii aauuffoosstt pprriinn[[ii.. TToott eeii eerraauu [[ii ff`̀ppttaa[[iiii ffuurrttuulluuii aa ddooiissaaccii ddee ppoorruummbb.. AAuu ffoosstt rree]]iinnuu]]ii.. DDooii rreecciiddiivvii[[ttiiccaarree nn--aauu \\nnvv`̀]]aatt cc`̀ lliibbeerrttaatteeaa ttrreebbuuiiee pprree --]]uuiitt`̀......UUnn bb`̀rrbbaatt aa pp`̀rr`̀ssiitt,, ccll`̀ttiinn##nndduu--ssee,, „„ccrr##[[mmaa““

ddee llaa mmaarrggiinneeaa oorraa[[uulluuii.. CCiinneevvaa ll--aa uurrmm`̀rriitt.. {{iidduupp`̀ ccee pprriimmuull aa ppaarrccuurrss vvrreeoo 330000 mmeettrrii,, ll--aalloovviitt ppee llaa ssppaattee,, pprrooffiitt##nndd [[ii ddee \\nnttuunneerriiccuull ddeennssaall nnoopp]]iiii.. II--aa lluuaatt aappooii,, bbuulleettiinnuull [[ii oo bbaannccnnoott`̀ ddee110000..000000 lleeii.. PPoollii]]ii[[ttiiii eerraauu ccuurriioo[[ii ss`̀ aaffllee ccaarreessuunntt,, cceeii ddiinn llooccaall,, ccaarree ll--aauu vv`̀zzuutt ppee cceell tt##llhh`̀rriittcc##nndd aa pp`̀rr`̀ssiitt rreessttaauurraannttuull?? FF`̀rr`̀ pprroobblleemmee,, aauuaajjuunnss cchhiiaarr llaa aauuttoorr......||nn CCaarreeii ddoommiinn`̀ nnoottaa ddee ccaallmm.. {{eeffuull PPoollii]]iieeii

aa ]]iinnuutt ss`̀ ssuubblliinniieezzee cc`̀,, ppeennttrruu aa ffii ttooaattee llaa llooccuulllloorr,, ccoollaabboorreeaazz`̀ ffooaarrttee bbiinnee ccuu PPoollii]]iiaa ddee ffrroonn--ttiieerr`̀ ddaarr [[ii ccuu cceeaa ccoommuunniittaarr`̀......

VViioorreell TTUURRCCUU{{

POLI}I{TII AUTOOOOHHHHTTTTOOOONNNN IIII DDDDAAAAUUUUMUNICIPIULUI O NNNNOOOOTTTT~~~~ DDDDEEEE CCCCAAAALLLLMMMM

O prioritate a I.P.J. Harghita vizeaz` combaterea criminalit`]ii organizate,concretizat` prin cre[terea infrac]iunilor \n domeniul traficului [i consumului dedroguri, falsific`rii de monede [i mijloace electronice de plat`, c#t [i traficuluide persoane.

Dup` cum ne precizeaz` dl comisar Constantin Mihalache, [eful S.C.C.O.Harghita, \n acest an au predominat contrafacerile [i plas`rile de moned`, \nacest sens poli]i[tii solu]ion#nd, recent, cinci cazuri deosebite. Din totalul celor193 infrac]iuni constatate p#n` \n prezent, 99 au fost \n flagrant, 103 specificecrimei organizate, 43 pe linia traficului [i consumului ilicit de droguri [i laregimul precursorilor, iar 47 - pe linia combaterii marii criminalit`]ii economico-financiare. Bref, poli]i[tii din cadrul S.C.C.O. Harghita s-au confruntat cu zeci decazuri privind falsul de moned` (at#t strìn`, c#t [i autohton`), \n[el`ciuni,evaziuni fiscale, fals [i uz de fals, carduri contraf`cute, sp`l`ri de bani, \n urmaamplelor ac]iuni confisc#nd sute de comprimate ecstasy, importante cantit`]i decannabis, amfetamin`, ha[i[, mercur, precum [i mii de euro [i dolari americani,forin]i, lei noi, bani contraf`cu]i. De asemenea, poli]i[tii au indisponibilizat treiautoturisme furate din strìn`tate. Mai multe grup`ri infrac]ionale au fost iden-tificate, poli]i[tii cercet#nd 46 de persoane, dintre care 29 speciali[ti \n falsifi-carea cardurilor [i a monedelor, 12 trafican]i de persoane, un traficant de auto-turisme furate.

AAAACCCC}}}} IIII UUUUNNNN IIII AAAAMMMMPPPPLLLLEEEE PPPPEEEENNNNTTTTRRRRUUUU CCCCOOOOMMMMBBBBAAAATTTTEEEERRRREEEEAAAACCCCRRRR IIIIMMMMIIII NNNNAAAALLLL IIII TTTT~~~~}}}} IIII IIII OOOORRRRGGGGAAAANNNN IIII ZZZZAAAATTTTEEEE

cyan magenta yellow black cyan magenta yellow black

23P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazin Police-magazin ☺☺ Police-magazinPolice-magazin

Continu`m publicarea Ordinului general Nr. 16.666 S, diniulie 1943, un „\ndrumar“ al activit`]ii informative din unit`]ilepoli]iene[ti ale vremii.PPllaannuurrii ddee iinnffoorrmmaa]]iiii [[ii ddee cc`̀uuttaarreeaa iinnffoorrmmaa]]iiuunniilloorr ((lluuccrruu))

Cùtarea informa]iunilor este o opera]iune care trebuieorganizat` metodic pentru a se putea ob]ine rezultatele voite.

Organizarea cùt`rii este opera principal` a [efului birouluide siguran]`, iar la unit`]ile mici a \nsu[i [efului unit`]ii.

Ea const` din:a) Punerea \n func]iune a tuturor mijloacelor de infor-

ma]iuni de care dispune unitatea poli]ieneasc`, pentru a seputea ob]ine verificarea unei acelea[i chesituni prin c#t maimulte informa]iuni.

b) Dispunerea mijloacelor de informa]ii, a[a fel ca s` poat`lucra \n cele mai bune condi]iuni [i s` poat` realiza o supra-punere de c#t mai multe mijloace de cùtare asupra chestiu-nilor care intereseaz` mai mult unitatea poli]ieneasc` respec-tiv`.

Punerea \n func]iune a acestor mijloace, trebuie s` se fac`\n raport cu capacitatea lor de lucru.

Nici o informa]iune nu trebue neglijat`. O [tire f`r` nici oimportan]` la prima vedere, poate prin apropiere cu altelecunoscute, s` capete o valoare deosebit`.

O informa]iune va avea o valoare cu at#t mai mare, cu c#tva fi mai bine precizat` \n afar` de detaliile \ns`[i ale infor-ma]iei: originea sa; data [i ora culegerii; \mprejur`rile \n care afost culeas` [tirea.

Organizarea cùt`rii informa]iunilor [i punerea \nfunc]iune, se face de c`tre biroul sau serviciul de siguran]`dup` un plan de informa]ie, care poate fi general sau special [ic`ruia \i va corespunde totdeauna un plan de cùtarea infor-ma]iunei.

Criptografia este o metod` soft-ware de protejare a informa]iilor, fiindnumit` [i [tiin]a scrierilor secrete,reprezentând latura defensiv` a crip-tologiei, având ca sarcin` principalèlaborarea [i conceperea sistemelorcifrate [i ale regulilor folosite. Crip-tografia are ca principal obiectiv prote-jarea secretului datelor [i informa]iilorconfiden]iale, cu ajutorul sistemelor [idispozitivelor criptografice. Cuno[tin]ele referitoare la cripto -

grafie ne sunt furnizate de diverseizvoare istorice, religioase [i [tiin]ifice,care fac referire la r`zboaiele unor civi-liza]ii disp`rute în negura vremurilor.Ea are o lung` istorie, confiden]ialitateacomunic`rii fiind o cerin]` a tutu ror tim-purilor. Dac` ar trebui s` ale gem un sin-gur exemplu al criptografiei „clasice“,acesta ar fi Cifrul lui Cezar, nu atâtdatorit` celebrit`]ii împ`ratului roman,de care se leag` folosirea lui, ci pentruc` principiul sù de baz`, cel al substi-tu]iei, s-a men]inut nealterat aproapedou` milenii .Pe baza datelor cunoscute, ast`zi se

apreciaz` c` domeniul criptografiei aap`rut în mod independent în diversezone geografice ale lumii. Astfel, vechimansucrise arabe descoperite recent,vin s` scoat` în eviden]` faptul c` ori -ginile criptografiei sunt cu mult maivechi [i mai r`spândite decât se credeacu câtva timp în urm`. Cuvântul cifr`din limbile europene vine de la cuvântulsifr din limba arab`. Autorul celei maivechi c`r]i cunoscute de criptografie -savantul arab Al-Kindi din secolul alXIX-lea, antedateaz` cu peste 300 aniorice alt` carte asupra acestui subiect,citând, în acest sens, pe predecesorulsù Al-Khahl (718-786), care a scris cuun secol mai devreme „Kitab al-Muam-ma“ (The Book of Cyrptographic Mes-sages - Cartea mesajelor criptate). Dac`lu`m ca exemplu, criptografia papal` dela începutul secolului al XIX-lea, ea eraaproape muribund`. Secretariatul papei

avea un mic departament de cifrare, for-mat din trei persoane (cifri[ti), condu[ide un secretar de cifrare, care se ocupadoar cu asigurarea secretului de comu-nica]ii dintre Vatican [i reprezentan]elesale diplomatice din strìn`tate. S-a evi-tat analiza criptografic` iar cifr`rilepapale erau simple [i ofereau doar osecuritate modest`.Promotorul criptografiei au fost

r`zboaiele [i diploma]ia, care au impul-sionat [i continuat perfec]ionarea [iînnoirea metodelor [i mijloacelor de

secretizare [i de descifrare a mesajelor.Devenind tot mai complex` [i divers`,prin introducerea tehniciilor de calcul [itehnologiilor de comunica]ii electronicede ultim` genera]ie, activitatea în acestdomeniu presupune o preg`tire matem-atic` [i lingvistic` de excep]ie, o bun`cunoa[tere a calculatoarelor [i a pro-gram`rii acestora. Criptografia mai poate fi definit` [i

ca: utilizarea codurilor secrete pentru am`ri siguran]a [i a garanta integritatea[i confiden]ialitatea datelor sau « arta »care se ocup` cu principiile, mijloacele[i metodele pentru transformarea nein-teligibil` a datelor dintr-un text/mesaj,cu scopul de a proteja informa]ia [i -invers - pentru a transforma mesajelecriptate într-o form` inteligibil`, de apreveni modificarea [i/sau de a prevenifolosirea neautorizat` a ei.Un cifru se define[te ca o transfor-

mare a unui mesaj clar sau text cite] înmesaj cifrat ori criptogram`. Procesulde transformare a textului clar în unulcifrat se nume[te cifrare sau criptare.Altfel spus, criptarea este procesul carefolose[te o unitate [i o cheie de criptarepentru a schimba textul clar sau infor-

ma]ia normal` inteligibil` într-un textcifrat iar transformarea invers`, a crip-togramei în text clar, are denumirea dedescifrare sau decriptare sau altfelspus, decriptarea este procesul schim -b`rii textului cifrat în text clar. Dipozi-tivul de criptare poate fi orice, de lacreion [i hârtie pân` la soft, specializatpentru calculator [i procesoare dedi-cate sau dispozitive speciale (cele maicunoscute dispozitive criptograficecunoscute [i ca ma[ini cu rotor au fostma[ina Enigma/Germania, M-134/

USA [i TYPEX/Anglia, folosite de]`rile beligerante în cel de-al doilear`zboi mondial).Atât cifrarea, cât [i descifrarea sunt

controlate de c`tre una sau mai multechei criptografice. Un sistem criptograf-ic poate fi definit ca o metod` de trans-formare a unui mesaj/text clar/ normal(este constituit din datele inteligibile alc`ror con]inut semantic este disponibil -vezi ISO 7498-2) într-un mesaj/textcifrat numit [i criptogram` [i invers cao metod` de transformare a unuimesaj/text cifrat/criptogram` într-unmesaj /text clar.Criptarea/cifrarea este procedeul de

transformare a unui text clar în textcriptat/cifrat, iar decriptarea/descifra -rea este procedeul de transformareinvers` a criptogramei în text clar. Atâtcriptarea, cât [i decriptarea sunt contro-late de c`tre un dispozitiv de cifrare(algoritm) [i una sau mai multe cheicriptografice. Pentru criptarea ([idecriptarea) datelor se folo[este o cheiecriptografic` (FIPS PUB 112).Un algo-ritm criptografic adoptat de «NationalInstitute of Standards and Technology»pentru uzul public este Data Encryption

Standard (DES) [3].Criptografia are învedere metodele [i mijloacele folositeatât la criptare, cât [i la decriptare.{tiin]a care se ocup` cu studierea prin-cipiului criptografic, mijloacelor saumetodelor respective este criptanalysissau analiza cript`rii (ISO 7498-2). Crip-toanaliza se constituie în latur` ofensivà criptologiei [i are ca scop studiul sis-temelor criptografice pentru deter-minarea caracteristicilor acestora, studi-ind metodele de spar gere a cifrurilor,adic` de determinare a textului clar saua cheii de cifrare din criptogram`.Putem enumera dou` exemple mai

importante privind „spargerea“ coduluicriptografic pe timp de pace: - un prim caz, la Conferin]a pentru

limitarea armamentelor navale de laWashington (1921-1922), unde StateleUnite ale Americii au reu[it s`-i deter-mine pe japonezi, s` accepte fa]` desitua]ia ini]ial`, folosirea unui num`rmai mic de vase de r`zboi. Acest lucru afost posibil deoarece americanul Her-bert O. Yardley a reu[it spargerea co -dului japonez al mesajelor diplomatice;- un al doilea caz la care facem

referire este Conferin]a de la San Fran-cisco din anul 1945, conferin]` care apus bazele viitoarei Organiza]ii a Na]iu -nilor Unite. În timpul preparativelorconferin]ei, americanii au folosit cu suc-ces pentru spionarea participan ]ilor, cuscopul de a modela Carta O.N.U. cuinteresele [i dorin]ele lor, un vechi pro-gram folosit [i în timpul celui de-aldoilea r`zboi mondial, care in clu dea nunumai interceptarea [i citirea telegra -melor ca blate de la am basadele inami-cilor ci [i ale alia]ilor [i statelor neutre. Cu cât apar pe Internet mai multe

informa]ii, cu atât nevoia de securitatecre[te, cu atât nevoia de a le proteja fa]`de furt [i reprezentare fals` devine maiputernic` iar metodele criptogra ficeincearca sa rezolve aceasta nevoie desecuritate.

MMaarriiaann FFIIRROOIIUU

Miss Miss „Poli]ia „Poli]ia

Român`”Român`”Frumuse]e, inteligen]`, ca pa citate de

comunicare. Acestea sunt doar c#teva dintre

atu-urile aaggeenntteeii MMiirruunnaa VV`̀ccaarruu,, de la Com-partimentul Siguran]` Public` din cadrulBiroului Ordine Public` al Poli]iei municipiu-lui T#rgu Jiu, jude]ul Gorj. Dup` absolvireacursurilor {colii de agen]i de poli]ie „VasileLasc`r“ - C#mpina/2005 i-a adus \nc#nt`toareipoli]iste o prim` reu[it`, fiind repartizat` \nlocul de munc` pe care [i l-a dorit [i unde,spun chiar [efii ei, ar fi p`[it cu dreptul, darcum un... succes nu vine niciodat` singur, \nacela[i an, Miruna a mai dat via]` unui alt vis,pro mov#nd, cu brio, examenul de admitere laFacultatea de Psihologie.|n prezent, agenta munce[te patrul#nd \n

echip`, pe str`zile municipiului T#rgu Jiu.Este greu, ne spune, dar acest lucru nu o\mpiedic` s` mearg` mai departe [i reprezintò provocare spre de scoperirea de noi resursepentru a fi mai bun`, mai plin` de solicitudine,mai eficient` \n rezolvarea problemelorcet`]eanului.

TTeexxtt [[ii ffoottoo::LLeennaa MMIITTRROOII

☺☺Judec`torul \ntreab` acuzatul: - Dumneavoastr`

spune]i c` v-a]i omorât so]ia din gre[eal`? -Da. Eas-a apropiat de soacr`-mea exact \n momentul \n careeu ap`s`m pe tr`gaci...

☺☺|ntr-o intersec]ie un BMW \i taie calea unui TRA-

BANT, care avea prioritate. Trabantul se ia dup`BMW [i la urm`torul semafor \l ajunge \n urm`. Serepede la [ofer [i dezam`git \i zice... - Dac` noi a[tiacu ma[inile nem]e[ti nu ne putem \ntelege...

☺☺Poveste american`. |ntr-o var`, un om mergea

spre cas` cu cotiga tras` de m`gar. El ducea \ncotig` porumb de floricele. De cald ce era \n ziuaaccea, la un moment dat porumbul a \nceput s` secoac` [i floricelele pocneau, s`rind din cotig`.M`garul, v`zând treaba asta, a crezut c` ninge [i... amurit de frig.

☺☺- Care este diferen]a \ntre un virus [i Windows? - Unica diferen]` \ntre un virus [i Windows este

c` virusul chiar func]ioneaz`...

TALON ANUN}URI GRATUITE

Nume:___________________Telefon:_________________Anun]_____________________________________________________________________

Maximum 20 de cuvinte

� Caut garsonier`, chirie maxim 200 euro/lun`.0722.464.789

� GGAARRSSOONNIIEERR~~, Constan]a, la 200 de metri deUniversitate [i de intrarea \n Mamaia, parter, deco-mandat`, hol mare, complet amenajat` [i utilat`,dou` camere pentru locuit (dou` - patru studente),telefon, cablu t.v., Internet, apometre, calorimetre,avans o lun` plus garan]ie cheltuieli de\ntre]inere.200$. 0341.80.42.85.

� Caut urgent SSPPAA}}IIUU CCOOMMEERRCCIIAALL,, \\nn

BBuuccuurree[[ttii,,\\nnttrree 1155--6600 mm22 .. 00774455..334444..889933 ssaauu662277..3300..8811,, dduupp`̀ oorraa 1188..0000..

� VV##nndd DDaacciiaa 11331100 ddiinn 11999900,, IITTPP 22000088,, RRCCAA22000066,, rreeppaarraa]]iiii rreecceennttee,, CCoonnssttaann]]aa.. 770000$$.. 00772233..5599..00002299..

� Caut garsonier` mobilat`, \n Bucure[ti, zon`civilizat`, contract chirie, avans. Ofer maximum 200euro. 0721.72.72.10.

� V#nd uniform` nou` de Aparat Central m`sura56-58. Tel. 303.70.80.

D e l a u n p o l i ] i s t l a a l t u l

☺ Foto glume ☺ Foto glume ☺ Foto glume ☺

Piatra filozofal` |mprumutul c`tre pri-

eteni provoac` amezia [istric` prietenia.

(Thomas Morr i son)

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee MMaarriiuuss TTOOMMAA

Copiii no[tri - de[tep]i, frumo[i [i talenta]i

Via]a e frumoas`Via]a \ncepe odat` cu na[terea, cu sunetele [i imaginile pe care ochii tì le

acapareaz`. Sunt minunate primele clipe petrecute \n natur`, \n valul de culori ce\]i acoper` ochii cu tonul dat de \ngeri [i continuat de minunatul cor de p`s`ri.Apar primele vise [i te \ntrebi când vei p`[i [i tu singur \n aceast` lume ciu-

dat`, dar cu un spirit realistic nemaiv`zut. P`rin]ii, persoanele iubite, mereulâng` tine stau, iar mama ta, poate fi asemuit` foarte u[or cu o fecioar`, ce cumâna ei prea fin` \]i umbl` u[or prin p`rul b`lai.Primii pa[i \i po]i considera ceva nemaiv`zut, este o senza]ie ciudat`, totul e

nou [i dintr-o dat` \]i vine poft` s` porne[ti \n lumea larg` pe aripile vis`rii. Totulte atrage ca un magnet [i po]i sta lini[tit c`ci ai lâng` tine doi \ngeri p`zitori,p`rin]ii tì.Ce te-ai face f`r` ei, f`r` sufletele ce-]i sunt mereu aproape? Lumea pare a fi

un loc sigur, dar este ceva ciudat, sub o replic` panoramic` poate ap`rea mereuo replic` hain`. Doar v`zând [i cunoscând lumea \]i dai seama ce minuni seascund, e minunat dar foarte misterios.

CCoossmmiinn RRAADDUU -- BBUUTTUUNNOOII

22

Ambasadori \n uniform`CCoommiissaarruull IIooaann DDoorreell AAllmm`̀[[aann [[ii--aa \\nncceeppuutt aaccttiivviittaatteeaa pprrooffeessiioonnaall`̀ \\nn aannuull

11998899,, \\nn ccaaddrruull PPoollii]]iieeii MMuunniicciippiiuulluuii OOrraaddeeaa,, llaa BBiirroouull ddee IInnvveessttiiggaattiiii CCrriimmiinnaallee,,uunnddee aa lluuccrraatt zzeeccee aannii.. ||nn ppeerriiooaaddaa 11999999 -- 22000011 aa ffoosstt [[eeffuull SSeerrvviicciiuulluuii ddee EEvvaalluu--aarree aall PPoollii]]iieeii LLooccaallee KKPPSS,, \\nn ccaaddrruull UUNNMMIIKK -- KKoossoovvoo..DDiinn aannuull 22000022 aa rreevveenniitt \\nn ccaaddrruull II..PP..JJ.. BBiihhoorr,, pp##nn`̀ \\nn 22000055,, cc##nndd aa ffoosstt

rreettrriimmiiss,, ppeennttrruu oo ppeerriiooaadd`̀ ddee ddooii aannii,, \\nn RReeggiiuunneeaa PPeeccss,, ccaa MMoonniittoorr RReeggiioonnaallUUNNMMIIKK ppeennttrruu CCrriimmaa OOrrggaanniizzaatt`̀..

Despre o nou` mentalitate\n criminalistic`

Provoc`rile acestui prezent convulsionat - omorul, terorismul [i crimaorganizat` - au indus criminali[tilor din toat` lumea o nou` mentalitate deabordare a muncii. Criminalistica are \n acest sens un rol major, stabilindtacticile [i metodele utilizabile \n investigarea cazurilor de acest gen.Lucrarea procurorului Medeanu Tiberiu-Constantin, colaborator de

marc` al judiciari[tilor [i crimina li[tilor din I.P.J. Hunedoara, „Criminalisti-ca \n ac]iune“. Omorul, terorismul [i Crima Organizat`“, prezint` sec ven]especifice cercet`rii anumitor infrac]iuni referitoare la astfel de cazuri.Cartea este structur` \n mai multe capitole [i trateaz` problematica din

mai multe puncte de vedere: pledoarii, crime disimulate, moartea violent` [i patologic`, violena]a casnic`,expertize medico-legale, terorismul, cazuri nerezolvate. Lucrarea este destinat`, dup` cum \nsu[i autorulm`rturise[te, practicienilor. Sunt inserate, cu lux de am`nunte, diagrame cu evolu]ia infrac]iunilor prin carese ilustreaz` situa]ia acestora \ncep#nd din anul 1989.„Criminalistica \n ac]iune. Omorul, Terorismul [i Cri ma Organizat`“ de Medeanu Tiberiu-Constantin se

cite[ te, \ns`, lejer, [i de c`tre nespeciali[ti, volumul mustind de cazuistic`, ceea ce confer` stilului caracteralert, atractiv.

IInnaa BB~~LLAANN

Semnal editorial

„Conferin]a de Joi“, \n volum

Manifest`rile legate de edi]ia a X-a a Salonului de cartejuridic`, civic`, administrativ` [i poli]ist` au prilejuit [iprezentarea volumului „Conferin]a de Joi“. Este cea de-atreia lucrare din aceast` serie, \nceput` \n anul 2004, cereune[te textele conferin]elor sus]inute de c`tre invita]iiMinisterului Administra]iei [i Internelor la Centrul dePres` al M.A.I.

Conferin]a de Joi are rolul de a prilejui unor perso -nalit`]i reprezentative ale vie]ii publice - scriitori, jurnali[ti,oameni de [tiin]`, preo]i, sportivi, actori - s` \[i prezinte \nfa]a auditoriului experien]a personal` [i s` dialogheze cuacesta.Dintre cei 30 de invita]i ai Conferin]ei de Joi din anul

2005 amintim pe: Elisabeta Lip`, Ana Blandiana, MarioaraMur`rescu, Paula Iacob, Horia Alexandrescu, PetreAchi]enie, Mihai Floca, Dinu C. Giurescu, Victor Ionescu,Traian Tandin, Radu C#rneci, Victor Socaciu, l`s#ndu-v`s`-i descoperi]i pe fiecare \n volum.


MMaa[[iinnaa ddee vviiss......TTRREEZZEE{{TTEE--TTEE!!

[[ii \\nnttiinnddee--ttee cc##tt ]]ii--ee ppllaappuummaa!!IInnssttrruucc]]iiuunnii ddee ffoolloossiinn]]`̀::

„„DD`̀--oo nneevveesstteeii ttaallee,, eessttee ttrreeaabbaa eeii!!““

AAAAnnnnuuuunnnn ]]]]IInnssppeeccttoorraattuull GGeenneerraall aall PPoollii --

]]iieeii RRoomm##nnee,, ccuu sseeddiiuull \\nn {{oosseeaauuaa{{tteeffaann cceell MMaarree nnrr.. 1133 -- 1155,, SSeecc--ttoorruull 22 BBuuccuurree[[ttii,, oorrggaanniizzeeaazz`̀ccoonnccuurrss \\nn vveeddeerreeaa ooccuupp`̀rriiii aa 99ppoossttuurrii ddee ooffii]]eerr ppee lliinniiee ddee ccoommuu--nniiccaa]]iiii [[ii iinnffoorrmmaattiicc`̀ ccuu rreeccrruuttaarreeddiinn ssuurrss`̀ eexxtteerrnn`̀,, llaa nniivveelluull CCeenn--ttrruulluuii ddee CCoommuunniiccaa]]iiii [[ii IInnffoorrmmaatt--iicc`̀ [[ii uunniitt`̀]]iilloorr ddee \\nnvv`̀ ]]`̀mm##nntt ddiinnccaaddrruull PPoollii]]iieeii RRoomm##nnee ((SSllaattiinnaa,,CC##mmppiinnaa [[ii CClluujj))..DDeettaalliiii pprriivviinndd ccoonnddii]]iiiillee ddee ppaarr--ttiicciippaarree ppoott ffii gg`̀ssiittee ppee ssiittee--uull wwwwww..ppoolliittiiaarroommaannaa..rroo..

Semnal editorialPoli]ia Transporturi a \mpliniut, recent, 25 de ani de activitate. Cu

aceast` ocazie, colegii de la Sec]ia Regional` de Poli]ie TransporturiIa[i au editat publica]ia „Poli]ia Transporturi Ia[i“, sub coordonarea[efului Direc]iei, dl. comisar [ef Gheorghe Ba[a. Cazuri cercetate [i rezolvate de c`tre poli]i[tii de la Transporturi,

cooperarea acestei structuri cu structuri similare europene [ina]ionale, organizarea Sec]iei, istoricul, obiectivele sunt doar c#tevadintre subiectele pe care le pute]i citi \n aceast` publica]ie. Din parteaRevistei „Poli]ia Rom#n`“, La Mul]i Ani!

MM.. TTOOMMAA

DIC}IONAR I.T.

CRIPTOGRAFIA

ccyyaann mmaaggeennttaa yyeellllooww bbllaacckk

24 P O L I } I A R O M Â N ~P O L I } I A R O M Â N ~

PPaaggiinn`̀ rreeaalliizzaatt`̀ ddee AAnnttooaanneettaa DDAARRIIEE

INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT � INSOLIT

Pol i ] i[ t i de. . . \nchir ia t

Poli]ia sârb` face concuren]` cu succesfirmelor de securitate [i paz`. O nou` lege per-mite oric`rei persoane sau firme s` închirieze,la pre] accesibil, un poli]ist, o uniform` sau alttip de material poli]ienesc, la un pre] ieftin. Dac`cineva vrea s` închirieze un agent în uniform`,

pentru a-i p`zi casa sau pentru a-l înso]i s` scoat` bani din banc` o poate face cu u[urin]` dac`pl`te[te mo desta suma de 300 de dinari sârbe[ti, pe or` (adic` 3,6 euro). Dac` o distins` doamn`vrea o uniform` de poli]ist pentru a-[i îmbr`ca cu ea gr`dinarul sau bodyguardul o poate face, lapre]ul de 13,40 euro pe zi. Lista cu „piese“ din „recuzita“ poli]iei care pot fi închiriate este foartelung` [i include, de asemenea, animale. Un cal de patrulare care este obi[nuit cu zgomotul din tra ficcost` 2.400 de dinari (echivalentul a 30 euro pe zi). S` nu uit`m, îns`, hrana pentru bidiviu. Al]i banialt` distrac]ie! Un câine poli]ist antrenat pentru a cùta/re]ine persoane sau pentru a detectaexplozivi [i droguri se poate închiria cu peste 1.000 de dinari, ceea ce înseamn` 22,5 euro. Cele maiscumpe r`m#n elicopterele poli]iei. Aparatele de zbor de diverse tipuri pot fi închiriate pentru a rea -liza orice serviciu pe care clientul îl consider` necesar. Bunòar`, pentru a merge la cump`raturi, învacan]`, sau pentru a sari cu para[uta. În func]ie de tipul de aparat, pre]urile oscileaz` între 45.000 [i140.000 de dinari, adic` între 537 [i 1.700 de euro. Chiria pentru un elicopter cu care sa-]i duci fami -lia în excursie este mai ieftin` dec`t pre]ul total al biletelor de avion ale membrilor ei. Autorit`]iles#rbe[ti cred c` aceast` lege care a intrat în vigoare, în august 2006, ofer` poli]iei posibilit`]i foartebune de a str#nge venituri suplimentare (mai mult decat necesare!), [i c` Biroul care se ocup` cuînchirierile este foarte bine controlat.

Din ra]iuni de siguran]`,

F`r` br#nz` camembert \n avioane!Br#nza moale de tip camembert [i pateul de ficat fran]uzesc se

afl` pe lista produselor care nu vor putea fi luate \n bagajul dem#n`, \n avion, cu excep]ia situa]iei \n care acestea vor ficump`rate din magazinele „duty free“ pe Aeroporturi. Acestenorme prohibitive, stabilite din ra]iuni de siguran]`, au intrat \nvigoare, recent. „„OOrriiccee pprroodduuss mmaalleeaabbiill eessttee iinntteerrzziiss \\nn aavviioonn.. DDeeeexxeemmpplluu,, bbrr##nnzzaa mmooaallee““ - au explicat reprezentan]i ai conduceriiAeroportului din Paris, \ntr-un comunicat publicat, zilele trecute.„„IInntteerrzziiss eessttee [[ii ppaatteeuull ddee ffiiccaatt““ se mai precizeaz` \n text. Aero-porturile U.E. au \nceput s` aplice noile norme de siguran]` adop-tate dup` ce, \n august a.c., a fost descoperit [i re]inut, la Londra,un grup terorist care inten]iona s` provoace explozia mai multoravioane, folosind explozivi lichizi, fabrica]i cu folosirea unor pro-duse aparent inofensive. A[a se explic` de ce orice recipient depeste 100 de mililitri, care con]ine lichid de tipul [ampaniei sauparfumului este interzis, cu excep]ia situa]iilor \n care este vorbade medicamente sau de hran` pentru bebelu[i. Aceasta trebuieprezentat` \n pungi de plastic transparente pentru a fi mai u[orcontrolat`. Noile restric]ii au \nceput, deja, s` genereze cozi inter-minabile pe Aeroporturile Interna]ionale din Paris, cu toate càcestea au primit, ca „\nt`riri“, 50 de func]ionari care fac controalesuplimentare.

Germanii au descoperit, recent, ceea ce pare a fiun mister demn de cele mai incitante romanepoli]iste: existen]a unor bancnote euro care se dezin-tegreaz` f`r` s` existe vreo explica]ie pentru acestfenomen \n care unii v`d un act delictual \ndreptat\mpotriva mondei unice europene. „„EEssttee uunn ccaazz nneemmaaii\\nntt##llnniitt \\nn iissttoorriiee““- a comentat

purt`torul de cuvânt al Bundesbank, Banca Central`German`, confirmând [tirea dat` publicit`]ii deziari[tii de la „Bild“. Ace[tia scriau: „„AAlleerrtt`̀!! AAcciidd \\nnbbaanniiii nnoo[[ttrrii““..„„CCoonnffoorrmm ddeeccllaarraa]]iiiilloorr mmaarrttoorriilloorr,, bbaannccnnootteellee ssee

ddeezziinntteeggrreeaazz`̀ cchhiiaarr \\nn mmoommeennttuull \\nn ccaarree ssuunntt ssccooaasseeddiinn bbaannccoommaatt..““ - a mai spus purt`torul de cuvânt alBundesbank. Primul caz de acest gen s-a \ntregistrat\n ziua de 21 iunie 2006, la Berlin. Atunci, s-a vorbitdespre dezintegrarea unei bancnote de 20 de euro, lao banc` public` regional`. La 14 iulie a.c., a fostextras` o bancnota de 5 euro dezintegrat` de la Dres-dner Bank.Conform „Bild“, de[i par \ntâmpl`ri izolate,

cazurile de dezintegrare a bancnotelor euro s-au mul-tiplicat rapid. |n timpul verii, \n 15 ora[e din Germa-

nia, au ap`rut mai multe bancnote de 50 de europar]ial distruse. Examenele de laborator au revelatprezen]a acidului sulfuric \n bancnote, dar unica cer-titudine pân` \n prezent, este aceea c`, atunci cândhârtia pe care au fost tip`rite intr` \n contact cuumezeala mâinilor are loc o reac]ie chimic`, iar hârtiase dezintegreaz`. P#n` \n prezent, anchetatorii aueliminat posibilitatea ca dezintegrarea s` fie provo-cat` de o eroare de fabrica]ie a bancnotelor. |nschimb, ei se tem c` ar putea fi vorba de un atac lamoneda unic` european`. |n prezent, aceasta estefolosit` de 12 din cele 25 de ]`ri ale Uniunii Europene.Pentru a evita panica, \n restul zonei euro, Banca

Centrala European` (BCE), cu sediul \n Frankfurt, areac]ionat rapid, iar pre[edintele acesteia, JeanClaude Trinchet a asigurat c` num`rul bancnotelordistruse nu este mare. Trinchet a insistat asupra fap-tului c` „„ffeennoommeennuull nnuu ppooaattee ffii,, \\nn nniiccii uunn ccaazz,,rreellaa]]iioonnaatt ccuu pprroocceessuull ddee iimmpprriimmaarree““ [i a mai afirmatc` nu este exclus` posibilitatea ca anumite bancnotes` fi fost furate [i tratate cu o substan]` care le-amodificat [i afectat compozitia, favorizând dezinte-grarea.

U n f e n om e n m i s t e r i o s :

BANCNOTE CARE SE DEZINTEGREAZ~

Ce bine-mi st` cucascheta lui tati!

|n China, a fost legiferat

Dreptul de a avea doar un câine... mic„„NNuu mmaaii mmuulltt ddee uunn ccââiinnee mmiicc ddee ffaammiilliiee““,, iat` una dintre

modalit`]ile prin care autorit`]ile chineze au decis s` ac]ioneze\mpotriva turb^rii, a informat recent, Agen]ia China Nou`.„„FFiieeccaarree ffaammiilliiee aarree ddrreeppttuull ss`̀ aaiibb`̀ uunn ccââiinnee.. EExxeemmppllaarreellee mmaarrii[[ii aaggrreessiivvee nnuu ssuunntt,, \\nnss`̀,, aauuttoorriizzaattee““, au anun]at printr-uncomunicat autorit`]ile de la Beijing. Poli]ia va supravegheamodul \n care sunt aplicate noile m`suri, sanc]ionându-i pe ceiasupra c`rora se vor g`si patrupezi l`tr`tori mai \nal]i de 35 decentimetri. Doar persoanele cu dizabilit`]i vor face excep]ie dela regul`. Recalcitran]ii ar putea fi amenda]i cu 50.000 de yuani(echivalentul a 640 de dolari). Autorit`]ile sper` s` lupte, astfel,\mpotriva propag`rii turb`rii, mai ales c`, datorit` cre[teriinivelului de trai, tot mai multe familii \[i permit s` adopte unanimal domestic. |n primele nou` luni ale anului, MinisterulS`n`t`]ii din China a contabilizat 2.254 de cazuri de turbare laoameni, ceea ce \nseamn`, conform Agen]iei China Nou`, 46 lasut` din mor]ile provocate de bolile infec]ioase.

oommuull ssffiinn]]ee[[ttee llooccuullorice. din fericire, rom#nia nu a fost af ect`d v ni mpr u l...

Documents