OrganismeleModificate Genetic

RAPORT DE SITUA IE

Aprilie, 2011 CUPRINS:

1. Introducere pag. 2

2. Riscuri ale organismelor modificate genetic pag. 2

3. Cultivarea de plante modificate genetic n Romnia pag. 4

4. Cultivarea de plante modificate genetic n Europa pag. 5

5. Etichetarea organismelor modificate genetic n Romnia pag. 6

6. Etichetarea organismelor modificate genetic n Europa pag. 7

7. Opinia consumatorilor romni pag. 8

8. Opinia consumatorilor Europeni pag. 9

9. Zone fr organisme modificate genetic n Romnia i Europa pag. 9

10. Ce putem face? pag. 10

Referin e pag. 10

Material redactat de:

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic - InfOMGTel/fax: 0264 599 204 / contact@infomg.ro

www.infomg.ro

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic InfOMG este o asociatie neguvernamentala, infiintata in anul 2006 la Cluj Napoca. Scopul nostru este de a oferi publicului si factorilor de decizie informatii despre situatia organismelor modificate genetic din Romania. De asemenea, contribuim la informarea si constientizarea publica cu privire la impactul negativ al organismelor modificate genetic la nivel social, de mediu si economic. Monitorizam cultivarea organismelor modificate genetic in Romania si distributia acestora pe piata din Romania si Europa, precum si deciziile Guvernului Romaniei ale structurilor Uniunii Europene din domeniu. Ne implicam in procesul de luare a deciziei din Romania cu privire la organisme modificate genetic sibiosecuritate alimentara. La nivel european luam parte la actiunile si activiatile de lobbying desfasurate de alte asociatii partenere de mediu.

***InfOMG se opune cultivarii organismelor modificate genetic in scop comercial, datorita riscurilor grave asupra mediului, sanatatii, mediului social si economiei. InfOMG sustine aplicarea Principiului Precautiei pentru a preveni dezastre ecologice inainte de a isi fi produs efectele. InfOMG sustine agricultura taraneasca si ecologica ca fiind alternativa durabila si benefica pentru economia locala.

1

1. Introducere

Ce este un organism modificat genetic? Organism Modificat Genetic (OMG) sau Transgenic este termenul cel mai folosit pentru a defini o plant de cultur sau un animal aparent normale, crora, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetic li s-au transferat gene de la alte specii: plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane, pentru a le conferi anumite caracteristici noi. OMG pot fi create doar n laborator n mod artificial, niciodat nu se pot crea n mod natural.

Ce este ingineria genetic? Ingineria genetic este o tehnologie nou, radical i violent, care distruge barierele dintre specii i regnuri ntr-un mod care nu s-ar ntampla niciodat n nici o condi ie natural. Aceasta presupune practic transferul de gene de la o specie la alta sau de la un regn la altul. De exemplu gena de la un tip de pe te arctic ( Platichthys flesus), care are propriet i anti-nghe a fost inserat ntr-o varietate de cp une pentru a le asigura protec ie la congelare. Este imposibil s dirijezi inser ia noii gene. Este ingineria genetic o tiin exact? Aceasta tehnologie poate s conduc la efecte nea teptate. Genele nu func ioneaz n mod izolat ci in rela ii extrem de complexe care nc nu sunt n elese pe deplin de ctre oamenii de tiin . Orice schimbare n ADN va afecta noul organism creat pe termen lung, n feluri pe care oamenii de stiin nu le pot prevedea.

De cte feluri sunt plantele modificate genetic? Prima plant modificat genetic a fost introdus n mediu n 1995 n SUA. Deci foarte recent. Exist 3 tipuri principale de asemenea plante cultivate la nivel mondial:- Culturi insecticide: plantele func ioneaz ca un insecticid, dezvoltnd toxine n fiecare celul din organism, 24 h/zi, pe ntreaga perioad de vegeta ie, omornd insectele care care le consum- Culturi rezistente la erbicidul Round Up cu substan a activ denumit Glifosat, un erbicid neselectiv, care n urma aplicrii distruge toata flora din cmpul agricol, cu excep ia plantei modificate genetic;- Culturi care combin ambele aceste caracteristici.Culturile modificate genetic sunt create pentru a aduce profit imediat companiilor care le creaz, i nu pentru a scpa de foamete popula iile din zonele srace ale lumii, unde nu se poate practica agricultura datorit condi iilor vitrege de mediu. Dovada este faptul ca pe pia nu exist organisme modificate genetic rezistente la secet, salinitatea solului i alte condi ii de mediu vitrege. De asemenea nu exist organisme modificate genetic care s produc mai multe vitamine sau alte substan e nutritive.

2. Riscurile organismelor modificate genetic

Riscuri asupra snt ii. Cele mai recente studii demonstreaz c n urma consumului repetat, OMG produc efecte negative ireversibile pe termen mediu i lung.

Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto, aprobat pentru consum uman pe pia a Uniunii Europene, a cauzat serioase modificri la nivelul ficatului i rinichilor cobailor care l-au consumat n timpul unui studiu tiin ific. Studiul a fost realizat n Fran a de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini i publicat n martie 2007.

Caen, 14 decembrie, 2009: Cercetatorii de la CRIIGEN i Universit ile din Caen i Rouen au descoperit un numr de efecte secundare asupra organelor sexuale la mamifere precum i efecte de dependen ca urmare a consumului de OMG. Prin studiilor efectuate asupra mamiferelor ( oarecilor de laborator) pe o perioada de 90 de zile cu variet ile de porumb modificat genetic MON810 i MON8163 (productoare de insecticid) i NK603 (absorbant de ierbicid Roundup), cercettorii subliniaz n mod clar efecte adverse asupra rinichilor i ficatului, organele de detoxifiere dietetic, precum i diferite niveluri de efecte negative asupra inimii, glandelor suprarenale, splinei i sistemului homeopatic. Cele trei variet i de porumb modificat genetic evaluate, sunt autorizate pentru consum pe piata european n acest moment. Mai mult dect att, porumbul modificat genetic MON810 este autorizat i pentru cultivare comerciala n Uniunea European. Romnia este una din cele doar 6 tari din UE care cultiv acest porumb.

2

Studiul a fost publicat n publica ia de specialitate International Journal of Biological Sciences - http://www.biolsci.org/v05p0706.htm

Soia modificat genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizat ntr-un recent studiu din Rusia, coordonat de Maria Kanovalova i Prof. V. Blinovm. Rezultatele studiului realizat pe cobai, au semnalat schimbri grave la organe interne (rinichi, ficat, testicole), la nivel celular, i scderi n greutate. De asemenea soia modificat genetic a fost depistat ca i cauz a mortalit ii infantile, cre terea agresivit ii i pierderea instinctului matern la cobaii testa i. Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare i n Romnia, pna n 2007.

Riscuri asupra mediului. Odata eliberate n mediu, fie c sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru c acestea interac ioneaz n mod liber cu ntregul ecosistem.

Culturile conven ionale sau ecologice din jur pot fi contaminate / impurificate genetic prin polenizare, datorit vntului sau insectelor. Acest lucru duce la reducerea i chiar pierderea biodiversit ii, care exte extrem de necesar pentru stabilitatea mediului nconjurtor. Odata eliberate n mediu, fie c sunt culturi de testare, fie comerciale, plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaz n mod liber cu intregul ecosistem. Distan a minim reglementat de statul roman ca fiind acceptabil ntre culturile de porumb modificate genetic fa de cele ne-modificate genetic este de 200 metri. Distan a aceasta nu este bazat pe evaluari tiintifice i pe evaluarea condi iilor de mediu care difer de la o zon la alta, ci este doar o

apreciere ntmpltoare a autorit ilor. Mai mult dect att, faptul c este obligatoriu ca ntre culturile modificate genetic i cele ne-modificate genetic trebuie s existe o zon de protec ia confirm faptul c contaminarea este un fenomen real, care trebuie evitat. Un exemplu n acest sens l ofera cazurile de contaminare din Germania i Spania unde culturi de porumb modificat genetic au contaminat culturi de porumb conven ionale nvecinate. Cazurile documentate din Spania au avut consecin e grave asupra agricultorilor certifica i ecologic care i-au pierdut certificarea ca urmare a contaminrii cu porumb modificat genetic. Germania a interzis cultivarea de porumb modificat genetic MON810 n 2009, pentru o perioad de 5 ani.

Consultati pentru detalii: www.gmcontaminationregister.org ntreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la

insecte i erbicide. Multe insecte care se hrnesc n mod natural cu duntorii plantelor de cultur sufer i chiar mor dac consum duntori de pe plante modificate genetic. A a este cazul buburuzelor care se hrnesc cu pduchi de frunz. n zonele de cultivare intensiv a plantelor modificate genetic rezistente la erbicidul Round Up au aprut deja buruieni rezistente la acest erbicid neselectiv cu care sunt tratate plantele modificate genetic. Acest lucru a condus la intensificarea utilizrii de erbicid Round Up n combina ii mult peste limita admins cu alte erbicide puternice. OMG se pot reproduce i incrucisa cu organisme din mediul natural, rezultnd astfel organisme noi, intr-un mod necontrolat i imprevizibil. Atunci cnd s-au lansat n cultur, nu se cuno tea aproape nimic despre impactul OMG-urilor asupra snt ii mediului i oamenilor. Toate aceste concluzii s-au ob inut ulterior. De unde tim noi c peste c iva ani nu vor fi descoperite alte i alte efecte negative ale OMG, atunci cnd ntreaga biosfera va fi contaminat i nu vom mai

putea face nimic?

Ce consecin e suport agricultorii? Contaminare i patentare. Una din consecin ele utilizrii de semin e modificate genetic este

pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmtoare semin ele ob inute din recolt, din cauza patentelor / dreptului de autor pe care companiile productoare le exercit asupra semin elor modificate genetic. In fiecare an agricultorul trebuie s cumpere semin ele de la companiile productoare. In cazul n care fermierul este depistat c nu a cumprat semin ele de cultur, este pasibil de pltirea unor amenzi i despagubiri substan iale ctre companie, pe baza legisla iei de proprietate intelectual / drept de autor. Ceea ce este i mai ngrijorator, este faptul c nicieri n lume legisla ia nu protejeaz fermierii de contaminare cu OMG. Chiar dac fermierul a fost contaminat accidental cu OMG, fr a fi avut inten ia de a cultiva asemenea plante, este n continuare pasibil de a plti despubiri pentru drept de autor. In SUA i Canada, mii de fermieri au pltit amenzi uria e companiei biotehnologice Monsanto atunci cnd culturile le-au fost

3

http://www.biolsci.org/v05p0706.htm

contaminate. Este deja binecunoscut exemplul fermierului canadian Percy Schmeiser. Cultura de rapi conventional a lui Percy a fost contaminat de la cultura de rapi modificat genetic a vecinului su. Acest fermier nu i-a dorit niciodat s cultive plante modificate genetic. In prezent trebuie s plateasc daune n valoare de zeci de mii de dolari companiei Monsanto, pentru ncalcarea dreptului de autor asupra semin elor modificate genetic. Prin aceast tehnologie se poate ajunge la un monopol cu efecte devastatoare pentru drepturile agricultorilor i consumatorilor, care vor deveni dependen i de produsele firmelor productoare de OMG.

E ecuri ale culturilor modificate genetic. De asemenea, se ntmpl ca semin ele modificate genetic promovate de companiile productoare s nu se ridice la a teptrile promise. In India, peste 1000 de fermieri s-au sinucis din pricina e ecului nregistrat de culturile de bumbac Bt modificat genetic al aceleia i companii Monsanto. Monsanto a vndut semin e de bumbac modificat genetic fermierilor indieni, promi nd c vor avea produc ii mai mari. Bumbacul modificat genetic s-a dovedit vulnerabil la duntori, productiile au fost un e ec iar fermierii care i puseser mari speran e i fcuser mprumuturi uria e s poat cultiva bumbacul companiei Monsanto nu au fcut fa presiunilor i situa iei dezastuoase.

Agroturismul. Pentru mediile rurale n care este dezvoltat agroturismul, prezen a culturilor modificate genetic n vecintatea micilor ferme reprezint un dezavantaj major pentru imaginea acelei zone, datorit ngrijorrilor cet enilor din toat lumea, care sunt alarma i de riscurile OMG- urilor asupra snt ii i mediului i care doresc ca alimentele pe care le consum s fie cat mai sigure i ecologice.

Agricultura ecologic. Fermierii care sunt certifica i ecologic, risc s i piard certificarea n cazul n care sunt depista i c au fost contamina i cu OMG. n agricultura ecologic este strict interzis utilizarea de OMG. n Spania exist numeroase cazuri n care fermierii au pierdut certificarea ecologic din cauza contaminrii cu porumb modificat genetic. Acest fapt are grave consecin e sociale i economice. Agricultura ecologic este cea mai competitiv i creaz mult mai multe locuri de munc dect poate crea vreodat agricultura modificat genetic.

3. Cultivarea de organisme modificate genetic n Romnia.Romnia are o istorie relativ lung n cultivarea de organisme modificate genetic (OMG).Soia modificata genetic

Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse n Romnia n anul 1998, fr ca Romnia s fi realizat vreodat studii de evaluare a riscurilor asupra snt ii i mediului . A adar, n 1998 au fost introduse pentru contivare n Romnia 14 variet i de soia

modificata genetic. Cifre oficiale arat c suprafe ele pe care s-a cultivat soia modificat genetic au fost:

Anul 2004 2005 2006Suprafa a (hectare) 5 523 87 600 137 275,5

Nu exist registre de monitorizare a culturilor de soia modificat genetic din anii 1998 2003. Romania este singura tara din lume care a raportat productie mai mare la hectar culturile de soia modificata genetic, prin comparatie cu soia conventionala. Chiar si Monsanto a fost surprins de cifrele vehiculate. Mai mult, nu exista rapoarte oficiale care sa ateste aceste cifre, despre care promotorii organismelor modificate genetic vorbesc.

Cnd Romnia a devenit stat membru al UE n anul 2007, soia MG a fost oficial interzis pentru cultivare pe teritoriul Romniei, conform reglementrilor europene (soia MG nu era autorizat pentru cultivare pe teritoriul UE, fiind considerat nefezabil din punct de vedere economic, datorit cererii mari pe pia a european de soia ne-modificat genetic). A adar, Romnia are o oportunitate i un poten ial imens de a produce soia ne-modificat genetic (conven ional sau certificat ecologic) pentru a satisface cererea de pe pia a european.

Porumbul Modificat Genetic MON810

4

n anul 2007 Romnia a aprobat tacit cultivarea de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apar ine companiei Monsanto). Acesta era singurul OMG autorizat n UE, pe care Romania l-a autorizat automat. In Romnia nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra biodiversit ii, snt ii, mediului social i economic.

Porumbul MON810 este un modificat genetic pentru a tolera atacul la Viermele Sfredelitor al Porumbului (Ostrinia Nubilialis), un duntor foarte pu in ntlnit n Romnia, datorit variet ilor de porumb conven ional foarte bine adaptate de-a lungul vremii n ara noastra sau ameliorate pentru crearea rezisten ei la acest duntor. In privin a porumbului modificat genetic MON810, cifrele oficiale arat c suprafe ele pe care a fost cultivat au ntregistrat:

Anul 2007 2008 2009 2010Suprafa a (hectare) 332,5 6130,44 3243,52 822,6

n anul 2010 au existat doar 21 de cultivatori de porumb modificat genetic MON810. Practic, suprafata cultivata cu porumb MON 810, a scazut dramatic in ultimii 2 ani, inregistrandu-se o scadere de 87%. Implica iile pe care le poate avea introducerea porumbului modificat genetic n mediu nu au fost adresate de ctre autorit i nici n agenda intern, nici n cadrul procesului de aderare. Romnia este o ar n care culturile de porumb au devenit o tradi ie, de innd un patrimoniu genetic valoros de variet i tradi ionale de porumb. Cele aproximativ 2,5 milioane de hectare cultivate anual n ara noastr cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse contaminrii cu porumb modificat genetic. Cum anume vom proteja variet ile de porumb tradi ionale, ecologice i conven ionale mpotriva contaminrii cu porumb modificat genetic? Este o ntrebare la care autorit ile nu au ncercat s caute un rspuns.

4. Cultivarea de organisme modificate genetic n Europa.

In Uniunea European sunt autorizate pentru cultivare 2 plante modificate genetic, respectiv: porumbul modificat genetic cu denumirea MON810 (autorizat n Uniunea Europeana 2006) i cartoful modificat genetic cu denumirea Amflora (autorizat n 2010). Acest porumb modificat genetic este aparent rezistent la atacul daunatorului Sfredelitorul Porumbului (Ostrinia Nubilialis) si este destinat consumului animal - folosit ca furaj, nu pentru consum uman. Cartoful modificat genetic produce o cantitate crescuta de amilopectina (continut in amidon) pentru a fi procesat in industria betonului, hartiei si textilelor.

Cartoful modificat genetic Amflora: In 2010, Amflora a fost cultivat doar in Suedia (103 hectare), Germania (28 hectare) si Republica Ceha (150 hectare).

Porumbul modificat genetic MON810. Suprafete s-au micsorat semnificativ in tot spatiul comunitar, respectiv in anul 2010, suprafetele cultivate cu porumb modificat genetic din Uniunea Europeana au scazut cu 13% in comparatie cu 2009. De asemenea, Organizatia Internationala de Promovare a Biotehnologiei Vegetale (ISAAA) a raportat si in 2009 o scadere de 12% in UE, comparativ cu 2008. Practic situatia cultivarii porumbului modificat genetic cu denumirea MON810 in UE este urmatoarea:

Culturi modificate genetic in Europa 2008 - 2010Tara 2008 2009 2010 Fluctuatii

in 2 ani(hectare) (cultura) (hectare) (cultura) (hectare) (cultura)Spania 79 269 porumb 76 057 porumb 67 726 porumb -15.00%Portugalia 4 856 porumb 5 202 porumb 4 869 porumb 0.30%Romania 6 130 porumb 3 244 porumb 823 porumb -87.00%

5

Germania 3 173 porumb 30 porumb 28 cartof -99.00%Republica Ceha

8 380 porumb 6 480 porumb 4 830 porumb si cartof (150

hectare)

-42.00%

Slovacia 1 931 porumb 875 porumb 875 porumb -55.00%Polonia 3 000 porumb 3 000 porumb 3 000 porumb 0.00%Suedia 0 - 0 - 103 cartof 100.00%Total 106 739

hectare94 888 hectare

82 254 hectare

-23.00%

Europa nu este o iubitoare a organismelor modificate genetic iar tarile civilizate din vest au inteles ca dezvoltarea agriculturii o reprezinta agricultura ecologica, fermierii mici si mijlocii si agricultura conventionala deja existenta. Datele europene prezente arata ca plantele modificate genetic sunt un esec atat in camp, cat si pe piata. Agricultorii si consumatorii nu inghit propaganda industriei. Plantele modificate genetic nu sunt mai productive si sunt mai putin rezistente la conditii climatice extreme decat culturile conventionale. Prin respingerea organismelor modificate genetic UE incearca sa protejeze patrimoniul alimentar atat de bogat in traditii de la o tara la alta, sanatatea consumatorilor si a mediului.

Interdic ii na ionale n Uniunea European. n baza studiilor tiin ifice realizate n mai multe state din Europa, ri importante din punct de vedere agricol au luat decizia de a interzice expres cultivarea porumbului i/sau a cartofului modificat genetic - prin legisla ia na ional, respectiv:

Fran a interdic ie porumb modificat genetic MON810 (2009).Germania interdic ie porumb modificat genetic MON810 (2009).Ungaria interdic ie porumb modificat genetic MON810 (2007), interdic ie cartof modificat

genetic Amflora (2010), reglementarea interdictiei de cultivare a plantelor modificate genetic prevazut n Constitu ie (2011).

Bulgaria interdic ie legume, cereale, trandafir, bumbac modificate genetic (2008 si 2009), interdic ie porumb modificat genetic MON810 (2010).

Luxemburg interdic ie porumb modificat genetic MON810 (2009), interdic ie cartof modificat genetic Amflora (2010).

Austria interdic ie porumb modificat genetic MON810 (2008), interdic ie cartof modificat genetic Amflora (2010).

n afara spa iului Uniunii Europene, nici o ar din Europa Geografic nu cultiv organisme modificate genetic. Mai mult dect att, n Elve ia, organismele modificate genetic au fost interzise prin referendum na ional n 2009.

5. Etichetarea organismelor modificate genetic n Romnia.Produse alimentaire modificate genetic.

Legislatia romaneasca prevede etichetarea produselor modificate genetic ca fiind obligatorie inca din iunie 2006 (Legea 106/2002 prevederile legate de OMG fiind completate de HG 173/2006). Aceasta lege in vigoare, nu este implementata.

Nici in prezent nu exista nici macar un produs alimentar sau furajer comercializat pe piata din Romania, care sa fie etichetat ca fiind modificat genetic sau ca avand ingrediente modificate genetic. Astfel, consumatorii din Romania sunt privati de dreptul de a alege de pe rafturile din magazine produse ne-modificate genetic, neputand identifica acele produse modificate genetic prin simpla consultare a etichetei.

In anul 2007, Laboratorul Unitatii de Biologie Moleculara i OMG din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor, a fost acceptat pe lista Laboratoarelor Europene de Referinta pentru domeniu OMG. Romania are asadar si mijloacele tehnice si logistice pentru a testa produsele de pe piata in vederea depistarii OMG neetichetate.

6

Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG si nu au fost facut public rezultatul nici unei analize de laborator realizate de autoritati pe produsele de pe piata.

n Romnia se import produse alimentare modificate genetic, la fel cum se import n ntreaga Uniune European. Principalele culturi modificate genetic care se import i ar trebui s fie etichetate n ara noastr sunt: orez, soia, porumb, rapi .

Furaje modificate genetic.La fel ca i produsele alimentare, pe pia a european i implicit pe pia a romneasc se

import furaje modificate genetic.Prin legisla ia na ional i cea european, i acestea trebuie s fie etichetate.

n prezent, n Romnia exist 3 companii de produse furajere care i eticheteaz produsele care con in plante modificate genetic, respectiv companiile Viva Bio, Agrimat, Banvit Foods. n toate cele 3 cazuri, produsele furajere con in soia modificat genetic.

Iat un exemplu de etichet:

(produs furajer, concentrat, pentru pui,con ine soia modificat genetic).

6. Etichetarea organismelor modificate genetic n Europa.Etichetarea produselor alimentare este obligatorie n ntreaga Uniune European. Iat cteva exemple de etichete din alte ri europene:

(sos dressing pentru salate, con ine ulei din Sos baz mncruri con ine soia modificatsoia modificat genetic Anglia) genetic Anglia)

(Faina de porumb modificat genetic - Fran a)

7

(Sos Barbecue Tradi ional - con ine porumb modificat genetic Fran a)

Mix gogo i con ine extracte vegetale modificate genetic - Fran a )

7. Opinia consumatorilor romni.In Aprilie 2010, IMAS a realizat un sondaj na ional de opinie tip OMNIBUS, la solicitarea Centrului de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic. Rspunsurile consumatorilor arat o atitudine puternic mpotriva consumului de organisme modificate genetic. De asemenea, consumatorii au afirmat c doresc ca autorit ile romne ti s interzic organismele modificate genetic n Romnia.

8

8. Opinia consumatorilor europeni.Conform Eurobarometrelor, majoritatea consumatorilor europeni nu doresc s consume

organisme modificate genetic - OMG. Eurobarometru 2006: 80% dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG,Eurobarometru 2007: 78% -dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG,Eurobarometru 2008: 79% dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG,Eurobarometru 2009: 78% dintre consumatori sunt mpotriva consumului de OMG.

9. Zone fr Organisme Modificate Genetic n Romnia i Europa.

Campania Zone fara Organisme Modificate Genetic a inceput in Romania in anul 2006. Acesta este un concept dezvoltat la nivel mondial de numeroase organizatii neguvernamentale, autoritati locale si institutii.

Ce inseamna Zone fara Organisme Modificate Genetic?Conceptul de "Zone fara Organisme Modificate Genetic" se refera la o declaratie publica

care arata pozitia diversilor actori din societate cu privire la utilizarea de Organisme Modificate Genetic fie pentru cultivare sau pentru consum.

Prin declararea unei Zone fara Organisme Modificate Genetic nu pot fi interzise de facto organismele modificate genetic. Desi autoritatile locale beneficiaza de autonomie locala, acestea nu pot interzice legal cultivarea sau consumul de organisme modificate genetic datorita faptului ca legislatia europeana nu permite implementarea legala a acestor decizii.

Aceasta declaratie este un mod democratic de a face presiuni asupra autoritatilor la nivel central, pentru interzicerea utilizarii organismelor modificate genetic in agricultura (cultivarii) si in lantul alimentar (plasarea pe piata a produselor modificate genetic pentru consum uman si animal).

De asemenea, conceptul de Zone fara Organisme Modificate Genetic promoveaza o agricultura durabila, respectand principiul precautiei reglementat prin Protocolul de Biosecuritate de la Cartagena , sanatatea mediului si a consumatorilor.

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic InfOMG sprijina comunitatile locale si regionale de a se declara Zone fara Organisme Modificate Genetic prin materiale informative despre riscurile OMG, participarea la dezbateri, seminarii, conferinte cu cetatenii si factorii de decizie, cresterea vizibilitatii in mass media a acestor demersuri.

In Romania exista pana in prezent 57 de autoritati locale si 24 de restaurante care s-au declarat public Zone Fara OMG. Acestea au semnat o declaratie de vointa prin care doresc interzicerea organismelor modificate genetic la nivel local si national, cerand in plus politicienilor la nivel judetean, regional si national sa se asigure ca interesele acelor fermieri din Romania, care doresc sa produc culturi Nemodifcate Genetic, vor fi protejate legal. De asemenea, autoritatile semnatare se obliga sa foloseasca mijloace democratice cum ar fi discutii si alte activitati educationale prin care sa convinga fermierii sa nu cultive plante modificate genetic pe pamantul lor.

Zone fara Organisme Modificate Genetic in judetul Sibiu: Cornatel (comuna), Rosia (comuna), Vurpar (comuna), Agnita (oras), Nocrich (comuna), Mihaileni (comuna), Altina (comuna), Chirpar (comuna), Bruiu (comuna), Merghindeal (comuna), Birghis (comuna), Iacobeni (comuna), Bradeni (comuna), Seica Mare (comuna), Selimbar (comuna).

Zone fara Organisme Modificate Genetic in judetul Bistrita Nasaud: Chiochis (comuna), Chiuzoi (comuna), Cosbuc (comuna), Dumitra (comuna), Feldru (comuna), Ilva Mica (comuna), Ilva Mare (comuna), Lesu (comuna), Lunca Ilvei (comuna), Maieru (comuna), Magura Ilvei (comuna), Nasaud (oras), Nimigea (comuna), Nuseni (comuna), Parva (comuna), Poi-ana Ilvei (comuna), Rebra (comuna), Rebrisoara (comuna), Rodna (comuna), Romuli (comuna), Runcu Salvei (comuna), Salva (comuna), Sangeorz Bai (oras), Sant (comuna), Telciu (comuna), Zagra (comuna).

Zone fara Organisme Modificate Genetic in judetul Cluj: Belis (comuna), Calatele

9

http://www.cbd.int/http://www.cbd.int/

(comuna), Ciucea (comuna), Huedin (oras), Izvorul Crisului (comuna), Maguri Racatau (comuna), Manastireni (comuna), Margau (comuna), Marisel (comuna), Negreni (comuna), Poieni (comuna), Rasca (comuna), Sacuieu (comuna), Sancraiu (comuna).

Alte Zone Fara OMG:Judetul Brasov : Sinca Noua (comuna)Judetul Valcea : Ionesti (comuna).

Pana in prezent, in Europa exista peste 260 de regiuni, 4500 de municipalitati si alte entitati locale precum si zeci de mii de fermieri si producatori de alimente care s-au declarat "Zone fara Organisme Modificate Genetic", luandu-si astfel responsabilitatea de a nu permite utilizarea de organisme modificate genetic in agricultura si in lantul alimentar din teritoriile in care se afla.

10. Ce putem face?- Nu utilizati astfel de seminte care prezinta mari riscuri asupra biodiversitatii, sanatatii umane si productiei fermelor mici si mijlocii;

- Afisati o pozitie clara n favoarea unei agriculturi, durabile si sigure;

- Informati-va intotdeauna din mai multe surse, povestiti cunostintelor dumneavoastra despre dezavantajele OMG si incurajati-i sa ia pozitie fata de aceasta problema;

- Cereti autoritatilor sa eticheteze alimentele modificate genetic pentru a putea alege produsele nemodificate genetic de pe piata;

- Verificati in mod regulat site-ul www.infomg.ro pentru a lua parte la cele mai noi activitati si petitii;

- Declarati zona, comuna, orasul dvs. o Zona fara OMG.

- Promovati aceasta idee in comunitatile invecinate si oferiti-le ajutorul pentru a implementa aceast tip de decizie;

- Indemnati autoritatile la nivel local, regional sa semna o petitie catre autoritatile centrale romanesti (Ministerul Mediului, Ministerul Agriculturii etc.), si Comisia Europeana, prin care isi declara pozitia fata de OMG;

Orice idei, sugestii si initiative sunt binevenite!

***Referine:

Agentia Nationala pentru Protectia Mediului http://www.anpm.ro/Mediu/biosecuritate-12 I. Registrul public anul 2009

http://www.anpm.ro/registrul_public_al_locatiilor_pentru_introducerea_pe_piata_a_plantelor_modificate_genetic_in_anul_2009-203

II. Registrul public anul 2010 http://www.anpm.ro/registrul_privind_locatiile_pentru_introducerea_deliberata_in_mediu_pentru_cultivare_a_organismelor_modificate_genetic_in_anul_2010-8073

Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic http://www.infomg.ro/

10

http://www.infomg.ro/web/ro/Situatia_in_Romania/http://www.anpm.ro/registrul_privind_locatiile_pentru_introducerea_deliberata_in_mediu_pentru_cultivare_a_organismelor_modificate_genetic_in_anul_2010-8073http://www.anpm.ro/registrul_privind_locatiile_pentru_introducerea_deliberata_in_mediu_pentru_cultivare_a_organismelor_modificate_genetic_in_anul_2010-8073http://www.anpm.ro/registrul_public_al_locatiilor_pentru_introducerea_pe_piata_a_plantelor_modificate_genetic_in_anul_2009-203http://www.anpm.ro/registrul_public_al_locatiilor_pentru_introducerea_pe_piata_a_plantelor_modificate_genetic_in_anul_2009-203http://www.anpm.ro/Mediu/biosecuritate-12