20 Supliment al periodicului regional OFENSIVA ECONOMICO-FINANCIAR~

Ofens iva Cu l tura l@ B@n@]ean@Deºi 2017 a fost un an jubiliar pentru Editura

„Libertatea” - 70 ani de la primele cãrþi de beletristicãromâneascã originalã, dar ºi de activitate editorialãcu sigla acesteia, festivitatea de marcare a acestuieveniment de însemnãtate deosebitã pentru cul-tura, spiritualitatea ºi identitatea etniei române dinSerbia, precum ºi pentru cultivarea limbii româneliterare ºi a cuvântului scris, având loc în 7 decem-brie -, nu a fost prea fructuos ca numãr de titluripublicate, din lipsã de fonduri. Au vãzut luminatiparului doar opt titluri, deºi media noastrã anualãeste 15 cãrþi de variate genuri livreºti.

Un an jubiliar cu mai pu]ine titluri

„Almanahul Libertatea 2018”, tradiþionalãpublicaþie anualã, ce apare de 70 ani, este consa-crat evenimentelor din satele cu populaþie româ-neascã din Voivodina, istoriei, culturii ºi spiritualitãþiilor. Este o carte ce stocheazã date importantedespre momentele semnificative din 2017 ºi dintrecutul mai apropiat sau mai îndepãrtat.

Anja Arsiæ, tânãrã prozatoare pentru copii,cunoscãtoare a limbii române (a absolvit Catedrade Limba ºi Literatura Românã a Universitãþii dinBelgrad), ne-a surprins cu a doua sa carte - „Urmede lãbuþe în zãpadã” - de aºa-numite „fabule înprozã”, în realitate povestiri cu animãluþe, care aula final, ca fabulele, o povaþã utilã celor mici, fiindeducative în formarea corectã a personalitãþii lor.

La o distanþã de aproape patru decenii dela debut - „Destinul Verii” (Ed. „Libertatea” Panciova,1979) -, poetul Lazãr P. Mãlaimare revine în poeziaromâneascã contemporanã din Voivodina, Repu-blica Serbia, înnobilând-o cu versurile ºi stilul sãuliric, dar ºi cu experienþa sa de o viaþã. „DestinulVerii **” vine ca o continuare fireascã, un destinconturat, pe parcursul anilor, ºi creionat prin noiversuri, ce vin sã rotunjeascã rãtãcirile ºi cãutãrileomului ºi poetului. Avem impresia cã tot ce a trecute încã prezent ºi va dãinui, iar destinul nu e doar ocomponentã a vieþii individului, ci o constantã atem-poralã ºi întotdeauna valabilã. Ilustraþiile suntrealizate de pictorul academic Viorel Flora.

Sub semnul jubileului Editurii „Libertatea”,a vãzut lumina tiparului volumul de poezii alese„Cercul etern”, al regretatei poete Mãrioara Baba,ediþie îngrijitã de Simeon Lãzãreanu, un buncunoscãtor al fenomenului literar la românii dinVoivodina, care, în calitate de recenzent,menþioneazã: „Mãrioara Baba scrie o poezie aesenþelor, care se circumscrie marilor teme aleliricii. În poezia sa, lejera punere în abisal este

preferatã viziunii explicit simbolizante ºi densei abi-salitãþi a trãirii. Citindu-i poeziile, ai senzaþia depoveste ce nu începe, de cutie fermecatã ce rãmâ-ne închisã, dar al cãrei capac frumos lucrat reþineatenþia. Deºi o bunã parte din poeme lasã impresiacã sunt modelate de un tipar al ficþiunii mediatice,în care imaginea lumii se coaguleazã instantaneu,în poezii se întrepãtrund teritorii ale naturii ºi culturiiumanizate, pigmentate, uneori, cu o dozã de umorrafinat. Sperãm cã volumele poetei, reunite într-osingurã carte, vor stârni interesul criticii literare,pentru cã M.B. este o voce liricã distinctã, profunddramaticã, menitã sã arate poeziei române dinVoivodina o cale înspre universal.”

La 60 de ani de la debutul sãu în revista”Lumina” ºi pentru a marca 70 ani de beletristicãromânescã, Editura „Libertatea” ºi-a bucurat cititoriicu noua carte a distinsului poet Slavco Almãjan -„Un peºte a sãrit din acvariu”. Discursul sãu poeticsurprinde prin soluþiile lirice aduse. Prin volumulacesta, S.A. ne spune cã misterele poetice se rege-nereazã ºi cã viziunea lumii este totdeauna alta ºiirepetabilã, lucrurile schimbându-se instantaneu înprezenþa noastrã. Limbajul poemelor din volumulde faþã abundã în prospeþime ºi tinde spre simpli-tate, spre trãirea rafinatã a artei poetice a lui S.A.Este vorba despre un gen de poezie maturã ºiputernicã, poezie ce posedã forþa necesarã de amenþine treazã atenþia cititorului cãruia i se adresea-zã, dar ºi de a formula noi întrebãri ºi de a-i con-frunta, pe poet ºi pe cititor, cu propria lor imaginaþie,ieºind, parcã, dintr-un acvariu al canoanelor coti-diene ºi intrând într-o lume extramaterialã. Carteaconþine câteva cicluri ºi o poezie conceputã caun contrapunct, având funcþia de a þine echilibrulaventurii poetice. Copertã este realizatã de pic-torul academic Emil Sfera.

Tot sub semnul jubileului, Editura „Liber-tatea” a publicat, în limba sârbã, „Antologija sa-vremene rumunske kratke proze «Ponoæni voz»”,o selecþie de Simona Lãzãreanu Popov. Apãrutãîn 2010, Antologia „Nu departe de Bethleem”,alcãtuitã ºi tradusã în limba sârbã de Nicu Ciobanu,cuprinde 20 de autori ºi acoperã aproape un secolde prozã scurtã româneasã. Prima povestire -„Hagi Tudose” - a apãrut în 1903, iar ultima - „Nudeparte de Bethleem” - în 1992. La ºapte anidistanþã, Simona Lãzãreanu Popov, autoarea pre-zentei antologii de prozã scurtã contemporanãromâneascã, intitulatã dupã povestirea lui IoanGroºan, „Trenul de noapte”, propune o continuarea antologiei pomenite, pornind de la strãdaniilegeneraþiei optzeciste de a schimba optica asupraaceste specii narative, racordând-o la evoluþia eimodernistã, în special la proza scurtã americanã,dar ºi la alte modele vesteuropene. Majoritateaautorilor incluºi în volum au primit premii literare,atât în România, cât ºi în strãinãtate, fiind traduºiºi incluºi în antologii apãrute în englezã, francezã,germanã, rusã, italianã, spaniolã, maghiarã, polo-nã, sârbã, croatã etc. Ei sunt: Mircea Nedelciu,Gheorghe Crãciun, Bedros Horasangian, IoanGroºan, Florin Iaru, Rãzvan Popescu, Mircea Cãr-tãrescu, Ruxandra Cesereanu, Emilian GalaicuPãun, T.O. Bobe, Radu Pavel Gheo, Dan Lungu,Adrian G. Romila, Dan Coman, Lucian Dan Teodo-rovici, MIhai Mateiu, Florin Irimia, Alex Tocilescu,Marius Chivu, Cristina Nemerovschi, ªtefan Bolea,Augustin Cupºa, Lavinia Braniºte ºi Anca D. Vieru.ªapte texte au fost traduse de antologatoare,douã au fost preluate cu acordul traducãtorilorIleana Ursu ºi Ðura Mioèinoviæ, iar celelalte aufost traduse de studente din anii III-IV de la Catedrade Limba Românã a Facultãþii de Filologie din Bel-grad, la seminarele de traduceri: Zorana Æukiæ,Ana Krivaèiæ, Eleonora Miklja, Ðura Mioèinoviæ,Vera Momèiloviæ, Katarina Radak, Sonja Todoro-viæ, Marija Vujièiæ, Ana Radojkoviæ ºi Mila Tasiæ.

La o distanþã de exact cinci ani, criticul literarMarina Ancaiþan vine cu „Alte rostiri continue”, unnou volum de evaluãri ale cãrþilor autorilor ce aupublicat în ultimii ani la „Libertatea” ºi la edituri dinRomânia. Ca ºi prima - „Rostirea continuã” -, ºicartea de faþã abordeazã nu doar operele literareoriginale publicate în limba românã sau în traduceredin limba sârbã, ci ºi alte lucrãri din domenii extra-literare, dar care þin de patrimoniul cultural ºi spiritualal românilor din aceastã parte a Europei.

Ioan Baba, poet ºi redactor responsabil alrevistei literare „Lumina”, ne-a surprins cu almana-hul panoramic al liricii româneºti din Voivodina, ºinu numai, „Banatul în memoria clipei”. Autorul nelãmureºte: „Acest almanah are sorgintea în rãdãci-nile de sânge înfipte în pãmântul mãnos al obârºiei,iar timbrul este în consonanþã cu specificul ºi multi-plele semnificaþii ale dorului unic românesc, careîl face mai mult decât original, precum un monu-ment poetic colosal al destinului închinat Banatului.Abordarea literarã a rãdãcinilor din spaþiul Panonieieste o conºtiinþã de sine ºi un meritorism viabil alpoeþilor, constituind un model cultural-spiritual deidentificare naþionalã, iar acest almanah dãruit citito-rului de orice vârstã ºi sensibilitate e ºi un mozaicsplendid ºi pilduitor de poezie, cu memoria încre-menitã a clipelor, care, de-a lungul vremurilor, nise înfãþiºeazã precum o istorie liricã a Banatului.”

Aceste cãrþi concureazã pentru Premiul„Cartea anului editorial 2017”, pe care Editura„Libertatea” îl va decerna la proxima manifestarecultural-livreascã - „Un an editorial într-o singurã zi”,care, în 2018, va împlini 30 ani de la prima ediþie.

Vasa BARBU,redactor responsabil

al Editurii „Libertatea”

Informaþii suplimentare la Editura „Libertatea” - 26000 - Panciova,str. •arka Zrenjanina 7, Provincia Autonomã Voivodina, Republica Serbia

Secretariat - Ana GINU, tel.: +381-013-533401, e-mail: sekretara@libertatea.rs

Antologie bilingv@ de poezie rom$no-s$rb@În primãvara anului 2018, va apãrea, în ediþie bilingvã româno-sârbã, o importantã antologie

de poezie contemporanã, care va cuprinde textele a 20 de autori din Timiºoara ºi din Novi Sad.În 2021, cele douã oraºe vor fi capitale culturale europeane, iar în pregãtirea acestui important an,poeþii Slavomir Gvozdenovici ºi Robert ªerban au decis sã realizeze un dialog literar care sãaºeze, în aceeaºi carte, 10 poeþi din capitala Banatului românesc ºi 10 din cea a Voivodinei.

„Cãrþile au fost ºi sunt punþi între ºi pentru oameni. ªi, datoritã lor, existã interacþiuni, prie-tenii, schimburi culturale. Aceastã carte de poezie, care-ºi propune sã aducã în atenþia iubitorilor deliteraturã 20 de stiluri de a scrie versuri, 20 de nume, care înseamnã tot atâtea feluri de a vedeaviaþa ºi de a se raporta la ea, se vrea o astfel de punte între douã oraºe importante de pe hartaEuropei, care au ºansa de a suscita, în 2021, un interes major atât din punct de vedere cultural,cât ºi turistic. Dintre cei 10 poeþi din Novi Sad, trei sunt de etnie românã ºi scriu ºi în limba românã.În oglindã, din cei 10 poeþi timiºoreni, trei sunt etnici sârbi, care scriu ºi în limba maternã. Caorice carte de acest fel, ºi cea pe care am alcãtuit-o împreunã cu Slavomir, nu doar un excelentpoet, ci ºi un foarte bun traducãtor în ºi din cele douã limbi, este subiectivã. Noi propunem unportret poetic vivant al celor douã cetãþi din aceastã parte de continent, un portret care, avemconvingerea, va face posibilã o ºi mai bunã înþelegere a culturii celor douã oraºe, pe care le despart,în linie dreaptã, mai puþin de 150 km. În fond, poezia celor 20 topeºte aceastã distanþã, oface, pur ºi simplu, sã disparã.”, ne-a spus Robert ªerban.

Poeþii prezenþi în viitoarea antologie sunt: Slavko Almãjan, Zoran Ðeriæ, Jovan Zivlak, IvanNegrišorac, Milan Nenadiæ, Saša Radojèiæ, Selimir Raduloviæ, Ðordo Sladoje, Ileana Ursu, NicuCiobanu, Adrian Bodnaru, Eugen Bunaru, Simona Constantinovici, Tudor Creþu, ªerban Foarþã,Slavomir Gvozdenoviæ, Petru Ilieºu, Goran Mrakiæ, Ljubinca Perinaþ Stancov, Robert ªerban.