oferta educaŢionalĂ a facultĂŢii de inginerie

OFERTA EDUCAŢIONALĂ A FACULTĂŢII DE INGINERIE

2016-2017

Universitatea „Dunărea de Jos" din Galaţi

TRADIŢIE, COMPETENŢĂ, PERFORMANŢĂ!

Facultatea de Inginerie este o componentă de forţă a Universităţii “Dunărea de Jos” din Galaţi prin oferta academică, calitatea corpului profesoral, spaţiile moderne de învăţământ şi de cercetare. Principala misiune asumată a Facultăţii de Inginerie constă în formarea specialiştilor în domeniul tehnic, prin trei cicluri de pregătire: licenţă, masterat şi doctorat. Domeniile de învăţământ superior în care un tânăr îşi poate desăvârşi pregătirea pentru o carieră de succes sunt: Inginerie Mecanică, Mecatronică şi Robotică, Inginerie Industrială şi Management, Ingineria Materialelor, Ingineria Mediului şi Ingineria Autovehiculelor.

Prin strategia sa şi prin aplicarea unui management universitar modern, orientat către student, Facultatea de Inginerie îşi propune creşterea continuă a nivelului academic şi ştiinţific al activităţilor didactice şi de cercetare. Eforturile sunt îndreptate spre teme de interes naţional şi mondial, creşterea satisfacţiei studenţilor şi a angajatorilor, promovarea valorilor în procesul de dezvoltare a resurselor umane, a cooperării multidisciplinare în toate segmentele activităţilor de cercetare ştiinţifică şi de învăţământ.

Studenţii beneficiază de cazare în cămine studenţeşti moderne, de masă la cantină la preţuri subvenţionate, tabere gratuite, reduceri la transport. Viaţa studenţească este tentantă şi prin activităţile extracurriculare oferite de Casa de Cultură a Studenţilor: cluburi de muzică, teatru, dans sportiv şi de societate, cluburi sportive, ateliere de creaţie plastică, discotecă. Pe parcursul pregătirii universitare, o parte semnificativă din studenţi beneficiază de burse de studiu în străinătate, la universităţi importante din Europa cu care facultatea noastră are acorduri bilaterale.

Facultatea de Inginerie - o facultate pentru viitorul tău!

Tradiția, competenţa şi performanţa facultăţii noastre, acumulate în cei peste

60 de ani de experienţă prin eforturile unora dintre cei mai mari dascăli ai

societăţii academice sunt argumente convingătoare în dezvoltarea unei

cariere de succes pentru studenţii care doresc să urmeze cursurile la

Facultatea de Inginerie.

Decan, Prof. dr. ing. Marian BORDEI

Cuprins

Programe de studii propuse pentru anul universitar 2016-2017 .............................................................................7

PROGRAME DE STUDII DE LICENŢĂ ..........................................................................................................................8

Domeniul: INGINERIE MECANICĂ .............................................................................................................................8

Programul de studiu: INGINERIE MECANICĂ ............................................................................................................8

Planul de învăţământ ............................................................................................................................................8

COMPETENŢE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDIU DE LICENŢĂ INGINERIE MECANICĂ (I.M) .... 10

DESCRIEREA DISCIPLINELOR DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ................................................................................. 12

Anul I ...................................................................................................................................................................... 12

Anul II ..................................................................................................................................................................... 15

Anul III .................................................................................................................................................................... 20

Anul IV ................................................................................................................................................................... 24

Domeniul: INGINERIE MECANICĂ .......................................................................................................................... 30

Programul de studiu: SISTEME ŞI ECHIPAMENTE TERMICE .................................................................................. 30

Planul de învăţământ ......................................................................................................................................... 30

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII SISTEME SI ECHIPAMENTE TERMICE

(S.E.T) ................................................................................................................................................................. 32


Anul I ...................................................................................................................................................................... 34

Anul II ..................................................................................................................................................................... 37

Anul III .................................................................................................................................................................... 42

Anul IV ................................................................................................................................................................... 45

Domeniul: INGINERIE INDUSTRIALĂ ...................................................................................................................... 51

Programul de studiu: TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI ....................................................................... 51


COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE

MASINI (T.C.M) .................................................................................................................................................. 53


Anul I ...................................................................................................................................................................... 57

Anul II ..................................................................................................................................................................... 60

Anul III .................................................................................................................................................................... 65

Anul IV ................................................................................................................................................................... 69

Domeniul: INGINERIE ŞI MANAGEMENT ............................................................................................................... 74

Programul de studiu: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ ............................................................................... 74


COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII INGINERIE ECONOMICA

INDUSTRIALĂ (I.E.I) ............................................................................................................................................ 76


Anul I ...................................................................................................................................................................... 80

Anul II ..................................................................................................................................................................... 83

Anul III .................................................................................................................................................................... 87

Anul IV ................................................................................................................................................................... 91

Domeniul: INGINERIA AUTOVEHICULELOR ........................................................................................................... 96

Programul de studiu: AUTOVEHICULE RUTIERE .................................................................................................... 96


COMPETENŢELE ŞI ABILITĂŢILE ABSOLVENTULUI SPECIALIZĂRII AUTOVEHICULE RUTIERE (A.R) .................... 98

DESCRIEREA DISCIPLINELOR DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT ............................................................................... 100

Anul I .................................................................................................................................................................... 100

Anul II ................................................................................................................................................................... 103

Anul III .................................................................................................................................................................. 108

Anul IV ................................................................................................................................................................. 112

Domeniul: INGINERIA MEDIULUI ......................................................................................................................... 120

Programul de studiu: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE .......................................................... 120

Planul de învăţământ ....................................................................................................................................... 120

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

ÎN INDUSTRIE (I.P.M.I) ..................................................................................................................................... 122


Anul I .................................................................................................................................................................... 124

Anul II ................................................................................................................................................................... 128

Anul III .................................................................................................................................................................. 132

Anul IV ................................................................................................................................................................. 138

Domeniul: INGINERIA MATERIALELOR ................................................................................................................ 144

Programul de studiu: INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN INGINERIA MATERIALELOR .................................................. 144


COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN

INGINERIA MATERIALELOR (I.A.I.M) ................................................................................................................ 147


Anul I .................................................................................................................................................................... 149

Anul II ................................................................................................................................................................... 152

Anul III .................................................................................................................................................................. 156

Anul IV ................................................................................................................................................................. 160


Programul de studiu: ŞTIINŢA MATERIALELOR ................................................................................................... 166


COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII ŞTIINŢA MATERIALELOR (S.M) ... 169


Anul I .................................................................................................................................................................... 170

Anul II ................................................................................................................................................................... 173

Anul III .................................................................................................................................................................. 177

Anul IV ................................................................................................................................................................. 181

PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT ................................................................................................................. 186

Domeniul: INGINERIE MECANICĂ ........................................................................................................................ 186

Programul de studii: SISTEME ȘI ECHIPAMENTE TERMICE ȘI PROTECŢIA MEDIULUI ......................................... 186


COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII DE MASTER SISTEME ŞI

ECHIPAMENTE TERMICE ŞI PROTECTIA MEDIULUI (S.E.T.P.M) ....................................................................... 187


Anul I .................................................................................................................................................................... 188

Anul II ................................................................................................................................................................... 190


Programul de studiu: MODELARE ŞI SIMULARE ÎN INGINERIE MECANICĂ ......................................................... 192

Planul de învăţământ ........................................................................................................................................... 192


Anul I .................................................................................................................................................................... 193

Anul II ................................................................................................................................................................... 195


Programul de studiu: MATERIALE ŞI INGINERIA FABRICĂRII/MATERIALS AND MANUFACTURING ENGINEERING

(ÎN LIMBA ENGLEZĂ) ............................................................................................................................................ 199



Anul I .................................................................................................................................................................... 200

Anul II ................................................................................................................................................................... 202

Domeniul: INGINERIE INDUSTRIALĂ .................................................................................................................... 204

Programul de studiu: MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN INGINERIE INDUSTRIALĂ ................................................ 204


PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN INGINERIE INDUSTRIALĂ (M.C.I.I) .. 205


Anul I .................................................................................................................................................................... 207

Anul II ................................................................................................................................................................... 209


Programul de studiu: GRAFICĂ ŞI MODELARE COMPUTERIZATĂ........................................................................ 211


COMPETENTE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER GRAFICA SI MODELARE

COMPUTERIZATA (G.M.C) ............................................................................................................................... 211


Anul I .................................................................................................................................................................... 213

Anul II ................................................................................................................................................................... 215


Programul de studii: INGINERIA SISTEMELOR INTEGRATE DE FABRICAŢIE ......................................................... 217


COMPETENTE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER INGINERIA SISTEMELOR

INTEGRATE DE FABRICAŢIE (I.S.I.F) .................................................................................................................. 217


Anul I .................................................................................................................................................................... 220

Anul 2 ................................................................................................................................................................... 222


Programul de studii: PROIECTARE ŞI SIMULARE ÎN INGINERIA SUDĂRII ............................................................. 224


COMPETENȚE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER PROIECTARE ȘI SIMULARE ÎN

INGINERIA SUDĂRII (P.S.I.S) ............................................................................................................................. 225


Anul I .................................................................................................................................................................... 228

Anul 2 ................................................................................................................................................................... 231


Programul de studii: CALITATEA MEDIULUI ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ ............................................................. 234


COMPETENTE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER CALITATEA MEDIULUI ŞI

DEZVOLTAREA DURABILĂ (C.M.C.C) ................................................................................................................ 235


Anul I .................................................................................................................................................................... 236

Anul II ................................................................................................................................................................... 238


Programul de studii: DEZVOLTARE DURABILĂ ŞI SECURITATE ÎN INDUSTRIE (ÎN LIMBA ENGLEZĂ) ................... 241



Anul I .................................................................................................................................................................... 243

Anul II ................................................................................................................................................................... 245


Programul de studii: NANOTEHNOLOGII ŞI MATERIALE FUNCŢIONALE ............................................................. 247



Anul I .................................................................................................................................................................... 248

Anul II ................................................................................................................................................................... 249


Programul de studii: MATERIALE AVANSATE ŞI TEHNOLOGII INOVATIVE .......................................................... 252



Anul I .................................................................................................................................................................... 253

Anul II ................................................................................................................................................................... 255

Programe de studii propuse pentru anul universitar 2016-2017

TIP PROGRAM DE STUDII

DOMENIUL DE STUDIU

DENUMIREA PROGRAMULUI

LICENŢĂ

Inginerie mecanică Inginerie mecanică

Sisteme şi echipamente termice

Inginerie industrială Tehnologia construcţiilor de maşini

Inginerie şi management

Inginerie economică industrială

Ingineria autovehiculelor

Autovehicule rutiere

Ingineria mediului Ingineria şi protecţia mediului în industrie

Ingineria materialelor

Informatică aplicată în ingineria materialelor

Ştiinţa materialelor

MASTERAT

Inginerie mecanică

Sisteme și echipamente termice și protecția mediului

Modelare şi simulare în inginerie mecanică

Materiale şi ingineria fabricării/Materials and manufacturing engineering (în limba engleză)

Inginerie industrială

Managementul calității în inginerie industrială

Grafică și modelare computerizată

Ingineria sistemelor integrate de fabricaţie Proiectare și simulare în ingineria sudării

Ingineria mediului Calitatea mediului și dezvoltare durabilă Dezvoltare durabilă şi securitate în industrie (în limba engleză)

Ingineria materialelor Nanotehnologii şi materiale multifuncţionale Materiale avansate și tehnologii inovative

PROGRAME DE STUDII DE LICENŢĂ

Domeniul: INGINERIE MECANICĂ

Programul de studiu: INGINERIE MECANICĂ

Planul de învăţământ

ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.

Disciplina Tip Semestrul I Semestrul II

C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Analiză matematică Ob. 2 2 - - E 4 - - - - - -

2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 5 - - - - - -

3 Chimie Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

4 Geometrie descriptivă Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

5 Ştiinţa şi ingineria materialelor Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

6 Tehnici de comunicare profesională

Ob. 1 1 - - V 2 - - - - - -

7 Algebră liniară,geometrie analitică şi diferenţială

Ob. - - - - - - 2 2 - - E 4

8 Desen tehnic şi infografică Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

9 Programarea calculatoarelor și limbaje de programare

Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

10 Tehnologia materialelor Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

11 Mecanică I Ob. - - - - - - 2 1 - - E 5

12 Toleranţe şi control dimensional

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 5

13 Educaţie fizică şi sport Ob. - 2 - - V 2 - 2 - - V 2

14 Limbi moderne Ob. - 2 - - V 2 - 2 - - V 2

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Metode numerice Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

2 Grafică asistată de calculator

Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

3 Electrotehnică Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

4 Mecanica II Ob. 2 2 1 - E 4 - - - - - -

5 Rezistenta materialelor I, II

Ob. 2 2 1 - E 5 2 1 1 - E 3

6 Mecanisme I,II Ob. 2 - 1 - E 5 2 - - 1 E+P 3+1

7 Informatică aplicată Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 3

8 Mecanica fluidelor Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

9 Termotehnică I Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

10 Organe de maşini I Ob. - - - - - - 2 - 1 1 E+P 3+1

11 Prelucrări mecanice Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3

12 Educaţie fizicǎ şi sport Ob. - 1 - - V 2 - 1 - - V 2


14 Practică Ob. - - - 3 săpt. x 30 ore V 3

ANUL DE STUDIU 3

Nr. crt.


C S L P

Cr C S L P

Cr.

1 Organe de maşini II Ob. 2 - 1 2 E+P 4+2 - - - - - -

2 Acţionări hidraulice şi pneumatice

Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

3 Tribologie Ob. 1 - 1 - V 2 - - - - - -

4 Termotehnică II Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

5 Elasticitate Ob. 2 2 - - E 5 - - - - - -

6 Vibraţii mecanice Ob. 2 2 - - E 4 - - - - - -

7 Rezistenţa materialelor III Ob. 2 2 - - E 4 - - - - - -

8 Electronică aplicată Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3

9 Plasticitate Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

10 Mecanica,construcţia şi proiectarea structurilor I

Ob. - - - - - - 2 - - 1 E+P 2+1

11 Analiza cu elemente finite I Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 5

12 Statica,stabilitatea şi dinamica structurilor I

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

13 Practică Ob. - - - 3 săpt.x 30 ore V 3

14 Optimizări în ingineria mecanică

Op. - - - - - - 2 - - 1 V+P 2+1

Stabilitatea mişcării

15 Modelarea numerică a generării suprafeţelor

Op. - - - - - - 2 - - 1 E+P 2+1

Maşini de ridicat şi transportat

16 Biomecanica Op. - - - - - - 2 - 1 - E 3

Ecotehnologie

ANUL DE STUDIU 4

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Mecanica contactului Ob. 2 - 1 1 E+P 4+1 - - - - - -

2 Statica,stabilitatea şi dinamica structurilor II

Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

3 Mecanica, construcţia şi proiectarea structurilor II

Ob. 2 - - 1 E+P 3+1 - - - - - -

4 Analiză cu elemente finite II Ob. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

5 Modelare,simulare în dinamica sistemelor mecanice

Ob. 2 - 1 1 E+P 4+1 2 - 2 1 E+P 4+2

6 Colapsul structurilor mecanice

Ob. - - - - - - 2 - 2 2 E+P 4+2

7 Structuri sudate Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

8 Elaborarea proiectului de diplomă

Ob. - - - 2 săpt.x 30 ore V 2

9 Structuri compozite Op. 2 - - 2 E+P 4+1 - - - - - -

Hidroelasticitate

10 Management și marketing Op. 2 1 - - V 3 - - - - - -

Economie generală

11 Metode experimentale în ingineria mecanică

Op. - - - - - - 2 - 2 - E 5

Termoelasticitate

12 Modelări numerice în mecanica fluidelor

Op. - - - - - - 2 - 2 - E 5

Acustică industrială

13 Managementul calităţii Op. - - - - - - 2 - 1 - V 2

Managementul securității și sănătății în muncă

COMPETENŢE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDIU DE LICENŢĂ

INGINERIE MECANICĂ (I.M)

Misiunea programului de studii Inginerie mecanică este de a asigura absolventilor o pregatire cu caracter general în ingineria mecanică, apţi de a fi uşor asimilaţi pe piaţa muncii, în întreprinderi cu caracter industrial, în institute de proiectare, în cercetare sau în învatamânt, prin competentele oferite de conţinutul disciplinelor prevăzute în planul de învatamânt al specializarii. Angajatorii apreciază din ce în ce mai mult existenţa unui program de studii Inginerie Mecanică, în care viitorul angajat sa poata asimila noţiunile de bază ale ingineriei în general, precum şi noţiuni specifice acestei specializări, cu ajutorul carora să se poata adapta uşor la orice specializare inginerească. O misiune importantă, pe care dorim să o realizăm, este de a oferi viitorului absolvent competenţe, cunoştinţe şi oportunităţi în perspectiva continuării studiilor universitare prin masterat şi de a le insufla şi dorinţa de a o face. Obiectivele generale ale programului urmăresc:

- conturarea unui profil al absolventului care vizează dezvoltarea de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi cognitive;

- oferirea unui volum substanţial de cunoştinte în domeniul ingineriei mecanice; - dezvoltarea unor abilităţi superioare de cercetare independenta şi în colectiv; - formarea capacităţilor de a aplica teoria în situaţii specifice ale mediului economic şi instituţional; - formarea deprinderii de a întocmi lucrări, studii şi rapoarte aplicabile profesional; - să ofere absolventului capacitatea de a acţiona independent şi creativ în abordarea şi soluţionarea

problemelor; - să dezvolte abilităţi de conducător şi de angajare clară pe calea propriei dezvoltări profesionale a

absolventului. Obiectivele specifice ale programului rezultă din lista disciplinelor, care îl individualizează în raport cu alte specializări din domeniul ingineriei mecanice:

- formarea de abilităţi privind proiectarea sistemelor mecanice; - formarea de abilităţi în analiza comportării statice sau dinamice a structurilor de rezistenta ale

sistemelor mecanice prin utilizarea metodelor moderne de calcul; - formarea de abilităţi privind modelarea şi simularea funcţionării sistemelor mecanice; - formarea de abilităţi în utilizarea metodelor de optimizare în ingineria mecanică;

- formarea de abilităţi privind modelarea fenomenelor şi proceselor care au loc în sistemele mecanice, evaluarea forţelor şi cuplurilor, motoare şi rezistenţe, dezvoltate în funcţionarea sistemelor mecanice;

- formarea unei gândiri sistemice asupra funcţionării şi comportării în exploatare a sistemelor mecanice (structuri de rezistenţa, maşini).

1. Competenţe generale:

- pregatire generală inginerească ce vizează dezvoltarea de cunoştinţe şi abilităţi cognitive; - detinerea unui volum substanţial de cunoştinţe în domeniul ingineriei în general; - abilităţi superioare de cercetare independenţă şi în colectiv; - deprinderi de a lucra într-un colectiv care are acelaşi scop; - capacităţi de a aplica teoria în situaţii specifice ale mediului economic şi instituţional; - deprinderi de a întocmi lucrări, studii şi rapoarte aplicabile profesional; - capacitatea de a acţiona independent şi creativ în abordarea şi soluţionarea problemelor; - bune abilităţi manageriale; - abilităţi de a capta atenţia în timpul prezentărilor cu metode moderne; - bune abilităţi de angajare clară pe calea propriei dezvoltari profesionale; - abilităţi în a face conexiuni între cunoştinţele căpătate în diverse domenii; - abilităţi în a se implica în probleme interdisciplinare.

2. Competente de specialitate:

- deţinerea unui volum substanţial de cunoştinţe în domeniul ingineriei mecanice în special; - competenţa rezultată din formarea unei gândiri sistematice asupra funcţionării şi comportării în

exploatare a sistemelor mecanice (structuri de rezistentă, maşini, utilaje etc.); - competenţa rezultată din formarea unei gândiri sistematice asupra funcţionării şi comportării în

exploatare a altor tipuri de sisteme asimilabile sistemelor mecanice (structuri biologice etc.); - competenţa privind evaluarea fortelor şi cuplurilor motoare şi rezistenţe, dezvoltate în funcţionarea

sistemelor mecanice; - competenţa privind proiectarea asistată de calculator utilizând diverse softuri generale şi specifice; - competenţe privind utilizarea diferitelor medii de programare pentru rezolvarea problemelor

ingineriei mecanice; - competenţe privind modelarea pe calculator a comportamentului sistemelor mecanice aflate în

diverse condiţii de solicitare şi de mediu; - competenţa rezultată din abilitaţi în analiza comportării statice sau dinamice a structurilor de

rezistenţă ale sistemelor mecanice prin utilizarea metodelor moderne de calcul care vizează utilizarea calculatoarelor;

- competenţe privind conceperea unor noi tipuri de materiale, adaptate necesitaţilor de rezisteţa şi rigiditate a structurilor;

- competenţe privind modelarea situaţiilor limită ale structurilor; - competenţe privind interpretarea stărilor limită ale structurilor; - competenţe privind analiza situaţiilor extreme de degradare a structurilor; - competenţe privind interpretarea fenomenelor de degradare a structurilor; - abilitaţi în interpretarea rezultatelor obţinute în urma analizelor; - competenţa rezultată din abilitaţi în utilizarea metodelor de optimizare în ingineria mecanică; - competenţe privind interpretarea rezultatelor analizelor structurilor, în sensul găsirii căilor optime

de rezolvare; - competenţe privind reducerea consumurilor de materii, materiale şi combustibil la realizarea

structurilor mecanice, utilizând metode de optimizare; - competenţa privind utilizarea metodelor de analiză experimentala în ingineria mecanică; - competenţe privind masurări, culegeri automate de date, analiza rezultatelor.

DESCRIEREA DISCIPLINELOR DIN PLANUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Anul I

ANALIZA MATEMATICĂ (Ob.)

Semestrul Nr.ore

Forma de evaluare Credite C L/S/P

1 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Serii de numere reale. Criteriul general de convergenţă (Cauchy). Criterii de convergenţă pentru serii cu termeni pozitivi. Serii cu termeni oarecare. Convergenţa simplă. Convergenţa absolută. Serii de puteri. Derivabilitatea funcţiilor reale de argument real. Derivabilitatea funcţiilor de mai multe variabile. Diferenţiabilitate. Extreme de funcţii de mai multe variabile. Integrale improprii (generalizate). Integrale improprii din funcţii pozitive, din funcţii cu semn variabil şi cu parametru. Integrale curbilinii. Integrala curbilinie de tipul I. Integrale curbilinii de tipul II. Integrala dublă. Integrale de suprafaţă de tipul II. Integrala triplă. Integrale din funcţii vectoriale. Ecuaţii diferenţiale de ordinul I explicite şi implicite în y’. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior. Ecuaţii diferenţiale de ordinul "n" liniare şi cu coeficienţi constanţi. Ecuaţii diferenţiale de ordinul "n" de tip EULER. Sisteme de ecuaţii diferenţiale liniare şi cu coeficienţi constanţi.

FIZICĂ (Ob.)

Semestrul Nr.ore Forma de evaluare Credite

C L/S/P

1 2 2L V 5

Conţinutul disciplinei Mecanică clasică. Dinamică relativistă. Oscilaţii elastice. Unde elastice. Electrostatică. Electrocinetică. Magnetostatică. Câmpuri electrice şi magnetice variabile. Bazele teoretice şi experimentale ale mecanicii cuantice. Fizică atomică. Prelucrarea datelor experimentale. Calculul erorilor. Determinarea vitezei sunetului în aer prin metoda compunerii oscilaţiilor perpendiculare. Măsurarea temperaturii cu ajutorul termocuplului şi a termorezistenţei. Determinarea rezistenţelor electrice liniare şi neliniare. Determinarea constantei Stefan-Boltzmann din legea radiaţiei corpului negru. Determinarea constantei lui Planck cu ajutorul efectului fotoelectric.

CHIMIE (Ob.)


C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive despre chimie şi structura chimică a materiei. Teorii moderne, mecano-cuantice, ale atomilor şi moleculelor. Echilibre chimice şi aplicaţii în soluţii de electroliţi. Noţiuni de electrochimie. Coroziunea, fenomen natural. Metode de prevenire a fenomenului natural de coroziune. Materiale compozite şi materiale avansate cu aplicaţii industriale.

GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ (Ob.)


C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Sisteme de proiecţie. Epura Monge. Reprezentarea dreptelor şi a planelor particulare; reprezentarea suprafeţelor prismatice; reprezentarea suprafeţelor de rotaţie; desfăşurarea suprafeţelor; intersecţii de corpuri; Intersecţii de plăci şi vizibilitatea epurei. Metodele transformării proiecţiilor: schimbarea de plan, rotaţia şi rabaterea. Reprezentare, desfăşurare – corpuri geometrice, diverse intersecţii, vizibilitate. Dispunerea proiecţiilor în desenul industrial. Reprezentarea vederilor. Scări. Reprezentarea secţiunilor în desenul industrial. Reguli generale de cotare în desenul tehnic; cotări speciale.

ȘTIINȚA ȘI INGINERIA MATERIALELOR (Ob.)


C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Clase de materiale. Proprietăţi. Resurse şi costuri. Arhitectura atomică. Structuri cristaline. Cristale metalice, ionice, covalente. Structura polimerilor. Imperfecţiuni cristaline. Difuzia. Mecanisme. Legile lui Fick. Factori de influenţă. Solidificarea materialelor metalice. Condiţii termodinamice. Germinarea şi creşterea cristalelor. Parametrii cristalizării. Defecte de solidificare. Sisteme de aliaje. Microstructura aliajelor. Tipuri de diagrame de echilibru DE binare, corelarea cu proprietăţile fizico-mecanice şi tehnologice. Aliaje Fe-C. Transformări de faze în stare solidă. Tratamente termice şi termochimice specifice aliajelor Fe-C şi aluminiului: călirea, revenirea. Aliaje neferoase cu baza de Al şi de Cu. Materiale ceramice - proprietăţi şi utilizări. Materiale plastice - proprietăţi şi utilizări. Materiale compozite - proprietăţi şi utilizări.

TEHNICI DE COMUNICARE PROFESIONALĂ (Ob.)


C L/S/P

1 1 1S V 2

Conţinutul disciplinei Comunicarea, principii, unităţi şi caracteristici ale comunicării; efectele comunicării, inteligibilitatea mesajului; nivelurile comunicării umane; principiile comunicării eficiente. Structura procesului de comunicare. Comunicarea nonverbală. Reţele de comunicare. Comunicarea în managementul stărilor conflictuale. Comunicarea şi ascultarea. Planificarea, organizarea şi pregătirea finală a mesajului. Structura lucrărilor tehnico-științifice: referate, lucrări de finalizare a studiilor, lucrări și articole științifice, proiecte. Interacțiunea om-om mediată de tehnologii web și audio-video.

ALGEBRĂ LINIARĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ ȘI DIFERENȚIALĂ (Ob.)


C L/S/P

2 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Spaţii vectoriale. Subspaţii vectoriale. Sisteme de generatori. Aplicaţii liniare. Vectori şi valori proprii. Forma diagonală. Forme liniare. Forme biliniare. Forme pătratice. Metodele Jacobi, Gauss, valorilor proprii. Spaţii vectoriale euclidiene. Ortogonalitate. Procedeul de ortogonalizare Gramm - Schmidt. Vector în spaţiul geometric intuitiv. Produs scalar, produs vectorial, produs mixt, dublu produs vectorial. Dreapta şi planul în spaţiu. Planul, dreapta, sfera: reprezentări analitice, tipuri de ecuaţii. Cercul. Suprafeţe cilindrice de rotaţie şi conoide. Elipsoidul, hiperboloidul, paraboloidul. Curbe în R³. Tangenta la o curbă în spaţiu. Triedrul Frenet. Ecuaţiile Frenet. Curbura şi torsiunea unei curbe în spaţiu. Cercul osculator. Curbe în R². Evoluta şi evolventa unei curbe plane. Suprafeţe în R³. Planul tangent la o suprafaţă. Prima şi a doua formă fundamentală a unei suprafeţe. Linii asimptotice pe o suprafaţă. Curburi principale, curbura medie, curbura Gauss.

DESEN TEHNIC ȘI INFOGRAFICĂ (Ob.)


C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Toleranţe geometrice, toleranţe dimensionale, ajustaje; întocmirea desenului de piesă; reprezentarea axonometrică; desenul de ansamblu; reprezentarea asamblărilor demontabile şi nedemontabile; reprezentarea roţilor dinţate şi a angrenajelor, a lagărelor şi a etanşărilor, desen de construcţii metalice şi construcţii civile.

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR ȘI LIMBAJE DE PROGRAMARE (Ob.)


C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive; date, operatori şi expresii; scheme logice și pseudocod; structuri de control; tablouri; pointeri;- funcţii; tipuri de date definite de utilizator; preprocesorul; biblioteca standard.

TEHNOLOGIA MATERIALELOR (Ob.)


C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Tehnologia ca ştiinţă. Proces de producţie, proces tehnologic, operaţia tehnologică. Analiza eficienţei. Proprietăţile şi încercările materialelor. Materiale folosite în construcţia de maşini. Clasificare şi simbolizare. Elemente de metalurgie generală: metalurgia fontei, metalurgia oţelului, metalurgia principalelor metale neferoase Cu, Al. Prelucrarea materialelor metalice prin turnare. Tehnologii specifice. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastică: laminarea, extruziunea, trefilarea şi tragerea, forjarea liberă şi în matriţă, utilaje pentru forjare şi matriţare. Prelucrarea semifabricatelor din table şi benzi. Prelucrarea prin sudare a materialelor metalice, tehnologii specifice. Acoperiri de protecţie a materialelor metalice. Prelucrarea materialelor metalice prin agregare de pulberi. Materiale nemetalice. Controlul calităţii. Metode de control.

MECANICĂ I (Ob.)


C L/S/P

2 2 1S E 5

Conţinutul disciplinei Obiectul Mecanicii şi poziţionarea în cadrul disciplinelor de cultură tehnică generală, modele în Mecanică, Principiile şi axiomele Mecanicii Clasice. Mărimi şi unităţi de măsură fundamentale şi derivate. Cinematica punctului. Noţiuni fundamentale: traiectorie, viteză şi acceleraţie, componentele vitezei şi acceleraţiei în diferite sisteme de coordonate, Mişcări particulare ale punctului. Cinematica solidului rigid. Mişcări particulare ale solidului rigid. Dinamica punctului material. Dinamica mişcării relative a punctului material. Momente de inerţie mecanice. Dinamica sistemelor de puncte materiale. Dinamica solidului rigid. Ciocniri şi percuţii. Noţiuni de mecanică analitică: legături, clasificarea legăturilor, coordonate generalizate, sisteme olonome, viteze generalizate, deplasări virtuale, spaţiul Lagrange. Ecuaţia D’Alambert-Lagrange. Ecuaţiile Lagrange de ordinul I. Principiul lucrului mecanic virtual. Principiul lui D’Alambert. Ecuaţiile Lagrange de ordin II.

TOLERANȚE ȘI CONTROL DIMENSIONAL (Ob.)


C L/S/P

2 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Precizia prelucrării mecanice. Dimensiuni, abateri, toleranţe. Ajustaje. Sisteme de ajustaje. Trepte de toleranţă. Sistemul de toleranţe şi ajustaje ISO. Precizia formei geometrice. Tehnici de evaluare a preciziei geometrice. Precizia poziţiei reciproce. Tehnici de control a preciziei de poziţie. Precizia micro-geometrică. Tehnici de evaluare a rugozităţii. Bazele teoretice de studiu ale preciziei şi calităţii. Lanţuri de dimensiuni. Metode şi mijloace de măsurare. Toleranţele, ajustajele şi controlul asamblărilor conice netede. Toleranţele, ajustajele şi controlul asamblărilor filetate.

EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT (Ob.)


C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei Alergări uşoare alternate cu exerciţii de mobilitate. Verificarea forţei musculaturii membrelor superioare şi inferioare. Verificarea forţei musculaturii abdominale şi a spatelui. Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii membrelor superioare şi inferioare cu mingi medicinale, banca de gimnastică. Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii abdominale şi a spatelui prin exerciţii în lucru pe ateliere.



C L/S/P

2 2S V 2

Conţinutul disciplinei Verificarea indicelui forţei segmentare: membre superioare, inferioare, abdomen şi spate. Organizarea grupelor pe discipline sportive. Circuit de pregătire fizică generală (scări fixe, mingi medicinale, bănci de gimnastică, aerobică). Circuit de pregătire fizică generală desfăşurat în aer liber (scări stadion, corzi, jocuri motrice). Dezvoltarea calităţilor motrice: rezistenţă-viteză.

LIMBA ENGLEZĂ (Ob.)


C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei Cultură şi civilizaţie anglofonă. Terminologie de bază din domeniul culturii şi civilizaţiei. Polisemie şi omonimie. Categorii verbale (timp, mod, aspect). Categorii nominale (predeterminanţi, substantiv, adjectiv, substitute). Elemente de lexicologie şi vocabular. Formarea cuvintelor. Abrevierea (trunchiere şi siglare).



C L/S/P

2 2S V 2

Conţinutul disciplinei Sintaxa frazei (completivă directă, circumstanţa). Constrângeri modale în subordonate. Introducere în corespondenţa generală. Formule tip. Elemente de bază ale scrisorii oficiale. Formularistică. Comunicare şi prezentare orală. Funcţii de limbaj / formule tip. Sinonimie, antonimie.

BACK

Anul II

METODE NUMERICE (Ob.)


C L/S/P

3 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Erori în metodele numerice: Introducere. Erori prin trunchiere. Reprezentarea numerelor în calculator. Erori prin rotunjire. Sisteme de ecuaţii liniare: Metode directe: Introducere. Eliminarea Gauss şi eliminarea Gauss-Jordan. Pivotarea şi eliminarea Gauss standard. Operaţii matriciale. Inversa unei matrice. Determinantul unei matrice. Matrice particulare. Metode iterative: Introducere. Norme vectoriale şi matriciale. Metoda Jacobi şi metoda Gauss - Seidel. Metodele relaxării. Interpolarea numerică: Introducere. Formula de interpolare Lagrange. Formule de interpolare Newton. Analiza interpolării polinomiale. Funcţii spline cubice. Cuadratura numerică: Introducere. Regula dreptunghiului şi regula trapezului. Regulile Simpson. Formule de cuadratură Newton - Cotes. Cuadratura Gauss.

GRAFICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR (Ob.)


C L/S/P

3 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei AutoCAD - prezentare generală. Adăugarea de text la desene. Comenzi de desenare în AutoCAD. Comenzi de editare. Tehnici avansate de editare. Proprietăţile obiectelor desenate. Modificarea entităţilor desenate. Cotarea desenelor. Simboluri şi atribute. Modelarea în spaţiul tridimensional. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D. Modelarea în spaţiul tridimensional. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D. Dezvoltarea aplicaţiilor cu ajutorul limbajului AutoLISP.

ELECTROTEHNICĂ (Ob.)


C L/S/P

3 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Circuite electrice de curent continuu. Electromagnetism. Circuite electrice de curent alternativ. Caracteristicile maşinilor electrice. Aparatajul de comandă, măsură şi protecţie. Maşina de curent continuu. Transformatorul electric. Maşina asincronă. Maşina sincronă. Motoare pas cu pas. Servomotoare fără perii. Schemele circuitelor de acţionare şi comandă ale principalelor tipuri de sisteme tehnologice. Metode de eficientizare a consumurilor energetice.

MECANICĂ II (Ob.)


C L/S/P

3 2 2S/1L E 4

Conţinutul disciplinei Cinematica rigidului: Mişcarea generală a rigidului. Mişcările particulare ale rigidului: translaţia, rotaţia, mişcarea plan-paralelă. Mişcarea relativă a punctului. Dinamica punctului material: Noţiuni fundamentale: lucrul mecanic, funcţia de forţă, puterea, randamentul mecanic, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică, potenţială, mecanică. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material în sistemele de coordonate cartezian şi natural. Teoremele generale în dinamica punctului material: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica punctului material în mişcare relativă. Dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: Noţiuni fundamentale: momente de inertie masice, lucrul mecanic elementar al sistemelor de forte care acţionează asupra rigidului, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică. Teoremele generale şi de conservare în dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica rigidului cu axă fixă: Determinarea legii de mişcare şi calculul reacţiunilor folosind teoremele generale: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Echilibrarea rigidelor în mişcare de rotaţie (a rotoarelor). Axe permanente şi axe spontane de rotaţie. Elemente de mecanică analitică: Noţiuni fundamentale: coordonate generalizate, legături şi deplasări în mecanica analitică, forţa de inerţie. Principiul D’Alembert: formulări ale principiului, torsorul fortelor de inerţie, calculul torsorului forţelor de inerţie în mişcările particulare ale rigidului: translaţie, rotaţie, mişcare plan-paralelă. Ecuaţiile Lagrange de speţa a II a.

REZISTENŢA MATERIALELOR I (Ob.)


C L/S/P

3 2 2S/1L E 5

Conţinutul disciplinei Elementele rezistenţei materialelor: Definirea eforturilor. Diagrame de eforturi. Tensiuni. Deformaţii şi deplasări. Curbe caracteristice. Rezistenţe admisibile. Starea plană de tensiuni şi deformaţii. Întinderea şi compresiunea: Tensiuni şi deformaţii. Forfecarea: Tensiuni şi deformaţii la forfecare. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane. Tensiuni în barele drepte solicitate la încovoiere: Încovoierea pură. Încovoierea simplă. Deformaţiile barelor solicitate la încovoiere: Ecuaţia diferenţială a fibrei medii

deformate. Metoda parametrilor iniţiali. Torsiunea: Moment de torsiune. Tensiuni şi deformaţii în barele drepte de secţiune circulară şi inelară.

REZISTENȚA MATERIALELOR II (Ob.)

Semestrul Nr.ore Forma de evaluare

Credite

C L/S/P

4 2 1S/1L E 3

Conţinutul disciplinei Teorii de rezistenţă - solicitări compuse ale sistemelor de bare: întindere / compresiune excentrică, încovoiere oblică, arcul elicoidal cu spire strânse, arbori solicitaţi la încovoiere şi torsiune. Stabilitatea echilibrului elastic. Formula lui Euler pentru flambajul elastic prin bifurcare al barelor drepte. Flambajul elasto-plastic; dreapta Tetmajer - Iasinski şi parabola lui Johnson. Flambajul barelor comprimate excentric; formule practice de proiectare pentru oţel, lemn şi aluminiu. Principii şi teoreme energetice. Metode energetice în calculul structurilor de bare. Metoda Castigliano. Metoda Mohr Maxwell. Metoda eforturilor pentru rezolvarea sistemelor static nedeterminate. Vase de presiune sferice şi cilindrice cu pereţi subţiri. Solicitări dinamice; solicitări la şoc şi cu momente de inerţie; utilizarea în calculul de rezistenţă la şoc a multiplicatorului de impact. Rezistenţa la oboseală. Calculul coeficienţilor de siguranţă la solicitări variabile.

MECANISME I (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 5

Conţinutul disciplinei Structura şi configuraţia mecanismelor plane: element cinematic, cupla cinematică, lanţ cinematic, mecanism. Metode de analiză a configuraţiei şi cinematicii mecanismelor. Analiza mecanismelor spaţiale - mecanismul cuplaj cardanic, patrulaterul spaţial RRSC, patrulaterul spaţial RSSR, mecanismul bielă-manivelă spaţial. Analiza forţelor la mecanisme. Dinamica mecanismelor şi maşinilor – fazele mişcării, ecuaţiile de mişcare, bilanţ energetic, uniformizarea vitezei unghiulare cu ajutorul volantului, calculul momentului de inerţie a volantului, reglarea variaţiilor neperiodice ale mişcării maşinilor.

MECANISME II (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Echilibrarea mecanismelor şi a maşinilor: echilibrarea rotorilor, noţiuni privind echilibrarea mecanismelor plane. Sinteza mecanismelor: sinteza structurală şi de configuraţie, sinteza cinematică. Mecanisme cu came: analiza structurală, analiza cinematicii cu rezolvarea analitică a ecuaţiilor de conexiune, sinteza mecanismelor cu came. Mecanisme cu roti dinţate: axoidele mişcării, clasificarea şi definirea mecanismelor cu roţi dinţate, cinematica mecanismelor cu roţi dinţate, geometria angrenajelor plane, angrenaje cu axe paralele. Angrenaje cu axe concurente: cremaliera circulară de referinţă, generarea flancului dinţilor roţilor conice, geometria angrenajului conic cu dinţi drepţi, roata cilindrică cu dinţi drepţi echivalentă unei roţi conice cu dinţi drepţi. Angrenaje conice cu dinţi curbi, în arc de cerc cu înălţimea dintelui constantă. Angrenaje conice cu dinţi curbi cu înălţimea dintelui variabilă, angrenaje cu axe încrucişate.

INFORMATICĂ APLICATĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 2L V 3

Conţinutul disciplinei Probleme generale – Definirea CAD/CAM. Conţinutul CAD/CAM. Scurt istoric al dezvoltării CAD/CAM. Ciclul de producţie şi CAD/CAM. Structura unui proces de proiectare si fabricare. Instrumentele CAD/CAM. Echipamente pentru proiectare asistată de calculator – Introducere. Calculatoare şi sisteme CAD. Sisteme CAD bazate pe microcalculatoare. Sisteme CAD bazate pe

minicalculatoare. Sisteme CAD bazate pe calculatoare mainframe. Funcţii logice şi dispozitive de intrare. Dispozitive de control al cursorului. Digitizoare. Tastaturi. Alte dispozitive de intrare. Analiza comparativă a dispozitivelor de intrare. Dispozitive de ieşire. Tehnici de generare a imaginilor. Terminale grafice. Plotere. Unităţi hard-copy. Imprimante. Conectarea în reţea a sistemelor CAD. Software pentru CAD – Introducere. Standarde grafice. Definiţii de bază. Structuri de date. Baze de date. Managementul bazei de date. Sistemul de coordonate al bazei de date. Sistemul de coordonate de lucru. Sistemul de coordonate al ecranului. Interfaţa cu utilizatorul. Module software. Modulul sistemului de operare. Modulul de grafică. Modulul aplicaţiilor. Modulul de programare. Modulul de comunicaţie. Modelare şi vizualizare. Documentaţia software-ului. Dezvoltarea software-ului. Utilizarea eficientă a software-ului CAD. Modelarea geometrica – Modelarea si reperezentarea curbelor. Ecuaţiile intrinseci ale curbelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale curbelor. Ecuaţiile parametrice ale curbelor. Curbe conice. Curbele Hermite. Curbele Bezier. Curbele B-spline. Modelarea suprafeţelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale suprafeţelor. Suprafeţe pătratice. Suprafaţa Hermite bicubică. Suprafeţele Suprafeţele B-spline. Modelarea solidelor. Solidele parametrice. Solidele tricubice. Aplicaţie. Generarea cinematică a danturii roţilor dinţate. Transformari geometrice - Transformarea modeleor geometrice. Transformarea modelelor geometrice. Translaţia. Scalarea. Reflexia. Rotaţia. Rotaţia în jurul axelor sistemului de coordonate. Rotaţia bidimensională în jurul unei axe arbitrare. Reprezentarea omogenă. Concatenarea transformărilor. Proiecţiile modelelor geometrice. Proiecţii ortogonale. Proiecţiile în perspectivă.

MECANICA FLUIDELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Unităţi de măsură. Proprietăţile fluidelor. Statica fluidelor. Presiunea şi măsurarea presiunii. Forţe hidrostatice pe suprafeţe imersate. Presiunea şi măsurarea presiunii. Echilibrul relativ al fluidelor cu suprafaţă liberă. Forţe care acţionează asupra corpurilor imersate - principiul lui Arhimede. Ecuaţiile de bază ale mecanicii fluidelor. Noţiuni de cinematica fluidelor. Ecuaţia de continuitate. Ecuaţia de impuls. Ecuaţia lui Bernoulli. Analiza dimensională şi teoria similitudinii. Ecuaţiile Navier - Stokes. Ecuaţiile de mişcare. Aplicaţii în cazul curgerii laminare. Introducere în curgerea turbulentă. Curgerea prin conducte: curgerea laminară şi turbulentă. Efectul viscozităţii. Ecuaţia de mişcare. Coeficientul de frecare şi rugozitatea conductei. Pierderi locale de presiune. Panta hidraulică şi panta energetică. Reţele de conducte. Curgerea în canale deschise, tipuri de canale deschise. Consideraţii energetice. Ecuaţii pentru curgerea uniformă în canale deschise.

TERMOTEHNICĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Termodinamică generală: mărimi de stare, lucrul mecanic, căldura, entropie, entalpie, transformările simple ale gazelor perfecte (izobara, izocora, izoterma, adiabata şi politropa), ciclul Carnot, principiile I şi II ale Termodinamicii, procese reversibile şi ireversibile pentru sistemele termodinamice: închis, deschis periodic şi în curgere stabilizată. Destinderea adiabatica a gazelor în ajutaje. Principiul de funcţionare al turbinelor. Compresoare cu piston intr-o treapta şi în doua trepte de comprimare. Exergie şi analiză exergetică. Amestecuri de gaze perfecte. Ciclurile ideale ale motoarelor cu ardere internă: Otto, Diesel lent, Diesel rapid. Instalaţia de forţă cu gaze (ciclul ideal Joule). Instalaţia de forţă cu turbine separate.

ORGANE DE MAŞINI I (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L/1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Probleme generale ale construcţiei de maşini. Principii de calcul ale ingineriei mecanice: caracteristicile mecanice ale materialelor, forma şi precizia dimensională a organelor de maşini, calculul la solicitări simple şi compuse, la solicitări variabile, criterii de siguranţă, fiabilitatea, elemente de tribologie. Asamblări nedemontabile: îmbinări sudate, prin lipire, prin încleiere. Asamblări demontabile: a) asamblări filetate (clasificarea filetelor; elemente geometrice; materiale; momente de frecare, autofrânarea; calculul filetului; calculul asamblărilor cu şuruburi (fără strângere iniţială, cu strângere iniţială); calculul la oboseală al asamblărilor cu

şuruburi; calculul asamblărilor cu şuruburi solicitate excentric şi solicitate la şoc; b) asamblări între butuci şi arbori: asamblări cu pene; asamblări canelate; asamblări presate, asamblări poligonale; c) asamblări elastice: arcuri cu tensiuni de tracţiune-compresiune, de torsiune, de încovoiere.

PRELUCRĂRI MECANICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni elementare privind generarea suprafeţelor pe maşini-unelte (consideraţii generale, cinematica generării, curba generatoare, generatoare materializată, generatoare cinematică rezultată ca traiectorie a unui punct sau ca înfăşurătoare a unei familii de curbe, generatoare programată, curba directoare, directoare materializată şi directoare cinematică). Noţiuni elementare de teoria aşchierii şi scule aşchietoare (construcţia sculelor aşchietoare, geometria sculelor aşchietoare, formarea aşchiei, forţe de aşchiere, surse de căldură şi bilanţul termic al procesului de aşchiere, uzura sculelor aşchietoare, criterii de uzare, durabilitatea sculelor aşchietoare, parametrii regimului de aşchiere). Principalele tipuri de maşini-unelte universale – strunguri, maşini de frezat, maşini pentru prelucrarea alezajelor, maşini pentru prelucrări prin rabotare, masini de broşat, maşini de rectificat (scheme de aşchiere, clasificare, domenii de utilizare, construcţie).



Credite

C L/S/P

3 1L V 2

Conţinutul disciplinei Prezentarea activităţii de educaţie fizică în semestrul I (cerinţe, probe, norme de control). Alergări uşoare alternate cu exerciţii de mobilitate. Calităţi motrice; verificarea forţei musculaturii membrelor superioare şi inferioare-testare iniţială. Calităţi motrice; verificarea forţei musculaturii abdominale şi a spatelui. Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii membrelor superioare şi inferioare cu mingi medicinale, banca de gimnastică, etc.



Credite

C L/S/P

4 1L V 2

Conţinutul disciplinei Optimizarea indicelui forţei dinamice la nivelul musculaturii abdominale şi a spatelui prin exerciţii în lucru pe ateliere. Educarea indicelui forţei generale prin lucru în circuit. Verificarea indicelui forţei segmentare: membre superioare, inferioare, abdomen şi spate.



Credite

C L/S/P

3 2S V 2

Conţinutul disciplinei Working in industry. A tour of the workplace. Products and materials, tools and equipment. Suppliers and subcontractors. Dealing with complaints. Buildings and installations. Check up.



Credite

C L/S/P

4 1S V 2

Conţinutul disciplinei Specifications. Technical support. Maintenance: Parts. Troubleshooting. Troubleshooting. Safety in the workplace. Movement. Flow. Reporting. Cause and effect. Checking and confirming: Vehicle safety.

BACK

Anul III

ORGANE DE MAŞINI II (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L/2P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Transmisii mecanice. Transmisii mecanice prin angrenare. Materiale, tratamente termice pentru roţi dinţate şi tehnologii de danturare. Cauzele distrugerii angrenajelor. Angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi, cu dinţi înclinaţi. Angrenaje conice. Angrenaje cu axe încrucişate: angrenaje melcate. Calculul termic al angrenajelor. Mecanisme cu roţi dinţate. Transmisii cu roţi de fricţiune. Transmisii prin curele şi lanţuri. Organe ale mişcării de rotaţie: Osii şi arbori. Lagăre de alunecare, ghidaje. Lagăre cu rostogolire. Cuplaje. Etanşări. Organele mecanismului bielă manivelă. Organe pentru conducerea, comanda, reţinerea şi etanşarea fluidelor.

ACŢIONĂRI HIDRAULICE ŞI PNEUMATICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive privind sistemele hidropneumatice. Pompe şi motoare hidrostatice rotative şi liniare. Aparatura de distribuţie. Aparatura pentru reglarea presiunii. Aparatura pentru reglarea debitului. Analiza aparaturii auxiliare a sistemelor hidrostatice: acumulatoare, rezervoare, filtre, etanşări şi tehnici de racordare. Analiza structurală şi principii de calcul a sistemelor de acţionare hidrostatică. Construcţia şi calculul aparaturii pneumatice. Structura sistemelor de acţionare pneumatică.

TRIBOLOGIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 1 1L V 2

Conţinutul disciplinei Tribologia: definiţii, istoric, obiective. Tribosisteme. Metode pentru încercări tribologice, standardizare, modelare şi simulare. Interacţiuni între triboelemente: procese de contact, procese de frecare, procese de uzură, uzura şi fiabilitatea. Proprietăţile triboelementelor: materiale, stratul superficial şi parametrii săi, structura suprafeţei. Mediul intermediar: lubrifianţii, aditivi, uleiuri minerale şi sintetice, unsori, uleiuri şi unsori vegetale şi animale, lubrifianţi solizi şi neconvenţionali, emulsii, compozite autolubrifiante. Regimuri de lubrifiere: regimurile limită şi mixt, lubrifierea fluidă: regimul hidrodinamic, hidrostatic, elastohidrodinamic. Etanşări: cerinţe, materiale, tipuri şi sisteme de etanşare. Ungerea maşinilor şi utilajelor: procedee, dispozitive, scheme şi instalaţii de ungere. Organizarea activităţii de lubrifiere, consumul de lubrifianţi.

TERMOTEHNICĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Termodinamica vaporilor. Tabele şi diagrame. Transformări termodinamice (izobara, izocora, izoterma, laminarea şi adiabata). Instalaţii de forţă cu abur (ciclul Rankine). Instalaţia de forţă cu termoficare. Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori

(cu ventil de laminare şi cu detentor) şi pompe de căldură. Aerul umed: mărimi de stare, diagrama i-x, procese izobare (răcire, încălzire, umidificare). Arderea combustibililor: puteri calorice, ecuaţii de ardere, analiza gazelor arse. Calculul temperaturii de ardere. Transmiterea căldurii în regim staţionar şi nestaţionar: conducţie, convecţie, radiaţie. Schimbul complex de căldură. Schimbătoare de căldură: tipuri constructive, bilanţ termic, calculul diferenţei medii logaritmice de temperatură, calculul suprafeţei de schimb de căldură. Schimbul de căldură în regim termic nestaţionar.

ELASTICITATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2S E 5

Conţinutul disciplinei Ipoteze fundamentale. Tensiuni. Variaţia tensiunilor în jurul unui punct. Tensiuni principale. Direcţii principale ale stării de tensiune. Starea de tensiune exprimată faţă de direcţiile ei principale. Tensiuni tangenţiale extreme. Ecuaţiile diferenţiale ale echilibrului (ecuaţiile Cauchy). Cazuri particulare ale stării de tensiune. Deplasări. Deformaţii specifice. Legătura dintre deformaţiile specifice şi componentele deplasării. Starea de deformaţie. Deformaţii specifice principale. Direcţii principale ale stării de deformaţie. Rotaţii de rigid. Continuitatea deformaţiilor specifice. Cazuri particulare ale stării de deformaţie. Legi constitutive ale materialului. Încercări mecanice pentru oţel. Legea generalizată a lui Hooke. Energia potenţială specifică de deformaţie. Energia potenţială specifică modificatoare de volum. Energia potenţială specifică modificatoare de formă. Teorii de rezistenţă.

VIBRAŢII MECANICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Clasificarea vibraţiilor. Mărimi caracteristice. Unităţi de măsură. Elemente de cinematica vibraţiilor. Reprezentarea vibraţiilor cu ajutorul vectorilor rotitori. Compunerea vibraţiilor armonice. Vibraţiile sistemelor liniar elastice cu un grad de libertate: vibraţii libere neamortizate, Vibraţii libere amortizate în sisteme cu amortizare vâscoasă, vibraţii forţate în sisteme cu un grad de libertate, transmisibilitate, excitaţia sistemului prin bază. Izolare antivibratorie. Aspecte energetice ale vibraţiilor sistemelor cu un grad de libertate. Vibraţiile sistemelor liniar elastice cu număr finit de grade de libertate: vibraţii libere ale sistemelor cu număr finit de grade de libertate, moduri proprii de vibraţie, ortogonalitatea formelor proprii de vibraţie. Vibraţii forţate ale sistemelor cu număr finit de grade de libertate. Analiza modală. Amortizorul viscos neacordat. Vibraţiile sistemelor continue. Metode aproximative în studiul vibraţiilor.

REZISTENŢA MATERIALELOR III (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Ecuaţiile plăcilor plane subţiri. Ipoteze. Deplasări. Deformaţii specifice. Eforturi. Ecuaţii de echilibru ale eforturilor. Plăci plane izotrope. Tensiuni. Relaţii constitutive. Ecuaţiile lui Karman. Efectul deformaţiilor iniţiale. Energia de deformaţie a plăcilor plane. Ecuaţiile lui Karman pentru plăci plane ortotrope. Placa în stare plană de tensiune. Problema plană. Starea plană de deformaţie şi starea plană de tensiune. Soluţii analitice elementare ale ecuaţiei biarmonice. Rezolvări cu ajutorul funcţiilor de variabilă complexă. Concentrări de tensiune. Elemente finite de placă în stare plană. Plăci plane cu săgeţi mici. Ecuaţia Lagrange – Sophie Germaine. Integrarea prin metodele Navier, Maurice Levy, diferenţe finite, Ritz, Galerkin. Plăci constitutiv şi structural ortotrope. Ecuaţia lui Huber. Planşee duble. Elemente finite de plăci cu săgeţi mici. Stabilitatea plăcilor plane dreptunghiulare. Placa plană circulară.

ELECTRONICĂ APLICATĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Dispozitive electronice de circuit. Amplificatoare şi oscilatoare. Redresoare necomandate de mică putere. Stabilizatoare electronice. Parametrii stabilizatoarelor. Stabilizatoare parametrice. Stabilizatoare cu reacţie. Redresoare comandate de mică putere. Principiul comenzii pe verticală şi orizontală. Circuite specializate pentru comanda pe grilă a tiristoarelor. Circuite logice combinaţionale şi secvenţiale. Funcţii logice elementare. Relaţii fundamentale în algebra logicii. Circuite logice. Circuite logice integrate. Circuite logice combinaţionale. Circuite logice secvenţiale elementare. Aplicaţii ale circuitelor logice combinaţionale şi secvenţiale. Codificatoare şi decodificatoare. Numărătoare electronice. Convertoare Numeric-Analogice. Convertoare Analog-Numerice. Multiplexoare şi Demultiplexoare. Circuite de memorie. Structura unui microprocesor şi microcalculator.

PLASTICITATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Deformaţii elasto-plastice. Perspectivele utilizării calculului neliniar. Modele de material. Abordarea numerică a problemelor elasto-plasticităţii. Ecuaţiile constitutive elasto-plastice. Metoda generalizată a elementelor finite. Solicitarea elasto-plastică mono-dimensională. Rezolvarea problemelor elasto-plastice prin metoda elementelor finite. Abordarea elementară a calculului în domeniul plastic al barelor. Elementul finit de grinda elasto-plastic Timoshenko. Elementele finite de grindă, cubice, Euler-Bernoulli şi Timoshenko. Elementul de bară RSBM. Modelul PNM (plastic node method). Solicitarea elasto-plastică a barelor. Solicitarea elastoplastică a plăcilor. Încovoierea plăcilor. Elemente finite de placă. Calculul în domeniul elasto-plastic al sistemelor de plăci. Plasticitate tri-dimensională. Noţiuni din mecanica mediilor continue. Utilizarea metodei elementelor finite.

MECANICA, CONSTRUCŢIA ŞI PROIECTAREA STRUCTURILOR I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1P E+P 2+1

Conţinutul disciplinei Proiectarea structurilor cu pereţi subţiri. (Forme ale SPS, utilizarea teoriilor de calcul şi a metodologilor de calcul şi proiectare. Metode specifice de proiectare). Construcţia structurilor cu pereţi subţiri. (Elemente de structura utilizate în construcţii metalice cu specific de perete subţire, suduri - tehnologii, calculul sudurilor. Materiale utilizate. Metode de desfăşurare a învelişurilor subţiri) Mecanica structurilor cu pereţi subţiri (Generalităţi privind calculul Structurilor cu pereţi subţiri. Încovoierea BPS având profilul deschis. Deformaţiile secţiunilor transversale. Răsucirea liberă Răsucirea împiedicată. Solicitarea compusă. Matricea de rigiditate a BPS având profilul deschis. Încovoierea BPS având profilul închis. Deformaţiile secţiunilor transversale. Răsucirea liberă şi răsucirea împiedicată a BPS având profilul închis. Rezolvarea BPS ca sisteme de plăci. Programe de calcul. Matrice elementale utilizate. Normative specifice de proiectare.

ANALIZA CU ELEMENTE FINITE I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Metoda deplasărilor utilizată la bare (matricea de rigiditate, vectorul sarcinilor). Metoda elementului finit (ecuaţia elementului finit, proprietăţile elementului finit, funcţii de formă, evaluarea termenilor matricei de rigiditate, transformări de axe, tipuri uzuale de elemente finite, aplicaţii în utilizarea metodei elementelor finite). Elementele de calcul pe care se bazează MEF; implementarea şi managementul programelor de elemente finite; entităţi, proprietăţi şi acţiuni; instrucţiuni pentru modelarea geometrică a structurilor mecanice; instrucţiuni pentru discretizarea structurilor mecanice prin MEF; preprocesare; elemente de analiză statică şi postprocesare; structuri plane, structuri spaţiale cu elemente plane; structuri cu elemente volumice, utilizarea elementelor de tipuri diferite în aceeaşi structură.

STATICA, STABILITATEA ŞI DINAMICA STRUCTURILOR I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Statica structurilor. Stabilitatea barelor. Calculul de ordinul II prin metoda elementelor finite. Studiul stabilităţi sistemelor de bare utilizând metoda elementului finit. Introducere în dinamica construcţiilor. Situaţii în care se impune calculul dinamic al unei structuri. Răspunsul dinamic al sistemelor cu un grad de libertate. Răspunsul dinamic al sistemelor cu număr finit de grade de libertate. Răspunsul dinamic al sistemelor cu masă distribuită. Răspunsul dinamic al unei structuri. Natura acţiunii dinamice. Forţe dinamice. Proprietăţile inerţiale ale structurii. Distribuţia maselor în structură. Schema dinamică de calcul. Caracteristicile elastice ale structurii. Metoda elementelor finite aplicată în calculul dinamic al structurilor. Aplicaţii privind calculul de ordinul II. Determinarea răspunsului dinamic produs de deplasările şi vitezele iniţiale. Determinarea răspunsului dinamic produs de acţiunea forţelor perturbatoare oarecare.

OPTIMIZĂRI ÎN INGINERIA MECANICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1P V+P 2+1

Conţinutul disciplinei Algoritmi de optimizare pentru probleme fără restricţii. Transformarea problemelor de optimizare. Probleme cu restricţii liniare. Probleme cu restricţii neliniare. Optimizare multicriterială. Optimizarea structurilor. Metode de reanaliză. Metode de rezolvare a problemelor cu multe variabile. Metode de optimizare a fiabilităţii structurilor

STABILITATEA MIŞCĂRII (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1P V+P 2+1

Conţinutul disciplinei Stabilitatea mişcării sistemelor liniare. Criteriul de stabilitate Routh - Hurwitz. Stabilitatea sistemelor liniare autonome. Stabilitatea sistemelor neliniare autonome. Definiţia stabilităţii după Liapunov. Teoremele de stabilitate Liapunov. Soluţii periodice ale sistemelor dinamice. Criteriul lui Bendixon. Teorema lui Poincaré-Bendixon. Soluţii periodice în cazul sistemelor neliniare dependente de un parametru. Bifurcaţia Hopf. Bifurcaţii globale. Heterocline şi homocline. Mişcări haotice. Portretul din planul fazelor. Aplicaţia stroboscopică Poincaré. Exponenţii Liapunov. Metoda lui Melnikov. Atractori stranii. Mişcări haotice clasice. Atractorul straniu Lorenz. Atractorul straniu Rössler. Fenomene haotice în mecanica fluidelor. Stabilitatea mişcării unui vehicul imers tractat. Stabilitatea mişcării unui plutitor ancorat/remorcat cu o singură linie. Stabilitatea mişcării unui plutitor ancorat/remorcat cu două linii.

MODELAREA NUMERICĂ A GENERĂRII SUPRAFEŢELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1P E+P 2+1

Conţinutul disciplinei Elemente de teoria cinematică a înfăşurării suprafeţelor. Probleme de bază ale reprezentării mişcărilor relative ale sistemelor de referinţă. Teoremele fundamentale Olivier. Generarea suprafeţelor prin înfăşurare. Teorema Gohman. Noţiunea de caracteristică a unei suprafeţe în mişcare. Condiţia cinematică a înfăşurării suprafeţelor. Metoda normalelor; teorema Willis; condiţia de înfăşurare. Metoda "distanţei minime". Definiţii şi teorema specifică. Metoda familiei de "cercuri substitutive". Definiţii. Teorema specifică. Algoritmizarea profilării sculelor asociate unor centroide în rulare. Metoda "traiectoriilor plane de generare". Definiţii. Teorema specifică. Algoritmizarea profilării sculelor asociate unor centroide în rulare. Metoda tangentelor. Reprezentarea în formă discretă a profilurilor. Algoritmizarea profilării sculelor asociate unor centroide în rulare. Suprafeţe reciproc înfăşurătoare cu contact punctiform. Profilarea sculei melc pentru generarea unui vârtej ordonat de suprafeţe.

MAŞINI DE RIDICAT ŞI TRANSPORTAT (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1P E+P 2+1

Conţinutul disciplinei Parametrii principali ai maşinilor de ridicat şi transportat. Teoria generală a maşinilor de ridicat şi transportat (diagramele de lucru, funcţionarea mecanismelor de ridicare în perioada de regim stabilizat şi în regim variabil). Organe şi subansamble specifice maşinilor de ridicat şi transportat (funii, cabluri, lanţuri, roţi pentru cabluri şi lanţuri, tobe pentru cabluri şi lanţuri, palane, dispozitive pentru apucarea şi suspendarea sarcinilor, roţi de rulare şi căi de rulare, organe de blocare şi frânare). Maşini de ridicat simple (palane cu acţionare manuală şi electrică, trolii, vinciuri, cărucioare de macara, cărucioare speciale). Ascensoare. Macarale rotitoare staţionare. Macarale rotitoare deplasabile. Macarale rulante (macarale consolă, macarale de tavan, poduri rulante de uz general şi poduri rulante speciale). Macarale speciale (macarale capră şi semi capră, macarale turn). Transportoare cu şi fără organ flexibil de tracţiune. Instalaţii de transport pneumatic.

BIOMECANICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Generalităţi. Biomecanica celulei. Suporturi structurale ale funcţiilor biomecanice Particularităţi biomecanice ale coloanei cervicale. Mecanisme fizice ale traumatismelor cranio - cerebrale. Biomecanica inimii. Analiza stărilor de tensiune din femur. Modelarea sistemelor biomecanice.

ECOTEHNOLOGIE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Problematica actuală a mediului înconjurător: impactul uman în biosferă, noţiuni despre mediu, calitatea mediului, dezvoltarea durabilă a omenirii. Noţiuni generale despre ecosisteme: noţiuni ecologice, interacţiuni în sisteme şi diversitate ecologică, lanţuri şi reţele trofice. Poluarea mediului: poluare şi poluanţi, agenţi poluanţi, surse naturale şi antropice de poluare. Poluarea atmosferei: surse de poluare, poluanţi atmosferici, prevenirea poluării atmosferei, ecotehnologii de purificare a aerului poluat, calitatea aerului în oraşele din România. Poluarea apelor: resursele de apă şi calitatea lor, surse de poluare şi poluanţi, epurarea apelor poluate, calitatea apelor de suprafaţă din România. Poluarea solului: solul, surse de poluare şi poluanţi, protecţia calităţii solurilor. Alte forme de poluare: poluarea radiaţiilor, efectele curentului electric, poluarea fonică, poluarea termică, poluarea urbană.

BACK

Anul IV

MECANICA CONTACTULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Teoria hertziană a contactului (abordări analitice pentru un număr limitat de cazuri: contact cilindru-plan rigid, cilindru-cilindru, sfera-plan rigid, sferă-sferă). Mecanica contactului non-hertzian (analiză neliniară cu elemente finite). Aspecte legate de modelare şi interpretarea rezultatelor. Tipuri de elemente finite de contact, proprietăţi, limitări în aplicaţii, compatibilităţi cu alte tipuri de elemente finite utilizate în modelele structurilor. Modele de material. Considerarea frecării - posibilităţi de introducere în analiza contactului.

Tipuri de analiză posibile. Interpretarea rezultatelor şi concluzii cu privire la posibilitatea simplificării modelelor de contact. Caracterul interdisciplinar al contactului (interacţiuni cu câmp termic, electromagnetic).

STATICA, STABILITATEA ŞI DINAMICA STRUCTURILOR II (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Introducere în dinamica construcţiilor. Răspunsul dinamic al sistemelor cu un grad de libertate. Răspunsul dinamic al sistemelor cu un număr finit de grade de libertate. Răspunsul dinamic al sistemelor cu masă distribuită. Metoda elementelor finite aplicată în calculul dinamic al structurilor.

MECANICA, CONSTRUCŢIA ŞI PROIECTAREA STRUCTURILOR II (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Generalităţi privind proiectarea structurilor. Metodologii de proiectare. Metode moderne de proiectare. Metode specifice de proiectare. Construcţia structurilor metalice de tip structuri maritime. Clasificarea şi construcţia structurilor maritime. Norme specifice de proiectare conform ISSC, SSC sau Societăţilor de clasificare. Modele de structuri: bare, cadre, reţele, plăci, planşee. Fâşia adiţională de placă utilizată în proiectarea structurilor metalice confecţionate din planşee. Modelare legături. Calculul şi proiectarea structurilor maritime. Modelare sarcini: valuri, vânt, curenţi marini, gheaţă, cutremure.

ANALIZĂ CU ELEMENTE FINITE II (Ob.)

Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Asamblarea sistemului de ecuaţii specific metodei elementelor finite. Matricea de rigiditate a elementului; vectorii forţelor pe element; asamblarea matricei de rigiditate globale şi a vectorului global al forţelor exterioare; determinarea soluţiei. Calculul liniar-elastic. Calculul neliniar geometric. Calculul neliniar fizic. Calculul dinamic. Sisteme plane şi spaţiale de bare: implementare pe calculator. Sisteme plane şi spaţiale de plăci: implementare pe calculator. Implementarea pe calculator a elementelor finite tridimensionale. Implementarea pe calculator a rezolvării prinmetoda elementelor finite a sistemelor plane de bare articulate. Implementarea pe calculator a rezolvării prin metoda elementelor finite a sistemelor plane de bare. Practică de calcul a structurilor formate din bare. Practică de calcul a structurilor formate din plăci. Practică de calcul neliniar geometric. Practică de calcul neliniar fizic. Practică de calcul dinamic.

MODELARE, SIMULARE ÎN DINAMICA SISTEMELOR MECANICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Noţiuni recapitulative din dinamica sistemelor mecanice, vibraţii şi mecanica mediilor continue. Ecuaţiile fundamentale ale dinamicii sistemelor mecanice. Dinamica mişcărilor impulsive şi a sistemelor cu masă variabilă. Principii integrale şi utilizarea lor în dinamica sistemelor materiale. Elemente de calcul variaţional. Vibraţiile sistemelor cu un număr finit şi infinit de grade de libertate. Vibraţii parametrice şi neliniare. Elemente de mecanica mediilor continue. Studiul tensiunilor şi deformaţiilor în coordonate carteziene şi curbilinii. Vectorul tensiune, tensorul tensiune într-un punct, variaţia componentelor tensorului tensiune în vecinătatea unui punct, elipsoidul tensiunilor şi tensiuni octaedrice. Ecuaţia fundamentală a elastostaticii, ecuaţia fundamentală a elastodinamicii. Mediul liniar elastic în condiţii neizoterme: generalităţi, efectul variaţiei de temperatură, efectul propagării căldurii.

MODELARE, SIMULARE ÎN DINAMICA SISTEMELOR MECANICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L/1P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Modelare, simulare în dinamica sistemelor mecanice neliniare. Modelul matematic în cinematica rigidului liber. Mărimi ce caracterizează distribuţia masei unui solid rigid. Sisteme de rigide, constrângeri cinematice. Modelarea cinematicii şi dinamicii sistemelor mecanice 2D. Modelarea dinamicii sistemelor mecanice 3D. Modelare, simulare în mecanica roboţilor. Structura roboţilor şi manipulatorilor, cuple cinematice, convenţia Denavit-Hartenberg. Cinematica structurilor de tip manipulatori, calibrarea cinematică, problema cinematică inversă. Cinematica diferenţială, jacobianul geometric, jacobianul structurilor tipice de manipulatori, jacobianul analitic. Dinamica roboţilor - formularea Lagrange. Dinamica roboţilor - formularea Newton-Euler. Planificarea traiectoriei.

COLAPSUL STRUCTURILOR MECANICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L/2P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Noţiuni de mediu discontinuu. Conceptul de fisură. Mecanica ruperii în medii liniar elastice. Mecanica ruperii în medii visco-plastice. Forţa de extensie a fisurii, integrala J, factorul de intensitate a tensiunii, deplasarea de deschidere a fisurii. Legi coezive. Tenacitatea de rupere. Ruperea materialelor metalice, polimerice şi compozite. Mecanica ruperii prin oboseală. Metode şi procedee de evaluare a fiabilităţii şi a riscului. Metode numerice în mecanica ruperii.

STRUCTURI SUDATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Elemente de proiectare şi calculul principalelor îmbinări sudate: îmbinări sudate cap la cap, îmbinări de colţ, sudate prin suprapunere, îmbinări de colţ în T, îmbinări din profile, îmbinări sudate din ţevi. Calculul grinzilor cu inima plină: determinarea înălţimii grinzii din condiţia de rigiditate, rezistenţă şi greutate minimă; determinarea secţiunii tălpii şi verificarea grosimii inimii grinzii; calculul cordoanelor de sudură. Calculul stâlpilor-construcţie sudată: calculul stâlpilor cu secţiune plină şi compusă, a coeficientului de zvelteţe transformat, optimizarea arhitecturii stâlpilor. Calculul cadrelor sudate: arhitectura şi calculul cadrelor sudate - cadrul deschis, articulat sau încastrat în fundaţie, cadrul deschis cu montant şi traversă, cadrul de hală industrială. Calculul structurilor din bare sudate (ferme); calculul forţelor din noduri şi a eforturilor din bare. Calculul conductelor sudate: conducta cilindrică simplu rezemată sau dublu încastrată.

STRUCTURI COMPOZITE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Generalităţi cu privire la materialele compozite. Niveluri de analiză, codificare topologică, determinarea mărimilor inginereşti, relaţii generale între tensiuni şi deformaţii. Încercări mecanice ale materialelor compozite. Teoria încovoierii plăcilor compozite, vibraţii şi şoc la plăcile compozite, stabilitatea plăcilor compozite. Noţiuni generale de mecanica ruperii şi teorii privind stările limită ale materialelor compozite. Metode de analiza ale materialelor compozite (metode analitice, metode numerice, metode experimentale).

HIDROELASTICITATE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Elemente de teoria fluidului cu suprafaţă liberă: teoria liniară a valului regulat, teorii neliniare, reprezentarea statistică a valurilor prin metode spectrale. Forţe generalizate simetrice în fluid: teoria fâşiilor, forţe generalizate, răspunsuri simetrice, trăsături particulare ale răspunsului unui plutitor, solicitări tranzitorii. Răspunsuri antisimetrice la acţiunea valurilor: forţe antisimetrice, mişcarea relativă a apei şi plutitorului în valuri oblice, forţele generalizate din fluid, coeficienţi hidrodinamici. Analiza statistică a răspunsului unui plutitor: procese aleatoare, densitatea de probabilitate, răspunsul pe timp scurt, răspunsul pe timp îndelungat. Răspunsul altor structuri la acţiune valurilor: rezonanţa structurilor marine, ecuaţiile de mişcare ale coloanei de apă, oscilaţii forţate. Modele numerice utilizate pentru studiul interacţiunii fluid-solid şi a problemelor de Hidroelasticitate: exemple de aplicare ale modelelor FLUENT, CFX, WAMIT, ORCAFLEX. Noţiuni elementare de aeroelasticitate. Comportări aero-elastice statice şi dinamice şi metode pentru predicţia şi controlul acestora. Elemente de aeroelasticitatea computaţională şi dinamică.

MANAGEMENT ŞI MARKETING (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1S V 3


ECONOMIE GENERALĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Economia faptică şi economia teoretică; Economia de piaţă contemporană – forme, trăsături; Fluxul economic; Utilitatea economică şi comportamentul consumatorului; Factorii de producţie – caracterizare, combinare şi substituire; eficienţă; Costurile de producţie - definiţie, funcţii, tipologie, comportamentul întreprinzătorului, reducerea costului de producţie; Cererea - definiţie, factori de influenţă, elasticitatea cererii; Oferta - definiţie, tipologie, factori de influenţă, elasticitatea ofertei; Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului Remunerarea factorilor de producţie (salariul, profitul, renta); Macroeconomie (Rezultatele macroeconomice, Indicatori sintetici, Cererea agregată şi oferta agregată).

METODE EXPERIMENTALE ÎN INGINERIA MECANICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Reţele neuronale artificiale (RNA). Vibraţii aleatoare. Monitorizarea procesului de uzare a sculei la strunjire, utilizând o reţea neuronala artificială. Măsurarea turaţiei unui rotor. Reţele neuronale artificiale. Stand pentru studiul pendulului fizic (cu o anexă electronică). Stand pentru studiul cinematicii mecanismului patrulater articulat (în 2 variante: cu un unghi de înclinare şi cu 2 unghiuri de înclinare). Stand pentru studiul cinematicii unei came de translaţie. Forţa Coriolis. Vibratoarele electro-dinamice VED1 şi ST

5000. Masa vibratoare ST 80/3. Standurile pentru probare la şocuri şi la ruliu-tangaj. Identificarea unui sistem elastic. Identificarea (în SIMULINK) a unui sistem elastic. Cunoaşterea aparaturii existente.

TERMOELASTICITATE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Preliminarii matematice: algebră tensorială, analiză tensorială, invarianţi şi funcţii tensoriale izotropice. Cinematica: starea de mişcare, deplasările mici, continuitatea. Cinetica: teoremele generale, starea de eforturi, teorema energiei. Termodinamica: teoria clasică, variabile de stare, teoria câmpului, ortogonalitate termodinamică. Proprietăţile materialelor: concepte bazice. Lichide ideale: ecuaţiile de bază, curgeri potenţiale, problema plană. Elasticitate liniară. Termoelasticitate: natura şi importanţa tensiunilor termice, câmpuri de tensiuni termice, oboseala termică şi şocul termic. Ecuaţiile fundamentale ale termoelasticităţii: legile de bază ale termoelasticităţii, ecuaţii cinematice şi relaţii constitutive care completează sistemul de ecuaţii. Inegalitatea Clausius-Duhem şi energiile libere ale lui Helmholtz şi Gibbs. Călduri specifice. Viscoelasticitatea: modele unidimensionale, relaţiile mecanice constitutive, extensia termomecanică.

MODELĂRI NUMERICE ÎN MECANICA FLUIDELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni fundamentale privind modelarea numerică a fluidelor: Ecuaţiile fundamentale ale mişcării fluidelor. Ecuaţii diferenţiale cu derivate parţiale şi aplicarea lor în mecanica fluidelor - probleme de valori iniţiale şi valori de frontieră. Metode numerice în CFD (Computational Fluid Dynamics) - scheme numerice cu diferenţe finite, scheme backward, centrale, forward şi upwind, scheme implicite şi explicite, condiţia CFL, difuzia numerică. Aplicarea metodei elementului finit în CFD. Teoria fluidului cu suprafaţă liberă: Formulările diferenţială clasică şi Hamiltoniană în studiul mişcării fluidului cu suprafaţă liberă. Teoriile liniară şi neliniară ale fluidului cu suprafaţă liberă. Teoria spectrală a fluidului cu suprafaţă liberă. Modele numerice pentru fluide utilizate în tehnică: modelul FLUENT şi bazele aplicării lui în CFD, exemple de aplicare ale modelului FLUENT, modelul CFX. Modele numerice pentru fluide cu suprafaţă liberă - modele în medie de fază şi care calculează faza.

ACUSTICĂ INDUSTRIALĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Mişcarea oscilatorie armonică. Compunerea a două mişcări armonice paralele de frecvenţe egale, respectiv diferite. Energia oscilatorului liniar armonic. Mişcarea oscilatorie amortizată. Decrementul logaritmic. Timpul de relaxare. Mişcarea oscilatorie întreţinută. Rezonanţă şi rezonatori. Factori de calitate şi complianţă. Mediu elastic. Unde elastice, caracteristici, criterii de clasificare. Ecuaţia diferenţială a undei plane şi a undei sferice. Soluţii, interpretări. Principiul lui Huygens. Reflexia, difracţia şi interferenţa undelor. Mărimi energetice ale sunetelor. Sunetul şi zgomotul. Emiţători şi receptori acustici. Caracteristici de audibilitate, urechea şi vocea umană. Analiza sunetelor şi a zgomotelor. Descompunere în serie Fourier. Viteza de fază. Viteza de grup. Filtre şi amortizoare acustice utilizate în industrie - construcţie, caracteristici. Zgomotele şi vibraţiile produse de ventilatoare, compresoare, transformatoare, maşini în funcţiune.

MANAGEMENTUL CALITĂŢII (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 2

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Principalele definiţii în domeniul calităţii SR ISO 9001: 2001. Rolul calităţii în dezvoltarea economică. Calitatea în modelul tradiţional de management. Principalele aspecte ale modelului tradiţional. Calitatea Totală. Obiectivul şi principiile calităţii totale. Cultura calităţii: mecanisme mentale şi logici de management. Valori de bază ale calităţii totale:clienţii, furnizorii şi personalul întreprinderii. Procese fundamentale. Funcţiile managementului calităţii totale. Analiza comparativă între cele două modele de management; tradiţional şi calitatea totală. Instrumente statistice ale calităţii. Instrumente noi de management. Auditul calităţii: definiţie, domeniu, scopuri, pregătirea auditului. Certificarea calităţii. Documentele managementului calităţii: manualul calităţii, planurile calităţii, procedurile sistemului calităţii, instrucţiunile de lucru, înregistrările calităţii. Modelul ISO 9000 pentru asigurarea calităţii.

MANAGEMENTUL SECURITATII SI SANATATII IN MUNCA (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 2

Conţinutul disciplinei Modelul OHSAS 18001 pentru managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Sistemul de management integrat al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale. Legea Securităţii si Sănătăţii in munca nr.319 din 2006. Normele metodologice 1425 din 2006 de aplicare a legii nr.319/2006. Auditul şi certificarea sistemului de management al calităţii. Auditul şi certificarea sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

BACK


Programul de studiu: SISTEME ŞI ECHIPAMENTE TERMICE


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.


C S L P Cr. C S L P Cr.


2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 5 - - - - - -

3 Chimie Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


5 Ştiinţa şi ingineria materialelor

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 1 1 - - V 2 - - - - - -

7 Algebră liniară, geometrie analitică şi diferenţială

Ob. - - - - - - 2 2 - - E 4

8 Desen tehnic si infografică Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4


Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4


11 Mecanică I Ob. - - - - - - 2 1 - - E 5


Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 5



ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.




2 Grafică asistată de calculator Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -


4 Mecanică II Ob. 2 1 1 - E 4 - - - - - -

5 Rezistenţa materialelor I, II Ob. 2 2 1 - E 5 2 1 - - E 3




9 Termotehnică I Ob. - - - - - - 2 1 1 - E 3






ANUL DE STUDIU 3

Nr. crt.



1 Organe de maşini II Ob. 2 - 1 2 E+P 4+2 - - - - - -

2 Acţionǎri hidraulice şi pneumatice

Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

3 Termotehnicǎ II Ob. 2 1 1 - E 5 - - - - - -

4 Vibraţii mecanice Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

5 Transfer de căldură și masă Ob. 3 - 2 - E 5 - - - - - -

6 Motoare cu ardere internă I, II

Ob. 3 - 2 1 E+P 4+2 3 - 1 2 E+P 4+1

7 Compresoare, ventilatoare, pompe

Ob. - - - - - - 3 - 1 - E 5

8 Electronicǎ aplicatǎ Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3

9 Instalații frigorifice și pompe de căldură I

Ob. - - - - - - 2 - 1 1 E+P 4+1

10 Generatoare de abur Ob. - - - - - - 3 - 1 2 E+P 4+1


12 Dinamica fluidelor polifazice Op. - - - - - - 2 - 1 - E 4

Modelarea proceselor termoenergetice

ANUL DE STUDIU 4

Nr. crt.



1 Turbine cu abur și gaze Ob. 3 - 1 2 E+P 4+2 - - - - - -

2 Instalații frigorifice și pompe de căldură II

Ob. 2 - 1 1 E+P 4+2 - - - - - -

3 Tehnica utilizării frigului artificial

Ob. 2 - 1 1 E+P 3+1 - - - - - -

4 Utilizarea și gestionarea energiei termice

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

5 Reglarea și automatizarea mașinilor termice

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

6 Acționări cu motoare cu ardere internă

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

7 Bazele cercetării experimentale a mașinilor termice

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

8 Fabricarea și exploatarea mașinilor termice

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3


Ob. - - - 2 săpt. x 30 ore V 2

10 Criogenie tehnică Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Impactul instalațiilor frigorifice asupra mediului

11 Energii regenerabile Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Optimizarea proceselor din maşinile termice

12 Combaterea poluǎrii în transporturi

Op. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

Combaterea poluării produse de motoarele cu ardere internă

13 Centrale termoelectrice Op. 2 - 1 1 E+P 4+1 - - - - - -

Centrale nuclearoelectrice

14 Legislația protecției mediului

Op. 1 1 - - V 2 - - - - - -

Audit termoenergetic

15 Management și marketing Op. 2 1 - - V 3 - - - - - -

Economie generală



COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII SISTEME

SI ECHIPAMENTE TERMICE (S.E.T) 1.Competenţe generale:

- cunoştinţe generale tehnice şi de bază necesare profesiei de inginer, în domeniul Sistemelor şi echipamentelor termice;

- capacitatea de analiză şi sinteză; - capacitatea de a învăţa şi de a se adapta la situaţii noi; - capacitatea de a transpune în practică cunoştinţele teoretice şi practice dobândite; - capacitatea de a soluţiona probleme, de a lua decizii; - abilităţi de operare PC; - abilitatea de a lucra în echipă interdisciplinară şi de a colabora cu specialişti din alte domenii; - capacitatea de a avea un comportament etic; - abilităţi de cercetare, de a concepe proiecte şi de a le derula; - utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi

limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii; - concepte elementare de management şi marketing.

2. Competenţe specifice: - cunoaşterea principiilor de funcţionare ale elementelor componente ale instalaţiilor termice, a

schemelor electrice şi de automatizare, caracteristicile de funcţionare; - capacitatea de a aplica metode, tehnici şi instrumente de investigare experimentală în domeniul

instalaţiilor termice; - aplicarea criteriilor şi metodelor de optimizare pentru instalaţiile frigorifice şi energetice cu turbine

de abur şi gaze, motoare cu ardere internă; - cunoştinţe despre resursele energetice regenerabile ce pot fi utilizate în instalaţiile termice; - elemente de preţ şi cost (investiţie, exploatare) pentru instalaţiile frigorifice şi energetice cu motoare

cu ardere internă, turbine de abur şi gaze;

- proiectarea asistată de calculator a instalaţiilor frigorifice, a motoarelor cu ardere internă şi a instalaţiilor energetice cu turbine de abur, de gaze şi generatoare de abur, prin utilizarea softurilor specifice (AutoCad, SolidWorks, etc);

- calculul termic, constructiv, fluido-dinamic şi de rezistenţă al aparatelor schimbătoare de căldură; - abilităţi de proiectare, fabricare, întreţinere, exploatare, diagnosticare şi reparare în domeniul

instalaţiilor termice; - coordonarea activităţilor de producţie, exploatare, distribuţie, întreţinere şi reparaţii; întocmirea

planului de reparaţii şi coordonarea activităţilor de achiziţii piese de schimb; - controlul proceselor din domeniile proiectării, fabricării, asamblării şi exploatării instalaţiilor termice

cu ajutorul calculatorului; - cunoaştrea legislaţiei antipoluare şi respectarea acesteia în proiectarea şi exploatarea instalaţiilor

termice. - iniţiativă în rezolvarea problemelor tehnice şi manageriale din domeniul sistemelor şi

echipamentelor termice.


Anul I



Credite

C L/S/P

1 2 2S E 4


FIZICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L V 5


CHIMIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




evaluare Credite

C L/S/P

1 1 1S V 2




Credite

C L/S/P

2 2 2S E 4


DESEN TEHNIC ŞI INFOGRAFICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4


PROGRAMAREA CALCULATOARELOR ŞI LIMBAJE DE PROGRAMARE (Ob.)


evaluare Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4




Credite

C L/S/P

2 2 1L E 4


MECANICĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S E 5


TOLERANŢE ŞI CONTROL DIMENSIONAL (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L E 5


EDUCAŢIE FIZICĂ ȘI SPORT (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2S V 2


EDUCAŢIE FIZICĂ ȘI SPORT (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2S V 2




evaluare Credite

C L/S/P

1 2S V 2




Credite

C L/S/P

2 2S V 2


BACK

Anul II



Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

3 2 2L V 4




Credite

C L/S/P

3 2 1L V 3


MECANICĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1S/1L E 4

Conţinutul disciplinei Cinematica rigidului: Mişcarea generală a rigidului. Mişcările particulare ale rigidului: translaţia, rotaţia, mişcarea plan-paralelă. Mişcarea relativă a punctului. Dinamica punctului material: Noţiuni fundamentale: lucrul mecanic, funcţia de forţă, puterea, randamentul mecanic, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică, potenţială, mecanică. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material în sistemele de coordonate cartezian şi natural. Teoremele generale în dinamica punctului material: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica punctului material în mişcare relativă. Dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: Noţiuni fundamentale: momente de inertie masice, lucrul mecanic elementar al sistemelor de forte care acţionează asupra rigidului, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică. Teoremele generale şi de conservare în dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica rigidului cu axă fixă: Determinarea legii de mişcare şi calculul reacţiunilor folosind teoremele generale: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Echilibrarea rigidelor în mişcare de rotaţie (a rotoarelor). Axe permanente şi axe spontane de rotaţie. Elemente de mecanică analitică: Noţiuni fundamentale: coordonate generalizate, legături şi deplasări în mecanica analitică, forţa de inerţie. Principiul D’Alembert: formulări ale principiului, torsorul fortelor de inerţie, calculul torsorului forţelor de inerţie în mişcările particulare ale rigidului: translaţie, rotaţie, mişcare plan-paralelă. Ecuaţiile Lagrange de speţa a II a



Credite

C L/S/P

3 2 2S/1L E 5

Conţinutul disciplinei Elementele rezistenţei materialelor: Definirea eforturilor. Diagrame de eforturi. Tensiuni. Deformaţii şi deplasări. Curbe caracteristice. Rezistenţe admisibile. Starea plană de tensiuni şi deformaţii. Întinderea şi compresiunea: Tensiuni şi deformaţii. Forfecarea: Tensiuni şi deformaţii la forfecare. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane. Tensiuni în barele drepte solicitate la încovoiere: Încovoierea pură. Încovoierea simplă. Deformaţiile barelor solicitate la încovoiere: Ecuaţia diferenţială a fibrei medii

deformate. Metoda parametrilor iniţiali. Torsiunea: Moment de torsiune. Tensiuni şi deformaţii în barele drepte de secţiune circulară şi inelară.

REZISTENŢA MATERIALELOR II (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1S E 3


MECANISME I (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 5


MECANISME II (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1P E+P 3+1




Credite

C L/S/P

4 2 2L V 3

Conţinutul disciplinei Probleme generale – Definirea CAD/CAM. Conţinutul CAD/CAM. Scurt istoric al dezvoltării CAD/CAM. Ciclul de producţie şi CAD/CAM. Structura unui proces de proiectare si fabricare. Instrumentele CAD/CAM. Echipamente pentru proiectare asistată de calculator – Introducere. Calculatoare şi sisteme CAD. Sisteme CAD bazate pe microcalculatoare. Sisteme CAD bazate pe

minicalculatoare. Sisteme CAD bazate pe calculatoare mainframe. Funcţii logice şi dispozitive de intrare. Dispozitive de control al cursorului. Digitizoare. Tastaturi. Alte dispozitive de intrare. Analiza comparativă a dispozitivelor de intrare. Dispozitive de ieşire. Tehnici de generare a imaginilor. Terminale grafice. Plotere. Unităţi hard-copy. Imprimante. Conectarea în reţea a sistemelor CAD. Software pentru CAD – Introducere. Standarde grafice. Definiţii de bază. Structuri de date. Baze de date. Managementul bazei de date. Sistemul de coordonate al bazei de date. Sistemul de coordonate de lucru. Sistemul de coordonate al ecranului. Interfaţa cu utilizatorul. Module software. Modulul sistemului de operare. Modulul de grafică. Modulul aplicaţiilor. Modulul de programare. Modulul de comunicaţie. Modelare şi vizualizare. Documentaţia software-ului. Dezvoltarea software-ului. Utilizarea eficientă a software-ului CAD. Modelarea geometrica – Modelarea si reperezentarea curbelor. Ecuaţiile intrinseci ale curbelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale curbelor. Ecuaţiile parametrice ale curbelor. Curbe conice. Curbele Hermite. Curbele Bezier. Curbele B-spline. Modelarea suprafeţelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale suprafeţelor. Suprafeţe pătratice. Suprafaţa Hermite bicubică. Suprafeţele Suprafeţele B-spline. Modelarea solidelor. Solidele parametrice. Solidele tricubice. Aplicaţie. Generarea cinematică a danturii roţilor dinţate. Transformari geometrice - Transformarea modeleor geometrice. Transformarea modelelor geometrice. Translaţia. Scalarea. Reflexia. Rotaţia. Rotaţia în jurul axelor sistemului de coordonate. Rotaţia bidimensională în jurul unei axe arbitrare. Reprezentarea omogenă. Concatenarea transformărilor. Proiecţiile modelelor geometrice. Proiecţii ortogonale. Proiecţiile în perspectivă.



Credite

C L/S/P

4 2 1L E 3




Credite

C L/S/P

4 2 1S/1L E 3




Credite

C L/S/P

4 2 1L/1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Probleme generale ale construcţiei de maşini. Principii de calcul ale ingineriei mecanice: caracteristicile mecanice ale materialelor, forma şi precizia dimensională a organelor de maşini, calculul la solicitări simple şi compuse, la solicitări variabile, criterii de siguranţă, fiabilitatea, elemente de tribologie. Asamblări nedemontabile: îmbinări sudate, prin lipire, prin încleiere. Asamblări demontabile: a) asamblări filetate (clasificarea filetelor; elemente geometrice; materiale; momente de frecare, autofrânarea; calculul filetului; calculul asamblărilor cu şuruburi (fără strângere iniţială, cu strângere iniţială); calculul la oboseală al asamblărilor cu

şuruburi; calculul asamblărilor cu şuruburi solicitate excentric şi solicitate la şoc; b) asamblări între butuci şi arbori: asamblări cu pene; asamblări canelate; asamblări presate, asamblări poligonale; c) asamblări elastice: arcuri cu tensiuni de tracţiune-compresiune, de torsiune, de încovoiere.



Credite

C L/S/P

4 2 1L V 3




evaluare Credite

C L/S/P

3 1S V 2




Credite

C L/S/P

4 1S V 2




Credite

C L/S/P

3 2S V 2




Credite

C L/S/P

4 1S V 2


BACK

Anul III



Credite

C L/S/P

5 2 1L/2P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Transmisii mecanice. Transmisii mecanice prin angrenare. Materiale, tratamente termice pentru roţi dinţate şi tehnologii de danturare. Cauzele distrugerii angrenajelor. Angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi, cu dinţi înclinaţi. Angrenaje conice. Angrenaje cu axe încrucişate: angrenaje melcate. Calculul termic al angrenajelor. Mecanisme cu roţi dinţate. Transmisii cu roţi de fricţiune. Transmisii prin curele şi lanţuri. Organe ale mişcării de rotaţie: Osii şi arbori. Lagăre de alunecare, ghidaje. Lagăre cu rostogolire. Cuplaje. Etanşări. Organele mecanismului bielă manivelă. Organe pentru conducerea, comanda, reţinerea şi etanşarea fluidelor.



Credite

C L/S/P

5 2 1L V 4


TERMOTEHNICA II (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1S/1L E 5

Conţinutul disciplinei Termodinamica vaporilor. Tabele şi diagrame. Transformări termodinamice (izobara, izocora, izoterma, laminarea şi adiabata). Instalaţii de forţă cu abur (ciclul Rankine). Instalaţia de forţă cu termoficare. Instalaţii frigorifice cu compresie mecanică de vapori (cu ventil de laminare şi cu detentor) şi pompe de căldură. Aerul umed: mărimi de stare, diagrama i-x, procese izobare (răcire, încălzire, umidificare). Arderea combustibililor: puteri calorice, ecuaţii de ardere, analiza gazelor arse. Calculul temperaturii de ardere. Transmiterea căldurii în regim staţionar şi nestaţionar: conducţie, convecţie, radiaţie. Schimbul complex de căldură. Schimbătoare de căldură: tipuri constructive, bilanţ termic, calculul diferenţei medii logaritmice de temperatură, calculul suprafeţei de schimb de căldură. Schimbul de căldură în regim termic nestaţionar.



Credite

C L/S/P

5 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei

Noţiuni introductive. Clasificarea vibraţiilor. Mărimi caracteristice. Unităţi de măsură. Elemente de cinematica vibraţiilor. Reprezentarea vibraţiilor cu ajutorul vectorilor rotitori. Compunerea vibraţiilor armonice. Vibraţiile sistemelor liniar elastice cu un grad de libertate: vibraţii libere neamortizate, Vibraţii libere amortizate în sisteme cu amortizare vâscoasă, vibraţii forţate în sisteme cu un grad de libertate, transmisibilitate, excitaţia sistemului prin bază. Izolare antivibratorie. Aspecte energetice ale vibraţiilor sistemelor cu un grad de libertate. Vibraţiile sistemelor liniar elastice cu număr finit de grade de libertate: vibraţii libere ale sistemelor cu număr finit de grade de libertate, moduri proprii de vibraţie, ortogonalitatea formelor proprii de vibraţie. Vibraţii forţate ale sistemelor cu număr finit de grade de libertate. Analiza modală. Amortizorul viscos neacordat. Vibraţiile sistemelor continue. Metode aproximative în studiul vibraţiilor.

TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ (Ob.)


evaluare Credite

C L/S/P

5 3 2L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere. Mărimi caracteristice transferului de căldură. Modurile elementare de transfer de căldură. Conducţia termică în regim staţionar prin corpuri fără izvoare interioare de căldură Perete plan, cilindric şi sferic: condiţii de speţa I, a II-a, a III-a şi a IV-a. Convecţia termică. Analiza dimensională. Convecţia liberă. Convecţia forţată. Radiaţia termică. Legile radiaţiei termice. Transferul de căldura prin radiaţie printr-un mediu transparent radiaţiei. Transferul total de căldură. Aparate schimbătoare de căldură. Calcul termic. Calculul diferenţei medii logaritmice de temperatură.

MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 3 2L/1P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Prezentarea, clasificarea şi componenţa M.A.I. Instalaţii energetice cu M.A.I. Funcţionarea, schemele reale de funcţionare şi regimurile de funcţionare ale M.A.I. Procesele termodinamice ideale din M.A.I. Ciclurile ideale ale M.A.I. Fluidele utilizate la funcţionarea M.A.I. Procesele de schimbare a gazelor la M.A.I. Procesul de comprimare. Formarea amestecului carburant şi arderea. Procesul de destindere. Parametrii caracteristici ai M.A.I. Supraalimentarea M.A.I. Caracteristicile statice de funcţionare ale M.A.I. Bilanţul termic al M.A.I. Instalaţia de alimentare a M.A.I. Instalaţia de aprindere la M.A.S. Instalaţia de alimentare la M.A.C.

MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 3 1L/2P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Elemente de dinamica mecanismului manivelă - piston. Forţele şi momentele care acţionează asupra mecanismului motor. Construcţia şi calculul grupei piston. Pistonul, bolţul, segmentul. Materiale. Construcţia şi calculul bielei. Materiale. Construcţia şi calculul arborelui cotit. Materiale. Calculul hidrodinamic al ungerii. Sistemul de distribuţie al gazelor. Supape. Arbori de distribuţie. Materiale. Părţile fixe ale mecanismului motor. Chiulasa. Materiale. Sistemul de ungere. Sistemul de răcire.

COMPRESOARE, VENTILATOARE, POMPE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 3 1L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiunii generale: Clasificare. Domenii de utilizare. Parametrii principali. Compresoare cu piston. Clasificare. Mărimi caracteristice şi principiul de funcţionare. Debitul, puterea şi randamentul. Calculul mărimilor principale. Distribuţia, acţionarea şi reglarea.

Compresoare volumice rotative. Procesul de comprimare şi clasificare. Compresoare cu lamelă(e) în stator. Compresoare cu lamele în rotor. Compresoare cu rotoare profilate. Compresoare elicoidale. Ventilatoare, turbocompresoare: Construcţie şi principiul de funcţionare. Ecuaţiile principale. Mărimi caracteristice. Tipul centrifugal: Sarcina. Procesul de curgere. Curbe caracteristice. Transferul de energie dintre rotor şi fluid. Pierderi şi randamente. Calculul mărimilor principale. Tipul axial: Bazele teoretice. Caracteristicile aerodinamice ale profilului şi reţelei. Pompe volumice rotative: Ecuaţiile aplicate în studiul echipamentelor de pompare. Parametrii ce caracterizează funcţionarea pompelor.



Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Dispozitive electronice de circuit. Amplificatoare şi oscilatoare. Redresoare necomandate de mică putere. Stabilizatoare electronice. Parametrii stabilizatoarelor. Stabilizatoare parametrice. Stabilizatoare cu reacţie. Redresoare comandate de mică putere. Principiul comenzii pe verticală şi orizontală. Circuite specializate pentru comanda pe grilă a tiristoarelor. Circuite logice combinaţionale şi secvenţiale. Funcţii logice elementare. Relaţii fundamentale în algebra logicii. Circuite logice. Circuite logice integrate. Circuite logice combinaţionale. Circuite logice secvenţiale elementare. Aplicaţii ale circuitelor logice combinaţionale şi secvenţiale. Codificatoare şi decodificatoare. Numărătoare electronice. Convertoare Numeric-Analogice. Convertoare Analog-Numerice. Multiplexoare şi Demultiplexoare. Circuite de memorie. Structura unui microprocesor şi microcalculator.

INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI POMPE DE CĂLDURĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Scurt istoric al tehnicii frigului. Principiul de funcţionare. Procese de răcire în circuit deschis. Metodă de analiză şi calcul termic. Instalaţii frigorifice şi pompe de căldură cu comprimare mecanică de vapori (cu o treaptă cu amoniac şi cu agenţi halogenaţi, cu două trepte, cu amoniac, cu una sau două laminări, cu unul sau două medii răcite, cu două trepte, pentru agenţi halogenaţi). Instalaţii frigorifice în cascadă. Decongelarea suprafeţelor de răcire cu vapori calzi. Pompe de căldură cu comprimare mecanică de vapori: tipuri, cuplaje între pompa de căldură şi instalaţia frigorifică. Aplicaţii ale pompelor de căldură. Procese specifice instalaţiilor cu absorbţie: rectificarea, deflegmarea, absorbţia, vaporizarea incompletă. Instalaţia frigorifică cu absorbţie într-o treaptă cu soluţie hidroamoniacală şi cu bromură de litiu - apă. Instalaţii frigorifice cu ejecţie. Utilizarea frigului în industria alimentară: refrigerarea şi congelarea produselor alimentare. Spaţii frigorifice. Izolaţii termice.

GENERATOARE DE ABUR (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 3 1L/2P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Funcţia generatorului de abur. Reprezentarea funcţionarii unei instalaţii energetice care funcţionează după ciclul Clausius-Rankine în diagrama T-s. Ecuaţiile de compoziţie ale combustibililor. Determinarea prin calcul a căldurilor de ardere pentru combustibili. Căldura inferioară şi căldura superioară de ardere. Combustibili convenţionali. Schemele de analiză tehnică şi elementară a combustibililor. Determinarea prin calcul a volumelor de aer şi de gaze de ardere pentru combustibili. (arderea stoechiometrică şi arderea cu exces de aer). Determinarea conţinutului de căldură al gazelor de ardere. Diagrama Iga(t, λ). Controlul arderii combustibililor. Temperatura de rouă a gazelor de ardere. Corodarea de joasă temperatură. Bilanţul termic direct al instalaţiei de cazan. Randamentul energetic. Determinarea prin calcul a pierderilor energetice ale instalaţiei producătoare de căldură. Randamentul calculat pe cale indirectă. Tipuri de generatoare de abur.

DINAMICA FLUIDELOR POLIFAZICE (Op.)

Semestrul Nr.ore Credite

C L/S/P Forma de evaluare

6 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Ecuaţiile fundamentale ale dinamicii fluidelor: ecuaţia de continuitate, ecuaţia de conservare a energiei, a impulsului, a momentului cantităţii de mişcare, ecuaţia curgerii turbionare. Metode de studiere a fenomenelor fluidodinamice: metoda similitudinii, stratul limită dinamic şi termic. Curgerea gazelor prin canale şi conducte, calculul pierderilor de presiune în conducte. Curgerea gazelor prin ajutaje, difuzoare şi ejectoare. Jeturi de gaze. Calculul termo-gazo-dinamic al turbo-maşinilor: treapta de turbină cu acţiune, cu reacţiune, turbina cu mai multe trepte, treapta de turbocompresor.

MODELAREA PROCESELOR TERMOENERGETICE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Sisteme şi procese termoenergetice. Structură. Sistem. Legătura structură-sistem. Clasificarea sistemelor. Probleme generale ale modelării proceselor termoenergetice. Metode de cercetare experimentală a proceselor termoenergetice. Modelare fizică. Modelare analogică. Modelare numerică. Variabilele şi restricţiile modelelor. Tipuri de modele. Modele deterministe şi probabilistice, modele funcţional procedurale, modele matematice deductive şi predictive, modele staţionare şi dinamice. Premisele modelării deterministe a proceselor termoenergetice. Modelarea proceselor termoenergetice prin estimare. Proiectarea experimentelor şi obţinerea datelor experimentale. Prelucrarea statistică a datelor experimentale. Estimarea modelelor. Prelucrarea şi perfecţionarea modelelor matematice. Prelucrarea modelelor matematice. Scrierea modelelor matematice în limbaj calculator. Perfecţionarea modelelor. Optimizarea proceselor termoenergetice.

BACK

Anul IV

TURBINE CU ABUR ŞI GAZE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 3 1L/2P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Prezentarea generală a instalaţiilor cu turbine cu abur şi cu gaze. Domenii de utilizare. Studiul termodinamic al instalaţiilor cu turbine cu abur şi gaze. Ciclurile teoretice şi reale. Instalaţii binare cu turbine. Clasificarea şi prezentarea tipurilor de turbine cu abur şi gaze. Studiul termodinamic al curgerii fluidelor compresibile prin treapta de turbină. Studiul energetic şi gazo-dinamic al destinderii fluidelor în ajutaje. Studiul energetic al paletelor mobile. Forţele şi momentele ce acţionează asupra paletelor mobile. Dimensionarea treptei de turbină. Răsucirea paletelor lungi. Pierderi de energie în treaptă şi pe întreaga turbină. Optimizarea parametrilor treptei de turbină. Turbine cu mai multe trepte. Repartizarea căderii adiabatice pe treptele turbinelor cu abur. Repartizarea căderii adiabatice pe treptele turbinelor cu gaze. Metode de reglare a puterii dezvoltate de turbine.

INSTALAŢII FRIGORIFICE ŞI POMPE DE CĂLDURĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Generalităţi: scheme pentru instalaţii frigorifice. Agenţi frigorifici. Schimbătoare de căldură: clasificare, tipuri, calcul. Calculul termic al aparatelor schimbătoare de căldură: calculul de proiectare şi de verificare, ecuaţiile bilanţului termic şi ale schimbului de căldură, diferenţa medie de temperatură, temperaturile finale şi medii, ε-NTC. Condensatoare: clasificare, condensatoare răcite cu apă, răcite cu aer, cu răcire mixtă, caracteristici de funcţionare, particularităţi de exploatare. Vaporizatoare: clasificare, vaporizatoare cu funcţionare înecată, vaporizatoare cu fierberea agentului frigorific în ţevi, condensator vaporizator, calculul termic, caracteristici de

funcţionare. Răcitoare de aer şi baterii de răcire. Butelii de răcire intermediară. Schimbătoare de căldură regenerative. Schimbătoare de căldură cu plăci. Caracteristici comune de funcţionare pentru perechi de elemente şi pentru instalaţia în ansamblu.

TEHNICA UTILIZĂRII FRIGULUI ARTIFICIAL (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Bazele teoretice ale răcirii corpurilor. Utilizarea frigului artificial în industria alimentară: refrigerarea şi congelarea produselor alimentare, viteza şi timpul de congelare, calculul grosimii izolaţiilor frigorifice şi verificarea la condensare, stabilirea necesarului de frig. Fabricarea gheţii: tipuri de generatoare de gheaţă, acumularea de frig prin formarea gheţii. Patinoare artificiale: structura pistei, sisteme de răcire, necesarul de frig. Utilizarea frigului în lucrările de construcţie: metode de prerăcire a componentelor betonului, congelarea solului, tipuri de sonde şi amplasarea lor. Utilizarea frigului artificial în industria chimică. Transportul frigorific: mijloace auto, transportul pe calea ferată, transportul naval.

UTILIZAREA ŞI GESTIONAREA ENERGIEI TERMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Confortul termic. Condiţii termo-fiziologice. Relaţii între parametrii confortului termic. Necesarul de căldură pentru încălzire. Transmiterea căldurii în mediul exterior. Bilanţul termic global al încăperii. Necesarul anual de căldură şi combustibil. Optimizarea protecţiei termice. Optimizarea globală a soluţiilor de închidere. Sisteme de încălzire. Probleme generale ale instalaţiilor de încălzire. Categorii de agenţi termici. Caracteristicile sistemelor de încălzire. Criterii de alegere a sistemelor de încălzire. Scheme de distribuţie a agentului termic. Schema generală a instalaţiei cu agent termic - apă. Scheme de distribuţie a apei fierbinţi şi calde. Încălzirea cu corpuri încălzitoare. Caracteristici constructive şi funcţionale ale corpurilor de încălzire. Încălzirea cu aer cald. Specificul sistemului de încălzire cu aer cald. Asigurarea confortului termic în spaţiul încălzit cu aer cald. Variante ale sistemului de încălzire cu aer cald.

REGLAREA ŞI AUTOMATIZAREA MAŞINILOR TERMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale privind sistemele automate: funcţiuni, clasificare, sisteme de reglare autonomă (SRA). Automatizarea instalaţiilor frigorifice (IF): echipamente de automatizare utilizate în IF (regulatoare, electroventile, presostate, termostate, ventile de laminare), reglarea unor parametri din IF (temperatura, presiune, debit, putere frigorifică), automatizarea unor procese (pompare agent, decongelare, dezaerare), scheme tipice de automatizare. Instalaţii de comandă şi automatizare a motoarelor cu ardere internă (M.A.I.): regulatoare automate de turaţie, reglarea automată a fluidelor de răcire şi ungere, reglarea automată a viscozităţii combustibililor, reglarea automată a temperaturii aerului de supraalimentare, automatizarea instalaţiilor auxiliare ale M.A.I. Reglarea instalaţiilor energetice cu turbine: metode de reglare a puterii unei turbine, sisteme de reglare automată a turbinelor cu gaz şi abur, a turaţiei, a debitului de combustibil, a sarcinii generatoarelor de abur.

ACŢIONĂRI CU MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 3


Introducere. Caracteristicile statice de funcţionare a diverşilor consumatori ai I.E. cu M.A.I. Transmisiile de putere mecanice ale I.E. cu M.A.I. Transmisii de putere hidraulice ale I.E. cu M.A.I. Transmisiile de putere electrice ale I.E. cu M.A.I. Transmisii de putere combinate ale I.E cu M.A.I. Mecanismele şi instalaţiile mijloacelor de transport care influenţează funcţionarea I.E. cu M.A.I. Regimurile de funcţionare a I.E. cu M.A.I.

BAZELE CERCETĂRII EXPERIMENTALE A MAŞINILOR TERMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive despre tehnicile de cercetare experimentală. Caracteristici generale ale sistemelor de măsurare. Măsurarea deplasărilor şi vitezelor. Măsurarea presiunii şi forţei. Metode de măsurare aplicate curgerii fluidelor. Principii de măsurare şi control a temperaturii. Modelarea experimentală. Prelucrarea datelor experimentale. Organizarea activităţii de cercetare.

FABRICAREA ŞI EXPLOATAREA MAŞINILOR TERMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Noţiuni de bază privind procesul tehnologic de fabricaţie. Procesul tehnologic de fabricaţie (metode şi procedee tehnologice utilizate în obţinerea semifabricatelor, procedee tehnologice de prelucrare prin aşchiere). Fabricarea compresoarelor cu piston (prelucrare prin aşchiere a carterelor, a bloccarterelor, a batiurilor diferitelor tipuri de compresoare cu piston, a bucşelor de cilindri, a cilindrilor şi a bloc-cilindrilor compresoarelor frigorifice, fabricarea cilindrilor, a arborilor cotiţi, a bielelor, pistoanelor şi supapelor de distribuţie a compresoarelor frigorifice). Fabricarea recipientelor şi a aparatelor schimbătoare de căldură (noţiuni generale privind aparatele şi recipientele instalaţiilor termice, materiale şi semifabricate folosite, asamblarea aparatelor schimbătoare de căldură şi a recipientele instalaţiilor termice).

CRIOGENIE TEHNICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Proprietăţi ale gazelor reale. Procese pentru obţinerea temperaturilor scăzute. Cicluri pentru producerea temperaturilor joase. Sisteme criogenice de lichefiere: sistemul Linde-Hampson, cu o laminare, cu prerăcire, cu două laminări; sisteme de lichefiere tip Claude (ciclul Claude, ciclul Kapitza, ciclul Heylandt); alte sisteme de lichefiere care folosesc detentoare; Sisteme de lichefiere a gazelor naturale. Sisteme criogenice de răcire. Separarea aerului prin metode criogenice. Sisteme de stocare şi transfer a fluidelor criogenice.

IMPACTUL INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE ASUPRA MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive privind tehnica frigului şi a condiţionării aerului. Caracteristici generale ale agenţilor frigorifici: clasificarea agenţilor frigorifici; proprietăţi fizice ale agenţilor frigorifici; analiza acţiunii agenţilor frigorifici asupra mediului; reglementări internaţionale privind folosirea agenţilor frigorifici; posibilitatea înlocuirii în instalaţii frigorifice în funcţiune a agenţilor frigorifici cu impact negativ asupra mediului cu agenţi nepoluanţi. Instalaţii frigorifice şi pompe de căldură cu comprimare mecanică de vapori. Instalaţii frigorifice cu absorbţie. Instalaţii de condiţionare a aerului. Tendinţe viitoare privind obţinerea de frig şi/sau căldură.

ENERGII REGENERABILE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Energia solară: caracteristicile energiei solare, analiza termică a colectorilor solari, aplicaţii ale colectorilor solari, analiza economică. Biomasa: resursele de biomasă, potenţial şi disponibilitate, conversia biomasei în combustibili şi energie. Energia eoliană: potenţialul teoretic, sisteme (instalaţii) de captare, proiectarea şi execuţia turbinelor eoliene cu ax orizontal şi vertical, utilizări ale energiei eoliene. Energia hidraulică: potenţialul hidroenergetic, tipuri de turbine (de impuls, cu reacţiune), soluţii tehnologice pentru micro-hidrocentrale, probleme economice, sociale şi de mediu. Energia geotermală: tipuri de resurse geotermale, exploatarea resurselor geotermale, utilizarea resurselor geotermale. Energia hidrogenului.

OPTIMIZAREA PROCESELOR DIN MAŞINILE TERMICE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Optimizarea proceselor din motoarele cu ardere internă: ciclurile ideale ale motoarelor cu ardere internă. Ciclurile reale ale motoarelor cu ardere internă. Optimizarea proceselor din instalaţiile frigorifice: cinematica mecanismului motor. Dinamica mecanismului motor. Echilibrarea motoarelor cu ardere internă. Optimizarea proceselor, Generatoarele de abur: pistonul, bolţul şi biela. Arborele cotit. Optimizarea proceselor din turbinele cu abur şi gaze: blocul motorului, cămaşa cilindrului şi chiulasa.

COMBATEREA POLUĂRII ÎN TRANSPORTURI (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Motoare cu ardere internă folosite în transporturi. Clasificare. Funcţionare. Procesele funcţionale din motorul cu ardere internă: procesul de schimbare a gazelor, comprimarea, arderea, destinderea. Poluanţii produşi de motoarele cu ardere internă utilizate în transporturi. Metode de reducere a emisiilor poluante la motoarele cu ardere internă utilizate în transporturi. Catalizatori de oxidare. Cicluri de măsurare a emisiilor poluante. Evaluarea consumului de combustibil de cale. Poluarea sonoră produsă de autovehicule.

COMBATEREA POLUĂRII PRODUSE DE MOTOARELE CU ARDERE INTERNĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Motoare cu ardere internă. Clasificare. Funcţionare. Procesele funcţionale din motorul cu ardere internă: procesul de schimbare a gazelor, comprimarea, arderea, destinderea. Influenţele diverşilor factori asupra proceselor din motorul cu ardere internă. Parametrii indicaţi şi efectivi ai motorului cu ardere internă. Principalii produşi poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor fosili. Proprietăţile fizico-chimice şi acţiunea principalilor produşi poluanţi. Formarea produşilor poluanţi în motorul cu aprindere prin scânteie. Formarea produşilor poluanţi în motorul cu aprindere prin comprimare. Reducerea emisiilor poluante produse de motorul cu ardere internă. Catalizatori.

CENTRALE TERMOELECTRICE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Generalităţi privind producerea energiei electrice şi termice. Centrale termoelectrice cu abur cu combustibil clasic. Soluţii de creştere a performanţelor centralelor termoelectrice cu abur. Pompele din circuitul termic al centralelor termoelectrice. Instalaţia de răcire în centralele termoelectrice. Tratarea apei în centralele termoelectrice. Consideraţii generale privind dimensionarea centralelor termoelectrice. Instalaţii termoenergetice turbine cu gaze. Centrale nuclearoelectrice. Bilanţul energetic pentru cazane de abur. Bilanţul energetic pentru sistemul de răcire în centralele electrice. Bilanţuri termice şi masice pentru instalaţii de turbine cu gaze. Bilanţul energetic pentru zona clasică dintr-o centrală nucleară.

CENTRALE NUCLEAROELECTRICE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Generalităţi privind producerea energiei electrice şi termice. Centrale termoelectrice cu abur cu combustibil clasic. Noţiuni de fizica nucleului. Combustibili nucleari. Materiale nucleare. Reactoare nucleare. Scheme termice ale centralelor nuclearo-electrice. Instalaţia de răcire în centralele nuclearo electrice. Tratarea apei în centralele nuclearo electrice. Noţiuni de bază de energetică nucleară. Bilanţuri termice şi masice pentru schemele termice aferente centralelor nuclearo-electrice. Bilanţul energetic pentru o centrală nucleară cu un circuit. Bilanţul energetic pentru o centrală nucleară tip CANDU. Bilanţul energetic pentru o centrală nucleară cu un circuit, cu agent de răcire CO2. Bilanţul energetic pentru o centrală nucleară cu două circuite, cu agent de răcire CO2.

LEGISLAŢIA PROTECŢIEI MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

7 1 1S V 2

Conţinutul disciplinei Dimensiunile actuale ale poluării mediului. Legislaţia de mediu a Uniunii Europene. Cadru general al legislaţiei europene în domeniul mediului. Legislaţia europeană privind calitatea apei, atmosferei, solului şi legislaţia europeană privind habitatele, ecosistemele şi pasările sălbatice. Legislaţia de mediu în România. Principiile de baza ale legislaţiei româneşti de protecţie a mediului. Legislaţia românească de mediu cu privire la protecţia apelor, mediului marin, solului şi subsolului, resurselor naturale şi conservarea biodiversităţii şi la ariile protejate. Convenţii şi acorduri internaţionale, referitoare la protecţia mediului ratificate de România. Procedura de autorizare. Studiul de impact. Studiul de pericol. Acordul de mediu. Autorizaţia de mediu. Răspunderea penală.

AUDIT TERMOENERGETIC (Op.)


Credite

C L/S/P

7 1 1S V 2

Conţinutul disciplinei Managementul energetic şi scopul acestuia: scopul, obiectivele şi principiile managementului energetic; utilizarea energiei. Implementarea unui program de management energetic: echipa managerială; iniţierea unui program de management energetic. Auditul energetic: obiectivele şi etapele de realizare a unui audit energetic; raportul de audit energetic. Analiza financiară a unei investiţii: elementele unei analize financiare. Considerente practice privind analiza financiară a investiţiilor. Managementul sistemelor de mediu: politici de mediu în domeniul energetic; managementul sistemelor de mediu şi a resurselor energetice.



Credite

C L/S/P

7 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Fundamentele teoretice ale managementului firmei. Definirea ştiinţei managementului; Procesele de management; Relaţiile de management; Funcţiile managementului firmei; Întreprinderea – agent economic. Definire şi clasificare; Abordarea conceptului de firmă; Trăsături definitorii ale firmei în abordarea sistemică; Tipologia întreprinderilor; Întreprinderea ca sistem; Organizarea firmei). Organizarea procesuală; Organizarea structurală; Organizarea informală; Capacitatea de producţie. Definirea şi relaţia generală de calcul;Principii de bază şi factori determinanţi în calculul capacităţii de producţie; Determinarea capacităţii de producţie a secţiilor de prelucrări mecanice şi a întreprinderilor; Factorii de optimizare a folosirii utilajelor; Concepte de bază ale proiectării producţiei în timp şi spaţiu. Procesul de producţie şi structura sa în construcţia de maşini; Tipuri de producţie; Metode de determinare a tipului de producţie; Legile şi principiile organizării procesului de producţie în spaţiu şi timp; Planul general de organizare a întreprinderilor constructoare de maşini; Utilajul de producţie; Suprafeţele de producţie.



Credite

C L/S/P

7 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Economia faptică şi economia teoretică; Economia de piaţă contemporană – forme, trăsături; Fluxul economic; Utilitatea economică şi comportamentul consumatorului; Factorii de producţie – caracterizare, combinare şi substituire; eficienţă; Costurile de producţie - definiţie, funcţii, tipologie, comportamentul întreprinzătorului, reducerea costului de producţie; Cererea - definiţie, factori de influenţă, elasticitatea cererii; Oferta - definiţie, tipologie, factori de influenţă, elasticitatea ofertei; Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului Remunerarea factorilor de producţie (salariul, profitul, renta); Macroeconomie (Rezultatele macroeconomice, Indicatori sintetici, Cererea agregată şi oferta agregată).



Credite

C L/S/P

8 2 1L V 2


MANAGEMENTUL SECURITĂŢII ŞI SĂNĂTĂŢII ÎN MUNCĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 2


BACK

Domeniul: INGINERIE INDUSTRIALĂ

Programul de studiu: TEHNOLOGIA CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI


ANUL DE STUDIU 1

NCr. crt.




2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 5 - - - - - -


4 Știința și ingineria materialelor

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 1 1 - - V 2 - - - - - -

6 Chimie Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. - - - - - - 2 2 - - E 4



Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

10 Mecanică I Ob. - - - - - - 2 1 - - E 5


Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 5

12 Desen tehnic și infografică Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

13 Educație fizică și sport Ob. - 2 - - V 2 - 2 - - V 2


ANUL DE STUDIU 2

NCr. crt.



1 Prelucrarea datelor experimentale

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3


Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

3 Rezistenţa materialelor I, II

Ob. 2 2 1 - E 5 2 1 - - E 3



6 Mecanisme Ob. 2 - 1 - E 5 2 - - 1 E+P 3+1




10 Mecanică II Ob. 2 1 1 - E 4 - - - - - -





ANUL DE STUDIU 3

NCr. crt.



1 Organe de maşini II Ob. 2 - - 2 E+P 3+2 - - - - - -

2 Acţionǎri hidraulice şi pneumatice

Ob. 2 - 1 1 E+P 3+1 - - - - - -

3 Proiectarea sculelor aşchietoare

Ob. 2 - 1 - E 3 2 - - 2 E+P 3+1

4 Tehnologia construcţiilor de maşini I, II

Ob. 2 - 1 - E 3 2 - - 2 E+P 3+1

5 Maşini-unelte Ob. 2 - 1 - V 3 2 - - 1 E+P 3+1

6 Procese de deformare plastică la rece I

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

7 Bazele proiectării dispozitivelor I

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

8 Bazele proceselor de sudare

Ob. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

9 Tehnologii de sudare prin topire

Ob. 2 - 1 - E 4 2 - - 1 E+P 3+1

10 Calcul cu element finit

Ob. 2 - 1 - E 4 - - - - - -


12 Tratamente termice Op. - - - - - - 2 - 1 - V 3

Ingineria suprafeţelor

13 Bazele generării suprafeţelor

Op. - - - - - - 2 - 1 - V 3

Teoria aşchierii

ANUL DE STUDIU 4

NCr. crt.



1 Management Ob. - - - - - - 2 2 - - E 4

2 Tehnologii de sudare prin presiune

Ob. 2 - - 1 V 3 2 - 1 - E 4

3 Procese de deformare plastică la rece II

Ob. 2 - - 2 E+P 3+2 - - - - - -

4 Bazele proiectării dispozitivelor II

Ob. 2 - - 2 E+P 3+2 - - - - - -

5 Prelucrarea maselor plastice

Ob. 2 - - 1 E+P 3+2 - - - - - -

6 Proiectare tehnologică asistată de calculator

Ob. 2 - 1 - E 3 2 - 1 - V 3

7 Tehnologii neconvenționale

Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

8 Proiectarea structurilor sudate

Ob. - - - - - - 2 - - 2 E+P 3+2

9 Control nedestructiv

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

10 Tutoriat elaborare proiect de diplomă

Ob. - - - 2 săpt. x 30 ore V 1

11

Sisteme şi echipamente de comandă numerică

Op. 2 - 1 - E 3 2 - 1 - V 4

Automate programabile şi microcontrolere

12

Echipamente pentru sudare

Op. - - - - - - 2 - 1 - E 3

Recondiţionarea pieselor

13

Sisteme de automatizare a proceselor de sudare

Op. - - - - - - 2 - 1 - V 3

Procedee conexe sudării

14

Fenomene termice în procese de prelucrare

Op. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

Bilanţuri termice în tehnologiile de fabricaţie

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII

TEHNOLOGIA CONSTRUCTIILOR DE MASINI (T.C.M) Obiective generale:

Obiectivul central al programului de studii Tehnologia construcţiilor de maşini este acela de a oferi un program de studii de calitate, flexibil, coerent, deschis la nevoile societăţii, capabil de a pregăti specialişti în inginerie industrială, având un nivel de calificare adecvat exercitării profesiei şi inserţiei lor pe piaţa europeană a forţei de muncă, conform fişei programului de studii Tehnologia construcţiilor de maşini şi a planului de învăţământ. Obiective specifice:

- Competenţe generale în comunicare; - Competenţe generale în limbi străine; - Cunoaşterea si utilizarea noţiunilor generale de matematică, fizică, chimie, economie generală; - Dezvoltarea competenţelor în tehnologie informatică;

- Cunoaşterea şi utilizarea noţiunilor tehnice generale (desen tehnic, fundamente de inginerie mecanică, electrică, termotehnică, materiale);

- Competenţe generale privind legislaţia (drept şi legislaţie economică, drept comercial); - Competenţe de economie contabilă (contabilitate, economia întreprinderii); - Competenţe în management (management general şi industrial, managementul cercetării); - Competenţe în marketing industrial (marketing general industrial); - Cunoaşterea proceselor tehnice din domeniul industrial (toleranţe şi măsurători tehnice, maşini

unelte, dispozitive, tehnologii de fabricare a produselor); - Competenţe în proiectarea şi fabricaţia asistată de calculator (CAD/CAM);

Competenţe profesionale: C1. Efectuarea de calcule, demonstraţii şi aplicaţii, pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale pe baza cunoştinţelor din ştiinţele fundamentale

C1.1. Identificarea adecvată a conceptelor, principiilor, teoremelor şi metodelor de bază din matematică, fizică, chimie, desen tehnic şi programarea calculatoarelor. C1.2. Aplicarea de teoreme, principii şi metode de bază din disciplinele fundamentale, pentru calcule inginereşti elementare în proiectarea şi exploatarea sistemelor tehnice, specifice ingineriei industriale, în condiţii de asistenţă calificată. C1.3. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, din disciplinele fundamentale, pentru identificarea, modelarea, analiza şi aprecierea calitativă şi cantitativă a fenomenelor şi parametrilor caracteristici, precum şi pentru prelucrarea şi interpretarea rezultatelor, din procese specifice ingineriei industriale. C1.4. Elaborarea de modele şi proiecte profesionale specifice ingineriei industriale, pe baza identificării, selectării şi utilizării principiilor, metodelor optime şi soluţiilor consacrate din disciplinele fundamentale.

C2. Asocierea cunoştinţelor, principiilor şi metodelor din ştiinţele tehnice ale domeniului cu reprezentări grafice pentru rezolvarea de sarcini specifice.

C2.1. Definirea principiilor şi metodelor din ştiinţele de bază ale domeniului Inginerie industrială asociate cu reprezentări grafice-desen tehnic. C2.2. Utilizarea cunoştinţelor din ştiinţele inginereşti de bază pentru explicarea şi interpretarea rezultatelor teoretice şi experimentale, a desenelor de execuţie şi de ansamblu şi a fenomenelor şi proceselor specifice ingineriei industriale. C2.3. Aplicarea de principii şi metode din ştiinţele de bază ale domeniului Inginerie industrială şi asocierea acestora cu reprezentări grafice - desen tehnic, pentru calcule de rezistenţă, dimensionări, stabilirea condiţiilor tehnice, stabilirea concordanţei dintre caracteristicile prescrise şi rolul funcţional etc., în aplicaţii specifice ingineriei industriale, în condiţii de asistenţă calificată. C2.4. Elaborarea de proiecte profesionale specifice ingineriei industriale pe baza selectării, combinării şi utilizării cunoştinţelor, principiilor şi metodelor din ştiinţele de bază ale domeniului Inginerie industrială şi asocierea acestora cu reprezentări grafice-desen tehnic.

C3. Utilizarea de aplicaţii software şi a tehnologiilor digitale pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei industriale, în general, şi pentru proiectarea asistată a produselor în particular.

C3.1. Descrierea teoriilor şi metodelor de bază din domeniul programării calculatoarelor şi informaticii aplicate specifice tehnologiei construcţiilor de maşini. C3.2. Utilizarea cunoştinţelor de bază asociate programelor software şi tehnologiilor digitale pentru explicarea şi interpretarea problemelor care apar în concepţia şi proiectarea asistată de calculator a produselor, proceselor şi tehnologiilor, în investigarea teoretico-experimentală şi prelucrarea computerizată a datelor, specifice ingineriei industriale, în general, şi tehnologiei construcţiei de maşini în particular. C3.3. Aplicarea de principii şi metode de bază din programe software şi din tehnologiile digitale pentru programare, realizare de baze de date, grafică asistată, modelare, proiectarea asistată de calculator a produselor, proceselor şi tehnologiilor, investigarea şi prelucrarea computerizată a datelor specifice ingineriei industriale, în general, şi tehnologiei construcţiilor de maşini, în particular.

C3.4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, avantajele şi limitele programelor software şi tehnologii digitale, în vederea folosirii lor la realizarea de sarcini specifice ingineriei industriale, în general şi tehnologiei construcţiilor de maşini, în particular. C3.5. Elaborarea de proiecte profesionale specifice ingineriei industriale, în general şi tehnologiei construcţiilor de maşini, în particular, pe baza selectării, combinării şi utilizării de principii, metode, tehnologii digitale, sisteme informatice şi instrumente software consacrate în domeniu.

C4. Elaborarea proceselor tehnologice de fabricare. C4.1. Descrierea teoriilor, metodelor şi principiilor fundamentale ale proiectării proceselor tehnologice specifice tehnologiei construcţiilor de maşini. C.4.2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea diferitelor tipuri de procese tehnologice de fabricare specifice tehnologiei construcţiilor de maşini. C.4.3. Aplicarea de principii şi metode de bază pentru proiectarea proceselor tehnologice de fabricare, pe maşini clasice şi/sau CNC cu date de intrare bine definite, în condiţii de asistenţă calificată. C4.4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, avantajele şi limitele proceselor tehnologice de fabricare pe maşini clasice şi/sau CNC şi a sistemelor flexibile de fabricare. C4.5. Elaborarea de proiecte profesionale de procese tehnologice de fabricare specifice tehnologiei construcţiilor de maşini, inclusiv utilizând programe CAM specifice.

C.5. Proiectarea şi exploatarea echipamentelor de fabricare. C5.1. Definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază ale proiectării echipamentelor tehnologice de fabricare, a componentelor acestora şi a logisticii industriale, specifice tehnologiei construcţiilor de maşini. C5.2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea diferitelor tipuri de echipamente tehnologice de fabricare şi a elementelor de logistică industrială specifice tehnologiei construcţiilor de maşini. C5.3. Aplicarea de principii şi metode de bază pentru proiectarea echipamentelor tehnologice de fabricare şi a logisticii industriale specifice tehnologiei construcţiilor de maşini. C5.4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, avantajele şi limitele echipamentelor tehnologice de fabricare şi/sau a componentelor acestora, precum şi a logisticii industriale specifice tehnologiei construcţiilor de maşini. C5.5. Elaborarea de proiecte profesionale de echipamente tehnologice de fabricare şi logistică industrială.

C.6. Planificarea, conducerea şi asigurarea calităţii proceselor de fabricare. C6.1. Definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază privind planificarea, gestionarea şi exploatarea proceselor şi sistemelor de fabricare, precum şi asigurarea calităţii şi inspecţia produselor. C6.2. Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea probleme care apar în planificarea, gestionarea şi exploatarea proceselor şi sistemelor de fabricare pe maşini clasice şi/sau CNC, precum şi în asigurarea calităţii şi în inspecţia produselor. C6.3. Aplicarea de principii şi metode de bază pentru planificarea, gestionarea şi exploatarea proceselor şi sistemelor de fabricare, precum şi pentru asigurarea calităţii şi inspecţia produselor, în condiţii de asistenţă calificată. C6.4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, avantajele şi limitele metodelor de planificare, gestionare şi exploatare a proceselor şi sistemelor de fabricare, precum şi de asigurare a calităţii şi de inspecţie a produselor, inclusiv a programelor software dedicate. C6.5. Elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea principiilor şi metodelor consacrate în domeniu de planificare, gestionare şi exploatare a proceselor şi sistemelor de fabricare, precum şi de asigurarea calităţii şi inspecţia produselor.

Competenţe transversale: - Aplicarea valorilor şi eticii profesiei de inginer şi executarea responsabilă a sarcinilor profesionale în

condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată. Promovarea raţionamentului logic, convergent şi divergent, a aplicabilităţii practice, a evaluării şi autoevaluării în luarea deciziilor.

- Realizarea activităţilor şi exercitarea rolurilor specifice muncii în echipă pe diferite paliere ierarhice. - Promovarea spiritului de iniţiativă, dialogului, cooperării, atitudinii pozitive şi respectului faţă de

ceilalţi, diversităţii şi multiculturalităţii şi îmbunătăţirea continuă a propriei activităţi. - Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională continuă în scopul inserţiei pe piaţa muncii

şi al adaptării la dinamica cerinţelor acesteia şi pentru dezvoltarea personală şi profesională. Utilizarea eficientă a abilităţilor lingvistice şi a cunoştinţelor de tehnologia informaţiei şi a comunicării.

Ocupaţii posibile conform COR: Analist cumpărări/consultant furnizori - 243301; Expert inginer mecanic - 214434; Formator - 242401; Inginer autovehicule rutiere - 214412; Inginer de cercetare în tehnologia construcţiilor de maşini - 214467; Inginer electromecanic - 215216; Inginer industrializarea lemnului - 214117; Inginer maşini-unelte - 214408; Inginer mecanic - 214401; Inginer mecanică fină - 214409; Inginer montaj - 215302; Inginer producţie - 215205; Inginer tehnolog în fabricarea armamentului şi muniţiei - 214445; Inginer/ subinginer tehnolog prelucrări mecanice - 214444; Instructor sistem de producţie - 214113; Programator fabricaţie/ lansator fabricaţie - 214136; Proiectant inginer electromecanic - 215215; Proiectant inginer mecanic - 214438; Referent de specialitate inginer mecanic - 214436; Specialist mentenanţă mecanică echipamente industriale - 214443; Specialist în domeniul calităţii – 214129.


Anul I



Credite

C L/S/P

1 2 2S E 4


FIZICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L V 5




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Clase de materiale. Proprietăţi. Resurse şi costuri. Arhitectura atomică. Structuri cristaline. Cristale metalice, ionice, covalente. Structura polimerilor. Imperfecţiuni cristaline. Difuzia. Mecanisme. Legile lui Fick. Factori de

influenţă. Solidificarea materialelor metalice. Condiţii termodinamice. Germinarea şi creşterea cristalelor. Parametrii cristalizării. Defecte de solidificare. Sisteme de aliaje. Microstructura aliajelor. Tipuri de diagrame de echilibru DE binare, corelarea cu proprietăţile fizico-mecanice şi tehnologice. Aliaje Fe-C. Transformări de faze în stare solidă. Tratamente termice şi termochimice specifice aliajelor Fe-C şi aluminiului: călirea, revenirea. Aliaje neferoase cu baza de Al şi de Cu. Materiale ceramice - proprietăţi şi utilizări. Materiale plastice - proprietăţi şi utilizări. Materiale compozite - proprietăţi şi utilizări.



Credite

C L/S/P

1 1 1S V 2


CHIMIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

2 2 2S E 4




Credite

C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Tehnologia ca ştiinţă. Proces de producţie, proces tehnologic, operaţia tehnologică. Analiza eficienţei. Proprietăţile şi încercările materialelor. Materiale folosite în construcţia de maşini. Clasificare şi simbolizare. Elemente de metalurgie generală: metalurgia fontei, metalurgia oţelului, metalurgia principalelor metale neferoase Cu, Al. Prelucrarea materialelor metalice prin turnare. Tehnologii specifice. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastică: laminarea, extruziunea, trefilarea şi tragerea, forjarea liberă şi în matriţă, utilaje pentru forjare şi matriţare. Prelucrarea semifabricatelor din table şi benzi. Prelucrarea

prin sudare a materialelor metalice, tehnologii specifice. Acoperiri de protecţie a materialelor metalice. Prelucrarea materialelor metalice prin agregare de pulberi. Materiale nemetalice. Controlul calităţii. Metode de control.



Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4


MECANICĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S E 5


TOLERANŢE ȘI CONTROL DIMENSIONAL (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4




Credite

C L/S/P

1 2S V 2




Credite

C L/S/P

2 2S V 2




Credite

C L/S/P

1 2S V 2




Credite

C L/S/P

2 2S V 2


BACK

Anul II

PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Concepte generale şi terminologie, Noţiuni de teoria erorilor; Erori experimentale; Erori de calcul numeric; Ipoteze asupra datelor ce se prelucrează; Şiruri de date. Noţiuni de teoria probabilităţilor; Variabile aleatoare; Funcţia de repartiţie; Valorile tipice ale variabilei aleatoare; Indicatori statistici principali şi derivaţi. Legi de repartiţie: Legi de repartiţie parametrice şi neparametrice. Ipoteze statistice: Ipoteze statistice cu privire la legea de repartiţie a unei variabile aleatoare; Etapele testării unei ipoteze statistice; Gradele de libertate; Gruparea datelor pe clase; Alegerea valorii nivelului de semnificaţie; Intervalul de încredere pentru media aritmetică; Intervalul de încredere pentru media aritmetic; Intervale de încredere pentru dispersie. Verificarea ipotezelor statistice: Verificarea caracterului aleator al unui eşantion; Teste pentru eliminarea datelor afectare de erori grosolane; Verificarea normalităţii

repartiţiei datelor; Teste pentru compararea mediilor; Teste pentru compararea dispersiilor. Metode de analiză a corelaţiei. Coeficientul de corelaţie. Planificarea experimentelor. Metoda Taguchi de planificare a experimentelor.



Credite

C L/S/P

3 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei AutoCAD - prezentare generală. Adăugarea de text la desene. Comenzi de desenare în AutoCAD. Comenzi de editare. Tehnici avansate de editare. Proprietăţile obiectelor desenate. Modificarea entităţilor desenate. Cotarea desenelor. Simboluri şi atribute. Modelarea în spaţiul tridimensional. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D. Modelarea în spaţiul tridimensional. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D. Dezvoltarea aplicaţiilor cu ajutorul limbajului autolisp.

REZISTENȚA MATERIALELOR I (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2S/1L E 5

Conţinutul disciplinei Elementele rezistenţei materialelor: Definirea eforturilor. Diagrame de eforturi. Tensiuni. Deformaţii şi deplasări. Curbe caracteristice. Rezistenţe admisibile. Starea plană de tensiuni şi deformaţii. Întinderea şi compresiunea: Tensiuni şi deformaţii. Forfecarea: Tensiuni şi deformaţii la forfecare. Caracteristicile geometrice ale secţiunilor plane. Tensiuni în barele drepte solicitate la încovoiere: Încovoierea pură. Încovoierea simplă. Deformaţiile barelor solicitate la încovoiere: Ecuaţia diferenţială a fibrei medii deformate. Metoda parametrilor iniţiali. Torsiunea: Moment de torsiune. Tensiuni şi deformaţii în barele drepte de secţiune circulară şi inelară.



Credite

C L/S/P

4 2 1S E 3




Credite

C L/S/P

3 2 1L V 3




Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5


MECANISME (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 5


MECANISME (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1P E+P 3+1




Credite

C L/S/P

4 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Unităţi de măsură. Proprietăţile fluidelor. Statica fluidelor. Presiunea şi măsurarea presiunii. Forţe hidrostatice pe suprafeţe imersate. Presiunea şi măsurarea presiunii. Echilibrul relativ al fluidelor cu suprafaţă liberă. Forţe care acţionează asupra corpurilor imersate - principiul lui Arhimede. Ecuaţiile de bază ale mecanicii fluidelor. Noţiuni de cinematica fluidelor. Ecuaţia de continuitate. Ecuaţia de impuls. Ecuaţia lui Bernoulli. Analiza dimensională şi teoria similitudinii. Ecuaţiile Navier - Stokes. Ecuaţiile de mişcare. Aplicaţii în cazul curgerii laminare. Introducere în curgerea turbulentă. Curgerea prin conducte: curgerea laminară şi turbulentă. Efectul viscozităţii. Ecuaţia de mişcare. Coeficientul de frecare şi rugozitatea conductei. Pierderi locale de presiune. Panta

hidraulică şi panta energetică. Reţele de conducte. Curgerea în canale deschise, tipuri de canale deschise. Consideraţii energetice. Ecuaţii pentru curgerea uniformă în canale deschise.



Credite

C L/S/P

4 2 1S/1L E 3




Credite

C L/S/P

4 2 2L V 3

Conţinutul disciplinei Probleme generale – Definirea CAD/CAM. Conţinutul CAD/CAM. Scurt istoric al dezvoltării CAD/CAM. Ciclul de producţie şi CAD/CAM. Structura unui proces de proiectare si fabricare. Instrumentele CAD/CAM. Echipamente pentru proiectare asistată de calculator – Introducere. Calculatoare şi sisteme CAD. Sisteme CAD bazate pe microcalculatoare. Sisteme CAD bazate pe minicalculatoare. Sisteme CAD bazate pe calculatoare mainframe. Funcţii logice şi dispozitive de intrare. Dispozitive de control al cursorului. Digitizoare. Tastaturi. Alte dispozitive de intrare. Analiza comparativă a dispozitivelor de intrare. Dispozitive de ieşire. Tehnici de generare a imaginilor. Terminale grafice. Plotere. Unităţi hard-copy. Imprimante. Conectarea în reţea a sistemelor CAD. Software pentru CAD – Introducere. Standarde grafice. Definiţii de bază. Structuri de date. Baze de date. Managementul bazei de date. Sistemul de coordonate al bazei de date. Sistemul de coordonate de lucru. Sistemul de coordonate al ecranului. Interfaţa cu utilizatorul. Module software. Modulul sistemului de operare. Modulul de grafică. Modulul aplicaţiilor. Modulul de programare. Modulul de comunicaţie. Modelare şi vizualizare. Documentaţia software-ului. Dezvoltarea software-ului. Utilizarea eficientă a software-ului CAD. Modelarea geometrica – Modelarea şi reprezentarea curbelor. Ecuaţiile intrinseci ale curbelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale curbelor. Ecuaţiile parametrice ale curbelor. Curbe conice. Curbele Hermite. Curbele Bezier. Curbele B-spline. Modelarea suprafeţelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale suprafeţelor. Suprafeţe pătratice. Suprafaţa Hermite bicubică. Suprafeţele Suprafeţele B-spline. Modelarea solidelor. Solidele parametrice. Solidele tricubice. Aplicaţie. Generarea cinematică a danturii roţilor dinţate. Transformari geometrice - Transformarea modeleor geometrice. Transformarea modelelor geometrice. Translaţia. Scalarea. Reflexia. Rotaţia. Rotaţia în jurul axelor sistemului de coordonate. Rotaţia bidimensională în jurul unei axe arbitrare. Reprezentarea omogenă. Concatenarea transformărilor. Proiecţiile modelelor geometrice. Proiecţii ortogonale. Proiecţiile în perspectivă.

MECANICĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1S/1L E 4

Conţinutul disciplinei Cinematica rigidului: Mişcarea generală a rigidului. Mişcările particulare ale rigidului: translaţia, rotaţia, mişcarea plan-paralelă. Mişcarea relativă a punctului. Dinamica punctului material: Noţiuni fundamentale: lucrul mecanic, funcţia de forţă, puterea, randamentul mecanic, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică, potenţială, mecanică. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material în sistemele de coordonate cartezian şi natural. Teoremele generale în dinamica punctului material: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica punctului material în mişcare relativă. Dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: Noţiuni fundamentale: momente de inertie masice, lucrul mecanic elementar al sistemelor de forte care acţionează asupra rigidului, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică. Teoremele generale şi de conservare în dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica

rigidului cu axă fixă: Determinarea legii de mişcare şi calculul reacţiunilor folosind teoremele generale: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Echilibrarea rigidelor în mişcare de rotaţie (a rotoarelor). Axe permanente şi axe spontane de rotaţie. Elemente de mecanică analitică: Noţiuni fundamentale: coordonate generalizate, legături şi deplasări în mecanica analitică, forţa de inerţie. Principiul D’Alembert: formulări ale principiului, torsorul fortelor de inerţie, calculul torsorului forţelor de inerţie în mişcările particulare ale rigidului: translaţie, rotaţie, mişcare plan-paralelă. Ecuaţiile Lagrange de speţa a II a

ORGANE DE MAȘINI I (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L/1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Probleme generale ale construcţiei de maşini. Principii de calcul ale ingineriei mecanice: caracteristicile mecanice ale materialelor, forma şi precizia dimensională a organelor de maşini, calculul la solicitări simple şi compuse, la solicitări variabile, criterii de siguranţă, fiabilitatea, elemente de tribologie. Asamblări nedemontabile: îmbinări sudate, prin lipire, prin încleiere. Asamblări demontabile: asamblări filetate (clasificarea filetelor; elemente geometrice; materiale; momente de frecare, autofrânarea; calculul filetului; calculul asamblărilor cu şuruburi (fără strângere iniţială, cu strângere iniţială); calculul la oboseală al asamblărilor cu şuruburi; calculul asamblărilor cu şuruburi solicitate excentric şi solicitate la şoc; asamblări între butuci şi arbori: asamblări cu pene; asamblări canelate; asamblări presate, asamblări poligonale; asamblări elastice: arcuri cu tensiuni de tracţiune-compresiune, de torsiune, de încovoiere.



Credite

C L/S/P

3 1L V 2




Credite

C L/S/P

4 1L V 2


LIMBA FRANCEZĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2L V 2

Conţinutul disciplinei Cultură şi civilizaţie francofonă. Terminologie de bază din domeniul culturii şi civilizaţiei. Morfologie franceză. Categorii verbale (timp, mod, aspect). Categorii nominale (predeterminanţi, substantiv, adjectiv, substitute). Sintaxă franceză. Tipuri de frază (asertiv, injonctiv, interogativ).

LIMBA FRANCEZĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 1L V 2

Conţinutul disciplinei Complemente şi subordonate. Elemente de lexicologie şi vocabular. Formarea cuvintelor. Derivare, compunere, abreviere. Comunicare şi prezentare orală generală şi profesională. Funcţii de limbaj / formule tip. Comunicare scrisa profesională. Tehnici de documentare ştiinţifică şi realizare a unui proiect profesional.



Credite

C L/S/P

3 2L V 2




Credite

C L/S/P

4 1L V 2


BACK

Anul III

ORGANE DE MAȘINI II (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2P E+P 3+2

Conţinutul disciplinei Transmisii mecanice. Transmisii mecanice prin angrenare. Angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi. Angrenaje conice. Angrenaje cu axe încrucişate. Calculul termic al angrenajelor. Transmisii cu roţi de fricţiune. Transmisii prin curele. Transmisii prin lanţ. Organele mişcării de rotaţie: osii şi arbori. Lagăre de alunecare. Lagăre cu rostogolire (rulmenţi). Cuplaje: cuplaje permanente fixe, cuplaje permanente compensatoare, cuplaje intermitente comandate, cuplaje intermitente automate, cuplaje de siguranţă. Organele mecanismului bielă manivelă: forţe în mecanismul bielă-manivelă, pistoane, bielă: calculul bielei, arbori cotiţi. Organe pentru conducerea, comanda, reţinerea şi etanşarea fluidelor.

ACȚIONĂRI HIDRAULICE ȘI PNEUMATICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L/1P E+P 3+1


PROIECTAREA SCULELOR AȘCHIETOARE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Clasificarea sculelor aşchietoare şi domenii de utilizare. Sisteme de referinţă utilizate la definirea geometriei constructive şi funcţionale a sculelor. Recomandări de utilizare a materialelor pentru scule.



Credite

C L/S/P

6 2 2P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Proiectarea şi construcţia sculelor de uz general: cuţite de strung, scule pentru prelucrarea găurilor, scule de broşat, freze cu dinţi frezaţi şi cu dinţi detalonati, scule de filetare, scule pentru danturat. Proiectarea sculelor cu destinaţie specială.

TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI I (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Bazele proceselor de fabricaţie în construcţia de maşini. Procese de producţie, procese tehnologice. Tipuri de producţie. Proiectarea proceselor tehnologice. Precizia de prelucrare. Optimizarea proceselor tehnologice. Calitatea suprafeţelor prelucrate. Determinarea adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor interoperaţionale. Criterii tehnologice pentru determinarea regimurilor de aşchiere. Normarea tehnică. Noţiuni de bază privind prelucrabilitatea materialelor metalice.

TEHNOLOGIA CONSTRUCȚIILOR DE MAȘINI II (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Analiza principalelor procedee de prelucrare. Analiza procedeelor de prelucrare a unor suprafeţe speciale: elicoidale, danturi pentru roţi dinţate, suprafeţe spaţiale, complexe. Procedee moderne de prelucrare bazate pe conducerea numerică a maşinilor unelte. Sisteme moderne de fabricaţie: centre de prelucrare, celule flexibile de fabricaţie, robotizarea sistemelor de fabricaţie. Tehnologii de montaj.

MAȘINI UNELTE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni de bază privind maşinile-unelte. Lanţul cinematic principal. Lanţul cinematic de avans. Lanţuri cinematice generatoare complexe. Lanţuri cinematice auxiliare. Mecanisme cu destinaţie specială. Organe de maşini specifice maşinilor-unelte. Strunguri. Maşini de frezat.

MAȘINI UNELTE (Ob.)



6 2 1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Maşini de rabotat şi mortezat şi broşat. Maşini de găurit. Maşini de rectificat. Maşini pentru prelucrat şi finisat dantura roţilor dinţate cilindrice. Maşini pentru prelucrat dantura roţilor dinţate conice.

PROCESE DE DEFORMARE PLASTICĂ LA RECE I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni de bază din teoria deformării plastice a metalelor (structura metalelor, natura deformaţiilor plastice; bazele fizice ale deformării plastice a mono şi policristalelor; ecruisarea prin deformare plastică la rece; caracteristica de ecruisare). Starea de tensiuni şi deformaţii a corpului. Legile deformării plastice. Operaţii de prelucrare şi asamblare prin deformare plastică la rece (clasificare şi caracterizare). Materiale şi semifabricate folosite. Operaţii şi ştanţe pentru tăiere. Operaţii şi matriţe pentru îndoire.

BAZELE PROIECTĂRII DISPOZITIVELOR I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Principii de orientare a semifabricatelor. Analiza bazelor de orientare. Erori de orientare. Principii de fixare a semifabricatelor. Calculul forţelor de strângere. Erori de strângere. Proiectarea elementelor de orientare. Reazeme. Proiectarea elementelor şi mecanismelor de strângere. Proiectarea mecanismelor de orientare şi fixare. Analiza constructiv-funcţională a principalelor tipuri de dispozitive pentru prelucrări prin aşchiere. Dispozitive de găurit. Dispozitive de frezat. Dispozitive de strunjit. Echipamente şi dispozitive de control.

BAZELE PROCESELOR DE SUDARE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Bazele fizice ale realizării monolitismului la sudare. Surse termice utilizate la sudare. Câmpul termic la sudare. Modificări de compoziţie chimică la sudare. Modificări de volum la sudare. Modificări structurale la sudare. Fisuri, pori, incluziuni.

TEHNOLOGII DE SUDARE PRIN TOPIRE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Procesul de producţie şi procesul tehnologic. Procese şi procedee de sudare. Sudarea cu arc electric. Algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare cu arc electric. Comportarea la sudare a materialelor. Tensiuni şi deformaţii remanente.Preîncălzirea.

TEHNOLOGII DE SUDARE PRIN TOPIRE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Sudarea cu arc electric cu electrozi înveliţi. Sudarea sub strat de flux. Sudarea în mediu de gaze. Sudarea cu sârmă tubulară. Alte procedee de sudare cu arc electric. Sudarea în baie de zgură. Sudarea cu flacără de gaze.

CALCUL CU ELEMENT FINIT (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Modele cu elemente finite. Elemente de bază ale teoriei elasticităţii, teoremele energetice. Etapele analizei prin metoda elementului finit. Principalele tipuri de elemente. Funcţii de formă. Metode generale pentru deducerea matricelor de rigiditate. Determinarea forţelor nodale echivalente pe elemente finite. Legea sistemului global. Matricea de rigiditate şi vectorul forţelor nodale ale sistemului global. Metoda ecuaţiilor de transformare. Metode pentru rezolvarea sistemelor de ecuaţii algebrice liniare. Structura generală a programelor FEM: introducerea datelor, condiţii de margine, matricea de rigiditate şi vectorul forţelor generalizate nodale. Rezolvarea numerică a legii sistemului global. Rezultatele analizei FEM la nivel de element finit.

TRATAMENTE TERMICE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Rolul şi locul tratamentelor termice în procesarea materialelor metalice. Cicluri termice. Transformări ce se produc în oţeluri la încălzire şi răcire. Principalele tratamente termice ce se aplică oţelurilor. Tratamente termice aplicate fontelor. Oţeluri aliate. Tratamente termice aplicate aliajelor neferoase. Tratamente termice neconvenţionale. Exemple de tratamente termice aplicate unor organe de maşini şi unor scule.

INGINERIA SUPRAFEȚELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiunea de inginerie reconstructivă; Metode şi tehnici de inginerie reconstructivă; Colectarea datelor şi identificarea suprafeţelor; Dispozitive şi programe pentru inginerie reconstructivă; Alegerea sistemului pentru inginerie reconstructivă; Dispozitive de măsurare a elementelor de tip punct; Introducere în „rapid prototyping”. Tehnici de „rapid prototyping”; Relaţii între ingineria reconstructivă şi „rapid prototyping”; Ingineria reconstructivă în industrie; Aspecte legislative în ingineria reconstructivă.

BAZELE GENERĂRII SUPRAFEȚELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Elemente de teoria cinematică a înfăşurării suprafeţelor. Generarea suprafeţelor prin înfăşurare. Teorema Gohman. Noţiunea de caracteristică a unei suprafeţe în mişcare. Condiţia cinematică a înfăşurării suprafeţelor. Suprafeţe reciproc înfăşurătoare cu contact liniar şi punctiform. Linii de contact. Aplicaţii. Generarea suprafeţelor prin înfăşurare prin metoda rulării. Generarea cu scula cremalieră. Aplicaţii. Generarea suprafeţelor cu scule de tip roată. Aplicaţii. Generarea prin înfăşurare cu scule de tip cuţit rotativ. Aplicaţii. Suprafeţe de trecere – interferenţa suprafeţelor. Generarea suprafeţelor elicoidale. Suprafeţe elicoidale tehnice. Generarea prin înfăşurare cu corpuri mărginite de suprafeţe de revoluţie. Scula de tip disc. Aplicaţii. Scula cilindro-frontală. Aplicaţii. Profilarea sculelor cu generatoare materializată pentru generarea suprafeţelor elicoidale. Suprafeţe cu directoare spirale.

TEORIA AȘCHIERII (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Elemente generale privind procedeele de prelucrare prin aşchiere. Elemente de teoria generării suprafeţelor pe maşini-unelte. Mişcări de aşchiere. Elementele sculei aşchietoare. Terminologie. Analiza procesului de aşchiere ortogonală. Forţa de aşchiere. Fenomene termice în procesul de aşchiere. Uzura şi durabilitatea sculelor aşchietoare. Formarea suprafeţei prelucrate prin aşchiere. Fluide active de ungere şi răcire. Particularităţi ale procedeelor de prelucrare prin aşchiere.

BACK

Anul IV

MANAGEMENT (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Funcţiile managementului. Previziunea. Organizarea. Coordonarea. Antrenarea. Controlul. Principiile managementului. Unitatea de management. Unitatea de dispoziţie. Principiul numărului de verigi. Principiul diapazonului controlului. Principiul diviziunii muncii. Principiul delegării de autoritate. Echilibrul dintre centralizare şi descentralizare. Principiul scalar al autorităţii şi comunicaţiilor. Metode de management. Management prin obiective. Management prin excepţii. Managementul pe produs. Managementul prin proiecte. Managementul producţiei industriale (managementul producţiei de bază, producţiei auxiliare, activităţii de deservire). Aplicaţii. Organizaţia. Obiective. Clasificări. Funcţii. Tipuri de structuri. Niveluri ierarhice specifice firmelor cu activităţi de inginerie mecanică. Sistemul decizional. Sistemul informaţional. Studii de caz. Capacitatea de producţie. Managementul producţiei de bază. Proiect. Analiza unei firme.

TEHNOLOGII DE SUDARE PRIN PRESIUNE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1P V 3

Conţinutul disciplinei Sudarea în relief. Sudarea în linie. Sudarea electrică între suprafeţe. Sudarea cu condensatoare. Sudarea în curenţi de înaltă frecvenţă.

TEHNOLOGII DE SUDARE PRIN PRESIUNE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Sudarea cu arc electric rotitor. Sudarea prin frecare. Sudarea la rece. Sudarea cu ultrasunete. Sudarea prin explozie. Sudarea prin difuzie.

PROCESE DE DEFORMARE PLASTICĂ LA RECE II (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2P E+P 3+2

Conţinutul disciplinei Operaţii şi matriţe pentru ambutisare. Operaţii şi matriţe pentru fasonare. Operaţii şi matriţe pentru deformarea volumică. Elemente de proiectarea tehnologiei şi a echipamentului tehnologic pentru prelucrările prin deformare plastică la rece.

BAZELE PROIECTĂRII DISPOZITIVELOR II (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2P E+P 3+2

Conţinutul disciplinei Proiectarea mecanismelor de orientare şi fixare. Analiza constructiv-funcţională a principalelor tipuri de dispozitive pentru prelucrări prin aşchiere. Dispozitive de găurit. Dispozitive de frezat. Dispozitive de strunjit. Echipamente şi dispozitive de control.

PRELUCRAREA MASELOR PLASTICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1P E+P 3+2

Conţinutul disciplinei Evoluţia materialelor plastice polimerice. Importanţa utilizării materialelor plastice în industrie. Proprietăţile materialelor plastice. Materiale termoplastice şi termoreactive. Caracteristici de utilizare. Principiul realizării amestecării şi malaxării. Principiul realizării vălţuirii. Principiul calandrării. Principiul realizării extrudării. Bazele procesului de injectare a maselor plastice. Sisteme de injectare. Sisteme de aruncare la matriţele de injectare. Sisteme de centrare şi conducere a matriţelor de injectat. Sisteme de răcire a matriţelor de injectat. Aerisirea matriţelor de injectat. Alegerea materialelor pentru confecţionarea matriţelor de injectat. Condiţii tehnice de execuţie a matriţelor de injectat. Proiectarea formei pieselor injectate din materiale plastice. Metalizarea pieselor din materiale plastice. Proiectarea matriţelor pentru cauciuc. Proiectarea tehnologiei de fabricaţie prin injectare a unui reper folosind programe de dedicate de modelare şi simulare.

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Metodologia de proiectare a proceselor de prelucrare a pieselor pe maşini-unelte cu comandă numerică. Generarea modelului geometric al unei piese complexe de prelucrat pe maşini-unelte cu comandă numerică. Proiectarea unui proces de prelucrare prin frezare. Proiectarea unui proces de prelucrare prin găurire. Proiectarea unui proces de modelare a proceselor de prelucrare prin strunjire.

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ ASISTATĂ DE CALCULATOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Metodologie de modelare cu elemente finite. Etapele analizei cu elemente finite. Discretizarea în elemente finite a domeniului de analizat. Definirea condiţiilor la limita. Definirea proprietăţilor materialelor. Definirea contactului. Definirea condiţiilor de calcul. Modalităţi de interpretare/exploatare a rezultatelor modelării cu elemente finite.

TEHNOLOGII NECONVENȚIONALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Tehnologiile erozive în industria constructoare de maşini. Definiţii. Clasificarea procedeelor erozive. Caracteristici tehnice. Prelucrarea prin eroziune electrică cu electrod masiv EDM - principiul prelucrării, procese elementare de eroziune electrică, amorsarea şi evoluţia descărcărilor electrice în impuls, parametri electrotehnologici. Efectele descărcărilor electrice în impuls - prelevarea de material, activarea energetică, expulzarea materialului de la electrozi, fenomene specifice impulsurilor generate. Caracteristici tehnologice la prelucrarea prin eroziune electrică. Factori şi parametri tehnologici. Generarea suprafeţelor prin eroziune electrică - metode de generare, cazuri particulare. Structura sistemelor de prelucrare prin eroziune. Prelucrări cu ultrasunete. Nanolitografierea.

PROIECTAREA STRUCTURILOR SUDATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2P E+P 3+2

Conţinutul disciplinei Generalităţi. Domenii de folosire a structurilor metalice, mijloace de îmbinare şi de prindere. Materiale pentru structuri metalice. Metalul de bază. Principalii factori de influenţă asupra proprietăţilor metalelor. Alegerea calităţii oţelului pentru structuri metalice. Materiale de adaos pentru sudare. Principii de calcul a îmbinărilor sudate. Elemente de calcul (calculul la solicitarea statică a îmbinărilor sudate cap la cap, în colţ prin suprapunere şi în T, solicitate static; calculul nodurilor la construcţii din profile laminate şi ţevi; calculul îmbinărilor sudate prin puncte; calculul la solicitări variabile). Distribuţia eforturilor în îmbinările sudate. Tensiuni şi deformaţii remanente datorate sudării. Originea tensiunilor remanente, metode de determinare, deformaţii remanente, clasificare, metode de determinare. Elemente de proiectare a construcţiilor sudate. Alcătuirea şi controlul structurilor sudate.

CONTROL NEDISTRUCTIV (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Introducere; Inspecţia cu lichide penetrante; Metoda de control în câmp magnetic; Metode de control electric; Metoda de control cu ultrasunete; Metoda radiografică; Alte metode de control nedistructiv.

SISTEME ȘI ECHIPAMENTE DE COMANDĂ NUMERICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Sisteme de comandă implementate în logică cablată combinaţionale, secvenţiale şi sisteme cu număr finit de stări. Automate de control cu structură flexibilă. Automatul de comandă secvenţial tehnologică. Automate programabile cu operare scalară. Automate programabile cu operare vectorială. Controlere Logice Programabile. Limbaje de programare standard. Instrucţiuni pentru gestionarea variabilelor scalare. Blocuri de funcţii standard (contorizare, temporizare). Procesarea variabilelor vectoriale. Instrucţiuni pentru gestionarea programului.

SISTEME ȘI ECHIPAMENTE DE COMANDĂ NUMERICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Procesarea secvenţială - limbajul Grafcet. Servere OPC. Sisteme SCADA. Implementarea interfeţei cu operatorul a sistemelor de comandă numerică. Sisteme şi echipamente de comandă numerică cu microprocesoare şi microcontrolere. Comanda numerică cu

calculator (CNC) pentru maşini-unelte. Acţionări reglabile utilizate în structura sistemelor cu comandă numerică. Sisteme de comandă centralizată

AUTOMATE PROGRAMABILE ȘI MICROCONTROLERE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Automate de control cu structură flexibilă. Automatul de comandă secvenţial tehnologică. Automate programabile cu operare scalară şi vectorială. Controlere Logice Programabile. Module de intrări/ieşiri digitale şi analogice. Module speciale de contorizare/temporizare şi de control al axelor de deplasare.

AUTOMATE PROGRAMABILE ȘI MICROCONTROLERE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Limbaje de programare standard. Instrucţiuni pentru gestionarea variabilelor scalare. Blocuri de funcţii standard (contorizare, temporizare, etc). Procesarea variabilelor vectoriale. Instrucţiuni pentru gestionarea programului. Procesarea secvenţială - limbajul Grafcet. Servere OPC.

ECHIPAMENTE PENTRU SUDARE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Prezentarea generală a EPS. Arcul electric de sudare. Sursa pentru sudare. Forme ale caracteristicii surselor. Corelaţii dintre caracteristica arcului şi caracteristica sursei. Stabilitatea procesului de ardere. Echipamente utilizate la sudarea manuală cu arc electric şi electrozi înveliţi, sudarea semi-mecanizată în medii de gaze protectoare, sudarea mecanizată sub strat de flux. EPS moderne, sinergice, de tip invertor. Surse pentru sudarea electrică în baie de zgură. Surse pentru sudarea electrică prin presiune.

RECONDIȚIONAREA PIESELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Disponibilitatea produselor. Uzarea, tipuri de uzare, metode de apreciere a uzării, limita uzării. Problema recondiţionării, pregătirea din proiectare în vederea recondiţionării, pregătirea pieselor, demontarea subansamblelor în vederea recondiţionării. Metode de recondiţionare. Tehnologii tip de recondiţionare prin sudare, pregătirea pieselor în vederea recondiţionării prin sudare, materiale pentru încărcare prin sudare. Procedee de încărcare prin sudare, recondiţionarea prin refacerea formei geometrice şi a rezistenţei mecanice, recondiţionarea prin utilizarea elementelor suplimentare de rezistenţă, recondiţionarea prin refacerea stratului superficial deteriorat, încărcarea prin sudare cu arc electric vibrator, încărcarea prin sudare cu plasma. Recondiţionarea prin metalizare, tehnologii tip de recondiţionare prin pulverizare termică. Recondiţionarea pieselor prin acoperiri galvanice: cromare, fierare, cuprare. Recondiţionarea pieselor prin lipire.

SISTEME DE AUTOMATIZARE A PROCESELOR DE SUDARE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Procese de producţie, procese tehnologice şi elementele lor componente; Mecanizarea şi automatizarea; Utilajul mecanic destinat producţiei de piese sudate; Fixarea şi rotirea pieselor supuse sudării; Montarea construcțiilor sudate; Urmărirea rostului la sudare; Copierea la operaţiile de sudare.

PROCEDEE CONEXE SUDĂRII (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Clasificarea procedeelor de prelucrare ce utilizează flacăra de gaze. Oxigenul. Gaze combustibile. Aparate de sudare şi tăiere cu gaze. Tăierea termică. Lipirea cu flacără de gaze. Încărcarea cu flacără de gaze. Tratamente termice cu flacără de gaze.

FENOMENE TERMICE ÎN PROCESELE DE PRELUCRARE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Introducere. Rezistenţa termică. Nervuri de răcire. Ecuaţia generală a transferului de căldură. Conducţia multi-direcţională staţionară a căldurii. Conducţia nestaţionară a căldurii. Surse instantanee şi continui de căldură. surse punctiforme, liniare şi plane de căldură. Topirea şi solidificarea.

BILANȚURI TERMICE ÎN TEHNOLOGIILE DE FABRICAȚIE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Mecanisme de transmitere a căldurii. Ecuaţia de conservare a energiei pentru cazul staţionar, uni-dimensional. Condiţii iniţiale şi de contur. Rezolvarea ecuaţiei de conservare a energiei pentru un electrod în timpul procesului de electroeroziune; Ecuaţia de conservare a energiei şi câmpul termic la o nervură de răcire.; Rezistenţa termică; Rezolvarea ecuaţiei de conservare a energiei pentru conducţia multi-direcţională staţionară a căldurii intr-un corp solid; Conducţia nestaţionară a căldurii. Rezolvarea ecuaţiei de conservare a energiei pentru conducţia nestaţionară a căldurii într-un mediu solid. Grosimea stratului afectat termic; Soluţii ale ecuaţiilor de conservare a energiei pentru cazurile surselor instantanee şi continui de căldură, surselor punctiforme, lineare şi plane de căldură. Studiul procesului de rectificare; Analiza proceselor de topire şi solidificare. Turnarea continuă în bandă. Procesul de fabricaţie prin depunere de picături; Ecuaţii de conservare ale masei, momentului şi energiei; Adimensionalizarea ecuaţiilor de conservare; Exemple de rezolvare a ecuaţiilor de conservare ale masei, momentului si energiei în diferite procese de prelucrare: tragerea firelor si fibrelor, sinterizarea, ungerea hidrodinamică a motoarelor hidraulice lineare, convecţia forţată printr-o conductă.

BACK

Domeniul: INGINERIE ŞI MANAGEMENT

Programul de studiu: INGINERIE ECONOMICĂ INDUSTRIALĂ


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt. Disciplina Tip Semestrul I Semestrul II



2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 3 - - - - - -



Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 1 1 - - V 4 - - - - - -

6 Chimie Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. - - - - - - 2 2 - - E 5



Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

10 Mecanică I Ob. - - - - - - 2 1 - - E 5


Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

12 Desen tehnic și infografică

Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4



ANUL DE STUDIU 2



1 Managementul calității

Ob. - - - - - - 2 1 - - V 3


Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

3 Rezistenţa materialelor

Ob. 2 2 1 - E 5 - - - - - -


5 Metode numerice

Ob. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

6 Bazele contabilităţii

Ob. 2 2 - - E 5 - - - - - -

7 Mecanica fluidelor

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3


9 Prelucrarea datelor experimentale

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3

10 Mecanică II Ob. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

11 Calcul de preţ şi cost

Ob. - - - - - - 2 1 - - E 3

12 Economie generală

Ob. - - - - - - 2 2 - - V 3

13 Organe de maşini Ob. - - - - - - 2 - 1 1 E+P 3+2

14 Educație fizică și sport

Ob. - 1 - - V 2 - 1 - - V 2



ANUL DE STUDIU 3

Nr. crt.



1 Organe de maşini II Ob. 2 - - 2 E+P 4+3 - - - - - -

2 Contabilitatea financiară Ob. - - - - - - 2 2 - - E 3

3 Marketing Ob. 2 2 - - V 4 - - - - - -

4 Logistică industrială Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

5 Proiectarea sculelor aşchietoare

Ob. 2 - 2 2 E+P 4+3 - - - - - -

6 Cercetări operaţionale Ob. 2 1 - - E 3 - - - - - -

7 Utilaje pentru prelucrări mecanice

Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 3

8 Tehnologia fabricării produselor

Ob. 2 - 1 - V 3 2 - - 2 E+P 3+2

9 Proiectare tehnologică asistată

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 3

10 Elemente de drept civil Ob. 2 1 - - E 3 - - - - - -


12 Drept financiar fiscal Op. - - - - - - 1 1 - - V 3

Dreptul comercial

13 Bazele generării suprafeţelor

Op. - - - - - - 2 - 1 - E 3

Teoria aşchierii

14 Managementul proceselor de montaj

Op. 2 - 1 - E 3 - - - - - -

Managementul asamblării produselor

15 Inginerie concurenţială Op. - - - - - - 2 - 1 - E 3

Analiza valorii

ANUL DE STUDIU 4

Nr. crt.



1 Prelucrarea maselor plastice

Ob. 2 - 1 1 E+P 4+2 - - - - - -

2 Contabilitate financiară

Ob. 2 - - 2 E+P 3+1 - - - - - -

3 Prelucrări prin deformare plastică

Ob. 2 - 1 2 E+P 4+2 - - - - - -

4 Managementul fabricației asistate

Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

5 Legislaţia muncii Ob. - - - - - - 2 1 - - E 3

6 Analiza sistemelor economice

Ob. - - - - - - 2 - - 2 E+P 3+2

7 Management Ob. 2 2 - - E 4 2 - - 2 E+P 3+2

8 Dispozitive de prelucrare

Ob. 2 - 1 2 E+P 4+2 - - - - - -

9 Planificarea resurselor întreprinderii - ERP

Ob. - - - - - - 2 2 - - V 4

10 Tutoriat elaborare proiect diplomă

Ob. - - - 2 săpt. x 30 ore V 1

11 Managementul cercetării şi dezvoltării

Op. - - - - - - 2 2 - - E 4

Management strategic

12 Managementul mentenanţei

Op. - - - - - - 2 1 - - E 4

Managementul mediului

13 Instrumentație virtuală în fabricaţie

Op. - - - - - - 2 - 2 - V 4

Tehnologii de rapid-prototyping


INGINERIE ECONOMICA INDUSTRIALĂ (I.E.I) Obiective generale:

Obiectivul central al programului de studiu Inginerie economică industrială este acela de a oferi un program de studii de calitate, capabil de a pregăti ingineri specialişti în inginerie economică, având un nivel de

calificare adecvat exercitării profesiei şi inserţiei lor pe piaţa forţei de muncă, conform Fişei programului de studiu Inginerie economică industrială şi planului de învăţământ. Obiective specifice:

Obiective specifice ale profilului sunt cele legate de asigurarea pregătirii complexe inginereşti şi manageriale (economice): Pregătirea în domeniul ingineresc să reprezinte aproximativ 55%, iar în domeniul managerial (economic) şi juridic aproximativ 45%; Absolvenţii trebuie să cunoască foarte bine procesul tehnic şi în acelaşi timp să deţină cunoştinţe de gestiune a resurselor necesare funcţionării acestuia; Viitorii specialişti trebuie să fie în măsură să realizeze munca de manageri atât la nivelele inferioare cât şi la cele superioare de conducere, în compartimentele de producţie, tehnice şi economice; Să aibă o viziune creativă în domeniul managerial şi al ingineriei. Ei trebuie să prezinte puntea de legătură dintre ingineri şi economişti şi să aibă o viziune deasupra acestora. Să se integreze rapid în activitatea practică prin utilizarea eficientă a cunoştinţelor dobândite; Să aibă o concepţie corectă despre economia de piaţă; Să fie capabili să-şi menţină competenţa profesională prin studiu continuu;Să poată participa la activităţi inovative în domeniul industrial. Competenţe profesionale: C1. Efectuarea de calcule, demonstraţii şi aplicaţii pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei şi managementului, pe baza cunoştinţelor din ştiinţele fundamentale şi inginereşti

C1.1 Definirea principiilor, teoremelor şi metodelor de bază din matematică, fizică, chimie, economie, mecanică şi ştiinţa materialelor. C1.2 Utilizarea cunoştinţelor din disciplinele fundamentale pentru explicarea şi interpretarea unor rezultate teoretice, a unor teoreme, fenomene sau procese specifice domeniului. C1.3. Aplicarea de teoreme, principii şi metode asociate disciplinelor fundamentale pentru rezolvarea de probleme specifice domeniului, în condiţii de asistenţă calificată. C1.4. Utilizarea adecvată de criterii şi metode de evaluare standard, pentru analiza şi aprecierea calitativă şi cantitativă a unor fenomene, procese şi teorii specifice, precum şi pentru prelucrarea şi interpretarea rezultatele proceselor caracteristice domeniului. C1.5. Elaborarea de modele şi proiecte profesionale prin selectarea şi utilizarea unor principii, metode şi soluţii consacrate din matematică, fizică, chimie, economie, mecanică şi ştiinţa materialelor.

C2. Elaborarea şi interpretarea documentaţiei tehnice, economice şi manageriale C2.1 Identificarea şi descrierea reprezentărilor grafice şi alfanumerice, tehnice, economice şi manageriale în comunicarea profesională. C2.2 Explicarea şi interpretarea documentaţiei tehnice, economice şi manageriale, a desenelor de execuţie şi de ansamblu, a diagramelor, imaginilor şi graficelor, precum şi a notaţiilor asociate acestora care descriu situaţii, procese şi proiecte specifice domeniului. C2.3 Rezolvarea problemelor particulare la elaborarea şi interpretarea documentaţiei tehnice, economice şi manageriale, în condiţii de asistenţă calificată. C2.4. Aprecierea calităţii şi identificarea limitelor conceptelor, simbolizării şi reprezentărilor specifice domeniului, utilizate în elaborarea şi interpretarea documentaţiei tehnice, economice şi manageriale. C2.5. Elaborarea completă a documentaţiei tehnice,economice si manageriale, asociate proiectelor profesionale specifice ingineriei şi managementului.

C3. Utilizarea aplicatiilor software şi a tehnologiilor informaţionale pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei şi managementului.

C3.1 Descrierea elementelor caracteristice ale pachetelor software pentru asistarea activităţilor din inginerie şi management. C3.2 Interpretarea şi explicarea oricărei situaţii generate la dezvoltarea de proiecte de procese şi sisteme tehnico-economice specifice domeniului, în regim asistat de calculator. C3.3 Aplicarea de tehnici şi metode de programare a aplicaţiilor software personalizate, creare şi operare a bazelor de date sau modelare / simulare pentru rezolvarea de sarcini specifice domeniului, în regim asistat de calculator şi în condiţii de asistenţă calificată.

C3.4 Evaluarea avantajelor, utilităţii şi limitelor aplicaţiilor software şi a sistemelor informatice pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei şi managementului. C3.5 Elaborarea asistată de calculator a proiectelor profesionale tehnicoeconomice şi/sau manageriale prin utilizarea de aplicaţii software şi tehnologii informaţionale specifice ingineriei şi managementului.

C4. Evaluarea economică, planificarea şi conducerea proceselor şi a sistemelor logistice şi de producţie. C4.1. Identificarea principiilor şi metodelor de bază ale evaluării economice, planificării, programării şi conducerii proceselor şi a sistemelor logistice şi de producţie. C.4.2 Utilizarea cunostinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea metodelor şi tehnicilor de evaluare economică, planificare şi conducere de procese şi sisteme logistice şi de producţie. C.4.3 Evaluarea economică, planificarea şi conducerea proceselor şi sistemelor logistice şi de producţie, prin aplicarea de tehnici şi metode de bază, în condiţii de asistenţă calificată. C4.4 Elaborarea asistată de calculator a proiectelor profesionale tehnico-economice şi/sau manageriale prin utilizarea de aplicaţii software şi tehnologii informaţionale specifice ingineriei şi managementului. C4.5 Utilizarea de criterii standard pentru aprecierea limitelor metodelor şi tehnicilor de evaluare economică, planificare şi conducere a proceselor şi sistemelor logistice şi de producţie.

C5 Gestiunea resurselor organizaţiei, asigurarea calităţii producţiei şi managementul dezvoltării organizaţionale C5.1 Definirea conceptelor, teoriilor, metodelor şi principiilor de bază ale managementului dezvoltării organizaţionale prin proiecte de investiţii, produse, procese şi sisteme de producţie, cu gestiunea eficientă a resurselor şi asigurarea calităţii activităţilor. C5.2 Explicarea şi interpretarea conceptelor şi situaţiilor privind gestiunea resurselor, asigurarea calităţii şi managementul proiectelor de investiţii, proceselor şi sistemelor de producţie. C5.3 Rezolvarea de probleme specifice, bine definite, de gestiune a resurselor şi management al proiectelor de investiţii, de dezvoltare a produselor, proceselor şi sistemelor de producţie, în condiţii de asistenţă calificată, prin aplicarea unor principii şi metode standard. C5.4 Utilizarea metodelor de gestiune a resurselor, asigurarea calităţii şi managementul dezvoltării de investiţii, procese, sisteme de producţie şi aprecierea calităţii, avantajelor şi limitelor acestor metode. C5.5 Gestiunea resurselor şi managementul dezvoltării de investiţii, produse, procese de producţie, prin proiecte profesionale specifice domeniului.

C6. Proiectarea tehnico-economică şi îmbunătăţirea produselor şi proceselor industriale C6.1 Identificarea principiilor şi metodelor de proiectare tehnico-economică a produselor şi proceselor industriale. C6.2 Utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea etapelor de proiectare tehnico-economică a produselor şi proceselor industriale. C6.3 Aplicarea principiilor şi metodelor de bază pentru rezolvarea unor situaţii bine definite privind proiectarea tehnico-economică a produselor şi proceselor industriale, în condiţii de asistenţă calificată C6.4 Aprecierea calităţii, avantajelor şi limitelor unor metode de proiectare tehnico-economică a produselor şi proceselor industriale prin utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare. C6.5 Dezvoltarea de proiecte tehnico-economice profesionale de produse şi/sau procese industriale, cu utilizarea de metode şi tehnici specifice domeniului. C6.6 Elaborarea a două proiecte, unul de proces tehnologic şi unul de echipament tehnologic, vizând fabricarea unui produs industrial.

Competenţe transversale

- Aplicarea valorilor şi eticii profesiei de inginer şi executarea responsabilă a sarcinilor profesionale în condiţii de autonomie restrânsă şi asistenţă calificată. Promovarea raţionamentului logic, convergent şi divergent, a aplicabilităţii practice, a evaluării şi autoevaluării în luarea deciziilor.

- Realizarea activităţilor şi exercitarea rolurilor specifice muncii în echipă pe diferite paliere ierarhice. - Promovarea spiritului de iniţiativă, dialogului, cooperării, atitudinii pozitive şi respectului faţă de

ceilalţi, diversităţii şi multiculturalităţii şi îmbunătăţirea continuă a propriei activităţi.

- Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională continuă în scopul inserţiei pe piaţa muncii şi al adaptării la dinamica cerinţelor acesteia şi pentru dezvoltarea personală şi profesională. Utilizarea eficientă a abilităţilor lingvistice şi a cunoştinţelor de tehnologia informaţiei şi a comunicării.

Ocupaţii posibile conform COR: Administrator de reţea de calculatoare - 252301; Analist - 251201; Asistent de cercetare economist în economia generală - 263117; Asistent de cercetare în informatică - 214918; Consultant în informatică - 251901; Dezvoltator de e-learning - 235905; Programator - 251202; Programator de sistem informatic - 251204; Proiectant sisteme informatice – 251101


Anul I



Credite

C L/S/P

1 2 2S E 4


FIZICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L V 3




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Clase de materiale. Proprietăţi. Resurse şi costuri. Arhitectura atomică. Structuri cristaline. Cristale metalice, ionice, covalente. Structura polimerilor. Imperfecţiuni cristaline. Difuzia. Mecanisme. Legile lui Fick. Factori de

influenţă. Solidificarea materialelor metalice. Condiţii termodinamice. Germinarea şi creşterea cristalelor. Parametrii cristalizării. Defecte de solidificare. Sisteme de aliaje. Microstructura aliajelor. Tipuri de diagrame de echilibru DE binare, corelarea cu proprietăţile fizico-mecanice şi tehnologice. Aliaje Fe-C. Transformări de faze în stare solidă. Tratamente termice şi termochimice specifice aliajelor Fe-C şi aluminiului: călirea, revenirea. Aliaje neferoase cu baza de Al şi de Cu. Materiale ceramice - proprietăţi şi utilizări. Materiale plastice - proprietăţi şi utilizări. Materiale compozite - proprietăţi şi utilizări.



Credite

C L/S/P

1 1 1S V 4


CHIMIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

2 2 2S E 5




Credite

C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Tehnologia ca ştiinţă. Proces de producţie, proces tehnologic, operaţia tehnologică. Analiza eficienţei. Proprietăţile şi încercările materialelor. Materiale folosite în construcţia de maşini. Clasificare şi simbolizare. Elemente de metalurgie generală: metalurgia fontei, metalurgia oţelului, metalurgia principalelor metale neferoase Cu, Al. Prelucrarea materialelor metalice prin turnare. Tehnologii specifice. Prelucrarea materialelor metalice prin deformare plastică: laminarea, extruziunea, trefilarea şi tragerea, forjarea liberă şi în matriţă, utilaje pentru forjare şi matriţare. Prelucrarea semifabricatelor din table şi benzi. Prelucrarea prin sudare

a materialelor metalice, tehnologii specifice. Acoperiri de protecţie a materialelor metalice. Prelucrarea materialelor metalice prin agregare de pulberi. Materiale nemetalice. Controlul calităţii. Metode de control.



Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4


MECANICĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S E 5




Credite

C L/S/P

2 2 2L E 4




Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4




Credite

C L/S/P

1 2S V 2




Credite

C L/S/P

2 2S V 2




Credite

C L/S/P

1 2S V 2




Credite

C L/S/P

2 2S V 2


BACK

Anul II

MANAGEMENTUL CALITĂȚII (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Principalele definiţii în domeniul calităţii SR ISO 9001: 2001. Rolul calităţii în dezvoltarea economică. Calitatea în modelul tradiţional de management. Principalele aspecte ale modelului tradiţional. Calitatea Totală. Obiectivul şi principiile calităţii totale. Cultura calităţii: mecanisme mentale şi logici de management. Valori de bază ale calităţii totale:clienţii, furnizorii şi personalul întreprinderii. Procese fundamentale. Funcţiile managementului calităţii totale. Analiza comparativă între cele două modele de management; tradiţional şi calitatea totală. Instrumente statistice ale calităţii. Instrumente noi de management. Auditul calităţii: definiţie, domeniu, scopuri, pregătirea auditului. Certificarea calităţii. Documentele managementului calităţii:

manualul calităţii, planurile calităţii, procedurile sistemului calităţii, instrucţiunile de lucru, înregistrările calităţii. Modelul ISO 9000 pentru asigurarea calităţii.

GRAFICĂ ASISTATĂ PE CALCULATOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei AutoCAD - prezentare generală. Adăugarea de text la desene. Comenzi de desenare în AutoCAD. Comenzi de editare. Tehnici avansate de editare. Proprietăţile obiectelor desenate. Modificarea entităţilor desenate. Cotarea desenelor. Simboluri şi atribute. Modelarea în spaţiul tridimensional. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D. Modelarea în spaţiul tridimensional. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D. Dezvoltarea aplicaţiilor cu ajutorul limbajului AutoLISP. Lucrări practice: Trasarea elementelor grafice ale formatului. Construcţii geometrice. Racordări. Cotarea desenelor. Utilizarea straturilor. Utilizarea blocurilor. Desenarea în proiecţie axonometrică izometrică. Crearea modelelor solide. Reprezentarea tridimensională a flanşelor. Reprezentarea tridimensională a unui arbore canelat cu flanşă. Reprezentarea tridimensională a semicuplajului A 4- CF 36. Reprezentarea tridimensională a reperelor cuplajului CE 4-C 36/35.

REZISTENŢA MATERIALELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L/2S E 5




Credite

C L/S/P

3 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive de bazele electrotehniciI. Analiza circuitelor şi reţelelor electrice. Electromagnetism. Efectele curentului electric. Energie electrică. Producere, transport, distribuție. Calitatea energiei electrice. Studiu constructiv, funcţional şi comportamental al maşinilor electrice.



Credite

C L/S/P

3 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Algoritmi. Erori de calcul. Rezolvarea numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente. Rezolvarea numerică a Sistemelor de ecuaţii liniare. Rezolvarea numerică a sistemelor de ecuaţii neliniare. Aproximarea funcţiilor reale. Metode numerice pentru derivare şi integrare.

BAZELE CONTABILITĂŢII (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Obiectul contabilităţii. Structuri patrimoniale de activ. Structuri patrimoniale de pasiv. Structuri de venituri şi cheltuieli. Metoda contabilităţii. Documentul. Evaluarea patrimoniului în contabilitate. Bilanţul. Contul şi dubla înregistrare. Analiza şi funcţionarea conturilor. Inventarierea patrimoniului. Balanţa de verificare. Lucrările de sinteză şi raportare contabilă.



Credite

C L/S/P

4 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Unităţi de măsură. Proprietăţile fluidelor. Statica fluidelor. Presiunea şi măsurarea presiunii. Forţe hidrostatice pe suprafeţe imersate. Presiunea şi măsurarea presiunii. Echilibrul relativ al fluidelor cu suprafaţă liberă. Forţe care acţionează asupra corpurilor imersate - principiul lui Arhimede. Ecuaţiile de bază ale mecanicii fluidelor. Noţiuni de cinematica fluidelor. Ecuaţia de continuitate. Ecuaţia de impuls. Ecuaţia lui Bernoulli. Analiza dimensională şi teoria similitudinii. Ecuaţiile Navier- Stokes. Ecuaţiile de mişcare. Aplicaţii în cazul curgerii laminare. Introducere în curgerea turbulentă. Curgerea prin conducte: curgerea laminară şi turbulentă. Efectul viscozităţii. Ecuaţia de mişcare. Coeficientul de frecare şi rugozitatea conductei. Pierderi locale de presiune. Panta hidraulică şi panta energetică. Reţele de conducte. Curgerea în canale deschise, tipuri de canale deschise. Consideraţii energetice. Ecuaţii pentru curgerea uniformă în canale deschise.



Credite

C L/S/P

4 2 1L/1S E 3


PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Concepte generale şi terminologie. Noţiuni de teoria probabilităţilor. Legi de repartiţie. Ipoteze statistice. Verificarea ipotezelor statistice. Metode de analiză a corelaţiei. Planificarea experimentelor. Analiza semnal-zgomot.Analiza variaţiei. Regresia liniara simpla/multiplă.

MECANICĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Cinematica rigidului. Dinamica punctului material. Dinamica sistemelor materiale şi a rigidului. Dinamica rigidului cu axă fixă. Elemente de mecanică analitică.

CALCUL PREŢ ŞI COST (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1S E 3

Conţinutul disciplinei Introducere în contabilitatea internă de gestiune. Calculul costurilor. Procedee de calculaţie a costurilor. Delimitarea cheltuielilor pe purtători şi sectoare. Procedee de repartizare a cheltuielilor indirecte. Procedeul suplimentării în formă clasică. Procedee de separare a cheltuielilor de producţie în variabile şi fixe. Procedee de calcul a costului pe unitatea de produs. Procedee de calculaţie a costurilor privind producţia de fabricaţie interdependentă. Bugetarea conturilor. Contabilitatea operaţiile interne de gestiune.

ECONOMIE GENERALĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 2S V 3

Conţinutul disciplinei Economia faptică şi economia teoretică. Economia de piaţă contemporană. Fluxul economic. Utilitatea economică şi comportamentul consumatorului. Factorii de producţie. Costurile de producţie. Cererea. Oferta. Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului. Remunerarea factorilor de producţie. Macroeconomie.



Credite

C L/S/P

4 2 1L/1P E + P 3+2

Conţinutul disciplinei Probleme generale ale construcţiei de maşini. Principii de calcul ale ingineriei mecanice. Caracteristicile mecanice ale materialelor utilizate în construcţia de maşini. Forma şi precizia dimensională a organelor de maşini. Calculul la solicitări simple şi compuse. Calculul la solicitări variabile. Criterii de siguranţă a organelor de maşini. Fiabilitatea organelor de maşini. Îmbinări nedemontabile. Îmbinări nituite. Îmbinări sudate. Îmbinări prin lipire. Îmbinări prin încleiere. Asamblări demontabile. Asamblări filetate: clasificarea filetelor; elemente geometrice; materiale pentru şurub şi piuliţă; momentul de frecare din filet; condiţia de autofrânare; momentul de frecare dintre piuliţă şi suprafaţa de reazem; calculul filetului; calculul asamblărilor cu şuruburi fără strângere iniţială.; calculul asamblărilor cu şuruburi cu strângere iniţială; calculul la oboseală a asamblărilor cu şuruburi cu strângere iniţială; calculul asam¬blărilor cu şuruburi solicitate excentric; calculul şuruburilor solicitate la şoc. Asamblări între butuci şi arbori: asamblări cu pene; asamblări canelate; asamblări presate, asamblări poligonale. Asamblări elastice. Arcuri cu tensiuni de tracţiune-compresiune; Arcuri cu tensiuni de torsiune; Arcuri cu tensiuni de încovoiere.



Credite

C L/S/P

3 1S V 2

Conţinutul disciplinei Prezentarea unui conţinut teoretic minimal vizând activitatea de educaţie fizică, realizarea instructajului pentru protecţia muncii, prezentarea obiectivelelor si a cerintelor disciplinei, susţinerea testărilor iniţiale. Repetarea principalelor procedee din fotbal -băieţi şi volei -fete, cunoscute din ciclurile anterioare. Aşezarea în sisteme de joc din atac şi apărare. Jocuri bilaterale. Dezvoltarea

vitezei de recţie la stimuli auditivi şi vizuali. Repetarea startului din picioare şi a lansarii de la start, dezvoltarea vitezei de de deplasare prin accelerări pe distanţe variabile 20-60m. Educarea forţei dinamice la nivelul membrelor superioare, inferioare, abdomenului şi trunchiului prin metoda lucrului în circuit si prin lucrul pe ateliere. Evaluarea cu notă prin probe specifice, a nivelului de dezvoltare a vitezei de deplasare şi a forţei musculare segmentare.



Credite

C L/S/P

4 1S V 2

Conţinutul disciplinei Readaptarea la efort. Jocuri sportive. Consolidarea principalelor elemente şi procedee tehnice specifice jocurilor sportive. Repetarea lor in condiţii de adversitate, în joc bilateral. Dezvoltarea elementelor capacităţii coordinative- ritm,precizie, echilibru static şi dinamic,orientare spaţio-temporală, combinarea mişcărilor, discriminare chinestezică, ambidextrie, agilitate. Educarea rezistenţei aerobe şi mixte prin metoda eforturilor uniforme şi variabile. Evaluarea cu notă prin probe specifice, a nivelului de dezvoltare a rezistenţei şi a gradului de stăpânire a unui joc sportiv.



Credite

C L/S/P

3 2S V 2




Credite

C L/S/P

4 1S V 2


BACK

Anul III



Credite

C L/S/P

5 2 2P E + P 4+3

Conţinutul disciplinei Transmisii mecanice. Transmisii mecanice prin angrenare. Angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi. Angrenaje conice. Angrenaje cu axe încrucişate. Calculul termic al angrenajelor. Transmisii cu roţi de fricţiune. Transmisii prin curele. Transmisii prin lanţ. Organele mişcării de rotaţie: osii şi arbori. Lagăre de alunecare. Lagăre cu rostogolire (rulmenţi). Cuplaje: cuplaje permanente fixe, cuplaje permanente compensatoare, cuplaje intermitente comandate, cuplaje intermitente automate, cuplaje de siguranţă. Organele mecanismului bielă manivelă: forţe în mecanismul bielă-manivelă, pistoane, bielă: calculul bielei, arbori cotiţi. Organe pentru conducerea, comanda, reţinerea şi etanşarea fluidelor.

CONTABILITATE FINANCIARĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2S E 3

Conţinutul disciplinei Contabilitatea capitalurilor. Contabilitatea imobilizărilor. Contabilitatea operațiilor de trezorerie. Contabilitatea stocurilor și producției în curs de execuție. Contabilitatea decontărilor cu terții. Contabilitatea veniturilor și a cheltuielilor. Contabilitatea rezultatelor financiare și a fondurilor.

MARKETING (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2S V 4

Conţinutul disciplinei Marketing – concepte actuale. Micro mediul. Macro mediul. Piața organizației. Segmentarea pieței. Cercetarea de piață. Comportamentul consumatorului. Mixul de marketing. Politica de produs. Politica de preț. Politica de distribuție. Politica de comunicare. Strategii de marketing. Planificarea de marketing.

LOGISTICĂ INDUSTRIALĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Logistica. Marketingul și logistica. Aprovizionarea. Stocurile de mărfuri. Depozitarea mărfurilor. Distribuția mărfurilor. Transportul de mărfuri. Canale de distribuție. Servirea clienților. Organizarea activității de logistică. Sistemul informațional și lanțul de aprovizionare-livrare. Logistica inversă.



Credite

C L/S/P

5 2 2L/2P E + P 4+3

Conţinutul disciplinei Clasificarea sculelor aşchietoare şi domenii de utilizare. Sisteme de referinţă utilizate la definirea geometriei constructive şi funcţionale a sculelor. Recomandări de utilizare a materialelor pentru scule. Proiectarea şi construcţia sculelor de uz general: cuţite de strung, scule pentru prelucrarea găurilor, scule de broşat, freze cu dinţi frezaţi şi cu dinţi detalonati, scule de filetare, scule pentru danturat. Proiectarea sculelor cu destinaţie specială.

CERCETĂRI OPERAȚIONALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1S E 3

Conţinutul disciplinei Programare liniară. Modelul matematic al problemelor de programare liniară. Rezolvarea problemelor de programare liniară. Teoria grafurilor. Noțiuni de bază. Procedee de calcul în grafuri. Flux optim în rețelele de transport. Metoda drumului critic. Probleme de transport.

UTILAJE PENTRU PRELUCRĂRI MECANICE (Ob.)



6 2 2L V 3

Conţinutul disciplinei Mașini-unelte. Lanțuri cinematice. Teoria lanțurilor cinematice. Legături între lanțurile cinematice. Lanțuri cinematice închise. Lanțul cinematic principal. Lanțul cinematic de avans. Organologie specifică mașinilor-unelte. Strunguri. Mașini de frezat. Mașini de găurit. Mașini de prelucrat prin rabotare. Mașina de alezat și frezat. Mașini de broșat. Mașini de rectificat.

TEHNOLOGIA FABRICĂRII PRODUSELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Bazele proceselor de fabricare în construcţia de maşini. Procese de producţie, procese tehnologice. Tipu ri de producţie. Proiectarea proceselor tehnologice. Precizia de prelucrare. Optimizarea proceselor tehnologice. Calitatea suprafeţelor prelucrate. Determinarea adaosurilor de prelucrare şi a dimensiunilor inteoperaţionale. Criterii tehnologice pentru determinare regimurilor de aşchiere. Normarea tehnică. Noţiuni de bază privind prelucrabilitatea materialelor metalice.

TEHNOLOGIA FABRICĂRII PRODUSELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2P E + P 3+2

Conţinutul disciplinei Analiza principalelor procedee de prelucrare. Analiza procedeelor de prelucrare a unor suprafeţe speciale. Sisteme moderne de fabricaţie. Tehnologii de montaj. Proiectarea tehnologiei de prelucrare a unei piese date, pe mașini-unelte universale sau cu comanda numerică.

PROIECTARE TEHNOLOGICĂ ASISTATĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Metode si principii in proiectarea tehnologica asistata de calculator. Elemente de baza in metodologia proiectarii asistate de calculator a tehnologiei de prelucrare a pieselor folosind masini-unelte cu comanda numerica. Metodologia de proiectare a proceselor de prelucrare a pieselor pe masini-unelte cu comanda numerica.

ELEMENTE DE DREPT CIVIL (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1S E 3

Conţinutul disciplinei Introducere în dreptul civil: noțiuni introductive. obiect. principii. Teoria legii civile: izvoarele dreptului civil. aplicarea legii civile. interpretarea legii civile. Raportul juridic civil (1): noțiune, caractere, izvoare și structură. subiectele raportului juridic civil. Raportul juridic civil (2): conținutul și obiectul raportului juridic civil. Actul juridic civil (1): noțiune si clasificare. condiții de validitate – capacitate, consimțământ, cauză și obiect. Actul juridic civil (2): efectele actului juridic civil – noțiune și principii. nulitatea actului juridic civil. Patrimoniul si drepturile patrimoniale: noțiune, caractere, funcții. sistemul drepturilor reale în România. Teoria generală a proprietății: definiția și conținutul dreptului de proprietate. structura. dreptul de proprietate publică. dreptul de proprietate privată.

Circulația juridica a bunurilor imobile. Publicitatea imobiliara. Noțiunea de obligație civilă: clasificări și izvoare. Contractul: principii şi excepții. Efectele contractelor sinalagmatice. Faptul juridic licit. Răspunderea civilă.

DREPT FINANCIAR FISCAL (Op.)


Credite

C L/S/P

6 1 1S V 3

Conţinutul disciplinei Finanțele publice. Introducere în dreptul financiar. Bugetul statului și procedura bugetară. Bugetele unităților administrativ-teritoriale. Veniturile și cheltuielile bugetelor publice. Controlul financiar și frauda fiscală. Teoria generală a taxelor și impozitelor. Impozitele datorate de persoanele fizice. Impozitul pe profit. Taxa pe valoarea adăugată. Impozitele și taxele locale.

DREPT COMERCIAL (Op.)


Credite

C L/S/P

6 1 1S V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive, privind dreptul comercial. Întreprinderea – formă juridică de desfăşurare a activităţii cu caracter profesional. Comercianţii – profesionişti ai întreprinderii economice (comerciale). Societăţile comerciale.

BAZELE GENERĂRII SUPRAFEŢELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Elemente de teoria cinematica a înfășurării suprafețelor. Generarea suprafețelor prin înfășurare. Generarea suprafețelor prin înfășurare prin metoda rulării. Suprafețe de trecere – interferența suprafețelor. Generarea suprafețelor elicoidale. Profilarea sculelor cu generatoare materializata pentru generarea suprafețelor elicoidale.

TEORIA AŞCHIERII (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Elemente generale privind procedeele de prelucrare prin aşchiere, mişcări de aşchiere. Elementele sculei aşchietoare-terminologie. Analiza procesului de aşchiere ortogonala.Forţa de aşchiere. Componente, determinarea componentei principale. Formarea suprafeţei prelucrate prin aşchiere. Fluide active de ungere si răcire.

MANAGEMENTUL PROCESELOR DE MONTAJ (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Procese și procedee de montaj. Procedee nonelectrice de sudare. Sudarea cap la cap prin rezistenta. Sudarea cap la cap prin scânteiere. Managementul sudarii in puncte. Managementul sudarii in curenți de înalta frecvența. Managementul sudarii cu arc electric rotitor. Alte procedee de sudare neconventionale.

MANAGEMENTUL ASAMBLĂRII PRODUSELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Procese și procedee de sudare. Sudarea cu arc electric. Algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare cu arc electric. Preîncălzirea materialelor. Managementul sudarii cu arc electric cu electrozi înveliți. Managementul sudarii sub strat de flux (SF). Managementul sudarii în mediu de gaze (SG). Alte procedee de sudare cu arc electric.

INGINERIE CONCURENȚIALĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Noțiuni introductive. Organizarea activității unei companii industriale în care este implementată Ingineria Concurențială “Casa Calității” – mijloc de definire a vocii consumatorului și de coagulare a efortului echipei de cercetare/dezvoltare. Adunarea informațiilor. Activități KAIZEN-TEIAN. Metode de producere a ideilor. Creativitatea – lexibilitatea. Sigma. Proiectare pentru 6 Sigma – Proiectare robustă. Proiectare pentru prelucrare și asamblare. Managementul riscului în cazul dezvoltării unui nou produs. Ciclul de viață al unui produs. Aspecte ale Inginerie concurențiale. Proiectare pentru mediu. Proiectare pentru cost. Proiectare pentru fiabilitate. Accelerarea dezvoltării unui nou produs.

ANALIZA VALORII (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Introducere în analiza valorii. Procesul logic se cronologic de desfășurare a analizei valorii. Studii de caz. Metode de investigare sau de producere a ideilor. Metoda Brainstorming. Metode de investigare sau de producere a ideilor. Metoda Delphi. Metode de investigare sau de producere a ideilor. Sinectica. Metode de investigare sau de producere a ideilor. Metoda morfologică. Metode de evaluare. Lucrări aplicative. Reproiectarea unui robinet de trecere. Analiza valorii modelului pentru formele de turnare a lingotierelor de 25t cu pereți ondulați. Reproiectarea unei pompe de căldură. Creativitatea- element important in demersul analizei valorii.

BACK

Anul IV

PRELUCRAREA MASELOR PLASTICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E + P 4+2

Conţinutul disciplinei Evolutia materialelor plastice polimerice. Materiale termoplastice si termoreactive. Principiul realizarii amestecarii si malaxarii. Principiul calandrarii. Principiul realizarii extruderii. Bazele procesului de injectare a maselor plastice. Aspecte tehnologice asupra vulcanizarii in matrite.

CONTABILITATE FINANCIARĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2P E + P 3+1

Conţinutul disciplinei Analiza structurală și comparativă a mijloacelor, surselor și proceselor economice. Analiza factoriale a cifrei de afaceri Soldurile intermediare de gestiune (SIG). Capacitatea de autofinanțare (CAF). Tabloul de finanțare. (Tabloul fluxurilor de fonduri). Tabloul fluxurilor de trezorerie. Contabilitatea rezultatelor financiare și a fondurilor. Analiza rentabilității. Analiza riscului de faliment. Lucrare monografică pe exemplul unei societăți comerciale luate în studiu pornind de la o situație inițială, cu reflectarea în contabilitate a unor operații economice, cu completarea documentelor care stau la baza înregistrărilor în contabilitate. Analiza structurală și comparativă a mijloacelor, surselor și proceselor economice pentru societatea considerată. Analiza factoriale a cifrei de afaceri. Analiza rentabilității.

PRELUCRĂRI PRIN DEFORMARE PLASTICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/2P E + P 4+2

Conţinutul disciplinei Operații și stanțe pentru tăiere. Operații și matrițe pentru îndoire. Operații și matrițe pentru ambutisare. Operații și matrițe pentru fasonare. Operații și matrițe pentru deformarea volumică. Elemente de proiectarea tehnologiei și a echipamentului tehnologic pentru prelucrările prin deformare plastică la rece. Tehnologii neconvenționale de presare la rece. Tehnici CAD/CAM de proiectare a tehnologiilor si echipamentelor de presare la rece. Analiza tehnologică a reperului. Determinarea formei și dimensiuninilor semifabricatului. Stabilirea materialului. Eficiența utilizării semifabricatului. Proiectarea tehnologiei de execuție. Poziționarea semifabricatelor în vederea prelucrării. Schița ștanței și matriței. Calculul forței necesare pentru prelucrare. Proiectarea elementelor componente ale ştanţei. Sinteza echipamentului tehnologic. Determinarea poziției centrului de presiune. Stabilirea utilajului. Calculul lucrului mecanic şi al puterii. Calculul elementelor componente. Calcule tehnico-economice.

MANAGEMENTUL FABRICAŢIEI ASISTATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Elemente de tehnologie CNC. Scheme de gaurire si frezare, parametri, tipuri de scule; Sistemul de programare SINUMERIK. Functii, sisteme de coordonate, parametri geometrici ai sculelor; Functii principale de miscare. Interpolare liniara si circulara; Cicluri tehnologice de gaurire; Cicluri tehnologice de frezare; Structura unui program de prelucrare. Subprograme.

LEGISLAŢIA MUNCII (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1S E 3

Conţinutul disciplinei Dreptul muncii. Contractul colectiv de muncă. Contractul individual de muncă. Norme generale de protecţia muncii. Aspecte economice privind securitatea în muncă. Norme privind prevenirea accidentelor de muncă.

ANALIZA SISTEMELOR ECONOMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2P E + P 3+2

Conţinutul disciplinei Însuşirea de către studenţi a noţiunilor legate de simularea proceselor economice, utilizarea mijloacelor moderne de analiză a deciziei economice. Disciplina prezintă un instrumentar bazat pe metode cantitative necesare luării deciziei manageriale la nivel

de organizaţie, în condiţii de concurenţă. Sunt rezolvate cu modele analitice şi de simulare, studii de caz prin utilizarea unor produse informatice, care permit studentului să-şi însuşească metodele utile în practica managerială a firmei.

MANAGEMENT (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Fundamentele teoretice ale managementului firmei. Intreprindere – agent economic. Sistemul decizional. Sistemul informational. Organizarea structurala si procesuala a firmei. Capacitatea de producţie. Concepte de bază ale proiectării producţiei în timp şi spaţiu. Procese de servire: Organizarea si planificarea activitătii de întretinere si reparare a utilajelor. Organizarea activitătii de asigurare cu SDV-uri. Organizarea activitătii de transport intern. Costurile de productie ale unei întreprinderi de productie industrială. Sisteme moderne de gestiune a productiei.

MANAGEMENT (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2P E + P 3+2

Conţinutul disciplinei Fundamentele teoretice ale managementului firmei. Intreprindere – agent economic. Sistemul decizional. Sistemul informational. Organizarea structurala si procesuala a firmei. Capacitatea de producţie. Concepte de bază ale proiectării producţiei în timp şi spaţiu. Procese de servire: Organizarea si planificarea activitătii de întretinere si reparare a utilajelor. Organizarea activitătii de asigurare cu SDV-uri. Organizarea activitătii de transport intern. Costurile de productie ale unei întreprinderi de productie industrială. Sisteme moderne de gestiune a productiei. Determinarea ciclurilor de reparatie a masinilor unelte. Determinarea fondurilor de timp de funcţionare şi a normelor de timp pe tipuri de masini unelte. Determinarea productivitatii anuale pe tipuri de masini unelte. Determinarea tipului de productie. Medota indicilor de constanta. Amplasarea locurilor de munca si a masinilor unelte. Dimensionarea suprafetelor atelierului de prelucrari mecanice. Costul tehnologic. Costul de productie.

DISPOZITIVE DE PRELUCRARE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/2P E + P 4+2

Conţinutul disciplinei Sistem tehnologic. Proces tehnologic. Sistemul erorilor de prelucrare. Structura sistemelor de prelucrare prin aschiere. Lanturi de dimensiuni si de suprafete. Principii de proiectare a dispozitivelor. Etape tehnologice si de calcul. Principii de orientare a semifabricatelor. Tipuri de baze de orientare. Orientarea pe suprafete plane. Alegerea si calculul elementelor de orientare. Orientarea pe suprafete cilindrice exterioare si interioare. Alegerea si calculul elementelor de orientare. Orientarea pe suprafete conice exterioare si interioare. Alegerea si calculul elementelor de orientare. Structura dispozitivelor. Sisteme de ghidare a sculelor. Mecanisme de fixare. Generalitati. Sistemul de forte. Mecanisme de fixare cu filet. Structura. Calculul fortei de fixare. Aplicatii. Mecanisme de fixare cu parghii. Structura. Calculul fortei de fixare. Aplicații. Proiectarea unui dispozitiv de prelucrare pe masini de gaurit a pieselor de tip „Brat articulat”.

PLANIFICAREA RESURSELOR ÎNTREPRINDERII (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2S V 4


Introducere în sistemele informatice pentru afaceri. Sisteme de planificare a resurselor întreprinderii. Particularităţi ale adoptării sistemelor ERP în întreprinderile mici şi mijlocii. Soluţii ERP disponibile pe piaţa din România.

MANAGEMENTUL CERCETĂRII ŞI DEZVOLTĂRII (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Managementul-ştiinţă şi artă. Conceptul de creativitate şi metode ale creativităţii. Planificarea şi organizarea activităţilor de cercetare - dezvoltare. Foresight-ul. Cercetarea previzională. Managementul inovării. Managementul proiectelor. Politica cercetării ştiinţifice în România. Legislaţia şi procesul de cercetare - dezvoltare - inovare.

MANAGEMENT STRATEGIC (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Modele de gândire entropice. Modele de gândire funcţionale. Modele de gândire generative. Management strategic. Viziunea, misiunea şi obiectivele strategice. Politici şi strategii. Analiza mediului extern şi a mediului intern. Strategii de performanţă, de afaceri, de competiţie. Implementarea strategiilor.

MANAGEMENTUL MENTENANȚEI (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1S E 4

Conţinutul disciplinei Interdependenţa calitate-fiabilitate. Bazele matematice ale teoriei fiabilităţii. Fiabilitatea utilajelor. Mentenabilitatea şi disponibilitatea

sistemelor. Managementul activităţii de întreţinere curentă a utilajelor. Managementul activităţii de reparare a utilajelor.

MANAGEMENTUL MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1S E 4

Conţinutul disciplinei Ecologie. Protecţia mediului. Dezvoltare durabilă. Domeniu de aplicare şi cerinţe pentru SMM. Elementele SMM. Evaluarea performanţei de mediu. Auditul de mediu. Evaluarea ciclului de viaţă. Etichetele şi declaraţiile de mediu.

INSTRUMENTAŢIE VIRTUALĂ ÎN FABRICAŢIE(Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Marimi, masurari, unitati de masura, erori. Structuri reprezentative de aparate de masura cu microprocesor. Aparate si metode pentru masurarea marimilor electrice. Sisteme de masurare computerizate. Sisteme de masura computerizata cu comunicatie seriala, paralela, cu placi de achizitie date. Sisteme de masura computerizata cu calculatoare de uz industrial. Magistrale standard de comunicatie. Componente hardware National Instrument Software pentru sisteme de achizitii- DAQ DESIGNER si LABVIEW. Dezvoltarea si evolutia sistemelor de masura computerizate. Sisteme moderne de masurare wirelles. Retele de masurare zigbee. Sisteme de diagnoza in domeniul auto. Sisteme de diagnoza in fabricatie

TEHNOLOGII DE RAPID - PROTOTYPING (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Introducere privind tehnologia de rapid prototyping. Etapele tehnologiei de rapid prototyping. Sisteme de rapid prototyping cu prezenţa lichidului. Sisteme de rapid prototyping bazate pe materiale în stare solidă. Sisteme de rapid prototyping bazate pe materiale în stare de pulbere. Aplicaţii industriale ale tehnologiilor de rapid prototyping.

BACK

Domeniul: INGINERIA AUTOVEHICULELOR

Programul de studiu: AUTOVEHICULE RUTIERE


ANUL DE STUDIU 1

Nr. Disciplina Tip Semestrul I Semestrul II



2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 5 - - - - - -

3 Chimie Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


5 Ştiinţa şi ingineria materialelor Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 1 1 - - V 2 - - - - - -


Ob. - - - - - - 2 2 - - E 4

8 Desen tehnic si infografică Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4


Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4


11 Mecanică I Ob. - - - - - - 2 1 - - E 5

12 Toleranţe şi control dimensional Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 5



ANUL DE STUDIU 2

Nr Disciplina Tip Semestrul I Semestrul II




Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

3 Bazele ingineriei autovehiculelor

Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -


5 Mecanică II Ob. 2 1 1 - E 4 - - - - - -

6 Rezistenţa materialelor I, II

Ob. 2 1 1 - E 4 2 1 - - E 3









15 Practică Ob. - - - 3 săpt.x30 ore V 3

ANUL DE STUDIU 3

Nr



1 Organe de maşini II și tribologie Ob. 2 - 1 2 E+P 4+2 - - - - - -

2 Acţionări hidraulice şi pneumatice Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

3 Termotehnică II Ob. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

4 Vibraţii mecanice Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

5 Trafic rutier și siguranța circulației Ob. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

6 Dinamica autovehiculelor I, II Ob. 2 - 1 - E 4 2 - 1 2 E+P 4+2

7 Motoare cu ardere internă I, II Ob. 3 - 2 1 E+P 4+1 3 - 2 2 E+P 4+1

8 Construcţia şi calculul autovehiculelor I

Ob. - - - - - - 3 - 2 - E 6

9 Electronică aplicată Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

10

Bazele sistemelor automate Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3

11

Combustibili, lubrifianţi, materiale speciale și de întreținere

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3

12

Practică Ob. - - - 3 săpt.x30 ore V 3

ANUL DE STUDIU 4

Nr Disciplina Tip Semestrul I Semestrul II


1 Construcţia şi calculul autovehiculelor II

Ob. 2 - 1 2 E+P 4+2 - - - - - -

2 Mecatronica autovehiculelor Ob. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

3 Fabricarea și repararea autovehiculelor

Ob. 2 - 1 1 E+P 4+1 - - - - - -

4 Echipamente electrice şi electronice ale autovehiculelor

Ob. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

5 Diagnosticarea autovehiculelor

Ob. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

6 Mentenanţa autovehiculelor Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4


Ob. - - - 2săpt.x30ore V 2

8

Combaterea poluării produse de motoarele cu ardere internă

Op. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

Controlul și reducerea poluării traficului rutier

9

Management și marketing Op. 2 1 - - V 3 - - - - - -

Economie generală

10 Proiectarea asistată de calculator

Op. - - - - - - 2 - 2 - V 4

Fabricarea asistată de calculator

11 Construcția și calculul instalațiilor auxiliare ale autovehiculelor

Op. - - - - - - 2 - 1 - E 4

Autovehicule cu instalații speciale

12 Încercarea şi omologarea autovehiculelor

Op. - - - - - - 2 - 1 - E 4

Sisteme de propulsie electrice și hibride

13 Fiabilitatea și terotehnica autovehiculelor

Op. - - - - - - 2 - 1 - E 3

Optimizarea grupului motor-transmisie

14 Caroserii și structuri portante pentru autovehicule

Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Controlul și atenuarea zgomotelor și vibrațiilor la autovehicule

15 Organizarea și funcționarea unui service auto

Op. - - - - - - 1 - 2 - V 2

Expertiză tehnică auto



COMPETENŢELE ŞI ABILITĂŢILE ABSOLVENTULUI SPECIALIZĂRII AUTOVEHICULE

RUTIERE (A.R)

Specializarea Autovehicule Rutiere, care face parte din domeniul de licenţă Ingineria Autovehiculelor, pregăteşte specialişti de nivel universitar, cu specializare multiplă în domeniul tehnic ingineresc al concepţiei, cercetării, exploatării, întreţinerii şi reparării autovehiculelor. Industria autovehiculelor reprezintă un domeniu de vârf din punct de vedere al dezvoltării tehnologice în fiecare ţară iar un specialist cu acest profil poate satisface cu succes şi cerinţele ramurilor înrudite. Specializarea Autovehicule Rutiere este una din cele mai solicitate specializări, datorită în special perspectivelor de angajare a absolvenţilor acestui profil şi progresului continuu al industriei auto. Competenţele specifice

- abilităţi de proiectare, intreţinere, exploatare, diagnosticare, reparare şi execuţie în domeniul autovehiculelor;

- proiectarea asistată de calculator a autovehiculelor şi a componentelor acestora cu utilizarea softurilor specifice;

- coordonarea activităţilor de producţie, exploatare, distribuţie, întreţinere şi reparaţii; - cercetare în domeniul construcţiei şi exploatării autovehiculelor; - cunoaşterea şi aplicarea metodelor, tehnicilor şi instrumentelor de investigare în domeniul

autovehiculelor rutiere; - cunoaşterea legislaţiei din domeniu; - evaluare de daune şi asigurări în domeniu autovehiculelor;

Formarea absolvenţilor specializării Autovehicule Rutiere se realizează prin metode de instruire moderne (instruire formativă, asistată de calculator, prin cercetare, interactivă cu accent pe suport multimedia), capabile să asigure competenţele şi abilităţile necesare în domeniul Ingineriei Autovehiculelor.

Colaborările cu Grupul Renault România-Dacia Piteşti prin stagii de cercetare şi practică, cu unitatea de cercetare-dezvoltare Renault Technologie Roumanie Bucureşti şi unităţi de service auto şi de reprezentanţă, asigură absolvenţilor o pregătire profesională complexă, care dă caracter de multilateralitate în pregătirea de bază şi asigură posibilitatea de a urma specializări post-universitare.

În baza competenţelor pe care le conferă specializarea Autovehicule Rutiere, absolvenţii pot ocupa un loc de muncă în domenii precum:

- concepţia, proiectarea, cercetarea, fabricarea şi testarea autovehiculelor rutiere, în societăţi producătoare de automobile şi institute de cercetare din domeniu;

- diagnosticare, reparaţii şi întreţinere autovehicule, la firmele de service auto; - managementul transporturilor la societăţi de transport rutier intern şi internaţional; - reprezentanţă comercială şi de consultanţă tehnică, la firme de import şi comercializare automobile,

piese de schimb şi accesorii auto; - traficul, siguranţa şi legislaţia rutieră, activând în organismele tehnice cu autoritate competentă în

domeniul autovehiculelor rutiere, aşa cum sunt: Registrul Auto Român, Autoritatea Rutieră Română; - administraţia locală, instituţii şi agenţii guvernamentale aşa cu sunt: Poliţie, Jandarmerie, Armată,

Justiţie (expert tehnic), Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Pază şi Protecţie; - în presa scrisă şi audio-vizuală cu publicaţii şi emisiuni dedicate fenomenului auto; - în învaţământul tehnic de specialitate, universitar şi preuniversitar.


Anul I



Credite

C L/S/P

1 2 2S E 4


FIZICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L V 5


CHIMIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 1 1S V 2

Conţinutul disciplinei Comunicarea, principii, unităţi şi caracteristici ale comunicării; efectele comunicării, inteligibilitatea mesajului; nivelurile comunicării umane; principiile comunicării eficiente. Structura procesului de comunicare. Comunicarea nonverbală. Reţele de comunicare. Comunicarea în managementul stărilor conflictuale. Comunicarea şi ascultarea. Planificarea, organizarea i preg tirea final a mesajului. Structura lucrărilor tehnico-științifice: referate, lucrări de finalizare a studiilor, lucrări și articole științifice, proiecte. Interacțiunea om-om mediată de tehnologii web și audio-video.



Credite

C L/S/P

2 2 2S E 4




Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4




Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4




Credite

C L/S/P

2 2 1L E 4


MECANICĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S E 5




Credite

C L/S/P

2 2 2L E 5




Credite

C L/S/P

1 2S V 2




Credite

C L/S/P

2 2S V 2




Credite

C L/S/P

1 2S V 2




Credite

C L/S/P

2 2S V 2


BACK

Anul II



Credite

C L/S/P

3 2 1L E 4




Credite

C L/S/P

3 2 2L V 4


BAZELE INGINERIEI AUTOVEHICULELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Introducere (istoric, organizarea de ansamblu a autovehiculelor pe roţi; parametrii constructivi şi calităţile tehnice ale autovehiculelor). Motoare pentru autovehicule (construcţia, funcţionarea şi caracteristicile motoarelor cu ardere internă pentru autovehicule; autovehicule cu propulsie electrică şi hibridă). Ambreiaje mecanice utilizate la autovehicule (construcţia ambreiajelor mecanice; construcţia mecanismelor de acţionare a ambreiajelor). Cutii de viteze mecanice utilizate la autovehicule (cerinţe impuse cutiilor de viteze, clasificarea lor; construcţia cutiilor de viteze). Transmisii longitudinale (părţi componente, scheme de transmisii longitudinale; principii de funcţionare). Puntea faţă. Puntea spate (destinaţie, clasificare, elemente componente, tipuri constructive; principii de funcţionare). Sisteme de direcţie (destinaţie, clasificare, condiţii impuse; părţi componente, principii de funcţionare; servomecanisme de direcţie). Sisteme de frânare ale autovehiculelor (destinaţie, clasificare, condiţii impuse; părţi componente, principii de funcţionare; sistemul de acţionare al frânelor). Suspensia autovehiculelor. Caroserii, cadre şi sisteme de rulare a autovehiculelor (destinaţie, părţi componente, construcţia suspensiilor; caroserii, cadre şi sisteme de rulare a autovehiculelor).



Credite

C L/S/P

3 2 1L V 3


MECANICĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1S/1L E 4

Conţinutul disciplinei Cinematica rigidului: Mişcarea generală a rigidului. Mişcările particulare ale rigidului: translaţia, rotaţia, mişcarea plan-paralelă. Mişcarea relativă a punctului. Dinamica punctului material: Noţiuni fundamentale: lucrul mecanic, funcţia de forţă, puterea, randamentul mecanic, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică, potenţială, mecanică. Ecuaţiile diferenţiale ale mişcării punctului material în sistemele de coordonate cartezian şi natural. Teoremele generale în dinamica punctului material: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica punctului material în mişcare relativă. Dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: Noţiuni fundamentale: momente de inertie masice, lucrul mecanic elementar al sistemelor de forte care acţionează asupra rigidului, impulsul, momentul cinetic, energia cinetică. Teoremele generale şi de conservare în dinamica sistemelor materiale şi a rigidului: teorema impulsului, teorema momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Dinamica rigidului cu axă fixă: Determinarea legii de mişcare şi calculul reacţiunilor folosind teoremele generale: teorema impulsului, teorema

momentului cinetic, teorema energiei cinetice. Echilibrarea rigidelor în mişcare de rotaţie (a rotoarelor). Axe permanente şi axe spontane de rotaţie. Elemente de mecanică analitică: Noţiuni fundamentale: coordonate generalizate, legături şi deplasări în mecanica analitică, forţa de inerţie. Principiul D’Alembert: formulări ale principiului, torsorul fortelor de inerţie, calculul torsorului forţelor de inerţie în mişcările particulare ale rigidului: translaţie, rotaţie, mişcare plan-paralelă. Ecuaţiile Lagrange de speţa a II a.



Credite

C L/S/P

3 2 1S/1L E 4




Credite

C L/S/P

4 2 1S E 3


MECANISME I (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 4


MECANISME II (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Echilibrarea mecanismelor şi a maşinilor: echilibrarea rotorilor, noţiuni privind echilibrarea mecanismelor plane. Sinteza mecanismelor: sinteza structurală şi de configuraţie, sinteza cinematică. Mecanisme cu came: analiza structurală, analiza cinematicii cu rezolvarea analitică a ecuaţiilor de conexiune, sinteza mecanismelor cu came. Mecanisme cu roti dinţate: axoidele

mişcării, clasificarea şi definirea mecanismelor cu roţi dinţate, cinematica mecanismelor cu roţi dinţate, geometria angrenajelor plane, angrenaje cu axe paralele. Angrenaje cu axe concurente: cremaliera circulară de referinţă, generarea flancului dinţilor roţilor conice, geometria angrenajului conic cu dinţi drepţi, roata cilindrică cu dinţi drepţi echivalentă unei roţi conice cu dinţi drepţi. Angrenaje conice cu dinţi curbi, în arc de cerc cu înălţimea dintelui constantă. Angrenaje conice cu dinţi curbi cu înălţimea dintelui variabilă, angrenaje cu axe încrucişate.



Credite

C L/S/P

4 2 2L V 3

Conţinutul disciplinei Probleme generale – Definirea CAD/CAM. Conţinutul CAD/CAM. Scurt istoric al dezvoltării CAD/CAM. Ciclul de producţie şi CAD/CAM. Structura unui proces de proiectare si fabricare. Instrumentele CAD/CAM. Echipamente pentru proiectare asistată de calculator – Introducere. Calculatoare şi sisteme CAD. Sisteme CAD bazate pe microcalculatoare. Sisteme CAD bazate pe minicalculatoare. Sisteme CAD bazate pe calculatoare mainframe. Funcţii logice şi dispozitive de intrare. Dispozitive de control al cursorului. Digitizoare. Tastaturi. Alte dispozitive de intrare. Analiza comparativă a dispozitivelor de intrare. Dispozitive de ieşire. Tehnici de generare a imaginilor. Terminale grafice. Plotere. Unităţi hard-copy. Imprimante. Conectarea în reţea a sistemelor CAD. Software pentru CAD – Introducere. Standarde grafice. Definiţii de bază. Structuri de date. Baze de date. Managementul bazei de date. Sistemul de coordonate al bazei de date. Sistemul de coordonate de lucru. Sistemul de coordonate al ecranului. Interfaţa cu utilizatorul. Module software. Modulul sistemului de operare. Modulul de grafică. Modulul aplicaţiilor. Modulul de programare. Modulul de comunicaţie. Modelare şi vizualizare. Documentaţia software-ului. Dezvoltarea software-ului. Utilizarea eficientă a software-ului CAD. Modelarea geometrica – Modelarea si reperezentarea curbelor. Ecuaţiile intrinseci ale curbelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale curbelor. Ecuaţiile parametrice ale curbelor. Curbe conice. Curbele Hermite. Curbele Bezier. Curbele B-spline. Modelarea suprafeţelor. Ecuaţiile implicite şi explicite ale suprafeţelor. Suprafeţe pătratice. Suprafaţa Hermite bicubică. Suprafeţele Suprafeţele B-spline. Modelarea solidelor. Solidele parametrice. Solidele tricubice. Aplicaţie. Generarea cinematică a danturii roţilor dinţate. Transformari geometrice - Transformarea modeleor geometrice. Transformarea modelelor geometrice. Translaţia. Scalarea. Reflexia. Rotaţia. Rotaţia în jurul axelor sistemului de coordonate. Rotaţia bidimensională în jurul unei axe arbitrare. Reprezentarea omogenă. Concatenarea transformărilor. Proiecţiile modelelor geometrice. Proiecţii ortogonale. Proiecţiile în perspectivă.



Credite

C L/S/P

4 2 1L E 3




Credite

C L/S/P

4 2 1S/1L E 3

Conţinutul disciplinei Termodinamică generală: mărimi de stare, lucrul mecanic, căldura, entropie, entalpie, transformările simple ale gazelor perfecte (izobara, izocora, izoterma, adiabata şi politropa), ciclul Carnot, principiile I şi II ale Termodinamicii, procese reversibile şi ireversibile pentru sistemele termodinamice: închis, deschis periodic şi în curgere stabilizată. Destinderea adiabatica a gazelor în

ajutaje. Principiul de funcţionare al turbinelor. Compresoare cu piston intr-o treapta şi în doua trepte de comprimare. Exergie şi analiză exergetică. Amestecuri de gaze perfecte. Ciclurile ideale ale motoarelor cu ardere internă: Otto, Diesel lent, Diesel rapid. Instalaţia de forţă cu gaze (ciclul ideal Joule). Instalaţia de forţă cu turbine separate.



Credite

C L/S/P

4 2 1L/1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Probleme generale ale construcţiei de maşini. Principii de calcul ale ingineriei mecanice: caracteristicile mecanice ale materialelor, forma şi precizia dimensională a organelor de maşini, calculul la solicitări simple şi compuse, la solicitări variabile, criterii de siguranţă, fiabilitatea, elemente de tribologie. Asamblări nedemontabile: îmbinări sudate, prin lipire, prin încleiere. Asamblări demontabile: a) asamblări filetate (clasificarea filetelor; elemente geometrice; materiale; momente de frecare, autofrânarea; calculul filetului; calculul asamblărilor cu şuruburi (fără strângere iniţială, cu strângere iniţială); calculul la oboseală al asamblărilor cu şuruburi; calculul asamblărilor cu şuruburi solicitate excentric şi solicitate la şoc; b) asamblări între butuci şi arbori: asamblări cu pene; asamblări canelate; asamblări presate, asamblări poligonale; c) asamblări elastice: arcuri cu tensiuni de tracţiune-compresiune, de torsiune, de încovoiere.



Credite

C L/S/P

4 2 1L V 3




Credite

C L/S/P

3 1L V 2




Credite

C L/S/P

4 1L V 2




Credite

C L/S/P

3 1S V 2




Credite

C L/S/P

4 1S V 2


BACK

Anul III

ORGANE DE MAŞINI II ŞI TRIBOLOGIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L/2P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Procese de frecare: Regimuri de frecare. Frecarea fluidă. Fenomenul stick-slip. Coeficientul de frecare. Frecarea uscată de rostogolire. Frecarea şi regimul termic: Influenţa temperaturii asupra materialelor utilizate în subansamblurile de frecare. Influenţa temperaturii asupra frecării şi uzării. Distribuirea căldurii în corpurile solide. Legea lui Fourier. Procese de uzare. Tipuri de uzare, Parametrii cantitativi ai uzurii. Influenţa uzurii asupra fiabilităţii. Metode de reducere a uzării în tribosisteme. Lubrifianţi: Variaţia vâscozităţii cu temperatura şi cu presiunea. Uleiuri minerale şi sintetice. Unsori consistente. Simbolizări lubrifianţi. Regimuri de lubrifiere: Regimul limită de lubrifiere. Regimul mixt. Lubrifierea fluidă. Regimul hidrodinamic. Regimul hidrostatic. Regimul gazodinamic. Regimul elastohidrodinamic (EHD). Tipuri de lagăre. Lagăre de alunecare: construcţie, materiale. Calculul lagărelor hidrodinamice. Calculul lagărelor hidrostatice. - Transmisii mecanice prin angrenare Angrenaje cilindrice cu dinţi drepţi: elemente geometrice, calculul angrenajului cilindric cu dinţi drepţi la încovoiere şi contact; Angrenaje cilindrice cu dinţi înclinaţi: Angrenaje conice; Angrenaje cu axe încrucişate; Calculul termic al angrenajelor; Mecanisme cu roţi dinţate. Transmisii cu roţi de fricţiune; Transmisii prin curele Transmisii prin lanţ; Osii şi arbori; - Lagăre cu rostogolire (rulmenţi); Cuplaje; Organele mecanismului bielă manivelă, Forţe în mecanismul bielă-manivelă, Pistoane, Biela: calculul bielei, Arbori cotiţi; Organe pentru conducerea, comanda, reţinerea şi etanşarea fluidelor.



Credite

C L/S/P

5 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive privind sistemele hidropneumatice; Pompe şi motoare hidrostatice rotative şi liniare; Aparatura de distribuţie; Aparatura pentru reglarea presiunii; Aparatura pentru reglarea debitului. Aparatura auxiliară a sistemelor hidrostatice: acumulatoare, rezervoare, filtre, etanşări şi tehnici de racordare; Analiza structurală şi principii de calcul a sistemelor de acţionare hidrostatică; Sisteme de acţionare pneumatică, constructie, elemente de calcul. Sistemele de actionare hidropneumatice specifice autovehiculelor rutiere, constructie, functionare, elemente de calcul, directii de perfecţionare.

TERMOTEHNICĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Termodinamica vaporilor. Tabele şi diagrame. Transformări termodinamice simple ale vaporilor. Instalaţii de forţă cu abur (ciclul Rankine). Instalaţia de forţă cu termoficare. Instalaţii frigorifice şi pompe de căldură: clasificare, reprezentare în diagrame, calcul termic. Arderea combustibililor: puteri calorice, ecuaţii de ardere. Analiza gazelor arse. Calculul temperaturii de ardere. Transmiterea căldurii în regim staţionar şi nestaţionar: conducţie, convecţe, radiaţie. Schimbul complex de caldură. Schimbătoare de căldură: tipuri constructive, calculul suprafeţei de schimb de caldură.



Credite

C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Vibraţii mecanice- consideraţii generale, Vibraţiile sistemelor liniar elastice cu un grad de libertate Vibraţiile sistemelor liniar elastice cu număr finit de grade de libertate .Vibraţii libere cu amortizare. Vibraţii forţate cu amortizare. Vibraţiile sistemelor continue Vibraţiile longitudinale ale barelor drepte .Vibraţiile de răsucire ale barelor drepte de secţiune circulară. Vibraţiile de încovoiere ale grinzilor drepte. Metode aproximative în studiul vibraţiilor. Metoda Holzer-Tolle. Metoda matricelor de transfer. Metoda iteraţiei matriceale. Metoda Rayleigh. Măsurarea vibraţiilor Mărimi măsurate. Componentele unui sistem de măsura. Generatori de vibraţie. Captori de vibraţie . Sisteme de măsura.

TRAFIC RUTIER ŞI SIGURANŢA CIRCULAŢIEI (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Introducere (circulaţia şi traficul rutier; caracteristici generale ale circulaţiei rutiere; factorii componenţi ai sistemului circulaţiei rutiere; ingineria de trafic: disciplină de studiu); Caracteristici de bază ale traficului rutier (caracteristicile, particularităţile şi reacţia conducătorilor de autovehicule; caracteristicile autovehiculelor; caracteristica traficului: intensitatea; caracteristica traficului: viteza); Caracteristicile geometrice ale căilor rutiere (clasificarea căilor rutiere; elementele geometrice ale drumului; infrastructura şi suprastructura şoselei; traseul căii rutiere în plan şi în profil); Capacitatea de circulaţie a drumurilor (capacitatea de circulaţie; capacitatea de circulaţie în condiţii ideale de trafic şi elemente geometrice; capacitatea practică) Circulaţia autovehiculelor în intersecţii (caracteristicile circulaţiei în intersecţii; intersecţii la nivel; intersecţii denivelate); Dinamica accidentelor de circulaţie şi siguranţa circulaţiei (dinamica accidentelor de circulaţie; reconstituirea accidentelor de circulaţie; siguranţa circulaţiei).

DINAMICA AUTOVEHICULELOR I (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Organizarea generală şi parametrii principali ai autovehiculelor (destinaţia şi clasificarea automobilelor; compunerea generală şi organizarea autovehiculelor; parametrii constructivi şi capacitatea de încărcare a autovehiculelor; roţile autovehiculelor); Procesul autopropulsării şi rulării autovehiculelor (caracteristicile principale ale motoarelor folosite la autovehicule; procesul autopropulsării autovehiculelor; comportarea pneurilor sub acţiunea sarcinilor exterioare; studiul proceselor care au loc între pneu şi calea de rulare); Rezistenţele la înaintare a autovehiculelor (rezistenţa la rulare;

rezistenţa aerului; rezistenţa la pantă; rezistenţa la demaraj; rezistenţa la înaintare a remorcilor); Reacţiunile căii de rulare asupra roţilor autovehiculelor (reacţiunile normale în plan longitudinal; reacţiunile normale în plan transversal).

MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ I (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 3 2L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Prezentarea, clasificarea şi componenţa m.a.i cu piston. Instalaţii energetice cu m.a.i cu piston. Procesele termodinamice ideale din m.a.i. Ciclurile ideale ale m.a.i cu piston, Fluidele utilizate la funcţonarea m.a.i cu piston, Procesele de schimbare a gazelor la m.a.i. cu piston, Procesul de comprimare, Formarea amestecului carburant şi arderea acestuia, Procesul de destindere, Parametrii caracteristici ai m.a.i cu piston, Supraalimentarea m.a.i, Caracteristicile statice de functionare ale m.a.i cu piston, Instalaţia de alimentare a motoarelor cu ardere internă. Instalaţia de alimentare a m.a.s , Instalaţia de aprindere a m.a.s, Instalaţia de alimentare a m.a.c.

DINAMICA AUTOVEHICULELOR II (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L/2P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Performanţele autovehiculelor (bilanţul de tracţiune şi de putere al autovehiculelor; caracteristica forţei la roată; ecuaţia generală de mişcare; caracteristica dinamică a autovehiculelor; caracteristica de viteză a autovehiculelor; demarajul autovehiculelor; influenţa parametrilor constructivi asupra calităţilor dinamice ale autovehiculelor; frânarea autovehiculelor şi parametrii capacităţii de frânare); Calculul tracţiunii autovehiculelor (alegerea parametrilor constructivi ai autovehiculului; calculul puterii motorului şi determinarea caracteristicii lui exterioare; determinarea raportului de transmitere al transmisiei principale; determinarea rapoartelor de transmitere din cutia de viteze; determinarea performanţelor dinamice ale autovehiculelor); Stabilitatea autovehiculelor (stabilitatea longitudinală a autovehiculelor; stabilitatea transversală a autovehiculelor; stabilitatea mişcării rectilinii a autovehiculelor) ; Maniabilitatea autovehiculelor (influenţa devierii pneurilor asupra mişcării autovehiculului în viraj; maniabilitatea autovehiculelor la deplasarea rectilinie); Consumul de combustibil al autovehiculului (parametrii consumului de combustibil; consumul de combustibil în funcţie de regimul de viteză; influenţa parametrilor constructivi şi de exploatare asupra consumului de combustibil al autovehiculelor).

MOTOARE CU ARDERE INTERNĂ II (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 3 2L/2P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Noutăţi constructive în domeniul motoarelor cu ardere internă. Solicitări mecanice şi termice, Elemente de dinamica mecanismului manivelă – piston. Forţele şi momentele care acţionează asupra mecanismului motor, Construcţia şi calculul grupei piston. Pistonul, bolţul, segmenţii. Materiale, Construcţia şi calculul bielei. Materiale, Construcţia şi calculul arborelui cotit. Materiale. Calculul hidrodinamic al ungerii, Sistemul de distribuţie al gazelor. Supape. Arbori de distribuţie. Materiale, Părţile fixe ale mecanismului motor. Chiulasa. Materiale, Sistemul de ungere, Sistemul de răcire.

CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL AUTOVEHICULELOR I (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 3 2L E 6


Introducere (bilanţul de putere şi încărcarea ansamblelor autovehiculelor rutiere; regimuri de calcul ale elementelor componente ale autovehiculelor rutiere); Ambreiaje (rol funcţional, cerinţe, clasificare; construcţia şi calculul ambreiajelor mecanice cu fricţiune; construcţia şi calculul mecanismelor de acţionare a ambreiajelor mecanice; ambreiaje hidraulice şi electromagnetice); Cutii de viteze (rol funcţional, cerinţe, clasificare; cutii de viteze mecanice în trepte cu arbori cu axe fixe; cutii de viteze continue; reductorul-distribuitor) ; Transmisia longitudinală (rol funcţional, cerinţe, clasificare; cinematica transmisiei longitudinale; construcţia şi calculul transmisiei longitudinale) ; Puntea din spate (rol funcţional, cerinţe, clasificare; transmisia principală; diferenţialul; arborii planetari; butucul roţii şi mecanismul de ghidare al roţilor).



Credite

C L/S/P

6 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Componente pasive: rezistoare, inductanţe, capacităţi. Caracterizare, clasificare, relaţii între mărimile electrice, legi de circuit. Dispozitive electronice: diode, tranzistoare, tiristoare, precum şi dispozitive optoelectronice. Caracterizare, regimuri de funcţionare. Etaje amplificatoare: clasificare, proprietăţi, parametri. Amplificatoare operaţionale (AO): configuraţii de bază, aplicaţii. Surse de alimentare, regulatoare şi stabilizatoare de tensiune: caracterizare, clasificare, scheme tipice. Măsurarea mărimilor fizice. Senzori şi traductoare utilizate la autovehiculele rutiere: principii de funcţionare, scheme tipice. Funcţii logice. Circuite logice combinaţionale şi secvenţiale. Sisteme încorporate (embedded) de măsurare şi prelucrare a semnalelor. Caracterizarea şi programarea microcontrolerelor şi a subsistemelor componente: porturi de intrări/ieşiri digitale, comunicaţii seriale, convertoare analog-numerice, temporizatoare.

BAZELE SISTEMELOR AUTOMATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni fundamentale privind sistemele automate. Modelarea matematică a semnalelor. Modele matematice funcţionale ale sistemelor netede structural. Analiza temporală a SRA în reprezentare funcţională. Stabilitatea SRA. Analiza regimului staţionar al SRA. Analiza regimului dinamic al SRA. Proiectarea SRA liniare, monovariabile, netede.

COMBUSTIBILI, LUBRIFIANŢI, MATERIALE SPECIALE ŞI DE ÎNTREȚINERE

(Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Fluide utilizate în funcţionarea motoarelor cu ardere internă (m.a.i.). Compozitia benzinelor şi a motorinelor. Proprietăţile fizico-chimice ale combustibililor. Stabilirea cifrei octanice pentru benzine, a cifrei cetanice şi a indicelui Diesel pentru motorine. Lichide pentru răcire, rol, proprietăţi. Calitatea şi proprietăţile combustibililor pentru motoarele cu aprindere prin scânteie. Calitatea şi proprietăţile combustibililor pentru motoarele cu aprindere prin comprimare. Aditivi. Depunerile în m.a.i. Corelaţiile caracteristicilor combustibililor cu particularităţile funcţionale ale m.a.i. Economia de combustibil în exploatarea autovehiculelor rutiere. Combustibilii neconvenţionali. Tipuri, clasificări. Rolul şi importanţa combustibililor convenţionali în reducerea poluării produsă de m.a.i. Adaptarea m.a.i actuale pentru funcţionarea cu combustibili neconvenţionali. Rolul şi importanţa uleiurilor (minerale, semisintetice, sintetice) pentru ungerea m.a.i şi a elementelor de transmisie ale autovehiculelor. Proprietăţi ale uleiurilor de ungere şi metode pentru determinarea acestora. Influenţa calităţii lubrifianţilor asupra uzurii motorului şi a transmisiei. Metode aplicate pentru îmbunătăţirea caracteristicilor de ungere ale uleiurilor şi reducerea oxidării acestora, aditivii. Reducerea consumului de ulei de ungere pentru motoarele de autovehicule. Stabilirea uleiurilor de ungere pentru m.a.s, m.a.c, m.a.i. nesupraalimentate/supraalimentate.

Stabilirea uleiurilor de ungere pentru transmisie. Reciclarea uleiurilor uzate. Fluide utilizate în sistemul de frânare, direcţie, climatizare şi în instalaţia de reducere a poluării cu oxizi de azot. Unsori consistente. Tipuri, proprietăţi, factori ce influenţează proprietăţile acestora. Materiale pentru întreţinerea elementelor de caroserie, a elementelor din plastic, materiale textile şi din cauciuc.

PRACTICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

6 - 90 ore V 3

Conţinutul disciplinei Prezentarea generală a construcţiei şi funcţionării transmisiei şi a instalaţiilor auxiliare ale autovehiculului, precum instalaţia de frânare, direcţie, electrică, climatizare etc. Operaţii practice de verificare, reglare şi reparare a elementelor transmisiei precum ambreiajul, cutia de viteze, transmisiile cardanice, grupul conic, putea motoare etc. Verificarea şi reglarea sistemului ASR. Operaţii practice de verificare, reglare şi reparare a elementelor instalaţiei de frânare. Verificarea şi reglarea sistemului ABS, EBV, EDS. Operaţii practice de verificare, reglare şi reparare a elementelor sistemului de direcţie. Operaţii practice de verificare reglare şi reparare a elementelor instalaţiei electrice şi de climatizare. Operaţii practice de verificare reglare şi reparare a elementelor suspensiei autovehiculelor. Operaţii practice de verificare şi reparare a elementelor de caroserie. Organizarea atelierelor de diagnosticare, reparare şi întreţinere a autovehiculelor rutiere. Sistemul de aprovizionare cu piese de schimb şi materiale. Fluxul tehnologic, modul de programare a activităţii şi relaţiile cu clienţii. Normarea activităţilor.

BACK

Anul IV

CONSTRUCŢIA ŞI CALCULUL AUTOVEHICULELOR II (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/2P E+P 4+2

Conţinutul disciplinei Puntea din faţă (rol funcţional, cerinţe, clasificare; construcţia punţii din faţă; calculul punţii din faţă). Sistemul de direcţie (rol funcţional, cerinţe, clasificare; rapoartele de transmitere ale sistemelor de direcţie; construcţia şi calculul mecanismului de acţionare a direcţiei; construcţia şi calculul transmisiei direcţiei). Sistemul de frânare (rol funcţional, cerinţe, clasificare; construcţia frânelor pentru autovehicule; sisteme de frânare pentru autoturisme şi autoutilitare uşoare; sisteme de frânare pentru autovehicule grele şi autotrenuri; calculul sistemului de frânare). Suspensia autovehiculelor (rol funcţional, cerinţe, clasificare; construcţia şi calculul suspensiei; amortizoarele suspensiei). Caroserii, cadre şi sisteme de rulare (rol funcţional, cerinţe, clasificare; caroseriile autovehiculelor; cadrul autovehiculelor; sistemul de rulare al automobilelor).

MECATRONICA AUTOVEHICULELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Sistemele mecatronice din componenţa autovehiculelor moderne. Structura sistemelor mecatronice specifice domeniului auto, microcontrolere, CAN BUS, interfaţarea computerizată, integrarea sistemului OBD. Senzorii inteligenti utilizaţi în „autovehiculele mecatronice”. Sisteme de acţionare utilizând actuatori electrici, hidraulici şi pneumatici. Sisteme de control inteligent dezvoltate utilizând tehnici de inteligenţă artificială (fuzzy logic, reţele neuronale). Programe pentru analiza şi simularea funcţionării subsistemelor mecatronice din automobile: Simulink, dSpace, Carsim, Fluidsim, Modelica. Analiza şi simularea funcţionării motoarelor moderne cu injecţie. Analiza şi simularea funcţionării cutiilor de viteze automate. Analiza şi simularea funcţionării sistemelor de siguranţă (ABS, ESP, etc). Analiza şi simularea funcţionării sistemului de suspensie. Mecatronica sistemelor de confort şi siguranţă. Sisteme de navigaţie inteligente bazate pe GPS.

FABRICAREA ŞI REPARAREA AUTOVEHICULELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale despre proiectarea proceselor tehnologice de prelucare. Tendinţe moderne în fabricarea componentelor auto. Procedee tehnologice de aşchiere utilizate la fabricarea componentelor auto. Procedee tehnologice de presare la rece utilizate la fabricarea componentelor auto. Procedee de injectare destinate componentelor auto. Tehnologii neconvenţionale utilizate la fabricarea componentelor auto. Tehnologii de sudare aplicate subansamblurilor componenete ale autovehiculelor. Tehnologii de montaj. Tehnologii de acoperie şi vopsire a caroseriilor.

ECHIPAMENTE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE ALE AUTOVEHICULELOR

(Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Sistemul de alimentare cu energie electrică: caracteristici, componente, schema electrică. Acumulatorul, alternatorul şi releul regulator de tensiune. Sisteme de aprindere clasice şi electronice: elemente componente, clasificare, caracteristici, funcţionare. Sistemul clasic de aprindere: bujia, ruptor-distribuitorul, bobina de inductie, funcţionare. Sisteme de aprindere electronice, cu înmagazinare inductivă şi capacitivă. Sistemul de pornire: clasificare, elemente componente, condiţii de pornire, tipuri de demaroare, sisteme auxiliare de pornire. Sistemul de iluminat şi semnalizare: schema generală, elemente componente, funcţionare. Sisteme electronice de control: iluminare automată, poziţionarea automată a farurilor, reglarea automată a farurilor în curbe, avertizarea luminoasă la frânare bruscă. Sisteme electronice de control activ al siguranţei: ABS, EBD, ESP. Sisteme electronice de control pasiv al siguranţei: air bag, pretensionarea centurilor de siguranţă. Sisteme încorporate (embedded) de monitorizare şi control: achiziţia semnalelor de la senzori şi traductoare; comanda elementelor de execuţie.

DIAGNOSTICAREA AUTOVEHICULELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Diagnoza auto, generalitati şi mod de abordare. Diagnoza inteligentă şi semnificaţia ei. Parametrii de diagnosticare, echipamente necesare. Sistemele de diagnosticare OBD (On Board Diagnosis) ale autovehiculelor rutiere. Interpretarea celor mai frecvente coduri de eroare OBD II. Semnificaţia codurilor de eroare. Diagnosticarea motorului şi a instalatiilor auxiliare acestuia. Generalităţi. Diagnosticarea sistemului de injecţie. Diagnosticarea sistemului de aprindere. Diagnosticarea sistemului de distribuţie. Diagnosticarea sistemului de pornire. Diagnosticarea sistemului de răcire şi de ungere. Diagnosticarea sistemului de supraalimentare. Diagnosticarea EGR. Diagnosticarea echipamentului de depoluare. Diagnosticarea transmisiei. Metodologia de diagnosticare. Echipamentul specific şi metode de diagnosticare. Diagnosticarea direcţiei. Metodologia de diagnosticare. Echipamentul specific şi metode de diagnosticare. Diagnosticarea suspensiei. Consideraţii generale. Metodologia de diagnosticare. Echipamentul specific şi metode de diagnosticare. Diagnosticarea sistemelor ABS, EBV, ASR, ESP. Metodologia de diagnosticare. Echipamentul specific şi metode de diagnosticare. Diagnosticarea autovehiculelor cu ajutorul standurilor dinamice. Metodologia de diagnosticare. Echipamentul specific şi metode.

COMBATEREA POLUĂRII PRODUSE DE MOTOARELE CU ARDERE

INTERNĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Influenţele diverşilor factori asupra proceselor din motorul cu ardere internă. Principalii produşi poluanţi rezultaţi din arderea combustibililor fosili. Proprietăţile fizico-chimice şi acţiunea principalilor produşi poluanţi. Formarea produşilor poluanţi în motorul cu aprindere prin scânteie. Formarea produşilor poluanţi în motorul cu aprindere prin comprimare. Neutralizarea emisiilor poluante produse de motorul cu ardere internă. Filtre. Catalizatori de oxidare. Legislaţia pentru emisiile poluante.

CONTROLUL ŞI REDUCEREA POLUĂRII TRAFICULUI RUTIER (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Principalii produşi poluanţi rezultaţi din exploatarea autovehiculelor rutiere. Influenţele diverşilor factori asupra proceselor poluante din motoarele autovehiculelor rutiere. Proprietăţile fizico-chimice şi acţiunea principalilor produşi poluanţi. Formarea produşilor poluanţi în motorul cu aprindere prin scânteie. Formarea produşilor poluanţi în motorul cu aprindere prin comprimare. Neutralizarea emisiilor poluante produse de autovehiculele rutiere (metode active şi pasive). Legislaţia europeană pentru emisiile poluante ale traficului rutier. Monitorizarea emisiilor poluante în traficul rutier.



Credite

C L/S/P

7 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Fundamentele teoretice ale managementului firmei. Definirea ştiinţei managementului; Procesele de management; Relaţiile de management; Funcţiile managementului firmei; Întreprinderea – agent economic. Definire şi clasificare; Abordarea conceptului de firmă; Trăsături definitorii ale firmei în abordarea sistemică; Tipologia întreprinderilor; Întreprinderea ca sistem; Organizarea firmei). Organizarea procesuală; Organizarea structurală; Organizarea informală; Capacitatea de producţie. Definirea şi relaţia generală de calcul;Principii de bază şi factori determinanţi în calculul capacităţii de producţie; Determinarea capacităţii de producţie a secţiilor de prelucrări mecanice şi a întreprinderilor; Factorii de optimizare a folosirii utilajelor; Concepte de bază ale proiectării producţiei în timp şi spaţiu. Procesul de producţie şi structura sa în construcţia de maşini; Tipuri de producţie; Metode de determinare a tipului de producţie; Legile şi principiile organizării procesului de producţie în spaţiu şi timp; Planul general de organizare a întreprinderilor constructoare de maşini; Utilajul de producţie; Suprafeţele de producţie.



Credite

C L/S/P

7 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Economia faptică şi economia teoretică; Economia de piaţă contemporană – forme, trăsături; Fluxul economic; Utilitatea economică şi comportamentul consumatorului; Factorii de producţie – caracterizare, combinare şi substituire; eficienţă; Costurile de producţie - definiţie, funcţii, tipologie, comportamentul întreprinzătorului, reducerea costului de producţie; Cererea - definiţie, factori de influenţă, elasticitatea cererii; Oferta - definiţie, tipologie, factori de influenţă, elasticitatea

ofertei; Tipuri de pieţe şi mecanismele de formare a preţului Remunerarea factorilor de producţie (salariul, profitul, renta); Macroeconomie (Rezultatele macroeconomice, Indicatori sintetici, Cererea agregată şi oferta agregată).

MENTENANŢA AUTOVEHICULELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Definirea conceptului de mentenanţă. Impactul mentenanţei. Metode de conducere şi organizare a activităţilor de mentenanţă. Optimizarea mentenanţei previzionale. Justificarea şi implicaţiile costurilor financiare. Justificarea mentenanţei previzionale (predictive). Rolul organizării mentenanţei. Misiunea mentenanţei. Evaluarea organizării activităţilor de mentenanţă. Previzionarea şi proiectarea activităţilor de mentenanţă. Beneficiile mentenanţei previzionale (predictive). Mentenanţa ambreiajelor. Mentenanţa cutiilor de viteze. Mentenanţa transmisiei longitudinale şi a punţii din spate. Mentenanţa punţii din faţă. Mentenanţa sistemului de direcţie. Mentenanţa sistemului de frânare. Mentenanţa suspensiei, caroseriei, a cadrului şi a sistemlui de rulare.

PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Definirea CAD/CAM. Conţinutul CAD/CAM. Scurt istoric al dezvoltării CAD/CAM. Ciclul de producţie şi CAD/CAM. Structura unui proces de proiectare şi fabricare. Instrumentele CAD/CAM. Echipamente pentru proiectarea asistată de calculator. Calculatoare si sisteme CAD. Sisteme CAD bazate pe microcalculatoare. Sisteme CAD bazate pe minicalculatoare. Sisteme CAD bazate pe calculatoare mainframe. Funcţii logice şi dispozitive de intrare. Dispozitive de control al cursorului. Digitizoare. Tastaturi. Alte dispozitive de intrare. Dispozitive de ieşire. Analiza comparativă a dispozitivelor de intrare. Dispozitive de ieşire. Tehnici de generare a imaginilor. Terminale grafice. Plotere. Unităţi hard-copy. Imprimante. Conectarea în reţea a sistemelor CAD. Software pentru CAD. Standarde grafice. Structuri de date. Daze de date. Managementul bazei de date. Sistemul de coordonate al bazei de date. Sistemul de coordonate de lucru. Interfaţa cu utilizatorul. Module software. Modulul sistemului de operare. Modulul de graficz. Modulul aplicaţiilor. Modulul de programare. Modulul de comunicaţie. Modelare şi vizualizare. Documentaţia software. Dezvoltarea software-ului. Utilizarea eficientă a software-ului CAD.

FABRICAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Metode şi principii în fabricarea asistată de calculator. Prezentare generală şi evoluţia sistemelor CAM. Principii de bază în proiectarea şi funcţionare sistemelor CAM. Metode de fabricare asistată de calculator prelucrare. Elemente de baza în metodologia de fabricare asistată de calculator a pieselor folosind maşini-unelte cu comandă numerică. Elemente de baza în generarea modelului geometric al unei piese complexe de prelucrat pe maşini-unelte cu comandă numerică. Elemente de baza în proiectarea unui proces de prelucrare pe maşini-unelte cu comandă numerică. Metodologia de proiectare a proceselor de prelucrare a pieselor pe maşini-unelte cu comandă numerică. Generarea modelului geometric al unei piese complexe de prelucrat pe maşini-unelte cu comandă numerică. Proiectarea unui proces de prelucrare prin frezare. Model 3D – frezarea unei piese complexe 3D, Profile – Frezarea de profilare a unei piese de grosime constantă şi contur complex 2D. Pocket – Frezarea unei degajări interioare de formă complexă. Proiectarea unui proces de prelucrare prin găurire. Proiectarea unui proces de prelucrare prin electroeroziune.

CONSTRUCŢIA ȘI CALCULUL INSTALAȚIILOR AUXILIARE ALE

AUTOVEHICULELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Obiectul disciplinei. Noţiuni generale despre instalaţiile şi sistemele auxiliare ale autovehiculelor. Structura unei instalaţii auxiliare (schema, cerinţe funcţionale, mod de organizare şi de răspuns la cerinţele impuse). Exemplificare pentru sistemul ABS. Sistemele auxiliare ale motorul de automobil. Sistemele de alimentare prin injecţie directă la m.a.c. şi la m.a.s, sistemul de supralimentare, sistemul de răcire şi de ungere, sistemul EGR, sistemul antipoluant, scheme, funcţionare, elemente de calcul. Sistemele auxiliare ale automobilului. Conceptului “X by wire”, extinderea servosistemelor electrice asupra unor sisteme ale automobilului. Sisteme de siguranţă active: Automatizarea acţionărilor mecanice, soluţii „stop and go”, sistemul de reglarea a forţei de tracţiune ASR. Sisteme de frânare ABS şi EBV. Sisteme de asigurare a stabilităţii ESP. Servodirecţii asistate electronic. Suspensii active şi semiactive. Sisteme de siguranţă pasive: sistemul electronic de comandă a airbagului şi a centurilor de siguranţă. Soluţii de creştere a confortabilităţii automobilelor. Sistemul de suspensie cu comandă electronică. Sistemul de climatizare. Sistemul de iluminare pentru autovehicule.

AUTOVEHICULE CU INSTALAŢII SPECIALE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Introducere (generalităţi; clasificarea şi particularităţile constructive ale autovehiculelor cu instalaţii speciale). Autovehicule cu instalaţii de ridicat (clasificarea şi organizarea generală a automacaralelor; caracteristicile principale şi stabilitatea automacaralelor; organele principale ale automacaralelor; sistemele de acţionare a automacaralelor; organele de comandă a automacaralelor). Autovehicule cu instalaţii pentru întreţinerea reţelelor electrice (generalităţi; caracteristicile principale şi stabilitatea autovehiculelor speciale pentru întreţinerea reţelelor electrice; sistemele şi organele de acţionare a autovehiculelor speciale pentru întreţinerea reţelelor electrice). Autovehicule cu instalaţii speciale de transport (autobasculante; autocisterne; autofrigorifere; autobetoniere). Autovehicule cu instalaţii speciale pentru servicii (automăturători; autostropitori; autogunoiere; autopluguri; autovehicule pentru stingerea incendiilor). Autovehicule cu instalaţii de ridicat, transportat şi depozitat (clasificarea şi organizarea generală a autostivuitoarelor; stabilitatea autostivuitoarelor; sistemele şi organele de acţionare a autostivuitoarelor). Autovehicule cu instalaţii pentru lucrări de amenajare a terenului (autobuldozere; autoexcavatoare; autoscrepere; autogredere; autodumpere).

ÎNCERCAREA ŞI OMOLOGAREA AUTOVEHICULELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Generalităţi privind încercarea autovehiculelor rutiere. Măsurarea mărimilor mecanice pe cale electrică. Încercarea motorului. Încercarea ambreiajului şi a cutiei de viteze. Încercarea transmisiei longitudinale şi a punţilor motoare. Încercarea transmisiei în ansamblu. Încercarea sistemului de direcţie. Încercarea suspensiei şi a sistemului de frânare. Încercări privind determinarea maniabilităţii şi stabilităţii autovehiculelor. Încercări privind determinarea parametrilor de consum ai autovehiculelor. Încercări privind determinarea parametrilor de confort ai autovehiculelor. Sisteme de măsurare şi achiziţie: tipuri, parametri, caracteristici şi modul de utilizare. Utilizarea facilităţilor oferite de echipamente îmbarcate, bazate pe sistemul GPS, la determinarea performanţelor dinamice ale automobilelor. Teletransmisia datelor. Evaluarea calitativă şi cantitativă a rezultatelor experimentale şi calculul erorilor. Prelucrarea şi valorificarea datelor experimentale. Norme şi metode privind omologarea în domeniul autovehiculelor.

SISTEME DE PROPULSIE ELECTRICE ŞI HIBRIDE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Introducere: Autovehiculele cu propulsie electrică şi hibridă, soluţia pentru reducerea poluării şi a consumului de combustibil. Instalaţii electrice de propulsie utilizate pe autovehicule. Indicii tehnici, termoeconomici şi de exploatare ale acestora. Instalaţii hibride de propulsie utilizate pe autovehicule. Indicii tehnici, termoeconomici şi de exploatare ai autovehiculelor cu propulsie hibridă. Autovehicule cu propulsie hibridă. Funcţionarea transmisiilor de propulsie hibride paralele, serie şi serie/paralele. Funcţionarea şi caracteristicile elementelor transmisiilor de propulsie hibride: motorul cu ardere internă, motorul electric de propulsie, generatorul electric, divizorul de putere, blocul electronic de comandă şi control, acumulatorii, etc. Comanda şi reglarea automată a instalatiilor hibride de propulsie ale autovehiculelor. Elemente de calcul ale transmisiilor de propulsie hibride. Autovehicule cu propulsie electrică. Funcţionarea transmisiilor de propulsie electrice. Metode de obţinere şi stocare a energiei electrice utilizată pentru propulsie: celulele de combustie (fuel cell), conversia fotovoltaică, acumulatorii. Funcţionarea şi caracteristicile elementelor transmisiilor de propulsie electrice: motorul electric de propulsie, generatorul electric, blocul electronic de comandă şi control, acumulatorii, etc. Comanda şi reglarea automată a instalaţiilor de propulsie electrice aplicate pe autovehiculele. Elemente de calcul ale transmisiilor de propulsie electrice. Caracteristicile de funcţionare ale autovehiculelor cu propulsie electrică şi hibridă. Caracteristicile de propulsie ale autovehiculelor cu propulsie electrică. Caracteristicile de propulsie ale autovehiculelor cu propulsie hibridă. Caracteristicile de consumator. Regimurile de funcţionare ale autovehiculelor rutiere cu propulsie electrică şi hibridă. Regimurile staţionare şi cvasistaţionare. Regimurile nestaţionare de funcţionare ale autovehiculelor electrice respectiv hibride. Exploatarea economică a autovehiculelor cu propulsie hibridă. Exploatarea economică a autovehiculelor cu propulsie electrică.

FIABILITATEA ŞI TEROTEHNICA AUTOVEHICULELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Sisteme tehnice. Maşină, Criterii de funcţionare a sistemelor tehnice. Defectele elementelor componente ale autovehiculelor. Procesul de defectare; defecţiuni datorate proiectarii; defecţiuni datorate concepţiei tehnologice si de execuţie; defecţiuni datorate uzurii; defecţiuni datorate deformaţiilor şi şocurilor;defecţiuni datorate mediului ambiant, defecţiuni cauzate de factorul uman. Elemente de teoria probabilităţilor cu aplicaţie în problemele de fiabilitate. Evenimente, Probabilitate, Probabilitate condiţionată, Variabile aleatoare. Fiabilitate şi indicatori de fiabilitate. Funcţia de fiabilitate; Intensitatea defectărilor; Timpul mediu de bună funcţionare; Dispersia repartiţiei. Tipuri de fiabilitate; Corelaţia durabilitate - fiabilitate. Legi de repartiţie a fiabilităţii. Exponenţială, Poisson, Binomială, Uniformă, Normală, Log- normală, Gamma, Weibul, Alpha, Putere. Determinarea şi verificarea indicatorilor de fiabilitate. Estimatori ai indicatorilor de fiabilitate, Estimarea repartiţiilor teoretice, Eliminarea valorilor aberante, Încercări cenzurate, Încercări trunchiate, Încercări accelerate. Calculul fiabilităţii sistemelor complexe. Sistemele complexe cu structură serie sau serie grupată; Sistemele complexe cu structură “tip paralel”; Sistemele complexe cu structură “tip serie”; Sistemele complexe cu structură compusă. Sistemele complexe cu structură “tip arbitrar”; Modelarea funcţionării sistemelor prin procese stohastice de tip Markov staţionare, cu timp continuu. Probabilitatea de stare la sisteme cu componente cu fiabilitate ridicată. Calculul fiabilităţii folosind metoda Monte Carl. Modelul arborelui de defectare. Fiabilitatea previzională.

OPTIMIZAREA GRUPULUI MOTOR-TRANSMISIE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 3

Conţinutul disciplinei Motoare pentru automobile și caracteristicile lor de funcționare. Adaptarea prin transmisie a motorului la conditiile autopropulsării. Funcţionarea globală a grupului moto-propulsor. Optimizarea transmisiei în trepte pentru condițiile de funcționare economice ale grupului moto-propulsor. Optimizarea transmisiei continue pentru condițiile de funcționare

economice ale grupului moto-propulsor. Funcţionarea grupului moto-propulsor organizat cu tracțiune integrală. Influența organizării tracțiunii automobilului asupra performanțelor.

CAROSERII ȘI STRUCTURI PORTANTE PENTRU AUTOVEHICULE

(Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Materiale metalice avansate utilizate la fabricarea automobilelor. Cadrul şi sasiul autovehiculelor. Construcţia cadrelor. Construcţii speciale. Caroseria autoturismelor. Caroseriile autobuzelor. Caroseriile autocamioanelor. Elemente de proiectare şi calcul pentru caroserii. Modelarea 3D a structurilor. Elemente şi solutii constructive ale structurii portante de caroserie. Matriale pentru construcţia si protecţia anticorozivă a caroseriei auto. Procedee moderne de asamblare a caroserilor şi cabinelor. Tehologii moderne de fabricaţie a cabinei şi a caroserie. Comportamentul în exploatare a caroseriei.

CONTROLUL ȘI ATENUAREA ZGOMOTELOR ȘI VIBRAȚIILOR LA

AUTOVEHICULE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Consideraţii generale asupra fenomenului vibroacustic. Generalităţi referitoare la zgomote şi vibraţii. Vibraţia mecanică, fenomen fizic; Zgomotul, fenomen fizic;Corelaţia vibraţie-zgomot. Mărimi caracteristice ale zgomotelor şi vibraţiilor Zgomotele şi vibraţiile la autovehicule rutiere. Percepţie şi măsurare. Expunerea organismului uman la zgomote şi vibraţii. Percepţia în habitaclu. Propagarea în mediu.Poluare sonoră.Echipamente şi tehnici de utilizare la măsurarea zgomotelor şi vibraţiilor. Surse principale de zgomote şi vibraţii la autovehicule. Surse principale de zgomote şi vibraţii la autovehicule. Căi de atenuare. Zgomotele şi vibraţiile din sistemele de evacuare şi admisiune ale gazelor din/în motor. Căi de atenuare. Zgomotele şi vibraţiile din motorul cu ardere interna. Căi de atenuare. Zgomotele din sistemul de răcire al motorului. Căi de atenuare. Zgomotele şi vibraţiile din sistemul de rulare al autovehiculului. Căi de atenuare. Zgomotele şi vibraţiile structurale. Căi de atenuare.

ORGANIZAREA ȘI FUNCȚIONAREA UNUI SERVICE AUTO (Op.)


Credite

C L/S/P

8 1 2L V 2

Conţinutul disciplinei Activitatea de întreţinere şi reparaţii. Importanţa activităţii de întreţinere şi reparaţii. Noţiuni legate de fiabilitatea şi mentenabilitatea maşinilor şi utilajelor (fiabilitatea, mentenabilitatea, disponibilitatea). Indicatori generali de fiabilitate. Sisteme de organizare şi conducere a activităţilor de întreţinere şi reparaţii in domeniul auto. Funcţiile principale ale activităţii de întreţinere şi reparare. Sisteme de organizare şi conducere (întreţinerea după necesităţi; întreţinerea preventivă; întreţinerea funcţională). Normative tehnice de reparaţii (conţinutul normativelor de reparaţii; structura ciclului de reparaţii; specificul reviziilor şi reparaţiilor: revizia tehnică, reparaţii curente, reparaţii capitale, durata de funcţionare între reparaţii, durata reparaţiilor, volumul lucrărilor de reparaţii). Reprezentarea grafică a activităţii de reparaţie. Noţiuni generale legate de uzura autovehiculelor. Uzura fizică. Uzura morală. Tipuri de frecare – clasificare. Tipuri de uzuri (aderenţă, abrazivă, cavitaţie, termică, de oboseală, de coroziune). Indicatori pentru evaluarea uzurii. Măsuri pentru reducerea uzurii. Pregătirea autovehiculelor pentru reparaţii. Sisteme de organizare a reparaţiilor (sistemul centralizat; sistemul descentralizat). Lucrări tehnico-administrative pregătitoare pentru reparaţii. Demontarea în vederea reparării (pregătirea pentru demontare; sortarea pieselor, controlul şi constatarea defectelor). Recondiţionarea pieselor specifice autovehiculelor. Recondiţionarea pieselor tip arbore. Recondiţionarea roţilor dinţate.

Recondiţionarea lagărelor de alunecare. Recondiţionarea pieselor tip bucşe. Recondiţionarea altor tipuri de piese specifice. Recondiţionarea pieselor prin prelucrare mecanică.. Prelucrarea prin aşchiere mecanică. Exploatarea şi întreţinerea utilajelor şi instalaţiilor din cadrul atelierelor de reparaţii pentru autovehicule. Noţiuni de tehnica securităţii muncii în timpul lucrărilor de întreţinere şi reparaţii în atelierele de reparaţii auto.

EXPERTIZĂ TEHNICĂ AUTO (Op.)


Credite

C L/S/P

8 1 2L V 2

Conţinutul disciplinei Expertiza accidentelor rutiere. Particularităţi şi principii de efectuare. Experiza tehnică, ca mijloc de probă. Metodologia de efectuare a expertizei accidentului rutier. Reglementări de procedură în activitatea de expertiză tehnică. Achiziţia şi interpretarea urmelor provenite din accidentul rutier. Urme provenite din accidente rutiere. Achiziţia urmelor la locul faptei. Procesarea imaginilor fotografice. Posibilităţi de reconstituire a marimilor cinematice şi dinamice ale vehiculelor implicate în accidente rutiere. Definirea caracteristicilor mişcării relative a autovehiculelor. Forţele care asigură stabilitatea autovehiculelor în mişcare. Aplicarea legilor fundamentale ale mecanicii la reconstrucţia accidentelor rutiere. Stabilirea vitezelor după urmele imprimate pe părţile laterale ale vehiculelor. Determinarea vitezelor în funcţie de distanţele de proiectare a corpurilor antrenate sau desprinse de autovehicul în momentul impactului. Principii de reconstrucţie a accidentelor rutiere. Reacţia conducătorului de autovehicul. Timpul de reacţie al conducătorului auto. Predispoziţia la accidente rutiere. Analiza erorilor de conducere. Analiza posibilităţilor senzoriale de percepere a posibilităţilor de percepere a situaţiilor de accident. Expertiza accidentelor cu pietoni. Particularităţi şi obiective ale expertizelor accidentelor cu pietoni. Comportamentul pietonilor la traversarea străzilor. Caracteristicile impactului vehicul/pieton. Reconstrucţia accidentelor cu pietoni. Analiza posibilităţilor de evitare a accidentelor cu pietoni.



Credite

C L/S/P

8 2 1L V 3


MANAGEMENTUL SECURITĂȚII ȘI SĂNĂTĂȚII ÎN MUNCĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L V 3


BACK

Domeniul: INGINERIA MEDIULUI

Programul de studiu: INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE


ANUL DE STUDIU 1




2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 5 - - - - - -


4 Știința și ingineria materialelor Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

5 Tehnici de comunicare profesională Ob. 1 1 - - V 2 - - - - - -

6 Chimie I, II Ob. 2 - 2 - E 5 2 - 1 - E 5


Ob. - - - - - - 2 2 - - E 4

8 Ecologie Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4


Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

10 Hidrologie și hidrogeologie Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 5




ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.



1 Ecotoxicologie Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

2 Grafică asistată de calculator Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

3 Chimia mediului Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -



6 Rezistenţa materialelor și organe de mașini

Ob. 2 1 1 - E 4 2 - 1 2 E+P 3+1

7 Electronică Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3



10 Analiza și sinteza proceselor tehnologice cu impact asupra mediului

Ob. - - - - - - 2 2 - - V 4

11 Elemente de electrochimie și coroziune

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4



14 Practică Ob. - - - 3săpt.x30ore V 3

ANUL DE STUDIU 3

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Fizica atmosferei și hidrologie Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

2 Management ecologic Ob. 2 2 - - E 4 - - - - - -

3 Bazele proceselor de prelucrare și valorificare a deșeurilor

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

4 Surse de radiaţii şi tehnici de protecţie

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

5 Tehnici de achiziţie, monitorizare şi diagnoză a calităţii mediului

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

6 Tehnologii și echipamente de epurare a apelor uzate

Ob. 2 - 2 - E 5 2 - 1 1 E+P 4+1

7 Poluarea aerului Ob. 2 - 2 - E 5 2 - 1 1 V+P 3+1

8 Senzori și actuatori Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

9 Practică Ob. - - - 3săpt.x30ore V 2

10 Transfer de căldură și masă Op. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

Fenomene de transfer și operații unitare

11 Termotehnică II Op. 2 - 1 - E 4 - - - - - -

Nanotehnologii

12 Utilaje specifice ingineriei mediului

Op. - - - - - - 2 - 1 1 V+P 3+1

Instalații de ventilare și pompare

13 Tratarea deșeurilor toxice și periculoase

Op. - - - - - - 2 - 1 - V 3

Dinamica fluidelor polifazice

ANUL DE STUDIU 4

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Evaluarea impactului de mediu

Ob. 2 1 - 1 E+P 4+1 - - - - - -

2 Legislația protecției mediului

Ob. 1 1 - - V 3 - - - - - -

3 Energii regenerabile Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

4 Tehnologii de tratare și valorificare a deșeurilor

Ob. 2 - 2 - E 5 2 - 1 1 E+P 3+1

5 Automatizarea proceselor tehnologice şi biotehnologice

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

6 Economia mediului Ob. - - - - - - 2 1 - - V 3

7 Tehnologii și echipamente pentru tratarea solurilor poluate

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4

8 Sisteme informatice în ingineria mediului

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3

9 Management energetic Ob. - - - - - - 2 2 - - E 4


Ob. - - - 2 săpt. x 30 ore V 2

11 Biotehnologii Op. 2 - 2 - E 4 - - - - -

Poluarea sonoră

12 Regularizări de râuri și îndiguiri

Op. 2 - 2 - V 4 - - - - -

Topografie

13 Tehnologii curate Op. 2 - 2 - E 4 - - - - -

Depozite ecologice

14 Managementul calității Op. - - - - - - 2 1 - V 3

Managemenul securității și sănătății în muncă

15

Dezvoltare durabilă Op. - - - - - - 2 1 - V 3

Analiza ciclului de viață


INGINERIA ŞI PROTECŢIA MEDIULUI ÎN INDUSTRIE (I.P.M.I)

Competenţe generale: - Explicarea mecanismelor, proceselor şi efectelor de origine antropică sau naturală care determină şi

influenţează poluarea mediului; - Capacitatea de informare, culegere de date specifice ingineriei mediului, analizei acestora şi formării de

argumente, decizii şi demersuri concrete; - Abilităţi de utilizare a tehnologiilor informatice; - Aplicarea principiilor generale de calcul tehnologic; - Capacitate de comunicare scrisă şi orală în limbaj tehnic specifice ingineriei mediului, inclusiv într-o limbă

străină; - Gestionarea şi soluţionarea problemelor specifice de mediu pentru dezvoltarea durabilă; - Asumarea responsabilităţii de concepere a unor programe proprii de autoperfecţionare în domeniul

ingineriei mediului sau în alte domenii; - Capacitatea de a colabora şi de a lucra în echipe de specialişti;

- Desfăşurarea activităţilor specifice managementului şi marketingului în ingineria şi protecţia mediului. Competenţe de specialitate:

- Capacitate de aplicare a conceptelor, teoriilor şi metodelor fundamentale de investigare la procesele din sistemele termoenergetice cu impact asupra mediului;

- Capacitate de proiectare a tehnologiilor de protecţie a mediului în industrie, cu specializare pe sisteme termoenergetice şi monitorizarea impactului de mediu a acestora;

- Iniţiativă în rezolvarea problemelor tehnice şi manageriale din domeniul ingineriei şi protecţiei mediului în industrie;

- Capacitate de a evalua probleme complexe din industrie cu impact asupra mediului şi de a comunica în mod demonstrativ rezultatele evaluării proprii;

- Elaborarea şi exploatarea sistemelor de monitorizare a poluanţilor; - Controlul calităţii mediului, evaluarea impactului, a riscului şi elaborarea de variante tehnologice cu

impact redus asupra mediului în concordanţă cu cerinţele BAT/BREF şi cu legislaţia în vigoare; - Identificarea şi soluţionarea, în condiţii de asistenţă calificată, a unor situaţii de poluare; - Aplicarea de principii şi metode de bază în rezolvarea problemelor de management şi marketing; - Elaborarea, cu asistenţă calificată, de studii / proiecte din domeniul ingineriei, al protecţiei mediului şi

dezvoltării durabile; - Aplicarea conceptelor şi teoriilor din domeniul comunicării şi managementului pentru promovarea

proiectelor de mediu.


Anul I



Credite

C L/S/P

1 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Şiruri şi serii de numere reale. Convergenţa şirurilor şi seriilor de numere reale. Criterii de convergenţă. Calcul diferenţial. Derivabilitatea funcţiei reale de variabilă reală. Formula lui Taylor. Serii de puteri. Funcţii de mai multe variabile. Derivate parţiale de ordin superior. Extreme libere şi cu legături. Calcul integral. Primitive. Metode de determinare a primitivelor. Ecuaţii diferenţiale. Ecuaţii diferenţiale de ordinul I: ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile, omogene, liniare, Bernoulli, Riccati, Lagrange, Clairaut. Problema lui Cauchy. Ecuaţii diferenţiale liniare de ordin superior.

FIZICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L V 5

Conţinutul disciplinei Starea de repaus şi de mişcare a punctului material. Sistem de referinţă, traiectoria şi legile de mişcare ale punctului material. Mişcarea oscilatorie armonică, compunerea mişcărilor linear armonice. Elemente de termodinamică. Principiile termodinamicii. Teoremele lui Carnot şi relaţiile lui Clausius pentru procese reversibile, respectiv ireversibile. Elemente de electromagnetism. Sarcina electrică în repaos, legea lui Coulomb, linia de câmp, intensitatea şi potenţialul acestuia, legătura diferenţială dintre acestea.



Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive despre geometria descriptiva. Sisteme de proiecţie. Reprezentarea punctului în spaţiu şi în plan, în dubla şi tripla proiecţie ortogonală. Reprezentarea dreptei în spaţiu şi în plan, în dubla şi tripla proiecţie ortogonală. Reprezentarea planului. Metode de transformare a proiecţiilor. Corpuri geometrice. Clasificare, reprezentare în spaţiu şi în plan. Reprezentarea poliedrelor. Intersecţii cu plane şi cu drepte. Desfăşuratele poliedrelor. Reprezentarea corpurilor cilindro-conice. Desfăşuratele suprafeţelor cilindro-conice. Reprezentarea sferei. Intersectii cu plane şi drepte, desfăşurata. Intersectii de corpuri geometrice.

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Tipuri de materiale. Structura cristalină. Structura amorfă. Difuzia. Legile difuziei. Factori de influenţă ai difuziei. Cristalizarea materialelor metalice. Condiţiile termodinamice ale cristalizării. Mecanismul cristalizării. Influenţa parametrilor cristalizării. Sisteme de aliaje. Diagrame de echilibru fazic. Transformări de faze în stare solida. Tratamente termice. Tratamente termochimice. Comportarea materialelor la solicitari mecanice. Oţeluri aliate. Aliaje neferoase. Materiale ceramice. Polimeri organici. Materiale compozite.



Credite

C L/S/P

1 1 1S V 2

Conţinutul disciplinei Comunicarea, principii, unităţi şi caracteristici ale comunicarii. Efectele comunicării, inteligibilitatea mesajului. Nivelurile comunicării umane. Principiile comunicării eficiente. Structura procesului de comunicare. Comunicarea nonverbala. Reţele de comunicare. Comunicarea în managementul stărilor conflictuale. Comunicarea şi ascultarea. Planificarea, organizarea şi pregătirea finală a mesajului. Structura lucrărilor tehnico-ştiinţifice: referate, lucrări de finalizare a studiilor, lucrări şi articole ştiinţifice, proiecte. Interacţiunea om-om mediata de tehnologii web şi audio-video.

CHIMIE I (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Istoricul dezvoltării chimiei. Legile generale ale chimiei. Elemente de structura atomilor. Sistem periodic al elementelor. Legături chimice. Stări de agregare. Reacţii chimice. Reactii redox. Potenţial de electrod. Conversia energiei reacţiilor chimice în energie. Noţiuni de cinetica chimică. Noţiuni de electrochimie. Răspândirea elementelor în natură. Apa naturală. Apa pură. Apa industrială- indici de calitate. Metode de tratare a apei folosite în domeniul industrial. Ape reziduale şi tratarea lor.

CHIMIE II (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 5

Conţinutul disciplinei Hidrogenul. Stare naturală. Obţinere. Proprietăţi fizice si chimice. Întrebuinţări. Metale. Stare naturala. Metode generale de obţinere şi purificare a metalelor. Proprietăţi fizice generale ale metalelor. Proprietăţi chimice generale ale metalelor. Aliaje. Grupa 1 a sistemului periodic - metale alcaline. Caracterizare generală a elementelor şi a combinaţiilor elementelor din grupa IA. Sodiu si Potasiu: Grupa 2 a sistemului periodic - metale alcalino - pamantoase. Caracterizare generală a elementelor şi a combinaţiilor elementelor din grupa IIA. Magneziu şi Calciu: Grupa 13 a sistemului periodic. Caracterizare generală a elementelor şi a combinaţiilor elementelor din grupa IVA. Aluminiu: Grupa 14 a sistemului periodic. Caracterizare generală a elementelor şi a combinaţiilor elementelor din grupa IVA. Carbon şi Siliciu: Grupa 15 a) sistemului periodic. Caracterizare generală a elementelor şi a combinaţiilor elementelor din grupa VA. Azot şi Fosfor: Grupa 16 a (vi a) sistemului periodic. Caracterizare generală a elementelor şi a combinaţiilor elementelor din grupa VI A. Oxigen şi Sulf: Grupa 17 a (vii a) sistemului periodic. Caracterizare generală a elementelor şi a combinaţiilor elementelor din grupa VII A. Clor: Grupa 18-a. Gaze rare (nobile). Metale tranziţionale: Grupa 3-a (Sc, Y, Lr, Lu); Grupa 4-a. Ti, Zr, Hf; Grupa 5-a. V, Nb, Ta. Caracterizare generală. Grupa 6-a. Cr, Mo, W: Prezentare generală. Combinaţii importante. Utilizări. Grupa 7-a. Mn, Tc, Re: Prezentare generală. Combinaţii importante. Utilizări. Grupa VIIIB (grupele 8, 9, 10). Fe, Co, Ni: Caracterizare generală. Stare naturală. Metode de obţinere. Proprietăţi fizice şi chimice. Utilizări Grupa 11-a. Cu, Ag, Au. Caracterizare generală. Stare naturală. Metode de obţinere. Proprietăţi fizice şi chimice. Utilizări Grupa 12-a. Zn, Cd, Hg. Caracterizare generală. Stare naturală. Metode de obţinere. Proprietăţi fizice şi chimice. Utilizări. Noţiuni generale de chimie organica. Compoziția compuşilor organici. Formule brute si formule moleculare. Structura compuşilor organici. Izomeria compuşilor organici. Clasificarea compuşilor organici. Alcani, alchine, alchene, arene, derivaţi halogenaţi, compuşi hidroxilici, compuşi cu azot, compuşi carbonilici, acizi carboxilici, derivaţi de acizi carboxilici, proteine, zaharide: definiţie, formula generală, reprezentanţi, utilizări.

ALGEBRĂ LINIARĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Spaţii vectoriale. Existenţa bazelor. Dimensiunea unui spaţiu vectorial. Aplicaţii liniare. Matricea asociata. Schimbarea matricii unui endomorfism. Vectori proprii şi valori proprii. Diagonalizarea unei matrice. Spaţii vectoriale euclidiene. Inegalităţi fundamentale. Norma, unghi, proiecţii. Baze ortonormate. Vectori liberi. Operaţii cu vectori liberi. Produs scalar, produs vectorial, produs mixt, dublu produs vectorial. Planul şi dreapta în E3. Suprafeţe riglate şi de rotaţie in E3. Cuadrice. Geometrie diferenţială.

ECOLOGIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Biosfera. Caractere fizico-chimice ale biosferei. Geografia biosferei. Componente ale biosferei. Caracteristici cantitative si mineralogice. Materie organica biogena. Biotopul – mediu abiotic al vietuitoarelor. Factorii geogafici. Factorii mecanici. Factori fizici. Factorii chimici. Factori limitative. Ecologia populatiilor. Statica populatiilor. Dinamica populatiilor. Cauzele aparitiei si agravarii dezechilibrelor ecologice. Ecosistemul ca formatie în spatiu si timp. Structura spatiala a ecosistemului. Compozitia ecosistemului. Tipuri de ecosisteme si delimitarea ecosistemelor în spatiu. Structura spatiala interna a ecosistemului. Principalele ecosisteme din România. Biomul. Ordinea biocenotica în ecosystem. Lanturi trofice. Succesiunile ecosistemelor.

PROGRAMAREA CALCULATOARELOR ŞI LIMBAJE DE PROGRAMARE (Op.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Algoritmi. Limbaje de programare. Date, operatori, expresii în limbajul C. Implementarea structurilor de control în C. Structura decizională. Implementarea structurilor de control în C. Structuri repetitive. Tablouri. Algoritmi de sortare a vectorilor. Modularizarea aplicaţiilor prin utilizarea funcţiilor. Arhitectura calculator. Sisteme de operare. Editoare de texte. Programe pentru calcul tabelar. Funcţii predefinite. Funcţii declarate de utilizator. Programe pentru prezentari. Internet. Servicii Internet.

HIDROLOGIE ŞI HIDROGEOLOGIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere în hidrologie. Scopul cursului. Definiție. Ramurile hidrologiei. Metode de cercetare în hidrologie. Scurt istoric al dezvoltării hidrologiei. Apa și dezvoltarea durabilă. Ciclul hidrologic. Bilanțul hidrologic. Sistem hidrologic. Bazinul hidrografic. Elementele bazinului hidrografic. Subbazinele și zonele interbazinale. Suprafața bazinului hidrografic. Epura bazinului hidrografic. Lungimea și lățimea bazinului hidrografic. Curba hipsometrică și altitudinea medie. Caracteristicile fizico- geografice ale bazinului hidrografic. Poziția geografică. Condițiile climatice. Structura geologică și solul. Relieful. Vegetația. Gradul de acoperire cu lacuri. Rețeaua hidrografică. Clasificarea numerică a râurilor. Caracteristici morfometrice ale rețelei hidrografice. Albiile cursurilor de apă. Traseul în plan al unui curs de apă. Profilul transversal. Profilul longitudinal. Reprezentări batimetrice. Fluviul Dunărea și Delta Dunării Hidrografia lacurilor. Noțiuni de hidrologie subterană.. Porozitatea.. Capilaritatea și curgerea nesaturată. Hărți cu ape subterane. Transmisivitatea și coeficientul de frecare. Poluarea apelor subterane



Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Dispunerea proiecţiilor. Reprezentarea vederilor şi a secţiunilor. Cotarea în desenul industrial. Întocmirea desenului de piesa. Înscrierea elementelor de precizie a execuţiei. Desenul de ansamblu. Reprezentarea asamblarilor demontabile. Reprezentarea roţilor dinţate şi a angrenajelor. Reprezentarea lagărelor şi a etanşărilor. Reprezentarea asamblarilor nedemontabile. Reprezentarea construcţiilor metalice. Reprezentarea construcţiilor civile.

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 - 2S V 2

Conţinutul disciplinei Repetarea principalelor procedee din fotbal -băieţi şi volei -fete, cunoscute din ciclurile anterioare. Aşezarea în sisteme de joc din atac şi apărare. Jocuri bilaterale. Dezvoltarea vitezei de recţie la stimuli auditivi şi vizuali. Repetarea startului din picioare şi a lansarii de la start, dezvoltarea vitezei de de deplasare prin accelerări pe distanţe variabile 20-60m. Educarea forţei dinamice la nivelul membrelor superioare, inferioare, abdomenului şi trunchiului prin metoda lucrului în circuit şi prin lucrul pe ateliere.



Credite

C L/S/P

2 - 2S V 2

Conţinutul disciplinei Readaptarea la efort. Jocuri sportive. Consolidarea principalelor elemente şi procedee tehnice specifice jocurilor sportive. Repetarea lor in condiţii de adversitate, în joc bilateral. Dezvoltarea elementelor capacităţii coordinative- ritm, precizie, echilibru static şi dinamic, orientare spaţio-temporală, combinarea mişcărilor, discriminare chinestezică, ambidextrie, agilitate. Educarea rezistenţei aerobe şi mixte prin metoda eforturilor uniforme şi variabile.

LIMBI MODERNE (Limba engleză) (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 - 2S V 2

Conţinutul disciplinei Introductory conversation. Methodological considerations. The Amplified Definition. General considerations. Indefinite articles with count and noncount nouns. Mass nouns, Dual Nouns. Irregular plurals in scientific discourse. A(n) vs. One. The zero article. Be, Have, and the Simple Present Tense. Identifying the “Bare” Subject. It vs There. Adjective Clauses. Defining and Non-Defining Relative Clauses. Relative Pronouns. Subject-form and Object-form Defining Adjective Clauses. Conditions vs Results. General Revision.

LIMBI MODERNE (Limba engleză) (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 - 2S V 2


Revision of Adjective Clauses. Constructing Defining Adjective Clauses. Selecting the Main Clause and the Subordinate Clause. Adjective Clause with Prepositions. Defining Adjective Clauses with WHOSE, WHERE, WHEN. Equivalents of Whose, Where, When. Writing an Amplified Definition. Construction of a Formal Definition; Components. Removing the General Class Word in a Formal Definition. Amplification Devices. General Revision.

BACK

Anul II

ECOTOXICOLOGIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Definirea ecotoxicologiei ca știință și relațiile ei cu alte domenii de studiu. Legislația privind substanțele toxice. Clasificarea substanțelor toxice. Cercetarea substanțelor toxice. Analiza toxicologica: - Tipuri de analize toxicologice: Analize de toxicologie sanitara (industriala si alimentara); Analize de toxicologie clinica; Analize de toxicologie medico-legala. Cercetarea substanțelor toxice. Analiza toxicologica: - Etapele analizei toxicologice: Analiza preliminara; Izolarea substanțelor toxice; Identificarea si determinarea cantitativa; Corelarea şi interpretarea rezultatelor. Toxici gazoși: Halogeni; Compușii azotului; Compușii sulfului; Hidrogenul fosforat Monoxidul de carbon; Aerul viciat; Oxigenul; Ozonul. Toxici volatili: Alcoolii; Fenolii; Aldehide; Acetona; Esterii; Hidrocarburi alifatice; Hidrocarburi halogenate. Hidrocarburi aromatice Benzenul, Toluenul, Nitroderivați, Sulfura de carbon; Acidul cianhidric și derivații săi. Toxicologia substanțelor organice. Toxici minerali – metode de izolare.



Credite

C L/S/P

3 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei AUTOCAD – prezentare generală. Adăugarea de text la desene. Comenzi de desenare in AutoCAD. Comenzi de editare. Tehnici avansate de editare. Proprietăţile obiectelor desenate. Modificarea entităţilor desenate. Cotarea desenelor. Simboluri şi atribute. Modelarea în spaţiul tridimensional. Editarea entităţilor 3D. Crearea obiectelor 3D. Modificarea/Editarea obiectelor 3D. Notiuni de AutoLISP.

CHIMIA MEDIULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Obiectul chimiei mediului. Concepte şi noţiuni cu care se opereaza în chima mediului. Atmosfera ca factor de mediu: -Structura atmosferei şi compoziţie chimică. Caracteristici fizico-chimice (Masa moleculara, Densitate, Umiditate, Presiune, Temperatura). Proprietatile fizico-chimice ale principalilor componenţi naturali ai aerului (N2, O2, CO2) Chimia mediului acvatic (hidrosferei). -Raspandirea apei pe pamant. Structura, Starile de agregare si Diagrama de faze a apei. Compozitia chimica şi constituenţii apelor naturale (gaze solubilizate în apă, substanţe minerale dizolvate, materii în suspensii). Proprietatile fizice ale apei (căldura latentă de transformare de faza a apei, presiunea de vapori şi umiditatea relativă, densitatea, vâscozitatea, tensiunea superficiala şi unghiul de contact, conductivitatea electrica, moment electric al apei). -Modul de circulaţie şi stocare a apelor subterane. Clasificarea si caracterizarea apelor de suprafaţă. Caracteristicile apelor mărilor şi oceanelor. Apele de consum - Reglarea compoziţiei chimice a apelor naturale. Interacţii chimice ape-atmosfera frontal, metode de dezvoltare a gândirii critice. Chimia solului -Etapele formării solului (alterarea fizica şi alterarea chimică) - Constituţia şi compoziţia chimică a solului (constituenţii minerali, constituenţii organici). -Proprietatile solului (densitatea, gradul de umiditate, permeabilitatea pentru aer şi apă, capilaritatea, filtrabilitatea, temperatura solului, conductibilitate termică, aciditatea, salinitatea, capacitatea de tamponare). Funcţiile solului. Interacţii chimice la interfaţa sol-apa-atmosfera: ciclurile naturale ale azotului, carbonului, sulfului şi fosforului.

REZISTENŢA MATERIALELOR ŞI ORGANE DE MAŞINI I (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L/1S E 4

Conţinutul disciplinei Definiţii, concepte structurale (bare), solicitări, abordări. Forţe tăietoare şi momente încovoietoare. Comportarea materialelor. Întinderea/Compresiunea barelor. Secţiuni transversal. Încovoierea barelor. Torsiunea barelor cu secţiune circulară. Metodologia de dimensionare/verificare a barelor. Geometria secţiunilor transversale ale barelor. Eforturi în bare şi sisteme de bare. Elemente de teoria elasticitatii. Solicitarea axiala a barelor.

REZISTENŢA MATERIALELOR ŞI ORGANE DE MAŞINI II (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L/2P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Solicitarea la încovoiere a grinzilor drepte. Solicitarea la torsiune libera a barelor de sectiune circulara şi inelara. Solicitari compuse ale barelor. Calculul arborilor. Flambajul barelor drepte comprimate. Materiale folosite în construcţia de maşini şi comportarea lor la diverse solicitări şi temperaturi. Frecarea şi uzura în construcţia de maşini. Asamblări demontabile: cu filet, pene, caneluri, ştifturi, clemă, cu strângere, cu arcuri; Asamblări nedemontabile prin sudură. Transmisii prin roţi de fricţiune; Transmisii prin curele şi lanţuri.



Credite

C L/S/P

3 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive de bazele electrotehnicii. Analiza circuitelor şi retelelor electrice. Studiu constructiv, funcţional şi comportamental al maşinilor electrice. Noţiuni generale de electronica semiconductoarelor. Componente şi circuite electronice.



Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Algoritmi şi erori de calcul. Aproximarea funcţiilor prin interpolare. Rezolvarea numerică a ecuaţiilor algebrice şi transcendente. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii liniare. Rezolvarea sistemelor de ecuaţii neliniare. Derivarea numerică. Integrarea numerică. Rezolvarea numerică a ecuaţiilor ordinare. Rezolvarea numerică a ecuaţiilor diferenţiale de ordin superior. Rezolvarea numerică a ecuaţiilor diferenţiale cu derivate parţiale.

ELECTRONICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L V 3


Dispozitive electronice de circuit Noţiuni privind conducţia electrică în semiconductoare. Componente electronice: Diode, Tranzistoare bipolare, Tranzistoare unipolare, Dispozitive semiconductoare speciale. Predarea cursului se face sub formă de prelegere, utilizând exemple în PowerPoint cu ajutorul videoproiectorului. Amplificatoare şi oscilatoare Proprietăţi generale şi caracteristici ale amplificatoarelor. Amplificatoare de curent alternativ (amplificatoare de tensiune, amplificatoare de putere). Amplificatoare de curent continuu. Reacţia negativă la amplificatoare şi consecinţele ei. Amplificatoare operaţionale. Oscilatoare. Redresoare necomandate de mică putere Redresoare monofazate necomandate. Redresoare monofazate monoalternanţă cu sarcină rezistivă. Redresoare monofazate dublă alternanţă cu sarcină rezistivă. Filtrarea tensiunii redresate. Redresoare trifazate. Stabilizatoare electronice Parametrii stabilizatoarelor. Stabilizatoare parametrice. Stabilizatoare cu reacţie. Stabilizatoare integrate de tensiune. Redresoare comandate de mică putere Principiul comenzii pe verticală şi orizontală. Cicuite specializate pentru comanda pe grilă a tiristoarelor. Circuite logice combinaţionale şi secvenţiale. Funcţii logice elementare. Relaţii fundamentale în algebra logicii. Circuite logice. Circuite logice integrate. Circuite logice combinaţionale. Circuite logice secvenţiale elementare. Aplicaţii ale circuitelor logice combinaţionale şi secvenţiale. Codificatoare şi decodificatoare. Numărătoare electronice. Convertoare Numeric-Analogice. Convertoare Analog-Numerice. Circuite de memorie. Structura unui microprocesor şi a unui microcalculator.



Credite

C L/S/P

4 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Caracteristicile fizice ale fluidelor. Proprietăţi fizice fundamentale ale fluidelor. Proprietăţi fizice specifice lichidelor. Proprietăţi specifice gazelor. Statica fluidelor. Cinematica fluidelor. Dinamica fluidelor ideale. Dinamica fluidelor reale. Analiza dimensională şi teoria similitudinii. Noţiuni de teoria hidrodinamică a lubrificaţiei. Teoria stratului limită. Mişcarea turbulentă a fluidelor reale. Curgerea prin orificii şi ajutaje. Mişcări permanente în conducte sub presiune. Mişcarea nepermanentăîn conducte sub presiune.



Credite

C L/S/P

4 2 1L, 1S E 4

Conţinutul disciplinei Sistem termodinamic. Mărimi de stare. Mărimi de proces. Primul principiu al termodinamicii. Energia internă. Lucrul mecanic. Căldura. Entalpia. Gazul perfect. Al doilea principiu al termodinamicii. Vapori. Diagrame termodinamice ale vaporilor. Procese termodinamice ale vaporilor. Aerul umed. Digarama h-x pentru aerul umed. Transformări simple de stare ale aerului umed. Arderea combustibililor. Cicluri teoretice ale maşinilor termice: motoare cu ardere internă, turbine cu gaze, turbine cu abur, compresoare, maşini frigorifice.

ELEMENTE DE ELECTROCHIMIE ŞI COROZIUNE (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Definirea şi clasificarea coroziunii materialelor. Forme şi aspecte vizuale ale coroziunii. Coroziunea chimică. Coroziunea electrochimică (umedă). Pasivarea metalelor şi aliajelor metalice. Coroziunea în condiţii speciale. Coroziunea localizată. Alte forme complexe de deteriorare a materialelor. Metode de masurare si determinare a rezistenţei la coroziune a materialelor. Metode în curent continuu (DC). Protecţia împotriva coroziunii. Metode de prevenire a coroziunii prin tratarea (modificarea) suprafeţei materialelor - ingineria suprafeţei.

ANALIZA ŞI SINTEZA PROCESELOR TEHNOLOGICE CU IMPACT ASUPRA

MEDIULUI (OB.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale privind ecologia, poluarea mediului, acţiunea antropică asupra mediului, modificări antropogene în natură; Metode şi căi de reducere a poluării antropogene a mediului ambiant; Impactul industriei asupra mediului ambiant. Studii de impact; Analiza activităţilor de extracţie. Extracţia, manipularea şi prelucrarea minereurilor şi a constituenţilor acestora; Procese tehnologice de valorificare a cărbunilor; Procese tehnologice în industria metalurgică; tehnologia de elaborare a fontei, tehnologii de elaborare a oţelurilor; Producerea de energie în centralele clasice şi nucleare; staţii de transformare a energiei electrice; Producerea şi folosirea substanţelor chimice: rafinarea şi depozitarea produselor petroliere şi a derivatelor acestora; Procese tehnologice în industria materialelor de construcţii: fabricarea cimentului şi a varului; Procese tehnologice pentru fabricarea sticlelor; Producerea şi stocarea substanţelor chimice de uz agricol; producerea şi stocarea substanţelor chimice de uz industrial; Producerea hârtiei.



Credite

C L/S/P

3 - 1S V 2

Conţinutul disciplinei Fotbal: Pregătirea tehnica: pasarea mingii cu piciorul si cu capul; preluarea mingii; conducerea mingii; pase in 2-3 jucatori. Pregătirea tactica: organizarea jocului în ataca şi apărare. Volei. Pregătirea fizică: dezvoltarea vitezei de reacţie şi de deplasare; dezvoltarea detentei; dezvoltarea forţei de lovire; dezvoltarea îndemânării şi rezistenţei specifice. Pregătirea tehnică: exerciţii pentru învăţare deplasărilor în teren; exerciţii pentru consolidarea paselor de jos şi de sus; exerciţii pentru ridicarea mingii cu două mâini de sus; serviciul de jos şi de sus din faţă; învăţarea loviturii de atac; învăţarea blocajului individual. Pregătirea tactică: aşezarea jucătorilor la serviciul propriu şi la cel advers; joc bilateral.



Credite

C L/S/P

4 - 1S V 2

Conţinutul disciplinei FOTBAL: Pregătirea tehnica: pasarea mingii cu piciorul si cu capul; preluarea mingii; cobducerea mingii; pase in 2-3 jucatori. Pregătirea tactica: organizarea jocului în ataca şi apărare. VOLEI. Pregătirea fizică: dezvoltarea vitezei de reacţie şi de deplasare; dezvoltarea detentei; dezvoltarea forţei de lovire; dezvoltarea îndemânării şi rezistenţei specifice. Pregătirea tehnică: exerciţii pentru învăţare deplasărilor în teren; exerciţii pentru consolidarea paselor de jos şi de sus; exerciţii pentru ridicarea mingii cu două mâini de sus; serviciul de jos şi de sus din faţă; învăţarea loviturii de atac; învăţarea blocajului individual.

LIMBI MODERNE (LIMBA ENGLEZĂ) (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 - 2S V 2

Conţinutul disciplinei Group organisation. Introductory conversation. Methodological considerations. Noun Clauses. Embedded questions. That-clauses. Making Noun structures Parallel; the principle of economy and symmetry in scientific writing. Magnitude statements: types. Modifying the basic magnitude statement. The Preposition AT: Position of Time, Place or Measure;

Location that Implies Function. The Preposition ON: Line; Surface. The Preposition IN: Containment; Mode—Measure, Direction, Action.

LIMBI MODERNE (LIMBA ENGLEZĂ) (Ob.)


evaluare Credite

C L/S/P

4 - 1S V 2

Conţinutul disciplinei Group organisation. Introductory conversation. Methodological considerations. The Description of a Mechanism. The Active and Passive Voice. The Passive Voice with the Five Most Common Verb Tenses. The Passive: Inanimate Subjects with Active Verbs. Passive Structures with By-Agents. How-Agents. Articles with Classified and Identified Nouns. Ranking Adjectives. Shared Knowledge. Review of Classifying and Identifying Articles. Reduction of Defining Adjective Clauses (Subject-form).

PRACTICĂ (Ob)


Credite

C L/S/P

4 - 90 ore V 3

Conţinutul disciplinei Instructaj general de protecţia muncii Fluxul tehnologic în sectorul aglomerare. Instalaţii de desprăfuire (uscată, umedă, electrică). Fluxul tehnologic în sectorul furnale. Circuitul apelor reziduale .Fluxul tehnologic al unei oţelării cu convertizoare tip LD. Tratarea apelor reziduale de la convertizoare Fluxul tehnologic în sectoarele de laminare. Fluxul tehnologic în sectorul laminor benzi la rece .Decaparea rulourilor. Tratarea apelor reziduale la decapare. Fluxul tehnologic în sectorul zincare .Tratarea apelor reziduale de la zincare Utilaje specifice parcurilor de depozitare şi pregătire a materialelor prime din deşeuri. Maşini de stivuit. Maşini de omogenizare. Instalaţii de culbutare a deşeurilor. Utilaje şi instalaţii pentru mărunţirea deşeurilor. Concasare cu fălci. Concasare giratorii. Dezintegratoare. Maşini şi utilaje pentru separarea, extragerea şi clasarea deşeurilor. Separatoare mecanice şi electromagnetice .Clasoare centrifugale. Clasoare gravitaţionale. Utilaje şi instalaţii pentru sortarea dimensională a deşeurilor. Ciururi oscilante Ciururi vibratoare cu inerţie. Ciururi rotative. Instalaţii mecanizate pentru compactarea, pachetarea şi brichetarea deşeurilor Maşini de compactat. Maşini de pachetat. Maşini de brichetat. Documentare privind aparatele, instalaţiile din laboratoarele de mediu din Mittal Steel S:A: Insuşirea unor metode de analiză a deşeurilor şi a factorilor de mediu (aer, apă, sol) care sunt aplicate în aceste laboratoare.

BACK

Anul III

FIZICA ATMOSFEREI ŞI HIDROLOGIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Compozitia şi structura atmosferei. Statica şi termodinamica atmosferei. Umiditate. Ceaţa şi norii. Stabilitatea atmosferică şi poluarea. Dinamica atmosferei. Circulaţia atmosferică. Bugetul radiativ al Pamântului. Fizica aerosolului atmosferic.Variabilitate climatică. Elemente de hidrologie.

MANAGEMENT ECOLOGIC (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Introducere: Categoriile de deşeuri. Noţiuni. Definiţii. Clasificare. Legislaţia privind gestiunea deşeurilor. Sisteme de gestionare integrală a deşeurilor. Caracteristicile deşeurilor: Cantitatea şi calitatea deşeurilor. Gestionarea deşeurilor solide menajere: Căi de reducere a deşeurilor. Metode de colectare şi transfer a deşeurilor menajere. Vehicule de colectare. Elemente ale transferului. Depozitarea simplă şi controlată a deşeurilor. Neutralizarea lor. Tehnologii şi utilaje de prelucrare a materialelor refolosibile. Procedee şi instalaţii pentru selectarea şi valorificarea complexă a deşeurilor menajere. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile nemetalice (hârtie, sticlă, mase plastice, textile, cauciuc, etc.) şi a deşeurilor speciale. Colectarea şi prelucrarea materialelor refolosibile feroase. Sursa de colectare şi recuperare a materialelor refolosibile feroase. Colectarea şi prelucrarea materialelor refolosibile neferoase.

BAZELE PROCESELOR DE PRELUCRARE ŞI VALORIFICARE A

DEŞEURILOR (Ob)


Credite

C L/S/P

5 2 2l E 5

Conţinutul disciplinei Prorietăţile fizico-chimice ale deşeurilor. Procese care stau la baza prelucrării deşeurilor. Termodinamica şi cinetica

proceselor din sistemele carbon – oxigen, oxigen – hidrogen, carbon – hidrogen, carbon – oxigen – hydrogen.

Termodinamica topiturilor metalice. Termodinamica şi cinetica proceselor de disociere a carbonaţilor, oxizilor şi hidroxizilor.

SURSE DE RADIAŢII ŞI TEHNICI DE PROTECŢIE (Ob.)


evaluare Credite

C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Clasificarea radiaţiilor ionizante şi sursele de radiaţii. Expunere la tablă, Noţiuni de fizică nucleară. Combustibili şi materiale nucleare. Concepţia structurală a reactoarelor nucleare energetice. Scheme termice ale centralelor nuclearoelectrice. Securitatea centralelor nuclearoelectrice. Noţiuni de dozimetrie.

TEHNOLOGII DE ACHIZIŢIE, MONITORIZARE ŞI DIAGNOZA A CALITĂŢII

MEDIULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Principii generale ale măsurării. Metode de măsurare. Erori de măsurare Performanţele statice şi dinamice ale instalaţiilor de măsurare. Măsurarea electrică a mărimilor neelectrice. Măsurarea presiunii fluidelor. Manometre cu lichid. Traductoare cu element elastic. Traductoare piezoelectrice. Măsurarea temperaturii fluidelor. Măsurarea prin dilatare termică. Termometre. Termocuple. Traductorul conductor. Traductorul semiconductor. Măsurarea prin radiaţie. Metode de măsurare aplicate curgerii fluidelor. Măsurarea vitezei de curgere. Măsurarea debitului fluidelor în curgere prin conducte Măsurarea umidităţii aerului. Metode pentru supravegherea şi controlul compoziţiei aerului. Componentele aerului. Principalii poluanţi atmosferici şi proprietăţile fizico-chimice ale acestora. Controlul substanţelor poluante la sursa generatoare. Analizoare de gaz. Principii de funcţionare. Dispersia poluanţtilor. Influenţa diverşilor factori asupra dispersiei poluanţilor. Legi de dispersie. Monitorizarea poluării mediului marin. Monitorizarea calităţii solului.

TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU EPURAREA APELOR UZATE I

(Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Echipamente şi instalaţii pentru epurarea apelor uzate: Autoepurarea. Poluarea termică. Calculul gradului de epurare necesar. Metode şi scheme de staţii de epurare. Bazele automatizării funcţionarii agregatelor în staţiile de epurare. Echipamente şi instalaţii pentru separarea fazelor: Echipamente pentru reţinerea corpurilor mari. Echipamente pentru separarea gravitaţională. Procese şi instalaţii pentru separarea centrifugală. Procese şi instalaţii de separare prin filtrare. Procedee şi echipamente pentru epurarea biologică: Principii generale ale epurării biologice. Epurarea biologică cu ajutorul filtrelor. Epurarea biologică cu nămol active. Echipamente pentru oxigenarea apei. Experimentarea echipamentelor pentru oxigenarea apelor.

TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU TRATAREA APELOR UZATE II

(Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Generalităţi. Structura şi proprietăţile apei. Înteracţiunile apei cu mediul înconjurător. Ape uzate: caracterizarea fizică, chimică, biologică şi bacteriologică a apelor uzate; limitele încărcării cu poluanţi, indicatori de calitate fizici, chimici, bacteriologici. Metode de epurare avansată: epurare cu treaptă primară, secundară şi terţiară; epurare biologică cu ultrasunete; epurare avansată pentru eliminarea fosforului. Procese fizice de epurare avansată: nanofiltrarea prin membrane polimerice; flotaţia extracţia lichid-lichid; transferul lichid-gaz; striparea; microfiltrarea; filtrare prin mase granulare. Procese fizico-chimice: neutralizarea apelor acide; neutralizarea apelor alcaline; oxidarea şi reducerea; precipitarea; coagulare şi floculare; schimbul ionic. Procese biologice: procese aerobe; procese anaerobe; dezinfecţia; descompunerea materiilor organice; nitrificarea; denitrificarea. Tratarea nămolurilor: formare; caracteristici fizico-chimice, biologice şi bacteriologice; îngroşare prin flotaţie, gravitaţional şi prin centrifugare; fermentarea aerobă şi anaerobă; condiţionarea chimică şi termică; deshidratare; uscare; incinerare.

POLUAREA AERULUI I (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Surse de poluare şi efectele principalilor poluanţilor atmosferici asupra mediului ambiant şi asupra sănătăţii umane. Geneza emisiilor poluante rezultate în urma procesului de ardere intr-un sistem termoenergetic. Calculul componentelor procesului de ardere. Instalaţii de ardere a combustibililor gazoşi. Instalaţii de ardere a combustibililor lichizi. Instalaţii de ardere a combustibililor solizi. Instalaţii de ardere combinată a mai multor combustibili. Bilanţul energetic al unei instalaţii energetice. Dispersia emisiilor poluante în atmosferă.

POLUAREA AERULUI II (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L/1P E+P 4+1


Impactul proceselor industriale şi energetice asupra aerului atmosferic. Tehnologii şi metode de control a emisiilor poluante atmosferice produse de surse staţionare. Formarea şi controlul emisiilor de particule solide. Sisteme de desprăfuire mecanice: camera de decantare, ciclon, Multiciclon. Sisteme de desprăfuire electrostatice: electrofiltru. Sisteme de desprăfuire în strat poros: filtru textil. Sisteme de desprăfuire hidraulice: scruber venturi. Formarea şi controlul emisiilor de NOx. Măsuri primare de reducere a emisiilor de oxizi de azot. Măsuri secundare de reducere a emisiilor de NOx. Reducerea selectiv catalitica (SCR). Reducerea selectiv necatalitică (SNCR). Formarea şi controlul emisiilor de SO2. Desulfurarea pe baza de carbonat de calciu. Desulfurarea gazelor de ardere cu oxidare forţată (LSFO). Procedeul semiuscat de desulfurare a gazelor de ardere (LSD). Soluţii de tratare a compuşilor organici volatili (COV). Analiza economică a tehnologiilor de reducere a poluării atmosferice.

SENZORI ŞI ACTUATORI (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Introducere: Noţiuni definitorii. Clasificarea traductoarelor. Caracteristicile şi performanţele traductoarelor: Componentele principale ale traductoarelor: Elemente sensibile (ES). Adaptoare (AD). Traductoare pentru deplasări: Traductoare pentru deplasări liniare şi unghiulare de tip rezistiv. Traductoare inductive pentru deplasări liniare. Transformator diferenţial liniar variabil (TDLV). Elemente sensibile cu circuit magnetic închis destinate traductoarelor pentru deplasări liniare Traductoare pentru mărimi geometrice: Traductoare pentru deplasări liniare mici. Elemente sensibile capacitive pentru traductoarele de deplasare. Traductoare pentru mărimi geometrice (continuare): Elemente sensibile rezistive pentru deplasări liniare mici. Traductoare pentru deplasări liniare mari. Traductoare pentru deplasări unghiulare: Traductoare pentru deplasări unghiulare. Elemente sensibile de tip disc codat absolut. Elemente sensibile de tip disc magnetic absolut. Elemente sensibile realizate cu discuri optice. Traductoare incrementale pentru deplasări unghiulare. Traductoare de proximitate. Traductoare inductive de proximitate. Traductoare magnetice de proximitate. Elemente sensibile capacitive pentru traductoare de proximitate. Elemente sensibile fotoelectrice pentru traductoare de proximitate. Traductoare pentru controlul dimensional. Elemente sensibile electrice. Elemente sensibile pneumatice pentru controlul dimensional. Traductoare de viteză şi turaţie. Principii şi metode utilizate în măsurarea vitezei. Traductoare de viteză liniară. Traductor de viteză liniară bazat pe cronometrarea timpului de parcurgere a unei distanţe cunoscute. Traductoarele de turaţie. Traductoare de viteză şi turaţie. Tahogeneratoare de curent alternativ. Traductoare de turaţie cu reluctanţă variabilă. Traductoare de turaţie cu elemente fotoelectrice. Elementele sensibile magnetice pentru traductoarele de turaţie. Traductoare de vibraţii şi acceleraţii. Noţiuni fundamentale. Mărimile caracteristice şi unităţile de măsură specifice vibraţiilor. Principii de realizare a traductoarelor de vibraţii. Traductoare pentru forţe şi cuplu. Noţiuni introductive. Traductoare de forţă tensorezistive. Traductoare de forţă şi cuplu cu elemente sensibile nespecifice.

TRANSFER DE CĂLDURĂ ŞI MASĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Introducere. Mărimi caracteristice transferului de căldură. Modurile elementare de transfer de căldură. Conducţia termică. Conducţia termică în regim staţionar prin corpuri fără izvoare interioare de căldură Conducţia termică. Condiţii de determinare univocă. Perete plan: condiţii de speţa I-a, a II-a, a III-a şi a IV-a. Conducţia termică. Perete cilindric: condiţii de speţa I-a, a II-a, a III-a şi a IV-a. Conducţia termică. Perete sferic: condiţii de speţa I-a, a II-a, a III a şi a IV-a. Convecţia termică. Metode utilizate în studiul convecţiei termice: analiza dimensionalăa. Convecţia liberă: în spaţiu nelimitat şi în spaţiu limitat. Convecţia forţată fără schimbarea stării de agregare a fluidelor: curgerea fluidelor prin ţevi şi canale. Convecţia forţată fără schimbarea stării de agregare a fluidelor: curgerea fluidelor peste o ţeavă singulară şi peste un fascicul de ţevi netede şi nervurate, curgerea peliculară a lichidelor. Convecţia termică cu schimbarea stării de agregare a fluidelor: condensarea, fierberea şi vaporizarea. Transferul total de căldură luând în considerare conducţia şi convecţia. Transferul total de căldură luând în considerare convecţia şi radiaţia. Aparate schimbătoare de căldură. Definire. Clasificare. Calcul termic. Transferul de masă. Definire. Clasificare. Parametrii caracteristici transferului de masă.

FENOMENE DE TRANSFER ŞI OPERAŢII UNITARE (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Introducere. Mărimi caracteristice transferului de căldură şi masă. Elemente de transfer. Noţiuni generale Similitudine şi analiză dimensională. Stabilirea formei generale a ecuaţiilor. Verificarea ecuaţiilor pe baza omogenităţii dimensionale.

a lui Buckingham. Similitudine şi modele. Criterii de similitudine. Transfer de impuls. Noţiuni generale despre fluide. Elemente de reologie. Curgerea în sisteme omogene. Frecarea şi căderea de presiune. Coeficientul căderii de presiune prin rezistenţe locale. Conducţia termică. Conducţia termică în regim staţionar prin corpuri fără izvoare interioare de căldură. Conducţia termică. Condiţii de determinare univocă. Perete plan, cilindric şi sferic. Convecţia termică. Metode utilizate în studiul convecţiei termice: analiza dimensională. Convecţia liberă: în spaţiu nelimitat şi în spaţiu limitat. Convecţia forţată fără schimbarea stării de agregare a fluidelor: curgerea fluidelor peste o ţeavă singulară şi peste un fascicul de ţevi netede şi nervurate, curgerea peliculară a lichidelor. Curgerea gazelor prin ajutaje, difuzoare, ejectoare. Jeturi de gaze. Mărimi caracteristice ale jetului liber, rotund, izoterm. Aparate schimbătoare de căldură. Definire. Clasificare. Calcul termic. Transferul de masă. Definire. Clasificare. Parametrii caracteristici transferului de masă.

TERMOTEHNICĂ II (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Termodinamica agentilor termici: Gaze reale. Proprietatile termiceale gazelor reale. Ecuaţia Van der Waals. Alte ecuaţii de stare ale gazelor reale. Destinderea adiabatică reversibilă si ireversibilă. Efectul Joule-Thomson. Termodinamica vaporilor. Mărimile de stare ale vaporilor saturaţi umezi. Curbe de titlu constant. Relaţii între mărimile de stare ale lichidului Tabele si diagrame de vapori. Ecuaţia Capeyron-Clausius. Transformările de stare ale vaporilor: tr. izocoră, izobară, izotermă, adiabata reversibilă si ireversibilă, laminarea vaporilor. Termodinamica aerului umed. Proprietăţile fizice ale aerului umed. Diagrama i-x pentru aerul umed. Determinarea grafică a mărimilor de stare ale aerului umed. Transformările simple de stare ale aerului umed: tr. la conţinut de umiditate constant, la temperatură constantă, la entalpie constantă si amestecul a două debite de aer umed cu stări diferite. Termodinamica arderii combustibililor: Combustibili. Procesul de ardere al combustibililor solizi, lichizi si gazoşi. Aplicarea principiilor I şi al II-lea ale termodinamicii la sisteme reactive; Puterea calorică si calculul ei. Temperatura de ardere si diagrama Ig-t. Termodinamica ciclurilor maşinilor termice: Ciclurile teoretice ale maşinilor termice cu gaze: ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere internă; Ciclurile teoretice ale motoarelor cu ardere externă; ciclurile teoretice ale compresoarelor volumice cu piston; ciclurile teoretice ale maşinii frigorifice cu aer. Ciclurile teoretice ale maşinilor termice cu vapori. Cicluri motoare cu vapori: ciclul Clausius-Rankine. Cicluri binare cu vapori. Cicluri motoare combinate; Cicluri de termoficare. Cicluri generatoare cu vapori.

NANOTEHNOLOGII (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Introducere în nanotehnologie şi nanomateriale: Definiţii, Clasificări, Concepte de bază ale nanotehnologiei. Clase de nanotehnologii. Principii, Descriere, Instalaţii Materiale nanostructurate 0D (nanoparticule şi puncte cuantice): structură, proprietăţi, aplicaţii. Materiale nanostructurate 1D (nanofire, nanotuburi şi nanobaghete): clase, structură, proprietăţi, aplicaţii. Materiale nanostructurate 2D (nanoplachete, filme subţiri): structura, proprietăţi, aplicaţii. Materiale nanostructurate 3D (nanoparticule (auto)asamblate) structura, proprietăţi, aplicaţii. Nanomateriale pe bază de carbon (nanotuburi, fulerene, grafene) structură, proprietăţi, aplicaţii. Nanomateriale şi dispozitive pentru electronică, calculatoare şi comunicaţii. Nanomateriale cu aplicaţii biologice şi medicale. Toxicitatea nanomaterialelor. Nanomateriale pentru energii regenerabile. Nanomateriale cu aplicaţii în protectia mediului.

UTILAJE SPECIFICE INGINERIEI MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L/1P V+P 3+1

Conţinutul disciplinei Calculul general al unui utilaj mecanic. Calculul rezistenţei la înaintare. Utilaje şi instalaţii mecanice pentru transportul continuu al deseurilor. Calculul dinamic al unui echipament de transport procesare pentru deşeuri. Tipuri de alimentatoare pentru instalaţiile de procesare a deseurilor. Mărunţitoare pentru deşeuri tăietoare, macinătoare şi instalaţii de sortare dimensionala a deşeurilor. Instalaţii tip Schredder pentru procesarea deşeurilor. Elemente privind instalaţiile de sortare automată a deşeurilor. Fiabilitatea maşinilor şi instalaţiilor pentru transportul şi procesarea deşeurilor.

INSTALAŢII DE VENTILARE ŞI POMPARE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L/1P V+P 3+1

Conţinutul disciplinei Noţiune generale: Clasificare. Domenii de utilizare. Parametrii principali. - ventilatoare, Construcţie şi principiul de funcţionare. Ecuaţiile principale. Mărimi caracteristice. Tipul centrifugal: Sarcina. Procesul de curgere. Curbe caracteristice. Transferul de energie dintre rotor şi fluid. Pierderi şi randamente. Calculul mărimilor principale. Tipul axial: Bazele teoretice. Caracteristicile aerodinamice ale profilului şi reţelei. Variaţia parametrilor de stare ai fluidului de lucru în lungul paletelor. Calculul mărimilor principale. Reglarea. - Pompe volumice rotative: Ecuaţiile aplicate în studiul echipamentelor de pompare. Parametrii ce caracterizează funcţionarea pompelor. Statorul şi camera spirală. Curbele caracteristice de funcţionare. Studiul şi funcţionare pompelor elicoidale. Funcţionarea pompelor în instalaţii. Pompe şi ventilatoare de construcţie specială.

TRATAREA DEŞEURILOR TOXICE ŞI PERICULOASE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Introducere. Politica şi cadrul legislativ european al managementului deşeurilor. Noţiunea de deşeuri şi substanţe toxice şi periculoase. Regimul juridic intern al produselor şi substanţelor toxice şi periculoase. Strategia naţională de gestionare a deşeurilor toxice şi periculoase. Obiective strategice generale. Obiective strategice specifice pentru fluxuri de deşeuri periculoase. Instrumente şi factori implicaţi pentru realizarea obiectivelor strategice de gestionare a deşeurilor periculoase. Clasificarea şi caracterizarea deşeurilor periculoase (Catalogul european al deşeurilor/Lista deşeurilor inclusiv deşeuri periculoase). Etichetarea şi ambalarea substantelor şi preparatelor chimice periculoase. Depozitarea, incinerarea şi eliminarea finală a deşeurilor toxice şi periculoase. Transportul deşeurilor şi produselor toxice şi periculoase. Controlul transporturilor deşeurilor pe teritoriul României. Controlul transfrontalier al deşeurilor periculoase şi al eliminării lor. Tehnologii şi tehnici de tratare şi valorificare a deşeurilor toxice şi periculoase. Tehnologii ecologice şi biotehnologii pentru reducerea riscului de poluare a mediului. Tehnici de prevenire şi de reducere a emisiilor de compuşi organici volatili în mediu înconjurător. Poluarea radioactivă şi protecţia împotriva radiaţiilor. Principiile şi condiţiile desfăşurării activităţii nucleare în România. Gospodărirea în siguranţă a deşeurilor radioactive şi a combustibilului nuclear uzat.

DINAMICA FLUIDELOR POLIFAZICE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Bazele teoretice ale dinamicii fluidelor polifazice. Caracteristicile generale şi clasificarea mişcărilor. Polifazice. Proprietăţile fluidelor polifazice. Mişcarea unui solid într-o fază lichidă predominantă. Ecuaţia de continuitate a unui fluid polifazic. Eforturi unitare dezvoltate în fluidele polifazice. Elemente cinematice şi dinamice în mişcarea fluidelor. Bifazice .similitudinea curenţilor polifazici. Pierderi de sarcină în curgerea fluidelor polifazice. Explicarea proceselor si modelarea matematica a acestora. Studiul curgerii principalelor tipuri de fluide polifazice. Mişcarea bifazică lichid-solid. Studiul pierderilor de presiune distribuite pe conductele de transport pneumatic al unor particule solide („gaz-solid”). Mişcările bifazice „lichid-gaz” şi „gaz-lichid”. Similitudini structurale în studiul mişcării fluidelor polifazice. Bazele calculului de proiectare a instalaţiilor de hidrotransport. Caracteristici generale. Calculul hidraulic al instalaţiilor de hidrotransport. Tabele şi diagrame utilizate în calculele de proiectare ale conductelor de hidrotransport pentru evitarea fenomenului de colmatare. Calculul hidraulic de proiectare a unei conducte de hidrotransport vizând înlăturarea riscului de colmatare. Cerinţe complementare impuse de realizarea conductelor de răcire a furnalelor, cu eliminarea fenomenului de colmatare.

BACK

Anul IV

EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1S/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Introducere în procesul de evaluare a impactului asupra mediului. prelegerea,. explicaţia,. dezbaterea,. problematizarea. Cadrul legislativ şi instituţional. Etapa de încadrare a proiectului - Screening. Etapa de definire a domeniului evaluării - Scoping. Etapa de analiză a impactului. Analiza si evaluarea impactului asupra solului si pânzei freatice. Analiza si evaluarea impactului asupra apelor de suprafaţa. Analiza si evaluarea impactului asupra mediului biologic. Analiza si evaluarea impactului asupra atmosferei. Analiza si evaluarea impactului zgomotului asupra mediului. Analiza si evaluarea impactului socio-economic si asupra sanatatii. umane. Masuri de reducere a impactului asupra mediului. Etapa de management si monitorizare a impactului. Audit de mediu. Elaborarea raportului privind impactul. Etapa de examinare a calităţii studiului de impact. Consultarea si implicarea publicului. Luarea deciziei pe baza studiului de impact. Implementare şi supraveghere.

LEGISLAŢIA PROTECŢIEI MEDIULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 1 1S V 3

Conţinutul disciplinei Formarea şi dezvoltarea dreptului internaţional al mediului. Legislație nationala și instituții naționale de mediu. Proceduri de autorizare a activităţilor economice. Reglementări internaţionale. Legea Protectiei Muncii nr. 90/1996 si modificări ale legislaţiei actuale în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. Sistemul naţional de norme de protecţia muncii. Strategia europeană în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă.



Credite

C L/S/P

7 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere:. Situaţia actuală şi de perspectivă a surselor de energie. Potenţialul resurselor regenerabile de energie. Energia solară: Caracteristicile energiei solare. Analiza termică a colectoarelor solare. Colectoare plane. Colectoare cu concentrarea radiaţiei şi urmărirea soarelui. Analiza termică a colectoarelor. Eficienţa termică a colectorului plan. Aplicaţii ale colectoarelor solare. Sisteme de încălzire a apei: sistemul termosifon (pasiv), sistemul de stocare cu

colectoare (pasiv), sisteme de circulaţie directă (activ), sisteme de încalzire indirectă a apei (activ). Sisteme cu aer. Incălzirea şi răcirea clădirilor (pompe de căldură). Procese de încălzire industrială. Instalaţii solare de pompare. Centrale termosolare. Sisteme fotovoltaice. Biomasa: Resursele de biomasă. Potenţial şi disponibilitate. Conversia biomasei în energie. Procese termochimice: arderea (proprietăţile combustibile ale biomasei, puterea calorifică, emisiile poluante, probleme legate de arderea biomasei în cazane, co-arderea biomasei cu cărbunele, instalaţii de ardere), gazificarea, piroliza. Procese biochimice: fermentaţia, digestia anaerobă, compostarea. Extracţia mecanică. Energia eoliană: Potenţialul teoretic. Sisteme (instalaţii) de captare. Specificul energiei eoliene. Proiectarea şi execuţia turbinelor eoliene cu ax orizontal şi vertical. Utilizări ale energiei eoliene. Energia hidraulică: Potenţialul hidroenergetic. Tipuri de turbine (de impuls, cu reacţiune). Soluţii tehnologice pentru micro- hidrocentrale. Probleme economice, sociale şi de mediu. Energia geotermală: Tipuri de resurse geotermale. Exploatarea resurselor geotermale. Utilizarea resurselor geotermale. Impactul asupra mediului al energiei geotermale.

TEHNOLOGII DE TRATARE ŞI VALORIFICARE A DEŞEURILOR I (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Deşeuri. Deşeu reciclat: noţiuni, definiţii, clasificări, cadrul legislativ. Reciclare. Valorificare. Tratare: definiţii, responsabilităţi, efecte. Deşeuri feroase: noţiuni, definiţii, clasificări, avantajele reciclării. Relaţia dintre producţia de oţel şi consumul de deşeuri. Condiţii de calitate pentru deşeurile feroase utilizate la elaborarea oţelurilor. Controlul calităţii deşeurilor feroase. Caracterizarea deşeurilor feroase. Surse de deşeuri. Materiale feroase din industria metalurgică, din industria prelucrătoare, din alte domenii industriale. Materiale feroase vechi din alte utilizări. Tehnologii de prelucrare şi valorificare a deşeurilor feroase Pregătirea deşeurilor feroase: operaţii de prelucrare primară (detectarea contaminării radioactive, controlul pirotehnic, sortarea în funcţie de proprietăţile fizice şi chimice, pregătirea dimensională) şi secundară (purificarea prin metode chimice, termice sau altele în. scopul reducerii conţinutului de materiale şi elemente dăunătoare). Topirea şi rafinarea. Deşeuri neferoase: caracterizare, surse, cantităţi generate, randamente de valorificare. Tehnologii de prelucrare şi valorificare a deşeurilor de cupru şi aliaje cu bază de cupru: prepararea, topirea, rafinarea. Tehnologii de prelucrare şi valorificare a deşeurilor de aluminiu şi aliaje cu bază de aluminiu. Valorificarea zgurilor metalurgice. Zguri siderurgice: caracterizare, proprietăţi, domenii de utilizare. Tehnologii de tratare şi valorificare a zgurilor de furnal. Tehnologii de tratare şi valorificare a zgurilor de oţelărie. Zguri din metalurgia neferoasă: caracteristici, soluţii tehnologice de tratare şi valorificare. Deşeuri pulverulente captate din gazele arse în instalaţiile industriale de control a calităţii aerului: caracterizare, surse. Tehnologii de valorificare a prafurilor şi şlamurilor din industria metalurgică. Tehnologii de tratare şi valorificare a ţunderului uleios. Preparare mecanică (clasarea, sortarea). Preparare termică (brichetarea, peletizarea, sinterizarea). Valorificarea în vederea recuperării elementelor utile din deşeuri prin procedee pirometalurgice (în cuptoare rotative, cu vatră rotativă, cu cuvă înaltă, cu vetre multietajate, reactoare cu strat fluidizat, tehnologia topirii ciclonare etc.). Valorificarea în vederea recuperării elementelor utile din deșeuri prin procedee hidrometalurgice (leşierea, cementarea, filtrarea, separarea electrolitică).

TEHNOLOGII DE TRATARE ŞI VALORIFICARE A DEŞEURILOR II (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L/1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Introducere. Problemele create de deşeurile municipale solide. Managementul integrat al deşeurilor. Deşeurile solide: origini, surse, tendinţe calitate, cantitate. Clasificare. Potenţialul poluant al deşeurilor municipale solide. Proprietăţile fizice, chimice şi biologice ale deşeurilor municipale solide. Stocarea, colectarea şi transportul deşeurilor municipale solide. Tehnologii ale procesării de bază: Reducerea mărimii deşeurilor solide: mori cu ciocane; mori cu discuri tăietoare. Separarea componentelor deşeurilor: site; clasificatoare cu aer; separatoare magnetice. Tratarea termo-chimică a deşeurilor. Incinerarea: tipuri de incineratoare; reducerea poluării produse prin incinerare. Gazificarea şi piroliza: descrierea procesului; estimarea compozitiei gazului de sinteza; tipuri de reactoare. Tratarea biologică a deşeurilor. Metanizarea în reactor. Compostarea. Depozitarea controlată a deşeurilor. Proiectarea depozitului. Estimarea producţiei de gaz de deponie. Recuperarea şi utilizarea gazului de deponie.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE ŞI BIOTEHNOLOGICE

(Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale. Sisteme de reglare automată. Principalele componente ale sistemelor de reglare automată. Regimurile de funcţionare ale sistemelor automate şi caracteristicile acestora.Măsurarea automată a principalelor variabile tehnologice:temperatură, debit de fluide, presiune, depresiune, umiditateaaerului şi gazelor, compoziţie chimică, poziţie unghiulară, vitezăde rotaţie.Reglarea extremală a parametrilor instalaţiilor specifice.

ECONOMIA MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Bazele teoretico-metodologice ale economiei mediului. Implicarea factorilor de mediu in activitatea intreprinderilor moderne. Resurse naturale si contabilitatea mediului. Sistemul Costurilor Nationale (SCN) si Sistemul Integrat decontabilitate Economica si Ecologica (SICEE). Abordarea analitica a calculului Produsului Intern Ecologic. Economisirea reala (genuise savings) si influenta asuprapoliticilor de dezvoltare economica. Evaluarea si managementul riscului de poluare. Analiza proiectelor cu influenta asupra mediului si evaluarea impactului. Metode si modele de evaluare economica a resurselor naturale. Aprecierea economică a resurselor solului si resurselor minerale. Evaluarea economică complexă a resurselor acvatice. Valoarea economică a resurselor forestiere şi a biodiversităţii. Evaluarea economia a protectei atmosferei. Precizari nationale.

TEHNOLOGII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU TRATAREA SOLURILOR

POLUATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Pedologia si pedogeografia. Evolutia cunostintelor despre sol. Dezvoltarea pedologiei si pedogeografiei în România. Aparitia si dezvoltarea pedologiei. Dezvoltarea pedologiei si pedogeografiei în România. Legatura pedologiei cu celelalte stiinte. Alcatuirea globala a solului. Constituentii minerali ai solului. Constituentii organici ai solului. Faza lichida si gazoasa a solului. Organismele vii din sol. Compozitia si proprietatile solului. Compozitia solului. Principalele proprietati ale solului. Poluarea solului. Surse de poluare a solului. Poluarea chimica. Calitatea solurilor. Indicatori de calitate a solurilor. Emisii poluante din sol. Poluanti organici. Produse petroliere. Poluanti organici persistenti. Ingrasaminte chimice pe baza de fosfor. Poluanti anorganici din sol. Amoniacul si nitratii din sol. Metale grele. Aciditatea solului. Sorbenti naturali utilizati la depoluarea solului. Utilizarea turbei pentru depoluarea solurilor contaminate cu produse petroliere. Notiuni generale despre turba. Caracterizarea fizico-chimica a turbei. Caracterizarea microbiologica a turbei si a solurilor contaminante cu produse petroliere. Studiul procesului de absorbtie a hidrocarburilor petroliere. Studiul procesului de biodegradare aeroba a hidrocarburilor petroliere. Masuri de stimulare a procesului de biodegradare. Utilizarea polimerilor pentru conditionarea si/sau remedierea solurilor contaminate sau poluate.

SISTEME INFORMATICE ÎN INGINERIA MEDIULUI (Ob.)


evaluare Credite

C L/S/P

8 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Evoluţia sistemelor informatice de mediu. Modelarea și software-ul utilizate ca instrumente pentru promovarea dezvoltării durabile Sisteme inteligente suport privind deciziile in domeniul mediului. Crearea de scenarii pentru evaluarea impactului asupra mediului. Instrumente geospatiale gratuite si open source pentru modelarea și managementul mediului. Modelarea și monitorizarea stării de mediu în managementul Adaptive. Analiza datelor pentru sistemele de mediu. Modelarea calitatii aerului. Identificarea, dimensiunea si distributia surselor de contaminare. Provocări în Sistemul de Pamantului Modelare: Abordări și aplicații. Problemele de incertitudine în procesele de modelare a ciclului carbonului si azotului în ecosistemele terestre. Modelarea poluantilor în sisteme de mediu complexe. Metode de calcul pentru evaluarea resurselor de apă.

MANAGEMENT ENERGETIC (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2S E 4

Conţinutul disciplinei Terminologie utilizatǎ în termodinamică: Prezentarea noţiunilor de: sistem, mediu inconjurǎtor, contur, proces, ciclu termodinamic; postulatele termodinamicii; Analiza sistemelor termice pe baza bilanţului energetic. Limitarile aplicarii principiului I al termodinamicii in analizele termodinamice; Analiza sistemelor termice pe baza bilanţului exergetic. Aplicarea combinata a principiului I si II al termodinamicii, Definirea exergiei; Componentele exergiei; Termodinamica proceselor ireversibile. Relaţia fundamentalǎ a exergiei în transformǎrile de stare; Bilanţul exergetic pe transformǎri reversibile; Distrugeri de exergie în procese ireversibile; Distrugeri de exergie în procese de comprimare şi de destindere; Distrugeri de exergie în procesul de schimb de cǎldurǎ; Distrugeri de exergie în procesul de laminare; Distrugeri de exergie în procesul de ardere; Distrugeri de exergie în procesul de amestecare; Pierderi de exergie; Comparatii intre pierderi si distrugeri de exergie; Managementul producerii energiei. Analiza economică; Metode de calcul a costului fluxurilor energetice generate de instalaţiile termoenergetice; metoda termoeconomica; Metoda exergoeconomica; Variabile utilizate în evaluarea exergoeconomicǎ; Costul mediu al combustibilului; Costul mediu al produsului; Costul distrugerilor de exergie; Factorul exergoeconomic; Diferenţa relativǎ de cost. Costul de mediu. Structura costului de mediu; Influenta costului de mediu în costul produşilor energetici generaţi de sistemele termoenergetice; Taxe si bonificatii de mediu in producerea de energie.

BIOTEHNOLOGII (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Noțiuni generale privind rolul biotehnologiei în protecția mediului înconjurător și aplicațiile practice; impactul economic și ausupra calității vieții. Descrierea principalelor grupe de microorganisme cu implicații în biotehnologii pentru protecția mediului înconjurător (virusuri (bacteriofagi), bacterii, drojdii, mucegaiuri, alge). Studiul factorilor fizico-chimici și biologici care influențează dezvoltarea și comportamentul metabolic al microorganismelor. Condiții și sisteme de cultivare a microorganismelor în biotehnologii cu aplicații în protecția mediului înconjurător (tipuri de culturi, medii de cultură, sisteme de cultivare). Procese biochimice cu implicații în biovalorificarea deșeurilor și bioepurare. Compostarea deșeurilor. Bioepurarea apelor reziduale (etape, condiții biotehnologice; biovalorificarea nămolului activ). Biosorbția metalelor și bioremedierea mediilor poluate cu compuși xenobiotici recalcitranți.

POLUAREA SONORĂ (Op.)


evaluare Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Unde elastice. Clasificare. Ecuatia de propagare si viteza undelor elastice longitudinale. Ecuatia de propagare si viteza undelor elastice tranversale. Solutia ecuatiei undelor. Marimi caracteristice undelor armonice si plane.Ecuatia undei

plane. Interferenta undelor. Unde stationare.Energia undelor. Elemente de acustica. Producerea si propagarea sunetelor. Fenomene fizice caracteristice. Viteza de propagare a sunetelor in gaze. Viteza de propagare a sunetelor in lichide. Viteza de propagare a sunetelor in solide. Acustica fiziologica. Domeniul de audibilitate. Ecoul. Legea Weber-Fechner. Decibelul. Caracteristicile sunetului: frecventa, inaltimea, intensitatea, timbrul si durata. Nivelul de intensitate datorat mai multor surse sonore. Propagarea sunetelor in spatii inchise si spatii deschise. Zgomotul ca factor nociv. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Zgomotul produs de mijloacele de transport. Oboseala auditiva. Traumatismul sonor. Surditatea profesionala. Influenta zgomotului asupra activitatii productive. Metode de reducere a zgomotelor. Reducerea zgomotelor la sursa. Protectia cladirilor. Protectia omului la zgomote si vibratii.

REGULARIZĂRI DE RÂURI ŞI ÎNDIGUIRI (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Importanţa şi necesitatea lucrărilor deîmbunătăţiri funciare. Dezvoltarea actuală şi de perspectivă a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare. Exemple. Inundaţiile şi albia râurilor. Tipuri de lucrări de regularizare a albiei. Regularizarea albiei. Apărarea malurilor. Elemente de construcţie folosite la regularizarea albiei. Îndiguirea cursurilor de apă. Îndiguiri împotriva Inundaţiilor. Corectări de traseu şi reprofilări. Trasarea digurilor. Dimensionarea digurilor. Consolidarea, execuţia şi întreţinerea digurilor. Acumulări de apă pentru atenuarea viiturilor. Realizarea acumulărilor pentru agricultură. Dimensionarea instalaţiilor de evacuare a apei prin golirea de fund. Prevederi din legislatie nationala si internationala privind regularizarea si indiguirea raurilor.

TOPOGRAFIE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Obiectul şi importanţa topografiei. Măsurători terestre. Elementele topografice ale terenului. Forma şi dimensiunile Pamântului. Metode de proiecţie a punctelor topografice. Elemente de teledetecţie utilizate în topografie. Sisteme de coordonate utilizate în topografie. Proiecţii cartografice utilizate în topografie. Elementele de conţinut ale hărţii topografice. Marcarea şi semnalizarea în teren a punctelor reţelei de sprijin. Măsurarea distanţelor. Planuri şi hărţi, noţiuni generale, clasificări, semne convenţionale, scări, metode de redactare. Ridicări topografice totale, noţiuni generale. Proiectarea ridicării. Activitatea topo-geodezică la fazele de prefezabilitate, fezabilitate, proiect de execuţie. Trasarea lucrărilor de construcţii civile, industriale, agricole, social-culturale, sportive.

TEHNOLOGII CURATE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Definirea si clasificarea tehnologiilor curate. Tehnologii curate de producere a energiei. Energie eoliana. Energie hidro, (rauri, valuri, maree). Energie solara, (panouri fotovoltaice, captatare solare,. centrale cu energie solara concentrata). Energie geotermala. Energie produsa din resurse regenerabile;. Tehnologii curate de obtinere a materialelor. Materiale metalice. Materiale ceramice. Materiale compozite. Materiale sinterizate. Materiale polimerice. Tehnologii curate de fabricatie a produselor. Prelucrarea plastica. Prelucrarea prin turnare. Prelucrarea prin tratamente termice. Prelucrari mecanice.

DEPOZITE ECOLOGICE (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Cerinte constructive Cerinte impuse terenului de fundare si impermeabilizarii bazei Depozitului. Cerinte constructive pentru bariera, impermeabilizare si sistemul de drenaj pentru levigat. Colectarea levigatului. Tratarea levigatului. Sistemul de colectare a gazului. Tratarea, arderea controlata, valorificarea gazului de depozit. Exploatarea depozitelor de deșeuri. Cerinte pentru inchiderea depozitelor de deseuri periculoase. Cerinte pentru inchiderea depozitelor de deseuri nepericuloase. Colectarea apelor de pe suprafetele acoperite. Echipamente de cântărire. Monitoring-ul post-închidere și reconst zonei afectate.



Credite

C L/S/P

8 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Evolutia conceptului de calitate. Structura organizaţiilor de produse şi servicii. Calitatea în modelul traditional de management. Managementul Calităţii Totale. Valori de baza în managementul Calităţii Totale. Procese fundamentale în Managementul Calităţii Totale. Modelul ISO 9000 pentru managementul calităţii. Structura de documente a SMCT. Implementarea, auditul şi certificarea sistemului de management a calităţii. Costurile calităţii. Instrumentele calităţii.



Credite

C L/S/P

8 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Structura organizaţiilor de produse şi servicii. Calitatea totală. Cultura calităţii. Valori de bază în managementului calităţii totale. Procese fundamentale în managementul calităţii. Costurile calităţii. Instrumentele calităţii. Modelul ISO 9000 pentru managementul calităţii. Modelul OHSAS 18001 pentru managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Sistemul de management integrat al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale. Legea Securităţii si Sănătăţii in munca nr.319 din 2006. Normele metodologice 1425 din 2006 de aplicare a legii nr.319/2006. Auditul şi certificarea sistemului de management al calităţii. Auditul şi certificarea sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

BACK

Domeniul: INGINERIA MATERIALELOR

Programul de studiu: INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN INGINERIA MATERIALELOR


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.




2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -



Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 1 1 - - V 2 - - - - - -

6 Chimie Ob. 2 - 2 - E 5 2 - 2 - E 5

7 Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială

Ob. - - - - - - 2 2 - - E 5



Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

10 Ecologie și protecția mediului

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4




ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.



1 Utilaje și instalații mecanice

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -



5 Nanomateriale și nanotehnologii

Ob. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

6 Rezistența materialelor și organe de mașini

Ob. 2 1 1 - E 5 2 - 1 2 E+P 3+1

7 Agregate și instalații termice

Ob. - - - - - - 2 - 1 1 V+P 3+1

8 Mecanica fluidelor Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3



Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

11 Proprietățile materialelor și metode de control

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4




ANUL DE STUDIU 3

Nr. crt.



1 Metoda diferențelor și elementelor finite

Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

2 Metalurgie fizică Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

3 Materiale compozite Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

4 Elaborarea metalelor și aliajelor neferoase

Ob. 2 - 2 1 E+P 4+1 - - - - - -

5 Fabricarea asistată de calculator și tehnici de prototipare

Ob. 2 2 - - E 5 - - - - - -

6 Baze de date Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

7 Informatică aplicată în analiza structurală a materialelor

Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

8 Sisteme de achiziție, interfețe și instrumentație virtuală

Ob. - - - - - - 2 2 - - E 5

9 Elaborarea aliajelor feroase

Ob. - - - - - - 2 - 2 1 E+P 5+1

10 Programarea interfețelor grafice

Ob. - - - - - - 2 - 2 1 E+P 4+1


12 Sisteme de vedere artificială

Op. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

Senzori și actuatori

13 Procesarea prin turnare

Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Tehnologii de punere în formă

14 Materiale multifuncționale

Op. - - - - - - 2 2 - - V 3

Programare orientată pe obiect

ANUL DE STUDIU 4

Nr. crt.



1 Rețele de calculatoare

Ob. 1 - 2 - V 3 - - - - - -

2 Tehnologia procesării pulberilor

Ob. 2 - 1 1 E+P 4+1 - - - - - -

3 Prelucrarea plastică a materialelor

Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

4 Modelarea și optimizarea proceselor

Ob. - - - - - - 2 1 1 - V 4

5 Tratamente termice și termochimice

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

6 Proiectarea și utilizarea materialelor

Ob. - - - - - - 2 - 1 1 E+P 3+1

7 Modelarea procesării materialelor în stare lichidă

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

8 Modelarea și simularea procesării materialelor în stare solidă

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4


Ob. - - - 2 săpt. x 30 ore V 3

10 Management și marketing

Op. 2 2 - - V 4 - - - - - -

Bazele analizei economice

11 Monitorizarea mediului asistată de calculator

Op. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

Managementul mediului și al deșeurilor

12 Automatizarea proceselor tehnologice

Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Informatizarea proceselor în ingineria materialelor


Op. - - - - - - 2 1 - - V 3


14 Materiale biocompatibile

Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Materiale ceramice și refractare

15 Degradarea și protecția materialelor

Op. - - - - - - 2 - 1 - V 4

Analiza și prevenirea avariilor


INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN INGINERIA MATERIALELOR (I.A.I.M)

Obiectivele principale ale programului de studiu Informatică aplicată în ingineria materialelor sunt de a asigura absolvenţilor competenţe specifice privind: dezvoltarea cunoștințelor de specialitate din domeniul materialelor cu ajutorul informaticii (proiectare, simulare, modelare), prin activităţile de proiectare şi cercetare aplicate în domeniile de competenţă ale absolvenţilor; tehnologii moderne de procesare, tehnologii performante de obţinere a pieselor cu configuraţie complexă; tehnologii de obţinere a nanomaterialelor şi a materialelor multifuncţionale; coordonarea activităţilor de producţie pentru a optimiza şi moderniza tehnologiile de procesare şi pentru a proiecta noi tehnologii de producţie, ţinând cont de o serie de factori precum: calitate, dezvoltare tehnologică, cercetare, costuri, compatibilitatea cu mediul înconjurător, etc; dezvoltarea capacităţilor manageriale, de marketing şi de management al calităţii; dezvoltarea si coordonarea de firme private mici şi mijlocii de producţie şi de consultanţă sau expertiză în domeniul materialelor; abilităţi de comunicare (limbi străine de circulaţie internaţională) și utilizarea mijloacelor moderne de comunicare; posibilitatea continuării pregătirii în direcţii de avangardă din cercetarea ştiinţifică şi aplicativă din domeniul ingineriei materialelor, prin studii de masterat și de doctorat. Competenţe profesionale (conform RNCIS):

- Efectuarea de calcule, demonstraţii şi aplicaţii pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei materialelor pe baza cunostinţelor din ştiinţele fundamentale.

- Asocierea cunostinţelor, principiilor şi a metodelor din ştiinţele tehnice ale domeniului cu reprezentări grafice pentru rezolvarea de sarcini specifice.

- Utilizarea sistemelor informatice şi modelarea proceselor şi a sistemelor specifice ingineriei materialelor. - Proiectarea tehnologiilor de obţinere şi de procesare a materialelor în conformitate cu normele de

calitate, mediu şi de securitate a muncii. - Analiza, caracterizarea şi utilizarea materialelor pe baza metodelor experimentale de laborator şi

industriale. - Elaborarea de strategii de marketing şi de management organizaţional în ingineria materialelor.

Competenţe transversale (conform RNCIS): - Aplicarea valorilor şi eticii profesiei de inginer şi executarea responsabilă a sarcinilor profesionale în

condiţii de autonomie restrânsă şi de asistenţă calificată. - Promovarea raţionamentului logic, convergent şi divergent, a aplicabilităţii practice, a evaluării şi

autoevaluării, în luarea deciziilor. - Realizarea activităţilor şi exercitarea rolurilor specifice muncii în echipă, pe diferite paliere ierarhice. - Promovarea spiritului de iniţiativă, a dialogului, cooperării, atitudinii pozitive, a respectului faţă de

ceilalţi, a diversităţii şi multiculturalităţii şi îmbunătaţirea continuă a propriei activităţi.

- Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională, continuă, în scopul inserţiei pe piaţa muncii şi al adaptării la dinamica cerinţelor acesteia şi pentru dezvoltarea personală şi profesională.

- Utilizarea eficientă a abilităţilor multilingvistice şi a cunoştinţelor de tehnologie a informaţiei şi a comunicării.


Anul I

ANALIZĂ MATEMATICĂ (Ob.)


C L/S/P

1 2 2S E 5

Conţinutul disciplinei Şiruri şi serii de numere reale. Convergenta şirurilor şi seriilor de numere reale. Criterii de convergenţă. Calcul diferenţial. Derivabilitatea funcţiei reale de variabilă reală. Formula lui Taylor. Serii de puteri. Funcţii de mai multe variabile. Limita, continuitate, derivabilitate şi diferenţiabilitate pentru funcţii de mai multe variabile. Derivate parţiale de ordin superior. Extreme libere şi cu legături. Elemente de teoria câmpurilor. Calcul integral. Primitive. Metode de determinare a primitivelor. Integrala definită. Integrale improprii. Integrale curbilinii de speţa I şi II. Integrale curbilinii independente de drum. Integrale multiple. Ecuaţii diferenţiale. Ecuaţii diferenţiale de ordinul I: ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile, omogene, liniare, Bernoulli, Riccati, Lagrange, Clairaut. Problema lui Cauchy. Ecuaţii diferenţiale liniare de ordin superior.

FIZICĂ (Ob.)


C L/S/P

1 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Starea de repaus şi de mişcare a punctului material. Sistem de referinţă, traiectoria şi legile de mişcare ale punctului material. Mişcarea oscilatorie armonică, compunerea mişcărilor linear armonice. Energia oscilatorului liniar armonic. Elemente de termodinamică. Noţiuni specifice de vocabular. Postulatele termodinamicii. Principiile termodinamicii. Teoremele lui Carnot şi relaţiile lui Clausius pentru procese reversibile, respectiv ireversibile. Elemente de electromagnetism. Sarcina electrică în repaos, legea lui Coulomb, Câmpul electric, linia de câmp, intensitatea şi potenţialul acestuia, legătura diferenţială dintre acestea.



C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Reprezentarea punctului şi a dreptei în triplă proiecţie ortogonală. Reprezentarea planului prin elementele care îl definesc. Metodele de transformare a figurilor. Reprezentarea corpurilor mărginite de suprafeţe poliedrale. Intersecţii de corpuri poliedrale.



C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Tipuri de materiale. Legătura dintre compoziţia chimică-condiţii de prelucrare-structură proprietăţi. Arhitectura atomică. Structura cristalină. Imperfecţiuni cristaline. Structura amorfă. Difuzia. Legile difuziei. Cristalizarea materialelor metalice. Sisteme de aliaje. Diagrame de echillibru fazic. Sistemul de aliaje Fe-C. Transformări de faze în stare solidă. Tratamente termice. Tratamente termochimice. Comportarea materialelor la solicitări mecanice. Oţeluri aliate. Aliaje neferoase. Aluminiul şi cuprul. Materiale ceramice. Polimeri organici.


Semestrul Nr.ore


1 1 1S V 2

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Prezentarea. Studierea auditorului. Pregătirea şi planificarea. Mijloacele audio-vizuale. Scurt istoric al comunicării. Tipuri de comunicare socială. Evoluţia mijloacelor tehnice de comunicare. Comunicarea verbală. Comunicarea nonverbală. Comunicarea scrisă. Căutarea unui loc de muncă. Secretele unui bun CV. Scrisoarea de prezentare. Interviul de angajare. Testele. Internetul. Poşta electronică. Modele ale comunicării.

CHIMIE (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Istoricul dezvoltării chimiei. Legile generale ale chimiei. Elemente de structura atomilor. Orbitali atomici. Sistem periodic al elementelor. Legea periodicităţii şi proprietăţile elementelor. Legături chimice. Clasificare. Corelaţie legături chimice şi electronegativitatea elementelor. Ioni pozitivi şi negativi. Formarea moleculelor. Orbitali moleculari. Legături intermoleculare. Stări de agregare. Reacţii chimice. Reacţii redox. Potenţial de electrod. Conversia energiei reacţiilor chimice în energie. Noţiuni de cinetică chimică. Viteză de reacţie. Energie de activare. Noţiuni de electrochimie. Hidroliză. Conductivitate. pH. Electrozi de referinţă. Electroliza. Celule electrochimice. Reacţii la electrozi. Legile electrolizei. Răspândirea elementelor în natură. Metode generale de obţinere şi purificare a elementelor. Apa naturală. Apa pură. Apa industrială- indici de calitate. Metode de tratare a apei folosită în domeniul industrial. Ape reziduale şi tratarea lor.

CHIMIE (Ob.)


C L/S/P

2 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Obiectul chimiei fizice. Concepte si noţiuni cu care se operează în chimia fizică. Termodinamică chimică. Cinetică chimică. Elemente de electrochimie. Fenomene de echilibru în soluţii de electrolit (Disocierea electrolitica, Teoria ionică, Teoria Debye- Huckel. Fenomene de transport în soluţii de electrolit (Numere de transport. Conductibilitatea electrica. Fenomene la interfaţa metal/electrolit (Dublul strat electric, Potenţial de electrod, Ecuaţia Nernst. Celule galvanice. Termodinamica celulelor galvanice. Procese electrochimice generatoare de curent electric/pile electrochimice.

ALGEBRĂ LINIARĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ (Ob.)


C L/S/P

2 2 2S E 5

Conţinutul disciplinei Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Spaţii vectoriale euclidiene. Vectori liberi. Planul şi dreapta în E3 . Suprafeţe riglate şi de rotaţie în E3. Cuadrice (Sfera: definiţia sferei, determinarea sferei prin condiţii date. Intersecţia sferei cu un plan, cercul în spaţiu. Intersecţia sferei cu o dreaptă. Tangenta, plan tangent la o sferă. Puterea unui punct faţă de o sferă, plan radical, axa radicală. Cuadrice pe ecuaţii reduse: elipsoid, hiperboloid, paraboloid, cilindru, con). Geometrie diferenţială.



C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Structura materialelor. Structuri cristaline. Structuri amorfe. Proprietăţile mecanice ale materialelor. Influenţa temperaturii asupra proprietăţilor materialelor. Modele de comportare mecanică specifice diferitelor clase de materiale. Proprietăţile fizice ale materialelor. Procesarea materialelor metalice. Procesarea tablelor şi benzilor. Procesarea prin aşchiere. Sudarea materialelor metalice. Procese de asamblare mecanică. Procese de acoperire şi depunere. Procesarea sticlelor. Procesarea materialelor ceramice şi a cermeţilor. Procesarea maselor plastice. Modelarea proceselor de prelucrare a diferitelor clase de materiale. Procesarea circuitelor integrate.



C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Algoritmi. Limbaje de programare. Date, operatori, expresii în limbajul C. Structura decizională. Implementarea structurilor de control în C. Structuri repetitive. Tablouri. Algoritmi de sortare a vectorilor. Modularizarea aplicaţiilor prin utilizarea funcţiilor. Tipuri de date definite de utilizator. Lucrul cu fişiere. Pointeri. Clase. Utilizarea mediului de programare Visual C. Biblioteca MFC. Utilizarea mediului de programare QT pentru limbajul C. Utilizarea mediului MATLAB. Programarea interfeţelor în Matlab. Operaţii matematice fundamentale. Structuri de control în MATLAB. Analiza numerică cu MATLAB. Grafice. Elemente de inteligenţă artificială în MATLAB.

ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI (Ob.)


C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Biosfera. Caractere fizico-chimice ale biosferei. Geografia biosferei. Componente ale biosferei. Biotopul – mediu abiotic al vietuitoarelor. Factorii geografici. Factorii mecanici. Factori fizici. Factorii chimici. Factori limitativi. Ecologia populaţiilor. Statica populaţiilor. Dinamica populaţiilor. Cauzele apariţiei şi agravării dezechilibrelor ecologice. Ecosistemul ca formaţie în spaţiu şi timp. Structura spaţială a ecosistemului. Compoziţia ecosistemului. Tipuri de ecosisteme şi delimitarea ecosistemelor în spaţiu. Structura spaţială internă a ecosistemului. Principalele ecosisteme din România. Biomul. Ordinea biocenotică în ecosistem. Lanţuri trofice. Succesiunile ecosistemelor.



C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale de grafică inginerească. Standarde fundamentale în grafica inginerească. Desenul geometric – construcţii geometrice necesare reprezentării de precizie. Introducere în reprezentările grafice ortogonale. Sisteme şi metode de proiecţie. Desenarea în proiecţie ortogonală a obiectelor industriale. Vederi, secţiuni. Elemente de cotare. Notarea stării suprafeţei şi a preciziei dimensionale. Reprezentarea şi cotarea flanşelor şi filetelor. Desenul de ansamblu. Reguli de reprezentare a desenului de ansamblu, cotare, poziţionarea elementelor componente ale ansamblului, întocmirea tabelului de componenţă. Reprezentarea şi notarea asamblărilor nedemontabile -asamblări sudate. Reprezentarea şi notarea asamblărilor demontabile – asamblări cu filet, pene şi caneluri. Reprezentarea şi cotarea lagărelor. Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate. Desene schematice de specialitate.



C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei ATLETISM. Alergare de viteză: alergare cu joc de gleznă; alergare cu genunchii sus; alergare cu pendularea gambelor înapoi; alergări accelerate pe distanţe variabile 10-20m, 20-30m; alergări lansate pe distanţe de 50-100m; starturi din picioare pe 10-15m. Alergare de semifond:repetarea startului din picioare; repetarea pasului lansat de semifond; exerciţii de apreciere a tempoului; alergări repetate pe distanţe de 200-400-600m.



C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei BASCHET. Pregătirea fizică: pregătire fizică generală; exerciţii pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele ei de manifestare; exerciţii pentru dezvoltarea forţei, detentei şi îndemânării. Pregătirea tehnică. Învăţarea elementelor de mişcare în teren; Învăţarea tehnicii paselor: cu două mâini de la piept şi cu două mâini de deasupra capului, de pe loc şi din deplasare; cu o mână de la umăr; Învăţarea driblingului; exerciţii pentru învăţarea tehnicii aruncărilor la coş; Învăţarea acţiunilor tactice de atac şi apărare(demarcajul, pătrunderea, depăşirea, recuperarea la panou); Învaţarea acţiunilor tactice colective, de atac şi apărare(zonă şi om la om).

LIMBI MODERNE (ENGLEZĂ) (Ob.)


C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei Group organisation. Introductory conversation. Methodological considerations. The Amplified Definition. General considerations. Indefinite articles with count and noncount nouns. Special uses in titles and scientific definitions. Mass nouns, Dual Nouns. Irregular plurals in scientific discourse. A(n) vs. One. The zero article. Be, Have, and the Simple Present Tense.

LIMBI MODERNE (ENGLEZĂ) (Ob.)


C L/S/P

2 2S V 2

Conţinutul disciplinei Identifying the “Bare” Subject. It vs There. Adjective Clauses. Defining and Non-Defining Relative Clauses. Relative Pronouns. Subject-form and Object-form Defining Adjective Clauses. Conditions vs Results.

BACK

Anul II

UTILAJE ŞI INSTALAŢII MECANICE (Ob.)


C L/S/P

3 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Instalaţii de turnare continuă-laminare. Caje de laminare şi echipamente specifice. Utilajele instalaţiilor de încălzire a semifabricatelor. Utilaje şi instalaţii pentru prelucrare: utilaje de tăiere, utilaje şi instalaţii de îndreptare. Utilaje tehnologice specifice instalaţiilor de forjare, matriţare, extrudare. Utilaje tehnologice specifice instalaţiilor de tratament termic. Instalaţii pentru producerea pulberilor metalice, instalaţii de sinterizare, instalaţii de acoperire a benzilor cu straturi de protecţie, instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalice prin procedee electrolitice sau chimice, instalaţii de prelucrare prin eroziune electrochimică. Fiabilitatea şi mentenanţa utilajelor metalurgice.



C L/S/P

3 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Elemente generale. Comenzi utilitare. Ajutoare grafice. Comenzi de afişare. Comenzi de desenare 2D. Comenzi de desenare 3D. Comenzi de editare şi informare. Straturi, culori, tipuri de linii. Blocuri şi atribute. Dimensionare şi haşurare.

REZISTENŢA MATERIALELOR ŞI ORGANE DE MAŞINI (Ob.)


C L/S/P

3 2 1S+1L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Definirea eforturilor. Diagrame de eforturi. Tensiuni. Deformaţii şi deplasări. Curbe caracteristice. Rezistenţe admisibile. Solicitarea axială. Încercarea la tracţiune. Forţe axiale. Diagrame de forţe axiale. Tensiuni şi deformaţii. Caracteristici geometrice ale secţiunilor plane. Momente statice. Centre de greutate. Momente de inerţie. Variaţia momentelor de inerţie la translaţia axelor. Momente de inerţie pentru suprafeţe simple. Variaţia momentelor de inerţie la rotaţia axelor. Module de rezistenţă. Raze de inerţie. Solicitarea la încovoiere a barelor drepte. Tensiuni normale la încovoierea pură a barelor drepte. Tensiuni tangenţiale la încovoierea simplă a barelor drepte. Deformaţii ale barelor drepte solicitate la încovoiere. Torsiunea liberă a barelor drepte. Moment de torsiune. Diagrame. Răsucirea barei de secţiune circulara plină.



C L/S/P

4 2 1L+2P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Elemente generale ce stau la baza proiectării organelor de maşini. Materiale utilizate în construcţia de maşini. Calculul de rezistenţă al organelor de maşini. Noţiuni de tribologie. Transmisii prin curele şi lanţuri. Transmisii prin roţi de fricţiune. Variatoare de turaţie. Angrenaje. Osii şi arbori drepţi. Calculul osiilor. Calculul şi verificarea arborilor drepţi. Fusuri şi pivoţi. Lagăre. Lagăre cu alunecare. Lagăre cu rostogolire – rulmenţi. Cuplaje. Asamblări. Asamblări demontabile (cu filete, cu pene, prin strângere directă, cu cleme, pe con cu şurub, elastice). Asamblări nedemontabile (prin sudare, prin nituire). Elemente de calcul.



C L/S/P

3 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Notiuni introductive privind bazele electrotehnicii. Analiza circuitelor şi reţelelor electrice. Studiu constructiv, funcţional şi comportamental al maşinilor electrice. Transformatorul monofazat. Studiul motorului asincron. Redresoare monofazate monoalternanţa şi bialternanţa. Tranzistorul bipolar. Trasarea caracteristicilor statice.



C L/S/P

3 2 2L E 5


AGREGATE ŞI INSTALAŢII TERMICE (Ob.)


C L/S/P

4 2 1L+1P V+P 3+1

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Schimbul de căldura în agregatele termice. Combustibili energetici şi arderea lor. Determinarea consumului de combustibil la agregatele termice. Gazodinamica cuptoarelor metalurgice şi a sistemelor de evacuare a gazelor.



C L/S/P

4 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Definiţia fluidelor. Clasificare. Proprietăţi generale ale fluidelor. Statica fluidelor. Ecuaţiile de repaus ale fluidelor. Consecinţele relaţiei fundamentale a repausului fluidelor. Aplicaţii ale principiului lui Pascal. Repausul fluidelor în câmp gravitaţional. Acţiunea fluidelor în repaus pe diferite suprafeţe. Cinematica fluidelor. Metoda Lagrange. Metoda Euler. Ecuaţiile liniilor de curent. Cinematica fluidelor. Ecuaţii de continuitate. Ecuaţiile tubului de curent. Dinamica fluidelor. Ecuaţia de mişcare a fluidelor ideale. Experienţa lui Reynolds. Regimuri de curgere. Ecuaţii de mişcare a fluidelor reale. Curgerea prin orificii şi ajutaje. Miscări permanente şi nepermanente în conducte sub presiune.

TERMOTEHNICA (Ob.)


C L/S/P

4 2 1S+1L E 4

Conţinutul disciplinei Obiectul termotehnicii. Sistem termodinamic. Mărimi de stare. Mărimi de proces. Primul principiu al termodinamicii. Formulări. Exprimarea matematică a primului principiu pentru sisteme termodinamice închise şi deschise. Energia internă. Lucrul mecanic. Căldura. Entalpia. Gazul perfect. Legi simple. Călduri specifice. Amestecuri de gaze perfecte. Transformări de stare simple. Al doilea principiu al termodinamicii. Entropia. Digrame entropice. Vapori. Mărimi de stare ale vaporilor. Diagrame termodinamice ale vaporilor. Procese termodinamice ale vaporilor. Aerul umed. Proprietăţi fizice ale aerului umed. Diagrama h-x pentru aerul umed. Transformări simple de stare ale aerului umed. Arderea combustibililor. Temperatura de ardere. Cicluri teoretice ale maşinilor termice: motoare cu ardere internă, turbine cu gaze, turbine cu abur, compresoare, maşini frigorifice.



C L/S/P

4 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Definirea şi clasificarea coroziunii materialelor. Forme şi aspecte vizuale ale coroziunii. Coroziunea chimică. Coroziunea electrochimică. Pasivarea metalelor şi aliajelor metalice. Coroziunea în condiţii speciale. Coroziunea localizată. Alte forme complexe de deteriorare a materialelor. Metode de măsurare şi determinare a rezistenţei la coroziune a materialelor. Metode în curent continuu (DC). Metode în curent alternativ (AC). Protecţia împotriva coroziunii prin modificarea suprafeţei, prin depuneri de emailuri, straturi organice, prin tratarea mediului (inhibitori de coroziune).

NANOMATERIALE ŞI NANOTEHNOLOGII (Ob.)


C L/S/P

3 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Nanomateriale şi nanotehnologii. Semnificaţia denumirii. Scurt istoric. Organizarea nanotehnologiei. Materiale nanostructurate. Instrumente de analiză şi control. Nanodispozitive funcţionale. Materiale nanostructurate. Nanomateriale: materiale nanocristaline; fullerene; nanotuburi; nanofibre şi nanofire; particule cuantice semiconductoare; arhitecturi hibride organice; nanostructuri funcţionale. Dispersii şi acoperiri. Materiale cu aria suprafeţei mare. Materiale masive nanostructurate. Tehnici de fabricaţie. Metode fizice. Sinteza din fază gazoasă. Metode de chimie umedă. Modelarea proceselor de obţinere a nanomaterialelor. Proiectarea tehnologiilor de fabricaţie a nanomaterialelor (nanofire, nanoparticule, filme nanostructurate funcţionale). Aplicaţii ale materialelor nanostructurate. Optice. Magnetice. Termice. Mecanice. Energetice. Biomedicale. Protejarea mediului.

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR ŞI METODE DE CONTROL (Ob.)


C L/S/P

4 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Structura şi proprietăţile materialelor. Elemente de structură cristalină. Teoriile electronice ale materialelor. Proprietăţile electrice ale materialelor. Proprietăţile termice ale materialelor. Proprietăţile magnetice ale materialelor. Metode de analiză şi control. Controlul nedistructiv al materialelor.



C L/S/P

3 1S V 2

Conţinutul disciplinei Prezentarea unui conţinut teoretic minimal vizând jocurile sportive fotbal şi volei, valenţele şi trăsăturile lor specifice, realizarea instructajului pentru protecţia muncii, prezentarea obiectivelelor şi a cerintelor disciplinelor predate, susţinerea testărilor iniţiale. Repetarea principalelor procedee din fotbal -băieţi- folosite în atac. Acţiuni tactice în atac: demarcajul, depaşirea, pătrunderea. Acţiuni tactice în apărare: marcajul, tatonarea, blocarea mingii, etc. Repetarea principalelor procedee din volei -fete, cunoscute din ciclurile anterioare. Procedee folosite în atac: deplasări în poziţii specifice, pasa cu două mâini de sus, pasa peste cap, serviciul de jos din faţă şi de sus din faţă. Procedee folosite în apărare: poziţiile şi deplasările specifice, preluarea cu două mâini de jos din serviciu şi atac, blocajul la fileu, etc. Structuri şi combinaţii tehnico- tactice sub formă de suveică, lucru pe grupe, pe perechi sau individualizat în vederea consolidării elementelor tehnice de bază.



C L/S/P

4 1S V 2

Conţinutul disciplinei Prezentarea tematicii abordate. Readaptarea la efort. Jocuri de acomodare. Reluarea şi consolidarea structurilor asimilate anterior. Aplicarea procedeelor predate în condiţii variabile şi dificile, lucrul cu adversar şi modificarea curentă a sarcinilor. Jocuri bilaterale în efectiv complet cu respectarea tuturor noţiunilor de regulament. Concursuri, jocuri cu tematică impusă legată de sistemul de joc, de combinaţii utilizate, etc. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire fizică specifică prin dezvoltarea combinaţiilor de aptitudini ce susţin efortul fizic. Dezvoltarea vitezei de reacţie, a agilităţii, preciziei, echilibrului dinamic, supleţei, orientării spaţio-temporale, forţei explozive, forţei dinamice segmentare, vitezei de deplasare în regim de coordonare şi de rezistenţă, puterii în regim de rezistenţă. Evaluarea gradului de stăpânire a unui joc sportiv, prin rezolvarea optimă a situaţiilor de joc în ambele faze – atac şi apărare.

LIMBI MODERNE (Ob.)


C L/S/P

3 2S V 2

Conţinutul disciplinei Britain’s Trade With The World, Grammar, Exercises. British Habits, Grammar, Exercises. Unemployment, Trade Unions, Grammar, Exercises. Government And Industry, Grammar, Exercises. Democracy And Government, Grammar, Exercises. The British Constitution, Grammar, Exercises. The Civil Service, Grammar, Exercises. The Government, Grammar, Exercises. Local Government, Grammar, Exercises.

LIMBI MODERNE (Ob.)


C L/S/P

4 1S V 2

Conţinutul disciplinei Applying For A Job, Grammar, Exercises. What Usually Goes Into A Resume, Grammar, Exercises. A Job Offer, Grammar, Exercises. Climate Change And Global Warming, Grammar, Exercises. Rapid Changes in Global Temperature. Agriculture Affected. Greenhouse Gases and Emissions.

PRACTICA (Ob.)


C L/S/P

4 90 ore V 3

Conţinutul disciplinei Instructaj general de protecţia muncii. Sectorul aglomerare. Particularităţi ale fluxurilor tehnologice din sectorul aglomerare. Analiza unei instalaţii de la aglomerare. Sectorul furnale. Flux tehnologic în sectorul furnale. Analiza unei instalaţii de la furnale. Sectorul laminoare. Fluxul tehnologic în laminorul de benzi la cald, în laminorul de tablă groasă, fluxul tehnologic al laminorului de benzi la rece. Oţelăriile şi fluxul tehnologic la turnarea continuă.

BACK

Anul III

METODA DIFERENŢELOR ŞI ELEMENTELOR FINITE (Ob.)


C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Introducere. Definiţii. Domeniu de aplicaţii. Scheme de diferenţe finite. Aproximarea cu diferenţe finite a derivatelor parţiale. Aproximarea cu diferenţe finite a ecuaţiilor cu derivate parţiale parabolice. Ecuaţia difuziei. Aplicaţii. Diferenţe finite aplicate ecuaţiilor cu derivate parţiale parabolice. Ecuaţia propagării undelor. Diferenţe finite aplicate ecuaţiilor cu derivate parţiale eliptice. Ecuaţia Laplace. Ecuaţia Poisson. Aplicaţii. Transferul de căldură în regim staţionar. Transferul de căldură în regim nestaţionar. Precizia şi stabilitatea soluţiilor obţinute prin aproximarea cu diferenţe finite a ecuaţiilor cu derivate parţiale. Aplicaţii la transferul termic. Diferenţe finite în coordonate nerectangulare: cilindrice. sferice. Aplicaţii la transferul termic. Integrarea folosind diferenţele finite. Aplicaţii.

METALURGIE FIZICĂ (Ob.)


C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere în ştiinţa materialelor (materiale metalice, ceramice, polimeri, compozite, nanomateriale şi materiale multifuncţionale). Proprietăţile materialelor. Structura şi organizarea materialelor. Constituţia fizico – chimică a materialelor metalice. Cristalizarea metalelor (Condiţiile termodinamice ale cristalizării. Mecanismele cristalizării. Cinetica cristalizării. Structura pieselor turnate şi a lingourilor. Fenomene conexe solidificării. Difuzia.) Diagrame de echilibru (Diagrame de echilibru binare. Echilibrul în sistemele de aliaje. Legea fazelor. Principalele tipuri de diagrame de echilibru binare. Curbe de răcire în condiţii de echilibru şi în condiţii practice. Corelaţia diagrama de echilibru – proprietăţi fizico-mecanice şi tehnologice. Diagrame de echilibru ternare.) Deformarea plastică (Mecanismul deformării plastice a monocristalelor şi a materialelor metalice policristaline. Ecruisarea şi anizotropia. Recristalizarea. Deformarea plastică la rece şi la cald. Ruperea materialelor metalice. Fluajul.)

MATERIALE COMPOZITE (Ob.)


C L/S/P

5 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Introducere. Definiţia şi clasificarea materialelor compozite. Domenii de utilizare a compozitelor. Comparaţii între proprietăţile materialelor clasice şi proprietăţile materialelor compozite. Fazele constitutive ale materialelor compozite. Matrici. Armături. Compozite cu matrice metalică. Compozite cu matrice polimerică. Compozite cu matrice ceramică. Fibre folosite pentru durificarea compozitelor. Transferul de sarcină matrice-armătură. Proprietăţile mecanice ale materialelor compozite durificate cu fibre.

ELABORAREA METALELOR ŞI ALIAJELOR NEFEROASE (Ob.)


C L/S/P

5 2 2L+1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Metalurgia metalelor neferoase. Metalurgia metalelor neferoase grele (cupru, plumb, zinc). Metalurgia metalelor neferoase uşoare (aluminiu, magneziu). Metalurgia metalelor neferoase rare (titanul, zirconiu). Elaborarea aliajelor neferoase. Procese fizico-chimice care au loc la elaborarea aliajelor neferoase.

FABRICAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR ŞI TEHNICI DE PROTOTIPARE (Ob.)


C L/S/P

5 2 2S E 5

Conţinutul disciplinei Piesa prototip. Conceptul de prototipare rapidă. Model CAD. Tehnici de scanare 3D. Stereolitografierea. Depunere de material topit. Fabricarea de piese stratificate prin laminare. Sinterizare laser selectivă. Printarea 3D. Prototiparea rapidă prin prelevare de material – frezare. Sinterizare laser selectivă. Maşini de prelucrare automată CNC. Limbaj de programare CNC. Utilizarea modelului CAD pentru fabricaţie. Planificarea proceselor. Sisteme software CAM. Utilizarea modelului CAD pentru realizarea programului CNC.

BAZE DE DATE (Ob.)


C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive pentru baze de date. Baze de date si sisteme de gestiune a bazelor de date: Definiţia bazei de date. Proprietăţi. Definiţia SGBD. Funcţii. Clasificare. Modele de date. Modelul relaţional. Operaţii pe baze de date relaţionale. Limbaj pentru baze de date relaţionale. Comenzi SQL. Proiectarea bazelor de date relaţionale : Dependenta datelor. Normalizare. Exemple. Alte obiecte ale bazei de date. Protecţia datelor

INFORMATICĂ APLICATĂ ÎN ANALIZA STRUCTURALĂ A MATERIALELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Sistemul de echilibru Fe – C. Fierul pur. Aliaje fier – carbon. Diagrama de echilibru metastabil, fier – cementită (Fe-Fe3C). Transformări de fază la cristalizarea oţelurilor şi fontelor albe. Determinări cantitative pe diagrama Fe-Fe3C. Oţeluri carbon. Influenţa carbonului asupra proprietăţilor mecanice ale otelurilor. Influenţa elementelor însoţitoare permanente. Destinaţia şi simbolizarea oţelurilor carbon. Fonte albe. Diagrama de echilibru stabil, fier – grafit (Fe-G). Fonte cenuşii. Influenţa compoziţiei chimice şi a vitezei de răcire asupra structurii şi proprietăţilor fontelor. Fonte modificate. Fonte maleabile. Destinaţia şi simbolizarea fontelor . Transformări de faza în stare solidă. Puncte critice. Principalele transformari la încălzirea şi răcirea oţelurilor. Diagramele TTTI, TTTC. Principalele tratamente termice aplicate oţelurilor. Oţelurile aliate. Aliaje neferoase. Aluminiul, aliaje de aluminiu. Cuprul, aliaje de cupru. Magneziul, zincul, titanul şi aliajele acestora.

SISTEME DE ACHIZIŢIE, INTERFEŢE ŞI INSTRUMENTATIE VIRTUALĂ (Ob.)


C L/S/P

6 2 2S E 5

Conţinutul disciplinei Introducere. Istoricul achiziţiei de date. Evoluţia sistemelor tehnologice. Utilitatea datelor în luarea de decizii. Senzori, sisteme de măsura şi sisteme de înregistrare. Baze de date. Procese tehnologice. Caracterizare. Variabile şi parametri. Utilizarea statisticii exploratorii privind evoluţia proceselor. Corecţia în procese tehnologice. Sisteme de achiziţie de date. Sisteme de achiziţie de date şi control. Fenomene fizice şi chimice. Factori de proces/control/perturbatori (mediu), exemple. Senzori, adaptoare, traductoare, semnale, Exemple. Structuri. Cuplarea (interfaţarea) sistemelor de achiziţie de date.6. Circuite de conversie A/N şi N/A. Caracterizarea şi performantele SAD. Microcontrolere7-8. Sistemul PCL831/813 (Advantech). Principiul de funcţionare. Caracteristici externe. Performante. Exemple de conectare la procese tehnologice şi achiziţie de date. Aplicaţii ale microcontrolerelor la procese. Utilizarea SAD în sisteme de cercetare

ELABORAREA ALIAJELOR FEROASE (Ob.)


C L/S/P

6 2 2L+1P E+P 5+1

Conţinutul disciplinei Elaborarea fontelor de prima fuziune în furnal. Materii prime - minereuri, adaosuri, fondanţi, combustibili. Prepararea materiilor prime – prepararea termică prin aglomerare şi peletizare. Funcţionarea furnalului, construcţia furnalului şi instalaţiile anexe. Procese care au loc în furnal. Elaborarea fontelor de turnătorie. Procese fizico-chimice care au loc la elaborarea fontelor în cuptoare electrice cu arc şi prin inducţie. Obţinerea fontelor cu grafit nodular. Elaborarea oţelului. Procese la elaborarea oţelului. Procedee şi tehnologii de elaborare a oţelului în cuptor electric cu arc şi convertizor.

PROGRAMAREA INTERFEŢELOR GRAFICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L+1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Introducere. Interfata comanda. Interfete grafice. Notiuni de programare obiectuala. Interfete specifice produsului software. Interfete pentru produse software industriale. Introducere în MFC. Fondul aplicatiei. Controale de animatie. Control buton radio. Controale etichete, casete de editare. Controale de tip listă. Controale orientate pe intervale de valori. Casete de dialog modale şi nemodale. Controlul drag and drop. Control histograma. Controale derivate.

PRACTICA (Ob.)


C L/S/P

6 90 ore V 3

Conţinutul disciplinei Instructaj general de protecţia muncii. Utilizarea softului de conducere al maşinilor de aglomerare (Win CC + Step 7) ArcelorMittal Galaţi. Programarea PLC-urilor Siemens pentru sistemul de reglare a presiunii la gatul Furnalului 5 - ArcelorMittal Galaţi. Programarea PLC-urilor Siemens pentru sistemul de reglare a temperaturii în cuptoarele clopot din Laminorul de Benzi la Rece ArcelorMittal Galaţi. Simulator de calcul reduceri în cajele verticale şi orizontale în trenul degrosisor Laminorul de Benzi la Cald – ArcelorMittal Galaţi. Algoritmi de vedere artificiala pentru sistem de video-inspecţie industrială – identificarea defectelor de forma 2d - ArcelorMittal Galaţi. Identificarea în imagini a structurilor metalografice utilizând tehnici de vedere artificiala - ArcelorMittal Galaţi. Optimizarea temperaturii de sfârşit de laminare în funcţie de compoziţia chimica a materialului, de schema de reduceri aplicata şi de caracteristicile mecanice solicitate ArcelorMittal Galaţi. Conducerea asistata de calculator a liniei de producţie pentru panouri de aluminiu compozit - S.C. Profiland S.A. Galaţi. Modelarea pieselor din table şi benzi - S.C. Steel Trade Galaţi. Conducerea asistata de calculator a procesului de laminare a benzilor la rece – S.C. Galfinband S.A. Galaţi. Prezentarea proiectele dezvoltate de companiile din Parcul de software

Galaţi. Sisteme de fabricaţie asistată de calculator – optimizarea traiectoriilor pentru operaţia de frezare în cazul suprafeţelor NURBS – S.C. Menarom S.A.Galati. Sisteme de fabricaţie asistată de calculator – optimizarea parametrilor tehnologici pentru operaţia de frezare în cazul suprafeţelor NURBS – S.C. Menarom S.A.Galati. Evaluarea activităţii de practică

SISTEME DE VEDERE ARTIFICIALĂ (Op.)


C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Aspecte generale privind sistemele de vedere artificială (SVA). Sisteme de achiziţie a imaginii. Preprocesarea imaginilor. Segmentarea imaginilor. Caracterizarea imaginilor folosind histograme. Recunoaşterea contururilor. Detecţia mişcării. Calibrarea camerei. Algoritmi de reconstrucţie 3D. Tehnici de învăţare automată pentru recunoaşterea imaginii. Tehnici de recunoaştere folosind reţele neurale. Tehnici SVM aplicate in SVA. Evaluarea robusteţii şi performantelor algoritmilor.

SENZORI ŞI ACTUATORI (Op.)


C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere. Sisteme şi structuri inteligente. Materiale piezoelectrice şi piezoelectricitatea. Micromecanisme pe bază de piezoelectricitate. Materiale magnetostrictive. Actuatori cu magnetostricţiune. Microelectromecanisme (MEMS) bazate pe magnetostricţiune. Aliaje cu memoria formei (AMF). Transformări de fază.

PROCESAREA PRIN TURNARE (Op.)


C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Caracterizarea şi proprietăţile materialelor metalice. Procese ce au loc la turnarea materialelor metalice. Procesarea şi tehnologii de punere în formă a materialelor metalice. Procesarea şi tehnologii de punere în formă a materialelor nemetalice. Turnarea in forme metalice prin curgerea în cădere liberă a aliajului. Turnarea prin retopire electrica sub zgura. Turnarea continuă. Turnarea la joasă presiune. Turnarea la presiuni înalte. Turnarea la presiuni înalte. Turnarea centrifugă. Turnarea prin aspiraţie.

TEHNOLOGII DE PUNERE ÎN FORMĂ (Op.)


C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Materiale de formare. Amestecuri de formare. Executarea formelor şi miezurilor.Indesarea manuală.Formarea mecanizat. Obţinerea miezurilor. Uscarea formelor şi miezurilor. Forme – coji cu modele fuzibile. Forme cu lianţi cu autointărire. Forme pentru turnare fără liant. Forme pentru turnarea pieselor de artă. Forme pentru turnarea elicelor navale.

MATERIALE MULTIFUNCŢIONALE (Op.)


C L/S/P

6 2 2S V 3

Conţinutul disciplinei Superaliaje pe baza de Ni. Superaliaje pe baza de Co. Materiale intermetalice (NiAl, Ni3Al, TiAl, Ti3Al). Materiale inteligente (proprietăţi specifice: electro-optice, electroacustice, pirosenzitive, efectul piezoelectric, magnetostrictiv, electroplastic). Materiale inteligente (aliaje

cu memoria formei din sistemele: Ni - Ti, Cu - Zn, Cu - Sn). Biocompatibilitatea. Clasificarea biomaterialelor. Biomateriale metalice (oţeluri inoxidabile, aliaje de cobalt, titanul si aliaje de Ti, ). Biomateriale polimerice. Biomateriale ceramice. Biomateriale compozite.

PROGRAMARE ORIENTATĂ PE OBIECT (Op.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

6 2 2S V 3

Conţinutul disciplinei Concepte de baza ale programării orientate obiect. Clase şi obiecte. Supraîncărcarea operatorilor. Crearea ierarhiilor de clase. Operaţii de intrare/ieşire în limbajul C++. Implementări ale modelelor de date: exemple pentru liste, stive, cozi, arbori. Funcţii şi clase generice (template). Excepţii şi tratarea acestora.

BACK

Anul IV

REŢELE DE CALCULATOARE (Ob.)


C L/S/P

7 1 2L V 3

Conţinutul disciplinei Notiuni introductive în domeniul retelelor de calculatoare şi comunicatiilor de date. Caracteristici. Criterii de clasificare. Standardizare şi protocoale. Standardizare şi modele de referinţă. ISO-OSI şi TCP/IP. Nivelurile OSI suport pentru aplicaţii: Sesiune, Prezentare şi Aplicaţie. Nivelul Aplicaţie în Internet (suita de protocole TCP/IP). Configurarea IP a echipamentelor de reţea: BOOTP şi DHCP. Servicii de nume: DNS. World Wide Web: HTTP. Servicii de poştă electronică: SMTP, POP, IMAP. Transferul fişierelor: FTP, SFTP, TFTP. Acces la distanţă: TELNET. Managementul reţelei: SNMP. Nivelul Transport. Elemente de bază ale protocoalelor de nivel Transport. Protocoale Internet de nivel Transport: TCP şi UDP. Nivelul Reţea. Scurtă prezentare. Interconectarea reţelelor de calculatoare. Nivelul reţea în Internet: IPv4 şi IPv6, ARP şi RARP, ICMP. Aspecte generale privind rutarea pachetelor în reţelele TCP/IP. Rutare statică şi rutare dinamică: RIP, OSPF, BGP. Nivelul Legătură de date. Structură. Adresare. Servicii şi protocoale. Controlul accesului la mediu. Tehnologiile Ethernet, Fast Ethernet, GigaEthernet şi FDDI. Nivelul Fizic. Tipuri de medii de transmisie şi caracteristici ale acestora. Aspecte pricind proiectarea şi administrarea reţelelor de calculatoare. Cablarea structurată. Instalarea şi configurarea logică a unei reţele locale de calculatoare. Aspecte legislative privind criminalitatea informatică.

TEHNOLOGIA PROCESĂRII PULBERILOR (Ob.)


C L/S/P

7 2 1L+1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Introducere. Obţinerea pulberilor. Metode mecanice; fizico-mecanice; chimice; fizico-chimice. Criterii de alegere a procedeului de obţinere. Clasarea pulberilor. Metode de clasare. Instalaţii, parametrii de lucru. Proprietăţile pulberilor. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice. Proprietăţi tehnologice. Prepararea amestecurilor din pulberi. Componente de adaos. Dozarea amestecurilor. Omogenizarea amestecurilor. Formarea produselor din pulberi. Presarea la rece în matriţe de otel. Presarea la cald; izostatică; pas cu pas. Laminarea ; extrudarea pulberilor sintermatriţarea. Formarea prin turnare, prin injecţie, prin vărsare libera în matriţe, prin vibrare. Formarea în câmp electromagnetic. Alegerea procedeului de formare. Sinterizarea produselor din pulberi.

PRELUCRAREA PLASTICĂ A MATERIALELOR (Ob.)


C L/S/P

7 2 1L V 4


Elemente de teoria plasticităţii. Comportarea la deformare plastică a materialelor. Tragerea şi trefilarea. Extruziunea. Forjarea liberă. Matriţarea. Deformarea plastică severă. Prelucrarea la rece a tablelor şi benzilor. Prelucrarea şi obţinerea produselor din sticlă. Producerea şi prelucrarea maselor plastice. Tehnologia obţinerii produselor din lemn.

MODELAREA ŞI OPTIMIZAREA PROCESELOR (Ob.)


C L/S/P

8 2 1L+1S V 4

Conţinutul disciplinei Obiectul şi importanţa modelării matematice in procesele industriale. Clasificarea tipurilor de modele matematice. Parametrii proceselor industriale. Metodologia modelării matematice analitice. Caracterizarea funcţională a sistemelor. Funcţia şi matricea de transfer. Modelarea matematică experimentală (identificarea). Utilizarea pachetului de programe MATLAB în modelare. Modelul matematic al problemelor de optimizare. Optimizări pe mulţimi deschise. Optimizări cu restricţii egalităţi. Elemente de analiză convexă. Condiţii de optimalitate. Metode numerice de rezolvare a problemelor de optimizare fără restricţii.

TRATAMENTE TERMICE ŞI TERMOCHIMICE (Ob.)


C L/S/P

7 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Definirea şi importanţa tratamentelor termice. Locul (rolul) tratamentelor termice în fluxul de fabricaţie a produselor metalice. Clasificarea şi caracterizarea tratamentelor termice şi termochimice. Bazele teoretice ale tratamentelor termice – teoria transformărilor în stare solidă în metale şi aliaje. Tendinţe actuale şi de perspective în dezvoltarea tehnologiilor de tratament termic şi termochimic. Caracterizarea materialelor metalice care se tratează termic şi termochimic şi controlul interacţiunii chimice între mediile de încălzire/ răcire şi suprafaţa produselor metalice. Procedee specifice de încălzire - răcire şi regimurile lor termice la tratamentele termice şi termochimice. Tehnologia tratamentelor termice. Tehnologia recoacerii. Tehnologia călirii. Tehnologia revenirii şi a îmbătrânirii. Tehnologia tratamentelor termochimice. Controlul calităţii produselor metalurgice tratate termic şi termochimic. Obiectivele activităţii de control. Metode şi condiţii specifice - Impactul ISO 9001 /2000 asupra tratamentelor termice.

PROIECTAREA ŞI UTILIZAREA MATERIALELOR (Ob.)


C L/S/P

8 2 1L+1P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Introducere. Materiale inginereşti. Definire. Clasificarea materialelor. Standardizări. Domenii de variaţie a proprietăţilor. Principiile proiectării şi utilizării materialelor. Evoluţii în domeniul materialelor şi a metodelor de investigare a acestora. Elemente de proiectare. Principii generale ale proiectării. Etapele procesului de proiectare. Descriere. Standarde, norme, restricţii. Criterii şi concepte în proiectare. Rolul factorului uman în proiectarea şi alegerea materialelor. Instrumentele proiectării în domeniul materialelor. Proiectarea asistată de calculator: principii, avantaje, dezavantaje, exemple.

MODELAREA ROCESĂRII MATERIALELOR ÎN STARE LICHIDĂ (Ob.)


C L/S/P

7 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale privind structura şi proprietăţile aliajelor în stare lichidă. Proprietăţile metalelor şi aliajelor în stare lichidă. Noţiuni generale privind procedeele speciale de turnare (turnarea continuă). Noţiuni de bază privind metoda de analiză cu elemente finite. Principiul metodei elementului finit. Etapele analizei cu metodele: diferenţe finite, element finit. Utilizarea programelor Quickcast şi Fluent 6.2. Tipuri de elemente finite. Descrierea şi proprietăţile tipurilor de elemente. Criterii de alegere a tipului de element finit.

Utilizarea programelor Quickcast şi Fluent 6.2. Condiţii la limită. Modelarea şi discretizarea. Reguli de discretizare. Analiza cu element finit. Interpretarea rezultatelor. Utilizarea programelor Quickcast şi Fluent 6.2.

MODELAREA PROCESĂRII MATERIALELOR ÎN STARE SOLIDĂ (Ob.)


C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Obiectivele proiectării asistate. Aspecte generale privind proiectarea asistata in CATIA V5. Modulul CATIA Sketcher. Instrumente pentru schiţare. Instrumente pentru constrângere.Modulul Part Design. Instrumente pentru modelarea tridimensionala. Instrumente de editare a modelelor tridimensionale. Modulul CATIA Drafting. Submodulul Interactive Drafting. Submodulul Generative Drafting. Concepte de baza în metoda de analiză cu elemente finite. Stabilirea parametrilor analizei cu elemente finite. Procesarea rezultatelor analizei cu elemente finite.

ELABORAREA PROIECTULUI DE DIPLOMĂ (Ob.)


C L/S/P

8 60 ore V 3

Conţinutul disciplinei Documentare bibliografică. Identificarea şi descrierea materialelor şi metodelor utilizate pentru realizarea lucrării de licență. Cercetări experimentale la tema propusă. Vizite la unităţi industriale cu scopul culegerii de date şi armonizării lor cu tema de cercetare aleasă. Interpretarea rezultatelor și raportarea acestora la alte rezultate din literatura de specialitate. Modelarea/optimizarea procesului tehnologic. Realizarea unei prezentari sintetice cu rezultatele obţinute.



C L/S/P

7 2 2S V 4

Conţinutul disciplinei Introducere în management. Proiectarea structurii de producţie şi concepţie a firmelor industriale. Strategii manageriale aplicate in cadrul întreprinderii industriale. Capacitatea de producţie a firmelor industriale. Pregătirea constructivă şi tehnologică a producţiei industrială. Pregătirea materială şi organizatorică a producţiei industriale. Fenomene stohastice şi procesul de management. Managementul calităţii producţiei industriale. Managementul strategic al producţiei industriale. Marketing industrial. Concepte generale despre marketing. Tehnici utilizate în cercetările de marketing. Metode de analiză a datelor. Marketingul produselor. Promovarea produsului, căi de distribuţie.

BAZELE ANALIZEI ECONOMICE (Ob.)


C L/S/P

7 2 2S V 4

Conţinutul disciplinei Teoriile economice: istoric, definiţii, principii şi fluctuaţii. Proprietatea şi importanţa acestei pentru activitatea economică. Piaţă, concurenţa, echilibru economic. Producţia – între teorie şi practică economică. Rentabilitatea şi costurile activităţilor de producţie.

MONITORIZAREA MEDIULUI ASISTATĂ CALCULATOR (Op.)


C L/S/P

7 2 2L V 4


Introducere în GIS. Evaluarea economica a implementării unui GIS. Servicii bazate pe localizarea spaţială – LBS. Platforme GIS. Conceptul de monitorizare a mediului. Arhitectura sistemelor de monitorizare. Arhitectura sistemelor de monitorizare. Monitorizarea de fond. Monitorizarea de impact. Monitorizarea calitatii aerului. Generalităţi. Clasificarea metodelor pentru supravegherea şi controlul calităţii aerului. Surse de poluare şi principalii poluanţi ai apei. Sursele de poluare a solului. Metode de măsurare şi monitorizare a calităţii solului.

MANAGEMENTUL MEDIULUI ŞI AL DEŞEURILOR (Op.)


C L/S/P

7 2 2L V 4


Managementul deşeurilor. Noţiunea de deşeu. Prevenirea formării deşeurilor. Minimizarea deşeurilor. Elemente Strategice de planificare a managementului deşeurilor. Cadrul instituţional, legislativ şi normativ naţional al gestionării deşeurilor. Componenţa deşeurilor. Deşeuri menajere solide. Metode de utilizare şi eliminare a deşeurilor. Concepţia înhumării sanitare a deşeurilor menajere solide. Prevederile Directivei UE privind înhumarea deşeurilor. Responsabilitatea producătorilor în generarea deşeurilor.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE (Op.)


C L/S/P

8 2 2L E 4


Noţiuni generale. Sisteme de reglare automată. Principalele componente ale sistemelor de reglare automată. Regimurile de funcţionare ale sistemelor automate şi caracteristicile acestora. Măsurarea automată a principalelor variabile tehnologice: temperatură, debit de fluide, presiune, umiditatea aerului şi gazelor, compoziţie chimică, poziţie unghiulară, viteză de rotaţie, grosimea tablelor şi benzilor, potenţialului de carbon şi a punctului de rouă. Reglarea extremală a parametrilor instalaţiilor metalurgice.

INFORMATIZAREA PROCESELOR ÎN INGINERIA MATERIALELOR (Op.)


C L/S/P

8 2 2L E 4


Noţiuni introductive. Clasificarea sistemelor informatice. Sisteme informatice automate. Sisteme informatice integrate. Principii generale de realizare a sistemelor informatice. Tehnologia de realizare a unui produs. Aspecte privind aplicarea metodelor de realizare a unui produs informatic. Cadrul tehnologic de realizare a unui sistem informatic. Aplicaţii ale sistemelor informatice în ingineria materialelor.



C L/S/P

8 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Structura organizaţiilor de produse şi servicii. Calitatea totală. Cultura calităţii. Valori de bază în managementului calităţii totale. Procese fundamentale în managementul calităţii. Costurile calităţii. Instrumentele calităţii. Modelul ISO 9000 pentru

managementul calităţii. Sistemul de management integrat al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale. Auditul şi certificarea sistemului de management al calităţii. Modele de excelenţă. Premii ale calităţii.



C L/S/P

8 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Sistemul de management integrat al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale. Legea Securităţii si Sănătăţii in munca nr.319 din 2006. Normele metodologice 1425 din 2006 de aplicare a legii nr.319/2006. Auditul şi certificarea sistemului de management al calităţii. Auditul şi certificarea sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

MATERIALE BIOCOMPATIBILE (Op.)


C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Clasificarea materialelor biocompatibile; conceptul de biocompatibilitate. Proprietăţile biomaterialelor. Proiectarea tehnologiilor de obţinere şi procesare a biomaterialelor metalice. Modelarea proceselor de coroziune a biomaterialelor metalice. Toxicitatea ionilor metalici. Biomateriale polimerice. Identificarea metodelor de modelare a proceselor de degradare a polimerilor biocompatibili. Proiectarea tehnologiilor de obţinere şi procesare a biomateriale ceramice. Analiza şi selectarea metodelor de proiectare a tehnologiilor de obţinere şi de procesare a biomaterialelor compozite.

MATERIALE CERAMICE SI REFRACTARE (Op.)


C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Definirea şi clasificarea materialelor ceramice. Structura materialelor ceramice. Echilibre de fază în sisteme ceramice oxidice. Echilibre în sisteme oxidice monocomponente ( SiO2, Al2O3, ZrO2, TiO2 ). Echilibre în sisteme oxidice bicomponente ( CaO-SiO2, Al2O3-SiO2, FeO-SiO2, MgO-SiO2, ZrO2-SiO2). Modele pentru echilibrele sistemelor oxidice. Materiale ceramice tradiţionale. Materiale ceramice avansate. Materiale ceramice cu aplicaţii în domeniul electric/electronic, mecanic. Materiale ceramice superrefractare.

DEGRADAREA ŞI PROTECŢIA MATERIALELOR (Op.)


C L/S/P

8 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Mecanisme de degradare a suprafeţelor. Măsuri de reducere a uzurii (prin abraziune, adeziune, reducerea pittingului prin oboseala superficial, reducerea uzurii prin contact, reducerea eroziunii şi cavitaţiei). Modelarea comportării tribologice a materialelor. Creşterea durabilităţii produselor prin tehnologii specifice ingineriei suprafeţelor. Modelarea proceselor de modificare a suprafeţelor. Noţiuni privind coroziunea şi protecţia anticorozivă a materialelor metalice. Modelarea proceselor de coroziune a aliajelor. Coroziunea materialelor metalice la temperaturi înalte. Metode de protecţie a metalelor şi aliajelor împotriva coroziunii.

ANALIZA ŞI PREVENIREA AVARIILOR (Op.)


C L/S/P

8 2 1L V 4


Aspecte inginereşti ale avariilor. Introducere în analiza şi prevenirea avariilor. Selecţia materialelor pentru prevenirea avariilor. Testele preliminare pentru prevenirea şi analiza avariilor. Moduri de avariere şi analiza efectelor. Legătura dintre procedeul de fabricaţie şi avarierea componentelor. Principiile şi practica analizei avariilor. Organizarea investigării unei avarii. Examinarea avariei. Identificarea şi clasificarea daunelor. Examinarea unei deteriorări şi evaluarea materialului. Modelarea şi reconstituirea avariei. Modelarea cu elemente finite în analiza avariilor. Procedee şi mijloace tehnice pentru analiza avariilor. Avarii prin rupere. Coroziunea şi avariile. Distorsiunile, deformările şi avariile. Uzura şi avariile.

BACK


Programul de studiu: ŞTIINŢA MATERIALELOR


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.




2 Fizică Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -



Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 1 1 - - V 2 - - - - - -

6 Chimie Ob. 2 - 2 - E 5 2 - 2 - E 5

7 Algebră liniară, geometrie analitică și diferențială

Ob. - - - - - - 2 2 - - E 5



Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4

10 Ecologie și protecția mediului

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 4



13 Limba engleză Ob. - 2 - - V 2 - 2 - - V 2

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.



1 Utilaje și instalații mecanice

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -


Ob. 2 - 2 - V 4 - - - - - -

3 Rezistența materialelor și organe de mașini

Ob. 2 1 1 - E 5 2 - 1 2 E+P 3+1



6 Agregate și instalații termice

Ob. - - - - - - 2 - 1 1 V+P 3+1

7 Mecanica fluidelor Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 3



Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

10 Nanomateriale și nanotehnologii

Ob. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

11 Proprietățile materialelor și metode de control

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

12 Educatie fizică și sport Ob. - 1 - - V 2 - 1 - - V 2



ANUL DE STUDIU 3

Nr. crt.



1 Cristalografie Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -

2 Metalurgie fizică Ob. 2 - 2 - E 5 2 - 2 - E 4

3 Materiale compozite Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

4 Încercarea materialelor

Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 5

5 Elaborarea aliajelor feroase

Ob. - - - - - - 2 - 2 1 E+P 4+1

6 Elaborarea metalelor și aliajelor neferoase

Ob. 2 - 2 1 E+P 4+1 - - - - - -

7 Procesarea prin turnare

Ob. - - - - - - 2 - 2 1 E+P 4+1

8 Procesarea compușilor macromoleculari

Ob. 2 - 1 - V 3 - - - - - -


10 Materiale ceramice și refractare

Op. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

Materiale de construcții

11 Materiale biocompatibile

Op. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

Materiale pentru industria energetică

12 Materiale compozite Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Materiale multifuncționale

13 Fenomene de transfer de masă și energie

Op. - - - - - - 2 2 - - V 4

Microscopie și analiză de imagine

ANUL DE STUDIU 4


Nr. crt.


1 Proiectarea asistată de calculator

Ob. 1 - 2 - V 3 - - - - - -

2 Tehnologia procesării pulberilor

Ob. 2 - 1 1 E+P 4+1 2 - 1 - E 4

3 Prelucrarea plastică a materialelor

Ob. 2 - 1 - V 4 - - - - - -

4 Modelarea și optimizarea proceselor

Ob. - - - - - - 2 1 1 - V 3

5 Tratamente termice și termochimice

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

6 Proiectarea și utilizarea materialelor

Ob. - - - - - - 2 - 1 1 E+P 4+1

7 Ingineria suprafețelor

Ob. 2 - 2 - E 5 - - - - - -

8 Procedee speciale de prelucrare a materialelor

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 4

9 Materiale avansate Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 4


Ob. - - - 2 săpt. x 30 ore V 3

11 Management și marketing

Op. 2 2 - - V 4 - - - - - -

Economie generală

12 Recuperarea și valorificarea deșeurilor

Op. 2 - 2 - E 4 - - - - - -

Managementul mediului și al deșeurilor


Op. - - - - - - 2 1 - - V 3


14 Automatizarea proceselor tehnologice

Op. - - - - - - 2 - 2 - E 4

Informatizarea proceselor în ingineria materialelor

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII ŞTIINŢA

MATERIALELOR (S.M)

Obiectivele principale ale programului de studiu Ştiinţa materialelor sunt de a asigura absolvenţilor competenţe specifice privind: coordonarea activităţilor de producţie pentru a optimiza şi moderniza tehnologiile de procesare şi pentru a proiecta noi tehnologii de producţie, ţinând cont de o serie de factori precum calitate, dezvoltare tehnologică, cercetare, costuri, compatibilitatea cu mediul înconjurător, etc. dezvoltarea capacitaţii de asimilare, de înţelegere şi de aplicare în practică a cunoştinţelor teoretice referitoare la procesarea materialelor şi de valorificare a acestora in activitatea de cercetare ştiinţifică; dezvoltarea capacităţilor manageriale, de marketing şi de management al calităţii; dezvoltarea si coordonarea de firme private mici şi mijlocii de producţie şi de consultanţă sau expertiză în domeniul materialelor; abilităţi în utilizarea calculatorului şi a tehnicii de operare specifice acestuia (proiectare, simulare, modelare); abilităţi de comunicare (limbi străine de circulaţie internaţională) și utilizarea mijloacelor moderne de comunicare; posibilitatea continuării pregătirii în direcţii de avangardă din cercetarea ştiinţifică şi aplicativă din domeniul ingineriei materialelor prin studii de masterat și de doctorat. Competenţe profesionale (conform RNCIS)

- Efectuarea de calcule, demonstraţii şi aplicaţii pentru rezolvarea de sarcini specifice ingineriei materialelor pe baza cunostinţelor din stiinţele fundamentale

- Asocierea cunostinţelor, principiilor şi a metodelor din ştiinţele tehnice ale domeniului cu reprezentări grafice pentru rezolvarea de sarcini specifice

- Proiectarea materialelor cu ajutorul computerului folosind tehnicile C.A.D - Evaluarea si soluţionarea optimă a problemelor tehnice în legatură cu materialele procesate, prin

aplicarea conceptelor, teoriilor şi metodelor experimentale - Desfăşurarea activităţilor de management și marketing în domeniul proiectării şi caracterizării

materialelor - Desfăşurarea activitaţilor de evaluare tehnică în probleme legate de dezvoltarea durabilă în domeniul

industriilor de materiale Competenţe transversale (conform RNCIS)

- Aplicarea valorilor şi eticii profesiei de inginer şi executarea responsabilă a sarcinilor profesionale în condiţii de autonomie restransă şi de asistenţă calificată.

- Promovarea raţionamentului logic, convergent şi divergent, a aplicabilităţii practice, a evaluarii şi autoevaluarii, în luarea deciziilor.

- Realizarea activităţilor şi exercitarea rolurilor specifice muncii în echipă, pe diferite paliere ierarhice. - Promovarea spiritului de iniţiativă, dialogului, cooperarii, atitudinii pozitive, respectului faţă de ceilalţi,

diversităţii şi multiculturalităţii şi îmbunătăţirea continuă a propriei activităţi. - Autoevaluarea obiectivă a nevoii de formare profesională, continuă, în scopul inserţiei pe piaţa muncii şi

al adaptării la dinamica cerinţelor acesteia şi pentru dezvoltarea personală şi profesională. - Utilizarea eficientă a abilităţilor multilingvistice şi a cunostintelor de tehnologia informaţiei şi a

comunicării.


Anul I

ANALIZĂ MATEMATICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2S E 5

Conţinutul disciplinei Şiruri şi serii de numere reale. Convergenta şirurilor şi seriilor de numere reale. Criterii de convergenţă. Calcul diferenţial. Derivabilitatea funcţiei reale de variabilă reală. Formula lui Taylor. Serii de puteri. Funcţii de mai multe variabile. Limita, continuitate, derivabilitate şi diferenţiabilitate pentru funcţii de mai multe variabile. Derivate parţiale de ordin superior. Extreme libere şi cu legături. Elemente de teoria câmpurilor. Calcul integral. Primitive. Metode de determinare a primitivelor. Integrala definită. Integrale improprii. Integrale curbilinii de speţa I şi II. Integrale curbilinii independente de drum. Integrale multiple. Ecuaţii diferenţiale. Ecuaţii diferenţiale de ordinul I: ecuaţii diferenţiale cu variabile separabile, omogene, liniare, Bernoulli, Riccati, Lagrange, Clairaut. Problema lui Cauchy. Ecuaţii diferenţiale liniare de ordin superior.

FIZICĂ (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

1 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Starea de repaus şi de mişcare a punctului material. Sistem de referinţă, traiectoria şi legile de mişcare ale punctului material. Mişcarea oscilatorie armonică, compunerea mişcărilor linear armonice. Energia oscilatorului liniar armonic. Elemente de termodinamică. Noţiuni specifice de vocabular. Postulatele termodinamicii. Principiile termodinamicii. Teoremele lui Carnot şi relaţiile lui Clausius pentru procese reversibile, respectiv ireversibile. Elemente de electromagnetism. Sarcina electrică în repaos, legea lui Coulomb, Câmpul electric, linia de câmp, intensitatea şi potenţialul acestuia, legătura diferenţială dintre acestea.

GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Reprezentarea punctului şi a dreptei în triplă proiecţie ortogonală. Reprezentarea planului prin elementele care îl definesc. Metodele de transformare a figurilor. Reprezentarea corpurilor mărginite de suprafeţe poliedrale. Intersecţii de corpuri poliedrale.



Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Tipuri de materiale. Legătura dintre compoziţia chimică-condiţii de prelucrare-structură proprietăţi. Arhitectura atomică. Structura cristalină. Imperfecţiuni cristaline. Structura amorfă. Difuzia. Legile difuziei. Cristalizarea materialelor metalice. Sisteme de aliaje. Diagrame de echillibru fazic. Sistemul de aliaje Fe-C. Transformări de faze în stare solidă. Tratamente termice. Tratamente termochimice. Comportarea materialelor la solicitări mecanice. Oţeluri aliate. Aliaje neferoase. Aluminiul şi cuprul. Materiale ceramice. Polimeri organici.

TEHNICI DE COMUNICARE PROFESIONALĂ (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

1 1 1S V 2

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Prezentarea. Studierea auditorului. Pregătirea şi planificarea. Mijloacele audio-vizuale. Scurt istoric al comunicării. Tipuri de comunicare socială. Evoluţia mijloacelor tehnice de comunicare. Comunicarea verbală. Comunicarea nonverbală. Comunicarea scrisă. Căutarea unui loc de muncă. Secretele unui bun CV. Scrisoarea de prezentare. Interviul de angajare. Testele. Internetul. Poşta electronică. Modele ale comunicării.


evaluare Credite

C L/S/P

1 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Istoricul dezvoltării chimiei. Legile generale ale chimiei. Elemente de structura atomilor. Orbitali atomici. Sistem periodic al elementelor. Legea periodicităţii şi proprietăţile elementelor. Legături chimice. Clasificare. Corelaţie legături chimice şi electronegativitatea elementelor. Ioni pozitivi şi negativi. Formarea moleculelor. Orbitali moleculari. Legături intermoleculare. Stări de agregare. Reacţii chimice. Reacţii redox. Potenţial de electrod. Conversia energiei reacţiilor chimice în energie. Noţiuni de cinetică chimică. Viteză de reacţie. Energie de activare. Noţiuni de electrochimie. Hidroliză. Conductivitate. pH. Electrozi de referinţă. Electroliza. Celule electrochimice. Reacţii la electrozi. Legile electrolizei. Răspândirea elementelor în natură. Metode generale de obţinere şi purificare a elementelor. Apa naturală. Apa pură. Apa industrială- indici de calitate. Metode de tratare a apei folosită în domeniul industrial. Ape reziduale şi tratarea lor.


evaluare Credite

C L/S/P

2 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Obiectul chimiei fizice. Concepte si noţiuni cu care se operează în chimia fizică. Termodinamică chimică. Cinetică chimică. Elemente de electrochimie. Fenomene de echilibru în soluţii de electrolit (Disocierea electrolitica, Teoria ionică, Teoria Debye- Huckel. Fenomene de transport în soluţii de electrolit (Numere de transport. Conductibilitatea electrica. Fenomene la interfaţa metal/electrolit (Dublul strat electric, Potenţial de electrod, Ecuaţia Nernst. Celule galvanice. Termodinamica celulelor galvanice. Procese electrochimice generatoare de curent electric/pile electrochimice.

ALGEBRĂ LINIARĂ, GEOMETRIE ANALITICĂ ŞI DIFERENŢIALĂ (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

2 2 2S E 5

Conţinutul disciplinei Spaţii vectoriale. Aplicaţii liniare. Spaţii vectoriale euclidiene. Vectori liberi. Planul şi dreapta în E3 . Suprafeţe riglate şi de rotaţie în E3. Cuadrice (Sfera: definiţia sferei, determinarea sferei prin condiţii date. Intersecţia sferei cu un plan, cercul în spaţiu. Intersecţia sferei cu o dreaptă. Tangenta, plan tangent la o sferă. Puterea unui punct faţă de o sferă, plan radical, axa radicală. Cuadrice pe ecuaţii reduse: elipsoid, hiperboloid, paraboloid, cilindru, con). Geometrie diferenţială.


Semestrul Nr.ore Forma de evaluare Credite C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Structura materialelor. Structuri cristaline. Structuri amorfe. Proprietăţile mecanice ale materialelor. Influenţa temperaturii asupra proprietăţilor materialelor. Modele de comportare mecanică specifice diferitelor clase de materiale. Proprietăţile fizice ale materialelor. Procesarea materialelor metalice. Procesarea tablelor şi benzilor. Procesarea prin aşchiere. Sudarea materialelor metalice. Procese de asamblare mecanică. Procese de acoperire şi depunere. Procesarea sticlelor. Procesarea materialelor ceramice şi a cermeţilor. Procesarea maselor plastice. Modelarea proceselor de prelucrare a diferitelor clase de materiale. Procesarea circuitelor integrate.


Semestrul Nr.ore Forma de evaluare Credite C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Algoritmi. Limbaje de programare. Date, operatori, expresii în limbajul C. Structura decizională. Implementarea structurilor de control în C. Structuri repetitive. Tablouri. Algoritmi de sortare a vectorilor. Modularizarea aplicaţiilor prin utilizarea funcţiilor. Tipuri de date definite de utilizator. Lucrul cu fişiere. Pointeri. Clase. Utilizarea mediului de programare Visual C. Biblioteca MFC. Utilizarea mediului de programare QT pentru limbajul C. Utilizarea mediului MATLAB. Programarea interfeţelor în Matlab. Operaţii matematice fundamentale. Structuri de control în MATLAB. Analiza numerică cu MATLAB. Grafice. Elemente de inteligenţă artificială în MATLAB.

ECOLOGIE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Biosfera. Caractere fizico-chimice ale biosferei. Geografia biosferei. Componente ale biosferei. Biotopul – mediu abiotic al vietuitoarelor. Factorii geografici. Factorii mecanici. Factori fizici. Factorii chimici. Factori limitativi. Ecologia populaţiilor. Statica populaţiilor. Dinamica populaţiilor. Cauzele apariţiei şi agravării dezechilibrelor ecologice. Ecosistemul ca formaţie în spaţiu şi timp. Structura spaţială a ecosistemului. Compoziţia ecosistemului. Tipuri de ecosisteme şi delimitarea ecosistemelor în spaţiu. Structura spaţială internă a ecosistemului. Principalele ecosisteme din România. Biomul. Ordinea biocenotică în ecosistem. Lanţuri trofice. Succesiunile ecosistemelor.

DESEN TEHNIC ŞI INFOGRAFICĂ (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

2 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale de grafică inginerească. Standarde fundamentale în grafica inginerească. Desenul geometric – construcţii geometrice necesare reprezentării de precizie. Introducere în reprezentările grafice ortogonale. Sisteme şi metode de proiecţie. Desenarea în proiecţie ortogonală a obiectelor industriale. Vederi, secţiuni. Elemente de cotare. Notarea stării suprafeţei şi a preciziei dimensionale. Reprezentarea şi cotarea flanşelor şi filetelor. Desenul de ansamblu. Reguli de reprezentare a desenului de ansamblu, cotare, poziţionarea elementelor componente ale ansamblului, întocmirea tabelului de componenţă. Reprezentarea şi notarea asamblărilor nedemontabile -asamblări sudate. Reprezentarea şi notarea asamblărilor demontabile – asamblări cu filet, pene şi caneluri. Reprezentarea şi cotarea lagărelor. Reprezentarea şi cotarea roţilor dinţate. Desene schematice de specialitate.

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei ATLETISM. Alergare de viteză: alergare cu joc de gleznă; alergare cu genunchii sus; alergare cu pendularea gambelor înapoi; alergări accelerate pe distanţe variabile 10-20m, 20-30m; alergări lansate pe distanţe de 50-100m; starturi din picioare pe 10-15m. Alergare de semifond:repetarea startului din picioare; repetarea pasului lansat de semifond; exerciţii de apreciere a tempoului; alergări repetate pe distanţe de 200-400-600m.

EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei BASCHET. Pregătirea fizică: pregătire fizică generală; exerciţii pentru dezvoltarea vitezei sub toate formele ei de manifestare; exerciţii pentru dezvoltarea forţei, detentei şi îndemânării. Pregătirea tehnică. Învăţarea elementelor de mişcare în teren; Învăţarea tehnicii paselor: cu două mâini de la piept şi cu două mâini de deasupra capului, de pe loc şi din deplasare; cu o mână de la umăr; Învăţarea driblingului; exerciţii pentru învăţarea tehnicii aruncărilor la coş; Învăţarea acţiunilor tactice de atac şi apărare(demarcajul, pătrunderea, depăşirea, recuperarea la panou); Învaţarea acţiunilor tactice colective, de atac şi apărare(zonă şi om la om).

LIMBI MODERNE (ENGLEZĂ) (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

1 2S V 2

Conţinutul disciplinei Group organisation. Introductory conversation. Methodological considerations. The Amplified Definition. General considerations. Indefinite articles with count and noncount nouns. Special uses in titles and scientific definitions. Mass nouns, Dual Nouns. Irregular plurals in scientific discourse. A(n) vs. One. The zero article. Be, Have, and the Simple Present Tense.

LIMBI MODERNE (ENGLEZĂ) (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

2 2S V 2

Conţinutul disciplinei Identifying the “Bare” Subject. It vs There. Adjective Clauses. Defining and Non-Defining Relative Clauses. Relative Pronouns. Subject-form and Object-form Defining Adjective Clauses. Conditions vs Results.

BACK

Anul II

UTILAJE ŞI INSTALAŢII MECANICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5 Conţinutul disciplinei Instalaţii de turnare continuă-laminare. Caje de laminare şi echipamente specifice. Utilajele instalaţiilor de încălzire a semifabricatelor. Utilaje şi instalaţii pentru prelucrare: utilaje de tăiere, utilaje şi instalaţii de îndreptare. Utilaje tehnologice specifice instalaţiilor de forjare, matriţare, extrudare. Utilaje tehnologice specifice instalaţiilor de tratament termic. Instalaţii pentru producerea pulberilor metalice, instalaţii de sinterizare, instalaţii de acoperire a benzilor cu straturi de protecţie, instalaţii pentru tratarea suprafeţelor metalice prin procedee electrolitice sau chimice, instalaţii de prelucrare prin eroziune electrochimică. Fiabilitatea şi mentenanţa utilajelor metalurgice.



Credite

C L/S/P

3 2 2L V 4 Conţinutul disciplinei Elemente generale. Comenzi utilitare. Ajutoare grafice. Comenzi de afişare. Comenzi de desenare 2D. Comenzi de desenare 3D. Comenzi de editare şi informare. Straturi, culori, tipuri de linii. Blocuri şi atribute. Dimensionare şi haşurare.



Credite

C L/S/P

3 2 1S+1L E 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Definirea eforturilor. Diagrame de eforturi. Tensiuni. Deformaţii şi deplasări. Curbe caracteristice. Rezistenţe admisibile. Solicitarea axială. Încercarea la tracţiune. Forţe axiale. Diagrame de forţe axiale. Tensiuni şi deformaţii. Caracteristici geometrice ale secţiunilor plane. Momente statice. Centre de greutate. Momente de inerţie. Variaţia momentelor de inerţie la translaţia axelor. Momente de inerţie pentru suprafeţe simple. Variaţia momentelor de inerţie la rotaţia axelor. Module de rezistenţă. Raze de inerţie. Solicitarea la încovoiere a barelor drepte. Tensiuni normale la încovoierea pură a barelor drepte. Tensiuni tangenţiale la încovoierea simplă a barelor drepte. Deformaţii ale barelor drepte solicitate la încovoiere. Torsiunea liberă a barelor drepte. Moment de torsiune. Diagrame. Răsucirea barei de secţiune circulara plină.



Credite

C L/S/P

4 2 1L+2P E+P 3+1

Conţinutul disciplinei Elemente generale ce stau la baza proiectării organelor de maşini. Materiale utilizate în construcţia de maşini. Calculul de rezistenţă al organelor de maşini. Noţiuni de tribologie. Transmisii prin curele şi lanţuri. Transmisii prin roţi de fricţiune. Variatoare de turaţie. Angrenaje. Osii şi arbori drepţi. Calculul osiilor. Calculul şi verificarea arborilor drepţi. Fusuri şi pivoţi. Lagăre. Lagăre cu alunecare. Lagăre cu rostogolire – rulmenţi. Cuplaje. Asamblări. Asamblări demontabile (cu filete, cu pene, prin strângere directă, cu cleme, pe con cu şurub, elastice). Asamblări nedemontabile (prin sudare, prin nituire). Elemente de calcul.



Credite

C L/S/P

3 2 1L V 3 Conţinutul disciplinei Notiuni introductive privind bazele electrotehnicii. Analiza circuitelor şi reţelelor electrice. Studiu constructiv, funcţional şi comportamental al maşinilor electrice. Transformatorul monofazat. Studiul motorului asincron. Redresoare monofazate monoalternanţa şi bialternanţa. Tranzistorul bipolar. Trasarea caracteristicilor statice.



Credite

C L/S/P

3 2 2L E 5


AGREGATE ŞI INSTALAŢII TERMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1L+1P V+P 3+1

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Schimbul de căldura în agregatele termice. Combustibili energetici şi arderea lor. Determinarea consumului de combustibil la agregatele termice. Gazodinamica cuptoarelor metalurgice şi a sistemelor de evacuare a gazelor.




4 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Definiţia fluidelor. Clasificare. Proprietăţi generale ale fluidelor. Statica fluidelor. Ecuaţiile de repaus ale fluidelor. Consecinţele relaţiei fundamentale a repausului fluidelor. Aplicaţii ale principiului lui Pascal. Repausul fluidelor în câmp gravitaţional. Acţiunea fluidelor în repaus pe diferite suprafeţe. Cinematica fluidelor. Metoda Lagrange. Metoda Euler. Ecuaţiile liniilor de curent. Cinematica fluidelor. Ecuaţii de continuitate. Ecuaţiile tubului de curent. Dinamica fluidelor. Ecuaţia de mişcare a fluidelor ideale. Experienţa lui Reynolds. Regimuri de curgere. Ecuaţii de mişcare a fluidelor reale. Curgerea prin orificii şi ajutaje. Miscări permanente şi nepermanente în conducte sub presiune.

TERMOTEHNICA (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 2 1S+1L E 4

Conţinutul disciplinei Obiectul termotehnicii. Sistem termodinamic. Mărimi de stare. Mărimi de proces. Primul principiu al termodinamicii. Formulări. Exprimarea matematică a primului principiu pentru sisteme termodinamice închise şi deschise. Energia internă. Lucrul mecanic. Căldura. Entalpia. Gazul perfect. Legi simple. Călduri specifice. Amestecuri de gaze perfecte. Transformări de stare simple. Al doilea principiu al termodinamicii. Entropia. Digrame entropice. Vapori. Mărimi de stare ale vaporilor. Diagrame termodinamice ale vaporilor. Procese termodinamice ale vaporilor. Aerul umed. Proprietăţi fizice ale aerului umed. Diagrama h-x pentru aerul umed. Transformări simple de stare ale aerului umed. Arderea combustibililor. Temperatura de ardere. Cicluri teoretice ale maşinilor termice: motoare cu ardere internă, turbine cu gaze, turbine cu abur, compresoare, maşini frigorifice.



Credite

C L/S/P

4 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Definirea şi clasificarea coroziunii materialelor. Forme şi aspecte vizuale ale coroziunii. Coroziunea chimică. Coroziunea electrochimică. Pasivarea metalelor şi aliajelor metalice. Coroziunea în condiţii speciale. Coroziunea localizată. Alte forme complexe de deteriorare a materialelor. Metode de măsurare şi determinare a rezistenţei la coroziune a materialelor. Metode în curent continuu (DC). Metode în curent alternativ (AC). Protecţia împotriva coroziunii prin modificarea suprafeţei, prin depuneri de emailuri, straturi organice, prin tratarea mediului (inhibitori de coroziune).

NANOMATERIALE ŞI NANOTEHNOLOGII (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Nanomateriale şi nanotehnologii. Semnificaţia denumirii. Scurt istoric. Organizarea nanotehnologiei. Materiale nanostructurate. Instrumente de analiză şi control. Nanodispozitive funcţionale. Materiale nanostructurate. Nanomateriale: materiale nanocristaline; fullerene; nanotuburi; nanofibre şi nanofire; particule cuantice semiconductoare; arhitecturi hibride organice; nanostructuri funcţionale. Dispersii şi acoperiri. Materiale cu aria suprafeţei mare. Materiale masive nanostructurate. Tehnici de fabricaţie. Metode fizice. Sinteza din fază gazoasă. Metode de chimie umedă. Modelarea proceselor de obţinere a nanomaterialelor. Proiectarea tehnologiilor de fabricaţie a nanomaterialelor (nanofire, nanoparticule, filme nanostructurate funcţionale). Aplicaţii ale materialelor nanostructurate. Optice. Magnetice. Termice. Mecanice. Energetice. Biomedicale. Protejarea mediului.

PROPRIETĂŢILE MATERIALELOR ŞI METODE DE CONTROL (Ob.)



4 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Structura şi proprietăţile materialelor. Elemente de structură cristalină. Teoriile electronice ale materialelor. Proprietăţile electrice ale materialelor. Proprietăţile termice ale materialelor. Proprietăţile magnetice ale materialelor. Metode de analiză şi control. Controlul nedistructiv al materialelor.



Credite

C L/S/P

3 1S V 2

Conţinutul disciplinei Prezentarea unui conţinut teoretic minimal vizând jocurile sportive fotbal şi volei, valenţele şi trăsăturile lor specifice, realizarea instructajului pentru protecţia muncii, prezentarea obiectivelelor şi a cerintelor disciplinelor predate, susţinerea testărilor iniţiale. Repetarea principalelor procedee din fotbal -băieţi- folosite în atac. Acţiuni tactice în atac: demarcajul, depaşirea, pătrunderea. Acţiuni tactice în apărare: marcajul, tatonarea, blocarea mingii, etc. Repetarea principalelor procedee din volei -fete, cunoscute din ciclurile anterioare. Procedee folosite în atac: deplasări în poziţii specifice, pasa cu două mâini de sus, pasa peste cap, serviciul de jos din faţă şi de sus din faţă. Procedee folosite în apărare: poziţiile şi deplasările specifice, preluarea cu două mâini de jos din serviciu şi atac, blocajul la fileu, etc. Structuri şi combinaţii tehnico- tactice sub formă de suveică, lucru pe grupe, pe perechi sau individualizat în vederea consolidării elementelor tehnice de bază.



Credite

C L/S/P

4 1S V 2

Conţinutul disciplinei Prezentarea tematicii abordate. Readaptarea la efort. Jocuri de acomodare. Reluarea şi consolidarea structurilor asimilate anterior. Aplicarea procedeelor predate în condiţii variabile şi dificile, lucrul cu adversar şi modificarea curentă a sarcinilor. Jocuri bilaterale în efectiv complet cu respectarea tuturor noţiunilor de regulament. Concursuri, jocuri cu tematică impusă legată de sistemul de joc, de combinaţii utilizate, etc. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire fizică specifică prin dezvoltarea combinaţiilor de aptitudini ce susţin efortul fizic. Dezvoltarea vitezei de reacţie, a agilităţii, preciziei, echilibrului dinamic, supleţei, orientării spaţio-temporale, forţei explozive, forţei dinamice segmentare, vitezei de deplasare în regim de coordonare şi de rezistenţă, puterii în regim de rezistenţă. Evaluarea gradului de stăpânire a unui joc sportiv, prin rezolvarea optimă a situaţiilor de joc în ambele faze – atac şi apărare.

LIMBI MODERNE (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2S V 2

Conţinutul disciplinei Britain’s Trade With The World, Grammar, Exercises. British Habits, Grammar, Exercises. Unemployment, Trade Unions, Grammar, Exercises. Government And Industry, Grammar, Exercises. Democracy And Government, Grammar, Exercises. The British Constitution, Grammar, Exercises. The Civil Service, Grammar, Exercises. The Government, Grammar, Exercises. Local Government, Grammar, Exercises.

LIMBI MODERNE (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 1S V 2


Applying For A Job, Grammar, Exercises. What Usually Goes Into A Resume, Grammar, Exercises. A Job Offer, Grammar, Exercises. Climate Change And Global Warming, Grammar, Exercises. Rapid Changes in Global Temperature. Agriculture Affected. Greenhouse Gases and Emissions.

PRACTICA (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

4 90 ore V 3

Conţinutul disciplinei Instructaj general de protecţia muncii. Sectorul aglomerare. Particularităţi ale fluxurilor tehnologice din sectorul aglomerare. Analiza unei instalaţii de la aglomerare. Sectorul furnale. Flux tehnologic în sectorul furnale. Analiza unei instalaţii de la furnale. Sectorul laminoare. Fluxul tehnologic în laminorul de benzi la cald, în laminorul de tablă groasă, fluxul tehnologic al laminorului de benzi la rece. Oţelăriile şi fluxul tehnologic la turnarea continuă.

BACK

Anul III

CRISTALOGRAFIE (Ob.) Semestrul Nr.ore Forma de

evaluare Credite

C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Introducere în domeniul cristalografiei. Cristalografia geometrică morfologică. Simetria cristalelor. Metode de reprezentare grafică a cristalelor. Sisteme cristalografice. Cristalografia geometrică structurală. Studiul structurii cristalografice. Cristalografia fizică. Sistematica structurilor cristaline.



Credite

C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere în ştiinţa materialelor (materiale metalice, ceramice, polimeri, compozite, nanomateriale şi materiale multifuncţionale). Proprietăţile materialelor. Structura şi organizarea materialelor. Constituţia fizico – chimică a materialelor metalice. Cristalizarea metalelor (Condiţiile termodinamice ale cristalizării. Mecanismele cristalizării. Cinetica cristalizării. Structura pieselor turnate şi a lingourilor. Fenomene conexe solidificării. Difuzia.) Diagrame de echilibru (Diagrame de echilibru binare. Echilibrul în sistemele de aliaje. Legea fazelor. Principalele tipuri de diagrame de echilibru binare. Curbe de răcire în condiţii de echilibru şi în condiţii practice. Corelaţia diagrama de echilibru – proprietăţi fizico-mecanice şi tehnologice. Diagrame de echilibru ternare.) Deformarea plastică (Mecanismul deformării plastice a monocristalelor şi a materialelor metalice policristaline. Ecruisarea şi anizotropia. Recristalizarea. Deformarea plastică la rece şi la cald. Ruperea materialelor metalice. Fluajul.)



Credite

C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Sistemul de echilibru Fe – C. Fierul pur. Aliaje fier – carbon. Diagrama de echilibru metastabil, fier – cementită (Fe-Fe3C). Transformări de fază la cristalizarea oţelurilor şi fontelor albe. Determinări cantitative pe diagrama Fe-Fe3C. Oţeluri carbon. Influenţa carbonului asupra proprietăţilor mecanice ale otelurilor. Influenţa elementelor însoţitoare permanente. Destinaţia şi simbolizarea oţelurilor carbon. Fonte albe. Diagrama de echilibru stabil, fier – grafit (Fe-G). Fonte cenuşii. Influenţa compoziţiei chimice şi a vitezei de răcire asupra structurii şi proprietăţilor fontelor. Fonte modificate. Fonte maleabile. Destinaţia şi simbolizarea fontelor . Transformări de faza în stare solidă. Puncte critice. Principalele transformari la încălzirea şi răcirea oţelurilor. Diagramele TTTI, TTTC. Principalele tratamente termice aplicate oţelurilor. Oţelurile aliate. Aliaje neferoase. Aluminiul, aliaje de aluminiu. Cuprul, aliaje de cupru. Magneziul, zincul, titanul şi aliajele acestora.

MATERIALE COMPOZITE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Introducere. Definiţia şi clasificarea materialelor compozite. Domenii de utilizare a compozitelor. Comparaţii între proprietăţile materialelor clasice şi proprietăţile materialelor compozite. Fazele constitutive ale materialelor compozite. Matrici. Armături. Compozite cu matrice metalică. Compozite cu matrice polimerică. Compozite cu matrice ceramică. Fibre folosite pentru durificarea compozitelor. Transferul de sarcină matrice-armătură. Proprietăţile mecanice ale materialelor compozite durificate cu fibre.

ÎNCERCAREA MATERIALELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L V 5

Conţinutul disciplinei Încercări mecanice de rezistenţă. Încercări de duritate. Încercarea prin şoc a materialelor. Încercarea materialelor la solicitări variabile.

Încercări de fluaj. Încercări la uzura. Încercări tehnologice.

ELABORAREA ALIAJELOR FEROASE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L+1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Elaborarea fontelor de prima fuziune în furnal. Materii prime - minereuri, adaosuri, fondanţi, combustibili. Prepararea materiilor prime – prepararea termică prin aglomerare şi peletizare. Funcţionarea furnalului, construcţia furnalului şi instalaţiile anexe. Procese care au loc în furnal. Elaborarea fontelor de turnătorie. Procese fizico-chimice care au loc la elaborarea fontelor în cuptoare electrice cu arc şi prin inducţie. Obţinerea fontelor cu grafit nodular. Elaborarea oţelului. Procese la elaborarea oţelului. Procedee şi tehnologii de elaborare a oţelului în cuptor electric cu arc şi convertizor.

ELABORAREA METALELOR ŞI ALIAJELOR NEFEROASE (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L+1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Metalurgia metalelor neferoase. Metalurgia metalelor neferoase grele (cupru, plumb, zinc). Metalurgia metalelor neferoase uşoare (aluminiu, magneziu). Metalurgia metalelor neferoase rare (titanul, zirconiu). Elaborarea aliajelor neferoase. Procese fizico-chimice care au loc la elaborarea aliajelor neferoase.

PROCESAREA PRIN TURNARE (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L+1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Caracterizarea şi proprietăţile materialelor metalice. Procese ce au loc la turnarea materialelor metalice. Procesarea şi tehnologii de punere în formă a materialelor metalice. Procesarea şi tehnologii de punere în formă a materialelor nemetalice.

PROCESAREA COMPUŞILOR MACROMOLECULARI (Ob.)


Credite

C L/S/P

5 2 1L V 3

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Tipuri de compuşi macromoleculari. Definiţii. Proprietăţi. Procedee de obţinere a compuşilor macromoleculari. Structura polimerilor. Monomeri caracteristici. Lanţuri moleculare. Izomeri. Forma lanţurilor moleculare. Cristalinitatea polimerilor. Comportarea mecanică a polimerilor. Modele de comportare mecanică specifice diferitelor clase de polimeri. Mecanisme de deformare şi creştere a rezistenţei polimerilor. Procedee de formare a produselor din polimeri. Formarea prin comprimare. Formarea prin transfer . Formarea prin injecţie cu piston. Formarea prin extrudare cu melc. Formarea prin suflare. Modelarea proceselor de formare a materialelor polimerice. Utilaje pentru prelucrarea polimerilor.

PRACTICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

6 90 ore V 3

Conţinutul disciplinei Instructaj general de protecţia muncii. Utilizarea softului de conducere al masinilor de aglomerare (Win CC + Step 7) ArcelorMittal Galati. Programarea PLC-urilor Siemens pentru sistemul de reglare a presiunii la gatul Furnalului 5. Programarea PLC-urilor Siemens pentru sistemul de reglare a temperaturii în cuptoarele clopot din Laminorul de Benzi la Rece. Simulator de calcul reduceri în cajele verticale şi orizontale în trenul degrosisor Laminorul de Benzi la Cald. Algoritmi de vedere artificială pentru sistem de video-inspecţie industrială – identificarea defectelor de forma 2d - ArcelorMittal Galati. Identificarea în imagini a structurilor metalografice utilizând tehnici de vedere artificială - ArcelorMittal Galati. Optimizarea temperaturii de sfârşit de laminare în funcţie de compoziţia chimică a materialului, de schema de reduceri aplicată şi de caracteristicile mecanice solicitate ArcelorMittal Galati. Conducerea asistată de calculator a liniei de producţie pentru panouri de aluminiu compozit - S.C. Profiland S.A. Galati. Modelarea pieselor din table şi benzi - S.C. Steel Trade Galati. Conducerea asistată de calculator a procesului de laminare a benzilor la rece – S.C. Galfinband S.A. Galati. Sisteme de fabricaţie asistată de calculator – optimizarea traiectoriilor şi parametrilor tehnologici pentru operaţia de frezare în cazul suprafeţelor NURBS – S.C. Menarom S.A.Galati.

MATERIALE CERAMICE ŞI REFRACTARE (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Definirea şi clasificarea materialelor ceramice. Structura materialelor ceramice. Echilibre de fază în sisteme ceramice oxidice. Echilibre în sisteme oxidice monocomponente ( SiO2, Al2O3, ZrO2, TiO2 ). Echilibre în sisteme oxidice bicomponente (CaO-SiO2, Al2O3-SiO2, FeO-SiO2, MgO-SiO2, ZrO2-SiO2). Modele pentru echilibrele sistemelor oxidice. Materiale ceramice tradiţionale. Materiale ceramice avansate. Materiale ceramice cu aplicaţii în domeniul electric/electronic, mecanic. Materiale ceramice superrefractare.

MATERIALE DE CONSTRUCŢII (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere. Materiale anorganice. Rocile naturale în construcţii. Lianţii anorganici. Betoane cu lianţi anorganici. Ceramica. Tehnologia de fabricaţie a produselor ceramice. Sticla. Metalele. Materiale organice. Lemnul. Materiale bituminoase. Polimerii.

MATERIALE BIOCOMPATIBILE (Op.)



5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Biocompatibilitatea. Clasificarea materialelor biocompatibile. Proprietăţi specifice. Biomateriale metalice: oţeluri inoxidabile, aliaje de cobalt, titanul şi aliajele de Ti, metale nobile, amalgamurile (caracteristici, obţinere şi prelucrare, utilizări). Coroziunea biomaterialelor metalice. Toxicitatea ionilor metalici. Straturi biocompatibile pe suport metalic (pasivări, nitrurări, acoperiri cu proteine). Biomateriale polimerice (structură, proprietăţi, efectul modificărilor structurale şi a temperaturii asupra proprietăţilor fizice ale polimerilor, materiale polimerice utilizate pentru implanturi, domenii de utilizare). Biomateriale ceramice (materiale bioceramice utilizate, structura, proprietăţi, obţinere, utilizări). Biomateriale compozite (tipuri, structura, proprietăţi de utilizare). Direcţii de dezvoltare a biomaterialelor. Materiale hibride biocompatibile.

MATERIALE PENTRU INDUSTRIA ENERGETICĂ (Op.)


Credite

C L/S/P

5 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Societatea umană şi energia. Definirea energiei. Clasificarea energiei. Consumuri şi tendinţe. Materialele, energia, şi eficienţa energetică. Materiale pentru conversia energei solare în energie electrică. Soarele ca sursă de energie. Caracterizarea energiei solare. Efectul fotovoltaic. Istoric. Dioda semiconductoare. Principii generale de funcţionare. Celule fotovoltaice (PV). Panouri fotovoltaice (PVP). Materiale semiconductoare. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale dielectrice şi feroelectrice. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale magnetice metalice şi oxidice. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale conductoare şi supraconductoare. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale nanostructurate 2D pentru electronică transparentă. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale pentru panouri termice solare. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale nanomicrostructurate pentru celule de combustie. Obţinere. Proprietăţi. Materiale nanostructurate pentru baterii electrice. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii.

MATERIALE COMPOZITE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Tehnologii de obţinere şi structuri rezultate în compozitele metalice. Metode indirecte de încorporare a armăturii. Lipirea. Infiltrarea. Metalurgia pulberilor. Depunerea electrolitică. Depunerea chimică prin cementare. Încorporarea prin deformarea plastică a matricei. Metode directe de încorporare a armăturii. Solidificarea dirijată. Formarea „in situ” a armăturii prin deformare plastică. Metode de modelare a proceselor de obţinere a compozitelor. Tehnologii de obţinere a compozitelor cu matrice polimerică. Formarea manuală. Formarea mecanizată. Infiltrarea sub vid/presiune la rece şi la cald. Formarea prin înfăşurare. Extrudarea. Pultruderea. Formarea prin centrifugare.

MATERIALE MULTIFUNCŢIONALE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Superaliaje pe baza de Ni. Superaliaje pe baza de Co. Materiale intermetalice (NiAl, Ni3Al, TiAl, Ti3Al). Materiale inteligente (proprietăţi specifice: electro-optice, electroacustice, pirosenzitive, efectul piezoelectric, magnetostrictiv, electroplastic). Materiale inteligente (aliaje cu memoria formei din sistemele: Ni - Ti, Cu - Zn, Cu - Sn). Biocompatibilitatea. Clasificarea biomaterialelor. Biomateriale metalice (oţeluri inoxidabile,aliaje de cobalt, titanul si aliaje de Ti, ). Biomateriale polimerice. Biomateriale ceramice. Biomateriale compozite.

FENOMENE DE TRANSFER DE MASĂ ŞI ENERGIE (Op.)



6 2 2S V 4

Conţinutul disciplinei Combustibili solizi, lichizi, gazoşi. Producerea energiei termice prin arderea combustibililor. Temperatura teoretică şi reală. Transferul de masă şi energie la arderea combustibililor. Transmisia căldurii la agregatele termice. Propagarea căldurii prin conducţie în regim permanent şi în regim tranzitoriu; Transferul convectiv de căldura fără schimbarea stării de agregare a fluidului. Transmiterea căldurii prin radiaţie între corpuri solide separate de medii neabsorbante. Transferul de masă şi energie la procesarea materialelor metalice lichide. Transferul de masă şi energie la disocierea compuşilor. Transferul de masă şi energie la reducerea oxizilor. Gazodinamica agregatelor şi instalaţiilor termice. Bilanţul termic cantitativ şi calitativ (energetic).

MICROSCOPIE ŞI ANALIZĂ DE IMAGINE (Op.)


Credite

C L/S/P

6 2 2S V 4

Conţinutul disciplinei Structura materiei. Definiţie. Clasificare. Metode şi aparate pentru caracterizarea structurii suprafeţei. Metode şi aparate destinate determinării compoziţiei chimice. Metode şi aparate pentru caracterizarea materialelor prin difracţie de raze X.

BACK

Anul IV

PROIECTAREA ASISTATĂ DE CALCULATOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 1 2L V 3

Conţinutul disciplinei Obiectivele proiectării asistate. Aspecte generale privind proiectarea asistată în CATIA V5. Modulul CATIA Sketcher. Instrumente pentru schiţare şi constrângere. Modulul Part Design. Instrumente pentru modelarea tridimensională. Modulul CATIA Drafting. Submodulul Generative Drafting. Modulul CATIA Assembly Design. Concepte de bază în metoda de analiză cu elemente finite. Stabilirea parametrilor analizei cu elemente finite. Procesarea rezultatelor analizei cu elemente finite.



Credite

C L/S/P

7 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Introducere. Obţinerea pulberilor. Clasarea pulberilor. Proprietăţile pulberilor. Proprietăţi fizice. Proprietăţi chimice. Proprietăţi tehnologice. Prepararea amestecurilor din pulberi. Formarea produselor din pulberi. Presarea la rece în matriţe din oţel. Presarea la cald, izostatică, pas cu pas. Laminarea, extrudarea, sintermatriţarea pulberilor. Formarea prin turnare, injecţie, vărsare liberă în matriţe, prin vibrare. Formarea în câmp electromagnetic. Alegerea procedeului de formare.



Credite

C L/S/P

8 2 1L E 4

Conţinutul disciplinei Sinterizarea produselor din pulberi. Sinterizarea în fază solidă a sistemelor monocomponente, policomponente. Sinterizarea în prezenţa fazei lichide. Prelucrarea produselor sinterizate. Prelucrarea prin aşchiere, calibrarea, tratamente termice şi termochimice, infiltrarea, feroxarea. Caracterizarea produselor sinterizate.

PRELUCRAREA PLASTICĂ A MATERIALELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 1L V 4

Conţinutul disciplinei Elemente de teoria plasticităţii. Comportarea la deformare plastică a materialelor. Tragerea şi trefilarea. Extruziunea. Forjarea liberă. Matriţarea. Deformarea plastică severă. Prelucrarea la rece a tablelor şi benzilor. Prelucrarea şi obţinerea produselor din sticlă. Producerea şi prelucrarea maselor plastice. Tehnologia obţinerii produselor din lemn.

MODELAREA ŞI OPTIMIZAREA PROCESELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1S/1L V 3

Conţinutul disciplinei Obiectul şi importanţa modelării matematice în procesele industriale. Clasificarea tipurilor de modele matematice. Parametrii proceselor industriale. Metodologia modelării matematice analitice. Caracterizarea funcţională a sistemelor. Funcţia şi matricea de transfer. Modelarea matematică experimentală (identificarea). Utilizarea pachetului de programe MATLAB în modelare. Modelul matematic al problemelor de optimizare. Optimizări pe mulţimi deschise. Optimizări cu restricţii egalităţi. Elemente de analiză convexă. Condiţii de optimalitate. Metode numerice de rezolvare a problemelor de optimizare fără restricţii.

TRATAMENTE TERMICE ŞI TERMOCHIMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Definirea şi importanţa tratamentelor termice. Locul (rolul) tratamentelor termice în fluxul de fabricaţie a produselor metalice. Clasificarea şi caracterizarea tratamentelor termice şi termochimice. Bazele teoretice ale tratamentelor termice – teoria transformărilor în stare solidă în metale şi aliaje. Tendinţe actuale şi de perspective în dezvoltarea tehnologiilor de tratament termic şi termochimic. Caracterizarea materialelor metalice care se tratează termic şi termochimic şi controlul interacţiunii chimice între mediile de încălzire/ răcire şi suprafaţa produselor metalice. Procedee specifice de încălzire - răcire şi regimurile lor termice la tratamentele termice şi termochimice. Tehnologia tratamentelor termice. Tehnologia recoacerii. Tehnologia călirii. Tehnologia revenirii şi a îmbătrânirii. Tehnologia tratamentelor termochimice. Controlul calităţii produselor metalurgice tratate termic şi termochimic. Obiectivele activităţii de control. Metode şi condiţii specifice - Impactul ISO 9001 /2000 asupra tratamentelor termice.

PROIECTAREA ŞI UTILIZAREA MATERIALELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 1L/1P E+P 4+1

Conţinutul disciplinei Introducere. Materiale inginereşti. Definire. Clasificarea materialelor. Standardizări. Domenii de variaţie a proprietăţilor. Principiile proiectării şi utilizării materialelor. Evoluţii în domeniul materialelor şi a metodelor de investigare a acestora. Elemente de proiectare. Principii generale ale proiectării. Etapele procesului de proiectare. Descriere. Standarde, norme, restricţii. Criterii şi concepte în proiectare. Rolul factorului uman în proiectarea şi alegerea materialelor. Instrumentele proiectării în domeniul materialelor. Proiectarea asistată de calculator: principii, avantaje, dezavantaje, exemple.

INGINERIA SUPRAFEŢELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 5

Conţinutul disciplinei Introducere. Caracterizarea suprafeţei. Microstructura stratului superficial. Abateri geometrice ale suprafeţei. Parametri de rugozitate. Metode de vizualizare a suprafeţei (topografie, microstructură). Metode de evidenţiere a compoziţiei chimice a suprafeţei. Metode de determinare a microdurităţii. Frecarea suprafeţelor. Noţiuni de frecare şi ungere. Mecanisme de frecare a suprafeţelor. Frecarea metalelor, polimerilor şi ceramicelor. Lubrifierea. Uzarea suprafeţelor. Tipuri de uzare. Uzarea prin adeziune. Uzarea prin abraziune. Uzarea prin eroziune. Uzarea prin oboseală superficială. Uzarea prin oboseală termică. Uzarea prin contact. Tehnologii de inginerie a suprafeţelor. Călire superficială; Tratamente termochimice; Depuneri de straturi superficiale(sudare, cu laserul, CVD, PVD, pulverizare termică, electrochimice).

PROCEDEE SPECIALE DE PRELUCRARE A MATERIALELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Matriţarea metalului lichid. Matriţarea pe maşini de forjat orizontal. Matriţarea orbitală. Forjarea radială. Matriţarea prin electrorefulare. Deformarea prin explozie. Deformarea plastică severă (ECAE, HPT, ARB). Laminarea profilelor îndoite. Laminarea straturilor multiple. Laminarea pulberilor metalice.

MATERIALE AVANSATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L V 4

Conţinutul disciplinei Superaliaje pe bază de Ni. Superaliaje pe bază de Co. Materiale intermetalice (NiAl, Ni3Al, TiAl, Ti3Al). Materiale inteligente (proprietăţi specifice: electro-optice, electroacustice, pirosenzitive, efectul piezoelectric, magnetostrictiv, electroplastic, etc.). Materiale inteligente (aliaje cu memoria formei din sistemele: Ni - Ti, Cu - Zn, Cu - Sn).

ELABORAREA PROIECTULUI DE DIPLOMA (Ob.)


Credite

C L/S/P

8 60 ore V 3

Conţinutul disciplinei Documentare bibliografică. Identificarea şi descrierea materialelor şi metodelor utilizate pentru realizarea lucrării de licenţă. Cercetări experimentale în domeniul temei propuse. Vizite la unităţi industriale cu scopul culegerii de date şi armonizării lor cu tema de cercetarea aleasă. Interpretarea rezultatelor şi raportarea acestora la alte rezultate din literatura de specialitate. Modelarea/optimizarea procesului tehnologic. Realizarea unei prezentări sintetice cu rezultatele obţinute.



Credite

C L/S/P

7 2 2S V 4

Conţinutul disciplinei Introducere în management. Proiectarea structurii de producţie şi concepţie a firmelor industriale. Strategii manageriale aplicate în cadrul întreprinderii industriale. Capacitatea de producţie a firmelor industriale. Pregătirea constructivă şi tehnologică a producţiei industriale. Pregătirea materială şi organizatorică a producţiei industriale. Fenomene stohastice şi procesul de management. Managementul calităţii producţiei industriale. Managementul strategic al producţiei industriale. Concepte generale despre marketing. Tehnici utilizate în cercetările de marketing. Metode de analiză a datelor. Marketingul produselor. Promovarea produsului, căi de distribuţie.



Credite

C L/S/P

7 2 2S V 4

Conţinutul disciplinei Introducere în management. Proprietatea şi importanţa acesteia pentru activitatea economică. Piaţa, concurenţa, echilibrul economic. Producţia – între teorie şi practică economică. Rentabilitatea şi costurile activităţilor de producţie.

RECUPERAREA ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Clasificarea deşeurilor. Societatea umană modernă şi dinamica deşeurilor. Conceptul de dezvoltare durabilă şi recuperarea şi valorificarea deşeurilor. Legislaţia naţională şi europeană în domeniul valorificării şi reciclării deşeurilor. Colectarea deşeurilor. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor metalice. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor ceramice. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor textile. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor din hârtie. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor din mase plastice. Recuperarea şi valorificarea deşeurilor organice menajere.

MANAGEMENTUL MEDIULUI ŞI AL DEŞEURILOR (Op.)


Credite

C L/S/P

7 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Managementul deşeurilor. Noţiunea de deşeu. Prevenirea formării deşeurilor. Minimizarea deşeurilor. Elemente Strategice de planificare a managementului deşeurilor. Cadrul instituţional, legislativ şi normativ naţional al gestionării deşeurilor. Componenţa deşeurilor. Deşeuri menajere solide. Metode de utilizare şi eliminare a deşeurilor. Concepţia înhumării sanitare a deşeurilor menajere solide. Prevederile Directivei UE privind înhumarea deşeurilor. Responsabilitatea producătorilor în generarea deşeurilor.



Credite

C L/S/P

8 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Structura organizaţiilor de produse şi servicii. Calitatea totală. Cultura calităţii. Valori de bază în managementului calităţii totale. Procese fundamentale în managementul calităţii. Costurile calităţii. Instrumentele calităţii. Modelul ISO 9000 pentru managementul calităţii. Sistemul de management integrat al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale. Auditul şi certificarea sistemului de management al calităţii. Modele de excelenţă. Premii ale calităţii.



Credite

C L/S/P

8 2 1S V 3

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Structura organizaţiilor de produse şi servicii. Calitatea totală. Cultura calităţii. Valori de bază în managementului calităţii totale. Procese fundamentale în managementul calităţii. Costurile calităţii. Instrumentele calităţii. Modelul ISO 9000 pentru managementul calităţii. Modelul OHSAS 18001 pentru managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Sistemul de management integrat al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale. Legea Securităţii si Sănătăţii in munca nr.319 din 2006. Normele metodologice

1425 din 2006 de aplicare a legii nr.319/2006. Auditul şi certificarea sistemului de management al calităţii. Auditul şi certificarea sistemului de management al sănătăţii şi securităţii ocupaţionale.

AUTOMATIZAREA PROCESELOR TEHNOLOGICE (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale. Sisteme de reglare automată. Principalele componente ale sistemelor de reglare automată. Regimurile de funcţionare ale sistemelor automate şi caracteristicile acestora. Măsurarea automată a principalelor variabile tehnologice: temperatură, debit de fluide, presiune, umiditatea aerului şi gazelor, compoziţie chimică, poziţie unghiulară, viteză de rotaţie, grosimea tablelor şi benzilor, potenţialului de carbon şi a punctului de rouă. Reglarea extremală a parametrilor instalaţiilor metalurgice.

INFORMATIZAREA PROCESELOR ÎN INGINERIA MATERIALELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

8 2 2L E 4


Noţiuni introductive. Clasificarea sistemelor informatice. Sisteme informatice automate. Sisteme informatice integrate. Principii generale de realizare a sistemelor informatice. Tehnologia de realizare a unui produs. Aspecte privind aplicarea metodelor de realizare a unui produs informatic. Cadrul tehnologic de realizare a unui sistem informatic. Aplicaţii ale sistemelor informatice în ingineria materialelor.

BACK

PROGRAME DE STUDII DE MASTERAT


Programul de studii: SISTEME ȘI ECHIPAMENTE TERMICE ȘI PROTECŢIA

MEDIULUI


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.



1 Metode avansate de analiză cu element finit

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 CAD avansat Ob. 1 - 2 - V 8 - - - - - -

3 Termodinamică avansată Ob. 2 2 - - E 8 - - - - - -

4 Modelarea numerică a proceselor termogazodinamice

Ob. - - - - - - 2 - 2 - V 7

5 Instalaţii şi echipamente pentru asigurarea calităţii aerului

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

6 Ecologie şi dezvoltare durabilǎ Ob. 2 1 - - V 6 - - - - - -

7 Tehnologii şi echipamente de epurare a mediului

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 7

8

Politici energetice şi de mediu Op. - - - - - - 2 1 - - E 8

Tehnologii energetice avansate

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.



1 Evaluarea impactului de mediu în energeticǎ

Ob. 2 - 1 - V 6 - - - - - -

2 Tehnologii şi echipamente de reducere a emisiilor poluante în energeticǎ

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

3 Tehnologii de reducere a emisiilor poluante în transporturi

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

4 Monitorizarea parametrilor de mediu

Ob. 1 - 1 - V 4 - - - - - -

5 Cercetare ştiinţifică pentru lucrarea de disertaţie

Ob. - - - - - - - - 14 - V 30

6

Energii regenerabile Op. 2 - 1 - E 6 - - - - - -

Tehnologii de conservare a energiei

COMPETENŢE GENERALE ŞI SPECIFICE PENTRU STUDENŢII SPECIALIZĂRII DE

MASTER SISTEME ŞI ECHIPAMENTE TERMICE ŞI PROTECTIA MEDIULUI (S.E.T.P.M)

Competenţe generale: cunoaşterea, înţelegerea conceptelor, teoriilor şi metodelor de bază ale domeniului şi ale ariei de specializare, utilizarea lor adecvată la comunicarea profesională; utilizarea cunoştinţelor de bază pentru explicarea şi interpretarea unor variate tipuri de concepte, situaţii, procese, proiecte, etc. asociate domeniului; aplicarea unor principii şi metode de bază pentru rezolvarea de probleme/situaţii bine definite, tipice domeniului în condiţii de asistenţă calificată; capacitatea de utilizare a tehnologiilor informatice în cercetarea şi conducerea proceselor din ingineria mediului în industrie; utilizarea adecvată de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia calitatea, meritele şi limitele unor procese, programe, proiecte, concepte, metode şi teorii; elaborarea de proiecte profesionale cu utilizarea unor principii şi metode consacrate în domeniu; capacitatea de dezvoltare a carierei proprii în proiectare, cercetare sau producţie, cu abilităţi de a colabora şi de a lucra în echipe de specialişti;

Competenţe specifice: aplicarea principiilor ingineriei sistemelor termice pe baza cunoştinţelor fundamentale de matematică, fizică, chimie, tehnologie a materialelor;fundamentarea teoretică în rezolvarea problemelor specifice domeniului cu utilizarea unor principii şi metode consacrate;controlul calităţii mediului, evaluarea riscului şi elaborarea de variante tehnologice cu impact redus asupra mediului în concordanţă cu cerinţele BAT/BREF, în domeniul sistemelor termice; desfăşurarea activităţilor specifice managementului şi marketingului în tehnologii de depoluare aplicate în domeniul sistemelor şi echipamentelor termice; elaborarea şi exploatarea programelor de monitorizare a funcţionării instalaţiilor termice; capacitate de a elabora studii de impact asupra mediului, a instalaţiilor, echipamentelor şi agregatelor specifice producerii, transformării, transportului şi utilizării energiei termomecanice; elaborarea de proiecte (de consultanţă şi cercetare) din domeniul ingineriei sistemelor termice; elaborarea de proiecte profesionale pentru probleme tipice, în contexte bine definite, folosind rezultatele monitorizării poluanţilor din instalaţiile termice industriale; aplicarea conceptelor şi teoriilor fundamentale din domeniul comunicării şi managementului pentru elaborarea de proiecte profesionale privind diminuarea impactului poluanţilor produşi de sistemele termice asupra mediului; competenţe de bază pentru continuarea studiilor în programe postuniversitare de doctorat; iniţiativă în rezolvarea problemelor tehnice şi manageriale din domeniul ingineriei şi protecţiei mediului în industrie.


Anul I

METODE AVANSATE DE ANALIZĂ CU ELEMENT FINIT (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Introducere. Procedee generale ale metodei elementelor finite. Modelări de echilibru, mixte şi hibride. Etapele unui program cu elemente finite. Calculul liniarelastic. Calculul neliniar geometric. Stabilitatea echilibrului elastic. Calculul neliniar fizic. Calculul dinamic. Optimizarea structurilor. Calculul structurilor formate din bare. Calculul structurilor formate din plăci. Transferul de căldură. Probleme ale transferului staţionar şi nestaţionar de căldură. Probleme de echilibru. Probleme de valori proprii. Probleme de propgare. Practică de calcul neliniar geometric. Practică de calcul neliniar fizic. Practică de calcul dinamic. Practică de calcul în optimizarea structurilor.

CAD AVANSAT (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 1 2L V 8

Conţinutul disciplinei Interfaţa utilizator. Proceduri 2D. Proceduri 3D. Proiectarea reperelor. Proiectarea parametrică. Repere derivate. Repere din tablă. Caracteristici repetitive. Proiectarea ansamblurilor. Proiectarea adaptivă. Biblioteci de repere standard. Proiectarea funcţională a ansamblurilor. Generarea structurilor. Repere sudate. Generarea desenelor. Randare şi animaţie. Simulare dinamică. Analiza tensiunilor.

TERMODINAMICĂ AVANSATĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2S V 8

Conţinutul disciplinei Metodele termodinamicii: metoda ciclurilor; metoda potenţialelor; metoda exergetică de analiză termodinamică. Exergia: exergia masei în sistemul termodinamic deschis (STD) şi închis (STÎ); exergia chimică. Aplicarea combinată a principiilor I şi al II-lea ale termodinamicii la STD, STÎ şi la cicluri (ciclul motor, frigorific şi al pompei de căldură). Principiul al III-lea al termodinamicii. Termodinamica fluidelor compresibile cu viteze mari: şocurile normale la curgerea prin ajutaje; legătura între parametrii fluidului în curgere înainte şi după unda de şoc; curgerea reală prin ajutaje şi difuzoare. Ciclul Carnot cu ireversibilitate externă. Termodinamica în timp finit a ciclului motor cu vapori: optimizarea puterii ciclului termoenergetic Rankine; caracteristica de putere şi randament a ciclului Rankine. Termodinamica în timp finit a ciclului generator cu vapori: modelarea ciclului teoretic cu vapori; corelaţia între eficienţa frigorifică maximă şi generarea minimă de entropie.

ECOLOGIE ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1S V 6

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive: poluarea şi echilibrul biologic, ecologie, structura ecosistemului, poluanţi. Efectele nocive ale poluanţilor: oxizi de sulf, oxizi de azot, oxizii de carbon, clorul şi fluorul, praful de cenuşă. Tipuri de poluare: poluarea atmosferei, a apei, a solului, radiaţiile ionizate. Pragul de nocivitate. Bilanţul energetic şi material al biosferei. Acţiunea antropică asupra mediului ambiant, limita resurselor naturale. Energetica şi ecologia. Teoria dezvoltării durabile (istoric). Bazele teoretice ale conceptului de dezvoltare socio-economică durabilă. Abordarea sistemică a mediului fizic, chimic şi biologic. Metodologia aplicării analizei sistemice şi modelarea

matematică în ecologie. Obiective actuale şi de perspectivă în aplicarea analizei sistemice. Mecanisme de transfer şi conversie de energie în succesiune de module trofodinamice.

MODELAREA NUMERICĂ A PROCESELOR TERMOGAZODINAMICE (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L V 7

Conţinutul disciplinei Filozofia modelării numerice în dinamica fluidelor şi transferul de căldură. Ecuaţiile care guvernează dinamica fluidelor, deducerea acestora, semnificaţia fizică şi formele optime utilizate în modelarea numerică. Ecuaţia de continuitate, ecuaţia conservării impulsului şi ecuaţia conservării energiei. Aspecte fundamentale ale discretizării numerice şi discretizarea domeniilor de curgere. Analiza metodelor de modelare numerică: preprocesarea, rezolvarea problemei, postprocesarea. Generarea reţelelor de discretizare: tipuri de reţele, tipuri de celule/elemente. Condiţii pe frontiere şi condiţii iniţiale. Tehnici elementare de modelare numerică: tehnica Lax_Wendroff, tehnica MacCormack.

INSTALAŢII ŞI ECHIPAMENTE PENTRU ASIGURAREA CALITĂŢII AERULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L E 8


Probleme generale ale instalaţiilor de tratare a aerului: Conţinut şi istoric, Clasificare, Semne convenţionale şi denumiri. Baze climatice şi fiziologice: Aerul atmosferic, Factorii meteorologici, Echilibrul fiziologic al omului în ambianţe artificiale, Parametri climatici de calcul pentru aerul exterior şi interior. Principalii poluanţi din clădirile civile. Concentraţii admise şi limite de expunere. Aerul umed. Procedee de tratare a aerului: Tratarea aerului cu apă, abur, substanţe desicante. Tratarea complexă a aerului de climatizare iarna, vara. Sisteme pentru clădiri civile: Ventilarea naturală (VN), Ventilarea mecanică (VM), Climatizarea. Ventilarea industrială: ventilarea naturală organizată, instalaţii de ventilare locală, instalaţii de desceţare, instalaţii de desprăfuire, aparate şi instalaţii de epurare a aerului. Elemente componente ale instalaţiilor: ventilatoare, baterii de încălzire, baterii de răcire, filtre, camere de pulverizare, guri de aer, canale de aer. Calculul şi dimensionarea instalaţiilor: Sarcina termică a unei încăperi, Sarcina de umiditate a unei încăperi, bilanţurile de gaze, vapori şi praf, Debitul de aer pentru ventilarea sau climatizarea încăperilor, Calculul şi dimensionarea gurilor de aer, Calculul canalelor de aer. Atenuarea zgomotelor şi vibraţiilor produse de instalaţiilor de ventilare şi climatizare. Soluţii de ventilare-climatizare în funcţie de destinatia încăperilor: Clădiri publice şi administrative, Încăperi cu impurificare pronunţată a aerului, Locuinţe, clădiri industriale, Centrale de ventilare, climatizare.

TEHNOLOGII ȘI ECHIPAMENTE DE EPURARE A MEDIULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Factorii care influenţează procesul de autoepurare, procese de autoepurare, fenomenul poluării termice, simularea matematică a proceselor de difuzie termică. Calculul gradului de epurare necesar privind suspensiile, calculul gradului de epurare necesar privind oxigenul biochimic necesar OBN, metode şi scheme de staţii de epurare, epurarea mecanică, epurarea mecano-chimică, epurarea mecano-biologică, eficienţa procedeelor de epurare şi criterii pentru alegerea metodei şi schemei de epurare. Echipamente pentru reţinerea corpurilor mari, grătare, sita cu tambur, sita conică rotativă, sita vibratoare, sita de tip Coandă, dezintegratoare, separarea materiilor grase în peliculă, echipamente pentru separarea gravitaţională, sedimentarea, echipamente pentru deznisipare, echipamente pentru separarea de grăsimi, echipamente pentru decantare, flotaţia, instalaţii şi echipamente pentru flotaţie, flotaţia mecanică, flotaţia sub vid, flotaţia prin presurizare, utilizarea flotaţiei la diverse procese de epurare. Bazele teoretice ale procesului de centrifugare. Bazele teoretice ale proceselor de curgere în hidrociclon, aspecte de similitudine a proceselor din hidrociclon, construcţia hidrocicloanelor. Principii generale ale epurării biologice, epurarea biologică cu ajutorul biofiltrelor, epurarea biologică cu nămol activ, consideraţii teoretice asupra procesului biologic de epurare, producţia de nămol excedentar, raportul de recirculare a nămolului. Deshidratarea naturală a nămolului, procedee şi instalaţii pentru stabilizarea anaerobă a nămolurilor, procedee şi

instalaţii pentru stabilizarea aerobă, procedee şi instalaţii pentru tratarea finală a nămolurilor, tratări preliminare, incinerarea nămolurilor, cuptor cu vetre orizontale etajate, cuptorul de incinerare în strat fluidizat, îndepărtarea şi valorificarea nămolurilor.

POLITICI ENERGETICE ŞI DE MEDIU (Op.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S E 8

Conţinutul disciplinei Managementul energetic şi scopul acestuia: scopul, obiectivele şi principiile managementului energetic; utilizarea energiei. Implementarea unui program de management energetic: echipa managerială; iniţierea unui program de management energetic. Auditul energetic: obiectivele şi etapele de realizare a unui audit energetic; raportul de audit energetic. Analiza financiară a unei investiţii: elementele unei analize financiare. Considerente practice privind analiza financiară a investiţiilor. Managementul sistemelor de mediu: politici de mediu în domeniul energetic; managementul sistemelor de mediu şi a resurselor energetice.

TEHNOLOGII ENERGETICE AVANSATE (Op.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S E 8

Conţinutul disciplinei Tehnologii energetice avansate bazate pe ciclul cu abur: ciclul Kalina; ciclul Rankine supracritic; ciclul suprapus; cicluri binare; cogenerarea. Tehnologii energetice avansate bazate pe cicluri combinate gaze - abur; ciclul combinat gaze - abur fără postcombustie; ciclul combinat gaze - abur cu postcombustie; ciclul combinat gaze - abur cu ardere exterioară; ciclul combinat gaze - abur cu ardere în strat fluidizat sub presiune; ciclul combinat gaze - abur cu gazificarea integrată a cărbunilor. Cicluri combinate gaze - abur cu amestec de fluide (Cheng, HAT, Lotheco). Cicluri combinate gaze - abur cu motoare cu ardere internă. Pila de combustie. Pompe de căldură.

BACK

Anul II

EVALUAREA IMPACTULUI DE MEDIU ÎN ENERGETICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L V 6

Conţinutul disciplinei Instrumentele managementului de mediu. Sistemul de management de mediu. Detalierea politicii şi obiectivelor de mediu la nivel de ţară. Evaluarea impactului asupra mediului înconjurător. Bilanţuri de mediu. Analiza de evaluare a riscului. Metodologia auditului, obiectivele auditului. Teoria auditului mediului. Desfăşurarea auditului la sediul auditatului.

TEHNOLOGII ȘI ECHIPAMENTE DE REDUCERE A EMISIILOR POLUANTE ÎN

ENERGETICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 7

Conţinutul disciplinei Impactul funcţionării centralelor termoelectrice asupra mediului ambiant: influenţe şi poluări, calculul emisiilor poluante. Reducerea emisiilor de particule solide: geneza emisiilor de particule solide, separatoare gravitaţionale, prin inerţie şi impact,prin centrifugare, cu medii filtrante, electrostatică, umeda. Reducerea emisiilor de oxizi de sulf: geneză, desulfurarea promptă: postcombustie uscată, semiuscată; desulfurarea umedă (cu apă de mare, cu absorbanţi alcalini, cu amoniac); desulfurarea hibridă. Reducerea emisiilor de oxizi de azot: geneză, reducerea oxizilor de azot prin arderea în trepte, prin recircularea gazelor de ardere, selectiv catalitică a

oxizilor de azot, selectiv necatalitică, cu cocs activ.Reducerea emisiei de oxizi de carbon: geneză, reducerea catalitică; captarea şi stocarea CO2. Reducerea simultană a emisiilor poluante: oxizi de sulf şi de azot prin arderea etajată; cu cocs activ, în câmp electric. Aspecte economice privind reducerea emisiilor poluante.

TEHNOLOGII DE REDUCERE A EMISIILOR POLUANTE ÎN TRANSPORTURI (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 7

Conţinutul disciplinei Consideraţii generale asupra poluării mediului ambiant de către M.A.I. utilizate în transporturi. Emisiile poluante produse de M.A.S. utilizate în transporturi. Emisiile poluante produse de M.A.C. utilizate în transporturi. Tehnologii active şi pasive de reducere a emisiilor poluante la M.A.S. utilizate în transporturi. Tehnologii active şi pasive de reducere a emisiilor poluante la M.A.C. utilizate în transporturi. Legislaţia antipoluare actuală pentru transporturi şi prognoze pe tipuri de motoare şi direcţii de transport. Metode de măsurare a emisiilor poluante produse de M.A.C. şi M.A.S. utilizate în transporturi. Poluarea sonoră produsă de M.A.I. Combustibilii neconvenţionali. Reducerea emisiilor poluante produse de M.A.I., prin utilizarea transmisiilor hibride şi electrice.

MONITORIZAREA PARAMETRILOR DE MEDIU (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 1 1L V 4

Conţinutul disciplinei Principii generale ale măsurării. Metode de măsurare. Erori de măsurare. Măsurarea presiunii fluidelor. Manometre cu lichid. Traductoare cu element elastic. traductoare piezoelectrice. Măsurarea temperaturii fluidelor. Măsurarea prin dilatare termică. Termometre. Termocuple. Traductorul conductor. Traductorul semiconductor. Măsurarea prin radiaţie. Metode de măsurare aplicate curgerii fluidelor. Măsurarea vitezei de curgere. Măsurarea debitului fluidelor în curgere prin conducte. Măsurarea umidităţii aerului. Metode pentru supravegherea şi controlul compoziţiei aerului. Componentele aerului. Principalii poluanţi atmosferici şi proprietăţile fizico-chimice ale acestora. Colectarea substanţelor poluante gazoase. Colectarea substanţelor poluante solide. Dispersia emisiilor poluante. Factori care influenţează dispersia poluanţilor. Modelarea matematică a dispersiei produşilor poluanţi.



Credite

C L/S/P

3 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Energia solară. Energia eoliană. Energia geotermală. Energia hidraulică. Energia valurilor şi energia mareică. Energia biomasei.

TEHNOLOGII DE CONSERVARE A ENERGIEI (Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Managementul energetic. Surse de energie regenerabilă şi conversia acestora. Energia solară. Energia eoliană. Energia geotermală. Energia hidraulică. Energia valurilor şi energia mareică. Energia biomasei.

BACK


Programul de studiu: MODELARE ŞI SIMULARE ÎN INGINERIE MECANICĂ


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr. 1 Metode avansate de analiză cu

elemente finite Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Metode avansate de proiectare a sistemelor mecanice

Ob. 1 - 1 1 E 8 - - - - - -

3 Metode tensometrice în inginerie Ob. 1 - 2 - V 6 - - - - - - 4 Modelări complexe în mecanica

vibraţiilor Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 6

5 Optimizarea proiectării echipamentelor de proces

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 6

6 Tehnici de modelare şi simulare a fenomenelor termo-mecanice şi hidrodinamice

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

7 Diagnoza şi mentenanţa sistemelor mecanice

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 6

8 Modelarea numerică a structurilor confecţionate din materiale compozite

Ob. - - - - - - 2 - - 1 V 6

9 Modelări în dinamica maşinilor

Op. - - - - - - 1 - 1 - V 6 Analiza dinamică a maşinilor cu acţiune prin şoc

Controlul zgomotelor şi vibraţiilor

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Fiabilitatea sistemelor mecanice Ob. 1 - 1 - E 5 - - - - - -

2 Tehnici de achiziţie şi prelucrare numerică a datelor experimentale

Ob. 1 - 2 - V 5 - - - - - -

3 Deteriorarea sistemelor mecanice Ob. 1 - - 1 V 5 - - - - - -

4 Proiectarea sistemelor mecanice pe criterii de durabilitate

Ob. 1 - 2 - E 5 - - - - - -

5 Modelarea tribologică a sistemelor mecanice

Ob. 1 - 1 - E 5 - - - - - -

6 Cercetare, dezvoltare, inovare Ob. - - - - - - - - - 10 V 16

7 Definitivarea lucrării de disertaţie Ob. - - - - - - - - - 4 V 14

8 Elemente de standardizare în proiectarea sistemelor mecanice

Op. 1 - 1 - V 5 - - - - - -

Design şi ergonomie

Sisteme şi programe expert


Anul I

METODE AVANSATE DE ANALIZĂ CU ELEMENTE FINITE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 2 2L E 8


Introducere. Procedee generale ale metodei elementelor finite. Modelări deechilibru, mixte şi hibride. Etapele unui program cu elemente finite. Calculul liniarelastic.Calculul neliniar geometric. Stabilitatea echilibrului elastic. Calculul neliniarfizic. Calculul dinamic. Optimizarea structurilor. Calculul structurilor formate dinbare. Calculul structurilor formate din plăci. Transferul de căldură. Probleme aletransferului staţionar şi nestaţionar de căldură. Probleme de echilibru. Probleme devalori proprii. Probleme de propgare. Practică de calcul neliniar geometric. Practicăde calcul neliniar fizic. Practică de calcul dinamic. Practică de calcul în optimizareastructurilor

METODE AVANSATE DE PROIECTARE A SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 1 1L/1P E 8

Conţinutul disciplinei Interfaţa utilizator. Proceduri 2D. Proceduri 3D. Proiectarea reperelor. Proiectareaparametrică. Repere derivate. Repere din tablă. Caracteristici repetitive.Proiectarea ansamblurilor. Proiectarea adaptivă. Biblioteci de repere standard.Proiectarea funcţională a ansamblurilor. Generarea structurilor. Repere sudate.Generarea desenelor. Randare şi animaţie. Simulare dinamică. Analiza tensiunilor.

METODE TENSOMETRICE IN INGINERIE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 1 2L V 6

Conţinutul disciplinei Tipuri de măsurări inginereşti. Măsurări statice. Măsurări dinamice: viteze,acceleraţii (tranzitorii - şoc, de frecvenţă foarte înaltă - zgomote, de frecvenţă înaltă- vibraţii, de frecvenţă joasă - oscilaţii). Măsurări de deformaţii. Măsurări depresiune. Măsurări de forţa. Măsurări de temperatură. Măsurări progresive. Metodede măsurare: mecanice, optice, laser, electrice, electronice, inductive, acustice,vibrante, analitice. Mijloace de măsurare. Senzori de măsurare. Achiziţii de date.Metode de normalizare. Prelucrarea datelor experimentale. Raportarea datelorexperimentale. Erori de măsurare. Norme internaţionale privind metodele demăsurare.

MODELĂRI COMPLEXE ÎN MECANICA VIBRAŢIILOR (Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Mici oscilaţii ale unui sistem mecanic în raport cu un reper inerţial. Vibraţii liniare ale sistemelor cu masă distribuită ale sistemelor cu masă distribuită. Studiul vibraţiilor sistemelor cu masa distribuita folosind metoda elementelor finite. Vibraţii liniare suprapuse mişcării rigide a unorsisteme mecanice. Studiul vibraţiilor axiale şi al celor torsionale utilizând metodamatricelor de transfer. Vibraţiile de torsiune ale sistemelor de arbori ramificate. Micioscilaţii ale unui sistem mecanic în raport cu un reper în rotaţie uniformă. Vibraţii neliniare.

OPTIMIZAREA PROIECTĂRII ECHIPAMENTELOR DE PROCES(Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Principii si metode de proiectare optimizata asistata a echipamentelor de proces. Teoria sistemelor dinamice, instrument de optimizare. Vensim – prezentare, utilizare program. Mediu integrat de proiectare asistata – P.D.M.S. Proiectarea: scop, metode, optimizarea algoritmilor de lucru. - Vensim – aplicatii practice în proiectarea echipamentelor. Dezvoltarea proiectarii în mediul de proiectare asistata a echipamentelor P.D.M.S.

TEHNICI DE MODELARE ŞI SIMULARE A FENOMENELOR TERMO-MECANICE

ŞI HIDRODINAMICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 2 2L E 8


Tehnici de modelare şi simulare în termo-mecanică. Noţiuni introductive demecanica mediilor continue: studiul tensiunilor

şi deformaţiilor, caracterizareadeformaţiei în coordonate Lagrange şi Euler, modelarea comportării mediilorcontinue, mediu liniar elastic. Noţiuni introductive de termodinamică: principiile şipostulatele termodinamicii, metode de analiză, entropia şi entalpia, variabile destare, ortogonalitate termodinamică, ecuaţiile de guvernare, forţe termodinamice,condiţia de ortogonalitate, procese compuse şi procese complexe, suprafeţe dedisipaţie. Elemente de termoelasticitate şi visco-elasticitate: natura şi importanţatensiunilor termice, ecuaţiile fundamentale ale termoelasticităţii, noţiuni de viscoelasticitate.Calculul solicitărilor termice în maşini şi instalaţii: particularităţi alecalculului solicitărilor termice pentru piesele motoarelor cu ardere internă, solicităritermice în turbine, solicitări termice în cazane.

ANALIZA DETERIORĂRII COMPONENTELOR SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Aspecte generale privind analiza deteriorării componentelor sistemelor mecanice. Materiale şi proprietăţi fizico-mecanice. Cauze fizice ale deteriorărilor. Mecanismele deteriorării. Necesitatea realizării unei analize a deteriorării. Deteriorări prin suprasolicitare. Deteriorări prin oboseală. Deteriorări prin coroziune. Lubrifiere şi Uzură. Deteriorarea îmbinărilor sudate.

DIAGNOZA ŞI MENTENANŢA SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Impactul mentenantei; metode de managementul mentenantei; optimizarea mentenantei predictive . Rolul activitatii de mentenanta; misiunea mentenantei; evaluarea organizarii mentenantei; proiectarea unui program de mentenanta predictiva; beneficiile mentenantei previzionale. Monitorizarea si analiza vibratiilor. Termografierea. Elemente de tribologie. Stabilirea unui program de mentenanta predictiva. Standarde de mentenanta. Activitatea de întretinere si reparatii: importanta, sisteme de organizare si conducere a activitatii de întretinere si reparatii, normative tehnice de reparatii. Pregatirea echipamentelor pentru reparatii. Reconditionarea pieselor specifice echipamentelor industriale. Notiuni legate de exploatarea echipamentelor Industriale.

MODELAREA NUMERICĂ A STRUCTURILOR CONFECŢIONATE DIN MATERIALE

COMPOZITE (Ob.)


C L/S/P

2 2 1P V 6

Conţinutul disciplinei Definiţia materialelor compozite. Avantajele şi dezavantajele utilizării materialelorcompozite. Clasificarea materialelor compozite. Domenii de utilizare şi materiiprime utilizate la producerea materialelor anizotrope şi caracteristicile lor. Tipuri de materiale compozite şi ranforturi. Principalele proprietăţi ale materialelorcompozite. Caracterizarea generală a materialelor compozite - analiza, calculul şiproiectarea materialelor compozite. Nivele de analiză a materialelor compozite. Determinarea mărimilor inginereşti prin analiza micro-structurală. Codificarea topologică. Variaţia caracteristicilor de material la rotaţia axelor. Metoda teoretico-experimentalăde proiectare a materialelor compozite. Norme şi standarde privind proprietăţile mecanice ale materialelor compozite. Metode de evaluare ale caracteristicilor mecanice şi elastice. Proiectarea materialelor compozite supuse la diferite tipuri de solicitare. Teorii privind stările limită ale materialelor compozite.

MODELĂRI ÎN DINAMICA MAŞINILOR (Op.)

Semestrul Nr.ore


2 1 1L V 6

Conţinutul disciplinei Concepte de baza privind mecanismele şi maşinile. Mişcarea în sistemelemecanice. Principii generale de modelare a sistemelor mecanice utilizând softurile AutoCAD şi Working Model pentru analiza şi optimizarea geometriei, cinematicii şi realizarea animaţiei. Analiza mecanismelor plane şi spaţiale din construcţiamaşinilor. Analiza câmpului de viteze şi acceleraţii în cazul mecanismelor plane şispaţiale. Analiza câmpului de forţe în regim static şi dinamic. Modelareageometrică şi analiza statică/dinamică a sistemelor mecanice cu came, roţi dinţate, curele, lanţuri şi şuruburi, şi a manipulatoarelor robotice. Lansarea şi analiza unorgeometrii neconvenţionale ale mecanismelor de transmitere a mişcării.

ANALIZA DINAMICĂ A MAŞINILOR CU ACŢIUNE PRIN ŞOC (Op.)

Semestrul Nr.ore


2 1 1L V 6

Conţinutul disciplinei Sisteme vibropercutante. Modele dinamice de sisteme vibropercutante. Sistemvibropercutant cu o masă şi un limitator. Sistem vibropercutant cu o masă şi unlimitator, excitaţia efectuându-se prin impulsuri. Sistem vibropercutant cu douămase. Dinamica ciocanelor pentru forjare. Calculul parametrilor de bază. Ciocanecu acţiune simplă. Ciocane cu dublă acţiune. Vibroizolarea fundaţiilor de ciocane.Metodologia de calcul a ciocanelor fără şabotă. Şocuri şi vibraţii la vehicule peşine. Generalităţi. Vibraţiile sistemului masă-suspensie-roată. Vibraţii proprii alevehiculelor pe şine. Vibraţii forţate ale vehiculelor pe şine. Vibroizolarea aparatelorsupuse la şocuri şi vibraţii. Izolarea şocurilor.

CONTROLUL ZGOMOTELOR ŞI VIBRAŢIILOR (Op.)

Semestrul Nr.ore


2 1 1L V 6

Conţinutul disciplinei Generalităţi referitoare la zgomote şi vibraţii. Natura vibratorie, caracteristici fiziologice ale sunetelor, percepţie auditivă, domeniu ultrasonic, surse sonorepunctual lineare şi plane, coeficient de directivitate, sunet pur şi compus, nivel deintensitate sonoră, nivel de presiune sonoră, compunerea undelor, spectru sonor, însumarea nivelurilor de zgomot. Mărimi caracteristice ale zgomotelor şi vibraţiilor. Analiza spectrală a măsurătorilor de vibraţii. Expunerea organismului uman la zgomote şi vibraţii. Echipamente şi tehnici de măsurare azgomotelor şi vibraţiilor. Zgomotele şi vibraţiile structurale. Căi de atenuare. Reglementări privind zgomotul şi vibraţiile. Reglementări din România privindzgomotul şi vibraţiile. Reglementări ale Uniunii Europene privind zgomotul şi vibraţiile.

BACK

Anul II

FIABILITATEA SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 1 1L E 5

Conţinutul disciplinei Interdependenţa calitate-fiabilitate. Bazele matematice ale teoriei fiabilităţii. Fiabilitatea utilajelor. Mentenabilitatea şi disponibilitatea sistemelor. Managementul activităţii de întreţinere curentă a utilajelor. Managementulactivităţii de reparare a utilajelor.

TEHNICI DE ACHIZIŢIE ŞI PRELUCRARE NUMERICĂ A DATELOR EXPERIMENTALE

(Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 1 2L V 5

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale privind sistemele de măsurare. Bazele ştiinţei măsurării, definiţia termenilor, dimensiuni şi sisteme de unităţi, tehnici de achiziţie, principiile sistemelor de măsură. Structura unui sistem de măsură, exemple de sisteme de măsurare. Caracteristicile statice ale sistemelor de măsură. Erori de măsurare,calculul erorilor, analiza erorilor, tehnici de reducere a erorilor. Caracteristicile dinamice ale sistemelor de măsură. Procesarea şi analiza datelor experimentale. Noţiuni generale privind datele fizice. Teoria proceselor aleatorii staţionare. Analiza statistică a măsurătorilor. Erori statistice în analiza datelor aleatoare. Consideraţii generale în achiziţia şi procesarea datelor. Proceduri de analiză a datelor. Analiza datelor analogice: valori medii şi media pătratică, densitatea de probabilitate,densitatea spectrală de putere, funcţia de autocorelaţie. Instrumente de bază. Analiza datelor digitale: operaţii de pre-procesare, metode de filtrare, serii Fourier.

DETERIORAREA SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 1 1P V 5

Conţinutul disciplinei Fiabilitate, durabilitate si mentenanta. Forme de deteriorare în sistemele tehnice. Introducere. Deteriorari prin oboseala, fluaj, uzura, coroziune. Elemente de mecanica ruperii: ruperi în domeniul liniar elastic; propagarea defectelor subcritice si siguranta in functionare; ruperea la solicitari variabile; legi de propagare a fisurii de oboseala. Deteriorari prin frecare si uzura. Deteriorarea lagarelor de alunecare. Deteriorarea rulmentilor . Deteriorarea angrenajelor. Probleme de baza ale diagnozei tehnice.

PROIECTAREA SISTEMELOR MECANICE PE CRITERII DE DURABILITATE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 1 2L E 5

Conţinutul disciplinei Modelarea proceselor de cedare. Analiza durabilitatii elementelor constructive supuse proceselor de cedare. Cumularea degradarilor. Metode de proiectare la durabilitate (evolutia fisurilor, defecte admise, durabilitate limitata). Studii de durabilitate structurala. Încercari la durabilitate. Utilizarea metodelor de prelucrare experimentala a datelor de durabilitate.

MODELAREA TRIBOLOGICĂ A SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 1 1L E 5

Conţinutul disciplinei Clasificarea mecanismelor si modelelor de uzura. Modelarea lubrifierii. Caracterizarea suprafetelor si modelarea lor. Tribologia materialelor metalice. Tribologia compozitelor Tribologia polimerilor si compozitelor lor. Evitarea deteriorarii sistemelor mecanice pe criterii tribologice

CERCETARE, DEZVOLTARE, INOVARE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


4 - 10P V 16

Conţinutul disciplinei Partea I – Elaborarea unei lucrari stiintifice la standardele unui jurnal national cu circulatie internationala cum sunt Analele Universitatii “Dunarea de Jos”, Fascicula X, Mecanica Aplicata. Lucrarea poate fi de tipul “technical paper” sau “reviewing paper” si de preferinta (dar nu obligatoriu) va fi relationata cu lucrarea de dizertatie pe care masterandul o pregateste. Lucrarile vor fi redactate in Limba Engleza si analizate de boardul editorial al revistei Analele Universitatii “Dunarea de Jos”, Fascicula X, Mecanica Aplicata si cele care se incadreaza in standardele de calitate ale revistei vor fi publicate. Partea II – Realizarea unui program complex de calcul numeric pentru domeniul ingineriei mecanice utilizand un limbaj consacrat de programare (FORTRAN, MATLB, JAVA, C++, etc). Programul poate fi relationat cu lucrare stiintifica propusa si trebuie sa aiba mai multe etape, respectiv preprocesare, simulare, postprocesare, analiza si vizualizare. Partea III – Elaborarea unei schite de proiect de cercetare stiintifica Utilizand modelul unui proiect de cercetare exploratorie de tip “idei” absolventul trebuie sa schiteze o propunere proprie de proiect de cercetare. Este de preferat ca tema acestui proiect sa fierelationata direct cu tema dizertatiei pregatita de masterand.

ELEMENTE DE STANDARDIZARE ÎN PROIECTAREA SISTEMELOR MECANICE (Op.)

Semestrul Nr.ore


3 1 1L V 5

Conţinutul disciplinei Definitii. Norme, standarde. Organizatii de standardizare internationale. ASRO. Acquis-ul comunitar. Legislatie pentru domeniul ingineriei. Domenii noi de standardizare in ingineria mecanica. Auditul calitatii. Aplicarea si verificarea aplicarii standardelor.

DESIGN ŞI ERGONOMIE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 1 1L V 5

Conţinutul disciplinei Definiţia şi obiectul designului industrial. Terminologie. Scurt istoric despre dezvoltarea pe plan mondial şi în România. Clasificarea designului. Legile şi funcţiile designului industrial. Categorii şi noţiuni de estetică generală aplicate. Principiile esteticii - echilibrul, ritmul, dinamica, simetria, forma, culoarea,contrastul, iluzia optică, spaţialitatea, proporţia - care stau la baza unei creaţii tehnice originale. Forma - proprietăţile estetice ale formelor; efectele psihologiceale formelor. Formă şi funcţie. Formă şi tehnologie - detalii specifice unor tehnologii diferite. Culoarea în spaţiile industriale şi în alte spaţii destinate activităţilor profesionale. Culoarea produselor, ambalajelor, reclamelor. Conceptul de produs industrial. Elemente de ergonomie aplicate şi utilizate la proiectarea produselor. Marketingul şi estetica industrială. Prezentarea produselor în activităţi comerciale. Expertiza competitivităţii produselor industriale.

SISTEME ŞI PROGRAME EXPERT (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 1 1L V 5

Conţinutul disciplinei Metode Numerice in inginerie in general si particularitatile metodelor numerice in ingineria mecanica; - Modelarea si simularea sistemelor robotice si aplicatile lor in inginerie - Proiectare Mecanica Asistata de calculator. Utilizarea Solid Works in probleme de proiectare - CFD – o abordare practica a problemelor din IM - FEA software, NASTRAN software si sistemul ALGOR. Modelele FLUENT si CFX . Modelele WAMIT si Aqwa Hidrodynamics. - Sistemele LS DYNA si ORCAFLEX. - Programe expert pentru modelarea fenomenelor termice in IM. - O trecere in revista a principalelor programe expert cu aplicare in IM si a caracteristicilor lor Noţiuni de baza privind conceptul de masuratori. – Introducere, proiectarea experimentelor, dimensiuni si unitati principale. Caracteristicile statice ale elementelor sistemelor de masurare. Precizia sistemelor de masurare stationare. Caracteristicile dinamice

ale sistemelor de masurare. Erori de masurare, calibrarea instrumentelor – inclusiv propagarea erorilor. Notiuni elementare de electronica – raspunsul sistemelor dinamice, filtre. Masuratori mecanice. – Exemple bazice Aspecte bazice privind analiza datelor experimentale - aranjarea datelor, tipuri de erori (aleatoare sau sistematice), operatii cu numere aproximate. Analiza datelor experimentale – Incertitudini experimentale – analiza incertitudinilor, cauze. Analiza statistica a datelor experimentale – media, bias, deviatia standard, histograme, etc. Analiza datelor experimentale - Functiile de densitate de probabilitate - (PDF - Probability Density Functions) – tipuri, analiza masuratorilor cu PDF, Corelatia si regresia, teorema limitei centrale – tipuri de regresii, analiza grafica, ajustarea unei curbe, Achizitia datelor – date digitale si analiza spectrala a proceselor aleatoare.

BACK


Programul de studiu: MATERIALE ŞI INGINERIA FABRICĂRII/MATERIALS AND

MANUFACTURING ENGINEERING (ÎN LIMBA ENGLEZĂ)


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Metode pentru caracterizarea experimentală a materialelor

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

2 Modelarea fenomenelor de rupere în procesele mecanice şi tehnologice

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

3 CAD avansat Ob. 2 - 2 - V 8 - - - - - -

4 Metode de predicție a proprietăților materialelor

Ob. 2 - 2 - V 8 - - - - - -

5 Modelarea numerică a proceselor de curgere

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

6 Fiabilitatea sistemelor mecanice Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

7 Analiza deteriorării componentelor sistemelor mecanice

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 7

8 Modele simulative ale proceselor de prelucrare

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 7

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Tribologia fabricării Ob. 2 - 1 1 E 8 - - - - - -

2 Analiza și proiectarea asistată a proceselor de deformare plastică

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

3 Modelarea şi simularea proceselor de sudare

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

4 Procedee de sudare robotizate Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

5 Activitate de cercetare Ob. - - - - - - - - - 14 V 30


Anul I

METODE PENTRU CARACTERIZAREA EXPERIMENTALĂ A MATERIALELOR (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 2 1L E 7


Proprietăţi mecanice şi fizice ale materialelor. Metode de determinare experimentală a proprietăţilor mecanice. Viscoelasticitate și metode de măsurare. Aplicații pentru polimeri. Teorii elementare ale răspunsului materialului. Utilizarea microscopiei electronice și optice pentru evidențierea proceselor din materiale. Materiale compozite. Determinarea proprietăților cu ajutorul testelor. Introducere în spectroscopie în infraroșu. Aplicații pentru amestecuri de polimeri și compozite. Testarea proprietăților mecabnice la nivel nicro și nano. Metode acustice. Teorie și principii. Analiza statistică a datelor experimentale. Metode experimentale de determinare a proprietăţilor termice ale materialelor. Analiză termică. Aparatură și parametri. Analiza termică diferențuială și Calorrimetria cu scanare diferențială. Aplicații. Termogravimetrie. Aparatură. Interpretarea datelor. Applicații. Analiza experimentala a tensiunilor. Evaluarea calităţii suprafeţei. Profilometrie 3D.

MODELAREA FENOMENELOR DE RUPERE ÎN PROCESELE MECANICE ŞI

TEHNOLOGICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 2 1L E 7


Noţiuni de mediu discontinuu. Mecanica ruperii în medii liniar elastice. Mecanica ruperii în medii visco-plastice. Starea de tensiuni şi deformaţii în vecinătatea unei fisuri visco-elasto-plastice. Metode energetice. Forţa de extensie a fisurii, integrala J, factorul de intensitate a tensiunii, deplasarea de deschidere a fisurii. Modele discontinue. Legi coezive. Metode numerice în mecanica ruperii: metoda elementului finit, metode meshless, elemente coezive. Ruperea materialelor metalice, polimerice şi compozite. Mecanica ruperii în studiul proceselor de manufacturare. Modelarea şi simularea numerica a proceselor de rupere în domeniul elastic folosind metode energetice. Determinarea energiei de rupere. Modelarea şi simularea numerica a proceselor de rupere visco-plastice folosind metode energetice. Modelarea şi simularea numerică a fenomenelor de rupere folosind legi coezive.

CAD AVANSAT (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 2 2L V 8


Interfaţa utilizator. Proceduri 2D. Proceduri 3D. Proiectarea reperelor. Proiectarea parametrică. Repere derivate. Repere din tablă. Caracteristici repetitive. Proiectarea ansamblurilor. Proiectarea adaptivă. Biblioteci de repere standard. Proiectarea funcţională a ansamblurilor. Generarea structurilor. Repere sudate. Generarea desenelor. Randare şi animaţie. Simulare dinamică. Analiza tensiunilor.

METODE DE PREDICȚ IE A PROPRIETĂȚ ILOR MATERIALELOR (Ob.)

Semestrul Nr.ore


1 2 2L V 8

Conţinutul disciplinei Reţele neuronale artificiale. Algoritmi genetici pentru reţele neuronale artificiale. Pachete software dedicate modelării neuronale cu algoritmi genetici. Oţeluri: compoziţie chimică, structura, diagrama Fe-C, tratamente termice, proprietăţi specifice, metode de evaluare, influenţa compoziţiei chimice asupra proprietăţilor. Predicţia proprietăţilor oţelurilor şi optimizarea compoziţiei chimice în funcţie de proprietăţile specificate. Suduri: structura, proprietăţi, predicţia proprietăţilor sudurilor. Polimeri: compoziţie chimică, structura, proprietăţi specifice, predicţia proprietăţilor polimerilor. Materiale compozite: structura, proprietăţi specifice, predicţia proprietăţilor materialelor compozit. Optimizarea compoziţiei şi structurii materialelor compozite în funcţie de proprietăţile specificate

MODELAREA NUMERICĂ A PROCESELOR DE CURGERE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 2L E 8


Noţiuni introductive despre tehnicile de simulare numerică. Teoria ecuaţiilor cu derivate parţiale. Generarea grilelor de discretizare a ecuaţiilor diferenţiale care descriu modelul de curgere. Bazele metodei diferenţelor finite. Aplicaţii ale metodelor numerice la rezolvarea ecuaţiilor diferenţiale liniare şi neliniare. Modelarea numerică a curgerii potenţiale bi şi tridimensionale. Modelarea numerică a curgerii în stratul limită. Soluţii numerice ale ecuaţiilor Navier-Stokes şi de continuitate. Formularea condiţiilor la limită. Modelarea suprafaţei libere. Condiţii la limită particulare curgerii cu

suprafaţă liberă. Modelarea curgerii turbulente.

FIABILITATEA SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 2L E 8


Interdependenţa calitate-fiabilitate. Bazele matematice ale teoriei fiabilităţii. Fiabilitatea utilajelor. Mentenabilitatea şi disponibilitatea sistemelor. Managementul activităţii de întreţinere curentă a utilajelor. Managementul activităţii de reparare a utilajelor.

ANALIZA DETERIORĂRII COMPONENTELOR SISTEMELOR MECANICE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Aspecte generale privind analiza deteriorării componentelor sistemelor mecanice. Materiale şi proprietăţi fizico-mecanice. Cauze fizice ale deteriorărilor. Mecanismele deteriorării. Necesitatea realizării unei analize a deteriorării. Deteriorări prin suprasolicitare. Deteriorări prin oboseală. Deteriorări prin coroziune. Lubrifiere şi Uzură. Deteriorarea îmbinărilor sudate.

MODELE SIMULATIVE ALE PROCESELOR DE PRELUCRARE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


2 2 1L V 7


Metodologie de realizare a modelelor numerice simulative cu elemente finite. Etapele analizei cu elemente finite. Discretizarea în elemente finite a domeniului de analizat. Definirea condiţiilor la limită. Definirea proprietăţilor materialelor. Definirea contactului. Definirea condiţiilor de calcul. Modalităţi de interpretare/exploatare a rezultatelor modelarii cu elemente finite. Modelarea fizică simulativă a proceselor de prelucrare. Modele simulative ale stărilor de tensiuni şi deformaţii în procesele de prelucrare prin deformare plastică. Modele fizice simulative ale

unor procese de deformare plastică a materialelor (ambutisare, extrudare, îndoire). Analiza comparativă a rezultatelor modelării numerice şi fizice a proceselor de prelucrare.

BACK

Anul II

TRIBOLOGIA FABRICĂRII (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 2 1L/1P E 8

Conţinutul disciplinei Introducere. Definiția și scopul tribologiei. Contacte încărcate static și dynamic. Tribostratul. Topografia suprafeței și parametrii de rugozitate. Influența procesului de prelucrare asupra topografieie suprafeței. Fenomene de frecare în sisteme mecanices. Frecarea în procese de deformare și așchiere. Mecanisme de uzură caracteristice elementelor de mașini. mecanisme de uzură în procese de deformare și așchiere. Mecanisme de Caracterizarea tribologică a materialelor prin modelare și simulare experimentală deteriorare superficială. Uzura și durabilitatea sculelor. Criterii pentru selectarea materialelor pentru scule.. Selectarea materioalelor pentru scule. Lubrifiere hidrodinamică și elastohidrodinamică. Lubrifiere limită și mixtă. Selectarea lubrifiantului în procese de prelucrare. Testarea lubrifianților de proces.

ANALIZA Ș I PROIECTAREA ASISTATĂ A PROCESELOR DE DEFORMARE

PLASTICĂ (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 2 1L E 7

Conţinutul disciplinei Sinteza proceselor de deformare plastică a tablelor. Modelarea proceselor de deformare a tablelor. Modeling of specific curves and surfaces with application to sheet metal forming. Solid modeling with application to sheet metal forming. Design of sheet metal parts. Design of the tool assembly for sheet metal forming. Product models representations –CAD/CAM/FEA in sheet metal forming. Types of product models in sheet metal forming. Simulation using nonliniar FEM. Application to deep-drawing. Blank size enginnering. Part preparation. Blank development. Nesting. Cost Estimation. Die face engineering. Binder and addendum surface generation. Drawbeads geometry. 11. Formability simulation. Springback and springback compensations.

MODELAREA ŞI SIMULAREA PROCESELOR DE SUDARE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 2 2L E 8


Modelul analitic al transferul termic prin conducţie în procesele de sudare. Soluţii analitice pentru transferul termic prin conducţie în cazul a două corpuri aflate în contact. Explicarea proceselor şi modelarea matematică a acestora. Modelul analitic al transferul termic prin convecţie în procesele de sudare. Modelul analitic al transferului termic prin radiaţie în procesele de sudare. Ecuaţii generale pentru analiza câmpului termic. Analiza campului termic indus de sursa termica mobila punctiforma. Modelul Goldak pentru sursa termica mobila utilizata la sudare. Analiza campului termic indus de sursa termica mobila cu distribuţie Gaussiană 2D. Analiza campului termic indus de sursa termica mobila cu distribuţie Gaussiană 3D. Relaţii pentru calculul câmpului termic la sudarea corpurilor masive, placilor si barelor Modelul matematic pentru estimarea ariilor de participare la sudarea materialelor disimilare. Modelul matematic pentru estimarea compoziţiei chimice a sudurii la imbinarea materialelor disimilare. Algoritmul general al analizei cu elemente finite în problemele de transfer termic. Funcţionala transferului de căldură. Ipoteze, precizări şi condiţii de simulare la sudare. Modelarea numerica si analiza distribuţiei temperaturilor pentru cazul sursei de sudare staţionare. Simularea procesului de sudare in puncte a materialelor disimilare. Modelarea numerica si analiza distribuţiei temperaturilor pentru cazul sursei de sudare mobile. Simularea procesului de sudare a materialelor disimilare. Modelarea numerica si analiza

efectului de suprapunere a câmpurilor termice la sudarea multiarc si/sau multisarma Simularea procesului de sudare sub strat de flux in varianta tandem..

PROCEDEE DE SUDARE ROBOTIZATE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


3 2 1L E 7


Senzori specifici instalaţiilor de sudare. Achiziţia şi procesarea semnalelor din arcul de sudare. Capete de sudare semi-mecanizate, mecanizate şi robotizate. Sisteme de sudare orbitală. Sisteme de pendulare a capetelor de sudare. Mecanisme de avans a sârmei electrod. Tractoare de sudare. Dispozitive de urmărire a rostului pentru sudare. Dispozitive de aspiraţie a fluxului, mecanizarea/automatizarea operaţiilor de sudare, de aspiraţie a noxelor. Echipamente robotizate de sudare. Comanda la distanţă.

ACTIVITATE DE CERCETARE (Ob.)

Semestrul Nr.ore


4 - 14P V 30


Pregătirea disertației. Documentare. Teste de laborator. Modelarea și simularea procesului sau sistemului analizat. Analiza soluțiilor deja existente și propuneri de optimizare.

BACK


Programul de studiu: MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN INGINERIE

INDUSTRIALĂ


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.



1 Politici şi strategii în calitate

Ob. 2 1 - - E 8 - - - - - -

2 Managementul calităţii totale

Ob. 2 1 - 1 E 8 - - - - - -

3 Sisteme computerizate de măsurare

Ob. 2 - 2 - V 8 - - - - - -

4 Audit de mediu Ob. 2 - 1 - V 6 - - - - - -

5 Managementul inovării Ob. - - - - - - 2 - - 1 E 6

6 Asigurarea şi certificarea sistemelor de calitate

Ob. - - - - - - 2 - - 1 E 6

7 Benchmarking Ob. - - - - - - 2 1 - - E 6

8 Concepte moderne de fabricare

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 6

9 Comunicare profesională Ob. - - - - - - 1 1 - - E 6

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.



1 Proiectare interactivă şi prelucrarea datelor experimentale

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Optimizarea proceselor de prelucrare

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

3 Activitate practică de cercetare

Ob. - - - - - - - - 10 - V 15

4 Definitivarea lucrării de disertaţie

Ob. - - - - - - - - 4 - V 15

5

Managementul dezvoltării produselor

Op. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

Managementul ciclului de viata al produselor

6

Metode de control nedestructiv

Op. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

Metode şi echipamente de control în inginerie

COMPETENTE ALE ABSOLVENTULUI

PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN INGINERIE

INDUSTRIALĂ (M.C.I.I)

Obiectivele programului de studii: Obiectivul central al programului de studii de masterat Managementul calităţii în inginerie industrială îşi propune să formeze specialişti pentru implementarea standardelor de calitate în conformitate atât cu competiţia reală din economia de piaţă, cât şi cu normele Uniunii Europene. Competenţe profesionale: C1. Proiectarea, implementarea şi gestionarea sistemelor de management al calităţii.

C1.1 Descrierea sistemelor de management al calităţii, a legislaţiei naţionale şi internaţionale referitoare la calitatea în inginerie industrială. C1.2 Explicarea termenilor, conceptelor, principiilor, metodelor şi activităţilor specifice managementului calităţii; utilizarea adecvată a limbajului specific. C1.3 Proiectarea sistemelor de management al calităţii în ingineria industrială. C1.4 Analiza critică şi evaluarea funcţionării unui sistem de management al calităţii şi a conformităţii faţă de cerinţele unui standard din domeniul calităţii. C1.5 Realizarea de expertize de specialitate în domeniul calităţii; Elaborarea unui proiect specific calităţii (Manualul calităţii, etc.)

C2. Desfăşurarea de activităţi de cercetare în domeniul calităţii. C2.1 Utilizarea metodelor de cercetare ştiinţifică domeniul calitaţii. C2.2 Abordarea integrată a calităţii din punct de vedere social, economic, etic şi cultural. C2.3 Utilizarea metodologiilor specifice de cercetare pentru creşterea calităţii produselor industriale. C2.4 Utilizarea criteriilor şi metodelor de evaluare a calităţii pentru optimizarea tehnologiilor industriale.

C3. Realizarea controlului calităţii în ingineria industrială. C3.1 Evaluarea caracteristicilor mecanice şi tehnologice în corelaţie cu parametrii de funcţionare a produselor industriale. C3.2 Explicarea şi interpretarea de metode: experimentale, expertize, statistice pentru evaluarea nivelului calităţii produselor industriale. C3.3 Utilizarea echipamentelor moderne de evaluare şi analiză a calităţii în ingineria industrială. C3.4 Utilizarea celor mai moderne tehnici, standarde şi criterii de evaluare şi analiză pentru calitatea, autenticitatea şi trasabilitatea produselor industriale. C3.5 Elaborarea, implementarea şi validarea de metode si tehnici noi de control privind calitatea produselor industriale. Realizarea unui proiect de evaluare a calităţii unui produs industrial.

C4. Realizarea auditului intern şi extern în domeniul calităţii. C4.1 Utilizarea principiilor şi criteriilor pentru realizarea auditului intern şi extern în domeniul calităţii. C4.2 Explicarea şi interpretarea metodelor de realizare a auditului intern şi extern pentru certificarea sitemelor de management al calităţii. C4.3 Utilizarea standardelor de referinţă pentru proiectarea auditului intern şi extern în ingineria industrială. C4.4 Evaluarea critică şi constructivă a unui plan şi a unui program de audit şi a activităţilor specifice desfăşurării auditului pentru un sistem de management al calităţii în inginerie industrială. C4.5 Elaborarea unui model de plan pentru realizarea auditului calităţii. Realizarea unui proiect de simulare a unui audit în domeniul calităţii într-o firmă industrială.

C5. Realizarea managementului integrat al producţiei şi al afacerilor din domeniul ingineriei industriale. C5.1 Descrierea sistemelor de management şi marketing ale unitătilor industriale. C5.2 Abordarea integrată a producţiei industriale în circuitul global al produselor. C5.3 Utilizarea strategiilor de management şi marketing pentru dezvoltarea pieţei de produse industriale. C5.4 Utilizarea principiilor de management şi marketing pentru acordarea de consultanţă.

C5.5 Evaluarea rezultatelor cercetării pe baza tehnicilor moderne de analiză statistică a datelor. Realizarea unui studiu de piaţă privind calitatea produselor industriale.

C6. Aplicarea conceptelor moderne de fabricare în ingineria industrială. C6.1 Descrierea conceptelor moderne de fabricare (LEAN MANUFACTURING, JIT, KANBAN, KAIZEN, SIX Sigma) a produselor noi în ingineria industrială. C6.2 Analizarea şi identificarea etapelor pentru aplicarea conceptelor moderne de fabricaţie în ingineria industrială. C6.3 Utilizarea integrată a conceptelor clasice şi moderne pentru fabricarea de produse industriale. C6.4 Utilizarea de metode moderne de evaluare a performanţelor/caracteristicilor produsului/ procesului. C6.5 Elaborarea unui proiect de dezvoltare a unui produs/ proces într-o firmă de producţie industrială. Elaborarea unui proiect de produs/proces pe baza lean manufacturing.

Competenţe transversale: Executarea responsabilă a principiilor, normelor şi a valorilor eticii

profesionale în realizarea sarcinilor profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională. Organizarea şi coordonarea unei echipe de lucru, conform pregătirii profesionale, pe activităţi specifice domeniului şi calificării, inclusiv la nivel internaţional sau de colaborare internaţională. Identificarea şi descrierea nevoilor ţintă de formare specifice domeniului/calificării şi centrarea procesului de învăţare pe acestea în raport cu propria activitate profesională.

Ocupaţii posibile conform COR: Conducător întreprindere mică-patron (girant) industrie prelucrătoare - 132110; Consilier tehnic - 215313; Director de program - 112013; Director departament cercetare-dezvoltare - 112027; Director proiect - 122313; Director tehnic - 112024; Manager de inovare - 242106; Manager de produs - 243104; Manager proiect - 242101; Manager îmbunătăţire procese - 242108; Profesor în învăţământul liceal, postliceal - 233001; Profesor în învăţământul profesional şi de maiştri - 232001; Proiectant inginer mecanic - 214623; Şef atelier cercetare-proiectare - 122311; Şef proiect cercetare-proiectare - 122309; Şef proiect/ program - 122314; Şef secţie cercetare-proiectare - 122310; Şef birou industrie prelucrătoare - 132108; Şef modul în industria prelucrătoare - 132105; Şef sector industria prelucrătoare - 132103; Manager al sistemelor de management al calităţii - 325701; Organizator de producţie - 343509; Responsabil afacere - 214115; Responsabil industrializare produs - 121916; Responsabil proces - 242104; Responsabil produs - 122109; Specialist strategie industrială – 242103.


Anul I

POLITICI ŞI STRATEGII ÎN CALITATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1S E 8

Conţinutul disciplinei Introducere în calitate. Conceptul de calitate. Principalele definiţii în domeniul calităţii. Rolul calităţii în dezvoltarea economică. Calitatea în modelul tradiţional de management. Principalele aspecte ale modelului tradiţional. Calitatea Totală. Principalele aspecte ale Calităţii Totale. Managementul strategic al calităţii. Auditul calităţii: definiţie, domeniu, scopuri, pregătirea unui audit al calităţii. Auditul calităţii: definiţie, domeniu, scopuri, pregătirea unui audit al calităţii. Certificarea calităţii: definiţie, domeniu, avantaje, etape de realizare.

MANAGEMENTUL CALITĂŢII TOTALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1L/1P E 8

Conţinutul disciplinei Conceptul de calitate. Calitatea Totală. Obiectivul şi principiile calităţii totale. Cultura calităţii. Valori de bază ale calităţii totale. Procese fundamentale. Funcţiile managementului calităţii totale. Analiza comparativă între cele două modele de management; tradiţional şi calitatea totală. Instrumente şi tehnici pentru îmbunătăţirea calităţii - Brainstorming. Benchmarking. Grafice pentru reprezentarea datelor referitoare la calitate.

SISTEME COMPUTERIZATE DE MĂSURARE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L V 8

Conţinutul disciplinei Noţiunea de inginerie reconstructivă; Metode şi tehnici de inginerie reconstructivă; Definirea sistemelor de coordonate ale maşinilor de măsurare în coordonate; Realizarea alinierilor CMM; Stabilirea referinţelor; Stabilirea translaţiilor; Stabilirea rotaţiilor; Elemente geometrice măsurate; Elemente geometrice construite; Compensare volumetrică; Stabilirea proiecţiilor; Compensarea de contact; Metode de măsurare prin contact.

AUDIT DE MEDIU (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1L V 6

Conţinutul disciplinei Metodologia auditului, obiectivele auditului. Documentele sistemului managementului mediului. Teoria auditului de mediu. Componenta echipei de audit. Pregătirea auditului intern. Stabilirea cadrului auditului. Elaborarea planului de audit. Desfăşurarea auditului. Clasificarea neconformităţilor. Reunirea echipei de audit. Aducerea la cunoştinţa auditatului a rezultatelor auditului. Încheierea auditului.

MANAGEMENTUL INOVĂRII (Ob.)



2 2 1P E 6

Conţinutul disciplinei Noţiunile conceptuale de tehnologie şi inovare. Procese şi strategii tehnologice. Tehnici şi metode de stimulare a creativităţii. Procesul de inovare tehnologică. Evaluarea şi previziunea tehnologică. Transferul tehnologic. Managementul proprietăţii intelectuale.

ASIGURAREA ŞI CERTIFICAREA SISTEMELOR DE CALITATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1P E 6

Conţinutul disciplinei Calitatea produselor în economia contemporană. Sistemul calităţii: abordare conceptuală. Calitatea în modelul tradiţional de management. Modele moderne de managementul sistemelor calităţii. Conceperea sistemelor de managementul calităţii. Auditarea sistemelor calităţii. Certificarea calităţii produselor. Certificarea produselor în Comunitatea Europeană. Certificarea sistemelor calităţii. Sistemul Naţional de certificare a calităţii în România. Acreditarea organismelor de certificare şi a laboratoarelor de încercări. Certificarea sistemului de management de mediu. Cadrul juridic al certificării şi acreditării în România.

BENCHMARKING (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S E 6

Conţinutul disciplinei Introducere. Definiţia şi obiectivele benchmarking-ului; paşii cheie ai procesului de benchmarking; rezultatele; misiunea; criteriul de selecţie; identificarea companiilor de comparaţie. Determinarea celui mai bun competitor în industrie; tipuri de benchmarking; metode de colectare a datelor. Criterii şi metode de colectare a informaţiei; informaţia internă; informaţia domeniului public; cercetări originale şi investigaţii; vizite; determinarea diferenţei competitive. Estimarea performanţelor liderilor industriali; tipuri ale diferenţelor performanţei; analiza comparativă a diferenţei; recunoaşterea practicilor benchmarking-ului; proiectarea viitoarelor niveluri de performanţă. Graficul "z"; înţelegerea diferenţei; stabilirea scopurilor; comunicarea descoperirilor benchmarking-ului. Obţinerea acceptului; comunicarea descoperirilor; stabilirea scopurilor funcţionale. Performanţa planificată.

CONCEPTE MODERNE DE FABRICARE (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L V 6

Conţinutul disciplinei Metode de identificare a operaţiilor ce pot fi supuse îmbunătăţirii: vocea consumatorului; diagrama de afinitate; casa calităţii. Elaborarea fluxurilor tehnologice: elaborarea fluxurilor tehnologice, calculul timpilor de lucru, de pauză, de reglare. Elaborarea hărţii de valori. Determinarea operaţiilor la care se poate aplica îmbunătăţire continuă. Concepte noi de fabricaţie: Lean manufacturing, Kaizen, Kanban. Aplicarea acestor concepte la îmbunătăţirea fluxurilor de fabricaţie. Metode de planificare a executării fluxurilor tehnologice: elaborarea proiectului; Planificarea activităţilor - Primavera Planning; Calculul resurselor - Primavera Planning; Alocarea resurselor umane - Primavera Planning; Atribuirea constrângerilor - Primavera Planning. Elaborarea planurilor de monitorizare a desfăşurării proiectelor. Metode de calcul a îmbunătăţirii fluxurilor de fabricaţie: Diagrama Gantt; Diagrama Pareto; Diagrama Ishikawa.

COMUNICARE PROFESIONALĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 1 1S E 6

Conţinutul disciplinei Comunicarea, principii, unităţi şi caracteristici ale comunicării; efectele comunicării, inteligibilitatea mesajului; nivelurile comunicării umane; principiile comunicării eficiente. Structura procesului de comunicare. Comunicarea nonverbală. Reţele de comunicare. Comunicarea în managementul stărilor conflictuale. Comunicarea şi ascultarea. Planificarea, organizarea şi pregătirea finală a mesajului. Structura lucrărilor tehnico-ştiinţifice: referate, lucrări de finalizare a studiilor, lucrări şi articole ştiinţifice, proiecte. Interacţiunea om-om mediată de tehnologii web şi audio-video.

BACK

Anul II

PROIECTARE INTERACTIVĂ ŞI PRELUCRAREA DATELOR EXPERIMENTALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Principii şi metode de proiectare interactiva asistată de calculator. Optimizarea algoritmilor de lucru. Mathcad – prezentare, utilizare program. Mathcad – aplicaţii practice în proiectare şi prelucrarea datelor experimentale. Mathconnex – prezentare, utilizare program. Mathconnex – aplicaţii practice în proiectare şi prelucrarea datelor experimentale

OPTIMIZAREA PROCESELOR DE PRELUCRARE (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Elemente generate privind tehnologiile de prelucrare mecanică. Metode şi principii de optimizare specifice proceselor de prelucrare mecanică şi a echipamentelor tehnologice. Optimizarea proceselor tehnologice de prelucrare prin deformare plastică la rece. Aplicarea unor metode pentru optimizarea geometriei sculelor şi a proceselor de deformare a tablelor metalice. Determinarea optimă a dimensiunii semifabricatelor pentru prelucrări prin deformare plastică la rece. Determinarea optimă a consumului de material la operaţiile de prelucrare prin deformare plastică la rece. Optimizarea echipamentelor tehnologice de prelucrare mecanică.

MANAGEMENTUL DEZVOLTĂRII PRODUSELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 7

Conţinutul disciplinei Viziunea globală despre PLM (Product Lifecycle Management) şi întreprinderea virtuala; Integrarea etapelor de dezvoltare şi managementul documentaţiei tehnice despre produs; Integrarea datelor despre produs în întreprinderea virtuala; Structurile produselor în întreprinderea virtuala; Fluxul documentaţiei tehnice depre produs în întreprinderea virtual; Managementul modificărilor în întreprinderea virtuala; Realizarea proceselor de fabricaţie ca şi etapă în dezvoltarea de produs; Managementul proceselor de fabricaţie; Managementul specificaţiilor şi reglementărilor pentru produs; Managementul întregului proces de dezvoltare al produsului.

MANAGEMENTUL CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 7

Conţinutul disciplinei Conţinutul politicii de produs; Conceptul de produs; Gama de produse şi lansarea noilor produse pe piaţă; Ciclul de viaţă al produselor; Alternative strategice în politica de produs.

METODE DE CONTROL NEDESTRUCTIV (Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Defecte si metode de control; Metode de control specifice imbinarilor sudate; Controlul cu lichide penetrante; Controlul magnetic; Controlul ultrasonic; Controlul cu radiatii penetrante; Controlul etanseitatii

METODE ŞI ECHIPAMENTE DE CONTROL ÎN INGINERIE (Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Defectele imbinarilor sudate prin topire; Controlul materialelor de adaos; Analiza macroscopica a îmbinarilor sudate; Analiza microscopica a îmbinarilor sudate; Controlul geometriei imbinarilor sudate; Controlul cu lichide penetrante; Controlul cu pulberi magnetice; Aparate pentru defectoscopie ultrasonica; Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate; Instalatii Roentgen de control nedistructiv; Stabilirea calitatii imbinarilor sudate pe baza radiografiilor

BACK


Programul de studiu: GRAFICĂ ŞI MODELARE COMPUTERIZATĂ


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.



1 Elemente de proiectare asistată

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Modelare solidă Ob. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

3 Metode avansate de analiză cu element finit

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

4 Bazele programării în modelarea grafică

Ob. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

5 CAD avansat Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 7

6 Tehnici avansate de modelare 3D a produselor

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

7 Programe grafice integrate Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

8 Procesarea imaginilor si aplicaţii multimedia

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 7

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.



1 Structuri mecanice virtuale

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Design industrial Ob. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

3 Tehnici avansate de modelare 3D a produselor

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

4 Proiectare parametrică si adaptivă

Ob. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

5 Cercetare, dezvoltare, inovare

Ob. - - - - - - - - - 14 V 30

COMPETENTE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER GRAFICA

SI MODELARE COMPUTERIZATA (G.M.C) Competenţe generale

Programul urmăreşte formarea de specialişti în domeniul graficii şi designului industrial, cu abilităţi foarte bine conturate în vederea realizării, prin metode computerizate, a documentaţiei tehnice specifice domeniului industrial (construcţii de maşini, fabricarea mobilei, ambalaje, bunuri de larg consum, ş.a.m.d.), atât din punct de vedere al materialelor grafice (desene, prospecte şi reclame), a documentaţiei scrise (memorii, reviste, cărţi) cât şi a documentaţiei electronice (pagini WEB, cărţi electronice, etc.). Specializarea oferă, după

absolvire, multiple şanse de integrare pe piaţa muncii atât în ţară cât şi în alte ţări din U.E. în activităţi de design şi dezvoltare de produse, respectiv în activităţi de promovare de produs, în firme de proiectare pentru produse mecanice, electromecanice, electronice, electrocasnice; de proiectare ambalaje; de realizare a materialelor publicitare, în redacţii de publicaţii tehnico-ştiinţifice, în învăţământ, etc. Competenţe specifice

- pregătirea de nivel avansat în domeniul graficii inginereşti; - pregătirea în acord cu programele universităţilor tehnice europene; - însuşirea de metode avansate de proiectare CAD; - instruirea în utilizarea programelor de calculator profesionale recente dedicate domeniului de pregătire; - însuşirea tehnicilor de comunicare umană (elaborarea documentelor tehnice, munca în echipă etc.) în

vederea punerii în valoare a personalităţii absolvenţilor într-un context concurenţial.


Anul I

ELEMENTE DE PROIECTARE ASISTATĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Introducere în CATIA. Introducere în realizarea schiţelor cu CATIA Sketcher. Editarea profilurilor. Modificarea geometriei profilurilor. Modificarea profilurilor prin utilizarea comenzilor: Chamfer, Trim, Corner, Break, Symmetry, Translation, Rotation, Scaling, Offset. Stabilirea condiţionărilor. Condiţionări geometrice. Proiectarea tridimensională a pieselor. Modulul Part Design Modelarea cu ajutorul comenzilor de extrudare (Pad), adâncire (Pocket), rotire (Shaft), găurire (Hole). Modificarea formelor geometrice ale corpurilor (Dress-Up Features) Modelarea cu ajutorul comenzilor de racordare (Fillet), teşire (Chamfer), înclinare (Draft), filetare (Thread/Tap). Modificarea formelor geometrice ale corpurilor (Dress-UpFeatures) Modelarea cu ajutorul comenzilor de înlăturare/ adăugare de material (Shell), modificarea grosimii (Thickness), oglindire. Modificarea corpurilor tridimensionale. Modificare formei profilului sau a locaţiei.

MODELARE SOLIDĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei BOX, CONE, CYL, SPHERE, TORUS, PYRAMID - primitive; REVOLVE - solide de rotaţie; HELIX, Sweep - arcuri elicoidale; LOFT - solide mărginite de suprafeţe ce trec prin două sau mai multe contururi închise; THICKEN - solide rezultate din suprafeţe obţinute cu CONVTOSURFACE. CONVTOSOLID - solide obţinute din polilinii; PRESSPULL - modelare combinată cu UNION / SUBTRACT. POLYSOLID - modelarea solidelor 3D pornind de la o polilinie 2D, arc, cerc. SOLID EDITING: EXTRUDE FACES - extrudarea feţelor plane; MOVE FACES - deplasarea unei feţe plane după OZ; OFFSET FACES - deplasarea unei feţe după perpendiculara la aceasta; DELETE FACES: eliminarea suprafeţelor teşirilor şi racordărilor; ROTATE FACES, TAPER FACES - rotirea unei feţe; IMPRINT EDGES - crearea de feţe suplimentare conţinute în feţele unui solid; SHELL - solide cu pereţi de grosime constantă. PAPER SPACE - mediul 2D al desenului de execuţie. SOLVIEW, SOLDRAW, SOLPROF - generarea vederilor şi secţiunilor.

METODE AVANSATE DE ANALIZĂ CU ELEMENT FINIT (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Introducere. Procedee generale ale metodei elementelor finite. Modelări de echilibru, mixte şi hibride. Etapele unui program cu elemente finite. Calculul liniarelastic. Calculul neliniar geometric. Stabilitatea echilibrului elastic. Calculul neliniar fizic. Calculul dinamic. Optimizarea structurilor. Calculul structurilor formate din bare. Calculul structurilor formate din plăci. Transferul de căldură. Probleme ale transferului staţionar şi nestaţionar de căldură. Probleme de echilibru. Probleme de valori proprii. Probleme de propagare. Practică de calcul neliniar geometric. Practică de calcul neliniar fizic. Practică de calcul dinamic. Practică de calcul în optimizarea structurilor.

BAZELE PROGRAMĂRII ÎN MODELAREA GRAFICĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1L V 7


Limbajul AutoLISP - Introducere. Operaţii aritmetice. Funcţii matematice. Tipuri de date. Funcţii pentru prelucrarea şirurilor de caractere. Funcţii logice. Liste. Operaţii cu fişiere. Funcţii geometrice. Funcţii condiţionale şi cicluri. Funcţii de interfaţa cu AutoCAD-ul. Funcţii pentru introducerea datelor. Funcţii pentru ieşire. Conversii. Grafice de funcţii cu AutoLISP. Meniuri personale în AutoCAD. Funcţii pentru lucrul cu entităţi. Funcţii pentru lucrul cu mulţimi de selecţie. Simularea prelucrării unui arbore cu secţiunea transversală un pătrat. Modelarea frezei disc de debitare.

CAD AVANSAT (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Interfaţa utilizator. Proceduri 2D. Proceduri 3D. Proiectarea reperelor. Proiectarea parametrică. Repere derivate. Repere din tablă. Caracteristici repetitive. Proiectarea ansamblurilor. Proiectarea adaptivă. Biblioteci de repere standard. Proiectarea funcţională a ansamblurilor. Generarea structurilor. Repere sudate. Generarea desenelor. Randare şi animaţie. Simulare dinamică. Analiza tensiunilor.

TEHNICI AVANSATE DE MODELARE 3D A PRODUSELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Studiul mijloacelor de modelare geometrică parametrizată. Studiul modelării ansamblelor şi a relaţiilor dintre părţi. Studiul modelarii suprafeţelor cu aplicaţii în tehnologia mecanică. Generarea volumelor pe baza schiţelor plane. Proiectarea produselor de tip placă cu dublă curbură.

PROGRAME GRAFICE INTEGRATE (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei SolidWorks - introducere, generalităţi. Sketch - elaborarea schiţelor. Features - modelarea 3D a solidelor. Surface - modelarea suprafeţelor. Evaluate – citirea caracteristicilor geometrice, de lansare a analizei cu element finit. DimXpert - dimensiuni, toleranţe la dimensiuni, toleranţe geometrice. Part - modelarea 3D a pieselor Line, Rectangle, Polygon, Circle, Arc, Ellipse, Parabola – elemente geometrice 2D. Smart Dimension - amplasarea cotelor pe schiţe, modificarea dimensiunilor. Forme geometrice solide: Extrude Boss/Base - extrudarea unui contur. Revolved Boss/Base - solide de rotaţie. Swept Boss/Base - extrudare în lungul unui contur. Lofted Boss/Base - solid mărginit de suprafeţe ce conţin două sau mai multe profile. Extruded Cut - alezaje. Revolved Cut - forme de revoluţie interioare. Helix and Spiral - spirale şi curbe elicoidale. Thicken - modelarea unui solid prin conferirea de grosime unei suprafeţe. Informaţii cu privire la obiectul modelat: Measure, Mass Properties.

PROCESAREA IMAGINILOR ȘI APLICAȚII MULTIMEDIA (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Programele Adobe Photoshop, Adobe Illustrator şi Corel Draw. Meniurilor şi bare de instrumente. Achiziţia, redimensionarea şi retuşarea imaginilor fotografice. Selecţia şi instrumente de selecţie. Mutarea şi modificarea pixelilor dintr-o selecţie. Utilizarea straturilor pentru alcătuirea şi revizuirea unei imagini. Izolarea şi modificarea porţiunilor de imagini cu ajutorul suprafeţelor mascate. Tehnici şi abordări în utilizarea instrumentelor de pictat. Desenarea liniilor drepte şi curbelor. Combinarea segmentelor drepte cu linii curbe. Imaginile bitmap şi grafică vectorială. Efecte complexe în lucrul cu straturi: rasterizarea straturilor, straturi de text, straturi

de ajustare. Utilizarea filtrelor pentru transformarea imaginilor. Editarea imaginilor în vederea tipăririi. Tipărirea ilustraţiilor şi realizarea separaţiei de culoare. Pregătirea imaginilor pentru Web. Inserarea în paginile Web a imaginilor animate.

BACK

Anul II

STRUCTURI MECANICE VIRTUALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Introducere în tehnica manipulării şi simulării structurilor mecanice mobile. Crearea, editarea şi manipularea elementelor cinematice, definirea geometriei acestora, a proprietăţilor şi parametrilor lor. Crearea cuplelor cinematice, tipuri de cuple cinematice, proprietăţi, măsurarea reacţiunilor din cuplele cinematice. Smart editor - instrument pentru rezolvarea conflictelor de simulare. Spaţiul virtual (opţiuni de vizualizare, de definire a spaţiului de simulare, a condiţiilor de simulare, editarea obiectelor). Interfaţa de simulare (definirea parametrilor, ataşarea imaginilor, definirea parametrilor de intrare, afişarea rezultatelor măsurătorilor, compararea simulărilor). Rularea simulărilor (controlul vitezei şi preciziei simulărilor, salvarea simulărilor, precizarea cadrului de referinţă, vizualizarea traiectoriei elementelor cinematice, imprimarea). Importul şi exportul fişierelor şi datelor. Schimbul de date şi crearea legăturilor cu alte aplicaţii. Utilizarea formulelor.

DESIGN INDUSTRIAL (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Definiţia şi obiectul designului industrial. Terminologie. Scurt istoric despre dezvoltarea pe plan mondial şi în România. Clasificarea designului. Legile şi funcţiile designului industrial. Categorii şi noţiuni de estetică generală aplicate. Principiile esteticii - echilibrul, ritmul, dinamica, simetria, forma, culoarea, contrastul, iluzia optică, spaţialitatea, proporţia - care stau la baza unei creaţii tehnice originale. Forma - proprietăţile estetice ale formelor; efectele psihologice ale formelor. Formă şi funcţie. Formă şi tehnologie - detalii specifice unor tehnologii diferite. Culoarea în spaţiile industriale şi în alte spaţii destinate activităţilor profesionale. Culoarea produselor, ambalajelor, reclamelor. Conceptul de produs industrial. Elemente de ergonomie aplicate şi utilizate la proiectarea produselor. Marketingul şi estetica industrială. Prezentarea produselor în activităţi comerciale. Expertiza competitivităţii produselor industriale.

TEHNICI AVANSATE DE MODELARE 3D A PRODUSELOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Realizarea desenelor de execuţie. Introducere în submodulul Interactive Drafting. Crearea formelor geometrice simple. Realizarea desenelor de execuţie. Submodulul Interactive Drafting: Plasarea cotelor şi notaţiilor în desenul de execuţie. Realizarea desenelor de execuţie. Submodulul Interactive Drafting: editarea formelor geometrice, aplicarea condiţionărilor dimensionale şi de poziţie. Realizarea desenelor de execuţie. Introducere în submodulul Generative Drafting. Crearea vederilor, secţiunilor şi detaliilor. Realizarea desenelor de execuţie. Submodulul Generative Drafting: editarea formelor geometrice, aplicarea condiţionărilor dimensionale şi de poziţie. Introducere în modulul CATIA Knowledge Advisor: parametri, relaţii, reguli, formule. Introducere în modulul CATIA Generative Sheetmetal Design. Stabilirea parametrilor de modelare a pieselor din tablă. Instrumentele de modelare Mirror, Rectangular Pattern, Circular Pattern. Realizarea desenelor de execuţie ale pieselor din tablă.

PROIECTARE PARAMETRICĂ ȘI ADAPTIVĂ (Ob.)



3 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Familii parametrice de piese Crearea modelului parametric și a familiei parametrice, Eliminarea de caracteristici la anumite componente ale familiei, Desene tehnice de execuție pentru familii parametrice de piese. Ansambluri. Crearea ansamblurilor de piese, Impunerea restricțiilor de asamblare, Editarea componentelor pe-loc (in–place), Animație aplicată părților mobile ale unui ansamblu, Interferență, Prezentare explodată, Pack and-Go, Componente standard (Content Center), Modelare adaptivă, Reprezentații, Ansambluri sudate.

BACK


Programul de studii: INGINERIA SISTEMELOR INTEGRATE DE FABRICAŢIE


ANUL DE STUDIU 1

Nr.

crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Modele simulative ale proceselor de prelucrare

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Identificarea sistemelor tehnologice Ob. 2 - 1 - E 8 - - - - - -

3 Inginerie reconstructivă Ob. 2 - 2 - E 7 - - - - - -

4 Modelarea fenomenelor de rupere în procesele mecanice şi tehnologice

Ob. 2 - - 1 E 7 - - - - - -

5 Modelarea generării suprafeţelor Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

6 Proiectare asistată în plasturgie Ob. - - - - - - 2 - - 2 E 8

7 Robotizarea proceselor de sudare Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 7

8 Managementul ciclului de viaţă al produselor Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 7

ANUL DE STUDIU 2

Nr.

crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Optimizarea proceselor şi a echipamentelor de prelucrare

Ob. 2 - - 1 E 6 - - - - - -

2 Modelarea şi simularea proceselor de sudare

Ob. 2 - 1 - E 6 - - - - - -

3 Fiabilitatea sistemelor tehnologice Ob. 1 - - 1 E 6 - - - - - -

4 Activitate practică de cercetare Ob. - - - - - - - - - 10 V 15

5 Definitivarea lucrării de disertaţie Ob. - - - - - - - - - 4 V 15

6

Sisteme de monitorizare şi vizualizare în ingineria industrială

Op. 2 - 1 - V 6 - - - - - -

Metode şi echipamente de control în inginerie

7 Procese avansate de sudare Op. 2 - 1 - E 6 - - - - - -

Tehnologii de creare rapidă a prototipurilor

COMPETENTE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER

INGINERIA SISTEMELOR INTEGRATE DE FABRICAŢIE (I.S.I.F)

Obiective generale: Obiectivul central al programului de studii de masterat Ingineria sistemelor integrate de fabricaţie este

orientat în direcţia formării de specialişti capabili să rezolve problemele care apar în cercetarea şi proiectarea tehnologică pentru asigurarea unei dezvoltări durabile, prin integrarea sistemului produs-proces-resurse în fabricaţia mecanică şi prin dezvoltarea activităţilor de cercetare-dezvoltare-inovare. Competenţe profesionale: C1. Realizarea mangementului integrat al sistemelor de fabricaţie.

C1.1. Descrierea conceptelor, abordărilor, teoriilor, modelelor şi metodelor de conducere a sistemelor de fabricaţie. C1.2 Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea, interpretarea şi conducerea proceselor specifice sistemelor de fabricaţie. C1.3 Aplicarea integrată a conceptelor şi metodelor de conducere a sistemelor de fabricaţie. C1.4 Utilizarea de criterii şi metode de evaluare pentru fundamentarea unor decizii pertinente şi constructive relativ la sistemele de fabricaţie. C1.5 Elaborarea de modele şi proiecte profesionale şi de cercetare prin selectarea şi utilizarea unor principii, metode şi soluţii inovative de conducere a sistemelor de fabricaţie. Rezolvarea şi explicarea unor probleme de conducere a sistemelor de fabricaţie.

C2. Optimizarea proceselor de fabricaţie a materialelor C2.1. Descrierea conceptelor, abordărilor, teoriilor, modelelor şi metodelor de optimizare a proceselor de fabricaţie a materialelor. C2.2 Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea, interpretarea şi optimizarea proceselor de fabricaţie a materialelor. C2.3 Aplicarea integrată a conceptelor şi metodelor de optimizare a proceselor de fabricaţie a materialelor. C2.4 Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de evaluare pentru optimizarea proceselor de fabricaţie a materialelor. C2.5 Elaborarea de modele şi proiecte profesionale şi de cercetare prin selectarea şi utilizarea unor principii, metode şi soluţii inovative de optimizare a proceselor de fabricaţie a materialelor Rezolvarea şi explicarea unor probleme de optimizare a proceselor de fabricaţie a materialelor.

C3. Simularea şi modelarea proceselor de fabricaţie a materialelor C3.1. Descrierea conceptelor, abordărilor, teoriilor, modelelor şi metodelor de simulare şi modelare a proceselor de fabricaţie a materialelor. C3.2 Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru modelarea, simularea, explicarea şi interpretarea proceselor de fabricaţie a materialelor. C3.3 Aplicarea integrată a conceptelor şi metodelor de simulare a proceselor de fabricaţie a materialelor. C3.4 Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode de evaluare pentru simularea şi modelarea proceselor de fabricaţie a materialelor. C3.5 Elaborarea de modele şi proiecte profesionale şi de cercetare prin selectarea şi utilizarea unor principii, metode şi soluţii inovative de simulare şi modelare a proceselor de fabricaţie a materialelor. Rezolvarea şi explicarea unor probleme de simulare şi optimizare a proceselor de fabricaţie a materialelor.

C4. Implementarea tehnologiilor integrate de fabricaţie C4.1 Descrierea conceptelor, abordărilor, teoriilor, modelelor şi metodelor de proiectare a tehnologiilor integrate de fabricaţie. C4.2 Explicarea şi interpretarea proiectării proceselor tehnologice integrate de fabricaţie. C4.3 Aplicarea integrată şi transferul abilităţilor, bine definite, în soluţionarea problemelor apărute în proiectarea tehnologiilor integrate de fabricaţie. C4.4 Aprecierea calităţii şi limitelor proiectării proceselor tehnologice integrate de fabricaţie din industria constructoare de maşini, utilizând adecvat criterii şi metode standard de evaluare. C4.5 Elaborarea de proiecte profesionale şi de cercetare specifice proceselor tehnologice integrate de fabricaţie din industria constructoare de maşini. Proiectarea proceselor integrate de fabricaţie din industria constructoare de maşini.

C5. Exploatarea optimală a echipamentelor şi maşinilor din industria constructoare de maşini C5.1 Descrierea conceptelor, abordărilor, teoriilor, modelelor şi metodelor de proiectare ale echipamentelor şi maşinilor din industria constructoare de maşini. C5.2 Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea conceptelor privind exploatarea optimală a echipamentelor şi maşinilor din industria constructoare de maşini.

C5.3 Aplicarea integrată a conceptelor şi metodelor pentru exploatarea optimală a echipamentelor şi maşinilor din industria constructoare de maşini. C5.4 Utilizarea nuanţată şi pertinentă de criterii şi metode standard de evaluare, pentru a aprecia exploatarea optimală a echipamentelor şi maşinilor din industria constructoare de maşini. C5.5 Elaborarea de modele şi proiecte profesionale şi de cercetare prin selectarea şi utilizarea unor principii, metode şi soluţii inovative de exploatare optimală a echipamentelor şi maşinilor din industria constructoare de maşini. Realizarea optimizării funcţionării echipamentelor şi maşinilor din industria constructoare de maşini.

C6. Managementul tehnologiilor şi materialelor noi pentru dezvoltarea integrată a produselor C6.1 Descrierea conceptelor, abordărilor, teoriilor, modelelor şi metodelor de specialitate privind managementul tehnologiilor şi materialelor noi. C6.2 Explicarea şi interpretarea strategiilor de management integrat pentru obţinerea de tehnologii şi materiale noi C6.3 Aplicarea şi transferul abilităţilor bine definite, în soluţionarea problemelor apărute în implementarea tehnologiilor integrate de obţinere a materialelor noi. C6.4 Analiză critic constructivă a gestionării şi utilizării resurselor, în concordanţă cu strategia ciclului de viaţă a produselor, pentru obţinerea de tehnologii şi materiale noi. C6.5 Elaborarea de proiecte profesionale şi de cercetare cu privire la gestionarea şi utilizarea ingineriei integrate, în contextul strategiei ciclului de viaţă a produselor, pentru obţinerea de tehnologii şi materiale noi. Rezolvarea unor probleme tehnico-economice pentru obţinerea de tehnologii şi materialelor noi.

Competenţe transversale: Executarea responsabilă a principiilor, normelor şi a valorilor eticii profesionale în realizarea sarcinilor

profesionale complexe, în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională; Planificarea, monitorizarea şi asumarea sarcinilor profesionale ale unui grup(uri) profesional(e) subordonate. Demonstrarea capacităţii de coordonare a activităţii, gândire analitică, adaptabilitate şi flexibilitate, colaborare cu membrii echipei; Selectarea şi utilizarea abilităţilor de învăţare şi de formare profesională continuă, a surselor informaţionale şi a resurselor de comunicare, atât în limba română cât şi într-o limbă internaţională. Ocupaţii posibile conform COR: Director societate comercială - 112004; Conducător întreprindere mică-patron (girant) industrie prelucrătoare - 132110; Consilier tehnic - 215313; Director de program - 112013; Director departament cercetare-dezvoltare - 112027; Director proiect - 122313; Director tehnic - 112024; Manager de inovare - 242106; Manager de produs - 243104; Manager îmbunatatire procese - 242108; Profesor în învăţământul liceal, postliceal - 233001; Profesor în învăţământul profesional şi de maiştri - 232001; Proiectant inginer mecanic - 214623; Sef atelier cercetare-proiectare - 122311; Sef proiect cercetare-proiectare - 122309; Sef proiect/ program - 122314; Sef sectie cercetare-proiectare - 122310; Şef birou industrie prelucrătoare - 132108; Şef modul în industria prelucrătoare - 132105; Şef sector industria prelucrătoare - 132103; Administrator societate comerciala - 242111; Director adjunct societate comerciala - 112005; Director general adjunct societate comerciala - 112012; Director general institut national de cercetare-dezvoltare - 112025; Director general societate comerciala - 112011; Director incubator tehnologic de afaceri - 112026; Director unitate de învăţământ - 134502; Manager - 112029; Manager de inovare - 242106; Manager de produs - 243104; Manager general - 112028; Manager proiect – 242101.


Anul I

MODELE SIMULATIVE ALE PROCESELOR DE PRELUCRARE


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 8 Conţinutul disciplinei

Metodologie de realizare a modelelor numerice simulative cu elemente finite. Etapele analizei cu elemente finite. Discretizarea în elemente finite a domeniului de analizat. Definirea condiţiilor la limită. Definirea proprietăţilor materialelor. Definirea contactului. Definirea condiţiilor de calcul. Modalităţi de interpretare/exploatare a rezultatelor modelarii cu elemente finite. Modelarea fizică simulativă a proceselor de prelucrare. Modele simulative ale stărilor de tensiuni şi deformaţii în procesele de prelucrare prin deformare plastică. Modele fizice simulative ale unor procese de deformare plastică a materialelor (ambutisare, extrudare, îndoire). Analiza comparativă a rezultatelor modelării numerice şi fizice a proceselor de prelucrare.

IDENTIFICAREA SISTEMELOR TEHNOLOGICE


Credite

C L/S/P


Determinarea modelelor matematice ale elementelor şi sistemelor liniare. Modele matematice de tipul intrare ieşire cu ecuaţii diferenţiale şi cu funcţii de transfer. Modele matematice intrare, stare, ieşire. Calculul performanţelor sistemelor. Analiza stabilităţii sistemelor. Calculul performanţelor în domeniul frecvenţelor. Principii de bază în identificarea sistemelor. Algoritmi recursivi în identificarea parametrică. Alegerea intrărilor pentru identificare. Efectul perturbaţiilor aleatoare asupra identificării. Structura metodelor de identificare recursivă. Metode de identificare recursive: metoda CMMP, metoda Erorii de ieşire, Compensatoare FixVariabil. Metoda variabilelor instrumentale cu observaţii întârziate. Validarea modelelor identificate. Metode experimentale, determinarea caracteristicilor dinamice folosind semnale de probă periodice, aleatoare şi prin utilizarea modelelor ajustabile. Identificarea sistemelor cu ajutorul reţelelor neuronale şi a algoritmilor genetici.

INGINERIE RECONSTRUCTIVĂ


Credite

C L/S/P


Noţiunea de inginerie inversă. Metode şi tehnici de inginerie inversă. Colectarea datelor şi identificarea suprafeţelor. Dispozitive şi programe pentru inginerie inversă. Alegerea sistemului pentru inginerie inversă. Dispozitive de măsurare a elementelor de tip punct. Introducere în „rapid prototyping”. Tehnici de „rapid prototyping”. Relaţii între ingineria inversă şi „rapid prototyping”. Ingineria inversă în industrie. Aspecte legislative în ingineria inversă.

MODELAREA FENOMENELOR DE RUPERE ÎN PROCESELE MECANICE ŞI

TEHNOLOGICE


Credite

C L/S/P

1 2 1P E 7


Noţiuni de mediu discontinuu. Mecanica ruperii în medii liniar elastice. Mecanica ruperii în medii visco-plastice. Starea de tensiuni şi deformaţii în vecinătatea unei fisuri visco-elasto-plastice. Metode energetice. Forţa de extensie a fisurii, integrala J, factorul de intensitate a tensiunii, deplasarea de deschidere a fisurii. Modele discontinue. Legi coezive. Metode numerice în mecanica ruperii: metoda elementului finit, metode meshless, elemente coezive. Ruperea materialelor metalice, polimerice şi compozite. Mecanica ruperii în studiul proceselor de manufacturare. Modelarea şi simularea numerica a proceselor de rupere în domeniul elastic folosind metode energetice. Determinarea energiei de rupere. Modelarea şi simularea numerica a proceselor de rupere visco-plastice folosind metode energetice. Modelarea şi simularea numerică a fenomenelor de rupere folosind legi coezive.

MODELAREA GENERĂRII SUPRAFEŢELOR


Credite

C L/S/P

2 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Modelarea generării suprafeţelor prin înfăşurare. Algoritmi pentru modelarea erorilor de generare. Modelarea geometrică a schemelor de aşchiere şi formării suprafeţei generate. Profilarea corectivă a sculelor generatoare. Metoda modelului solid în modelarea geometrică a generării suprafeţelor.

PROIECTARE ASISTATĂ ÎN PLASTURGIE


Credite

C L/S/P

2 2 2P E 8

Conţinutul disciplinei Evoluţia materialelor plastice polimerice. Proprietăţile materialelor plastice. Noţiuni de analiză sistemică şi tehnica modelării. Conceptul de analiză sistemică. Clasificarea şi caracteristicile modelelor. Validarea şi evaluarea modelelor. Modelul matematic abstract al unui sistem tehnic. Sisteme reologice. Elemente de teoria mediilor continue deformabile. Teorii şi metode de cercetare în reologie. Fluide viscoase cu comportare nenewtoniana. Fluide pseudoplastice. Ecuaţii reologice. Dependenţa viscozităţii de temperatură, presiune şi masa moleculară. Comportarea reologică a soluţiilor diluate de polimeri. Comportarea reologică a soluţiilor concentrate de polimeri. Comportarea reologică a topiturilor de polimeri. Comportarea reologică a polimerilor solizi. Transfer de moment în fluide nenewtoniene. Ecuaţii independente de natura fluidului. Curgerea izotermă a fluidelor nenewtoniene. Curgeri prin canale. Curgeri reometrice. Rezistente în curgere. Reologia aplicată la injectare

ROBOTIZAREA PROCESELOR DE SUDARE


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 7

Conţinutul disciplinei Senzori specifici instalaţiilor de sudare. Achiziţia şi procesarea semnalelor din arcul de sudare. Capete de sudare semi-mecanizate, mecanizate şi robotizate. Sisteme de sudare orbitală. Sisteme de pendulare a capetelor de sudare. Mecanisme de avans a sârmei electrod. Tractoare de sudare. Dispozitive de urmărire a rostului pentru sudare. Dispozitive de aspiraţie a fluxului, mecanizarea/automatizarea operaţiilor de sudare, de aspiraţie a noxelor. Echipamente robotizate de sudare. Comanda la distanţă.

MANAGEMENTUL CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSELOR (Op.)


C L/S/P

2 2 1L V 7


Conţinutul politicii de produs; Conceptul de produs; Gama de produse şi lansarea noilor produse pe piaţă; Ciclul de viaţă al produselor; Alternative strategice în politica de produs.

BACK

Anul 2

OPTIMIZAREA PROCESELOR SI A ECHIPAMENTELOR DE PRELUCRARE


C L/S/P

3 2 1P E 6

Conţinutul disciplinei Elemente generate privind tehnologiile de prelucrare mecanică. Metode şi principii de optimizare specifice proceselor de prelucrare mecanica şi a echipamentelor tehnologice. Optimizarea proceselor tehnologice de prelucrare prin deformare plastică la rece. Aplicarea unor metode pentru optimizarea geometriei sculelor şi a proceselor de deformare a tablelor metalice. Determinarea optimă a dimensiunii semifabricatelor pentru prelucrări prin deformare plastică la rece. Determinarea optima a consumului de material la operaţiile de prelucrare prin deformare plastică la rece. Optimizarea echipamentelor tehnologice de prelucrare mecanică.

MODELAREA ŞI SIMULAREA PROCESELOR DE SUDARE


C L/S/P

3 2 1L E 6


Modelul analitic al transferul termic prin conducţie în procesele de sudare. Soluţii analitice pentru transferul termic prin conducţie în cazul a două corpuri aflate în contact. Modelul analitic al transferul termic prin convecţie în procesele de sudare. Modelul analitic al transferului termic prin radiaţie în procesele de sudare. Ecuaţii generale pentru analiza câmpului termic. Analiza campului termic indus de sursa termica mobila punctiforma. Modelul Goldak pentru sursa termica mobila utilizata la sudare. Analiza campului termic indus de sursa termica mobila cu distribuţie Gaussiană 2D. Analiza campului termic indus de sursa termica mobila cu distribuţie Gaussiană 3D. Relaţii pentru calculul câmpului termic la sudarea corpurilor masive, placilor si barelor. Modelul matematic pentru estimarea ariilor de participare la sudarea materialelor disimilare. Modelul matematic pentru estimarea compoziţiei chimice a sudurii la imbinarea materialelor disimilare. Algoritmul general al analizei cu elemente finite în problemele de transfer termic. Funcţionala transferului de căldură. Ipoteze, precizări şi condiţii de simulare la sudare. Modelarea numerica si analiza distribuţiei temperaturilor pentru cazul sursei de sudare staţionare. Simularea procesului de sudare in puncte a materialelor disimilare. Modelarea numerica si analiza distribuţiei temperaturilor pentru cazul sursei de sudare mobile. Simularea procesului de sudare a materialelor disimilare. Modelarea numerica si analiza efectului de suprapunere a campurilor termice la sudarea multiarc si/sau multisarma. Simularea procesului de sudare sub strat de flux in varianta tandem.

FIABILITATEA SISTEMELOR TEHNOLOGICE


C L/S/P

3 1 1P E 6 Conţinutul disciplinei

Interdependenţa calitate-fiabilitate. Bazele matematice ale teoriei fiabilităţii. Fiabilitatea utilajelor. Mentenabilitatea şi disponibilitatea sistemelor. Managementul activităţii de întreţinere curentă a utilajelor. Managementul activităţii de reparare a utilajelor.

SISTEME DE MONITORIZARE ŞI VIZUALIZARE ÎN INGINERIA INDUSTRIALĂ


C L/S/P

3 2 1L V 6

Conţinutul disciplinei Modelarea transferului masic la sudarea MIG/MAG. Caracteristicile dinamice ale surselor moderne de sudare. Senzori si metode de monitorizare a sudarii MIG/MAG. Achizitia si procesarea semnalelor din arcul de sudare. Solutii si sisteme pentru vizualizarea arcului electric. Variante ale monitorizarii sudarii cu arc elerctric. Senzorul ‘arc’ utilizat la urmarirea rostului. Controlul automat al procesului de sudare in mediu de gaze. Exemple si studii de caz ale controlului automat. Sisteme de sudare robotizata dotate cu vedere artificiala. Sisteme automate de urmarirea rostului. Metode inteligente pentru controlul sudarii. Utilizarera informatiilor vizuale si vederii artificiale la monitorizarea proceselor de sudare. Sisteme de monitorizare a sudarii in curent pulsat.

METODE ŞI ECHIPAMENTE DE CONTROL ÎN INGINERIE


C L/S/P

3 2 1L V 6

Conţinutul disciplinei Defectele imbinarilor sudate prin topire; Controlul materialelor de adaos; Analiza macroscopica a îmbinarilor sudate; Analiza microscopica a îmbinarilor sudate; Controlul geometriei imbinarilor sudate; Controlul cu lichide penetrante; Controlul cu pulberi magnetice; Aparate pentru defectoscopie ultrasonica; Controlul ultrasonic al imbinarilor sudate; Instalatii Roentgen de control nedistructiv; Stabilirea calitatii imbinarilor sudate pe baza radiografiilor

PROCESE AVANSATE DE SUDARE


C L/S/P

3 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Procese și procedee de sudare. Sudarea cu arc electric. Algoritmul de calcul al tehnologiei de sudare cu arc electric. Preîncălzirea materialelor. Managementul sudarii cu arc electric cu electrozi înveliți. Managementul sudarii sub strat de flux (SF). Managementul sudarii în mediu de gaze (SG). Alte procedee de sudare cu arc electric.

TEHNOLOGII DE CREARE RAPIDA A PROTOTIPURILOR


C L/S/P

3 2 1L V 6

Conţinutul disciplinei Introducere privind tehnologiile de rapid prototyping. Sisteme de rapid prototyping cu prezenţa lichidului. Sisteme de rapid prototyping bazate pe materiale în stare solidă. Sisteme de rapid prototyping bazate pe materiale în stare de pulbere. CAD pentru tehnologiile de rapid prototyping. Aplicaţii industriale ale tehnologiilor de rapid prototyping.

BACK


Programul de studii: PROIECTARE ŞI SIMULARE ÎN INGINERIA SUDĂRII


ANUL DE STUDIU 1

Nr.

crt.



1 Metode statistice aplicate în inginerie Ob. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

2 Simulare CAD în ingineria sudării Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

3 Construcții navale sudate Ob. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

4 Proiectarea şi certificarea specificaţiilor

procedurilor de sudare

Ob. 2 - 1 1 E 8 - - - - - -

5 Sisteme de monitorizare şi vizualizare a

proceselor de sudare

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 7

6 Proiectarea sistemelor robotizate de sudare Ob. - - - - - - 2 - 1 1 E 8

7 Procese avansate de sudare prin topire Op. - - - - - - 2 - 1 - E 7

Tehnologii neconvenţionale de sudare prin

presiune

8 Caracterizarea îmbinărilor sudate Op. - - - - - - 2 - 2 - E 8

Simularea transferului termic în îmbinările

sudate disimilare

ANUL DE STUDIU 2

Nr.

crt.



1 Modelarea şi simularea proceselor de

sudare

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Proiectarea structurilor sudate complexe Ob. 2 - 1 1 E 8 - - - - - -

3 Activitate practică de cercetare Ob. - - - - - - - - - 10 V 15

4 Elaborarea lucrării de disertaţie Ob. - - - - - - - - - 4 V 15

5 Identificarea şi analiza defectelor din

îmbinările sudate

Op. 2 - 1 - V 7

Ecotehnologii de sudare

6

Managementul cercetării, dezvoltării şi

inovării

Op. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

Managementul proiectelor de cercetare

COMPETENȚE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER

PROIECTARE ȘI SIMULARE ÎN INGINERIA SUDĂRII (P.S.I.S)

Obiective generale: Programul de studii universitare de master Proiectare şi Simulare în Ingineria Sudării asigură absolvenţilor competenţe profesionale şi transversale care, datorită aplicabilităţii diverse şi nelimitate a proceselor de sudare, le creează premizele angajării în industria naţională şi internaţională din domeniile autovehiculelor, aeronauticii, domeniul naval, domeniul ţevilor şi conductelor magistrale pentru transportul gazelor naturale etc. Obiectivele generale ale programului de master Proiectare şi Simulare în Ingineria Sudării sunt orientate pe următoarele direcţii:

formarea de specialişti capabili să aplice cunoştinţele dobândite prin acest program în modelarea şi simularea proceselor de sudare, proiectarea structurilor sudate complexe, proiectarea sistemelor robotizate şi tehnologiilor moderne de sudare, proiectarea sistemelor de monitorizare a proceselor de sudare, inspecţia structurilor sudate.

formarea de specialişti capabili să rezolve problemele care apar în cercetarea comportării materialelor la sudare, prin aplicarea metodelor şi tehnicilor actuale de investigare.

formarea unei gândiri inginereşti avansate în interdependenţă cu asigurarea concomitentă a calităţii şi productivităţii în ingineria sudării.

formarea eticii profesionale şi a spiritului de iniţiativă în lansarea şi implementarea proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare.

Competenţe profesionale: C1. cercetare fundamentală şi aplicativă în domeniul ingineriei sudării

C1.1. Identificarea conceptelor, abordărilor, teoriilor, modelelor şi metodelor specifice ingineriei sudării C1.2. Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru investigarea, conducerea și monitorizarea proceselor de sudare C1.3.Cercetarea fundamentală a comportării materialelor utilizate în structurile sudate complexe C1.4. Dezvoltarea modelelor numerice pentru analiza şi interpretarea fenomenelor specifice proceselor de sudare C1.5. Cercetarea aplicativă în dezvoltarea proceselor de sudare avansate și dezvoltarea soluţiilor inovative în realizarea structurilor sudate complexe

C2. Proiectare avansată a construcțiilor sudate complexe C2.1. Înţelegerea şi utilizarea terminologiei specifice proiectării structurilor sudate din domeniul naval

C2.2. Cunoașterea aprofundată a metodelor şi instrumentelor CAD pentru proiectarea constructivă a structurilor sudate complexe C2.3. Utilizarea cunoștințelor de specialitate şi aplicarea tehnicilor de proiectare asistată în proiectarea construcțiilor sudate C2.4. Utilizarea cunoștințelor de specialitate şi aplicarea metodelor de calcul în proiectarea structurilor sudate complexe C2.5. Capacitatea de analiză şi aplicarea metodelor de proiectare pentru reducerea nivelului de tensiuni şi deformaţii din îmbinările sudate complexe

C3. Proiectarea tehnologiilor de sudare avansate şi implementarea lor în industrie C3.1. Înţelegerea şi utilizarea terminologiei specifice proiectării tehnologiilor de sudare din domeniul naval C3.2. Cunoașterea aprofundată a metodelor şi instrumentelor de proiectare şi dezvoltare a tehnologiilor avansate pentru sudarea materialelor utilizate în construcțiile industriale C3.3. Utilizarea cunoștințelor de specialitate pentru proiectarea tehnologiilor avansate de sudare a structurilor complexe C3.4. Capacitatea de a întocmi documentaţia pentru specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare în conformitate cu standardele europene C3.5. Capacitatea de a asigura şi urmări transferul tehnologic şi implementarea tehnologiilor de sudare în industrie

C4. Modelarea şi simularea proceselor de sudare C4.1. Cunoașterea conceptelor, teoriilor și metodelor aplicate în modelarea şi simularea proceselor de sudare C4.2. Identificarea și selectarea datelor de intrare (parametrii caracteristici procesului şi proprietățile fizice, chimice, termice şi metalurgice ale materialelor) în vederea modelării şi simulării procesului de sudare C4.3. Aplicarea metodelor de analiză cu elemente finite pentru modelarea şi simularea proceselor de sudare, prin utilizarea unor programe specializate C4.4. Utilizarea cunoștințelor de specialitate pentru analiza, interpretarea şi prelucrarea datelor de ieșire obținute în urma modelării şi simulării procesului de sudare C4.5. Cunoașterea metodelor de validare experimentală a modelului numeric dezvoltat pentru simularea procesului de sudare C4.6. Elaborarea de rapoarte de cercetare pe baza rezultatelor obținute prin rularea modelului matematic dezvoltat

C5. Proiectarea sistemelor avansate de robotizare şi monitorizare a proceselor de sudare C5.1. Definirea conceptelor, principiilor, metodelor şi instrumentelor de bază ale proiectării sistemelor avansate de robotizare şi monitorizare a proceselor de sudare C5.2. Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru identificarea şi dezvoltarea de soluţii tehnice în proiectarea sistemelor şi echipamentelor robotizate utilizate în procesele de sudare C5.3. Aplicarea metodelor şi instrumentelor de proiectare a fluxurilor de fabricație specifice domeniului ingineriei sudării C5.4. Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru identificarea metodelor moderne de vizualizare şi monitorizare a proceselor de sudare C5.5. Cunoaşterea metodelor de achiziţie, analiză şi interpretare a datelor înregistrate în timpul proceselor de sudare

C6. Controlul şi asigurarea calităţii îmbinărilor sudate

C6.1. Cunoaşterea metodelor de control distructiv şi nedistructiv (NDT) utilizate în inspecţia structurilor sudate complexe C6.2. Cunoaşterea şi clasificarea defectelor din îmbinările în conformitate cu standardele europene C6.3. Identificarea şi analiza defectelor din îmbinările sudate şi aplicarea metodelor de remediere a acestora în vederea asigurării calităţii structurilor sudate C6.4. Utilizarea adecvată a metodelor de caracterizare a îmbinărilor sudate, în scopul aprecierii calității şi performanţelor structurilor sudate complexe C6.5. Cunoaşterea şi aplicarea metodelor şi instrumentelor specifice pentru certificarea procedurilor de sudare, în conformitate cu standardele europene

C7. Managementul proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare C7.1. Cunoașterea definițiilor, principiilor, politicilor şi strategiilor specifice managementului proiectelor de cercetare-dezvoltare-inovare C7.2. Identificarea, selectarea şi atragerea de surse de finanțare naţionale şi internaționale C7.3. Cunoaşterea şi aplicarea metodelor de elaborare a unei cereri de proiect de cercetare-dezvoltare-inovare C7.4. Aplicarea cunoştinţelor de management de proiect în implementarea şi monitorizarea unui proiect de cercetare-dezvoltare-inovare conform ghidului de implementare specific C7.5. Cunoaşterea procedurilor de raportare şi aplicarea acestora în elaborarea rapoartelor științifice, tehnice şi financiare

Competenţe transversale: CT1. Respectarea, dezvoltarea şi aplicarea valorilor şi eticii profesionale în executarea responsabilă a sarcinilor complexe şi în luarea deciziilor. Promovarea transmiterii de cunoştinţe performante în domeniul ingineriei sudării. CT2. Promovarea spiritului de iniţiativă şi antreprenorial, a dialogului, cooperării, atitudinii pozitive şi respectului faţă de ceilalţi şi îmbunătăţirea continuă a propriei activităţi, prin dezvoltarea capacității de adaptare şi integrare rapidă şi eficientă în colective de cercetare şi proiectare. CT3. Utilizarea eficientă a abilităţilor lingvistice şi a cunoştinţelor de tehnologia informaţiei şi a comunicării, prin intermediul mijloacelor de documentare şi sinteză din domeniul ingineriei proiectării structurilor, sistemelor şi tehnologiilor de sudare. Ocupaţii posibile conform COR: 112011 - Director general societate comercială; 112013 - Director de program; 112024 - Director tehnic; 112025 - Director general institut național de cercetare-dezvoltare; 112027 - Director departament cercetare-dezvoltare; 112028 - Manager general; 112029 - Manager; 122309 - Șef proiect cercetare-proiectare; 122310 - Șef secție cercetare-proiectare; 122313 - Director proiect; 122314 - Șef proiect/program; 214113 - Instructor sistem de producție; 214434 - Expert inginer mecanic; 214435 - Inspector de specialitate inginer mecanic; 214623 - Proiectant inginer mecanic; 215313 - Consilier tehnic; 231001- Asistent universitar; 232001 - Profesor în învăţământul profesional şi de maiştri; 233001 - Profesor în învăţământul liceal, postliceal; 241218 - Inspector de specialitate formare, evaluare şi selecţie profesională; 242101 - Manager proiect; 242106 - Manager de inovare; 242108 - Manager îmbunătățire procese; 242111 - Administrator societate comercială; 243104 - Manager de produs.

http://www.rubinian.com/cor_6_ocupatia_detalii.php?id=242101

http://www.rubinian.com/cor_6_ocupatia_detalii.php?id=242101


Anul I

METODE STATISTICE APLICATE ÎN INGINERIE


Credite

C L/S/P

1 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive de statistică în inginerie. Tipuri de variabile nominale, variabile ordinale, variabile de interval. Prelucrarea datelor statistice specifice ingineriei, evaluarea erorilor, reprezentare tabelară şi grafică a datelor, calculul mărimilor caracteristice. Prezentarea datelor statistice (tabele, diagrame, indicatori, frecvenţe, histograme). Estimarea punctuală şi prin intervale de încredere a mediei şi dispersiei. Teste şi ipoteze pentru medie şi dispersie, teste neparametrice. Noţiuni de teoria probabilităților: operații cu evenimente, evenimente independente și condiţionate, formule de baza în calculul probabilităților. Tipuri de repartiţie: normală, CHI-2, Student (t), Fisher-Snedecor (F), binomială. Corelaţia statistică. Teste de corelaţie:corelaţia Pearson, Spearman, Kendall. Regresie liniară simplă. Regresie liniară multiplă, estimaţia prin cele mai mici pătrate, interpretarea coeficienţilor, analiză reziduală. Noţiuni de multi-coliniaritate, valori aberante, transformări de variabile, regresia polinomială. Analiza dispersională unifactorială şi bifactorială. Designul experimental -DoE. Optimizarea multidimensională a parametrilor de proces. Metode de diagnostic şi optimizare a datelor obţinute în timpul proceselor de sudare. Metoda Taguchişi Metoda Anadis.

SIMULARE CAD ÎN INGINERIA SUDĂRII


Credite

C L/S/P

1 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Spaţiul de lucru. Interfaţa AutoCAd. Afişarea meniului Ribbon. Spaţii de lucru. Instrumente de desenare, editare şi simulare 2D. Gestionarea obiectelor. Layere. Operarea cu LayerTemplate. Cotarea desenelor 2D. Editarea stilului de cotare. Cotări tehnologice specifice ingineriei sudării. Lucrul cu grupuri şiblock-uri. Block-uri cu atribute. Referinţe externe Xref: definire, editare. Instrumente parametrice. Constrângeri. Cotarea parametrică. Aspectul paginii (Page Layout), viewporturi, textul şi cotarea adnotativă. Tipărirea, exportul, publicarea proiectelor AutoCAD. Interfaţa în spaţiul 3D, manipularea obiectelor 3D, stiluri vizuale de reprezentare a structurilor sudate. Desenarea obiectelor primitive şi manipularea în spaţiul 3D. Desenarea şi editarea suprafeţelor şi volumelor. Base projection. Base section – obţinerea automată de proiecţii / secţiuni din modelul 3D. Proiectarea adaptivă şi simularea structurilor sudate. Biblioteci de repere standard. Repere sudate.

CONSTRUCȚII NAVALE SUDATE


Credite

C L/S/P

1 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Elementele componente ale unor tipuri de nave. Noțiuni privind forma navei: dimensiuni principale, coeficienți de formă, planul de forme, desene importante (General arrangement plan, Midshipsection, Shell expansion), date importante pentru diferite tipuri de nave. Clasificarea navelor după tipul lor şi prezentarea structurilor Offshore. Activităţi preliminare privind determinarea specificațiilor navei, realizarea design-ului, construcția propriu-zisă şi livrarea acesteia. Încărcări care acționează asupra navei: noțiuni despre rezistenţa longitudinală, torsiunea corpului navei, analize locale, nava pe valuri, soluții de rigidizare a corpului navei. Sisteme de manevrăşi ridicare: Tipuri de macarale folosite şi integrarea lor în structura navei. Sisteme de amarare formate din vinciuri, bolardzi, funii şi cabluri. Sistemul de ancorare. Scule şi utilaje folosite asamblarea navei. Scule speciale folosite în construcția de nave. Utilaje tehnologice folosite la asamblare. Dispozitive pentru asamblarea panourilor şi secțiilor plane. Stenzi pentru asamblarea secțiilor curbe. Asamblarea şi sudarea elementelor prefabricate. Verificarea elementelor de structură. Asamblarea elementelor de structură. Sudarea elementelor prefabricate. Măsuri tehnologice aplicate la sudare pentru diminuarea deformațiilor generale şi locale.

Tehnologia de asamblare şi sudare a bloc-secţiilor şi a corpului navei. Metode de asamblare şi sudare a corpului navei pe cală.

PROIECTAREA ŞI CERTIFICAREA SPECIFICAŢIILOR

PROCEDURILOR DE SUDARE


Credite

C L/S/P

1 2 1L/1P E 8

Conţinutul disciplinei Coordonarea sudării şi operațiilor de sudare conform standardului EN 719. Calificarea sudorilor şi a operatorilor sudori conform standardelor europene în vigoare (SR EN 1418: 2000 și SR EN ISO 9606-2-2005, SR EN ISO 9606-3/4: 2001 şi SR EN ISO 9606-5: 2002). Specificaţia şi calificarea procedurilor de sudare conform SR EN ISO 15614. Transfer tehnologic. Implementare în industrie a procedurilor de sudare. Cerinţe tehnice privind autorizarea sudorilor şi omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrărilor la instalaţiile mecanice sub presiune şi la instalaţiile de ridicat. Cerinţe tehnice privind autorizarea sudorilor şi omologarea procedurilor de sudare folosite pentru executarea lucrărilor în domeniul naval.

SISTEME DE MONITORIZARE ŞI VIZUALIZARE

A PROCESELOR DE SUDARE


Credite

C L/S/P

2 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Introducere în domeniul sistemelor de măsurare, vizualizare şi monitorizare a proceselor de sudare. Procedee moderne de sudare în mediu de gaze protectoare. Caracteristicile dinamice ale surselor moderne de sudare. Soluții şi sisteme pentru vizualizarea arcului electric. Senzori şi metode de monitorizare a sudării MIG/MAG. Achiziția şi procesarea semnalelor din arcul de sudare. Instrumentație virtuală. Sisteme de achiziție date şi programare virtuală în LabView. Sisteme pentru monitorizarea semnalelor electrice – curent, tensiune. Sisteme pentru monitorizarea temperaturii. Monitorizarea câmpului termic utilizând metoda termografierii în infraroşu. Sisteme pentru măsurare și vizualizare şi control dimensional al structurilor sudate, utilizând sisteme bazate pe digitizarea 3D. Tehnici şi metode de inteligență artificială. Monitorizarea proceselor de sudare utilizând vederea artificială. Metode și sisteme automate inteligente de urmărirea rostului.

PROIECTAREA SISTEMELOR ROBOTIZATE DE SUDARE


Credite

C L/S/P

2 2 1L/1P E 8

Conţinutul disciplinei Tipuri de roboţi industriali şi aplicaţii industriale (definiţii, clasificare, scheme cinematice, aplicaţii). Tendinţe actuale şi perspective în sudarea robotizată. Sisteme de sudare cu arc electric (MIG-MAG, WIG, Plasmă, Laser şi Laser Hibrid). Cinematica roboţilor industriali pentru sudare. Dinamica roboţilor industriali pentru sudare. Sisteme de acţionare a roboţilor industriali pentru sudare (roboţi cu acţionare electrică, hidraulică, pneumatică). Sistem robotizat integrat. Funcţiile sistemului de conducere. Limbaje de programare. Elemente de programare şi simulare a roboţilor industriali în aplicaţii industriale integrate. Programarea adaptivă a roboţilor industriali pentru sudare.

PROCESE AVANSATE DE SUDARE PRIN TOPIRE


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 7


Tendinţe actuale şi perspective în dezvoltarea proceselor de sudare. Sudarea MIG-MAG în curent pulsat. Parametri de proces. Aplicaţii industriale. Sudarea CMT (Cold Metal Transfer). Sudarea multi-arc & multi-sârmă cu sârme electrod pline calde şi reci. Sudarea multi-arc cu/fără sârme tubulare cu/fără pulberi metalice. Sudarea controlată în baie de zgură în câmp electromagnetic. Sudarea şi tăierea cu plasmă. Sudarea cu fascicul de electroni. Sudarea LASER şi sudarea LASER hibrid. Parametri de proces. Aplicaţii industriale.

TEHNOLOGII NECONVENŢIONALE DE SUDARE PRIN PRESIUNE


C L/S/P

2 2 1L E 8

Conţinutul disciplinei Sudarea în relief. Sudarea în linie. Sudarea electrică între suprafeţe. Sudarea cu condensatoare. Sudarea în curenţi de înaltă frecvenţă. Sudarea cu arc electric rotitor. Sudarea prin frecare. Sudarea la rece. Sudarea cu ultrasunete. Sudarea prin explozie. Sudarea prin difuzie. Variante de sudare în puncte. Stabilirea tehnologiei de sudare în linie. Stabilirea tehnologiei de sudare cu energie înmagazinată. Stabilirea tehnologiei de sudare cu arc electric rotitor. Stabilirea tehnologiei de sudare prin frecare. Sudarea la rece, cap la cap. Sudarea la rece, pe suprafeţe zimţate.

CARACTERIZAREA ÎMBINĂRILOR SUDATE


C L/S/P

2 2 1L E 7

Conţinutul disciplinei Identificarea metodelor şi tehnicilor de caracterizare mecanică şi metalurgică a îmbinărilor sudate. Efectele termice generate de procesul de sudare şi influenţa lor asupra comportării materialelor. Estimarea compoziţiei chimice a sudurilor la sudarea MMA, WIG, MIG, MAG, SF. Estimarea structurii îmbinărilor sudate similare şi disimilare. Diagrama Schaeffler. Diagrama TTTC. Caracterizarea mecanică şi metalurgică a îmbinărilor sudate din oţeluri nealiate, aliate, înalt aliate. Caracterizarea mecanică şi metalurgică a produselor de fontă recondiţionate prin sudare. Caracterizarea mecanică şi metalurgică a îmbinărilor sudate din metale neferoase: Cuprul şi aliajele cuprului. Nichelul şi aliajele nichelului. Aluminiul şi aliajele aluminiului. Titanul şi aliajele titanului. Molibdenul. Niobiul şi Tantalul. Caracterizarea mecanică şi metalurgică a îmbinărilor sudate disimilare: Oţeluri din clase structurale diferite. Oţeluri - metale neferoase. Studii de caz: caracterizarea îmbinărilor sudate din industria navală şi a transportului de gaze.

SIMULAREA TRANSFERULUI TERMIC ÎN ÎMBINĂRILE SUDATE DISIMILARE


C L/S/P

2 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Ecuaţiile transferului termic în procesele de sudare. Identificarea şi exemplificarea tipurilor de transfer generate de arcul electric. Transferul termic prin conducţie, convecţie şi radiaţie în procesele de sudare. Soluţii analitice pentru predicţia temperaturilor în îmbinările sudate disimilare. Ecuaţii generale pentru analiza câmpului termic. Cazul sursei termice mobile utilizate la sudarea SMAW (MMA). Cazul sursei termice mobile cu distribuţie Gaussianăbişi tridimensionale. Modele şi soluţii analitice pentru estimarea variaţiei temperaturii în îmbinările sudate disimilare. Simularea transferului termic prin MEF şi analiza distribuţiei temperaturilor la sudarea în puncte a materialelor disimilare. Modelarea numerică cu element finit a sursei termice utilizate la sudarea în puncte. Simularea transferului termic la sudarea prin topire a materialelor disimilare. Analiza influenţei parametrilor primari şi a proprietăţilor termo-fizice asupra distribuţiei temperaturilor în îmbinările sudate disimilare. Simularea transferului termic prin MEF şi analiza distribuţiei temperaturilor la sudarea cu sursă mobilă de mică şi mare putere a materialelor disimilare. Modelarea sursei termice mobile de mică şi mare putere. Simularea transferului termic la sudarea prin topire a materialelor disimilare. Vizualizarea şi analiza zonelor afectate termo-mecanic. Modificarea datelor de intrare pentru reducerea zonei de influenţă termomecanică din îmbinările disimilare. Interpretarea ciclurilor termice. Stabilirea vitezei de răcire şi interpretarea efectelor produse de variaţia acesteia.

BACK

Anul 2

MODELAREA ŞI SIMULAREA PROCESELOR DE SUDARE


C L/S/P

3 2 2L E 8

Conţinutul disciplinei Modelul analitic al transferul termic prin conducţie în procesele de sudare. Soluţii analitice pentru transferul termic prin conducţie în cazul procesului de sudare. Modelul analitic al transferul termic prin convecţie în procesele de sudare. Modelul analitic al transferului termic prin radiaţie în procesele de sudare. Ecuaţii generale pentru analiza câmpului termic. Analiza câmpului termic indus de sursa termică mobilă punctiformă. Modelul Goldak pentru sursa termică mobilă utilizata la sudare. Analiza câmpului termic indus de sursa termică mobilă 2D. Analiza câmpului termic indus de sursa termica mobilă 3D. Relaţii pentru calculul câmpului termic la sudarea corpurilor masive, plăcilor şi barelor. Modelul matematic pentru estimarea ariilor de participare la sudarea materialelor de bază. Modelul matematic pentru estimarea compoziţiei chimice a sudurii la îmbinarea materialelor utilizate în construcţiile sudate. Algoritmul general al analizei cu elemente finite în problemele de transfer termic. Funcţionala transferului de căldură. Ipoteze, precizări şi condiţii de simulare la sudare. Modelarea numerica şi analiza distribuţiei temperaturilor pentru cazul sursei de sudare staţionare. Simularea procesului de sudare în puncte a materialelor utilizate în construcţiile sudate. Modelarea numerica şi analiza distribuţiei temperaturilor pentru cazul sursei de sudare mobile. Simularea procesului de sudare a materialelor utilizate în construcţiile sudate. Modelarea numerica şi analiza efectului de suprapunere a câmpurilor termice la sudarea multiarc şi/sau multi-sârmă. Simularea procesului de sudare sub strat de flux în varianta tandem.

PROIECTAREA STRUCTURILOR SUDATE COMPLEXE


C L/S/P

3 2 1P E 6

Conţinutul disciplinei Construcții metalice din oţel şi domenii de utilizare. Tehnici de îmbinare şi de prindere conform normelor EUROCODE 3. Elemente de calcul în proiectarea structurilor sudate: calculul la solicitarea statică a îmbinărilor sudate cap la cap, de colţ, prin suprapunere şi în T, solicitate static. Elemente de calcul la oboseală a structurilor sudate . Calculul tensiunilor şi deformaţiilor din structurile sudate cauzate de procesul de sudare. Proiectarea şi calculul pârghiilor şi tijelor sudate. Proiectarea şi calculul corpurilor de lagăr sudate. Proiectarea şi calculul roţilor sudate. Proiectarea grinzii cu inimă plină şi calculul la încovoiere. Proiectarea grinzii cu zăbrele. Solicitări compuse. Proiectarea stâlpilor metalici şi calcul solicitării la flambaj. Proiectarea şi calculul conductelor magistrale în teoria de membrană a învelişurilor cilindrice subţiri. Proiectarea şi calculul conductelor magistrale în teoria de momente a învelişurilor cilindrice subţiri.

IDENTIFICAREA ŞI ANALIZA DEFECTELOR DIN ÎMBINĂRILE SUDATE


C L/S/P

4 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Defecte şi metode de control în inginerie. Metode de control specifice îmbinărilor sudate. Controlul cu lichide penetrante. Identificarea şi analiza defectelor. Controlul magnetic. Identificarea şi analiza defectelor. Controlul ultrasonic. Identificarea şi analiza defectelor. Controlul cu radiaţii penetrante. Identificarea şi analiza defectelor. Controlul etanşeităţii. Aplicaţii industriale.

ECOTEHNOLOGII DE SUDARE


C L/S/P

3 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Potenţialul de risc la sudare. Gaze rezultate în urma operaţiilor de sudare. Constituenţii metalici ai fumului rezultat la sudare. Elaborarea de sârme tubulare cu emisii reduse de fum. Determinarea noxelor la sudarea mecanizată MAG. Analizele SEM şi EDX ale microparticulelor rezultate la sudarea mecanizată MAG. Sudarea mecanizată MAG cu sârme tubulare obișnuite şi ecologice pe suport ceramic plat. Sudarea mecanizată subacvatică hiperbarică uscată MAG-M cu sârmă tubulară ecologică pe suport ceramic plat. Măsuri pentru protejarea sudorului.

MANAGEMENTUL CERCETĂRII, DEZVOLTĂRII ŞI INOVĂRII


C L/S/P

3 2 1L V 7

Conţinutul disciplinei Termeni şi definiţii specifici domeniului cercetare-dezvoltare-inovare- CDI. Cercetarea fundamentală. Cercetarea aplicativă. Dezvoltarea experimentală. Criterii complementare pentru a diferenţia activităţile de C-D de alte activităţi ştiinţifice, tehnologice şi industriale. Inovarea tehnologică de produs. Inovarea de proces. Definiţii specifice evaluării cercetării. DefinițiiEurostat. Definiţii specifice sistemului de CDI românesc. Plan naţional CDI. Program CDI. Proiect CD. Politici şi strategii de cercetare. Strategia cercetării în context organizaţional, regional, naţional şi internaţional: planificare, implementare, evaluare. Stabilirea priorităţilor de cercetare pe termen mediu şi lung. Organizarea activităţii de cercetare. Elaborarea planurilor operaţionale. Evaluarea cercetării. Cultura cercetării. Managementul resurselor umane din cercetare. Recrutarea şi selecţia personalului de cercetare. Formarea şi dezvoltarea – indivizilor, grupurilor de cercetare. Evaluarea performanţei în cercetare. Construirea unei cariere în cercetare. Statutul cercetătorului şi managementul carierei. Infrastructura de cercetare. Finanţarea cercetării. Mecanisme de finanţare a cercetării. Înregistrarea cercetării. Valorificarea şi exploatarea rezultatelor cercetărilor. Organizarea activităților proiectului CDI. Managementul implementării proiectului CDI. Managementul calității proiectelor CDI. Managementul financiar al proiectelor de CDI. Managementul riscului.

MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CERCETARE


C L/S/P

3 2 1L V 6

Conţinutul disciplinei Conceptul general de proiect și managementul proiectului. Noțiuni legate de politici, programe, proiecte şi portofolii. Principiile managementului proiectelor. Conceptul de Proiect vs. Organizație. Procesele din cadrul managementului proiectelor. Grupuri de procese manageriale și interacțiuni. Planificarea şi procesele din componenţa managementului proiectului. Noţiuni specifice managementului proiectelor de cercetare. Managementul integrat al proiectelor. Procesele majore ale managementului integrat al proiectelor. Procesele de management integrat al proiectelor (conceptul PMBOK). Managementul ciclului de proiect (Project Cycle Management – PCM. Ciclul proiectului. Uneltele de bază ale managementului de proiect. Matricea Cadru Logic (Logical Framework): analiza necesităților, analiza obiectivelor, analiza problemelor, analiza stake-holderilor, analiza strategiilor, definirea scopurilor, definirea activităților, planificarea resurselor, definirea indicatorilor, stabilirea mijloacelor de măsurare (metode de elaborare, arborele problemelor, arborele obiectivelor), diagrama Gantt, bugetul proiectului (metode de evaluare şi bugetare/tipuri de cheltuieli). Factorii calității. Managementul activităților.Strategiile activităților proiectelor de cercetare. Planificarea activităţilor proiectelor de cercetare. Monitorizarea și evaluarea proiectelor. Conceptul de evaluare. Monitorizarea proiectelor. Criterii şi indicatori de performanță. Raportarea activităților. Diseminarea rezultatelor. Managementul controlului. Procesele de monitorizare şi evaluare.

ACTIVITATE PRACTICĂ DE CERCETARE


C L/S/P

4 - 10P V 15


Elaborarea unei teme de cercetare în ingineria sudării, particularizată pentru fiecare student, în funcţie de tema lucrării de disertație şi de cadrul didactic coordonator: elaborarea unui studiu bibliografic orientat spre tema abordată, realizarea unei sinteze bibliografice, cu evidenţierea elementelor caracteristice ale temei abordate, proiectarea unui program experimental din cadrul temei elaborate cu evidențierea contribuțiilor personale obținute în urma activității de cercetare, elaborarea concluziilor rezultate în urma activității de cercetare întreprinse, redactarea unui raport ştiinţific a temei abordate.

ELABORAREA LUCRĂRII DE DISERTAŢIE


C L/S/P

4 - 4P V 15

Conţinutul disciplinei Stabilirea conținutului lucrării de disertaţie specific programului de studii universitare de masterat: stadiul actual al cercetărilor în domeniul temei date, cercetare, testare, implementare, analiză şi interpretare rezultate, concluzii finale, referinţe bibliografice actuale. Planificarea activităților de studiu bibliografic, cercetare teoretică şi experimentală, prelucrarea datelor, analiza şi interpretarea rezultatelor, elaborarea lucrării de disertaţie. Elaborarea stadiului actual al cercetărilor. Cercetări propuse în planul activităţilor. Prelucrarea datelor/rezultatelor obţinute în cadrul planului de cercetare. Analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute în cadrul planului de cercetare. Redactarea lucrării de disertaţie. Elaborarea prezentării lucrării de disertaţie.

BACK


Programul de studii: CALITATEA MEDIULUI ȘI DEZVOLTARE DURABILĂ


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.



1 Chimia, poluarea și conservarea solului

Ob. 1 - 2 - E 7 - - - - - -

2 Generarea, prevenirea și procesarea emisiilor poluante

Ob. 1 - 1 1 E+P 5+1 - - - - - -

3 Dezvoltarea durabilă Ob. 2 - 1 - V 5 - - - - - -

4 Ciclul de viață al produselor

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 6

5 Monitorizarea și gestionarea deșeurilor

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 6

6 Managementul integrat al mediului, calității și securității

Ob. - - - - - - 1 - 1 1 E+P 5+1

7

Managementul apelor

Op. 2 - 1 - E 6 - - - - - -

Procese unitare la tratarea apelor

8

Modelarea dispersiei poluanților

Op. 1 - 1 - E 6 - - - - - -

Statistica dispersiei poluanților

9

Ecotehnologie Op. - - - - - - 1 - 2 - E 7

Tehnologii curate

10

Aspecte politice, sociale și culturale în ingineria mediului

Op. - - - - - - 1 1 - - V 5

Comunicare în ingineria mediului

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.



1 Managementul riscului de mediu

Ob. 1 - 1 1 E+P 5+1 - - - - - -

2 Hidrologie de suprafață Ob. 2 - 1 - E 6 - - - - - -

3 Monitorizarea integrată a factorilor de mediu

Ob. 1 - 2 - E 7 - - - - - -

4 Activitate de cercetare, proiectare și elaborare a lucrării de disertație

Ob. - - - - - - - - 14 - V 30

5

Surse alternative de energie

Op. 2 - 1 - E 6 - - - - - -

Valorificarea biomasei

6

Legislația mediului Op. 1 1 - - V 5 - - - - - -

Dreptul mediului

COMPETENTE ALE ABSOLVENTULUI PROGRAMULUI DE STUDII DE MASTER

CALITATEA MEDIULUI ŞI DEZVOLTAREA DURABILĂ (C.M.C.C)

- Competenţe în aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă şi în analiza ciclului de viaţă a produselor; - Prevenirea, monitorizarea şi gestionarea emisiilor poluante şi a deşeurilor in vederea creşterii

performanţelor de mediu; - Implementarea la nivelul unei organizaţii a managementului integrat; - Analiza, evaluarea şi controlul riscurilor în domeniul mediului; - Cunoaşterea şi aplicarea legislaţiei, politicilor, strategiilor şi programelor naţionale şi europene în

domeniul mediului; - Utilizarea unor metode, tehnici şi instrumente moderne de investigare a factorilor de mediu; - Competenţe instrumental aplicative specifice cercetării ştiinţifice în domeniul mediului; - Dezvoltarea capacităţii cognitive, a gândirii creative, a capacităţii de transfer şi organizare a

cunoştinţelor.


Anul I

CHIMIA, POLUAREA ŞI CONSERVAREA SOLULUI (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 1 2L E 7

Conţinutul disciplinei Concepte şi noţiuni cu care se opereaza in chima mediului/solului.Chimia solului. Echilibre naturale la interfaţa sol-apa-aer, ciclurile naturale (biogeochimice) ale C, N, S, P. Poluarea solului. Conservarea proprietaţilor solului. Metode de depoluare a solului. Masurarea proprietaţilor fizico-chimice ale solului: densitate, aciditate, alcalinitate. Determinarea conţinutului solului in micro si macronutrienţi. Determinarea poluanţilor solului. Metode de depoluare a solului.

GENERAREA, PREVENIREA ŞI PROCESAREA EMISIILOR POLUANTE (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 1 1L;1P E 5+1

Conţinutul disciplinei Caracterizarea emisiilor poluante generate de industrie. Surse generatoare de emisii poluante. Mecanismele proceselor fizico-chimice de generare a emisiilor poluante. Prevenirea formării emisiilor poluante. Soluţii tehnologice de reducere a emsiilor poluante.

DEZVOLTARE DURABILA (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1L V 5

Conţinutul disciplinei Necesitatea trecerii la un nou model de dezvoltare.Faza previzională a edificării DD. Operaţionalizarea propriu-zisă în conturul conceptului DD. Faza de comensurare a gradului de dezvoltare durabilă.

MANAGEMENTUL APELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

1 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Managementul integrat al resurselor de apa. Calitatea apelor. Procese unitare la tratarea apelor.

PROCESE UNITARE LA TRATAREA APELOR (Op.)


Credite

C L/S/P

1 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Managementul resurselor de apa. Proprietatile apelor. Metode de tratare a apelor.

MODELAREA DISPERSIEI POLUANŢILOR (Op.)


Credite

C L/S/P

1 1 1L E 6

Conţinutul disciplinei Obiectul şi importanţa modelării matematice. Parametrii proceselor de modelat. Clasificarea tipurilor de modele matematice. Metodologia modelării matematice analitice. Caracterizarea funcţională şi structural – funcţională a sistemelor. Modelare matematică experimentală - Conversia modelelor matematice. Metode de optimizare parametrică.

STATISTICA DISPERSIEI POLUANŢILOR (Op.)


Credite

C L/S/P

1 1 1L E 6

Conţinutul disciplinei Obiectul şi importanţa modelării matematice. Parametrii proceselor de modelat. Clasificarea tipurilor de modele matematice. Metodologia modelării matematice analitice. Caracterizarea funcţională şi structural – funcţională a sistemelor. Prelucrarea statistică a datelor. Analiza dispersională. Metoda corelaţiei şi regresiei multiple.

CICLU DE VIATA A PRODUSELOR INDUSTRIALE (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Generalităţi. Metode utilizate în analiza ciclului de viaţă. Ciclul de viaţă şi protecţia mediului în industria navală . Studiu de caz. Analiza ciclului de viaţă pentru produsul aglomerat – metoda ICEM.

MONTORIZAREA ŞI GESTIUNEA DESEURILOR (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Notiuni generale. Tipuri de deşeuri. Colectarea şi transportul deşeurilor. Metode de tratare ale deşeurilor. Metode de eliminare .Deşeuri periculoase. Vehicule scoase din uz. Electrice şi electronice. Gestionarea integrată a deşeurilor.

MANAGERMENTUL INTEGRAT AL MEDIULUI,CALITATII ŞI SECURITATII

(Ob.)


Credite

C L/S/P

2 1 2L;1P E+P 5+1

Conţinutul disciplinei Noţiuni generale. Norme internaţionale pentru MCM. Procese fundamentale ale MCM. Auditul calităţii şi de mediu. Modele de excelenţă în managementul calităţii şi al mediului. Costurile calităţii şi riscurilor de mediu.

ECOTEHNOLOGII (Op.)



2 1 2L E 7

Conţinutul disciplinei Ecotehnologia. Rolul şi importanţa ecotehnologiei. Principiile ecotehnologiei. Politici şi strategii pentru adoptarea dezvoltării durabile. Inovare tehnologică. Ecomanagement. Dezvoltarea atitudinii ecotehnologice. Analiza ecotehnologică a procesului tehnologic. Tehnologii nepoluante de proces şi ecotehnologii de tratare, valorificare şi eliminare a deşeurilor, inclusiv cele periculoase. Biotehnologii. Surse de energie regenerabilă pentru dezvoltarea durabilă. Procese de testare şi control în ecotehnologii. Ecobilanţ de mediu. Metodologia întocmirii şi modele matematice specifice.

TEHNOLOGII CURATE (Op.)


Credite

C L/S/P

2 1 2L E 7

Conţinutul disciplinei Politici şi strategii pentru adoptarea dezvoltării durabile.Politici si strategii guvernamentale pentru adoptarea de practici «mai curate» in industrie. Monitoringul integrat al factorilor de mediu în industrie.Inovare tehnologica si producţie «mai curata» pentru dezvoltare economica.Tehnologia chimica; cele 12 principii ale chimiei ecologice. Dezvoltare economica. Ecoeficienta. Tehnologii neconventionale(«curate») in ingineria materialelor.

ASPECTE POLITICE,SOCIALE ŞI CULTURARE IN DOMENIUL INGINEREI

MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

2 1 1S V 5

Conţinutul disciplinei Domeniile si instrumentele. Politicii de Mediu. Elemente de Dreptul Mediului Inconjurător. Probleme de mediu în domeniile sociale, turismului şi culturii: monumente de artă, situri arheologice, rezervatii naturale.

COMUNICARE IN INGINERIA MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

2 1 1S V 5

Conţinutul disciplinei Scopul comunicării în domeniul ingineriei mediului. Mijloacele comunicării. Atributii generale în domeniul comunicării şi relatiilor publice. Evaluarea implementării şi controlul aplicării legisaţiei comunitare de mediu.

BACK

Anul II

MANAGEMENTUL RISCULUI DE MEDIU (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 1 1L/1P E+P 5+1

Conţinutul disciplinei Concepte de baza ale managementului riscurilor. Procesul de management al riscului de mediu. Cauze si consecinte ale incidentelor.

HIDROLOGIE DE SUPRAFAŢĂ (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Noţiuni introductive. Bazele Statistico-matematice ale hidrologiei. Noţiuni de hidrogeologie. Factorii fiziografici ai scurgerii apelor. Hidrometria nivelurilor, adâncimilor, vitezelor şi debitelor. Hidrologia râurilor. Retenţia superficială a bazinului hidrografic. Distribuţia precipitaţiilor în procesul curgerii. Forma hidrografelor de viitură. Consideraţii asupra posibilităţilor de calcul al scurgerii hidrologice. Scurgerea directă de pe sol. Timpul de deplasare a scurgerii directe. Propagarea undei de viitură în albii natural. Inundaţiile. Glaciologia – Limnologia. Regimul hidrologia al râurilor.

MONITORIZARE INTEGRATA A FACTORILOR DE MEDIU (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 1 2L E 7

Conţinutul disciplinei Principii generale privind managementul monitorizari integrate a factorilor de mediu. Monitorizarea mediului şi dezvoltarea durabilă. Functiuni ale sistemelor de monitoring integrat. Aspecte juridice privind monitorizarea mediului. Măsurarea şi controlul calităţii mediului înconjurător. Structura generală a unui sistem informatic de monitorizare a calitatii mediului. Monitorizarea calităţii aerului. Monitorizarea calităţii apei.

ACTIVITATE DE CERCETATARE ,PROIECTARE ŞI ELABORARE A

LUCRARII DE DISERTAŢIE (Ob.)


Credite

C L/S/P

4 1L V 30

Conţinutul disciplinei Activitate de cercetare,proiectare şi elaborare a lucrarii de disertaţie.

SURSE ALTERNATIVE DE ENERGIE (Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 6

Conţinutul disciplinei Rolul energiilor regenerabile in conceptul de dezvolare durabila. Dinamica consumurilor energetice pe glob.Tehnologii de conversie şi stocare a eneriilor regenerabile: energie solara, energie eoliana, energie geotermala.Biomasa ca sursa de energie regenerabila. Tehnologii de captare a emisiilor de CO2 din atmosfera. Sisteme hibride de conversie/stocare a energiei. Obţinerea de filme subţiri multifuncţionale pentru celule solare .Masurarea fotocurentului in materiale; semiconductoare utilizate la fabricarea celulelor solare. Panouri solare cu schimbatoare de caldură montate în paralel/serie cu boilerei. Masurarea capacitaii calorifice a diferitelor tipuri de biomasa.

VALORIFICAREA BIOMASEI(Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 6

Conţinutul disciplinei Definirea biomasei. Circuitul natural al biomasei in natura. Biomasa ca sursa primara de energie regenerabila (RES). Energia stocata in plante şi fiintele vii. Formarea biomasei vegetale. Conversia energiei biomasei vegetale in căldură prin ardere. Conversia energiei biomasei vegetale şi animale in biogas. Biomasa ca sursa de caldura traditionala. Echipamente moderne ce folosesc biomasa. Peleti. Biomasa animal şi obtinerea biogazului. Digestoare. Exemple de echipamente si performante ”.

LEGISLAŢIA MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

3 2 1S V 5

Conţinutul disciplinei Scurt istoric al interesului faţă de protecţia mediului. Rolul Organizaţiei Naţiunilor Unite în conturarea unei politici internaţionale de mediu. Instituţii internaţionale şi europene cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. Politica de protecţie a mediului, strategii şi programe de mediu în România. Autorităţi ale administraţiei centrale sau locale cu atribuţii în domeniul protecţiei mediului. Avize, acorduri, autorizaţii de mediu. Legislația protecţiei atmosferei. Legislația protecţiei solului şi a subsolului. Legislația protecţiei fondului forestier. Legislația protecţiei apelor.

DREPTUL MEDIULUI (Op.)


Credite

C L/S/P

3 1 1S V 5

Conţinutul disciplinei Terminologie juridică şi specifică dreptului mediului. Conceptul de protecţie a mediului. Conştiinţa de mediu. Consideraţii teoretice privind dreptul mediului. Răspunderea în dreptul mediului. Accesul la informaţie, participarea publicului la luarea deciziei şi accesul la justiţie în probleme de mediu. Protecţia juridică a solului şi a subsolului. Protecţia juridică a fondului forestier. Protecţia juridică a apelor. Protecţia juridică a atmosferei. Regimul juridic al ariilor protejate şi a monumentelor naturii. Protecţia juridică a faunei terestre.

BACK


Programul de studii: DEZVOLTARE DURABILĂ ŞI SECURITATE ÎN INDUSTRIE

(ÎN LIMBA ENGLEZĂ)


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Strategii și politici europene pentru dezvoltare durabilă și securitate în industrie/ European strategies and policies for sustainable development and security in industry

Ob. 1 2 - - V 7 - - - - - -

2 Securitatea mediului în gestionarea resurselor naturale/ Environmental security in natural resources management

Ob. 2 2 - - E 8 - - - - - -

3 Igienă industrială și protecția muncii/Industrial hygiene and safety

Ob. 1 2 - - V 7 - - - - - -

4 Evaluare riscului și securitatea mediului/ Risk assessment and environmental security

Ob. 2 1 - 1 E+P 5+3 - - - - - -

5 Dezvoltarea durabilă și managementul mediului/ Sustainable development and environmental management

Ob. - - - - - - 2 1 - - V 6

6 Antreprenoriat și inovare/ Entrepreneurship and Innovation

Ob. - - - - - - 1 1 - - V 5

7 Aplicarea chimiei verzi în dezvoltarea sustenabilă/ Green Chemistry Application for Sustainable Development

Ob. - - - - - - 1 1 1 - E 6

8 Metode avansate de tratare a apelor/ Advanced methods of water treatment

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 6

9 Materiale avansate pentru surse regenerabile de energie/ Advanced materials for renewable energy

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 7

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Managementul integrat al deșeurilor/Integrated waste management

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Controlul integrat și prevenirea poluării mediului/ Integrated control and prevention of environmental pollution

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

3 Impactul degradării materialelor asupra mediului/ Environmental impact of materials degradation

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

4 Activitate de cercetare/ Research activity Ob. - - - - - - - - - 14 V 30

5

Politica energetică durabilă/ Sustainable energy policy

Op. 1 2 - - V 7 - - - - - -

Monitorizarea factorilor de mediu asistată de calculator/ Computer-aided system for monitoring environmental factors


Anul I

EUROPEAN STRATEGIES AND POLICIES FOR SUSTAINABLE

DEVELOPMENT AND SECURITY IN INDUSTRY (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 1 2S V 7


Environmental policy in the context of sustainable development: the history of European construction: community, treaties, legal nature, environmental policy instruments. Environmental action program framework for environmental policy implementation. Institutional framework, environmental law in the European Union. Environmental policy strategies. Performance Management - Driver for Development sustainable.

ENVIRONMENTAL SECURITY IN NATURAL RESOURCES MANAGEMENT

(Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 2S E 8


Disaster Risk Reduction at the Local Level. Environmental Security Assessment. Environmental Conflict Management. Urban Environmental Security. Agriculture, Natural Resources and Sustainable Development. Hunger, Famine and Food Security. Measuring Sustainability. Global approach to the problem. Addressing the Romanian space. Romania's natural resource assessment. Summary of the economic situation of Romania. Quality of the Environment in Romania.

INDUSTRIAL HYGIENE AND SAFETY (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 1 2S V 7


Introduction. Recognition of Hazards. Assessment of health risks. Measurement of airborne contaminants. Noise. Thermal environment: principles, evaluation and control. Introduction to lighting and non-ionising radiation. Work-related stress.

RISK ASSESSMENT AND ENVIRONMENTAL SECURITY (Ob.)


Credite

C L/S/P

1 2 1S/1P E 5/3


Environmental risk in the entrepreneurial system. Elements of environmental security in the entrepreneurial system.

SUSTAINABLE DEVELOPMENT AND ENVIRONMENTAL MANAGEMENT

(Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1S V 6


Sustainable development, concepts, strategies, doctrinal approaches. International guidelines for sustainable development and environmental management. EU strategy for sustainable development; targets and mode of action. Objectives for 2013, 2020, 2030 and actions to be taken in Romania, in accordance with the strategic guidlines of the European Union. . Quantitative methods for the analysis of sustainable development. Policies and measures for environmental protection in industry in terms of sustainable development.

ENTREPRENEURSHIP AND INNOVATION (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 1 1S V 5


Entrepreneurship: definition, characteristic features and conceptual framework regarding the link between entrepreneurship spirit and economic growth. Elements of entrepreneurial profile. Modeling of attitudes and behaviors. Approaches in terms of entrepreneurial resources. Business plan. Organizational culture and entrepreneurial success. Team creating. Life-cycle of business - Leadership and management. Technological innovation: definitions and concepts. Analysis of technological innovation processes. Achievement of free exchange of ideas. Development-innovation solutions.

GREEN CHEMISTRY APPLICATION FOR SUSTAINABLE DEVELOPMENT

(Ob.)


Credite

C L/S/P

2 1 1S/1L E 6


The principles of green chemistry. Principle 1 – Prevention. Principle 2- Maximise synthetic methods, Atom Econοmy. Principle 3 - Less hazardous chemical syntheses. Principle 4 - Less hazardous chemical syntheses. . Principle 5 - Safer solvents and auxiliary substances. Principle 6 - Design for energy efficiency. Principle 7 – Use of renewable raw materials and feedstocks. Principle 8 – Reduce intermediate derivatives. Principle 9 - Catalysis, catalytic reagents. Principle 10 – Design products which degrade easily. Principle 11 – Real- time analysis for pollution prevention. Principle 12 - Inherently safer chemistry for accident prevention. Green chemicals used by human: green plastic, colored green, green solvents, etc.

ADVANCED METHODS OF WATER TREATMENT (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 6


Introduction. Materials and material properties. Preparation of synthetic membranes. Characterization of membranes. Transport in membranes. Membrane processes. Module and process design.

ADVANCED MATERIALS FOR RENEWABLE ENERGY (Ob.)


Credite

C L/S/P

2 2 1L E 7


Materials for photovoltaic solar cells. Materials for solar collectors. Thermal insulating thin films. Materials for Fuel Cell. Conductive thin film for electric batteries. Electrically conductive oxide films. Electro materials for smart windows.

BACK

Anul II

INTEGRATED WASTE MANAGEMENT (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 8


Implementing integrated waste management strategies. Solid waste generation and collection. . Recovering and recycling materials. Policy provisions for waste minimization. Trends in municipal waste generation and management. General policy provisions for integrated waste management. Developing a plan for integrated solid waste management.

INTEGRATED CONTROL AND PREVENTION OF ENVIRONMENTAL

POLLUTION (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 7


The main environmental pollutants and actions to prevent and limit pollution by appropriate technological solutions. European approach to the impact of pollutants and measures to counteract their effects. Industrial pollution control and risk management; Integrated pollution prevention and control. Pollution prevention through environmental impact assessment of economic activity. Control of major accident hazards. Pollution prevention through Ecodesign processes. Integrated management of water quality. Treatment, recovery and disposal of waste, including hazardous waste.

ENVIRONMENTAL IMPACT OF MATERIALS DEGRADATION (Ob.)


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 8


Definition and classification of materials degradation. Materials / environment interface. Water and ionic solution as interface part in materials degradation. Metals structure and metals (materials) surfaces as interface part in materials – environment interactions. Formation of metal (material) / solution (liquid) interface and their structure. Fundamental electrochemical reactions and cells during materials / environment interactions and the effect on materials degradations. The effect of materials / environments interactions on

materials degradation. Forms and visual degradation of materials. Degradation of metals and alloys by chemical corrosion in hot and dry atmosphere. Materials degradation of materials by electrochemical corrosion process. . Complex degradation of materials by tribocorrosion and biocorrosion. Methods and techniques for measurements and evaluation of degradation processes. Proactive materials degradation management and protection.

SUSTAINABLE ENERGY POLICY (Op.)


Credite

C L/S/P

3 1 2S V 7


Development of human society, energy and climate change (history, present and future). History and recent developments in global energy policy, European and national. European and national strategies and programs in the medium and long term (Kyoto Protocol). European Climate Change Programme (ECCP), EU Emission Trading System, Strategies Europe 2020) and implications individually and collectively. The role of education in adapting to the requirements of individual conceptions European and national. Strategies, programs. Leading national energy policy and alignment with European policy. Alignment to EU policy and energy market liberalization. European Strategy 2020 and 2050. Increasing the share of renewable energy, conversion yields of primary energy sources and reduce GHG emissions.

COMPUTER-AIDED SYSTEM FOR MONITORING ENVIRONMENTAL

FACTORS (Op.)


Credite

C L/S/P

3 1 2S V 7


Advanced IT techniques for environmental monitoring and protection. Elements of environmental metrology; systems and methodology of data acquisitions. Systems of process numerical control; SCADA systems ; GENESIS program for the development of SCADA system. Advanced systems of environmental monitoring. Notions of remote sensing. Monitoring meteorological phenomena. Monitoring climate factors. Water issues.

BACK


Programul de studii: NANOTEHNOLOGII ŞI MATERIALE FUNCŢIONALE


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.

Disciplina Tip Semestrul Semestrul

C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Metode avansate de investigare a materialelor

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Bazele programării și valorificării cercetării experimentale

Ob. 2 - 1 - E 8 - - - - - -

3 Materiale și tehnologii pentru valorificarea eficientă a resurselor energetice și protecția mediului

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

4 Riscuri tehnologice și impact de mediu în știința materialelor

Ob. 2 - 1 - V 6 - - - - - -

5 Procese și acoperiri pentru protecția suprafețelor

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 8

6 Managementul integrat al calității și mediului

Ob. - - - - - - 2 - 1 - V 6

7 Proiectarea asistată de calculator și simularea proceselor tehnologice

Ob. - - - - - - 2 - 1 1 E+P 7+1

8 Bazele teoretice ale nanomaterialelor și nanotehnologii

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Nanomateriale multifuncționale și inteligente

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

2 Ingineria modificării controlate a suprafețelor

Ob. 1 - 1 - V 5 - - - - - -

3 Materiale hibride și nanocompozite Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

4 Nanomateriale metalice și pe bază de carbon

Ob. 2 - 1 - V 5 - - - - - -

5 Nanomateriale biocompatibile și bioactive Ob. 2 - 1 - E 6 - - - - - -

6 Activitate de cercetare, proiectare și elaborare a lucrării de disertație

Ob. - - - - - - - - 14 - V 30


Anul I

METODE AVANSATE DE INVESTIGARE A MATERIALELOR

Semestrul Nr.ore


1 2 2L E 8


Clasificarea generală a metodelor de investigare a materialelor. Alegerea metodelor de investigare. Microscopia electronică cu scanare (SEM). Microscopia electronică de transmisie ( TEM). Tehnici de analiză asociate cu TEM. Microscopia de scanare Auger (SAM). Spectroscopia fotoelectronică de raze X (XPS). Spectroscopia fotoelectronică în ultraviolet (UPS).Spectrometria de masa. Spectroscopia de reflexie Rutherford (RBS). Analiza prin detecţia reculului elastic (ERDA). Emisia de raze X indusa de protoni (PIXE). Analiza morfologică a suprafeţelor. Analiza filmelor foarte subţiri. Elipsometria. Analize electrice.

BAZELE PROGRAMARII SI VALORIFICARII CERCETARII EXPERIMENTALE

Semestrul Nr.ore


1 2 1L E 8


Obținera performanțelor în cercetarea științifică. Modele conceptuale. Elaborarea proiectelor de cercetare (Project). Elemente de proiectarea cercetărilor experimentale. Creativitate și transfer tehnologic. Lanţuri şi metode de măsură folosite în cercetările experimentale. Senzori și traductoare. Elemente ale sistemelor de măsură. Instalaţii şi echipamente folosite în cercetarea experimentală din domeniul materialelor. Traductoare pentru mărimi electrice şi neelectrice. Prelucrarea datelor experimentale. Achiziţia de date. Sisteme de achizţie de date cu microprocesor. Simularea și analogia în cercetarea experimental. Matrici experimentale total factoriale. Matrici experimentale partial factoriale. Metode de investigare folosite ştiinţa materialelor.

MATERIALE ŞI TEHNOLOGII PENTRU VALORIFICAREA EFICIENTĂ A

RESURSELOR ENERGETICE ŞI PROTECŢIA MEDIULUI

Semestrul Nr.ore


1 2 2L E 8


Materiale semiconductoare. Materiale dielectrice şi feroelectrice. Materiale magnetice metalice şi oxidice. Materiale conductoare şi supraconductoare. Materiale nanostructurate 2D pentru electronică transparentă. Materiale pentru panouri termice solare. Materiale nanomicrostructurate pentru celule de combustie. Materiale nanostructurate pentru baterii electrice.

RISCURI TEHNOLOGICE Ș I IMPACT DE MEDIU IN Ș TIINȚ A MATERIALELOR

Semestrul Nr.ore


1 2 1L E 6


Definitii, concepte si principii privind riscurile. Tipuri de riscuri, clasificari, riscuri tehnologice. Beneficii si riscuri ale utilizarii nanomaterialelor si nanotehnologiilor. Legislatie Europeana privind manipularea nanomaterialelor si limitarea riscurilor.

Elementele riscului. Factori de risc. Metode de identificare a hazardelor si de evaluare a riscurilor. Identificarea pericolelor si evaluarea riscurilor utilizarii nanomaterialelor. Ierarhizarea si analiza riscurilor. Notiunea de risc acceptabil. Raspunsuri la risc. Monitorizarea si controlul riscurilor tehnologice. Impact de mediu (definitie, clasificare, bilanturi de mediu) Impactul nanomaterialelor si nanotehnologiilor asupra sanatatii si mediului. Evaluarea impactului asupra mediului: Etapele procedurale Analiza preliminara. Etapa de definire a domeniului evaluarii. Etapa de realizare a raportului la studiul de evaluare a impactului de mediu. Participarea publica in procesul de evaluare a impactului de mediu. Măsuri alternative si de minimizare a impactului de mediu. Principiile de bază la selectarea măsurilor de minimizare şi etapele de formulare a acestora. Folosirea analizei de risc în cazul stabilirii impactului asupra mediului a nanomaterialelor.

PROCESE SI ACOPERIRI PENTRU PROTECTIA SUPRAFELELOR

Semestrul Nr.ore


2 2 1L E 8


Fundamentele funcţionalizării suprafetelor prin metode depunerilor electrochimice. Interfaţa metal / electrolit. Apa si solutii ionice. Metale si suprafeţe metalice. Interfeţe metal-soluţie. Potenţiale de electrod. Cinetica si mecanismul electrodepunerii. Modele de nucleere si crestere a straturilor în electrodepunere. Efectul aditivilor in cinetica si mecanismul electrodepunerii. Funcţionalizarea suprafeţelor - straturi compozite nano structurate obţinute prin electrodepunere.

MANAGEMENTUL INTEGRAT AL CALITĂŢII ŞI MEDIULUI

Semestrul Nr.ore


2 2 1L V 6


Conceptul de calitate. Structura organizaţiilor de produse şi servicii. Calitatea totală. Cultura calităţii. Valori de bază în managementului calităţii totale. Procese fundamentale în managementul calităţii. Costurile calităţii. Instrumentele calităţii. Modelul ISO 9000 pentru managementul calităţii. Modelul ISO 14001:2008 pentru sistemul de management al mediului . Modelul OHSAS 18001 pentru managementul sănătăţii şi securităţii ocupaţionale. Sistemul de management integrat al calităţii, mediului şi sănătăţii ocupaţionale. Auditul şi certificarea sistemului de management al calităţii.

BAZELE TEORETICE ALE NANOMATERIALELOR SI NANOTEHNOLOGIILOR

Semestrul Nr.ore


2 2 2 E 8


Introducere în fizica sistemelor de dimensiuni mici. Sisteme nanocompozite de tip OD, 1D, 2D si 3D. Proprietăți electronice. Structuri de banda. Excitoni în semiconductori. Excitoni în sisteme de dimensiuni reduse. Constrângeri experimentale pentru modele teoretice. Influența formei clusterilor asupra efectului mărimii cuantic. Proprietati optice, fotoluminiscenta, biexcitoni. Proprietati de transport in sisteme 1D si 2D. Dispozitive cuantice cu banda interzisa controlată. Metode de obtinere a nanomaterialelor. Aplicatii ale nanomaterialelor.

BACK

Anul II

NANOMATERIALE MULTIFUNCȚIONALE ŞI INTELIGENTE

Semestrul Nr.ore


3 2 1L E 7


Definirea si clasificarea materialelor multifunctionale. Nanomateriale utilizate în domeniul electric si electronic. Filme transparente si conductoare. Celule soare fotovoltaice pe baza de material nanostructurate. Celule solare de tip Colectori de căldură solară . Dispozitive bazate pe fotoemisie (fotodiode) cu materiale nanostructurate . Dispozitive electrocromice cu materiale nanostructurate . Tranzistori pe baza de filme subtiri (TTFT) . Nanomateriale “inteligente” pentru senzori .

INGINERIA MODIFICĂRII CONTROLATE A SUPRAFEŢELOR

Semestrul Nr.ore


3 1 1P V 5


Caracterizarea suprafeţei. Metode de caracterizare mecanică a suprafeţei. Tehnologii de modificare a suprafeţelor - Tratamente superficiale cu fascicul laser. Tehnologii de modificare a suprafeţelor. Tratamente termochimice. Tehnologii de modificare a suprafeţelor. Tehnologii de modificare a suprafeţelor - implantarea ionică.

MATERIALE HIBRIDE ŞI NANOCOMPOZITE

Semestrul Nr.ore


3 2 1L E 7


Fundamentele obţinerii materialelor hibride şi nanocompozite. Structuri ale materialelor hibride şi nanocompozite. Materiale hibride anorganic – organic. Materiale hibride polimerice. Funcţionalizarea suprafeţelor cu compuşi bioactivi. Obţinerea materialelor hibride prin metoda sol-gel. Nanocompozite cu matrice ceramică, cu matrice metalică şi cu matrice polimerică (altele decat materialele hibride. Metode de caracterizare şi de evaluare specifice arezistenţei materialelor hibride şi nanocompozite in mediile lor de utrilizare.

NANOMATERIALE METALICE ŞI PE BAZA DE CARBON

Semestrul Nr.ore


3 2 1L V 5


Introducere în domeniul nanomaterialelor metalice și pe bază de carbon. Sinteza nanomaterialelor metalice și fabricarea de nanostructuri. Considerații teoretice asupra finisării avansate a structurii materialelor metalice prin deformare plastică severă. Deformarea plastică severă prin metoda HPT. Deformarea plastică severă prin metoda ECAE. Deformarea plastică severă prin laminare repetată în pachet. Nanomateriale pe bază de carbon. Metode specifice de obținere a nanomaterialelor pe bază de carbon. Nanosenzori.

NANOMATERIALE BIOCOMPATIBILE ŞI BIOACTIVE

Semestrul Nr.ore


4 2 1L E 6


Nanomaterial biocompatibil. Importanta si aplicatiile nanomaterialelor biocompatibile in medicina. Biocompatibilitatea materialelor si factori determinant. Clasificarea nanomataterialelor in functie de biocompatibilitate. Clasificarea nanomaterialelor biocompatibile dupa directiile de utilizare actuale. Nanoparticule biocompatibile. Nanoparicule metalice.

Nanoparicule magnetice. Nanoparicule de silice mesoporoasa. Nanoparicule organice. Nanoparicule miez- manta. Nanomateriale biocompatibile pe baza de carbon.

ACTIVITATE DE CERCETARE- PROIECTARE ŞI ELABORAREA LUCRĂRII DE

DISERTAŢIE

Semestrul Nr.ore


4 - 14L V 30


Documentare bibliografică. Identificarea şi descrierea materialelor şi metodelor utilizate pentru realizarea lucrării de dizertatie. Cercetări experimentale în domeniul temei propuse. Vizite la unităţi industriale cu scopul culegerii de date si armonizării lor cu tema de cercetarea aleasa. Interpretarea rezultatelor şi raportarea acestora la alte rezultate din literatura de specialitate. Modelarea/optimizarea procesului tehnologic. Realizarea unei prezentări sintetice cu rezultatele obţinute.

BACK


Programul de studii: MATERIALE AVANSATE ŞI TEHNOLOGII INOVATIVE


ANUL DE STUDIU 1

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Metode avansate de investigare a materialelor

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

2 Transformări structurale în materiale cristaline

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

3 Proiectarea, modelarea și simularea proceselor în ingineria materialelor

Ob. 1 - 1 2 E+P 4+4 - - - - - -

4 Materiale pentru surse regenerabile de energie

Ob. 2 - 1 - V 7 - - - - - -

5 Tehnologii pentru obținerea materialelor micro și nanostructurate

Ob. - - - - - - 2 - 1 - E 8

6 Fabricarea filmelor subțiri Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 8

7 Compozite avansate și materiale sinterizate

Ob. - - - - - - 2 - 2 - E 7

8 Materiale pentru construcții de mașini și aeronautică

Ob. - - - - - - 1 - 2 - V 7

ANUL DE STUDIU 2

Nr. crt.


C S L P

Cr. C S L P

Cr.

1 Știința și expertizarea materialelor metalice avansate

Ob. 2 - 2 - E 8 - - - - - -

2 Tehnologii de obținere a materialelor biocompatibile

Ob. 1 - 1 1 E+P 6+2 - - - - - -

3 Materiale polimerice funcționale

Ob. 2 - 1 - E 7 - - - - - -

4 Tehnologii inovative de protecție a suprafeței

Ob. 2 - 2 - V 7 - - - - - -

5 Activitate de cercetare, proiectare şi elaborarea lucrării de disertaţie

Ob. - - - - - - - - 14 - V 30


Anul I

METODE AVANSATE DE INVESTIGARE A MATERIALELOR


Credite

C L/S/P

1 2 1L E 7


Clasificarea generală a metodelor de investigare a materialelor. Alegerea metodelor de investigare. Microscopia electronică cu scanare (SEM). Microscopia electronică de transmisie ( TEM). Tehnici de analiză asociate cu TEM. Microscopia de scanare Auger (SAM). Spectroscopia fotoelectronică de raze X (XPS ). Spectroscopia fotoelectronică în ultraviolet (UPS ).Spectrometria de masa. Spectroscopia de reflexie Rutherford ( RBS ). Analiza prin detecţia reculului elastic ( ERDA ). Emisia de raze X indusa de protoni ( PIXE ). Analiza morfologică a suprafeţelor. Analiza filmelor foarte subţiri. Elipsometria. Analize electrice.

TRANSFORMARI STRUCTURALE IN MATERIALE CRISTALINE


evaluare Credite

C L/S/P

1 2 2L E 8


Transformări structurale la cristalizarea materialelor. Transformări structurale la încălzirea şi răcirea materialelor. Transformarea perlită-austenită la încălzirea oţelurilor. Transformarea austenită-perlită, austenită-bainită, austenită-martensită la răcirea oţelurilor. Transformarea martensitei la încălzire. Diagrame TTT. Oţeluri aliate (Influenţa elementelor de aliere asupra polimorfismului fierului, proprietăţilor feritei, asupra pozitiei punctelor A1, S şi E. Influenţa elementelor de aliere asupra vitezei de transformare a austenitei subrăcite şi a formei diagramei TTT. Influenţa elementelor de aliere asupra transformării martensitei la încălzire. Oţeluri Mn, oţeluri Ni, oţeluri Cr. Oţeluri inoxidabile. Diagrame Schaeffler. Oţeluri refractare. Materiale utilizate la temperaturi negative.) Transformări structurale şi modificarea proprietatilor in procesele de deformare plastică şi recristalizare. Procese de transfer de masă la interfaţa fază dispersă/matrice în materialele compozite.

PROIECTAREA MODELAREA SI SIMULAREA PROCESELOR IN INGINERIA

MATERIALELOR


evaluare Credite

C L/S/P

1 1 1L+1P E+P 4+2


Obiectul şi importanţa modelării matematice in procesele industrial. Clasificarea tipurilor de modele matematice. Parametrii proceselor industrial. Metodologia modelării matematice analitice. Metode de caracterizare a sistemelor (proceselor). Funcţia şi matricea de transfer. Modelarea matematică experimentală (identificarea). Crearea interfeţelor grafice interactive. Simularea proceselor industriale.

MATERIALE PENTRU SURSE REGENERABILE DE ENERGIE


C L/S/P

1 2 1L V 7


Energia: definiții, clasificări, consumuri şi tendinţe. Noțiuni de bază privind: materiale, energie, eficienţă energetică. Materiale pentru conversia energei solare în energie electrică. Materiale semiconductoare. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale dielectrice şi feroelectrice. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale magnetice metalice şi oxidice. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale conductoare şi supraconductoare. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale pentru panouri termice solare. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Materiale pentru celule de combustie si pentru baterii electrice. Obţinere. Proprietăţi. Materiale energetice cu aplicații în domeniul militar. Obţinere. Proprietăţi. Aplicaţii. Probleme de siguranță.

TEHNOLOGII PENTRU OBTINEREA MATERIALELOR MICRO SI

NANOSTRUCTURATE


C L/S/P

2 2 1L E 8


Deformarea plastică severă. Metode de deformare plastică severă şi formarea nanostructurilor. Proprietăţle materialelor nanostructurate prin deformare plastică severă. Proprietăţi fundamentale induse prin HPT. Proprietăţi mecanice şi stabilitate termică. Stabilitatea termică a structurilor cu granulaţie ultrafină. Formarea texturii în materialele supuse deformării plastice severe ARB. Aplicaţii practice ale deformării plastice severe.

FABRICAREA FILMELOR SUBTIRI


C L/S/P

2 2 2L E 8


Filme subțiri multifuncționale.Aspecte generale privind definirea, clasificarea și aplicabilitatea filmelor subțiri ca materiale nanostructurate 2D.Metode de fabricație a filmelor subțiri.Metode fizice de depunere din fază de vapori.Metode de fabricație a filmelor subțiri .Metode chimice de depunere din fază de vapori.Metode de fabricație a filmelor subțiri.Metode chimice de depunere din solutie Metode de caracterizare a filmelor subțiri.Tipuri de filme subțiri multifuncţíonale.

COMPOZITE AVANSATE SI MATERIALE SINTERIZATE


Credite

C L/S/P

2 2 2L E 7


Procedee avansate de obtinere a pulberilor metalice. Procedee avansate de formare a produselor din pulberi. Sinterizarea in vid a produselor din pulberi. Materiale sinterizate poroase si permeabile. Materiale sinterizate antifrictiune. Materiale sinterizate de frictiune. Materiale sinterizate antifrictiune. Materiale sinterizate cu proprietati magnetice speciale. Materiale compozite dure sinterizate. Caracterizarea produselor sinterizate. Acoperiri compozite cu proprietati speciale. Compozite durificate cu fibre rezistente la fluaj.Caracterizarea produselor sinterizate.

MATERIALE PENTRU CONSTRUCTII DE MASINI SI AERONAUTICA


Credite

C L/S/P

2 1 2L V 7


Aliaje de cupru obtinute prin microalierea cuprului sau a aliajelor cu baza cupru. Aliaje de aluminiu speciale pentru industria aeronautica. Aliajelor neferoase speciale pe baza de titan. Aliajelor neferoase speciale pe baza molibden,wolfram. Elaborarea aliajelor neferoase microaliate. Tensiunea superficiala a topiturilor metalice de aliaje special. Vascozitatea topiturilor metalice di aliaje speciale . Rafinarea aliajelor microaliate de cupru. Rafinarea aliajelor microaliate de aluminiu. Dezoxidarea topiturilor metalice pe baza de titan.

BACK

Anul II

STIINTA SI EXPERTIZAREA MATERIALELOR METALICE AVANSATE


Credite

C L/S/P

3 2 2L E 8


Noţiuni introductive generale privind stadiul cunoasterii si tendintele de dezvoltare in domeniul stiintei si ingineriei materialelor.Materiale metalice avansate si tehnologiile generice cheie KETs (Key Enabiling Technologies). Stiinta obtinerii si procesarii avansate a materialelor metalice feroase. Stiinta obtinerii si procesarii avansate a materialelor metalice neferoase. Sticle metalice spume metalice, nanopulberi metalice. Caracterizarea si expertizarea materialelor metalice avansate. Selectia si proiectarea optima a materialelor metalice avansate. Evaluarea impactul materialelor metalice noi si a tehnologiilor de prelucrare avansate asupra mediului (siguranţa în manipulare/exploatare, efecte reduse asupra mediului, ciclu de viaţă ridicat).

TEHNOLOGII DE OBTINERE A MATERIALELOR BIOCOMPATIBILE


Credite

C L/S/P

3 1 1L+1P E+P 6+2


Stadiu actual si perspectiva în domeniul biomaterialelor. Caracteristici specifice biomaterialelor. Obtinerea si prelucrarea otelului inoxidabil biocompatibil (elaborare, tratare, laminare, prelucrarea suprafetei).Titanul si aliajele pe baza de titan (elaborare, turnare,tratament termic). Materiale biocombatibile cu memoria formei (fenomenul de memoria formei, obtinerea, prelucrarea, utilizari ). Nanomateriale biocompatibile (metode de obtinere, caracteristici, utilizari) Materiale bioadezive polimerice(metode de obtinere, caracteristici, utilizari). Bioceramice (metode de obţinere, prelucrare, utilizări). Biomateriale hibride (tipuri, structura, obținere, proprietăţi de utilizare). Metode specifice de control al materialelor pentru aplicații medicale.

MATERIALE POLIMERICE FUNCTIONALE


Credite

C L/S/P

3 2 1L E 7


Noţiuni introductive. Tipuri de materiale polimerice. Definiţii. Proprietăţi. Procedee de obţinere a polimerilor. Structura polimerilor. Monomeri caracteristici. Lanturi moleculare. Izomeri. Forma lanţurilor moleculare. Cristalinitatea polimerilor. Polimeri cu structură simpla. Polimeri termoplastici, elastomeri si polimeri termorigizi. Copolimeri. Comportarea mecanica a polimerilor. Modele de comportare mecanică specifice diferitelor clase de polimeri. Mecanisme de deformare si crestere a rezistentei polimerilor. Modele de predicţie a creşterii rezistenţei mecanice specific diferitelor clase de polimeri. Cristalizarea, topirea si tranzitia vitroasa.Procedee de formare a produselor din polimeri.Formarea prin comprimare. Formarea prin transfer . Formarea prin injectie cu piston. Formarea prin extrudare cu melc.Formarea prin suflare. Modelarea proceselor de formare a materialelor polimerice. Utilaje pentru prelucrarea polimerilor.

TEHNOLOGII INOVATIVE DE PROTECTIE A SUPRAFETEI


Credite

C L/S/P

3 2 2L V 7


Fundamentele tehnologiilor avansate de protecţie şi funcţionalizării suprafeţelor prin metode electrochimice. Interfaţa metal / electrolit. Apa şi soluţii ionice. Metale şi suprafeţe metalice. Interfeţe metal-soluţie. Potenţiale de electrod. Cinetica şi mecanismul electrodepunerii. Modele de nucleere şi creştere a straturilor în procesele de electrocristalizare. Efectul aditivilor in cinetica si mecanismul electrocristalizării. Procese avansate de funcţionalizare a suprafeţelor prin straturi compozite nano şi micro structurate obţinute prin electrodepunere. Mecanisme de codepunere. Structura şi mofologia suprafeţelor nano şi micro compozite. Factori de influenţă în procesul funcţionalizării suprafeţelor prin metode electrochimice. Funcţionalizarea suprafeţei materialelor şi biomaterialelor prin creşterea controlată a straturilor nanoporoase de oxizi. Comportarea la coroziune, biocoroziune şi tribocoroziune a suprafeţelor funcţionale.

ACTIVITATE DE CERCETARE- PROIECTARE SI ELABORAREA LUCRARII DE

DISERTATIE


Credite

C L/S/P

4 - 14L V 30


Documentare bibliografică. Identificarea şi descrierea materialelor şi metodelor utilizate pentru realizarea lucrării de dizertatie. Cercetări experimentale în domeniul temei propuse. Vizite la unităţi industriale cu scopul culegerii de date si armonizării lor cu tema de cercetarea aleasa. Interpretarea rezultatelor şi raportarea acestora la alte rezultate din literatura de specialitate. Modelarea/optimizarea procesului tehnologic. Realizarea unei prezentări sintetice cu rezultatele obţinute.

BACK

oferta educaŢionalĂ a facultĂŢii de inginerie

Documents