p en tr u

ODA LA GRECIA.de

C. D. ARICESCU,

+-.4140.4

BUCURESCI.

Tipografia G. Daniilopulo do C uie.

Strada Mogoaloai No. 53.

1863.

i

E31pentru

ODA LA GRECIA.de

C. D. AR10ESCU.

-.....00+43 +111441**4.----

BUCURESCI.

Tipog,rafya G. Daniilopulo (lc C-nie.Strada Mogomoai No. 53.

1863.

2113111MTI

De VON si, ktnt8 eroism81 hnilor nostril' stremoml,A8zg o nth de glawi: Ile ! not sxntem ti IiI 1 o nil?

Grig. M. Alexandresk8.

Mai nresss de tribsnale mi de Ksrgi sent 0minisnea istoria sag Posteritatea : sna jsdeb, fantele mi onerile gellor in viagl ; pita., fantelemi onerile gellor moral ; la elle annelezS azi kontrasentingeT KSrllii kriminale din 2 Noembrie 1362. hasati. ne alasl de alik5sare al Ministerslsi nsblikS din29 Oktomvrie, atcellauti mg.

Sentinga 115blihlsi via IstorieT n5 not fi bInsitede narnialitate sae de nassisne: rani5nea mi konmtiinjakolblitive anevoe se not amIgi ; iar ragibnea mi konmtiinga individ51sT. fie avesta kiar sn Montesquieu, ssntmai senor ssnnsse la errori.

K. D. A

172riefoLci.

nabliks mi

INTRO 'MERE

VERITATEI SI 11.INCIUNA,

I.

urea fruniOs) zi

O frsinoasi, fat, dintr'sng ming end :Asti, konilliil era V e r it a t e a,A klria mami este Zeitatea.Faun ei o rosl, °MI ei dsoi sori ;Illi intreagi, ton t), tsn bsket8 kx ilori ;tnsr8 nevi uns netila de vestments ne ea :

Kvii in nuns Zeilla astfel vienuia,Ka iui Eva rilirb n'a g8stat din fr8litg

d'intiig nersoanl kare a viz8tZeea Veritatea, a fast 8n om . .

Ea inverse 'ndati, a ride de ell8 ;Ke181 se annrinde nil ii trage o nalmiFata, offensah. semn81 d'allarml;liono181 grImmadl in gi8ru'i s'add8n1;

vIzindo goal), o is de neb8w8.Fata este trimisl la o inkisoare ;Moll ea satirasse o nersoanl Mare .

II.

Ave Veritatea Live k8nowtinua!co balm mintoan, ks Es n eriing a.Bltrina femee i vorbi ama :

Intro nii nlbltxtb

kelg

db

IIIi

Sea

6

Kit e de nlinsg, dro', astizi soarta to IOamenii de astizi s8nt nimte

Krezi tx kb vr'o o lah vor li mai b8n1 eiDa, d8lge koni111, ei vor fi mai b8ni.

N8 erag mai barbari ai nostri streb8ni?Omenirea merge, merge inainte ;Kbili aura voemte iiereskul nlrinte ;Dar mereg ea 18nh mi k8 Tirania,II[i k8 Innoranna, 1111 kg Likomia;Azi konilh, ha s'o dglo) bineIntr'o errb oarbl, o fah ha tine,Kalb a 11 such), mi oarbl, vii nixtup

ire fel! i resminde fata ilea nlrbli8t7).SI am stilfletil d'angelg, mi a 118 sinrui ?Minte kreatoare, mi a n8 gindi ?Dar ageste darbri de tie nil s'ag dat ?SI lxinins ne om8I gellg intgnekalg.Al kxvintri, ii zisse baba ilea niintoas1 ;Ins'' a to urea este gimnoasi);ILL oamenii ast'bzi s'ag kam desrmiatS'a8rb Aderm.81, neted mi

invath dari 18 km sl nib nortgKu oamenii 'n 18me, ka su) revoltg.Se vorbesti in Wilde, in allegorie ;Sb n'attingi ne nitneni, . . . la kelie..Astfel skani mai lesne de a lunil bri."

La ageste vorbe, s'audeo tri)s8rb:In ash trbsurb era o &masa),lligiah in air, mindri mi frumoasi.

?

ins,

karat.1111

116'1

stiita

mime!!

limbo

7

e asta, mama? intreabi fetima.Asta e Mingiun a, zisse Esneriinga.E Desnotul lsmii, emitg din Tartarg"

Baba 1 ininrumuti a sii okelari.Fata di) zing ginet8 . .

tie monstru skirbos8 /Este Moartea insruni subt astg king frumosu!

toate astea, ea e domnitoare!In genuki sta, lumea l'alle ei nigioare !Denarte de mine! strip, Veritatea.

Mingiuna : Mingiuna e Moartea.Missia mea este Viql8 a fulgera ;Ili saLra V i r t u t e a inkununa. (')

(I) Vezi introdoierea din kollekuionea noesiilorg melle subtitle LIRA.

111i ks

Ns tbmiia knit

Pine

.

La 14 Octombrie, anal 1S02, Romanidin kanilala Rounniei gitea8 in 110 in a n 81 No. 207oriti,toarea denenn. telegrafik b :

lconst a ,dinonole. 24 Okt. 1862Revoloriio ne in Atten a. Sa n 81111r8

Go ver n8 nrovisorix .. Regina tui Regele aft f8git In Corfu

Meastl, stire era alit de frsinotts-b, in kit

Romani ltrezon; ti Iliad I,i venia aril! Siambol,era nentr8 mine tot ulna de nesigsrl) ka molte stirivente nrin Viena ot,ri]t dar a none la o karanti-nT), gel nonin de 24 de ore, titata denen, elektriln

In tir:81 aqesta, denema din lionstaadiuonole dein 24 Okt f8 adeverill aria al te stiri aste,rlige. A

tonui 11118sa men se 111S11i113. nIi f ,k8 srarbtoarea o 17, :

LA GREC1In fine saferihna in k8line a ajons !Kouit81 desnerbrii la osg kiar a n 1,trons !liii. intr.() zi solemn', tot nonolol GreuietSe skonla., nil nronoinyt) kbderea d:nastieiRegale. ka nedernirb a governa Eroi.He kari i tratea f.rh in tokmai ka ne of0 ! molt rabdi nonorol ! dar kind s'a 'nfsriat.Nimik 118 it onremte: e118 tot a sfirrunat

0 vol. fii Gre'iiei ! 0 voi, lion818 de bravi.

act ob 1J

millin'o

fOrm°4=11..,.mintsiril

;

.

10

tie nentrsa dsol, oar's sdrobini jsgul de sIdavi,Onnoare. Onnoare Vol! Vol sontegi demnI nenogiEroilor Elladei. agellor natriogiLIe nentrs libertate natriei amor.

ka Leonidas. jertfind kiar fli lor.E tot auellatui singe al braysloi Snartan!iIinvi sehlt de shlavie ssb krsdsl iataganNs as 118t8t stingl in voi foksl ssblimS,tle rage ne sn nons18 ArkangelXersvim.S.

0 !leo, aveni d'e.5eninla ne Otton al Greg lei!delutentagi dar isle din somnsl letarg,iei

In hare vl affslIdi) fatal.)vi orbire.11e ! ns vAegi voi oare abisal de neire ?Amoral sin i nonslg e foram snai trot*his fsmi, 118 baionete, Mitt tarnsr kanong.

S'a Immnat soldatsl : ells e azi tletlgeantj,Ear na mamiirb oarbi a krsdslst trans ;1111 gaol. qe'i °Howl, sL "mussue ne sl,tearig,Soldats1 le rLsnbnde li6 bravo] kauitanrIe 'n nsmele ostirii astisnse Jai .dibeshr, ;

Noi am jsrat kredinb ne steagsl roarbneskg,Pe hare se giteste 0 an o a re, oml n i a;Aratine vrljinants1 (le vine ks robia ;

kontra hr, ks halm ha niste frani."

Ns moue dar tin mini ks astf. 1 de soldati!Dar ate (Jere an nous] ? EI1s Mere libertate.Wi are dreut s'o (lean? EN are drentil la toate-Ksyi ells deleagi, sgentrs1 Llelisi inkoronat;Ells dar si legifere, kitti e11s e saveransl;

IsriaS

ss

. nisi

!Ili touii

m'all's

Vn

11

Iar n8 Desuogii gerei, n8 Regele tiransl.Kare, din nerlidie iui nekanagitate.Wi garra komnromite, si sakra Libertate.

Dar kuna s8fferintei . . . nbuin, si s'a bainlbt;0 nikltbrb 1181110, si OTON A KrbZ6T.

Oti flk8t1 1480 diatineata, la 15 Ok-tombrie, f dal) Marti. la 16, sere thrbrire, in tino-grafia nationall a D. Stefan Rasideska, kare,(din negligengl, nelveuit) a inseinna n'atica noesiedomiqi1181 tinografiei si minele tiliograf818I, fh akkb-sat nentr8 aqesta de- ministertil nablik8, !conform art.17 din Legea de aress1; trib8nal81 Ins'', 1118

Joi, 18 Oldombrie 1862, oda mea La Gregi ase itnnrgia la abonagil R o m ti a 6 l 8 i din Kanitali,ne limgrb aqest foaea N. 291.

Peste dob dille, 20 Oktombrie, K. A -riqesk8 si gerant81 cliarblbi R o m i n 81 nriiiniett8 fie

kare lute o vitaj, ihne, ks data din 23 Oktombrie, twinkare, konforin art. 60 din Legea nesser, era invitatila nrok8roria Kutii kriminale nentrs L8ni, 22 Oktom-brie, la 11 ore diminega.

A d8oa di, D8ininikl, 21 Okt. avind o affaqereIn annronierea sbkrbi8181 bade lokbemte d. fost -nro-kbror al KbrJii kriminale (D. Dimitrie Ekonota8,) miabblt8F8 ne In Doninia sa. Aveam din italmnlare a-

qitatisnea N. 2952. k8 adressa mea.Intif de qe-am venit? '1 zisei8. Volt"; sti mi

Ailea.3.1

z bind

akit-a.

Sanibu.

sourb'mi

12

inkredinuea daka seturrbtora din at-leas', tuitatiione ea Dle

A men este, imi resnonse D. EkonomsFiind kb o snsi s:ngor. te

imi nerrniui a te intreba: tie inseinneazi, aileasta?N8 noteani faue altfel: a demissiona. era o la

mitate.Esti dar konvins tie inoilenga nostrii?Frate, nosigionea mea e foarteNo tuna de kritilcs, krez. nentro on nrolisror

ka onorabilol D. Illoinieslio, r redevessorol Domitale.Am nreferat a rerninea la nostsl men;, sure

a 'mi. falie datoria in Ic o n Iu tiin -b.

Vain vedea: atontii. not afla motivbl inkrimitybrii noastre ?

Sontegi akosaui nentro a nologi a re v 0loni sniff.

Sontein "hare natrs oki ; krezi serios in kolnabilitat)a noastrb ? A. relata filpte tioate ii

him? Pentro nrima dal) s'a relatat oare fanibl Jentrokare sort inkriminat8? IIIi nentro tie n'ai nos in akkosare ne R om a inn 1 nentro (wile esnrimate in Nomerile tie urettes8 N. 391. inkriminat8" de Domneata ?

&a, tie skria organol nartidei liberate (din karem i se pare, ['meal narte odat-b) eat tie skria,Romanid in No. della 2 Ok:oinbrie (No. 275), karenrofetisa minikarea Gretiiei din "/23 01(toinbrie 1862.

,.Vat de governsl kare e redos a trbi ne,.liontenit ks frika in sen'S Icv, nonorol va l.onsnirn, ruff

se va ridika maine sure 08 restorna ! Un aserneneagoverng este kondamnatO din 'nainte ; nil to at e

'ml Icali s's krez

--g

lamella.

agella

flirt

'08

13

diktaturele, loath sbn8nerea °tab') a liator-va soldaill,no'l vor shim de soarta gconli lireazb sing8r8, handI18 se razirnt ne iribirea ini simnatia nonor818i.

Ilium ni se nare agesta, D-le nrolc8ror ? Ageasten8 e anologia revoluitint ? Pentr8 ge dar age-a gela 2 Oktombrie 118 era anologie. se fie la 18 Ok-tombrie ? HE iartmi. ge Off; este oda mea L aGregia delitt versifikarea rindririlor gilate ?

N'ain bigot de seam b :, s'ano!, Ia 2 Olitoni-brie, n8 cram nroli8ror.

Sk8za de nebt gar e de sea in I. n8 ni o notnriimi : ha abonat8 al ROIT11118181, n8 II a mitaskull' din vedere gelle skrise ; nriimesk/i IIISI hi la2 Oktombrie, nefiincl nrolosror, n8 to interesa ageasta,dar la 14 Oktombrie era! nrolisror : fiind lo, R om 1 n IS 1

dela 13 Oktombrie (No. 286) an8nua nunireaa d8mi-tale in nost8 1 de nroksror la Ii8rtea Kriminalt ; deg!In No. dela 14 Oktombrie (No 287) Redaligiuneaziar8 1 81 renrodogea ad litteram rind8rile gitate ma! susad nriblikate deja in No. de la' 2 Oktombrie. tlentr8ge oare la 14 Oktombrie ai !Oils okii, mi'i al deskistolimai Ia 18 Oktombrie ? Noteazt Mkt, hi, tot in No.287 (14 Oktombrie), in kare s'a nalikat s8blima de-newt, transmist nrin S8blima Marti), se giteat in R o-ml n 8 1 ageste rInd8r1, kb adressa g8vern818I mining.

i ngellengii (D. D. Ministri) zikil ha ested'aj8ns SI s8gr8me dot trei ziare ; 1111 gel mutt, seskoant ne niatvb in skadron de gendarmi ; mi d e-1,magogii stint str8mikagi..

Intim inst La o revolumitine, kiar kind este in-vinsl. di negremit roadele el ; mi Govern it Gregiei'w1 a kaosat neirea sa, nil marl neaj8ns8r1 NagimiI.-

14

E ! Domn8le nrohror. trzensta 118 este oare ano-Ingle ? Mai eat'b alt anolog'e, In No. 2S8 2S9(15 nil 16, Oktombrie) koloara III din Bevista

Denema telegrafIlm relativ% la revolui8nea aGreqiei, ne (Ira% kib Ellenii frblcurb astlzi veea qe.

Serbii akszn vr'o trei aril"; qeea tie o r InaUizine are drent?)I a faqe, fir% ka

nimeni S 'b se amestiqe in aveast% kestiane,"

komnamm rindbrile z-8bliniote din No 28Sk8 rind8rile inkriminate din No 291 din 11 o m 73n 81(1S Oldombrie).

S'a zis, repellm. o ri qe naninnearc drent81 a Boni He regil sei, ka,niqf o nxtere strein% si se roat% arm es tik a. ete.`.

tleen Ile a frariirli 11111I 1118 it Ile in.rister81observ% D. Ilrok8or Lkononm, este koitigidinna

avellor rind8rI din No.' 291 al Romlnalal k OdaLa Greqia ka k8rt a jji fl" fast ainindhoI aattinge d'odat% ageemni koad : 1(1.0 Oda Dzimilale

annIr8t ne ling% No. 291 al R om %nu!Te assig8r ne onoare. aqeasta e kz,rat

fant1 Xasard8181; e8 n8 am niqi 8n arnmestila k8 revista nolitik% a ziar818i, readigeat n8mai de D. Be -daktorg nrimarii ; es n8 notii fi resnonsabilii delht deartikolii s8skrim de mine : se 1nuellege

nrinqiniile lio In% n 8 181, ka tofli Rommii knris8suing nil" qiteskil ageast% foae, nil ka torsi aqeia 4eo binek8vintears.

To krezi1 ; ins% n8 o mat n8uin adevrat

--

mi mi

no

tie

nil mai lyb

fere

; Irrjelletifia

hi.

kb iintrbrt-bweskit

Mike

Folion, mi

Se

noblikx,

Inc

15

dgni legea Wessel', nrovoqi ruin oda D-le ne soldatgla nessbordinare !care mail SIT. Tie e soldatsl fir'sdisvinlini

Trebge Half, D-le, disqinlina militari, katotal, are mi ea hotarele salle. esnlikg. Soldatgle dater a asksita, fin, observogii, de ordinele mefglgsex sgneriorg ; dar kind wiesta e gn tirang ka Otion,kontra kirsfa se manifests, nanisnea intre2i. fiind hiaktele s Mlle desnotige sag nerfide dhlig tiara la o ne-ire sigsri, in assPz»enea kasg. to intreb: Witten] lsmi-natg trelthe ellg, fir!, a se degrada. fri a deveni Lri-ditor de natrie, sgsuie ne tiransl kontra voingeiintregei nagigni?

N. Eati qe-a fiksi soldatsl grek; notriotisnml181 Pam kintat eg in Oda La gregi a. Eati ate -a fi-kst soldatbl lionrin la Ignie 1'4.4; uir avert fatub is-torik it relatez es in oda mea, ha o nrobi hare sgs-gine tesa men. Ilsteam relata mite osemenea fanie,trase din istoria FratHei, m a alter Statsri. kreskate mi nishhte in despotism; rrri gnde soldatsl erainteadevir o oarbi a Tirannief; ks toate age-stea, in ageste Stathri, soldatsl. mtiind e getigean,a sgsningtg nonorgi kontra tiransisf nhtrier\ salle.

Militard nm trebse si mite e itetigean. Inaintede toate, militaria find o nrofessigne gea mai onorabili,kif are de skon manginerea ordinei nsblitte. rui arrira-rea natrief de inetniqif el din gars mi d'alari. Peart,dar membrg nentrg konservarea kornhlgi Kan, tiranglnears salvarea Ilatrief nri nentrg trismfgl Libertigii!

Ageasta noate Ii adevirat; dar legea de nressi,me se rannorti la kohl now?, nedensetute anologia re-volggisnif.

si, Ica

1111

Itaiiei

momma

sa

Ica

16

Permite 'ini a 'gi observa It', kodsl nenal nnnoate nedensi de kit annelsl direkt8 fbksts soldatsIsInentrs nessbordinare kitre iuelii hi; sax itetigians10,nentrs restsrnarea ordinei legale; es ns fak dekit a

relata tin brit istorik din Romania de la 1848. knreIseamni k fantbl istorik el Gregiel din 1862. A anroba sail a desanroba fante istoriue, ns noate konstitsi

deliktg: ks atit, mai nsin, oTerrain, rsgindste a krede in singeritalea odei welle.

Anronos. De (le aI ssbliniat rinds! auesta dinOda Dstuitale :

Kare, din nerlidie tui nekanagitate.llli garra komnromite wi sakra libertate ?

Legea de uressi ouresqe ssblinierile tui

usutsrile ?Ns. inteadevirli.Este. krers, nermis a fage qeea ye ns onremte

Legea.la dine fate allssisne verssl ssbliniatli ?

La togi tiranii kari seamn) ks Otton.In fine, fill linimtit ; imi V018 rage datoria.

in konsqiingi.et' te nogg krezg kv venirea mea la

Dsmneata Ware alt skorM de kit a lamina ne D. nroksrors al kriminale.

Voii konsslta ml birbagiI konmetingif, ka D.Konstantin Bosians, ka greuteskii. lIeea ite terog este ka rogi ne D. Rosetti a E8 kritika neproltsrors1 Ksrgii inainte rave aktol de akssagisne ; iar ne Dta te rog a 118 spsne IliM8118"1venit ne In mine..

tin

1111

Ksrii

si nssi

d'auiki aI

krimv,.

IDi sa.

17

Eats Inge Hess] konvorbirii ntelle ks D. nrokurorEkonoms, la 21 Oktombrie 1862.

Din interrogatorisl say, 'am konvins de disnosigisnele Dzimisale in nrivinga noastrs.

Lisim STD vorbeasks aktele insmul.

INTEROGATORIUL PROCUROR.

1). nroksror.

litsm to ?virstl al ?

De qe religie ?intengisne agi aystg

in ala treilea uaragraf8 alOdei kind favenirefleksis-nele D-stria assnra datorieI.130idagil0Pg. llli addsvenl deesemnls resnsns81 datg desoldapii noultri in anulg1848 fosts18I D011111g G.

Bibesk8?Dsmneata trebse s) lutii

ka soldapii, thine legile os-hmesti, 8rmea7.'i. sl as-kslte, frbb niqI lin fel deob3,ervagie, de ordinile me-f818i sbnerior. ssb osindagea tai grea kind 118 voreseksta avelle ordine; twinBrmare. ns vedegi

rannortind aqest fautgistorik, .,morals soldatsluise noate ajsn-ge la nessbordinagie. Inkit

Ariqesks.K. D. AriqesksLa Martie 18 victor, 1m-

nlineskg 40 de any.Religie ortodoksi.Nimik alt de kit o mr-

t8rie nentrs sus-ginerea ideilor melle dinaqea

0 inn aqeasta; mi gin-ta unea n'a fost nessbordi-uarea soldat818I kitre

18i ; vi demnitatea sol-dat818i grekg (kqI e vor-ba de Greqia), kare s'aS25116S la votul kornsrilorglegislative(') qe as Tiro-nsnqiat kderea dinastiei lsiOtton ; ne kind ninge morlienarI ar fi szisuintst ne regele destronatg de Nagis-(1) Adiki, la voinua nono

nslxi oiling.

tle

Ve

Dstri,

slrbbi." iii

werii

D-lul

istoriks.

Ods.

19

s1( nu askslte de ordinelemefilorg stiff legitimi, kindva avea netiesitate de lion-

lor ? Vegi lonoamteinssbordinagia soldats-

18i, d8n.s kondikaostrbuteash, este nedensi-ts kriminaliqemte, mi foar-te greg. D8mneata, nrin-aqeash skritre, n8 faqegide hit anologia ne sshor-flinagief, ite durb legeanresseT, § 49, on qe a-nologie a faute0 kalifi-tote de kriine sa's' vini,issnt onrite 1u1 nedensite ;

i asfel Dsnmeata ai kon-tra venit zisei legisiri, ne!Mg. v'aing arbtatg,ne ssbordinagia soldatasise nedenseutte d Kondikanenal militarb. tle avenia resnande la aqeasta?

E. Dotnnsle, ns fa1ctie lok all8sisne la ner-soana Domnitor818i; qi v'amarbtat ks ins8bordinagiea soldagilor este nedensitl, mikti soldauli 8rmeaws Si) as-k8lte de mail sbi legitimiassnra ordinelor qe le arda ; missi8nea mea nseste d'a tttb okk8na de Gre-

mi dalta soldani d'a-kolo as fblist bine saS rug;

missi8nea naa este d'a

kontra voingei nagio-nale.

Kit nentr8 esenn181 trasdin istoria Rominiei de in1848, aqestg esema18. fiindBrig fantg istorik8. 118 sonoate esulika de kit ka oarob. la qelle zise desnreGreqia; kb adila, in ka-s8r1 analoge, soldat81, fiindmi el1I yetbneang. 118 tre-ble (d8n1 rrbrerea mea)sbfie =mini oarbb a snorgdesnogi destronagi de Na-ui8ne ne kallearerea mea noate fi gremi-trs ; n8 noate

: V0i8 nrobaku akte lib nimeni n8 ni-ne mai mslt de kit mineIa Allessl de la 24 !mita-rie, la kare fate allssisneD. nroksror.

N'am nimik a mai adlo-ga la qelle zisse ; qi Ina-intea Ksruii VOl8 s8sginek8 akte sinqeritatea Odeimelle.

V0i8 observe n8mai kbn8 imrrbrtrbuteskg kredinijaD nroksror, rhmlind kaK8rtea S'b se nron8nue.

Terrain zikind, kb stro-fa din Oda mea. kare anrovokat aqestg interroga-torig, se adressea. Ia regi

horns]lcb

nenal'b

loom

krb

qia,

last

vi

one,

/ego's. Do-

G toss, kri-

20

susgine legalitatea (l) m'a ka Otton, ha Bomba mi to-vedea kind o skriere este v-brumia, ne kali tot de-de natura, a adduqe bug a- bna 'i am komlyhtut in Ro-takg, o infrakgiune la le- maul ; nil eg in aqeast%gile esistinte alle gem I ; Ocil nu fake de kit a es-mi reflessiunele D-le ass- nritna in noesie ideile a-ura soldagilor, le krezg a qestei foi, kare, in N. 287fi de naturi s' adduku a- mi 288, a zis lukrurt maiWith legii ostlineuti. taxi de kit in N. 291, ire a

nrovokat kiemarea Noastri.la nrolcurorie : 1mi, o re-net, ideile din WI senttokmai ideile din nurnerileqitate.

Numai la 1850 am fostgtriads de Muskali la Sna-gov : fiind kb am susginutlute° noesie demnitatea midrenturile nonorului rom,n.

M'a judelcat un tribunalsekretg, komnusg de di ofMuskali, de D. Dim. Ioaniclemi D. Argironuls (minis-tru 113I Yob, Stirbei noantea, ku umele inkise, laDenertamentul de interne;mi ku offisul lui Voch Stir-bei, am Post esilat la Sna-gov, uentru un an. Si, sevan) onera mea sub titlul,.IIroqesul mi esilul meg laSnagoNeg."

Aqi se termini interrogatoritil D nroltEror.

Agi mai fostg vr'o da-l'', in vr'o osindi?

A mijlo'iit Intriageasta vr'ootirire judekltoreaskl , emanatru de la autoritlgilenoastre ?

lIrofitg d'aveast'b okkasiune favorabill snre a kom-ul eta interrogatoriol d-lui Ilrokuror, mi snre dint tm-

21

nlini tot d'odati o datorie 'titre D. Davilla, nevoind a rem-bnea debitorit nisi kiar nrotomedikt.

Afaru de nroqesul met intentatt de Muslin lit In

1849. mi s'at mai intentat mi alte nroqese de differigifunkgionari, alle laror abusuri le am fost kombltstIn differite ziare: uncle din aqeste nroqese at remassusuendate ; altele s'at stinst ; 13nB1 Ins% a luat snslirmitt noroqitt. Desnre aqesta voit ziqe hteva vorbe, find foarte interesant din multe nunturi devedere.

Guvernhl Katargiu (Barbs), dual, invitareaDavilla nrotomedikul, 'nil a intentatt nroqest In Mai1862 nentru nitrite notige tinwite la linele bromureiintitulah Reforma elektorall; mi kare notige, trimised'unt anortimt, desveleat maltratarea geranilor, inkinala Vikbremti , de kitre Ministeral Katargis.

Estragem Iteva rInduri din adressa Dlui nrotomedikt Davilla lubtre Ministerul de interiore, No.2154. din 12 Mai, anul 1862.

11Konsidertnd ordinele uli rannorturile qitatede D. K. Ariqesku in browura sa, konging numal koresnondinuele Adminislragiunit Sanitare ku D. Doktorul Keresteni, suskrisul esnriml, ks a din k's m i xn i r e, B1N3EALA krs koresnondinge as nutut fi kommunikate numai de D. Doktor Keresteni, satde skriitorul ; mi V'b rogt, Domnule Ministru,s'u binevoigi a nune la kalle ka Dumnealor (Ariqeskuwi D. Keresteni) sl se justifiqe Inaintea TribunaluluikoWnetent.

lar ne de alt1 narte, daj i mi voie, D. Minisesnrimt mrerea mea noblikarea birtiilor din

ktfinellarie, find unt absst de konfieng 735 D.

D-Isi

tit; sb kb

0 la 1

ks,

svelte

22

Ariireskx , d assemenea komuni4ri, se fauekomnlive abssnIsi de inkredere; mi. dakaesish o lege nentrs assemenea kasnri, se fie mi D x mne a lni nedensit.ha nrovokatorg al auelleifame.

tiriimirea d'asemenea komsnikbri, nti usblikareafor nrin gazette, inflgimearb o mare i m m or al it a t e nab 1 i k in kontra kiria NEGRELIIIT vegipsi de knviingb, Domnnle IIIinistrn, a mine

Llsind pe lektorg a faue singnr komentariilesalle, fauem linnoslint la D. Davilla nn s 'a mirginitnatmil n'o S111111113 BIN8EALI, lintn ziue singer inadr sa No. 2154, a ne faue IMORALI,GRERI1T DEMNI DE REDEMIS LEGILORMINALE, vi a destitnic arbitrarrnente ne Onor.Keresteni, inainte d'a se nronnrma tribsnalele komnetinte ; deui, alit tribnnalul koreknional Sexia II, urinSentinjja No. 183, Int nti Knrtea Kriminali, nrinsehtinna No. 217 din IS Inlie, anal liorentg, axakitat mi ne Ariveskx, 1111 ne D. Keresteni, mi ne D-Redaktor al Reformei, hare renrodnssese onera inkri-minati in foaea sa nolitiki, ; ear Knrtea de Kassaginnea intorsg dosarsl la nrima instamfb.

Terminj,m, observind D. nrotomedikg Davilla, kr,a nnblika niste birth, ue de natnra for snit de dothen81 n8blikg ; nimte xirtii, kari aveag de skong ada o desminuire offuiall D. Nlinistr8 Katargin, la resfinnssl seg n e es a k t g, Wort in Kamer in nrma internellIril D. Ion BrItiann ; a nsblika zikg nimte asemenea .xirtiI, e mal on& i mm or ali, in okiibauilor onesti, delcbt immoralilatea d'a. oksna uineva,KONTRA VOTLbl KAMEREI, kite tree fsnlcuignI, ka

ri,

stavili.,

-Domna

bir

mi

23

ri day Intro trelle on benefigis mensoal8 de 5000 leiAstfel, de esemnlo, D. Davilla, din fsnkuionea

servigioloi sanitary vivily, are 2000 lei; alai 2000 ledin ageea a servigioloI military; nlos 1000 lei, sob titlode dionn, din nostol onorifikg(!) de membro la Efo-ria Snitalelor.

Margi, 24 Oktombre, nriimirim gitanionea D: Ilre-medinte al Korgii, nrin kare ne invita la Korte nen-tro a dooa zi, la 12 ore, sure komuletarea nrowdorel

Interogatorisl D -1ni tlremedinte.D. Hreinedinte IS. D. Arigesko

IIIti karte ?Ai sa mai adaogi say sa

skazi veva din tielle zissela D. nrokoror?

He vine al de anumter?

111 try.

singor kovinig ;in lok de ageste ko-

vinte : Voio nroba k'E ni-meni no nine mai molt laAllesol de la 24 lanuarie1859 ;" voeskil a faqe sr-natoarea modifikare :

Vois nroba nimenin'a Aim:A mai molt la Al-lesol de la 24 lanoarie."

He D. G. Iletresko, re-servindo-mI drentol a miarmra rui singor In zioa In-fanimerii.

Sn

kb

24

A dzioa zi, 25 Oktombrie, giteam in nartea offiqi-all din Monitortil ofTigial (No. 237) aneste rend8ri,kari 8mraztri de Imktirie s8ffletul t8t8ror Rommilor.

..) inlgintea Sa Domnitorts1 a visitat n8oa kasartirr,.,de la Malmaison. Miria Sa a adressat narola la maim81711 soldagi; mi s'a informat, ka (tea mai mare so-..ligittidine, desnre trebbitwele lor. In b8latbrii, a,,voit si se assigare singar desnre kalitatea bakatelor,-111i le a gastat. florgiile de karne, wbrind8ise nein-dest811toare, 111ria Sa a ordonat Ministralsi de re-,.sbel si, fie arvite in toati, armata.

Tot in a'iea zi M'bria Sa a ridikat In gradii de

1Sdlokotenent ne sergental L8ngo, rekomandat nrinutante ani de bane servinii.

..Mestea as imnressionalil ka vioinixne ne sol-dui, mi mai 105 seam, ne rekr8gi.

La 29 Oktombrie miteam in No. 239 din Mon.,-% tors infiinjarea stabiliment818i de invalizi, [lentils s o I-

dagii rInigi (9)In intervallal avesta. amtentam din nartea D. nro-

karor komunikarea aktalai de akk8sare. snre a nts-

tea nrenara arararea noastm, ki.nd aflarbm la D. .nroktsror, nrin adresa No. 2990 de la 23 Okt. latre D.nrenredinte al K8rgii, mi konform art. 35 din Proqe-d8ra Kriminali, Intl reservi, drental a 'nil esnrima o-ninisnea sa definitivE at8nqi land nr o n e s 81 v f iin stare de re salt a t (?); agestea sunt urourillesalle esnressi8ni din adressa sa. N. 2990.

Ks toaie attestea, in dosaral ad-hoc figsreart) a-ktal de akk8sare k8 data din 29 Oktombri e, si He ka-re it vom renrodm la lok81 s7.8.

Iilt se inmela dar d. Redaktor al R o m 1 n8151

25

kind, In No. dela 25 Oktombrie (No. 298) Aria a -qeste rinduri sure juslifikarea D. nrokuror, asnru kri-tikat de Oniniunea nublifh!

Konstatimil in dosariii ki, nu esisti aktul de

akkusare ; se vede kb oinuI a Invins8 ne Ilro-kuratorg, i-a aretatil kb nu side ne qe se razi-me alitisai en sa : nil astr,felg oniu18. retrasg kg

onoarea sa neatinsl, a remas8 bietul8 firokurator8 ase inflimia naintea judelntorilorg m'a nublikului fbrb.,inskrisii de nirlqiune" deklarmidii asalfel8 singurii, iieziserbmil alaltl-ieri, k'b jurbrnii ne sfintele sfbnte-loril ki, nroksratoriulis nu sqie qe se zik'i, sure a sus-gine unii deliktil qe inc esistl."

Ba a lutist sq, susgiir ama de bine d e 1 ilstul ad-xok, Inkht, a konvins mi ne onorabila Kurtea kriminalrb,kulnabilitatea gerantblui R011111)8181 m'a autoruluiOdei La Grey i a, nronungInd sentinga ei in 6N A-Mill1TATE, la 2 Noembrie 1862 ! ..

SlmbtT)., 27 Okt, D. nremedinte al 'Curtin kri-minale, twin qitagiunea sa dela 25 Okt. invite la Kurtesure Inflgimare He gerantul Rominului mi ne Won!Odei La Grevia, la orele 10 dimineaga, nentrx zioade 31 Olitombrie.

lienroduqem aqi 8rmitoarele rinduri din Revistanolitikb a R o rn inulii I dela 28 Ok (No 299)

Artikolulii 138, din nroqedura kondkei kriminaleziqe sorok.lri li bgimilrii n8 va nutea fi mai skurtis,,de qinqi zile denl il, sokotite din zioa nriimirii norunqei.

it

Ile Insenthearb kuvinta18. .,d en li n'? Dentinva se zikb, nentru twit!, lmnea, I n t r e g II; mi 'ntreg8este qe nu este niqi kiar in t i r b i t 8; um Brinare'nyi zile denlin8 va se zilch qinqi zile intregi, afarb

26

zioa in hare se nriimestie kiemarea, neafars dinageea a inflgintilril.

Kilmarea d-181 flrentedinte s'a la 27;gee-a ge fage ki, nentrs a nu se k'blka legea, soro-girea ns nstea fi dekit la 2 Noembre, mi gelgde se va sokoti tui zioa d'ast'szi de la 10 ore inainte,la 1 Noembre. Jodege aksm8 on gine agest's grab's,ageast's zorire, ageast's amegeall, ge merge nin'a seviola kiarg legea ; jsdege on gine fin, n'srtinire, utianologia Arigesks m'a listranslsi este fblistrs.Faki, aksm8 ge voris voi d-nii jsgekitorii ; fantsill a-gesta este nledoaria gen mai nsternitl in favoareanoastrb, ini ns mai avemii trebsinwb de nisi an8 angargsment8. Sgimg bine kip legea este atrstil de 'lave-derat8 kLlkatb, inlcbt8 Ksrtea nx noate jsdeka nroge-sslii illerksr1 ]a 31. ins's d.,Arigesks se D8 nrotes-

;te; gi se mearg'h 'nainte. nate Ksrtea sevoieask's se resnekte artik1818 s'amine in-ftigimearea ; fantsls insi, s'a fikst'S., este vizsril de

tog', mi vizstg astffels mai renegimil, nisi o

nledoari's n8 natea fi mai nuterik's nentrs a lsmina nro-gesssni."

din

nriimitS

m81t8,

d-181

kb kiar8kbllralb, nii

inkrbt8,

Ellenil din Romania.He kind (qe renresint'b gx

vernxl,) ne intenta uroqesii nentrx Oda La Greqi a,Ellenii din Rom Lnia ne feliqita8 nentrts avesta, Od'LLa Greqia ; iar organd_ nartidei liberale.;mi drbusbl nenin; aq0sta, ne inlibragrea a saferi kx

nentrt; o Ilalliolle eroi!vb ka Greqia (Rom.No. 298). flroqeszil aqesta find de doments1individxl kati, si disnarl; Iliodestia faklloks VeritmiI.

Deosebit de feliqitrbrile nriimite della Ellinii din

Rimuikxl Sirat Rom. No 296 (dela qei din Ellada) Rom.No. 301); deosebit de interests1 genii viig qe fii Elladeimi fii Romniei ne arbtarb in kestirmea aqeasta, interest;qe lektorii 1'03' mitut aurepi In No. 305, 311, 325ai ziarultsi Rointn81, numai nentrt; Inkt;ragearea Mellor

buni mi rmuinarea qellor re'i, kredem de datorie a renrokqe mi alte nrobe de simnatie din nartea Ellenilor dinRom 'bnia kitre gerantzlii RomIn't;10. mi kitre axtorxlsOdei la Greqia.

D-1M K. D. Ariqe'fx,

Domnaii meg,Nobilele mi natriotiqele sentimente kari v7) dis

mi amoral Dv..nentrx sktunna mea natrie E

ministerulg nublilig

feligitIndune

brbrblgiepublikg,

kati

ling),

as

28

lada, v'ag atras simnatiile totsror komnatriogilor mei,din nartea klrora sant insIninat a V'b esnrima adinkatui vegnika for relisnouitinwh.

Ns to desksragea, nobilele mea amikg, daka Vir-tstea se nerseksh ; reksnomtinga Nagisnelor este maimare delat ori tie niartiris.

Hriimmute relisnomtinga Gregiei intregi, kare seflatez1 ks nsmele D-le, ka ka al tstsror illsstrilor fi-lelleni.

Dsmnezetil Nagisnilor fie ka tineA miksl vostrs,

25 Oktombrie, 1862 Zaxaria Sardeli.B. lisreniti.

Domnslsi K. I). Arigesks.

Derailsl meg,

In agestil momenta afis 1[1 Ministers! nsblikg yr,gain nentrs verstirile nsblikate, attingitoare in demean-ga (chderea) regelsi Othon.

La ageast okkasisne, konsiderg de datoria measakra, a offeri servigisl meg ; ttti a sssgine lsntain kontra MinistersIsi nsblikg.

Disnsnegi dar, daka 'NW', do faksltigile ssskrissIsitie vti noarti sng interesg luldsresg ; inkre-dingezg de distinkta mea konsideragisne fie vi wastrez

14 Okt. 1862 jariskonssItil G. Atanasis.

IL

vi

Baksremti.

mi vo,

DOI1N1LOR C. A. ROSETI, C. D. ARICESCU, nilD. VALENTINEANU.

Domnilor,Nobilele sentimente kari aui arbtat nentrs nazis-

nea ellenl, lis okkasia kideril regelsi Orton, ssntskri-se in inimile noastre mi a tog". nauisnea ellem), ka-re VI este teksnoskitoare.

Afls k'h ministers' nsblila v' akkssi, nentrusentimentele voastre inaintea tribsnalelor ; sure re-ksnostlingl, VI offer faksltluile melle, kimtigate laZiniversitatea Athenelor, ka sl disnsneui de dinsele,de veui sokoti de trebsinul.

Its okkasia ageasta, nriimiui, ne lingi, reksnont-tinua mea, konsiderauiile melle gene mai distinse.

Doktor in drent. Ch. PrimikiriusBsksretuti, Okt. 25, 1862.

Renrodsgem din Ro m 1 n 81 de la 27 Oktombrie(N. 299) rlsnsnssl nostru in ageste nrobe de affek-'tine din nartea Ellenilor, nrin organs) D. D. Sardeli,Atanasis mi Primikirius.

Domnilor G. Atanasis Zaharia Sardelimi Ch. Ilrimikiriss

Domnilorg,

Am nrimitg enistole10 d-v. de la 24 mi 25 ko-rentg, nrin kare bifte-voigi a'ini oferi ajstorislg d-v.

30

in hula deskisl de ministerislg rish'ikg nentrs oda meala Gregia.

flrimeskg, d-lor, ks tilviere nobila voastb of-ati.til mai fulfil hi ant rarea Liberiiijji Gre-

qiei de d-v. are indoitS merits, Ibra ne mai gindi denoate avea mi suvisg.

OnorabilsIg meg amikg d. G. Ileireslin a of-feritg konl.arssls set', iui in zioa inflgiinerei la on,Ksrte Kriminalr. Ara sssnine din nrestrh ks d-v. minI-karea fromoas'b a Elladei de la 23 Okt, have a tiro-vokatil nsnerea noastrb in alissanisne.

Se mblglinimg, d-lor, ministersIbi nsblikg nentrsageasta : els ne di, la togi okkasisne a denthnstra nrin-qinisIg de viairb ve Grenia l'a luilikatg ks atbta s611-liesg in memorabila zi de 23 Oki 1S62. tloate,vine mtie!Gsvernslg, ge'lg renresint Ministerislg ns-blikg, va sill sti nrofite d'ageast leiiibne. . . .

Ian okkasisnea ageasta, mti siamg datorg a msl-glini nri Domnilor S. Kefaliade, ksni mi D. Za-xaria Il. Sardeli : twist* nentrs denema sa dinNo. 296 din RomIns1; velsi d'alS doilea, fiindnrintr'o enistoll de la 25 kerrentg, imi molgunemteldin nartea Ellenilorg din Romania, nentrs amoral megkbtre sksmna for natrie ; tie falai a fimindrs, k b mi se di, okasisnoa a sbferi mi nentrslibertatea anelei glorioase mi eroige

Ellada u1i Romania as ageleaati nringate, a'ieleamiasnirpgisni: inowiksig fork este FANARIOTUL, de lakare d'o notrivi, as ssfeitil ; zeitatea lorg e Liberta-tea, ne kare as momiteniro de la mom i for ve as krea-t'o ; ginta lorg, alianga nonolilorg onimagi. Ori karear fr degisisnea onor. Ksrgi Kriminale in nrivinga SSS

erti,, 1(8

1111

et;

'int

d'ontoig,Ivo

realpreiri

31

kris8181 ufa geranteinf organ8181 nartidei liberale. vbassig8r11, d-lor. k von' inti strferi kb demnitate mi lybrbluie on ire isbire.

K8noasgem Intemnivbrae, mi kiar dr8muril esili8181. Nitre ecl.e cNf rinria nentr8 Libertate ! Re.ulatanoastrb e I.sgetslx nostr8. Kuragidg nostris e in

noastre. nostr8 e in drentatea ka-zseI tie alarbri.

Al d-voastr% etc.K D. Ai,res1.4.

Organ81 nartidei liberale rritilkomi iui a11zi Ellinilor din Romlnia. din nartea Roinumilor nrogresisiI inNo. SICS' della 7 Noetnbrie (No. 311).

Ciitre Elenit din Romeinia.

Frueaska slringere de M111 tie ne dat Logi,o nriimirn ks ferigire; !JIM: scrim kb 'n fend este stringerea de nybra, a eroi.leI Elade nentr8 fr8moasa

Leptnintele darnoare Intre Grecia mi Rourbniasent vekie. Ile Innd Elada sIngera intreap szibtsabia strbin818I, Foriinna, limbo, sale18l el. am n8tea zige, s'a fost refriit in Rominia. de Elide anoi,18Ind8net sbor81 in 1821. s'ant% din no 18meI in

tregi it) tab Wolin nri virtstea sa tea antikl;ziser Lm In koloanele agesteI foie ink% la 1858, EleniTde la 1821 S'Il811) a fi erol kiar la Termonile ff1 Rombnia at8ntrI. tres111% din mormint81 ei, d'odat% k8 0

lion

Romania

si kbm

vinligisnele Trimfeld

agl

32

Nina mi m8genika Elada; mi dala sklavia ileans ne ar fi imrriiejenat mi mintea mi okii, ne am fikunoskst8, ne am fi dat mina. mi re'nviarea ambelor gingi. doamne ale 18mei, ar fi fost general'', ml

dulling,. Dar uslberea mortnintshi n8 se sksturg,intr'o sing8r1 zi; rtiginea lang8rilor D8 se sterge

elenii ns trebne se site la ei ax avxtferNirea d'a fi sxbj8gagi k8 sabia, ne land not aver' mnenorogirea d'a fi kond8ini la blind; deciranele ge fa(le sabia stint rune sinitoase ve singer!, mi se vindela, kind ranele bigi818I kangreneazi, in'ageastami Immo ageasta este ka8sa Romlnia, de 1111 restsrni d'o dati) lib Grelia neatra iei mormintale, ns111A8 semi deskizi ka mi dinsa toate vinele nentr8 a re'nvisa mi senktifilca ks singele iei tot ue f8sese 134iS mi nrofanat de sklavie. E eroikaGregie n8 komise aLsnin gremiala d'a rune sabia inteaks m'a tree ne terim81 diulomaniei ne kare nerdtot, mi ne kare ar fi nerdst mi mai malt dala vinegan'ar fi fost semnati. ink8ibati nretstindine suit singele ses virsat in torente la 1821; Tindegine dar,brava Eleni, tindegine eroika voastri mini, mi d'astg, dati, n'o mai tragegi nanol, siksri, fiind toatenonoarele au ingeles akum ntimai nrin mire vor fitari, mi nrek8m ne kit timn in antivitate avbrimagenmi D8mnezei, nimine n8 ne nstea intinge, totsastfel mi 'n viitori8 avind avelami nringinie, ageaawl kredinlyb. nimine ne va mai nstea si ne Aga,din kalea ilea mai mare mi binefilatoarievedinga ne a ins ionalo. Vol demirea dintrs va Fikstzl se ladegi ne k4, dearaui in kan81 18mei, ne kind nu mai eragi oameni vi semizei I Vol

lungs

ki

insi

laki

la

qe

sqigi ki

d'o-data. LIPanOt,

tut

Pro-,

-33stflui desxnirea din intrx a adxs8 intervenirea

mi k'ajxtorx1 lxi. amigia hi, a fost neirea voastn. ! Vol sitilli k'b Hirt n'a mbrit, uti nx va twirl dekit in ioa kind fie kare nallitine va fi nitrxnsi lei ammestekx1 strhinx181 in intrx, on kare ar fi- agel str'bin,este seminga morali nentrx dinsa. Vol sqiui in sfIttuitka 1111 not h. ninti kbnd toate nagitmile 118 vor Ingelege ki trelme si fie solidare Zina nentrx alta, vor8 lii

ne rind invinse fib kare. Se ne tindem dar mina. sele Inklestim ?ina intralta, mi kx not va fi birxinlla.Salaare dar, fralli ElenI; mi figi siltxri d'amoarea maadmirapixnea noastr'b. C. A. Rosetti.

3

ki stri-in818i,

viiIn amtentarea infigimerii nroyes81b1, fail nrovo

karg la d8e18, tot nentru Oda La Greyi a, de don offiyeri, al k'rror name le tiyem, nentrs dose k8vinte :

1. Snre a n8 s8fieri ayei D,D. ofiyeri ve8n neaj8ns dela s8nerioril lor, d8e181 find onrit.

2, Snre a n8 llrovnka 8n konfliktg intre Yivili nii militari, ginta noastri find armonia Intra fragid'ayellami singe, intre fii ai agelliami natrii. sure an8tea 18nta k8 uteri unite kontra inemik818I kom8n.

Marti, 30 Oktombrie, la 11 ore in'8n kart', M7)aflam singer in bi8ro81 administragisnii ziar8181' Romind, kind vizg intrind in bibrog yei dboi offi'ieri,tin kinitan mean lokotenentg.

D. Kinitang is narola.Dommile AriYesk8, fayem na'rte din batalion8

X. ...kare, sosind ell in kanitali, find ki linsea afari, aIlia tin n a m fl e t g al D8mitale, nrin kare kamaraziimei se simtg offensani.

Un namflet8?! ! Wei si ziyi Oda m e a laDr eyia? le resminseig.

Ama, o nJesie a Damitale la Greyia.Itli in ye a nutut offensa ne liamarazii Dv.

noesia mea inoffensivi ?Avegi la 'ndemini aYea noesie ?Avem, Dommle.

:35

Zisseig esneditoruINI admlnistraniunil SC1111in esemnlarit. D. linitan 2qiti nassagiul nentru karecram akliusat de D-118 nrokurator al Kurnii Kriminale.ilIirarea mea fu in kulme: ingellegeam ha D. ministrude resbeal sb verb in Konsiliu nunerea mea In akusare, sub nretest8 lcb ayea Odb ar fi demoralis'Lnd ostirea (ania se ziqe); nu ingelegeam insb ka niste offiqeri sb yen viagn. mea, nentru relatarea bllta fantgistorikg, nentrs kare, uresunuind kb ar fi kontrarig onoarel militare, 8rma a 1i resnonsabili de aqeasta numai offiverii din 1848 , mi nisi de kum Ariqesku.

Dumneavoastn, 118 annrabani fautul relatat demine in Oda La Greqta?

N8, Domnule. 0 asemenea fantb n'o nutem annroba: lo,q1 nrima datorie a 81181 soldatg e desqinlinaillilitarul treble sb esekste, renlihrh, otdinele suneriorilor sbi, Inrora edit le nresunune qelle mai borneintennisni nentru nerrb.

imnIrtluieskri ideea Dv ; dar niqi ofbrb esgengiune. Es tratez8 in noesia me:t un katesgengiona18. firesunuig TOATI NAI1173NEA nar-4e, ku drenturile ei; de qeelal'i, narte, TIRANUL, husabia mutat'', in sIngele inounat al getul6nului ; tar-omtirea sh in mijlok'il, ku arena sub brag8. Ye intreb:in kasulg 'Nest"), ne vine treble sb susuite soldatul ?

Ile tiranul sugrum, nonorul ? Ori Naniunea,ne kare instinktul ei de konservare o sileste a faqedisnan, niedika ferigirti'salle ?

Domnule Ariqesku, resnunse D. Iimitan, suntern trawl la sorgi de kamarazii nowt:Li, im ha sb dishutim kn Dunmeata aqestri kestione, vi ka S'11.11' fa`lcal

kunoskut voinga lor, 1-are e d'a le da sltiscielere non

fbrb

regal,

d'o

ve

adoak,

en'

3f

tr8 oensa ad8s1; for nrin vers8rile din Oda Dle LaGre(tia.

-- Sn ksvinrg de esnlikare, vb rog,g. Mai intiix, artrelmi ka nrovokarea Dv. viie din nartea omtiriiIntregi ; at dboilea, ar treh8i ka nrovokarea dv.se adreseze la offigerii din 1848, kari s'ag onn8s ordinelor mefoloi for ssneriorg ; ex, o renet, nx fak delilt a relala agellg fantg istorikg, kare seaab k8tant818 islorila al Grettiei din "/ Oktombrie 1862,ire a insnirat Oda La Gre v i a.

Dar D8tnneata n8 to mrgineurti n8mai In sumnla relatare a farn818i; it mi anrobezi, avindg aerx1 azige kb soldat81 de azi ar ubtea imita rte soldat81 dela 1848.

Domnilor, mai intlig, ne nr e s8 11 8 ner i, n8se noate inkrirnina 8118 mug, Inkt sb i se wan) viauaalb dsr)ileit. nosiktisnea de azi a llonbniei e kn. tot8I alts d'ageea dela 48 ; at8m1, omtire mi nonorg,erai in fama 8nsi tirang ; o voig dovedi la timng, intro onek adhoc ; azi, nonorg nti ointire, se all infaua Alles818i dela 24 Iatmarie 1859, kare

In line, Domn8le Arigeslin, sfirmim diskui8-nea, zisse D. lokotenent ; trelme sti ne dal satisfavere.

11e fel de satisfagere?Innellegi Dmimeata, k8 arwa.Dar, arma mea e nana ; uti luta katr,

fie egal.bKa militari, obserrk D. lit-titan, inuellegi D6111

neata, not n8 ntitem lave nolemikb zii niStiki : iguta

noastrk e d8e181. flora alege arma kare voeiuti; noni,kia allege dintre nor ne on vine voeurti. Ka ziaristri,

s

'm1

s'.

so

s,

37

trelThe sb li8nourti d8e181: Armand Carrel a nibritgdxels nentrx ideile pie smitinea in ziar81 seg.

18rnea de b8ng s i rn 0 a desanrobatkond8ita 181 Armand Carrel : veii biograllit lxi ; gelritmin, Carrel mtia si minmeash arma ; dar es nsmtig, s8nt kontra d8e18181. Nx 111 nxteui 18ade lamg : lh4I sine are kiiragi81 a kombate ne faj 'rTirania, 13rmearh s'b se anitente la on tie din narteaTiranilor,

In fine, D-1e Arigesku, on ge diskuitme eale nrisos mi nefolositoare.

Uinta disk8pirmii noastre este a nel8mina, Dorn-nilor. sure a mti bine nentr8 ge o sti ne t'bem gitbrile;in fine, Domnilor, o observagiBne : tot nentr8'vershrile din Oda mea L a G r e i a, 4e ati nrovokatagest8 dxelx, s8nt trimisg de g8verng Inaintea ICnrgitkriminale ; kondamnat sag akitat. 811167,1 a fi satisrbhni, mi g8vern mi onitire ; ki,g1 ve e oratirea delritgbrag81 armat at g8vernu181?

Hrin arestarea Dmnitale., observe D lohotenent, va fi satisfIltrit immai g8vern81, n8 mi no i, of'Merit din batalion8I X ...

118 dbrere v'hz8 10) n8 ne mitein inuellege.Noi to ruglin kri, la 3 ore (ak8in snit 12 ore

f 8ng kart8) sb ne martorii D8mitale, 1 a 10-sarml, termini, D. natal.

voig trimite dar martorii mei. ka sb (Hskzite ku singe r 14e agcisti, kesti8ne. 111) d8kghons8lt amigil mei nolitoi ; uti snerri k'b la 3 orevetti avea martorii, ka sb desbati k8 dv. agESst Lesti8ne delikati,."

nlekarea D D. ofTgeri, 18aig xn fiakr8, nld

lit

'l'oat'h

are trimi ilit

SI)

k

Thais

find lie

altime

Vtars,

3S

1,18taig in demert drool' martori kenvenia ; voiama le trimite '8n offiverg dela 48, mi 8n qivilg de arin-viniile ; din nenorov ire, D8 118t8ig afla ingrain.nivi ne 8n8I nivi ne altsl.

La duo', ore mi jsuntate, skriseig D-181 Klmitan8rmItor81.hilletg.

30 Octombrie 1862.

Domnul e,Find k', este t,s nen8tingl a glsi mar

torii ve'ml konving, mi find mime am nrovesg IaK8rtea Kriminalrb, an8nng Joi, la 1 Noebrie,la 12 ore din zi, vi) trimitg martorii kari sti deshati,lis dv. kestibnea adhoc.

Ilriimemte sal8tirile melle.K. D. Arivesk .

Ne onrim avi 8n min8t sure a resionde avellorakari as resulndit vorba es am fort nromisgoffiveri a mb bate negremit k8 dbmnealor in duelg, mikrb, nrin refssulg meg', am dovedit s8nt 8n lamg.

kg annelg Ia onoarea D. Kluitan, 8n81 din nro-vokatoril mei In d8e18, kare, dun', wbrerea mea, edemng de stima kamarazilor stiff, sti nrbr1sriseskI sing8rflaka, in lionvorhirea noasti dela 30 Oktombrie, e vevaneadevIrg; ei bine ! atit avea konvorbire, kin rul

hilet81 meg kbtre D. Kinitan dela 30 Oktombrie.li8M 1111 instr8lcgiile date martorilor mei la 31 Oktombrie, toate dovedeskg 1.i nillta mea era a lumina neDD. offiveri in d;sk8tarea a 1 hoc, mi nivi de km aam bate k8 D-lor in dselg.

Kiar bilets1 D-18I KInitan, ka resn8ns la al meg/dovedemte aveasta. Eats avellg hilletg :

ve'mi

melle

azi imila,

vi, ki

ki D.D.

ki

.

30

S'a nriimit enistola D-Ibi Ariqeslo din 30 Oktom-brie 1862.

Kluitan X . . . .

30 Oktombrie.

Din attests billet konkidem :1. Ilriimirea D. D. ofiqeri d'a se trimite mar-

toril Joi, 1 Noembrie, la 12 ore.2. Konsimuirea d-lor taqita) ka aqesti martori

desbah imarebni, kestiunea ad-hoc.Aura dar, lamitatea qe mi se attrilme inteaqensta

este grattati) mi nemeritatl.Ilentru qe dar ai ref8sat kx obstinare d8e181?

not intreba Domnii offigeri.Ilentr8h. aqestg del era nedrent, nenolitikt,

dxnh nrbrtsria t8t8ror; nedrent, find ki) k81nabilbl, de ar fi1,81n1 , 118 era Ariqesks, vi offigerii din 1848 ;

, find kl vivilil nti militara, in nrezioa normarl' evenimente nolitiqe e8ronene, kind togi nonxliise infriveskii, kind to ate imangele nartitb181 nagional8trmeazi, a se kontoni nentr8 lbnta imminenta. a Liber-truii kontra Tiranniei. nx trelme ami tiia grbt8rile nen-tr8 relatarea tmor fante istoriqe ; nentr8 aqeste mo-tive, d8e1b1 find abssrd8. es 118 n8team nrihni.

Vii la kestitine.Res8ltat81 konsBitlrii melle fix amiqii mei noliti'ii

f8 n8blikarea brantoarel eiiistole Intre Redaligiunea11 o ml n 25 I ti 1, in N. do la 31 Oktombrie (N. 303).

sh

neno-litilett

'II

-10

Domns 18 I Redaktor al ROMIN8L2ii-

Domnble Redalitor8 !

Domnia ta, kare n'ai ingetatil d'a sssuine onoa-rea mi m'brirea armatel Romine, in on qe okasisne ;domnia ta, kare. kiar alum k'bte -va l8111, kind ostireaf8 atrbt de loyal, uri ne nedrent in faga &roue"'intregi, de Intre d-ns B. Lonik, al fosts singsrag veal nrotestatg , qe al susninst adewbrslb qe ai [Ishii-kat mrtsrirea direktorb10 ziarixlxi franqesg, desnrenbmele qelb atierbratg alg anagramei Lonik ; domniata dar, kare esti mai komnetinte de kebtil mine in ase-tnene Yestisne, asks111, to rogg, imnrejsrarea de ash,-zi ; mi bine voieste a'rni srisne kalea qe Erase 73rmezii, sikbr fiind dinnainte lch vois brina-o qea mai

inkredere.Ast'bzi ag venitg la mine dosi offiqierI, mi mi-ag

zisg kornag d-lor8 se krede ofensarS, mi ml kin-nrh a le da satisfaYere ks arena, nentrs vele qe amzisg in oda mea In Grevia, in kare. dun qe am vor-bit8 desnre qele intimidate in Greqia. Ring SI18Sg Icxvintele zise fosts18I Yoh, Bibesk8 de k'btre zing kZnitang din Rominia.

Amg krerst'S rui krezg, domnble redaktorg, n'amofensatg armata R31111111. IlrektiMg n'am ofensatt niqine Yea Eleni. i-a mblIrbmit8 gsvernslb Elengmi nallisnea nenirs kondsita el nanionall ; am krersigmi krezg lcb n'atn ofensat armata ronnni), relatIndgb118' Nut's' alg ei, mi hare inki) l'a fostg 'nain-te-I armata franqesi la 1848, qea mai mare narte a

-

,

si

Ici

fik818

loyal,

La

dentine

41

armatei Nano thane, etc. Am krezzitg wi krezg in sfir-mitg fantxlg relatatg 118 este o ofensrb, mai lin seam lumidg de la 1848 mi nin'aktim, nti kBnoskg nisinrotestare din nartea armatei. NB mai athilig amintekb oda rrea In Gregia este de 15 zille, mi tokmai as-

ayei domni offiyeri se kredg instiltani ; dar intrebg, chin nentrzi xn fantg al altora. mi kontrarBia nimeni n'a nrotestatg, stint eg resnlinzetorig; iarin (Lei Ye rag komisg, kiar daka ar fi o r, smindere

Me onreskg ayi, astentIndg oninisnea dzimitale

KItg nentrzi yeea ye s'atinge de yestitine, am reswinsgdlor ofiyibri Ia, silils fiind a krbtita selmdangi, mimine a merge la 'Corte nentrx nroyesg, noimrbine le voigtrimite doi amiyi snre a le sune ottrirea mea.

K. D. Ariyeskx.

D-1Bi Aritteslis.

fanttag de karemi vorbesyi, fiind de yeamai mare gravitate, din toate mintBrile de nivire, mai8 seam astbzi. vb roggr s'b mi akordagi 24 de ore

ka loigetg, mi sb konstiltg ne mai mxlui amiyi uiioameni komnetingi.

K. A. Rosetti.

Merkuri, 31 Oktombrie, zioa infbuituerii aroyestilxi la Ktirte, mi okktinam in biBrog lac regslareakontBrilor mi nredarea kanyelariei koleg8181 meg, D.Grigorie SerBrie ; kredeatn lci in zioa ayeea noate seva nrounga sentinga, mi voig fi noate trimis in arcst81 nreventivg.

Era 9 ore mi jBmItate, kind vIzg intrind in bidrog ne D. D. ofigeri nrovokatori. D. Krbnitan uinea iii

ki

tizi

?

si

0

42

mu% N 303. din Romnsl, Zinde figsra enistola meahare redakuisne, in kestiunea dselslsi.

Domnsle Ariqesks, m-b intrelm D. Kinitan, (leinsemnearb enistola D-le din aqest8 NunbrS?

Ama a'S grbsit lis kalle amiqii mei nolitiqi.Una Dsmneata la qe ne-ai esnss aria nsblikarea

gibrnybri de gs..aqestei enistole? Dse 181 fiirlit onrit, ssntemvernii. D. General se afli in kasarmi, sore a deskoneri nonrovokatorii duelului. Ne-ai IlliS nrin,,aqeasta in_im-nossibilitate d'a ne bate. Ilroqedarea D-le este neka-lifikabilL.

Esnlikite, to rog, i zisseis.Dsmneata, resnunse D. Lokotenent,- ai volt ks

a'ieasta a naralisa dsels!. Asemenea lukruri ns se ns-bliki, Domnule Dsmneata ai zis eri in nevei da sa-tisfavere.

VI voiii da, Domnilor8 daka martorii vor gi-si ks kalle in fine, qe qereui de la mine ?

lerem ka dselsl si se fain kiar azi, de seva nutea, resnsnse D. lokotenent.

Azi e ku nenstinurb: fiind ki la 10 ore (inisent deja 10 ore) am nroqessl la Ksrte; nil naote sifiii arrestat.

lIel nsgin, Mt-Bite martorii, azi kiar, la kasar-ma noastrb, la 12 ore.

De mi am xotbrit eri altfel, konsime; inn laaveasta.

in fine, domnsle Ariqesks, observb D. Ihni-Ian, nermite-mi atti ziqe ki ns esti sintterg,

llentrs qe nu sent singer's' ?Fiind ki, eath qe ziqi in enistola 0 -le, nsbli-

liati in Itonmnsl de ail:

43

11 &mai addsk aminte In Oda mea La Gretna este de15 zille, mi tokmai astrbzi aver domni offiqtri se kre-

inssltagi, ete'.Ai shat oare kb am in.-fend eri konvorbirea noas-

trb tokmai nrin ageasta ? not am linsitkanital in ageste 15 zille ?

La ageasta aveui ksvinib, mi gerii ertare. Teassigsr, ne onoare, kb, in emonisnele momentslsi, amaitat aqeasta ; dar, nentrs resnektsl kbtre adevbes,rektifika ageasta la nrima ohkasisne.

E de nisos, Domnble, 1111 Intrersnse D. Joketenent ; mine ne vom bate in dsel; ufi daka vei re-issa a to batte, stint in Brent aji trage nalme on andeto vois intidni"

Lektoral ingellege kare srma a fi resunsul meinla ageasti inssltb, in bihrosl untie eram mefhl kangel-larieT ; eras insi lamb 12 martori vivili, miAlilitartil martor era E. n offitierg din alt kern; iar

nresinni eras D. D. Grigorie Sersrie, Joan Fsndes-ks (noets1), Sake Iliskunesks, Anostol Arigesks, Grigo-rie llsikb, Alexandra (noetbl,) Dimitriad (ak-tors]) Alex Dimitresks (ex- revisoral skoalelor koms-nale din Teleorman), nreotul Grigorie llIssgeleans (re-daktorsl Biserigei) wbrintele Nigefor Eliesks (ex-rektors1 Seminarislsi 'din Xsmi) iui D loan Kanelleansdin Vilgea.

Lektor81 inuellege kare nbtea fi ressltatulnrovokat de d. lokotenent, a krsia missisne

ka military, este naza ordinei nsbliqe.Ka ageastb okkasisne, dovedibm din nso8 kti oa-

menii ordinei ssntem Noi, demago g i i, n e r t s r-

dar

Kv °dike, din.

void

an milkervivi-

lii

Hellman

vx

ken-

44

ha torii de in eseri e, km ne nsmesk adversarii nostril nolitiql.

D. Grigorie Serurie mi D. Kostake Iliolculan binevoirb a'mi servi de martori in kestiunea adhoc.

Martoril mei resninserb dselul, [lentil; ksvinteleesnuse mai sus ; dar D. D. offiqeri nersistab in ideeaDumnealor ; in fine, D. Iliokirlan le zise, ka din nat.tea Dsmisale :

D'ami fi in lokul D. Ariqesks, aini nriimi dsels1,,fiind krb strbruigi in ideea aqeasta ; mi, ka nrovokat,anti nronsne, nu nisto181, niqi sabia ; vi dozy') xanurl,din kare unul veninatg. Destinsl ar de'iide kai dinnot si) ingini, xanul ommoritorg

0 asemenea nronsnere ex o desanrobez, ka o absurditate, mai absurd', dekt dselsl

He la 4 ore dumb amine, rni, inturnam dela Ksrtea Kriminall, kare, nrin jsrnal81 No. 862, din 31Qkt. amlnasse qitirea sentinel rientrs Vineri 2 Noembrie. Eram insouit de rrbrintele Ni'iefor Eliesks; mifind krb treqerea noastrb era ne la D. 11ialirbrlau, neabbitsrbm ne in Domnia Sa, ksiomi a afla ressliatals1 diskugiunii martorilor; aqi,.neste astentarea noast, glsirbm ne togi martorii in kolmea disksgisnii.De ini d. d. offiqeri xotrbrisserb Rasartna ka lokg dedisksaisne, martorii mei konvinserb ne d. d. offi'Jeri krb o ftiasarmi n8 noate fi B n lok konvenabil nentrs asemenea disksgisni; xotrbrirb dar ks toga lokals1d. K. tIiolarlan.

.11b ertagi, Dlor, le ziseig, intrbnd in kamem; n'am lutist krb adthmana Dv. va fi aqi. flotgS7, mezg, sa8 ml retrag8 ?

foul' medea, rbsnsnse d. giokrbrlan; find kl

45

nu e a de ingellege. Dunmea lor st-bruesk a setfave heirs!, sub kuvuntg krb o sere ageasta nearrbrat batalhowl din hare fak narte; not iarbmi leam nrobatgnine Ia evideno) la) duelul nu se noate fare, frind

nedrent; nrin Ormare, absurdg.Dornnule Arigesku, zisse d. lokotenentg, fiind

intimnlarea, horn zivi, tea addus avi, ne simnimdatori a te Intreba, in numele kamarazilor nostril: tebati, on no?

No, Dornnu le lokotenent; fiind krb duelul agesta este ridikolg e absurdg.

Ikea bine! resnunse D. lokotenentg".Ne destruirbm IcaDin zioa ageea (31 Okt ) whim Ia 8 Noembrie,

umblaig nregrbtit, sere a' ml atrbra onnoarea ;Id viagakontra qellor (re ar fi kutezat a ati le ataka, in nublik sagintre natru oki.

Sosind a kaseu, Merlotti, la 31 Oktombrie, 5 oredun amiazi, aflaig urnybtoarea enistoh, ne lore o dagnublivittigii nentru mai mite huvinte; ea dovedemte:

1. Absurditatea2. Ilatriotismulg3. Desdemnarea nublikului in ageast-b kestiune.4. Simbatia tuturor nentru vei akkusalli de mini

sterol nublik.

Domnului K. D. Arigesku.

Domnul meg,

17-bzuncluv-b ameningat nrinteun duel nentru nemuritoarea Odti, ire 103 okkazionea cletrowbrii desnotslui strein agi lamtatit in onnoarea nagiunii melle, rim

mijk ikis

Ellenilor.

kt

inemiqi,

dselsIsI.

46

otirit si) nriimesk es lunta in loks18 D-v. daka vegibine voi a nermite alleasta : snetnd la) devotamentsllle e8 vi) at's', in skimb ks atrella kare alli aritat d- v.nears nallisnea mea, va fi nriimit, kr, ageastl okasi-ine, ka ne 8n Ellin SI CSIthie nentsl sexla gloangele nobililor offilleri Rombni. ire voeskil innellts1 D-v. s7) loveaskl sfinta liatiS a nauisnei melle(ns ruti8 daka slut grewit in alleasta.)

Vb rog dar, domnsle, in nsmele nanionii melle,kare vz datoreste reksnorutinui), la) se dagi loks1D-v; mi mrt voi sokoti ferivit daka, nrin singele men,voi nstea srrbla nata lle nobilii offilleri as krerst la)aui adss assnrt -le nrin Oda D-voastr), mi a salvasngele vostrs, ye este ks totsl innovent in kassa defagt, ml kare va trebsi odat' natriel talle.

Priimigi, Domnsle, nrofsnda mea venerallisne ire

am k'btre nersoana d-voastre.

Boksresti 1 Noembrie, 1862.

Temistokli Finali.

Domns1s1 Temistokli Finali. (')

2. Noembrie 1862.

Domns1 men.

Frsmoasa Dsmitale enistolt dela 1 korent, oglind)fidel a bIltii stint ksltivat m'a unei mime simgibile,[dint d'amors1 de libertate ml de natrie, a kassat o

(I) Ar.torbl drprneT istoriite, If iderea Misolong D., in5 aktc, anz.nuati, in RomInni, N. 354.

'ml

sn lotsagl

- 47

vii, s8fTlet818I mea .. Mai 'mate h onsideranima m'ai; onrit a o ntiblika in ziar81r, R omln 61;o Vag ruiblika intr'o zi, snre onnoarea natriei d -Ie;inch; mi admir sentiment81*; qe a insnirat'o ; darkiar daka d8e181 s'ar faqe, (qeea qe n8 krez, nentrsonnoarea ostirii rom 'bne) demnitatea mea de RomanMere a nriimi es d8e181.

Szint ferigit a )j,i ammlla ki o oferti de nattira a-'ina qe 'mi nresentezi Domnia ta, mi s'a ftkst mi dinnartea mai m8ltor stmlengi Romani, intre kari figurearL-mmele snsi Klmnrangeant, din loksl ma natal; am.refusat offerta lor, nentr8 avellami k8Vintg.

Affekairinea mi veneragixnea mea nentrz; troikanatrie a hi Temistoklis uti Botaris, este tin k8ltii nen-trts mine : Oda mea La G r eqia este tImiea nreot818Ila altar81 Veriti,nii ; krbqi s8nt kresk8t, Domnsle. k8ideile 18i Demostene ml Sokrate, mi kz; esemnlele 18I E-naminonda mi Aristide.

-Vag s8freri dar, Ils arestsl la miserabila inkisoaredin deals) Spir8, vi moartea kiar, de va finentr8 nrinqiniile qe stssni8, nentr8 libertate mi natrie,nentr8 demnitatea omtirii romine, kare la 1848 s'a a-ritat brav 'L, d8rm whrerea mea, ka mi omtirea ellensla "/ Oktombrie 1862.

A nrono de omtirea roman.insmui Domnitor81 Nostra, in nsmele kbrzsia g8-

vent's Ministers) uti julehrh Magistramil, a annrobatkondsita soldat818I:ronm18' dela 23 mi 24 lansarie 1859.nrin ordinal de zi kitre omtire, in hare qitim aqesterind8r1:

,,Am nriimit kt; m8lomire manifestarea

intinvri1e

trelmingi,

simgiri

inst

L18

,,lor voastre de devotatnentg ]nitre nersoana Noastr'b!(' IDevi, manifestarea soldat8181 roming dela 24 la

nuarie 1859, no seannwa ea oare, ka dose stelle, hamanifestarea soldat818I romlnis dela 8 Innis 1848, harea nrovokatg d8e181 meg, ini n8nerea mea in akktisarede ministers) n8blikg ? La 1859, omtirea n'a voit ase sa amine ordinelor niefilor sli soneriori (Kaimakamiplans mi BIleans) ye ordonag genera1818I Vdliano adeskirka armele in nonorol addonat8 la Mitronolie, horniinele goale, mi kare se manifesta verbal kontra tiranolai destronatg de Nagiane la 1848, ne hare tiranaill sosginea Kiimakatnia ini maioritatea Kamerei (learetrograde

Te las8 a fave singar komentariilc nevesarii.Este obiveig ka, in momente sanreme, ha avellea

In kare am aflo ex azi, kInd voiii m v ge noate laInkisoare sag la moarte, e ()Inuit; ha lirenitinol, ortodoliFA sag katolikg, sl'ini fah mrtarisirea fantelorsalle. Bigonii. deskidg atuvi inima lor, intre natraold, lesoinilor, mesti snioni okkalgi al Tiraniel, Sag'la aliii bigogi ha dinillii ; es, initritg ha sniritol filosofiei evangelive, void deskide inima mea 1)amitale,adik-b nablikolai, neuthind soarta ve noate avea enistola mea. Fie dar aveasta konfessitinea mea Intre ongortodoksg d'avelleami nrinvinii nolitive.

Frate, ambigionea mea a Post se 118 konsehoentanrinviniil or nrofesate In onerile mele ; daka. haonig, am natal grew', am gremit noate din netutiimm,sag din ni8lIal zelO ; ear n8 ha nrekagetare : armaniiise vor inkredinga vitind Intr'o zi memorial meg, basata ne akte mi ne m'brtarii onorabile; devi, not dRit] Veil H o in Iasi No. 11, din 27 lanNarie 1859.

49

konti esakt8' ori ksT mi on lund de toate aktele mel-ie, ha cant, ha RomInt, ha shriitort.

De kite on iat nana In nybrib sure a neb adressafraOosi. strlanutt, ka Noise, ne muntele Sine;de,11, Sinai at met e Istoria mi Natura. Din re-giunele frumosului ideal, din kulmea istoriel aniver-sale. nrevizt ferigirea natrief melle m'a tskuror no-iwarelor.

. Ifatura intr6o, este o armonie ; agestl armonieMoise mi Kristii at volt s'o Introdukl in natriagirth, hredestinaft, ne kare Omenirea, In sekolul viitor,so8 noate ne la finele atiestui sekult, o va restitui Indrenturile salle nagionali Natura dar trebse a fi o-.glinda Sogietuilor; iar Istoria, bussola nonoarelor,ne lavagl a Willa tot Lie at f flat stremoffliinostril bun mi folositor, m'a ne feri de tot tie at flkut el reg.

Din regiunele armoniei divine, et vIzil omenirea,In sekolul viitor8 , liberb kum o visebka o mireasi, In zioa nungii salle, streluqind de bu-!Jule mi de 'ferigire ka un nonort imnilat in zioa sa-kri, a liberlallii. salle ; vIzt, In fine, t u r ma mi n i s-in r u 1; adilcib, toate nonoarele form'bnd o famillie dehaul*, mi guvernalli de Dreutatea divinb, dune legileNatsrei ; mi Intoirmd, ka nil sferrele geremti, kaCoate Wimple organise, imnul gloriei rekunowtin-gel eterne ItItre Eternul Kreatori; !

,.Fi-va aturni, fratele met, Inteadevizt, nrekumin Bert ama mi nre rrbmint8 : autoritatea, in armonieku libertatea ; individsl, in akkordg ku sogietatea; mitoate nauionalitriAtile, toarte alle 81MI langt wisteriost,'thine esemulul langului misterios gel vIdt filosofif Inordinn NatureT, unde totult kontribue nentru sss-

4

t,mei, MI

t,

lord,

noegii, kellz

ui nl

t 0 --

uinerea mi Inflorirea membrb in name; onmfatsniti fi-va (teen tie este (testing a fi, regele

zeal globoloi ate lokoemte, avInd de nint amo-rola anroaneloi ari gloria 181 1)onmeze-8. Aton,11, Intr'-ndeTbrii, no YR mai fi sklavie nri nerfidie; ora mi in-vidia vor fatte loka resnektoloi lubtre Virtote Lai Me-rits, 9inprile ye Tor kondoite omenirea ne kallea

m'a ferigirfl.Ferige strenenonil nostri ! El vor vedea torte a-

gestea, el vor resnira aeral diTina al divineiei vor realisa visalit de as r, visat ie noeui, kariatonqi no Tor mai fi tratagi ale nebbni, ka azi; vor fi,In ordina iteea tie sent in ordina Nalarei naserilekntbrege ; indostrialil fi vor kastoril,albinele soitietnii; mini !lei mai Inuellenui uti virtoowi,ageia vor fi jodekbtorii da name ai nonoarelor; astfel so-vietatea Ta fi geea ate trebae s.b fie : o orkestm an-de torte instramectele nrodola armonia ve stretnotra

siufletal in alto regiani.Agestea se tiara* azi uoesie la Nei mai male i , karersi-

tr. IQ, tnainte de Sokrat, a fost Anollon ; uri inaintede Newton, a fost Pythagora. ne Mi111: not ve-dem nil lokrori ne kari strebonii nostril no le visas,

tte karii momii nowtri le kredea8 nerealisabile. A-iteasta e legen Ilrogresoloi, kare e legea 181 Domnezeg,lege de nerfektibilitate a omoloi. Stiingar7-mi edaka-uizinea Tor emanginn solletal de materia brotl; mi So -gietlgile, de raging sklaviei antige. Komnari sekolalXIX ka sekolol XVIII ; rui agesta, It& sekolol loiLo.ther; rui agesta, ka sekola loi Bacon ; rui vei vedea1Nogresol ; nil no to vei mai indoi de trismfol Libea-WIT asanra Tiraniei. Daka sekolol XIX aleario ka ix-

fie-IvIrsia

liberty, i,

qi

soginli,,

Sy na

itti

vi-enil

mi

,

geala abarilor, seltolal XX va sbsra La it.geala ellek-trigitsgil : ka kit lamina se intinde, ka alit mersal o-menirii e mai renede, koriform legii de attraltgiane.

Attain o sat de ani. anostolii Veritsgii se im-tvorminta8 de vii in sanierranele Bastiliei, unde zsgeagkite 50 de ani (1), mi ande Revolagianea gea Marea aflat la 14 Ialie 17S9 skeletele lor. hamaite demarii de g. anitg al 13asliliei, ka verige grease de ferg,raginit nrin eterna amiditate a agellor kayo vline den.azis mortiferg.t.

Azi anostolii Veritsllii. gel mai komnromimi to o-kii tiranilor, mor gilotinalli: moctrte aware mi bine-fsks-toare; iar gei lalgi, nIltesk ka ink isoarea mi ks emigrareakaragial oninianelor for nolitige. VERITATEA lullreia neillgetat drentarile salle, asanrate de MINCIBNA;astfel, neste 50 sag 100 de ani, gel malt, VERITATEAvs trona. in teats rnaiesta tea sa divini,. Attingi noe-gii, agesti 'nainte mergstori al Ilivilisagianii, noellii,adiks oamenii de inims nil de konmtiingl, dotaui deDatnnezd ka fokal s a k r 8, mi laminagi ka laminaEvangeliei, a Istolriei, a S tiingel(trinitate sakri a Omenirii); noegii atangi fi-vor nri-vigetorii Sogietsgii. kari vor illkIlliR Omenirea, kmWants anal nostra nrimsvara ksntekal nssserilor s-moroase.

Ferive gel' ge vor vedea finite] seltolalaI XIX !Malt mai ferige gel' ge vor admira snlendoarea Son-relai libertsgii sekolalai viitor!

Daka akam. din regianele framosalal ideal, de an-de safletal meg vede toate agestea, uti gash, mai din

'naite dalgeaga agellor timni fortanagi, daka zik sa-(1) Vezi istoria Bastifici.

3 I -

-52--fletnlg met Isui va arnnka o nrivire astsnra

menirii ellg se Intristearb vizind revoltantn1 kontrastg intro Natnri mi Soinetate, Intro Otng mi Kreatorsi sit !

nteadevrg. qe vor ziqe oare nrmamil notutril kIndvor;titi sentingele iiriminale, relative la konjdairstiarea gerantulsI R o minnl 81, m'a antornlal 0dfq I a Greqi a, nrovoliati, de versarile inkriminate?qe vor ziqe el In fine de toate kite vedem de in 24Iansarie tnkoa ? Se vor Intrista, knm se 1ntristemnzI oamen- iI la qitirea kinzimelor, nerfidiilor nti !awltgilor din timni fended. Vor admire ks toate asteknraginl aniritorilor Libertinil ; mi vor aalanda offerta dnmitale nobili mi generoas%; la.qi a '1111

da qineva viaga nentrn nu °mg nelosnosknt, Rind kti

agel osug e In nerikolg anti nerde viaga nentrnvorbit adevbrnl, aieasta este lasdabil mi aulandabil.

0! kit stsferi Modestia mea, vizindsso ea In jokgtiqeasti kestinnel Kite ar ft de zis daka n'aml

fi ex in joktil va kosta, kredeam, dolts G silit Intr'o zi a nnblika aqeste rIndtsril NismaI folostslg

va wrests sakriflqig ; Irbvi inemitill nostril nolitiqi (mi nn avem ringini) vor snloata ageasia, ka total, In defavoarea noastri.,

Mare nretengitsne! veI zi noate. Niql o aretengiane, fratele meg; simula konvinkginne ki mast%oneri noate da rui ea frIslanl el altfel, anti esmine es noate adona oars libertatea mea

failiel melle? Kql* mi aqeasta, In oldi MinisternIsl nnblik aktual, noate va" anologia Revoltshisttil; nli, ka retridivi, eat esausg la zee

'Yea

k'ef

In

nsblik nyb deqi,le fa

linilutes

ti

of.

Karuil

lilt ma

mi

cirri

53 --

lgn1 de arestg in ngnilarie; Insi, aderbrgl inainteg toWO. 1

E PUR SI II1UOVE 1 a zis Galileg, Mind fikliarnminoasi In mini (retnaktarea), mi bitind nimIntgl ittiIliti101131 seg tremgrind.

LIE kg toate a'iestea, void zito ail Kgruif liriminale nil illinisterglgi ngblikg. de mi va kondamna (tead'inteig, nil daka mi va akssa wild d'al doilea, kg toatea'iestea, void zige Kgruil mi D. linoligron:

SOLDATUL E CETATEANU.

1111 £111.8111 mergd leriiiitg la tnkisoarea din dealgl.Sniri, In swiidatea forilor, a gpliganalor, a niastografilor ; 1,,11 tuna voeskg Magistnanii Ilominiel 1 Eivoeskg ka florae sogietrbuit Si vegeteze la 8inbra 118mlnriei lingi gunoaele sogietiuii ; iar mirinii soit all, SI se resceue ne tallete elastiiie, inotind in auralfgratg Imooranimpir. limbo ? Kite nofteinti, D-1:enrokgror. Sae de Romini liii not nrokgra nrobe legate In attesti kestigne.

A I Dgmnezesle 1 Mine ar ft krent atteasta dmil24 langarie 1S59 ?

Dar si ne koborim din regignelo frginostilra netrifintgl lioniinimi, sdat kg lakrimi do sklavi nil kg singe de martini: ne kianrb Onorahila Rorie liriminpli ;azI o 2 I'Coembrie, zioa gitirii sentingel.

Lill, fratele meg nelignoslost, nledottria sffletskimai Initiates Ilosteritikni ; de vrei, nislreaz'o; de nn,nnink'o In fokg; tot b na Tali hoe. Yam titling si skougo link dm, Masa; m'anoi, a q u o i b e n? Ilogea Kassanclrei $e nierde in desert° ! limn Inn va autterne fie

54

kare, ama va dormi. OH ye nagiane merit') soarta eiAdio, (rate Elline ! inainte de anstarea mea, awl'

dori Kb ImbrIgimezil in Dumneata se bravii rni ereimii Damitate komnatrioul din Romlnia mi din Ellada.

inky odatrb, adio! lili la revedere la Kartea Krinainali, sail la llashrie.

Fratele Dle de nrinyine.K. D. Ariyeska.

Kartea kriminall ne kondamni), Inteaderbr, Vinerila 2 Noembrie; se milostiyi inn a ne da ne kermnie

Viit. la kestianea daelalai.In No. de la 2 Noembrie (No. 305) D. Redak

tor al R ominsInstal imi adressa zsrmitoarele rindari.

Domnalal Ariyeska.

Amiye. kestianea desnre kare'mi ai fhkat onoarea a m' konsalta. a devenit foarte gravy, mi namainot resuande. Tot Ye not ziye akam este s'a konsalt.bm in ayeasta ne vekii nostrii militari. kari ail servitsal) gavernal dela 184S. mi kari stint in toale nanta

vile de nrivire mai komnetenui de kit mine.

Rosetti.

Konsu1tai8 InteadevIr ne mal mini veki mi onorabili militari, a kirora rrbrere o artai'a Tire° enis

'toll nallikatt in Rominal de la 6 Noembrie (No. 309)Eati ayea enistoll:

55

D-1 ul Red akt or 8 al ROMIN8LUI.

Amine,

Konform8 konsilinlui datii de d-ta In enistola dinNo. 305 alg aqestei foi, am8 konsultat ue mai minimilitari in retragere, blrbagi onorabili sub toate nri-vingele. Numele lord Hit takti; fiindil trebuingl, le voidoublika.

Aqesti onorabili veterani ai snatei ail dekla-_

raCti kl, :N'am flitutg de Ichtil a konstata ung fantii istorikii,

kontra Inruia nimeni nirrb azi n'a nrotestatii ; In tiro-voltatorii mei, kiar daka s'ar fi simgitii ;Ilium atinminrin liniile din (Ada mea, brmaii s'amtente, in linituteall ku inkredere, sentinjja Justigiei, inaintea klria. totnentru aveleami rbnduri din Oda mea La Greqia, cramtrimisii de Guvernii, alg klruia braj armatti este os-teanul8 ; iar guvernuI8, la rIndulti sex, us noate fi dekit esekutorol voinuei Legislativei ufal qelei Judi-qinii ; nrin urmare, kondamnalli de justigie, nrovoka-torii mei sunt8 ne denlinil satisfatugl ; in i on tie nre-tengie din nartele, In Itestiunea de fawb, numai are ku-vint818 d'a fi : fiind8 nedrentti ha. nentru o singunvirh, dahl vim) era fi, se nriimeasliz qineva dose ne-dense 1

Dal, amine, wbrerea onorabililorl'i arbitrii, la ha-re mi) simgil datorit a adioto :

Auttentg, In liniintea tinbi IiNgetg Selling, degiSilinea onorabilei Kuriff nearrlovibile.

Arrive, fie !wail nostril mai fe-riqiuT de 10,01 no!!

5G

Aqi e lek81, kredem, a renrod8Ye 8rmlioarelek

rInd8r1 din ziar8lElliff8 Sekol8 1, renrodsse mi de lio-nmmil In No. dela S Noembrie (No. 312); elle sent yeamai fr8moasi nledoarie a adev1r8181 nentrs kare am fostkondamnat de On. lOirte Kriminali.

Nistie fol bavarese a8 kritikat8 armata Elem. nen-trs Infrigirea el k8 nagi8nea In kontra Regelai Othon.-Ziar818 din Athene Sekol8 18 In n8niers18 2076,risn8nde Bavaresilor8 aria Ernrbtoarele hvinte : ).

Sokotim8 foarte urnilitori8 nentr8 armata noastrba le rbsminde. E8rona konoanite deja drent8I8 nubliki atsoldat8181 ening. Soldat81 ellin8 este mai Intti8 Yet.bg,ian8,mi ne lirtn i soldal8. Soldat818 elin8 n8 este astfel8 nrek8mrail reds a fi 8nele monarxii assolote ale Oyident818Im'ale Orient818I. Venind8 din sin818 nagisnii, :marginind8 nagizmii, kibmatti de nagibne In servigi818 flatriei, resnl 'Ltit8 de Ilatri, llatriei este datori8 a servi,mi yowl' sale a se S8[1116110. Dakb dar nimino n8 noate'fi blamatil armbnds legile nat8rel mi drent818 llatriel'sale, soldat818 ellin8, ne s8sginind8 dinastia kzst-b;s'a konformat8 legiloril atriei sale, karei laming'Indatorire, mi lin j8rbminI8, s'ask8lte ntmai voyea Ila'triei, mi ne dinsa n8mai s'o serve. El8 In sfirmit8$.a konformat8 k8 tradigixnea nagionali khre na, osebesye ne soldat8 din yetlgian8 : togi szsniem8 soldagi,'mi togi soldagii s8nt8 YetlgianI, E8rona ksnoskipdg,tonte agestea, snermn8 k. va anreg8i, dsne Ii8m8 ireb8ie, strigwile nressei bavarese.-

..

Merkbri, 7 Noembrie, kolleg81 me8, D. Ser8rie,Imi f bk8 kunoskst ki, D. D. offiyerl nrovokatori,viind in binrog, .i ar fi diktat kiteva rind8r1 ye nretindel8 a se ru;blika in ziar8i Rovirbn81, ka 8118 fel de es

,

nlikare din nartemi in nrivinga versarilor8 fosnrovokat

Adressai8 atan41 D-181 liluira,n X. srmitoarele,rfrtdari :

Do mn al 8F ICbnitan8 X....

Domnale

AzT, la o latnItate orb him 12, viind Lt biaroal.Administrauianii. araikal meg, D. Serarie, YmT Infhijiinehrmitoarele ri,ndari ka din nartea D2le ni'a D-1/31 lokoenent, sore a le nablika In 11 o rn ti n al.

Silit a iuri, esnlika de kItre kornal'kinin.,o ffiq eril or di n bata lio nal X., deklara

?.0da men La Greqia n'am avat intemlia a 1111: fine sode suirital, qe domneste asttizi Yn armat; qi am

krezat llama! k'b ranortezg ana faun istorika."'Vig st, te lutreba, Donmale claim intr'a

devIra din nartea D v. vine aveastl deklarare, In hareadereza n e dentin; afarb de liniile sbbliniate, qe ar,trebai Inlokaite nrin aqestea:

,,Sore a na do loka nivi anal fel de nelngelegere,deklarg, etc.": modifikare ka total peinseinnat'i mi rekonqilietoare.

13inevoiesqe. te rog, a'inl resnand,e In don, vor,be In doSal aqcstia. sure a meet inkredingare.

Al dvoastri,4. D. A0qeska.

Noembre 7. 1562;

1). D. °filler; urovokatom. tail resuanser in dosal bi I e to Ibi meg Icea qe rill eaz :

&Aid.

linitano,

lidar8

kuitan,

.

etc.

ne an

58

Domnalbi K. D. Arigesks.o7,.N embrie.

Domini mea,

Este aderbrat ki. retraktarea ( i),-7,1e am dat D-181Serurie, a fost adss'sde noi, intesn sniritil de kolviiliare ; nrin srmare, find 1k1 nromisessem1D. K. Iliokirlan d'a mijlovi ne ling'b hamarnzii71 nostril d'a seinslnsmi Is o retraktare, resmi a'i indsnleka astzi; mi d'ageea m'am nti graft Is ulmerelaIo trimite, urea nisluurnit d'a Haut nine karrst unni diferent at'bt de desnlIkst.

Mika modifikanie ve voiui a cage, o nriimim.domnsl me8, initretiinnarea konsiderauii

noastre.ta n X.

Lokotenent3X.

A dsoa zi, annbrs in lionrbubl de la 8 Noembrie, (No. 312) esnlikarea gerstb, kare konveneasub toate nrivingele ; intr.aderbezl. o renet, Uinta mean'a fost a offensa nitti deksm ostirea ram.bn-b; din kon-tra, relatInn fankl istorik de la 8 Lillie 1848, anrono de fantul ellin8 de la "/23 Oktombrie 1862, mgkrerst, in mindria mea de lionsnS, krs ridiks, nrinrelatarea avellui fantg, demnitatea outtirii rom'bne; darm'am inmelat ! D'ageea m'am tn-bbit a konstata,dorinna batalianulot de X..nrin organslinartideiliberale,

Ns am ayst intentisnea a nn fag()solidar de sniritsl tie domneste azi inarmati,( ) )reinit U. D. °rove voita inuelege esnlika rya,

lihM a zilig singori in billetal Danmealor, i earodbs inemstola mea a eat death.

dsril

a8 d;n%

abla:nstniS

Ilriimint.

'ml

La

-39Astfel se termini. au:1W neulikstg fliferentg, adiks,

dselsl, ksm [DD. toffigeri nrovokatori ilg nsmeskg.Kati a 'msrtarisi, in interessl aderbralsi, ki D.

Kinitan X . . , in toats ageasti afTageren s'a ntirtatka Rig gentilwas, doyedind ki este militart, fbri a inseta d'a fi onft clelike lg.

Kredem ki ns nstemi mai bine termina agestgkanitol, de kit nrin srmitoarele sitailisni, trase din onerile mai msltor skriitori marl, kari toni s'ag uronsnmat kontra dselelsi.

,,Ksragisl, zige Desmahis, ns este de kit o ferogitate, daka ns ninteaz la binele sotlietsgii.

..Akolo uncle domneste Isstiuia, ksragisI devine nefolositor. Si ksim barbarilorg agellg fatalg obigeig (dsels), momtenire srittioasi de in G011i miVandali. Oare Turenne nstea ti akssat de lautitate,kind a refssat a se bate to duel? Aveioameni kari, disnrensind toate legile 8mane mil divine, voesk a i'mimsia snata In singele franilor lor, lie nentrs on yekassi, aver oameni se not nstni bar bar 1.( ').

I. J Rousseau zige :,Si ns konfmallm sakrsl mime at onnoarei kti

agellg nrejsdiiiiii feroge scare nsne in virfsl 8 n ei snot e

toate virtsuile, mi hare 118 'wale faqe delilt ninth,bravi sgelerani.

In ge konsisti oare atiestg nrejscligiS? In oninisnea yea mai stravaganti Lai barbari, lii adiki, 1 sn.

(I) L'honnete homme, acLe IV. par D smahis.

eo

ping Ingea mal fi fr,inon tut kalomniator, ktudtstile st se bah, sabia sag 1ts nislIols1; tai kt ns

.

mai ommortnd sn mug, yneva !mate avea drentate.Oare gel Pwi vitezi larballi al antikiitt4ii Se

,

gtndirt ei Yew:Intl a reslJsna injsriiie for nersonalePrin hate Private? tlesar triimise e,1 an kartol Isi Jaton, sag Minitel 181 'lesar, Pentrs atttea affrontsri re-

.

Atinroge? ',I el mai mare klnitap al Grettiel (Temis.oklis) se krers ellg care dasonerat fiind 0, a lisatg

51 se ameninue de bastonsl. rivals181 Fig?, onnoareaageeami in Lot toksl; ea n'atiat de timnl lull de nrejsdkii; vi are sorgintea sa eterni? In inium ()mita

, 1

Illi regsla nestri,msiatt a datoriilor sate. 1akanonslii v.ei nlal lsminaui, ttei Mai brays, ',lei maivirtsom' dun No trbmyttsIsi, dzsels1,

sssuig nsnoate 11 'o institsgione de oKnoare; tit

o ksratu) modt barbart, dental de ferovea

La Messina sag in Nanole, S173 a steuta qineya ne rivals c slg in kolusl sneI strode, miinfige nsmnalsl ne 1,a saute. In agelle kteri, atteastasb natnemle braysrv, mi onnoarea akolo ns 51,1 a se,

i eniks1 se's, a g sitg:de singer.Oms1 drent, a k,rsia c fat uatb, mi hare,

n'a dat nisi °drat sonng de laMitate, ya refssa a

111thji mi)a Intr'ign ontsviid; mi nentrs masta; nsva' initeta a ft tot tuit a de onerat ka mai nainte. 02tas1 avclia are awn 'nestrtmulatt leypetale, PedestmrOil, de' adcy 'brats] Itsragig. luire'l'faqc a servi natriai;tti 111'01Cfre tie gel delta. uti a antia tot ',lei este mai

1 I,

sltsaing, fsntea scnint, ns fsge de

d'ak a

Illi

jest, in

ksnOsIstii

ksrar,isl'a't.

A. .

stiTitidis de,

viatrb

'in

Onisl 1.7,

e:

Tina

Ia

sa;Lorigirm.

Irma ui,

a .1 I a

6I

nemik8I si,X; dar se temp m'ai malt 'de kridi, dekitde nerikol.",

Dalca la attest° arg-amente logiqe, natisanii daelabsl ne vo orinane v' ersal Marelai Corneille din tilige'die Le Cid:

CeAn'est que dans to sang qu'on !Are un tel outrage;In slhge itamei se snail, o oxeli'enea insalt;

NoI le vom resnatide kx armitoarele rindari nisblikatede not in Re fo r m a Bela Fevraarie 1860 (Nb. 14),ka okkasknea daelalni dintre D. Barba Bella tni iniortanata offigerit de dinkolo de Milkov

anotogisti daelalal siaral boerilor dela 12 feltraarie 1.860), omal trebae nederiseaskisingsr-tie rinitOral onnobreY salle; eat atanql resbeJul vivilx, rekomaddat de Insarni aini9i aTordinei eel 1:galitigii 1 Si keasta se natheste qivilisakisnel. Dedarte de noI o astfel de qiVilisauiane!Na vom imita tie FNinua la tmeasta, ni'ii ne Anglia,kari se silesk, ka toate aqesteit, aria toatea faqe Inqette daelal Intro atit mai maltdxelxl Intre indivizi. Dar tie e daelal? 0 institauianebarbari, kdre rekiathi timnii foidali, kind o klasi deoameni, 'ie introna ne Regi, tiranisa nonoral, niskat,dune nirerea el, a fi sklaval desnouilor set

.,Daub ayeasti, fatal tetirie, viaua Omaha' iellaimai onorabil tui liriistit noate fi esnasi fie tot Millaisl la kanriqiul anal guadassinii, nlitit de inaMiqli natriei a ne aniritorii lioert iii.

De essemula katare nabliqistr3. Mild la,. are ka-:i.agial a demaska In nablik ne katare marlatan noli

ne katare fankUionar nrevarikatora, este be omis neIkalos; nrin armare, att snadassing, denrins la arthe,"

!

28

(veil

(nretiiiinii)

niijloagele,1-tallituti, Its

8qqide

sa

si

'Ail a . rovolta la duel ITC e s 41 uli karagiossl

Dar atie118 noate are amita singeri ntidewotaQI, liari vor esimne ks nlmeren nentsl for lagloannele inemiyilor srbi saa kari, dxni, esemnisi bra viler din Nanole mi din Roma, vor hingekanits1 in inima atiellor suadaSsini, in kotitsra bnelstrode obsksre. bride ajiingein alz,t1 ?

treble dar fain oms1 kare se vede insaltat? voY intreba anologisti

Daka insulta e Inkit insaltatalooat73 nrokara martarI, va 'mere satisfatierea onnoareisalle no kallea daka insulta se fade intre natra oki, insiiltats1 e nevoit attintii a resnande indati) la

inssIta.Eat'', tie tiitim to desure driers' in Nauionalril,

redigiat de D. Vasile Boeresks, de la 21 fevruarie1SGO, (No. 15):

D. Ange Pechineja sasgine dueltil In Konservatong. Basat ne astoritutea D Guizot, el zige. k& clufltd e salstar8, morals' mi negesar."

II Aatoritatea D. Guizot imnsne nisi' de kum:184S nea nrobat destsl avestg faimos doktrinarna se Ingeall mai milling deka Dana. D. Guizot, relitind dui, 12 an gene skrise desure dsela, vatsri kx amilinwb k'b duelul gel salz t a rix, moralmi n e 're sar , e lina din ttelle mai singslare error Itie noate fage an filosofg.

Quos vult perdere, Jupiter prius dementat. (1)in adev ',r, daelal salstar mi se nare ka marita

giol Iligaro: tiell'a mai baffon din Iskrisrile serioase.(1) Pe sine urea Iltint.eze8 se yearn., ii is mai inhis

rii blivistZ

nolitivi;

nookla

t

lui

6,3

nublisiAn

4e sri.

daelsha.

nublila, .51:1111

inssla ka

nar-

63

I) 8e1s1 moral ns erinai esqentrihs,intrebagI El vegia, 13elgia. Olanda, nouolii ge' mai mo-tali ai Esronei, In kari dsels1 e mai in:tologik.

Us els1 liege ss a r! Sirmani Elvenianl, 13elgiOlandezi! La voi ns-e de lok slingith o at'ht de nro-fitabilti suntegi de alias ! Nita odat1,n'o stigi a trii, looti ns v'a invInat dseisl avide sniff ne algii.

Weis!, ziqe D. Pecluneja, esle 8 na din ingerkirileimnsse 8 Mani t'bUIT de flroveding1).

SIrmtub Ilruvedingi! Tot d'asna gerant resnon-sabil al nrostiei 8 mane ! In adey-kr, aqi j este kass1 aziqe l's Voltaire:,, Dsmnezeg a fit:tit ne oing dsirb

sa; dar resnlitit dsne:lisin merit',!In ordina nloralb, ka mi in qea materiall, a-

'bop) D.'Pechmeja, urogressl e sdat ks sInge."Aqeasta e o retninisqem) a insingeratei doktrine a

D-Isi de Maistre, kare fate din gide 'win's] mi-nisrs al Ilrovedingei; dar de mslt aqeste doktrine axfost refstate de logik'h mi de bsnul simgg.

Jean Jacques Rousseau a zis, lisdrent knvint;ELUL NU 110ATE FAME DE KIT S'IELERAWI.

De ne va fi skrisg ka dsn'h atItea invasisni, ssssfferiin uri invasisneadselsIsi, si se stabileaski atunqi,ka la nonolil vei barbari, 7311i< tribsnalg de onoare, in-sirqinat a regsla misa in sun', a aqestor drama si-nistre, ka finals] SI lie o l'atastrofl."

Ne onrim aqi, krezind la s'a zis tot tie trebsiazisg desnre dselg; venirn aksm la infliiimarea dela31 Okt. 1862 din 'naintea Ksrnii KRIAIINALE.

neqessitate. 1:1)t

vt, sq-

wrack Ca

canter,

si

i-magines

DS_

fsland

ss,

CURTEA APELATIVA CRIMINALA,

Procesul intentat autorului Odei la Qrecia

EDINTA DIN 31 OCT. 1862.

/WM de accusare M D. Precuror,

Domni lor,

Ilrin rekisitoriul D. loan Alb sits, v'aut aritat da-t(bria tie 'ml brume legea d'a fag ka institugiunele ne-rei sti fie resnektate; krez8 de nri os a mai reveni a-ssnra lor ; tut d'aiteea vine numay dekit la kestiune.

D. K Arigesku, it Oda sal la Grecia, ku teoriaDurnisale asunra datoriei goldatului, ataki legileuteutti esistinte. Eaka, Dornnifor, hum SI esnrimE D-161.

S'a lutninat soldatul et'cSi nzf nierdegi din vedere, Domnilor, nu vin

a fare teorii; tot ieea Lie we not suite este kl =leamai mare datorie a soldattilui este sunnunerea intro mail

nentru anhrarea guvernslui legitimx m'a institsgiu-nelor gerrei ; mi kZ insubordinarea este nedensit% foarte11SI1r8 de Itpudika nenalZ military (vi nuirt in vedere art.61 68 mi 69, Kon. Hen. Ostmueash).

Dar, Ye fell Soldatul nu este dator sZ askulte deordinele mefilor sii, kind este vorba do anirarea pvenziloi legitimic m'a institugiunelor natriei ,salle? Illilimn! Soldatui trebue Willi fah datoria Iltitilai kind gearraar ft atakatb de inemikul din afar? Iar kind ar fi in

5

osti-

kr)

sit,

(6

Revolgnigne, ss stea mi si. diskgte kg mefii ssi, nen-trg kgvintgl h. este yetsueang? Wi oare insgbordinanigneanil ki Ikarea jgrimIntalgi este o bravgrs militarb ?

Par 115 vedeni ks atunyi agenJii ordinei w'ai si-kNritInii ngbliye, s'ar fare agennii desordinei m'ai a-na:x.i0; mi sovietatea ar El allHits in diskrektibneabrgtathtsuil, fiind linsits de ansrbtorii S'a legitimi?

Liar ng vede D. Arigeskg ks asemenea doktrineataks iustitguignele militare in basa for Yea mai esen-uials, s86,ordinaqisnea nil disvinlina? Kr o armats h-Fs fidelitate, fbrs disyinlin-b, has sbbordinanigne, ngmainoate esista, mi niqi rnerit'a ngniirea de armati? 1111kb tolerindgse asemenea doktrine, kari demoralisean witrag de la jgrsinintg ne soldatti, not veni nrimejdioase ?

Denarte de mine, Domnilor, ideea d'a krede ksOda D. Arigeskg a neat nrodgye vegnif efektri assnraarmatei noastre, inkit si'i vateine morala, sax s'o rahss'af kable jabunintzil de fidelitate hire ggverngl le-gitimrs mi institggignele nerrei. Fie area siggr Dsrn-nealgi, ks armata imi va linnlini tot d'agna datouia sa.Fanta inss a D. Arigeskg ng koustitue mat nunin tilldelikt8; mi eaka nentrg Ye viri sl'Ig akgzil.

Ms resum, Domnilor, mi konkiz kr, D. K. Ariyeskg,in etate maiore, twin skrierea Dgmnealgi, ataks legile esis-tinte militare, wi fave apologia insAordinanignil, adiks a511131 NM kalifikat de krim 's, wi nedepsit duns kondi-ka nenals militars ; ks legea nressei onrewte on tieatakil kontra legilor esistinte, mi anologia fantelor ka-lifikate de !crime; nil, nrin ErIllare, yeril anlikarea art.79, ka tinul ye a kontravenit zisel Icgigri.

1862 Okt. 29.

67

D. Atanasiu, lastide kuvintale, the :At' te akusagia nresedents in kontra K.

Rosseti, la kare, din Emilia keltseals a timnului, numi s'a logsduite ss iab narte, kite mi sea aktual,ae de fondamente legi a k &rora internretanie fs-kute ks totule grein'tT; mi nrin uronare, aulikagialore se fare, na ne realitate, ne nimte inkinuiriabstrakte Iui linsite materialale gerute snre eksis-tenna unui delikte.

Legile uenale, Domnilore, nu not fi violate, ft--1.s a eksista sub rse kontimnorente, fbrs a s'auziginste, fsrs a ksdea o lakrims nstimaine, frr&a se vedea vstsmarea In realitate, de uncle numai senoa te alkstui ideea mi a imnuternisi ne Mi-nisteriulg !tublike de a nersekuta. 8nde dare estersule se a intristate so'iietatea romins ? Z3nde? Inmtirile se ari venite din Gresia, in mtirile aseleaae 81M116t8 Bnivcrsx 18 de bukurie, in mtirile atieleakari ab insnirate ne iloenii Rominiel, a kinfa Brie e-venimente salutare, mi a lssa odele lore a se nubli-ka? In sentimentele de bukurie mi de esaltare, seoda D-181 K. Arisesks a demtentate In inimile kon-setsenilorri, huts Ministeriule Hublike violaniunealegi, 1111 mule ve s'are fi kaasate Sovietsgii? 0! a-,geasta ns noate fi de kite uric efekte ale eroarei:kssi Brie legiuitore s'a nature' ritssi nins a-kolo, in kste ss isbeaski. n8 ne sevirmitorule untilrse, ne moralistale noete, kare nrin odele sale in-nth in inima tutslore natriotismule mi justinia !

Nini o data une legisitorie, kinde narola a a-vute mi are aseste karaktere, nu s'a gindite ka s'osame nrbkare liensurei; ka atste mai rining, unel ne-dense. Eroarea dar aseasta a Ministeriului IIsblikevenime s'o dame ne fans, intrinde in mai d'anroanesersetare a deliktului numite de nresss.

lie este, Domndore, Brie delikte de nresss ? Oa-*

D-1751

s'ais"

vast

roan',

nil' ns

tii

gi

se

68

re nu are el8 linil de demarkagiune? adiks, rrs ko-nrinde elementele Ye se afls in deflninia deliktrlui ingenere, 1111 118 are nartikularitsrtile sale, kare ss-1dea karakteriulg de Bag deliktg suctrial8 ? Da, fsrsindoials. Ageasts esnlikagiune ne aduge la negessi-tatea de a riergeta mai 'nainte hare sint8 elementelekonstitutive ale deliktului, ire in abstrakto este definitgo violagiune a snei legi .ne nonremte o fants subt a-merinnarea unei osinde ; mi ire Erm% si veninag lanerretarea deliktului numitti de nress sari de narols.

nentru k's timnnls ne este foarte skurtt, nsrs-sim8 teoria general's, mi venimrs la esnlikagiunea de-liktului de nress 's, kare konsists in reaoa intrebuinga-re a narolei, skris's sari tinsrits.

Ka tots alas' delikt-:1, are mi ell in sine subiektg,obiektg mi aktli nrin kare se ssvirmaifite adiks o fan-ts, kare mi ea treble sti aib's karakteriulil kornungka toate fantele, kb konrinde in sine o akgiune, ominikare, o energie. Mai nainte de a esista nressa,a esistat8 delikte de narols, nri an fostii infrinate, a-tit8 in legiuirea GrenieI kstri m'a Romei; lgats dunsaueea a Atenei, in kst8 adeogirea nressei n'a nutstila-1 da nentru ameasta sns alt8 karakteril, sari vre osnegialitate mai gea. IIIi mai mulni jsriskonsulnis'a8 aflat8 in disnuts intre dinmil, daks uarola noatefi konsiderat's egal's k6 o fants, mi daka efektul8narolei tin 'srit's nu este in adevir mai slab8 de kitilagela all unei narole nronungate in auz8. Multe ar-gumente sinfii in favoarea oniniunei ks, nrin naro's,nisi Ent alts deliktt 11B uoate fi ssvirmitt, de Ma'sanela aIS injuriel mi all kalonnnii ; tots Ye esteneste ageste doss fante, intrs in domenult oniniune-lorg, ksrora esnresiune ns noate avea karakteriulli811 El atala, unei akgisni, uri akginne vstsarstoare.Harola dart; degener's intent-al delikrg kind8 se in-truneurte, ka zik ast8- felii, in Yeva esteriorg, mi

natal

si

Mos,

69

nriuinuetute altuia sng rig. Astg-fell de esemnlueste, kindii, nornigi de o intengiune kulnabils, ata-ksmg onoarea buni uetsniang, zikindu I oksrl,ttegindgbuncle sale kalitsgi, sag atribuindu-1 fante ne karedinsulg n'a komisg. 0! atunitea, vedeni kite efektedureroase isvoreskg dintr'o asemenea akgiune 1 Nekaztalg ofensatutul, rninie tni lakrlani imaingstoare la es-uesse, mi nu numal a ofensatului singurg, dar mi arudelorg mi a atniuilorg mi fie kIrsia konuetlgeangin inima ksruia sentiments% natriotismului algjsstinii iii va fi amorgitg.

Vedeui rsulg tre i se nriminsetate de a:NI fn oni-nia konuetsneni, a kirora disnozigiuniiag o nreskimbare in nrivinga aueluia ; kontienga tors,in meritulg ofensatului, se mikmoremte sag se stinge.

Iatr darg motive indestule ka ss deklare mi na.-rola de Eng deliktg, kindg ea tae mai askugitg de kitfierulg ; iar kindg materialulg narolei este Dismal ideea,fante istoriue, naraniune de nitirl venite, sag kritikators, nimik ns noate afla intrinsa din tieea tie kons-titziie ung deliktg; 'ii din !contra se afls umanitate, jus-tigie, mi tots (le alkstuetute karakteriulg virtunii. A-uestg zelg nii aueastS moralitate, este de obimeig es-senpa odelorg, kare ns nrouede de kitg dinteung sen-timents insniratg; de aueea, nitli inteung kazg, nu senoate konrinde ung delikt'g de narol &, denarte fiindgde toes intengiunea kulnabils; nrin brmare, nisi kind8ese de sub nres &, ea nu noate fi mai vinovats.

Dar nressa in sekolii trekugi, a fostg multi te-Lusts, multg nersekutats, nu nentru ki s'a uerkatgnrintr'insa =t facie ueva rig, tti nentra bubagi isbi-tori de nutria lorg, vszindt starea anssstoare atunuieksistentl, ml dorindg reformele tni nrogresulg, voiag

sevirmask's o nreskimbare in oniniunele nonoare-lorg, mi BB le indetnne a uere mi a efektua 8118 noamenunintg alg souietsgi tors.

mi

uelorS-1-algi

kb

sb

70

Aireste osteneli ale birbagilor8 de atsinii, nrodu-seri in Franga memorabila ayeea nreskimbare,n8mitlrevoluniune, Ende furl, nroklamate drenturile omenirii,nil se infiinnarl numitele konstitugiuni; mi 4C11Slil'a

naroalei fs kondamnat% mi nroskrisl nentru toI8 d'a-una; de akolo snirits18 nrogresul81, intinzinduse nil asunra yei lalte E8roni, a introdus8 mi in 'iele laltestate regimul8 konstitunional8, kind8 in fine Iivein rindul.8 wi la noi; mi din uresub ku konstituniunea, avenr8 astml tui libertatea nressei, sa8 yensura

Libertatea dar a nressei, domnilor8, are de kon-3ekuing% libertatea komunihrii oniniunelor8; mi totie 118 este ()liars sa8 kalomnie, intro in domenu18' i-deilor8, mi n8 noate fi obiektulti ZinE1 delikt8; nu noate,zigernii, a fi kourins8 in ayele disnosijii ale legii denrem kb kare astizi s'a inarmat8 Ministeriu18 nu-

mi Mere kondamnarea D-lui K. Ariyesku.Aiyi intrum8 in eksnlikagiunea 'ie avem8 ST, favem8relative, la okiektul8 ayestei akusagiuni.

Krun'8' ahltuzi , dornnule llrokuror8 , ne d 18 K.Ariyesku, ar8 fi violat8 Art 49 din legi8irea nressei, din nreuni) k'un8 mires de mai mite artikole alekondi'iei Henale ostIsernti, disnozinii ye nu se all inrelauje modul8 vieui akusatului, nil kare Nri, a fiuellzs nurrin8 kIlkale de sib rnilitar8, le aduYelli mile susuineui ka nitrite legi violate, in vrerneye o violani8ne rls noate, nu numal a ekzista inabstrakto, dar a fi ? De ayeea, d le Ilro-loiror8, v7, linsemte de la almaniune obiektul8

ns numal ayeasta, dar mi a subielituluiinsuna.

Subiektul8 este o nersoanb, kare uneurte hi sinetoate ayele kondigiuni dune kare ST) se noatL, kon-l'orm8 k8 disnozigia legi, a se irunsta el, ka onroduYerea delikt8lui. ILTi alyi intrebiprn8: intre kare

nine

k5

idol

tui

keno's,

abolits.

blik8,

Is

asto,z1

Idoldelik-

toloi;

71

fele de nersoane konsiders ne d-le K. Arimeske Inme kaalitate Ile adage inaintea Jastittil ? AkazataleDB se infsgiutazs astszl nentm me-va me art; fi iu ra-norte k8 mele lalte relagil ale sale mivile ; estetrad8se in ksalitatea sa de Hoeft>, este renrinse nen-tr8 geniBle see; nit de ameea zimenie, Doninilore. lcsHoetale sae Geni818 118 noate fi sabiektall anal de-tikte"; lcs adiks, on ,se idee eksnrmats, on me verseinsuirate, on me alts alegagisne, ns i se noate urn-Data ka o kaass, sure a fi konsiderate ka resnonsa-

; ksmi, noezia sae geniBle n8 este inssmi nersoana sa, qi este insnirattianea me se koboars in mede sass, de la Divinitate; mi in ca DB noate a se aflanimilce ree, nimiks vstsmstore, ins namal de Regale,dar nisi de immorale.

Aiul kreze leaNze ne d-18 nrokarore deklaminde:O! amestea suite naradokse, sante stravagange laNB; Donan8le, este adevsr818 insatul, nil d'aufi fi in-dtssnit-a sBsgine in nretori8', ulina' de sn nsblike res-nektabile, o asemenea assergi8ne, daks n'aul fi avatifiu favoarea mi a amestal adevsr8 aatoritsgile mele malmarl ale antikitslli, a8toritatea 181 Sokrate mi a 181

bsrbagl venerani, DB namal in antikitate,dar kari inks astszl ekserss, nrin nemBritoarele lore.8vrage, inflsinna lore asanra sairitalaI omeneske, mio. yore eksersa In eternitate, ne kits va ekzista miorrienirea.

Dane a lore dar nosrtarie, noezia 118 este nro-dsktale omalBi, nrodsktale ssvirmite ka voings minreltsgetare; mi este kavintarea Di vinitsgi, kare, nrinalemil el, me se nameslce noegi, se deskonere ome-niri, mi deklars kare sante kagetele el s8nreme. As-kEltagi dar kiar8 kavintele lal Sokrate, renrod8se de

(Sni-tears mitagiile in limba elens:)zime thaton, afirms ks ne adage vier-

ell-8

&egg,

Illatou8,

72

surile tort, mi odele, dune ue mai 'nainte sat ade-natg din finite fintine nline de niiere, mi le at Westdin Dilute grsdini mi livezi ale Muselort, ka ne nisueflori, urekumt albinele (le stringg mierea, asemeneasburindt uli ci ka dinsele; mi el zikt adevsrulg, ksuinoetul este in lume o kreaturs sburstoare mi sakrs,fsrs nutinga de a fate odele mai nainte de a se ins-nira, de a veni in ekstazs, mi a sbura fantasia dinteinsult ueea ue insemneazs k' el, in momentultauella, nu mai slut stsnini ne sinemi; ueea ue aratb,

totult se fare furs svoinga lort; ririn urmare, ueeatie zikg, ks, ksndg aueasta art fi sus deliktt, nu senoate imnsta loft, ks toate ks natura deliktului estein kontradikgiune ks ideea 8nel ode, efektt alt ins-niragiuni, Tie nelt noate dikta de kits moralitatea.Avesta dar e adev1rs18, ki noetult nu este stsnintne voinga sa, de mi dune sensult insniragiunil Dl-ulK. Atiuesku, nu se afls eksnrimats in oda sa, seafis inss in aueea a d-lui Fundesku ; mi neea gem-itnoett nentru sine inkredinueazs, are valoare mi nen-tru on hare alt noett.

La nriimirea vestil tale, firs vole amt. simgittks nrin singe riffs fsrniks, inima 'naene bate,

sure tine 'ndrentim.18 okii, fruntea'mi amt.'deskoneritg."

Iats efektult inaniranisnhi. Asemenea llri inimad lui Ariuesku, la sr,sirea nitirei salutare, inkslzinds-se de n syslirea singelsi, inuenu ss bats; mi auea skin-tee lurninoass mi sakrs, *le din sust se koboars, irgkonrinse, mi-I dikts frunioasa sa ods, ne kare

ml veni vedea daks ea este egals ks orare a albinel, niste flori din gridina Muselort, dakawide versuri deklamate Bmnle urekile de miere, kasr Urn kurse din tintina de miere " Ne ts-gsduitg darn, D. Ariuesku, ksndt kornnunea oda a-ueasta, fiindg transnortatt in 'naltele regiuni, ne a-

:

tcs

LIU

nitigi-oiarbuti, Wr-

73

vindg konmtiinna ageea a fantei sale ye legisitoratYere ka ss noats imnsta o fast's, nu este, wi ns no atefi ssbiektt alg deliktElsi in kestie; mi konfornit ksageste nrinyine, astszi us avers Tint, esemnlsde Tint noetg adsst la grilele Jsstiirii, k'& ST1 deasean3a insniragiunilor sale. _fats dart Ye nersoans d-ltIiroksrorg a yitatis inaintea sa, mi a SZillBS'0 811Ei in-terogatori8, nb mskart assnra odei intregi, yi nsmaiin nrivinga snsi sat doss versuri; nri 'mi a inkinsittks din rusnunsslt Ili nosseds dovada

InoYenga mi neeksuerinn,a d-lsi Ariyesks l'a ts-kstt ka dea Ent resnunst Isngt mi, motivatt, ha-re konvinge ne on vine desnre adevirsit ye sssui-nemt, desnre inouenga sa; Ins n era vat maikanvenabilt, lisql era indests18 sb rssusnzs:

D-le Hroksrort, uns kemani aksmt, dewtenttfiindt,(!) ka ss vs resnunzt de yeea Ye amt flkstt kaadormitt in transuortult meg, in visslt meg, Et nusmith' nivi vinovatg, niyi legistt, ka ss vs resnsnit deant fskst vre Wig ret; daka aveste legi mengio-nagi stint violate, uii de vine. E8 ain't komnsst odain insniragisnea mea; Magi, vs rogt; amtentani, ds-ns innsisia ya'ml a-Al data, ss'ini vie O alts

mi vi voig resuunde atsnyi nrin tr'o alts &Tv%lats dart ye nersoans v'a infsgimatis' D. rlroks-

rorit, inoYinna adiks nersonifikats in D. A-riyesks, mi vs 'mere ST, o deklaragi de kslnabils, seo trimilegi la temnins Oare Domnia Voastis ventnriimi a mine sigiliulg astoriaigii jsdigiare assnrarekisitorislui D-181, mi se-I akordagi karakterislg' a-devsrulsi, In kotra konsyiinnel ye neansratg treblese nresunsig ks aveni? Niql odats. Avesta ar fi Tintsakrilegit; mi aivi in adevsrg nm konrinde sot' fiorg,uri tremsrt ks tots18, inkinsindsmi kb un't noetrs, fi-iva yea mai ssblims, fiinus Ye, nrin insnirauisne,se tone in kontaktt ka Divinitatea, mi tleklars o-

'fins

a'

ve

insuira-gitine,

inssmi,

kulnabilitanit.

74

meniril voinAele el, se o meg inksInais, asemenea731161 nersoaue stsuinits de viqiurile otnenirii, desnui-ats de nrinqiniele rnoratitsrlii, vredniks a o nlingea o jell; iar rr8 vredniks de admirare mi de drago-stea rrubliks, nekumg este Brig noetg, nmlinn8 esteD. Ariqesk8!

0 oi3inds noate nrod8qe suferinue sufletesqi, a-titS nentr8 dins818, kst8 wi nentru sonie, konii, kurnSmi nentra alni kongetsgeni; ins% ea nu va avea niqi8138 rsis moralg, n8 noate fi desonorats; din kontra,timnatiile soqietuil intregi ii vor'8' komnensa aqelesuferinne, nrin stima mi deklaraiunile kilduroase,ks el as simuitg lovirea mai mult8 de kith' loviturg:aqeea qe tots d'auna se intinunls, kInd8 justinia se In-meals In nrivinua inogengii; de asemenea naturs afostii kondemna,gi8oea 181 Solvate; adugeni-vs amintekare a8 fostri konsekuennele. Dests18 atsf8', domnilorS,In nrivinAa nmrui India, a ansriri : in nroqesult a-qesta ns esists nersoans kanabile de kulnabilitate,nentr8 kare akusaAia se derims ka netemeiniks, kiarin nrinqinia8' ei. Trevern8 akurnit a qemeta, daka a-akusania este mai noroqits in obiekt818 el, rui anoi inanlikani8nea legilor8 qe susuine ka violate.

Obiekt818, domnilort, susi delikt8 de narolb sagde nress%, n8 noate fi qeva abstraktil, o ideis, susnrinqinS de on qe sqiinns, sal o nronosiie materna-tiks; vi sus drent8 alb 5 n el nersoane, atakats nringrail, sal 8118 drent8 all autoritsuilorri soqiale; qeea-ne in alt8 mod8 so esnrims k8 resnektul8 datorat8kstre legs, mi kare imnune qetsp,ianulnI datoria de an8 ataka institugiunile natriel sale ku kugetulii nizmatut ;mai denarte de akolo, 1113 se noate intinde ideea de-liktulal de narols; inteaqeste se komnrinde xri delik-tulg sneqialg, de a faqe vine va anologia unei faute,kalifikats de krims sag vine; ksndg adiks, in realitate,a kornisg uine-va o asemenea fants, mi altulS 80 nre-

mi

klqi

km

75

sints in nsblikg jsstifikindg agea fasts, mi neginda-1kaluabilitatea; atsniti akisnea agelsia, dirigiats inkontra sigurannel soqiale, is karakterala' 8tiyi deliktgnablikg.

Kare darg kavinte ale noetslai nrodaqe akasaniaar konrinde materialslg unei asemc!nea aknisni, in

kare maliuta ss se dea tie taus ka niotibt ? iui dreu-tal anal altsia sag al sogietsuil, ka ant- obitktg a1gataks1ai? Ailestea

S'a luminafis' soldatulg; elt1 e azi getsgian;Iar ns mamins oarbi a krudululMi 'jelor med ordons se 'mnusue ne sstean,Soldatul le resnunde ks bravulii ksnitantle'n numele omtiri resnsnse lut Bibesku:Noi amg juratzl kredings ne steagultd romsneskg.IIe kare se iiteste ONOARE, 1tOM1NIA :Arats-ne vrkjaaatniulg se vine ku rob'a;Mi kontra lsi, its togii luntsm ka nimte fragi"

Din ele detameazs nsmai dose, kourinzstoare dedose elemente;

1. Una' evenimentg istorikg, mi kare na noate fimtersg din analele ui,ri1, mi

2. 0 ideie de drentg nolitikg, ks soldatalg, mai'nainte d'a fi s91dat, a fostg mi este getIniang.

Ambele atieste elemente ns 'iota fi obiektg algSnai deliktg; 1(117 118 notlj fi niqi intr'sng modg Rouevre snsi felg de vststnare. Asseriounea ks soldatsIgeste getsneang intrs in domensla ideilorg raionale,in kith mi no le diskstEmg aiql, ns ka Eng obiektgalp deliktalgT in kestie, Ali ka o nronosiniane de "'Ai-intri, sure a vedea ne Ina se konrinde adevsrs18 in-tr'insele ; mi sure a demonstra ageasta, mm serve,Domnilor, inriuti de autoritatea insniragianii, tui zikk'i a'iele narole, In rnodalg ka kare ele santa nronan-kiate, na mai as karakteralg de uarole individuale aleakasats181, ui ele stag ka nimte orakole ale Divinitl-

kb

Banta':

Crack;

?

76

gii. Nu kredegi, d-lorg, kb inkane arts sag nreksge-tare, kltc18 sng noeft insuiratt deklams vorbele sale.N. ANT inkane numal divina nutere; mi kismg iarde martort ne Sokrate, kare ziue:

(Urmarb uitaniile in liniba elens).Vorbele lorg suntg diktate, nu de vre o arts, ui

de nuterea diving De auee-a mi Divinitatea,transnortsndul in estazs, se servo de dinmii ka denimte servitors sure a ne faue se kunoamternt nos, ueiue ii askultsmt, Its ns sent el uel ue zik kuvinteleauelea de, ama mare nregg, Divinitateakare se esnrirns nrin dinmii."

llrin urmare, ne kitg agile votbe mitt esnrimatein versuri, stag sub sigiliult autoritsgil insuirauiunelDivine; na numai es, dart nisi altslt va huteza ssle konteste karakterult de adevsrg ; mi, de mi nu vavoi noate sb nriimeasks realitatea agestel autoritsgiiarsmi ns va nutea konsidera ka resnonsabilt ne auela ue lea nronunnatg, mi kiar un neadsysr de s'arkonrinde in ele; klui, uncle este vstsmarea, sib

fib a mai multorg, ne kare were neansratlegea, ha ss nrimeasks ezistenpa ElINT delditt? Altkirii nersoane, sag drenturile, sag averea, sag onoa-rea, sag viaua, se vIdg ameningate sag atakate, nen-tru kb noetult akuzatt a esurimat8 in versult sstoniniune, kb soldatulg este mi yetstieang ? Anoi in a-uele versuri, kiarg ancasts oniniune este emiss ka unge,venimentg istorikt, adiks ka o oniniune rcalizats alanitanului de atunui; din versuri nu 8e inkeie, i-deea aueasta este o oniniune nrourie a d-lui Ariuesku,mi de dinsul8 intiig rtronunnats. Kumg dart? Aksza-nia merge nin'akolo, in kstg ss intreziks s11131 gets-

, /giang ka ss ns nomeneasks nisi oniniunile ue alnilin alts euoks ag esnrimatt in souietate ? Aueasta arfi, domnilorg, o uensurs a nosteriori, mai severs mimai tiraniks de kit fosta uensurs annori.

ion sort

in-dividuals,

si

o

be

77

Dar nsrssinde, Domnilore, usntule de vedere a-nokalintike alp adevErsIsi, esnrimat8 in airele versari,mi ale sniritului noetike, vii ku argu-mente ranionale ss mule adevsrule agelei aserniun-I,

Si:.mi demonstru ki, ns ezists nisi 0 relagiane intreverssrile imnrimate mi legile adunate din kondika Os-tsmeasks, kiare mi de ar fi mijlogite mi dune ele vre-sne de insxbordinare in omtire. Soldatul aitrieste !sate in sensule see gele mai late, mi konrindeatste ne vei ka grade, kste mi ne vei fsrs grads ;mi adresinda-ms aivi kstre Minister llublike, in-trebt: in kare oneri de juriskonsulni a intimninatevine -va dogma aireasta kontrarie ? kstri. not ku-noasgeme no niqi

getsgeane se numeutte mi este agela a ksruiaesistengs este muss kondigianelore mi modulsi ezis-tenni' obtuteuni in liars. Oare militarii nu gine deageasts Hart, ka nrin nistie rldstrini, nrin nsrinuil loretie iae nsskste, nrin souffle lore (re le fake ferigireadomesniks, nrin konil for nrin hare se transmite ns-rnele lore nosteritsgi, nrin drenturile lore volitiveLJivile tie eserss din nieuns ks vei lalni ? Oare nro-nrietsuile lore ILE SMItt amuse kontribuniunilore? KZAva nlvrea a susnine dogma kontrarie, agela ne si-lemte 61.1 zigetne trista aleasta konsekuengs, kEne ridiks sueranga d'ai vedea dune dorinna obmtea-sirs. bravi ml invingstori al remikului, la trebainuele

Anol afirmaulunea unel asemenea eserniuni,kti soldatulg este mai intlie 9etsgeane, noate vre o-bis fi k-s rezone konsiderats ka obiekte ale and in-kriminanisni? Airaasta este obiekte de konvinkgieindividuals, obiekte assnra kEruia tine -va -1m1 noateforma oniniunea din studisle istorii, din stadisle or-ganismului Stat3lore, din komnarania soirietsnilorefloat ka gele antile, la kare devotarnentule nentru Ila-trie ajansese la kulmea sa ; iarg a voi a deklara ka

esemnlu

nu

uti

ele

leviolabilitsnii

nnsik.

Ilatrii.

78

o vino a Ens' astore, Ennl legiste mi mai virtosenoetg, kare are ideile sale din insnirauisne, nen-

trx kb nutretute oniniEnea kontraris, este o areten-gisne area tiraniks, este o silEings a intelektElE1omeniri, ntsmai aEgine bla.mabils rni kElaabils ha a-tHea ne hare a esersate wefule religisni katoliqe innrivinv 1E1 Galilee, indatorindElg, nrin mijloage ko-er4itive, ka ss abjure konvikklia sa sag dogma, clesnremimkarea globElni imarejarElg osii sale; la hare neges-sitate sEnuindE-se, erg n'a nEtEtg, indenlininde jErs-mintElg ha o simnIs formalitate, s'B se onreasks de azitie De par si introve" (in! kE toate agestea, elg semituks) Astg- fele dare, mi ImnrejErarea ageastanEtemg deklara wi not voigi in sift ss akordsmekb soldatee rig este getueang? El bine, vs akor.-&mat', de wi altminterea elg este netskteang" inss a-tste ne negativb, kste ne afirmativs, kestia es toobiektg de disnuts doktinarie, iar ns materie a ErtelakEzaniEni kriminale. Dane xne asemenea sistemg,ingeteazs dar ini fetele noastre a oferi soldatElsi msnaksnd se sere in Isstorie, mi clamele noastre a o-feri brat-1E11°r sure a fi kondEse la balEri sag la mese.

Dare tar, domnEle Hrokuror, nE! kiar dinmi I nEyore fi mulgurnigI ks sistemulg kontratie; Mare din-mil nE vote sEferi negarea nrerogativei =lei mai frE-moase, de a fi mi ,ietsgeni. Snegialifatea for este nE-mai 'sea military ; lui ageastl saegialitate se afl latoate nersoanele in servigiElg nublike, atitg admini-strative kstg lili jEdigiare. IlrekEme gel-I-alai, fienrefekgi al administranil, fie membril al tribEnalelorgsat al kurgilore, nu sintg imuiedikani anti indenlinidatoriele nostElsi, din ksalitatea de getsniang : age-fele nli ne dinmii, nominagiEnea ageasta va our!,ml nisi i noate onri d'a fi fideli jErsmintElE1 lore, milndatoririlore kstre Hatrie wi Trout; iare geea ges'a Intimnlate de kErinde ill Gretlia nE noate fi sEbe

s-not

rui

psi

de

In

79

nitil sni kbvint8 komnaratg ku ageasta. Alte iranre-jursri akolo, aim, stare a lukrurilorg

Gregil doreskt nti Bert integritatea naniuniinrekurng rui Ronnnii dcresk mi ger ne a long ; senoate dart sine va minia nentru Oton, fiindrs dedisnozigil kontrare, a nrovokatt ageasts runturs, mills'a realisatt agelis resultatt ? Nu, BO'Svintt ; nrekum mi on ue hsrbatt de komutiings nsnoate de kstt lsuda tendinna ostenelele ge shifta se face nentru integritatea Romsniei Simhatia dartdewtentats in inimile Rominilort in favoarea Gregi-lora', este din gele mai legitime; kigi intre kare altenagiuni se ails atita afinitate, kit intre gea Romansmi Elens? Last ne gea din antikitate, vig numai lagea aktuals.

De mai unite sekole, o viaus sbbt ens reginfiikomsnil, atat religios8 kith wi givils mi nolitilit, aanroniat ambele ageste nagiuni nins la unitatearals ; uli germ418 desnsruiri ns dateazi de kits devre o trei denenii; inss uolitika senaratistiks, amtnresinigirea ks ns va fi gea mai ssnstoass, miva fi o niedi ks de a aj8nge la skon5r8 doi its.

0! klt8 tail nare de rit k& timrtult 118'1131 ner-mite a desvolta aigi legitimitatea 8nei kasze, ge dinintimnlare se afla units ku agest8 nnoges8; rui karev'ar8 fi arstatt, Domnilort, kilt asemenea de legi-tims, uri mai nresusg de on ge gen,brs, a fostil mo-tivulg insniragibni ncetului ge a Immulgitg noezia nauio-nals inks ks o ods aura de frumoan; nil treks ladesvoltarea elernentului al doilea; ne kare akuzania 118konsiders ka nunktult fundamentait altml ruefult nringinalt alt akszaniunil ; ingelegemt a

raenniunea ge se fage in versurile evenimentuluide la 1848 Ks wiestri avenimentt va riminea in vi-tort intrunatt ks istoria Rominiel, este wits adevsrrskare nu noate fi negate de nimini, fie erii de on ye

nig! sn ku-

m9-

lc

kulnabilit41,

igi

MO.lott,

ka

mi

'

80

sistem4' nolitik8; ks attest's' eveniment8 noate fi kin-tat8 de on qe noetS, furs a fi ssuusit qeI8 nulling gen-ssrei, tar nx snel akszagiuni, este in adevsr8 jsri-dike, este intemeiat8 ne nrinqinele legisirii nenale, mine libertatea nresei. Atroi aqe18 evenimentS a Matt'mi sankAisnea nanisnel; ksql de ad e8 n'amS fostrsatunqi aiqi, ka si lisnosk8 mai de anroane amsnsn-tele evenirnentulsi, inss starea lukrsrilor8 venits duneatreasta, arats anrobauisnea nagisnel, dakans 111 inmels. In fine, un8 eveninaent8 istorila nu senoate transform intr'sn8 wef8 d'akusaAisne; ksql nre-tekstul8 este nesufTinst8, k& soldagii aflinds18 se vor8indemna ss'l imiteze, time kunoamte evenimen-tete ele insemnate ale naniunii sale, mi mai virtos8ne unslt ka aqela. Anol ks greareals se atrrbue elenumai mil tarilort fsrs grads, ka sr se trags de aitilkonkluzia ksluabilitbnii noetului tie I'a nomenit8; invreme tie eveniments18 a fostS, de ad ns esklEsiv8 ofarts nil aqelor ks grad, kart ns amteants a fi no-vsguiAi de un8 altnl, mi mai virtos8 de un8 naqinik8getueang, mi a se ridika aqesta ka sn8 anologist8al8 fautelor8 lot&

Iats dar8 nsraile akszaninnii rssturnate in toat&intinderea lor8; mi akEm8 treuernS a demonstra renede,mi in numine ksvinte, greutita anlikaAisne a legit denress sub No. 49, mi nekonvenabila nomenire a legi-lor8 din kondika ostsmeasks, avthd a lssa ksvintslitla dot alai Onor. advokani, ne kare ii rugsm8 ss in-denlineasks ornisiunile 'ie not am nutut8 faqe; mi in-trsm8 in deslumire.

Domnilor!

Internretauisnea legilor8 nenale, dune nrinqineledrentulsi nenal8, Este din qele mai strikte. Nimik8 nsse noate adsoga, nivi slisdea din tekst8: nrin in

majoritsltil

on

nisi

81

dsliniune mi nrin alstsrare kit alte legi, sit noatetrage vre o konkluzie. Vigoarea legilorg nenale seintinde numai asunra teritoriulni Statslui; mi fante ss-virmite afars di Stag nit -se inuelegg ssuusse legi-lorg gsri, in kit se 'mats nretinde, ksjustifikindit vineva nrintr'o anologie auele fante, kade in osinda ko-nrinss in art. 49.

Innelegerea agelsi artikolg treble sit se faks kon-formg kit nringinele drentulsi nenalg. Dune aqestea sesere neat waifs:

Ka fanta kalifikats de krims sag vins sit fie ak-tsalmente ssvirmits. Atitn autorulg ei kith mi viktima sitfie, in konkreto, ksnoskute; 'ieea qe nrovoaks negesita.-tea anlikagiuni legilorg; iar nzi sit nresunune in abs-trakto interdikgia leguitorslui, Ica ung materiealg sagobiektg all agelei leg]; ksgi atungi fang nu esists,gi nutnal vorbire de fauts; nrin urmare, nigiartologienzi noate mijlogi.

Termenulg anologie are ung innelesg sneqialg ;elg este luatg din langagisig judigiarg elineskg; elgnresunune, din nreuns kit esistenna fantel, ad ne ageeaa antorslui; nressnsne nroeksistenna akssaginnei ns-mite katigorie, ini kare se resninge ruin anologie.

Katigorie dar rri anologie shag doss terminekorrelative: iii kstg esistenna nnxia nressnune hoesis-tenna gelui laltg; alminterea, totulg se va iessata inageea qe se nutnenne o skiamakie, sag kontroverss,mi nimikg mai msltg. kare nn notg fi nisi odats o-biektg alg sae! Iegi nenale.

Arate- tie dar d-nu ITrokurorg unde sintg toateaueste elemente, a ksrora esistengs se qere ka in"floats atribui altsia rolslg de anologistg ?

0 anologie este unit aktg formalg, zing aktg me-moarg. Ellg konrinde nreambuls, naranie, argsmen-tanie, gitartione de legi mi konklssie (mennionatenea-nsratg in katigorie); kum dar toate aqestea le as ns-

6

82

tuts afla Dnu firokuror in doss sat trel verssrl?Uncle sintg soldagli ustagi astszi de fanta insobor-

kare ars fi mi obiekt8 al aqelei ode inkriminate ? de kstil in nressnunerea, sa8 inadmisiunea tutslor aqestora, ka, nor obiekte materieale; mi aiqea sts ,gremala silogismslsi akszauisni;ka faks konkluzisnea, adtnite esistenna de ele-mente ne kare ns nsmai nimeni i akoards niqi le-aakordatS, dar ne kare inssmi akssatorul8 konfess kslinsesk8. Nu sfiesku dar a zitie k5 xaossl8 qeesists intre nremisele silogismslsi sus mi konklusia,noate fi mai mare de kstic aqela tie esists intre firmameniu18 uri globsIN nobtru.

Taktika dar a akusatorslul este ss ne qiteasksoare kare lege, intiriminstoare bnei fante, ST) ne nro-dsks in BM's tekstslil art. 49; mi la esistenna ages-torn doss ranionale elemente, adaoge o a treea idee in mods de konklusie, zikindS: is kare ai kintatil ml kingi fstoria nagiel tale, emti ksinabilS deviolagisr:e a legi de nress, kulnabilS unul delikt8 deuarols; sitind8 ht ageasts imnrejurare ki aktele unelnaniuni sa8 a majoritillil el nrenonderante, ns astot auelami karakterS, ne kare ax aktele Fnei frak-giuni, kare intr'r;n8 tinrnb determinath a erkat8 anroduqe vre o reforms nil n'ag isbutitS. 0 naniunekonsiderati fn fels18 el de nagiune, iarsmi nu estessbiektt als finsi deliktS, in kits WEI immite fan-ta sure o6inds, ure,kurn 8115i individs, tui a ti tras'sinaintea jsridiknii autoritsgilor: ksqi teats autoritateade Ja dinsa is atitS ingenuts18 kst8 mi sanknisnea ei.

,Ai'ii, domnilorS, terminsmg ansrarea noastrs, nehare resumindu-o rekanitulsmil:

1 Ks fatal, vstsmstoare n'a esistatS mi niql esists; asernenea ui =ii nersoane vstsmate in soqietate,ka ss fie legitim's reijloqirea onor. ministers nsblik8.

dinanisnii,Niksirl,

i ss

me

an

83

2 Ks ideile deliktulsi de narols sag de nres'b inkestie, ns noate avea realitate.

3 Ks nersonalul noetulsi, relativ8 la lukrsrilesale mintale, kare nrovine dintr'o insniranisne divine,este esenialente aura de morals, in kite este inkom-natibilii ks ideea kslnabilitsni.

4 Ks ideile esnrimate in noezie ns ssnte de kiteadevsrnle ideals, dovedite in nsktslit de vedere ano-kalintilte, mi din rauionala nti imnariliala lore =ter-etare.

5 Kr, sne evenimentri istorike, kintate snre Warns,us alkstseutte tine obiekte de lege, nrekiim atteea a nresel

6 Ks art. 49, mi ks gremals s'a ingelestl,ssb kuvinte ks se afls violate legile din kondika os-tsmasks, fsrs a esista vre o huts a ostamilmt ;nrin srmare. ks toati konvikuia, lierem resningereaakusauisnii, mi nredsm narola onor. noiutrii konfrani.

itenlika Dia lurolororls.

Donznilor,

Ns voig srmri ne D. Atanasi8 in toats intindereauledoariei Dsmisale, ksiti desbaterea n'ar mai lsa sfir-mit ; mai ks seams ne-a vorbit desnrelskrsri ye 118 intrs in kestisne, till In kare Itrez8 deurisos de a restainde. voiS nrsrgini nsmai de aresnsnde assnra xnsi nsnts8, kreiS de oare kare imnor-tangs ; mi ks atlt mai melt ns am sssuinstageea ve D lei affirms; voiS desnre neani-nea ziqe kr, fak8, adiks soldatsl nu este gets-

Dar 'tine v'a zisS, D -le Atanassin, soldatb In-getean d'a mat fi qetsyeang? AO o oare ageasta

nil

Ms'le

yetwang.

ka

'ISIra ed

sa 7,114Iva

Ica

84

In renistorig meg ? Soldatul, D-le, este till remine me-tsneang, ka toui gel lalui ; find la nu esists niiii o le-ge kare ss'l nriveze de agestii drentg inrolindu-se sub-steagg ; wi nrin srmare, iwi noate eserssa drenturile sallegiville mi nolitine. A susuine kontrariul, or fi in yenaradoksal din narte'mi.

Am zis, D-le, nil ageasta o susAig, la este o ma-,

re differinws intre 8n givilg wi sn military; la indats'ic 'iine -va se nsne sub steagg, are de imalinit niwte-datoril Inuit mai marl' dekit simn181 getlgead, rid kind 'para.se ails in turbsrare, n8 este nermis soldatului d'a nu e-seksta ordinele tie nrimenite de la sunerioril SII nentruansrarea guvernului legitimg, mi a instituktiunelor uer--rei, sub kuvintul la este uelmeang, mi la aitelle °Nil-ne ns"1 konvin14, Pm) a ft nrivitg ka nessmag.

Kit nentrt; Oda D. Arigesku, mai intiig VT, des--lumeskg, find ks vi k'& s'a fskut o konfusiune, lisD-181 nu este dot in judekats nentru la a aka o Odsla Gregia, iti nentru rindurile inserate in area Odi gevi le am mg invedere ; mi kare, duns mine, konsti-tse 8n deliktri de nresss, nrevszst de Art. 49: findki nrin a'ielle kuvinte se ataks legile oststnemti in es-senna lor, mi se rage anologia insuborbinauiunii.

'Fermin, mi nu rekunoskg dekit D-v, Domnilor, kare a-veAi in vedere attea oh, temekrile tie am avit d'asusAine akkussattiunea, mi anirmile fskute de D A-Hush, de a vs nronunua daka am avit say inc drentde a intenta nronesul de fain.

Eiledoaria D. Grigorie Argironols.

Domnilor ludekstori,

liagitika revoluuiune, reskularea intregalui nonorgal Grettiel in kontra tiranului ssg, insnirs D. Kostake-

85

Ariqeska framoasa ods la Grotia: ods nentrs kare sevede akkasat de ministeral nablila, sab motive kb arfi fskst anologia nesubordinanisnii owtirii fostalai D.Bibeska la 1848; fanttl, ziqe D. nroksror, ssnussii ne-nalitsuii, dans art. 49 din legca de nresss.

Ss esaminsm, D -tor jsdekstori, versarile nentra&are D. Ariqeska este akkusat (se qitean versarile)D. Arigesks, nirn aqeste kavinte, a voit oare a five vr'o-allssiane? Negrewit, ns : lisql este de notoritate nabli-ks In D-181 a fost wi este genii mai kildaros8 artsrs-toril at tronalsi 1st Aleksandra Joan I, gel mai agerslantstorg nentra sasidnerea marelai nritiqinis al Z3snirii.

lIrin elogial qe faqe soldatslai in genere, nentrsbanal simktii qe are in 'marl grave, mi nrin resnansalqe ds ksnitanal fostalai Donms Bibeska (fantg istorikii)a voit oare D. Ariqeska a faqe vr'o allasiane ? Negre-Lilt, na! Ksql nosigisnea de azi a Rornsniei namaleste aqeea de la 1848. Atnnqi, D-lor, Domnal vo-ia tot, ministrant; eras resnonsabili, vi Hamel nimte ma-mine oarbe ssuase voingelor domnema. Astizi ne ba-lmsin de an reginig konstitagional8 ; ministrii sant res-nonsabili ; mi kansl Statalai e am de sas nasii, In kitns noate fi atakat itiqi de limn, niqi noate fi II8S in kes-tine nentru niqi anal din fantele gavernalai nil; e infine 8n qe sakr8: kind grewatute ministers', el are,kontrolal 818 In Domnitor8 ad in Adanare, kare noatess'l dea In jadekats.

Ile mai rtmine din ;mile versari, din oda la Gre-vtia? Nimik alt de kit entasiasmal qe nrodaqe asanranoetalal frarnosal fanta at Ellenilor, kari se sinners detiranal lor, fsrs a varsa o rrikstars de singe; kari.gonirs ad delssars ne an otiq'i streing, qe gaverna Gre-qia de attnia ant, restarnind ini kilkind legile ne karejarasse a nazi. Toars nressa sireins Inds mi annro-In fants1 Grevilor; tout oamenii onemti konvin ks Gre-qa as avat drentate; toate gavernele II konsakri nrin

86

a for neintervenire ; akstii, D-lor jsdelatori, hind ger-itetlm fantzr1 tni intengisneI3 D-181 Arkeskts, kind vi-

o mai react. In D-181 n'a ayst nivi intermisnead'a lave allhsisni, nenotrivite hs tot kontra religi-snei salle saS allssisni de assimilarea oaste1de !a 1848 Ls ea de astizi IshrErile sent ktitotal altele in uarra noastrL) daurmi voie a snera kaklientsl mein va ti akitat. 0 suers, D-lor jsdekltori,(rind In tot d'asna am ayst Itredingi in j8stiia nrbrieimelte ; o suers, liind In in hasuri analoge tot d'asnaea a dat urobe de adeviratl. indenendin, uii atutist ane adevIrata balanni1 a drentigii.

Orele find inaintate, nitireasentimiei se awful nentrsVineri; 2 Noembrie, prin jernalst ifsrnii No. 802 din31 Oktombrie.

Sentinta Curtii.

Illedinna din 2 Noembrie 1862.

Ovdoninds-se darea in jsdelratrs a d-181 K. D. A-rigesku, ha actors ai noesii, intitslatrb la Gregia, mikare konstitn uns18 din deliktele urevIzste de LegeaIlreset, Ksrtea, dun, tie a asksltatii aided de a lissallie, ne d.IIroksror'S Ekonotrus in rekizitoris18 wri8, mi ne akssatilin arrbrarea sa, n datii srarbtoarea sentinp:

Iitirtea deliberLndii, avindS in vedere k3, nro-yess18 de Nip i s'a 'naintatii in esarninare 'le Ilroks-

seg, in basa Art. 60 din Legea IIresei; avindi;in vedere ki d. Arkeslat, aria noesia sa La Greniadin 24 Oktomvrie, Buhl korentg, intro altele se es-nriml :

S'a lxminat soldat81; el e azi 9etNleanillar n8 mamins oarbs a krzsdalmi tiran;Eli elor e-1 ordonl se 'mnbsne ne si.tvan.

ni,

tui

ni-

uri

rorslii

nolitine,(haul

allot

87

Soldatul le resnunde Itu bravul k&nitan,tla 'n numele omtirii resnunse lxi Bibesku:Noi am jurat kredings ne steagul romsnesk,He kare se gitemte ONOARE, ROMANIA;Arats-ne vrsunnaunul me vine ke robin,IIIi kontra lsi, kx tonii luntsm ka nimte fragi"Konsidersndt nrin aqeste versuri se nronags

insubordinarea soldatului la ordinile inefului set, fanttinkriminalt wi nedensitt nrin Art. 65, 67, 68 mi 69din Legea llenals oststneasks;

lionsiderindt ks nrin Art. 49 din legea de nressse nedensestie anologia on kirui fantt 'ie legea nenals kalifiks de krimi mi deliktt;

nArsndif in vedere ki) d Atanasit, anstitorult a-lissatului, a susginutt k 's, snre a sivirtni sus fant8, srmeazr ha autorult luf fi avutg voings in momentelekinds l'a ssvirwitt, tui noetult, nrekumb' este mi d.Ariqesks, kInd skrie se ails sub insniragiune, mi 118noate avea voings;

Konsiderindt ki, mi kiar deka d. Ariuesku arnrinni nosigiunea gel a fikutt anirstorurg tots n'arnutea fi aniratt de nenalitate, de oare qe 'naintea Ilro-kurorului mi a remedintelui, kind nu mai nutea fi subinsniragiunea noetiks, a susginutt verssrile inkriminatein a for anreqiare;

92Konsidersndt ks Legea Henals nu admite insni-

ragiunea noetiki ha o stare anormals, kare se nue neakssatult sub skutult Art. 52 din Kondika enals;

Konsiderindt d. Ariqesku n'a fostt datis judeksgii nentru k& a fsktat agea noesis La Greuia, vi nentru kuvintele use in gura soldatului, kuvinte qe nrovoaks la insubordinagiune;

Konsiderindg kti Legea de lIresss, nrin Art. 49,nedensesqe anologia yeti ksrsi fantt inkriminatt deLegea llenals, firs a fate dinstinkninnea nretinss deaniritorslt akusatului, aqeea adiks, ks agelg famt s'sfi fostt judekatt s'at datt jsdeksuil

kr

s's,

y,

saIca

ha

88

K8RTEA.

In asmele Mariei Sale Donna! torsi's. &laminate lor'e; IlnileAleksandrs loan 1.

,,in virtztea Art. 49 din Legea flressei (al ksriatekst8 se va treye) in Zinire ks vererea Ministeriolni

deklars ne Konstantin D. Arivesks kolnabil8 indeklit8' de anologie ye a fskotit fant8loi de insobordi-nagie a soldatol8i kstre Illefi, fant8 kalifikatil de krimsde Legea ostrbareasks, uri xotsraste:

fionstantin D. Arivesko sti stew la inkisoarea korek-gionals ne termen8 de vinyl loni, wi la vinyl site de leiitnends, s8n8indose la kas8' de neavere nenlats, ladisnosimionele Art. 39 wi 40 din Kondika netermen8 de mease 181)1.

Termen818 lakisorit se va kalksla din zioa in karese va trimite la inkisoare; iar 'tins atrtnvi kondamnat81/1va sta hirer ne aarannii va1abils.

Aveasts sentings ests detinitivs, done Art. 76 dinlegea K8rtril de Kassaui8ne, mi done Art. 48 din age-eauri Lege, ho relkorsii in Kasanisne in termenele wi ka-ssrile nrevizote nrin Art. 155 mi 157 din nrovedoraKondivei Denude"

D8111 gitirea ambelor sentinne, D. K. A. Roseti,=re era farts, se adresss in I). nrewedinte:

Domtinle uremedinte, itni este nermis a intre-ba de kiwi membrii sort szsskrise aveste door sentinue?

La setinna D. Albesko, gerantol Rominslsi. ona-nimitatea, results° D. uresedinte; la sentinna D. A-rivesks, afars de. D Skarlat Voinesko, kare n'a brat nartela nreves81 avesta, ka k8mnat8 krt nomitol, is ona-nimitatea.

Devi, mernbrii ve ax soskris sentingele noastre sont:

uti

wi

Elena In

Henala

89

D. Aleesandru Florescu, nreuiedinte.Sevastache Zissu, I

1. DimanceaChitorantiSear lat Voineseu membril

loan BredoianuPetrache Theulescu

lIrotestarsm kontra sentinuel Ksrgii, deklarsnd ks vonaannela In Ksrtea de liassagisne in termensl nreskris delege; yeea ye am wi fskst, inaintind Kure de lias-sagisne, nrin D. nroksror al Ksrgii Kriminale, srmtito-rsl redigiats de sus! din ansretorii mei, D. G.Atanasis.

Onorabilei K r>~al souretne de liassamione.Seksionea III. (I)Dommile uremediute.

Nenstind a an teme kb insniragisnele mele no-tive nstea8 fi obiektu de aklissanisne din nartea

nsblikg. tni de venssrs jsdigiars, la sosireamtirel evenimentslsi memorabilsk din Gregia, komnsseiso Ods in hare se fsks o allstsrare mi ks evenimentsl,nomai nsgin memorabilsH, din aniiI8 1848 din Romsnia.

Kontra on laria amtentsri, dons nublikarea ayes-tel ode nrin nresss, mm vszsig akkusat de violator al Art:49 din legisirea Ilressel, nentrs fante kondamnate dealai artikoli at kondigeI militare; mi kondamnat8 nrin

(1) Membrii aqestei Seksiani sant;D. Ioan SIstineana, nrewedinte.D. Skarlat Fblkoians

Stetan SilionD. Rosetti.Kosti Vsrnay.Barba SIstineansEast. KalligariGrig. Filitis

membrii.

Ern.

anneal,

mi-nistrslsi

90

xoti,rirea Onorabilei K8rui Krimina1e. s8b No .. nronungats la 2 korent, k8 osInda intr'insa konrinsl.

Fiind dar k's la tin asemenea resItat a mijloqitlulliarea agestor leg!, nrin gremita internretagi8ne Lie Ii

s'a8 dat, ini violarea art: 138 din Kondika de nrove-d8rs kriminall. nefiind sorok81 de 5 zille libere nwit ;nrin kare violagi8ne s'a u8s o niedikl lui sminteal% indrent8I meg de anware, la kare legiuitor31 akkoardlagest8 termenii sure a se mitea nrepti indest81 akk8sati318.

De wieea, in virt8tea art. 38 din legisirea Onor.K8rgI de Kassani8ne, annelind, verb:

1. Kassarea xotirirel Onor. K8111,1 Kriminale No.. . . . , nromingati. la 2 korent.

2, Ordonarea yeller de kxviingl, sore totala resningere a alik8sagi8nii.

6 Noembrie, 1862

K. D. Arimesk6.

APARAREA MEA

INAINTEA

Opininiiii publice.

1Irenarassern mi ex nledoaria mea, ksm zikg D.D.avokaji, nentru zioa de 31 Oktombrie ; dar duns rdedoaria D. G. Atanasis. am rensngiat a mai uiti ne amea. 9e e drent,nledoariea D. Atanasis, firs astoritatea IsiIllaton (fore a nronus esils1 nentru noeui In faimoasahi Renubliks, basats ne sklavie) aveasts nledoarie afost de toff! annlaudats ; find ks, emits din ittims, seadressa kltre inima asditorishi; ar fi fost inn de dorit ka isriskonssitul elling ss fi tratat kestisnea nil dinnuntul de vedere nolitikg, nu nsmai noetikg, mtiind ksse adresseavB krtre Alagistralli ve jsdeki, duns kohl[renal al hi Stirbei, Int dsns legea de tires S'b, hksts deboerii regulamentari .. . Ori kstn, No i arstim mi nrinaveasta a noastrs rekunotutinus, din nresns ks torn' Rolilltdi kari Inursthrueskg nrinviniile noastre, ml kari astatiat a nreusi frsmoasa Dsmisale nledoarie.

Illedoaria D. Atanasis a ellektrisat kiar Ksrtea Kriminals ; all lsmea krers zing minstg ks, daka sentingaKtirrrii s'ar fi nronungat snbt imnressisnea avestel tile-doaril, Ksrtea ar fi akitat noate ne akssaui; dar sentinuafs nronsngats neste 48 de ore; singele se rsvisse Intimnul avesta, mi illusisnile nerissers. . .

92

Eats arrbrarea mea.

Domnilor lektori,

D-ns nroksrator al Ksruii Kriminale, in konkIssi-snea aktsIsi sex de akkssare de la 29 Oktombrie, gitit inaintea limn la 31 Oktombrie, zige :

D. Ariqesks, nrin oda sa la Greuia, ataks legileesistinte militare, mi fage anologia inssbordinagisnii;iarlegea nressei onremte on ate atakg kontra legilor esis-tinte, ksm mi anologia fanlelor kalifikate de krime."

Awa dar, thins D. nroksrorg, sent :

1. Fiind ks fakg anologia Revolsuisnii.2. Fiind Indemng soldatsl romsng la nesabordi-

nare litre mefii 181.tle este dar o revolunisne ? Este ordinea

Ageasta se va nsrea negrewit sng naradoksg Ministe-rslui nublikg; este 1nss o veritate.

Yam susuine ideeanoastrz ks antoritatea s/181 kon-servator frangesg, ye este sag a fost wi renresintantal nonor8lbi, D. Paul de Flote.

Eats tie zige agestg skriitorg la nag. 56, 60, 64din °nem sa La Sovverainete du pleuple.

,.in Franna snit doss ksvinte kari se bsksrs detoats simbatia nauisnif ; toate nartidble le-ag adontat kasemng de snire, inskriindsle ne dranells1 for ; atiestedoss ksvinte sent:

Ordinea mi IlevolzTionea.

Franua doremte Ordinea, dar isbetute Revolsui-znea; suers ne 8118, ml voemte ne geelalts."

kslnabilg

ki

Instml.

93

Aqi noate Si ne obiekte D. nroksror al &rail Kri-minale

Ssnt.mn in Romania, ns in Franja.Ile e drent, ssntem in Romania, snde toate merg

ne doss. (Ka la noi, la nimini).Ss no balm insi ks ssntem Frangesi, ks edska-

nisnea, ks modele, ks limba, ks singele, ks nolitika, kslegislagisniea, mi kiar lo lionvengponea, ye kon-lline nringiniile salstarii de la 1789, de vom !credo neD. Walesky, fostsl ministrs al Frangei la 1856; iardata de 1789 ne rekiams lievo:olzionea ilea mare,matka tstsror revolsgisnelor, trekste, nresinte mi fiitoare.

Fain* anologia revolsllisnii. va zige D. nroks-ror; nrin srmare, vei merge nentrs a dsoa oars in a-rests.

Daka, de kite on vom nronunua kavints1 re-volsgisne, vom merita akkssarea D. nroksror mi kon-damnarea Ksrgii, gsvernul InfiinEeze mai bine gen-ssra, ka si fim la adsnosts1 lovirilor gsvermilsi; noiinsi ne vom fage datoria, firs ntovsire mi ks stsrsinus;mi dekite on vom fi kondamnalli ka la 2 Noembrie,Ismea va fi in drent a zige: imexasswpammoid, dren-to! este a aklosanilor."

Venim la kestisne..,Snirits1 Rev olsllisnii, zige de Flotte, a devenit

sniritsl nallisnil : kvii Revolsiiisnea este Hrogressl.,,Ordinea mi Revolsgisnea se identifiki in ksge-

tarea nonorsIsi givilisatorS; stint doss fee alle agelli-ami fiinge ; forma mi ideea, frasa mi kogetarea, kor-not wi suffletol, tinarsl mi statsa, materia wi sniritsl.

Revolullisnea este aflarea one! Ord ine mai nerfekte;,

-

94

iar Ordinea n'are alt skon de kit realisarea formelor wiinstitanianilor konvenate de ideea revolagionan.

,,Astfel e genial Franqiei, astfel e voinga sa, astfel e negessitatea on klria nauiani se asnin la libertate, in agestg sekalg in kare snag's! are arrine nil&rata nn esist%.

Nita konservatoril na not nega lievolagianea, niqlreralagionarii na not nega Ordinea. Ilrekam Ordinea [HiLibertatea sent dosT, fase alle ageliami konservatorii mi revolanionarii sant daoi tumbril alle avelaiawi korng, membrii ve arrneas% a fankniona In ar-monie, sure konservarea totalai ; altfel, se naralisi analne altul ; wi aminhol kornal intregg.

,,Ordinea, darn kam o ingelegg neo uratiln azi dinneferinire konservatoril, este desertal, este naralisia, estemingisna, este nrovokarea la desordine; nagianea no

noate voi asemenea Ordine fatale.Ilsnegi Ordinea la vote : ea va avea unanimi

tatea. flaneni la votg Revolsuianea, kam o inplegemNol, kari Noi no astern fi bsnalui de anarxiwti; nil Re-volagiunea va avea ananimitatea. tIe insemnears a-yeasta ? I s naianea ns mile wi no voiewte a destrarmiOrdinea de Revolagisne. Namal ataniff Ordinea va fistabiliti, kind guvernanuii vor wti ki ea na noate fi

bine stabiliti de kit nrin Revolagiune.Revolailisnea dar este garangia Ordinei; -Dui Or-

dinea, garangia RevolNlianei; deg)", Ordinea este Tiro-gresul, ka Revolagianea. A nrofitl vineva de Or-dine, sure a ingerka o kontra revoln2iane, este o trti-dare In okil nagianei; omenirea voieinte ka llro-gresal si na stea, nivi si dea inanoi ; vi si inainteze,

realitsiti,

ilii

lis41

95

trentat mi kK nrsdings, o nriimeskg ; dar si nimeasksinainte

Afle dar oarnenii de kotterie la Ordinea mi Revolugisnea sunt dsos ksvinte nrea satire nentrs ka Ers'mats servi de arme in lsntele for meskine : elle sentnronrietatea nagisrrii, ns a nartidelor; sent nrourietateaomenirii mi a seholulsi XIX; elle nlans d'assnra ts-tsror, ka soarele in finnan-moth fInnegi la vote aers1mi soare:e ; mi lssdagivs in srws ks mioritatea voastrs."

Aura dar, Downilor, Revolsnisnea ns este alt dekit Ordinea ; mi awindsos, flrogressi. qe? Ordine senoate nswi a'ieea kind tin gsverng, in nswele nor legivinioase, sail kiar (contra avellor legi, firs temerersurine, ataks averea, libertatea rill onoarea, 'wives minobliks? Atsnqi inteliginga Nauisnit8rmean a nrotesta kon-tra arbitrarski, a nrotesta la Legislativa mi la Korantiingansblik; kind nigi Legislativa nivi Esekstiva ns dag sa-tisfagere 011411811i nsblive, kare se vede naralisats nrin-tr'o lege elektorals vigioass, atsnqi se intim& ueea ties'a intiwnlat in Neanole la 1860, mi in Atena la 1862.

nonorol (in kare resists Ssveranitatea) is inanolwandats1 seg de la renresintannii ssveranit-suil nagionale;

Eats dar RevOlsginnea restabilind Ordinea adevs-rats ; awindsol, hie alle Ilrogresslsi.

A kondamna dar asemenea Revolsgisne, este akondamna Ordinea, este a kondamna Ilrogressl; deqi, IIrogressl este Iswina omenirii, este insswi Dswnezeg. IIrogresul vine de sss sag de jos, de la klasele Iswinate sagdo la yslgsl innorantg ; este !mina soarelsi, sag fla-ksra vslkanslsi: in Iraz l d'intiig se nswewte Revoltsgiime ; in kassl al dsoilea, revolts sag jakerie.

adiics,

nil

96

O Revolsgiune, a zis in Divansl Ad-Xok, D. A-lexandru G. Golesks (negrs) nu se noate effektsa fsrskonksrssl birbailor lstninani din klassele nrivelegiatealle soyietsgii; eats nentrs ye a trismfat miwkarea ro-rnsns de la 1848, an n'a degenerat in revolts (zavers).,

Treble dar ss stim :1 faye dinstikgisne intro Re-volts wi Revolsgisne, kare, bine dirigeats, ka in Gre-yia, va da ressItate folositoare, ka tot ye emans de laDsmnezeg. Revolsnisnea, ksm a Innelleso insswi Mon-tesquieu nil Guizot, este o manilestare a nrogresulsi;deyi, Ilrogressl se manifests nrin deskoneriri imnor-tante, in agriksltsrs, komeruis, indsstrie, arse wi mtin-ge, nri nrin reV01811i8t11 ka gea ,din Nanole ml din

Gretna.Antal Revolsgisnea GreyieT, ne kare am kintat'a

in oda mea, este o manifestare evident% a nrogresslsiD8W0 Saferill111) grea de 30 de anni annroane, Gretnaintreags, avind in frantea e'l intelliginga offivials widernokratiki, se skoals, ka in singsr om8 ; mi, in li-nistea wi Its demnita tea ye konving snsi Suveranti, nlinde forgs wi de genic, Greyia nronunws kiderea dina-stiei bavareze, ka nedemns a gsverna niwte Erol, ne-kare i trata ka ne oi. Ksvintele ksderli lsi Ottonle-am vszst WO in ziarsl franYesif L'opinion nationale,dela k8 Okt. trekst.

Miwkarea Elladei dela "/23 Oktombrie 1862 f sanlasdats de toate ziarele, kiar mi de yelle realtgion-nare, in frsntea hrora figureazi La France; deYe mire ? klqi n'a kostat o nikstsrs de singe ; a fosto serbstoare kontinse de mai mslte zille.

Daka !cods] nostru nenalg ns from distinkuisne in-

97

Ire Revolts uti Revolsgisne, armeaws s'o faks jsdeks-torsi gag luminat8 mi neatirnatit, kare are faksltatea ainternreta legea in favoarea Justiniei DrentsIsi ; da-ka mandataril Nanisnil 11611111 as fikst datoria, Indatsd8ns 24 Iansarie 1859, d'a modifika kodsl nenalg mikohl (demni de timnii mi de gsvernsl 1st Ka-ragea mi Stirbet) aveasta n8 astoriseazi ne Dilute ma-gistragi 18minagi (ka ageia de la Onor. Icsrte Krimi-nals) a annlika littera snet legi vivioase mi barbare.intr'adevsr8, Mire agemti membrii distingem 8n nrofes-sorii mi skriitor8' ersditg (D. loan Brezoians); sn8' re-daktor8 de ziar8 nrogresistil, ye a ssfferit esils1 nentrskausa sakrs a libertsuii, nentrs restabilirea Ordinei nrinRevolsgisnea de la 1848 (D. Ifetre Teslesks); distin-gem ne D. Sevastake Ziss8, kare se bsksrs d'oninisnea811131 magistrat8 integrs, indenendent8 mi ks melts nra-tiks in ram& jodigiar8; distingem Milne ne D. nreme-dinte al Ksrgil (D. Aleksandr8 Floresks) dotat ks

ks ksltsrs, ks talent8 oratori8; nimik no'i linsemtedin 4eea Lie se sere de la on inaltg magistrat8. Hs-bliksl romsn/i era in drent a (Jere de la D-lor, mi de laD-no Kigoransl, indenendinte nrin averea sa, a intre-neta legea vivioass in favoarea Drentslsi m'a Ilrogre-este. E8 n8 viii a akusa Ksrtea Kriminals Inaintea 0-ninisnet nsbliqe ; viii nsmai a konstata meritele Dom-nitor8 membrii al meet Ksrul.

Dar oare anologia revolsgiunit Greviet este ea fur--ma anologie de felsl avesta ? Ns. Am kintat ne rindsrevolsgisnea Serbiei, revolsuisnea flatlet, revolsnisneaRon-quiet ; nentrs 4e oare atsn4i Ministersl nsblik8 nsm'a nos to akssare ? Fiind kti negremit n'a krerst ks

7

m'a

drill,

sni-rill,

98

finite asemenea miwksri nationale nil nrogresiste, fs-kote in limitele nreskrise de ordine mi de liniwte, armerita ss fie nose in akkosare, nil kondamnate donskodol penal al Hrinubloi Stirbei, redigeat sob baionetelede invasiane. Natora inssull, domnilor, este Intr'o ner-netse revolsuione ; ar treboi oare Ministerol Illiblikil srnote Natsru in akkosare? Omol IDSMIII no esist& de-kit aria lonta a doos nrinyine kontrarie, sniritsl mi naa-teriea ; dar ue alt este masts louts daka no o revo-logione, ne kare o imits Soyietatea, In lonta ei kon-tinoe intre nrogresil ml staaionare, intre Konservatori miRevolugionari, intre regalameutari wi konstitsazonali, in-tre frekst mi viitorg, intre nons181 ge 'w1 reklanas dren-tulle salle dons Konveuione wi dons istorie, mi in-tro Desno2ii loi ye rellinii nrivilegiile lor, In virtotea Tra-digioneT?

Daka Revoloilionea Greviei de la "/ Oktombriear fi fost o msgellsrie, (Jakerie) kare none in neri-lioN esistinua nolitilis mi sogials a onei nauioni, minrovoaki resbelle givile mi invasion!, ami mai inuelle-ge neinnelleasa nro'iedare a Ministerolsi nolatikg ; dar afi nos in akkosare tut kondamnat on ow8 kare hods;din nregal ko teats lomea, mi kiar ko Reakuinnea ea-roneans, kare Inds zildi fromoasa miwkare a Elladelde in "/23 Okotombrie, eats ye no vor Inuellege Ma-gistrauii la hare am annelarg azi kontra aktoloi de a-kosare al D. protium. Ekonomo, mi kontra sentinuelKoruii Kriminale de la 2 Neembric, 1862.

E trist a konstata, ks tieea ye tear fi kotezat afag° ministerol uoblildi sob governol Arsake, o fag()ministers! noblitig sob governol N. Kreplesko, hare a

99

laat narte Malys la Revolagianea de la 1848, din nre-ans ka atleia ne kari azi i nsne in akkasare nrin mi-nisteral tolcmai uentra sasginerea a'iellor nrin_tine nentra kare I). N. Krenaleska a ssfferit esilisl, kstoji kanii miwktirii nauionale de la 1848. .

Venim la al doilea Itan'it de akasare al D. nroks-ror al kargil kriminale.

D. nrokaror zwe la, nrin relatarea farta181 isto-rika dela 48, aatoral odei la Grevia nrovoaki ne sol-datal ...routing la nestsbordinare kitre Iltefii 18i.

Intrebg Ministerial nablikg: In hare narte de lameistoria se Dane in akkasare? Nantai in Rotninia. Ka noT,nimeni1

Istoria, Domnilor, ssnt fantele imnlinite tni acre-vokate. inssufi Domnitoral aktsa18, nrin ordinal ssic dezi kstre mutire, dela 26 Ianaarie 59, malnamewte solda-talal romIng nentra manifestarea sa de devotainent katrenersoana 1si Voda Ksza. etc; detti, Domnilor, soldatalrotain8 la 24 Ianuarie 1859 s'a nartat ha soldatal ro-mini; la 8 lanie 1848; tui Ministeral nablik8, hi ss fielogikg wi konsektient, ar ti trebait sti na akkase la 2Noembrie marsi ne aatoral Odel la Greuia; asemenea1111 nobilii offiveri, ye nrovokat la herr'', ar fi tre-bait se kieme in daelfi ne toji soldanii romini dela 48sir 59. Dar nitita mea, nrin esemnlal istorika din Italie48, a fost sasninerea demnitsgif soldatalat dint-, hare,la "/.23 Oktombrie 1862, a dat askaltare natrieibertsgif, iar nn tiranici streine uti inmilstoare. in tno-mental insniragionii, noetal iwi addsse aminte d'an kasg

Intimnlat in liominia in 1849; mi mindria sanagionals i ordons a fine asif d'agelln kasg, ite nu era

nnblikg,

m'ag

analogs,

100

fsrs esemnIu in istoria kontinsrans a natriet salle. Undeeste krima?

Ilrovoqi ku aqeasta ne soldatg la nesubordinarekontra mefilor s'i, zive Ministerul nublikg.

Mai intiig observg D. nrokuror al Kurgii, k's slabgtrelme SI fie guvernul aqella lore se teme d'o revoltsmilitary, Durum' nentru simile relatsri de fante istoriqe,sag nentru revolugiunele intimnlate la o sets nfo miede lege denarte de dinsul!

Al ,duoilea, morala soldatului nu suffers din noesiile qe laud% revoluniuni streine; soldatul liberg se re-volts kindnriim este ordine ka alle Kaimsksmiei de la 58,ka se deskarqe arma in nonorul desarmat, qe amteanti,In liniutte resultatul ti in I votg al Kamerei, ka uell8 dela24 Ianuarie 1859.

Al treilea, n'un guveins nu'l restoarni noegii ksnoesia, filosolii ku filosofia, istoriqii ku istoria; fl restoarnsfantele salle arbitrare mi antinagionale. Esemnlul, IlrimmlBibesku, la 48; esetmilu, Oton al Greqii, la 62. In BelgiaIlea feriqits, noegii qe au kintat frumoasa mitukare a Greqiei, n'ag fost trimimi la manksrie; fiind kT, akolo guvernul Twill; irbrinteskg mi nrogresistg nu se formaliseazI de niste asemenea laude inoffensive.

In fine, a nrovoka azi ne soldatg la nesubordinarekstre mefil Is!, este a'l indemna sb nstoarne ne Domnitorul aktual, ka la 48 ne Vods Bibesku. Ile absurditatel Dar oare kondigiunele Rominid aii ale Domnitorxlui ssnt elle la 1862 ka la 1848? La 1848, Rominia era guvernats de konsuluf muskalg, nrin Nods Bi-besku genii musksIltli, allesg de nrivelegiagi rauskilini,

103

Measta 'ml addtem aminte o anekdoti.8n aztor8 obsk8r8 din sekolul XVII, a dedikat o

offers a sa ]xi Lbdovik XIV, regele Frantlei ; re-gele, °mg de snirit8, natron8 al litterelor, nriimidedikarea, ka kr, ns attings amor8! nronri8 al axtors-18i; tot d'odats, ka si nrofite mi a8tor81 diR onera sa, vear fi m8gezit in libresrii, ordons nrefekt818i noligiei kaonera ST, fie nroibits, indat'& dune entirea sa de sub ti-narg. Autor8I aleargs desnerat la notron81 sets rega18.

Sire, Maiestatea Voastrs anti ordonat nroibi-rea onerei tnelle, dedikat' Maiestsgii Voasire ?

Ex ins8mi ; mi in interes81 te8: //mai ast-fel onera to se va desftne in kiteva zille."

Tot *le e onrit, e mai ku gush's.Ingellegg ka M8skalii trimigs la Snagov nil la

Mirgineni ne ansrstoril libertsii //CM nagionalitsitii.Inellegis ka Realigionaril si nresinte Rominia in o-,

kii E8ronei in nernetse Revoltigi8ne.N8 fuelleg8 inss ka Ministers] N. Krenslesk8

voiask &, Irs on ue nre03, si imiteze ne Muskali wi neReakuionari. Abia8itassers Rominii nrooes81ka n8 zikii abs8rd8, de la 28 Sent. 1859 !

E tristx, Domnilor, ka Sbbt Aleksandr8 Ioan I,kandidatal nartidei liberale, liberalii uei sit/yea mi de-

votagi Hatriei mi LibertsAii, timnle n8wkiriile Sta-nentr8 b8na nimere a n8 wti8 ksr81 ministr8...

Termin observind, ks tic/bar/if gel singeri n8 leag%kiinii de stins in moment81 kind t8rtna e ameninuatsdin toate nsrgile do xearele selbatege.

wi

nenolitilds",

sa

hot

at

as

es

taint,

104

OPINIUNEA PUBLICA.

Kondamnarea noastr% de leave Ksrtea Kriminal%a nrovokatg mxlte nmnifestui in favoarene, atit din

nartea Rominilor urogresisti, km mi din nartea Elinilor din Bonilnia.

1-1ea d'intiig mauifestare i's banketut Elleniler dinkanital%, dela 4 Noembrie, dat in lokalsl D-151 Zaxa-ria Sardeli. Aqi se ridikar% toaste nentrs nrosneritateaElladei s'a Rorniniei, mi nentrs singera for infnuire;se ridikan toaste in memoria eroilor, El lini nil Romini,morji nentrs libertate ii indenendingl; in fine, se intonnars kIntige eroige e rekiemag enove de regenerare;wi ks ageast% okasisne se strinsen mai tare leglanin-tele de solidaritate intro dsoi nonsli ye ax ageemnigint%tni aneiai inerniqi.

Intr'adevir, Rominii mi Ellinii uneaz% a fi in viitorBnigi, fiind destinagi a jska in orient rolsl Frangei tu"alAngliei in aivident: a fi, adiki, avaugarda givilisagiEniikontra Barbariei, a Libertmii kontra Desnotismulsi.

La 1821. Ellinii mi Rominii ridikar% in ingelle(Fere stindardst ernannimbrii lor; dar Rominii la 1821,0ka s% skane de Fanarioni, eras nevoii S 1, menagezenuterea Sszeras, nreksm o menagears mi la 1848,'ka ST, skane de Msskali; ne kind Ellinii aveag s% loveask% d'adrents1 ne Tsrgia, ka s% srbrrame jsgsl ofannIntor; ks tonte agestea, fix% intrigele KvninaralaiSawa i'ale 1st KInitan lordake, ge as virit desbinareami neinkrederea intro kanii Revolugisnii chine mi ro

105

mine; Isrs neorindselele volsntarilor nedisginlinagi alEteriei, kari ag komnromis mimkarea ellins in Ilringi-nate, revoltind ne indigent kontra oasnegilor zavergii;in fine, firs kondoita nenolitiks a Ili Insilante ks Vla-dimiresks, la intilnirea for de la Kolintina, Ellinil wiRo-msnii ar fi lsntat allsturi la 1821, mi noate Inks d'a-tsngi s'ar fi deslegat kestisnea, oriental's, mai alles dakain allianga lor ar fi intrat 111i gelle lalte nagionalitsgi,imnilate de jsgul ottoman ; se vede inss Its nonslii, ha miindivizii, ax nevoe de skoala Nenorogiril ha ss cleviedemni de libertate mi de indenendimrs ! tieea Ile ns s'anstst la 1821, se va stea la 1863: azi ideea e ma-tsrs, mi timusl segerimsla a sosit; dar nentra trim-fol aqestei idel sakre, treble mai Intlig sitarea treksts-Isi ; al dsoilea, nerenetarea greuielelor kommise ; wi Infine, infrsgire singers mi ajstorg reginrok8 intre torsi

onrimagil kontra imailstorilor lor; altfel, Mirele Liber-huh', aflindsne iarswi nenrenaragi, ne va Inkide smeleTemnislsi sakrs; mi iarsail vow vegeta mslt in skla-via wi rowinea trekstulsi. Vii Its vii, imorgil ks morgil,a zis Xristos.

Ss venim la kestisne.Renrodsgem In auestg kanitolg kite va nassage din

gnele din enistolele nriimite de la amiqi mi neksnos-ksgi, in Brma sentinnei Ksrgii Kriminale de la 2 No-embrie trekst; mi ageasta, nsmai ks skonsl d'a demon-stra ks ageasts sentinits n'a aflat ressnetg in oninis-nea nsbliks ; din kontra, a Post kritikats de togi.

Nsmele agellora kari not si ssfere vesng neajsnsgdin nartea gsvernsle, sag kari RAW; k% vor ss rimiieneksnoslogi, le vom Insemna ks inigialele lor.

106

Domn8 B ... din Slatina, in enistola sa din 5 Devembrie, ne ziqe intro altele:

,,Stint tristu desnre qeea me' se intimnls ne toatEzioa, mai k8 seams desnre tine: asia este soarta 'iellorqe voesk8 drentatea! .

V'a mai ramas Vol vr'o snerangs n'akolo, drag'sKostiks, ki o ss vedem vr'o dats realisats Drentatea)1ifavestg nsmintg all Romsnilor? Am Bons si krea ...MI onresk8 aqi, ksqi 'mi e frik,, de ... Ilentra ki azie o krirn'b kind qineva iwi i8bemte geara uli dorewteIlferiqirea ei... Ayeasta o k8nosld din esnerienwb."

D. Dirnitrie Skarlat Miklesk8, fostbl den8tat inKamen, kare a demissionat, motivsnd demissixnea sa,ne skrie intr'o enistols de la 29 Noembrie :

Frate wi amine !

In timn81 martirilor, s8bt lalian Anostat81, binekredinqiowii felivita8 ne frauii lox martini, wi le fly-neat onnoarea d'a merita koroana de martirig. E8snerg, bumf met' amik8, ka in k8rind va veni agent'times", kind notentagii nsmint8181 DB vor mai kinta:

lnyelegelyi, neamsri, zui va nlekaqi; ka Its Noi esteDsnineza !"

,,Dar Nol vom ridika glas81 4111181BI de viktorie ;,.wi be vom ziqe:

5)Snarge-vei nre dintaii lis toeags de [erg"; ka va-

vasele olar8181 vei sdrobi nre dinmii . . . Iii ak8m,Itnnsragi, ingellegegi ; invigagi- vs foul' kari j5dekagin tismitBl. (Kan. 1, IIsalm, 2).

,

107

D. Toma Gisska de la thrlad, in enistola sa dea 20 Noembrie, ne zitie :

Am vszst, mi ne-am Intristat. Anitentsn't ks ne-

n rsb dare degisisnea Inane'. Mimi."

D. I. B. . . . din Tuns Msgsrelle, in enistolasa de la 20 Noembrie, ne zige, intre allele:

Iirede, amine, la dsrerea este generals nentrs

15nfferingele voastro. Ellinii, flu sip'', vor nIstra o

trsmoass nagine In istoria for nentrs martirii Bond-niei. E8, Ica Roming, nil glorifik8 ks miniele tribsni-,lor nostril' gel sintieri ; mi n'am alt dekIt a vs shin-ge mina frmietute, la tool' vol.

D. Teodorake Teodoresks din Brsila, in enistola sadella 15 Noembrie, ne skrie:

Ssntegi annlasdagi nentrs sssuinerea liberalisms-hi, de togi Rorninii, mi kiar de streini ; de told ageiakari nreguesla frsktele Libertsnii.

Iloet81 Tsst, tie kareTs "'stem nsmi Beranger alRomlnilor, ne skrie in enistola sa della 20 Noembrie:

Isbite frate, am nitit Oda to la Gre'tia; ml m'amI, inlantat; am vita mi sentinna Icsrgil nrin kare toII kondamns, mi am susninat ! . . .

Trist8 e, amine, e tare trist8, kind vezi kalifi-kinds-se de krims ageea qe ar trebui annlasdatg mlremsnerat81 hiss, isbite frate, rsbdare ! Nsmal nrin

11 r%bdare al nostril strebsni as rung salva uearra dingene mai grelle nerikole ; nsinai nrin ea i vedem sks-nind de nenoroiiirile =idle mai marl.

108

Ss snersm, ks toate agestea, in degisiunua Nur-LIR neamovibile; ka toate oamenii ne la not krediikm vet' dewerta kuna Bins in fundg ; ei zilig: detuart'-oArigeskule, avind nsrtawi ne tut' Romsnil de inims

zmi d'onnoare.Et; m'am degis a numai skrie nimik, nine ns ne

vor wide timnuri mai senine."ung alts noetg, D. X. kare a debutat de minune

In karriera literilor, ne skrie in enistola sa de la 8Noembrie:

De melt ms °kitting k'o oners desnre istoria ua-triei ; addukindu'mi inss arninte 'n asemenea skriere sant mite fante inkununate de faros mi glorie, ka

fantul !le l'ai ammintit in oda la Grotia, wi kare n'a"nlskut guvernului, am lensdat nana din minx, bleste-mind soarta 8n8i skriitorg roming. D'auti fi ayst ostare ka kare ss trseslig, fie wi'n miserie, tn'autinatria de buns voe.

Fs ka mine, daka DOW innsbunti in neutul tig,,doral de natrie; tui ns ye! mai nimik."

D. Boigea Radians') din Kraiova, ne skrie Inenistola sa de la 7 Noembrie

Amige tni frate,Kondamnarea to Romatt8lsi a zinnhit de in

tristare m'amsrmiune ne toil adeviragiI Romsni, vs-zsnd kallea ne kare a anukat ministers] aktual . .

N8 ne-a surnrins ins de lok ; fiind ks de la 'lei geag kommis ne 28 Sentembrie (1859). ne amtentam tuila 8na ka ageasta.

Ka Roman wi ka noetg, at' fost insniratg d'a-

1 )8nsl din lei 1nkimi la Msrgineni de Msskli la 1850.

es-

nsgi

77

ks

li

m'a

109

mor81 natriei talk dal libertsnil Greviel; inima ta,

msfituiats de mite . . . . a tressrit de bElorie la inti-

n rea goniril tirans18i Gregiei ; iui adresssnd Grevilor A-18ftrile talle w'alle Romsniei, nrin oda ta la Greuia,n'ai fik8t deka datoria ta. Nenorogire Mellor ge nu

mersal nroares8181!Ar fi absurd daka awl avea nretengi8nea to

indemnil la rsbdare, kind istoria 18mil sts inaintea ta,wi giteutti inteinsa fasele nrin trek8t Nagiu-

)) nele sure a'inI kflutiga libertigile, kind 'Mil mar-tiri ax lssat in tirma ' lor, mi kind al inaintea okilor77

tsi ne illsstr81 natriotil Garibaldi!Nenstind imnsrui ku tine termen81 intemnigeril

(daka sentinga ta s'ar konfirma). voi8' lsa narte a-

," t-Midi mei la s8skrierea onerel talle, relatiss la um-sal tsii nentrs oda la Grocia."

8rrrrstsarele duos enistole, nentr8 mai mite 1[8-vide ge le ingellege lektor81, le n8bliksm in intrego lor.

Dior Rosetti Ini Ariqesko.

Domnilor,

K8 mare intristare am gait nenalitatea ve v'a itn-918S Kartea Kriminals, nentr8 sentimentele filellene es-nrimate in oda la Gregia mi in No. 291 al onorabi-1818.1 D-v.

No este de komnetinga mea, Domnilor, si germ-tea ka8sa ge a gent kondamnarea voastrs: noate a-moral aqella visitor al noet818I, kare tortbreazs stiflet81on hrsi artist (mi artists este on ve omA kare, sobforma binelol, se okksni a esnrima on8 adevstii istorik,

,,vsdg

ss

/5

kari axMk°

ku

Mark.

110

nolitilas sag litterark) a auras assnrs msnia gellortari. Ksragiii inss, onoroLili Doran', wi nswigi inainte;kalriera se ani imbrsAimat este onorabils. Ns nerdegi

vedere ne oinst litteratil ills stimears kontim, noranit sei, duns tneritslg ; iar ne

Ilosteritatea.Treble stiji inks ks bsrbanii din toati, lsmea, vet

lsminani, se intereseazs de soartea nauionii din karefake narte, ksm mi de nitimirile et, de ferigirea wi denenorogirea ei; in fine, de gloria el.

'gel* Allewi, ksrora Dstnnezd le a dat ka du's' genialuii virtBtea, ssnt nugini la nsmsrg; ei renresints Naii-snile alle drentsri le anirs; mi, in mijlokul intsnerikshil meal sklaviei, ei strelsveskii ka o ssvenirea trekstel miriri, mi ka snerangele fiitoarei renamteri.

Ilriimigi, Domnilor, etc.

Leonidas Valvi.

Illoewti. 9. Noembrie. 1862.

D. K. D .ArNesks

23 Noembrie 1862.

Domnsl meg,

De mi no vs Icsnoskii in nersoans, atit ne Dom-niata, kit ml ne stimabilsl D. K. Rosetti, nsmele Dv.Inn 1mi ssnt ksnoskste mi tinsrite in inima meal maialles dc kind am 11-Nernst a giti ziarsl Ron-oast.

din

omul8

ST,

vs

ks

kmora

111

D'atunqi, Domnsl meg, vs iubeskg mi vs stimezg.Agi ant mslte lsnte, I)omnii mei; ba kiar mi kon-

damnagi!.. Le am vszst toate attestea ; dar krimelessvirmite de Dvoastrs nu le am vszst niksiri! fill Ireksrios imi nare, Domnsl' meg, kind asdg In saint oameal kari ssvirmeskg krime, mi kari ar rnerita ss fietrawl nrin trib8nal8ri; mi Its toate agestea, se ziue k'arfi okrotigi mi akonerigi ; ba trek kiar Intro oamenil 'leionewt1.1 Iar 'lei Ire kombat vivisrile, wi merg ne kalleaadevirslui, saint trawl inaintea Divanslui 1 ...

Toate agestea, isbigil mei Domnii, si ns m des-ksrageze ; fiigi tars in kredings, nrekum a zis Xristosoare lcsrsia : Krediruya to to -a mint8it." Tot d'odativ'addslegi aminte de yelle netrekute in timn81 jsdeksgilqellsi Restignit; ksgi lisrturarii mi Fariseii, kari fmeagtoate nelisviingele, ax tras la jsdekats ne Melia karemergea ne kallea AdevIrsIsi, mi kare le snsnea in fa-gs ristsgile lor. . . .

Mestea, Domnilor, vi le addsseig aminte ka smnu vs desksragiagi de snaima judeksgii de kare vorbiigmai SBS .

K8 aqeasts okazie, ms insemng al Dv.

nreotg de miry.1 . . . . Z . . . .

112

D-151 K. D. Ariqesks.

18batgl meg noe',

Iautil 278 Deqerabre 62.

Daka n3 eutti inks inkisis, nentr3 ks al inims wifail vers3ri frsmoase, fii bunt, to rog d ..

He nrivigetori nn le zqvidis' vinstoril, dar le inkiditin kolivie oamenii.

Mingiete deql in kolivia ta!

EppwaTE.

1) Ne find astorisat a nsblika nemele, it insemn ka tit. N.adik% Nekunoskstul.

113

UR SUSNNU DE RECUNOSTINTA

Ksviinga a gerst a resnsnde la snele din enis-tolele ge formeaz'b materia kanitolsisi nregedentg; dato-ria 'ere a nsblika azi agelle resnstissri, krezind a fifolositoare nsblikulsi, din mslte nsntsri de vedere; sl-tims1 dar Itanitolg al agestei onere va nsrta titlubl sngsssning de rektmostimp, adressat agellor me as konso-lat ssfflets1 amstit8 al akssatslsi.

Donnutini Leonidas Valvi,LA PLOESTI.

lisksretuti 15 Noem. 1862.Doningl meg,

Viii S73 'gi mulgsmeskil nentrx gene esnriinate 11-btresuskrissl in enistola Dsmitale de la 9 korent.

igi resnsnz8 in Huth nsringilor mei, find ks n'ainferigirea a skrie bine limba ellews, in kare e skriss e-nistola D le; de mi am invluat-o kti once kare SLPVICS8' inKollegisl S-f. Sawa, lism attests testimonial meSkollegial,o limbi, fuss se bib, daka ns fage vine -va sag de dinsa.

Am gitit in limba frangen m8lte din onerile 181Illaton, Sokrat, Demostene etc; oda mea la Gretna

8

114

n8 este dekit sng tribstg de reksnonatinga denss ire al-tars] natriel D-le, leagansi antiye.

Zyi, Doinnsle, k7, to -al intristat kind ai gait ne-nalitatea qte 'nzi a imnss Kortea kriminala.

nenalitatea ayeasta este sag n8 este dreauta; da-ka e dreanta, ea fare ennoare Magistratsrei; soyieta -

tatea e satisfaksta, i ex voig servi de esenin18. D a-ka e nedreanta, na treble sT, ne intristam, ird kisentinuele nedrente se intorlig konira Yellor 'IC le nro-nsnwa, mi fa1 milt bine yellor Ye ssfrera ne nedrentg.

Ksrtea, kriminala, Domnale, kondaninat la5 Ibni de inkisoare mi la 500 lei amenda, nentrs seatimentele inelle Helene; 'ii fiind ka a krerst nrinesemn181 tras8 din istoria Romaniei de la 1848, nro-vokg indirekt ne soldatsl roining la nessbordinare

mai 181. Idee gremlin), nentrs mai mmite lwinte:1, Ayellg fantg it who konii, n8 l'am

mennionat es nentr8 nriina oars.2, He soldatg demoraliseaza fantele istoige,

yi finite!' arbitrare alle Tiraniei.3, Tronurile mi dinastiile n8 le restoarn noesia

ni istoria, yi estiessele Tiraniei, kari nrovoaka nenist-asmiri generale, nil ayestea naskg revolunisni.

De go oare la 1848, Bolgia mi Anglia n'ag fosatinse de sofflarea revolsnisnii, ye fah sa Kam) atiteahoroane? Find ha aristrokragia englesa, oil kit de 8-rigioasa s'ar krede, Intlinnina revolunisnele nrin refor-me soyiale tui nolitiye. ye le introd8ye la tining nrin

nronria sa Fiind ka regele Beigiel a fosmi este narintele nonor818i, ne lore '18 gsverm 'Co

tra-msra de kring, jar n8 k8 toiagg de fen nob its.

ris m'a

rui. ad

n8'1

kb,

kn-tee

istorikr

inigialivt.

115

Tesa sssginsts In oda mea la Greuia, k& solda-tol e iletkvanS, este o veritate sakrs, ne karesoldatsl elleng la 1862, ka mi soldats1 romsng la 1848,as ks simnIsl for bung sinnO.

Veritsgile gene marl ax fost tot d'anna nersekstatede ineiniqii Veritsn11: bnitatea Zoittiuii, nrolilamats deSolcrate, '1 a attras moartea nrin adsnarea ks yeninri; frs-gia oamenilor, nroklarnats de Xristos, l'a suit no krsqe,suinliqiul gag mai rstninosg ain timnsl stir, ne kare seBrkag nsmai fsktorii de reile; in fine, libertatea nonoarelor, nroklarnats de Franga la 1789, a attras ass-nra nonorslai frnaues8 amnia tstslor Desnonilor.

Kind soldatsl, kare e singsra forgs a tironilor.so va lsina, atsilq1 tirania ns va mai esista; atsnul fl-vatsrma aui nostorsl din evangelie; Coate nonoarele, o fa-millie de fragi, gsvernate de Justigia basati neaxioma sakrb: Ie qie acme; alisia ns faue; sag,ueea ne roeudi so Cabo qie alqii, fa tut is 'velar lalqi

imt rekomani,i, Domnsle, lisragi81, sore a nsteassfferi nenalitatea; loragisl este nrima yirtste a soldatslsi w'a kutez8 a zitie n8 'mi a linsi-ksragisl nivi whits.

Eats six esemnis.Era la 1843 feersarie, in zioa laronsril nringslsi

Bibesks; awn atsnqi stsdentg. Entssiasinagi, ka tout He-m it, kali n8 lononiteag anteqedentele Allessisi della20 Deqembrie 1842, nigi mudslallegerii Salle, mai insluistsdeng1 din kollegisl della St. Sava, kamarazi d'ai met,mL inssrqinars a fare Eringslsi Bibesks o feliitare dinnartea jsnimel stsdioase, ne kare o nistrezg; dzinT, skri.n-tsra ei, komnarats ks skrintNra mea din area enoks, so

Ingelies-o,

118'ifi

miblivist818i;

divine,

'ci

wi,

116

noate inkredinga fie kare de adevsrg. Avea feliqitareo inkredingaig D-181 Simeon Marhoviirl, urofessorol nos-tro de retoriks, hare era in mare favoare Pings Ilrin-gol Do..mitor, ka s'o dea 181 Vods Bibesks, ha din nar-tea stodennilor; degI, in area feligitare figoreazs nil ormstorol naragrafg:

Fie'Lli multi, Kiria Ta, de agestg neamg hare s8f-17fere de veakorI, uri hare, wi a vsrsat wingele nentro

Ilringii lor, lead agestia ag res::tms la nevoile lor; lb-bestelg din inims; Ili komustimitor la nekazorile 181wi atorif, flu sigur de dragostea oil kredinna NI. ...

:7

Iar daka Fatalitatea va naaI ride de avestg neamg9) dindO1 bn tats ko nomele nomaL, fli sigor, Urea I.-

:1nlIgate Poamne, ks Nagia no se va teme a'l den8ne

Ica n'ong nartikolarg, nil al trirnite neste granigs.4Se innellege h. D. Simeon Markovigi a relosat a

o nresinta Domnitorolui, ka on omg ho minte, obser-rindo'nfl kb asemenea 18krori no se zikg Domnitorilor,k'brora no be alaue adev'brol krodg, horn TI ziqeam no! 181Voris Bibesko, adooazi dons intronarea sa a In MixaIViteazol. . .

Fiind ki e vorba de Bibesko, 10 vitezg nu kiteva versori dintr'o noesie dela 1846, intitalats Ii'Lderea.I/11161 5i, 9e era tot ku adressa Gosnodar8181 dela 1843. 1)

Kinta-te-vor nigmeii no Lir! nrostituate;Adoars-te kurteanol, ko mini long!, ssngerate;Din lira mea,-o monstro, on vatri d'orive relle,6ng song mskar, o nots, no, no vel 88Zi;To no ye! avea riarte in lisnturile melle;

In (contra to vor fl.Vezi Este v a ore de kolegai, tirisrite la 1846.

117

Ki ii. nling de nrofegie, d'o sakrs nresimgire,Ann a to ksdere, tie ne va bsksra;

lisderea voig kInta."intr'adewbrg, neste dsoi ani, la 1848 Isnie 11,

fsig ferivit a ksnta ksderea tiransle, timisg de nonorgneste granitrs, ksin i nrofetisassers stsdenuil twin nanamea.

Tot sn asemenea lisragig am ante, Downs] meg,wi la 1849, in noesia blestemoi natrieli kontra

kari trimissers la Snagov.K8t11 vezi, ksragisl ns'mi a linsit nisi odats; nisi

sneranga in steaoa Romsniei, nisi kredinga in triswfs1

Kat nentrs resnlata fantelor melle, krede, Domnsle,ks n'o ascents dekst dela ksgetul wei's; kats a mirts-risi ins', nentrs onoarea Romsnilorwinagii din Romania, ks, ks okkasisnea nenalitigil inkestisnea nrotiessIsi nentrs oda la Grenia, am fost kon-saint, ne kst M3 sneram, nrin nianifestiri de isbirede komnstiwire din nartea tstoror vellor ks jsdekatsdreants wi ks Mims ksrata.

Measta m& va inksragea wi mai milt in karieramea. silindsms a ms fag° demng de isbirea wi stimatstsro bsrbagilor onesti.

IIriimewte, Domnsle, frsneaska 1min-1,114ln:re a 8--

Mil singer's' filelleng.K. D. Arinesks.

'ji

mi

ls-

Libertanif.

Lula Ellenilor

mi

118

Donanulut Boicea Radianu

la Kraiova.

1862, Noem. 16.Amine,

lui m81g8mesla de simbatiile ge'ml arijji in enis-tola to della 7 korent. Nx m'am indoit titai mint desentimentele talle ; tot d'axna to am stimat dsnm valoa-rea karakter818I t7:8 leala, w'a liberale venrofessezi, k8 faata, n8 kn pra, ini nentr3 kari al s8f-ferit la 1819 martirisl din nartea Mnskalilor nrin kre-at8rele for din Rominia.

Dar kiwi oare. din gel (le as j8rat kredinul stin-dard818i de la 48, ri,mas-ai" fidell ka8sei sakre ? Ishs-

mai vet k8 inima k8ratl. ka anostolii 181 Xristos, in-tro kari k8 toate astea fiig8reawb 8n Isda. nesn

M81g1 Iletrit 18z1 av8t- a nil legi8nea sa-kr& a Revol8ui8nit romine din 48!

Evenimentele de la 48, 57, 59, nil (lei nates antde regimg konstituionalg, as fost niatra de ingerkarea karakterelor avellor Romani, kari, in ageste enogede regenerare, fmea8' naradi de natriotisting nil de li-beralismil. KIti) arama, kare trey ea de aur8! Kitefr8moase 111'6941, kari askundeag monstrBositwi ! Illsktikemani, n8giol

Zivi 1 ;7i deneina mea de la 2 korent, kare i a-mnia kondamnarea mea tit'a gerantalst Romand8i, aintristat w'a anybritil ne toui adevIrauii Romani, v7zindkallea ne kare a an8liat ministers' akt8al.

nrinviniilor

[lefts.wi MUNI

anent'.

119

Dal:a nig fi nrivit lskrurile din nuntul me8 de ve-dere, nu v'agi fi intristat, 'ii v'ani 11 bukurat de kondam-narea noastrb: no kind oda la Grenia, nil rindurile in-kriminate din No, 291 al Romansidi, ar fi trekut ne-bsgate in seams, nrin kondannnarea noastri, elle ne

attras sinibatia tstsror8, denitentind8 ksriositateanubliks, satisfskuts ka sahib nrin nronaganda offini-als a ansruril noastre, nrin ea de kstre tutu aOdel inkriminate, ml nrin komentariile anestei ode m'arindurilor kondamnate din Romans1; din nronesul a-nesta as kiwtigat ini nsbliksl, mi nagiunea, mi kun-damnauli; nine dar a nerdut? . .

Neg,Tewit. ani kimtigat vr'o zeue mil de gal-beni de la Ellenii, din Londra, trimitui nrinteua ban-kierg din Bukureinti, nentru ha ss susginekti eteria inRornsnia."

Amiqe, ageste kuvinte as fost nronunnate in 10lig 08-blik8 de snul al ksruia name f I noni afla in No 4din Ilenelea, mi in No. 39 mi 40, din Nikinernea, neails! 1860.

Lustful asemenea kalomnii, dernne de astorii lor,in disnrenul nublikg, venim la kestisne.

Ziqi in enistolaKonduita guvernsIsi aktualri n'a S8111/1118 ne ni-

meni: de la =lei ge as fskut ne 28 Sent. 1859, ne a-stentam la aneasta."

Ks toate aiiestea, ve natriot8 liberal8 mai ei ami D. N. Krenulesku, kanul ministerului de azi,1848 mi la 18571

Eats ne skria D. N. Krepulesks la 1849 dinKonstandinonole:

Tel mi Eliad, kari as fskut malt rs8 emigra-niunii rornsne, s'a8 fukut ridikoli in vassl ku aburitie 'I transnorta8 la Stambul; net nsdin, dalm ridikols1,.ar k6dea nsmai ne dar trade ne not loqi: kolaEliad qui Tel se zikg renresintanicii emigraqisait.

ax

visit

la

Maude;

tot.

120

Ksvintele subliniate, zisse de emigratul N. lire-nulesku la Aprilie 1849, kontra D. D. Eliade mi Tel,le adresssm not D-181 N. Kregulesks, ministrs konsti-tugional, la Noembrie 1862.

Tot in area enistols ,iitim :Snrijinsl mora18 w Anglia mi Franga nromitt

Tsrvie1, este tins flsidil imnonderabilt, ge ns se noa-te nrinde mi nsne in kumnsna in kare Russia uiiAustria as nss snata tor.

Intrebsm ne D. ministrs Kregulesks, oare aqelli;snrijing moral al Franuel m'al A ngliel, age118 Aidginwonderabilg, 11 are azi kabinets1 'le nresids D. N.Krens1 esku ?

Nu; find 1[T, Nanoleon mi Lordzil Russel ns notsssgine dekit ministrii ka Kaysr. Are gel nuginministerul a1 tsal8 snrijinul maioritsgil Kamerei ? Ns;find ks o asemenea maioritate ns noate sssgine de-kit ministrii din sinul eI; m'anoi, maioritatea no noa-te erta niiiI odats ministersluI N. Krertulesks konds-ita sa in nrivinga averilor zise brinkoveneniti. Va a-vea gel [lupin surijinsl minoritsni1 Kamere1? Ns; fi-ind ks bsrbanii onemti din Stinga desannrobeaz5nrotiedarea ministeruls1 N. Kregslesks in lsarea ave-rilor zise brinkovenemt1 mi inkinate; nrin Brmare, [len-til; ageste kuvinte, nisi nagiunea ns noate snrijini mi-nisters) N. Kregslesks. Ile ile oare se razims kabi-nets1 aileasta? Ile gendarmerie, ne Ministers) nublikg,mi ne legea de nresss.

Resnundem dar kabinetslui N. Kregulesks ksageste liuvinte alle D-131 N. Krenslesks, skrise la A-nrilie 1857 astorslu1 Odei la Gregia.

Este vremea, Domnsle Ariuesks, ka mi la noboniniainea Hoblik'L 65 jscleie oamenii mi WI de-osibeasks duns nurtsrile tor: in orb tie sogietate tii./5 vilisats mi bine organises, sentinna nubliksluI for-7,meazs mi inksrageazs bsrbagii gel bsni (ka D. N

121

Krenslesks), mi nune o stavils qellor rel (allssisnela boerii regslamentari). Eg, Dominic Ariqesku, dinkonillsrie, n'am vrst 85 kalkil ne fsgams18 ne118trasfs (ne se notrivemte), kare dune Ltearra la neire(bravo 0."

Kum se not numi asemenea oameni ? Snii i ns-rnesla Wield; es ii voii3 nsmi nekonsek8eici; deli, a-mine, nell'it mai grey lbkrs in Sekolul XIX, mi maiks seams in Romania konvengionala, este konsekuinuaoamenilor nolitini.

Eats inks un esemulg de nekonsekuirws nolitiks.D. Aleksandrs G Golesks (negru) skria din

Marls la 9A1 Seutembrie 1848, kanilor misksrii na-uionale din Romsnia:

Faielg oare-kare konnessiuni Tsrqilor, de kareavert] interest; dar ns qedani de-lok asunra monasti-

rilor (inkinate), nisi assnra garde! nagionale, etc;ksql aqestea aunt singsrile resurse materiale alleLtsrrei.

Ne nermitem a intreba ne fostul ministrs al Ii'sl-tclor, ne D. Al. G. Golesks : nentrs ne, kind a aystnsterea In mins, mi nu se temea niqi de Tsrql nivide Muskall, n'a infiinnat garda nanionals, mi n'a smslsaverile romsne din gearra trintorilor streini ?

-- Tie nuteam es singsr In faga sitei maioritsulretrograde? va resnsnde noate D. Golesks.

Ss 11 demissionat, ka onor. D. Kostake Krens--lesks, nredenessorol D-le.

Dar retrsgindu-ne Noi, venea8 Retrograzii lanutere ; uii kunoamteni guvernarea lor.

Rsul nu vine de la retrograzi; rsul vine de InModerani mi de la . . , kari a$ dekonsideratnBosl regimg.

Tot D. Al. G. Golesks (negrs) ziqea in enistolanitats :

Ne treble la llaris unfc 01138 inssininat numal

.

7,

alma' .

122

a skrie in ziare artikoll in favoarea Romsniel. InAnglia trimis-ani ne qineva? Daka n'agi fskuto, sun-tent foarte kulnabill. Daka Anglia s'ar arsta maisimbatiks Romsnilor, Franga ar fi nevoits a lukrami ea in nrivinna noastrs mai ku energie."

Adevsrg nekontestabilg ; esemnlg, Italia mi Gre-gia, kari ksmtigat totul nrofitsnd de rivalitatea din-tre Franga mi Anglia.

El bine! D Al G. Golesks, ka ministru , avut-aIn Londra mi la Baris dinlomani mi nubliqisti kari

lukreze in favoarea kausel romsne? Nu intim rri-mik ; dar daka n'a fskuto, D. Golesks, ka ministrusonstitugional, e kulnabilg kstre Romsnia ; mi dakane va rssnunde mi la aqeasta kti n'a nutut, i resnsndemdin 11808 :

fl demissionat, ka ski rsmii huratg mi ksnrestigig in luntele 'iele marl.

DEste darg vrernea, the D. N. Kregulesku. kaoniniunea nubliks ss judeue mi la noi oamenii (no-litiqi), deosebindel duns nurtsrile tort.

Terming enistola aueasta ks urmstoarele versuri alleunsia din noegii qe ag illustrat litteratura romans, mikare uri ellg a fort sus minutg ministru nekonseku-entg, dar a nista amar nekonsekuinga sa, zikind ne-gremitg ku anal din nersonagele lsi Moliere:

Ile drakulg l'amg ksutatg in korabie ?"Ellg era in kollegig kIndg 'mi a trin3is enistola sa

dela 16 lanuarie, anulg 1845, in kare figsreazs o no-esie intitulats 11110etol in singorlitate, dedikatsmie, sure sernng de affekgiune. Eg emissemg abia dinKollegig ; uti vszind lernea realn, qe differs alit de=It de lsniea inaaginar6, ms desgustassemg din kanulglokului de naiseria sonia15, rrri ms retrsssessemg in si-nurg Karnagilorg, in oramulg me8 natalg. Akolo nrii-m'ig enistola in kare figureazs mengionata noesie.

Koriniezg kite-va strofe din agea noesie.

air

Ss

es

123

Ss fsgg, s& MO de Isme, ss fsgg de restate;trists roll joaks sng Bards intro rietate

In kare adevsrulg de msltii a ammornitgSs fug' ku alg meg" g enifi in lokuri mai retrasse,Lill slide a rsutsuii triste-srme ns sintg trase;

ili tot e

Akolo is ks Genislg, ,ks vesela Naturs,S7. mii o Via117) Ofe rtii neksnoskstS;LIIi admirind ne Dom nig in on -tie kreatsrs,Si te inalgi ks gindsl g d'al nostrs ingenstg.

ILIi is astszi, noete, ha filomela delve.lleferi singsrstatea, ie liniuitea 'El addsile.Agi instrsni is Lira, id° MI a ressna.!Caul lsmea te sfituie, vcninu ea noarta 'n sine,Ks !rare (*overate no nmslii tell de bine

rle ureaAdio, fratelo meg!

Te imbrsuimezg kordialmente, mi ms ssskrigfratele tsg de niingin.e. C. D. Aricescu.

II. S. Astorslg verssrilog qitate este D Geor-ge Z. Kremeans.

D. G. Taut. podia'.La Tirgslil frsmos

25 Noembrie 1862.18bite [rale,

ini mulnumulk8 de =idle esnrimate in enistola tode la 20 korent, mi de rebdarea ue'mi rekomanzi;rsbdarcrea treble s'o aibs fora gel de messeria noastrs.

Intr'adevsrP,, amine, sanina nubliqistului, dunsnsrerea mea, eJte ks msltg mai grea sub regimulitiordonanuelorS legilor8 de nresAs, tivkit sub re-gimulg gensurel; inuellegg nublivist8 komutiinniosg,kare, nstrsusrs de singenia aqestsi sauerdotg, suss .

Kvti

a-o-lamina.

zulg

iinantit.

ling,

I

1111-

124

nlinete missiunea ks religiositate, sakrifikind tots18nrinqiniilorS salle.

Sub regimulli absolutist.5, nubligistulS se afls infaaa tiranului, mi e nevoit a vorbi fn allegoric, kumskriamii mai foul not sub Regs lament8; in kassls aqesta,qensura foarfeks onera autovului, kare n'are a se maiteme de ministers18 nublik8; kind aremijloaqe, skri-itors18 indenendinte se dude la Ilaris mi la Londra,ka d'akolo se fulgere mi Ise demasue ne desnogiinatriel salle.

Sub regimul8 konstitugi onalS, nubliqistulS se aflsin fana legii de nresss w'a snuI ministers resnonsa-bilS, la snatele ksruia, ka naravanS, sn rege(ka Oton) joaks nsnumele, nins vine rinds18 rui no-norului de'18 joaks mi ne din sulg ursulS, ka Rominilne Duxamel la 1848.

Kind legea de nresss e flkuts d'o Kamen re -trograds, kind nublivistul8 n'are garannia Juriului, kindMagistragli atirm) de kanriqiulit unBi ministru, soarta

e de nlins; ksqi daka kombate aktele il-legale mi antinanionale alle unui ministers qe nu ginskonti de oniniunea nnbliks, ne Lronarte, organele of-Niale mi offiqioase strigs: latin,g1 _nersoana sakrs aRegelsi, kare governs kB konkursul8 ministrilor ssi";iar ne de alta, ministers) nublild to akkuss ks legea denressl, sal ks un'S kod8 nenal8 k 'al lui Stirbei.

Fiind-ks amS fost8 kondamn nth' nears oda laGrenia, Ende kombat8 tirania lal Otton, ss vorbim8nuging de fostulii tirang al GreqieT.

Se zige ks wrests rege, inabeqi1S mi nerfldS, kareresnunse aura de ingrat la aurtentaroa nubliks, se in-kungiurasse ks oameni de tramna 181, oameni servili,clemoralisagi, sqentiql, nimte mini desnoni, tirritori kudesnotag Greqiei mi arrogangi ks foal qei 1-algi. A-qemti oameni de nimik imningears Otton la aktenekonstitugionale mi arbitrare, se kornuromiteaS mi

disn'ung

nsblkistsIBI

an

125

tronule mi Ellada; ast-felg, se ziqe k'aYel oameni 11

indemnag ss suskrie ak te offiyiale, nekontrasemnate deminimtrii, konform Mar4tel, inkredinese ministeriile

funkgiunele yele ni2L1 delikate la oameni ye kom-bstussers regimul konstituionale, mi kari erag kre-aturele nolitigel rusemti, IIII inemigi deklaraui ai in-struknisnii nubliqe nrogresului ; la oameni stig-matisaAi, ns numai de oniniunea nsblikb, gi kiar demagistraturs, nentrs xoiiiile mi nelegisirile lorg; la oa-meni kari, nentru nosi aiunea lore soqials, nentru tre-kutule mi influinna lori3 in armats, eras nerikulomi kiartronului, nu numai Greuiei. IIII ku toate nrevestirileMasse] afalle Kamerei Otton nersista in orbirea sa,intemnigind ne nonorului vel kuragionii. Se zigeks Mentorul sle era ens generalS muskIlite. kare'leimningea la esqesse sure faye detestabi1 in okilNuiunii; mi kare'le indemna ss is diktatura, ka, inzioa fatale, ss'l fake nevszut, mi ss se .nroklame erede omtire Cavaignae al Elladei; anol ss nrenare tsr-rimule la tronulS Greyiei nentru dinsule sae nentruvre ung Bomba. Otton medita intr'adevIr o isbire de State,ka yea de as 2 Deyembrie 1851; ii intrasse in k:inu 1E1Otton imiteze ne Napoleon III. LT_Ionirla voia ssimiteze sborule ILIoimului. Sacra Simplieitas! Avest rege(Otton) ne kare Natura 11 destinasse a fi kondukstorede kal, deveni kondukstore de erol, urin ajutoruleFortunel gel oarbe!

Ama! Fortuna oarbs adesea ds favoareLa unii (Entre oameni, tie dun'a for valoareSunt kiar o nulitate, sag nimte syellerani;

vezi anol ministrii, baroni, mi notentalli!Frumos mi nobile este, a fi Eng notentateKa regele Belgiei, ka Viktor-Manoel ;Dare tristg mi meskin este a fi sue syellerat,lira tortura zing sonde slsbite mi desarmate.

Ku toate auestea, uonorul gel mai swerite din

ssmi

tribsnit,

Mei

all

ss

126

tame Sufi addsqe aminte intr'o zi ks este less in ko-livia de fere, inkise'd'une miserabile suekulante; adoazisuekslantsle nsmal esists.

He qe se rasa Otton ka s. is dilitatura? lIe os-tirea inteligiutL ud natriotiks .a Elladei I

Armata ellens, revoltats de nolitika makiave-liks, a lui Othon. fraternise h s notions!.

Ast fell kszn, k'o singers Kafue, tiransl Ella-del, aqeste rege nerfide, imbegiire, nexotsrite, suentike,noltrone, slabs, ks aulikiri des,notiue, ks skonuri ma-kiaveliqe nil, mai nressse de toate, agrauunalos.

Amine, nu ksnoske astszi State mai bine orga-nisat, mai ferigite, dekit Belgia; a'ii grefierul nublike!fare dekit a inregistra aktele liberale nri nallionalealle 8n81 gsverne inteligente mi arogresiste; aqi kalleansbliqistsisi e semsnats ks NH; toate zillele luiafalle uouorzihi ge kondsue sent nimte ssrbstori. Fe-riqe nonors1 Belgiei! Feriqe nubliqiintil din Belgia! Oriqe nonsle merit's soarta dar mi Domnitorii santadesea oglinda soqietsuii: esemuls Ludovik-Filin alFranqei, oglinds fidels a brrgesiei franqese, inc kareoglinds suarse inssmi bsrgesia la 1848, ksnd VIZ'Skr allesul el de la 1830 era an monstru.

0 picatura ti Oton a caizat!

Area niksturs sunrems este violarea Lukrenieiuf a Virginiel la Roma; este maltratrarea unsi qetsneaneIn rlvegia, in timnul Guillom Tell; este disnreAullai Villara nentru legi mi nentrs nonorii: este korrumn-nisnea nolitiks a doktrinarslsI Guizot, kare STMT.) latemelie tronul dinastiel orleaniste.

,,Lssa0 gsvernul SI se useze ruin arbitrorie,vziqea une nubligiste in Franua 'nainte de 48; !Ism!

viegei

0

nrunai,

lzi

127

1,ss 'I roan . disnrenul nublikg, nins in zioa nu-)) tredg nriu arbitrarig, urigiosg ruin inikitr ni1e salle,oaralisatg nrin esq(se, se va uggide singur, kszindka frunzele de toamna, snulberate de vsuturi mi ks1-kate de nigioarele trekitorului."

Toate agestea, arrive, scut ks adressa lui Oton.'rennin ku ageste vorbe, tot los adressa 1si Oton:Hressa roade ne nesimnite fearrele Sklavilor mi

nkoroanele Tiranilor, zige Pastoret.Salutare n l frsuie.

K. D. Arinesks.

S. Sale preotului Z.. .

Bsksremfi 25 Noem. 1862.

Ihrintele meg.

Ms simg dator a rssnunde la frumoasa enistolsa sinAiei talle, enistols diktats d'o inims adinats dinsorgintea sakrE a moralei evangelitie.

Ageasts enistols are un mare interesg nentru mine:lcsui vine della un nreotg mireang; detil, Xristos abinekuvintat nreoAia; dar de lisllugsrie ns vorbemte

in Evangelie. Intr'o oners ad hoc voig des-krie origina, desvoltarea mi effektele kidlugsriei nentru sotiietate.

Isbeskg nP nreotg, rui ursslig ne Jessit8: nileste albina, altul e trintorul stunului sonialg; unul egetlgeatit, ha soldatul, ka ulugarul, ha industrialul,etc; ael-l-alt este slit soldatg al Hanel, kare susnineDesnotismul, kare ns resnekts nimik, kare este ks

kuo-etsril.

Imnd,

niksiri

last

128

Este frumos mi de dorit a vedea ne toji nreogilmireni logetsnd mi simgind ha Sinuia ta. Din altarga emit lumina adevsrului nrin Moise: ksui nreogil E-gintului, ka mi Jesuigii, snekulag lumina kredinnei ru'asliingei iii folosul lor, m'al anal mikg nuinstii de ini-niani. Din altarg a emit Xristos, kare a salvat ome-nirea de intunerekul barbaric!, mi ne nonor8 din Ian-nuril e sklaviei.

Dar daka Xristos n'ar fi sigilat ks ssngele stirdivina sa morals, oare Evangelia (Drentatea mi Fa-nia.) ar fi remit ea a doborl naganismul nil kolossulromans? Nu. 5n tIesar, in ingellegere ku liana dinRoma, a skamotat Krestinismul, lssind in biseriks e-resurile n'sgsnilor; dar ssmsnua Drentsuil s'a Frsuiein'o mai nutea smulge nimeni din inima krestinului.Liter dete ultima isbire mortal's Haganismslui, in-karnatg in liana della Roma. DIMS Reforma bise-

reforma filosofiei: duns Liter, Kartesiu; dunsDante, Rousseau. Toate ageste manifestsri alle sairi-tului furs revolugiuni maskate, nins Ia tievolugiuneasea Mare dela 1789, kare fu invierea lui Lazsr4', senrevesti invierea 181 Xristos; deli, Xristos este fiisl

e simbolul orneniril regenerate, nrekurn Moiseeste simbolul nonorului emanuinatg de sub tutellaDesnotismului. Religiunea e o allegorie, Ia toll!' no-

in togi timnii. Xristos ziue: azi 175 vorbeskg innarabole (nilde); mine ins s algii vor vorbi VOB Insniritg mi 'n adevsrg.

1111113 la 1789, ano,stolii Veritsgil ns nuteag vorbinonoarelor dekst ku autoritatea Evangeliei, duns kmnrofenii Isdeii vorbeag kontinanuranilor for ku auto-ritatea lsi Moise. Evangelia e dekalogul nerfekgionatg.Daka urofegii din 'naintea Rovolugiunel gene! Mariar fi vorbit ka Viktor Xugo ml ka Hrudon, omenireaar fi mi azi inks in skuteuile Sklaviel.

D'aueea, servitoril altarului, de slide a isvorit lu-

risel,

mill,

129

mina libertsnii, a drentsAil m'a fbkiiel nonoarelor,sant kslrrabili k'r,nd lukreazs kontra nrenentelor evangeliqe; kind, adiks, fantele lor stint in kontradikkti8ne flagrants k8 morala tle urousgs.

Dar ge riot astenta non8lii dela Kaiafele mi dellaErozii lor? Int8nerek.81 ml fearrele! Ns din sins! Des-

gi din Sin731 nonorslisi as emit 18uinstoriltribsnii nlebei eroii mi martini fibertskiii.

Sokrar, Krist8. Later, Itsso, Franklin, Garibaldi, to&a8 fort fii nouor8181.

In Romsnia, nreotul, kare e mi ellg getstsean8,mi legatg de sonietate nrin famillie, nreot8l a j8katxn rol8 filimos in istorie; mai alles, nreot8l de sate4Lie se noate 1161DI natriarxsl farnilliei, nsstor81 tsrrnel.Preotsl Farkaut8, 81181 din =lei mai bravi generali al18I Dlilrri Viteazbl, era nreot8 de mir8.81181 din kanii miniksrit roomne din 1845, f8 nreot8Iosafat, Snagoveasl, nreot81 de azi al kanelei roinsnedin Hails, mi kare a jzikat an rots frnnaos8 in eve-nimentele regeneraniunii noastre de la 48, a fost nro-tonong iu distriktul 138zeg.

Dalla areot81 an fi fost Isminat, mai alles nreo-ts1 de sate (Isminat Iasi ks' morala evangeliks) Ro-msnil din =bele Danii ar fi format de inhlt o sin

famillie de frani; iar Romania ar j5ka azi in O-rient robs! Franuel in Ouident. m'alStat818I av8t interes8 a nine ne nreot81 de mirkin orbire, ka uoats sriloata mai union nonor81. kan'o turnis de off.

Omenirea va ajsnge la ninta sa: dar Hrogree81fare martini: kstii lunta este intre Fortis mi I )rentate, intre 18mins rni int8nerik8, Intre flonori; Lai Des -norii s'bi: Lid fn lunta atreasta, l,a in on ve 18nts,lind8 viktime din anlndobs taberile: sniff nerd8 ave-rea, libertatea, alitii viana. Ilearzs oui81:dais ale onnoare!

notisinsIni,

Ilreotul

garskanii

af;STI

alt, ii total,

9

1811111, Noise,

lfiserhei

130

Kit nentru noi, ne- am fskst simnla datorie deksstozi al turrnet; am dnt de stire s'an-nronie !anal; uri Ihobanil ne inkidg uii ne leags, fi-ind ks ne faqem datoria .Dar anti face qineva datoria, es-te oare un merits? Ni! Ktiinele kare ns nszemte kasaDomnslsi qe'l nstreste, merits a ft qiomsgit wi go-nitg. Arbors!. kare nu faue frskte treble arsnkat infok'S". Fie kare thus are datoria sa in lurne; ornsl,ka ulnas ranionabils iiii liber 'b, are ns nsmal dato-ril. dar mi dreutsri. Lite() soqietate bine organisats,Isnde tot lskrsl este usst la loksl ass, skriitorsl aredatorie a arsta gsvernslui dorinnele uii nevoile no-

t norslui; mi guvernsl e dator a da asksltare avoka-uilor nubliqi, la qeea qe e de interesul

Dar amildi ordinel obiekteazs :Ori ge qe,rere, in starea normals, treble fsksts

ne kallea legali.Resnstidem agellor uretiumi =NI al ordinel:DP,r kind Kamera e retrograde sag servils,

kind unri 'Trine (ka Otton) e nekanabilg sal rreriid,qe treble S5 faks Honors!?

Ziarsl Romin81 a zis, vorbind de Greiff.:In kassig aqesta, Honors% noate nil treble se

densrteze obstakols1 ferinirii salle.".Ariqesks a zis, vorbind de Greqi:Kind toats nanisnea e kontra tiranslui el, sol-

datsl, kare jsrs a arnra, natria de inemiqi, ns noatesssine ne tiransl, (gel mai nerikslosg inemik al na-trieil, kontra natriel salle, firs a abdika la drents18stilt de ge,tsiteam-s, mi la demnitatea sa de ausrbto rtcal natriel mi al ordinel. Hears mai bine membrslride kst kornsl!

Eats nentrs qe am fost inkriminani mi kondam-nani,

.Krima nvirtuits de dsmneavoastrs n'o vszilzi'ii sinttia ta, "

LIiobanilor ks

m'ainobli1,11

legali150

131

Dar kind guverns/ ar vedea lukrurile kurn levsd'8" ageia kari nu stint guverai, ar mai fi oare in'time Innte mi nevoi? Ns ! Ar fi frsuie uti armonie!Ar fi, ne tron8", tins nsrinte ; nonorul, o famillie defragi; iar in 13iseriks, ar fi Xristos intre disqinsliissi, vorbindule de tatsl gag tleresk8. kare revars&lumina Soarelui neste qei drengi mi neste gel nikstotni.

Akolo vom ajunge, nsrintele meg; dar nentru aajnige, trebsesk8 nil toats lunta e nentruksderea Vigioloi uii tronarea Virtoitii. Niqi o luntsfsrs folosh. Nigt o sufferinus nu este nerduts. Dinzee seminne, arunkate in nimint8 de munuitor8, noateksdea una in bslsril, Alta in nisi* alta in nietrimil,alma In mogirls, alta se noate 7iska, n'alta o not min-ka nasserile gerului; loss natru din zee seminge vorda fruktele for in zegit: ksui aueasta este legea Na-ture; iar Natura este kodul sakru al Kreaterului, un-cle E118 a skris, in littere nemuritoare, aqelle marlveritui ge le aflsm in Evangelie, konnia legilor na-turale.

Kondatnnarea noastrs va da mai multi, autoritateveritsgilor nentru kare vom sufferi a,restul; iar notsuntem Ire dentin resnlstigi d'oriue sufferinge nrin mtir-turisiri de iubir3 mi de simbatie ka avellea din enistola sinimiei talle kstre suskrisul.

Kugetul trebue ST, ziks judekstorilor nostril:rAni fost nedrengi ks Arigesku mi ks gerantul

RoininsIsi: ksui, ne ksnd akitani ne uni din ageiakari merits noate nenalitatea, in interes81 sogietsnii,

voi kondamnani ne gel ge susnin8 piste veritsniannrobate kiar de inerniqii Veritspii".

Durnnezeg, nsrinte, a mis in sufletul omului intribunalii nresidat de Konactiinv, mini ksruia membrii suit Raaisilea, Moralitatea, Anzors1 sag Haritafea,Frsmossl mi Newrginitsl. Bsnsl e nrokurorul a-qestui tributial8 ; iar kod81 d8ns kare judeks agesti

lsnte:

sinzng

132

mernbrii este hstiqia diving. Atiesti magistraniDreai sent nekoruntibill, mai alles augusts1 nremedia-te al anestul misterios8 tribuna18.

Dar ne nine judeks attests tribunal8? Ilatimelemi Interesele, in hilts deskiss rui etern ku kite s-nul din membril anestui trio male.

Kind suffletut nu e luminat8 de fsklia Evange-liei de lumina Stiinuel, nronesul II kluitigs maitot deuna Materia; mi Suiritul se retrage trist8 in bra-nele Komutiinnel, kare zine kriminatului, ka Darn-neze8 lui Kain, duns unniderea lui Abel8:

Kain! Kain! unde e fratele ts8 ?"Kind suffletul e luminat8 de fakla Naturei, elliY

este arfa Serafimilor, I.ari neinnetat kInts Osanna snregloria 1si Durrineze8!

Nitute asemeea suffiete allese sunt destinate aJunta nentru natrie mi ornenire, nentru tot ne e fru-mos, bun8 rni folositor8; nil ku kit niedinele vor fi

mai marl, ku kit nersekutsrile vor fi mai invenuu-nate, ku kit intunerekul in kare lunts va fi mai gfos,ku atit kredina, stsruinpa, devotamentsl anellor suf-flete suet mai marl, mai infokate; uti triurnful estemai eklatant. 1111 kind se intimnls se kazs in 1811-ta nentru adevsr8, Ssfletsl anella kade ka martini Kru-nii, wi ka martini, ells kaniti ksnuna gloriei eterne; iarIn in torture, suffietul anela restisnde s:bi: torts-ra Materia, ne se sunnune forzsei vi wore SllilitZ1 iusisfils forna brstals; ell8 se resemns in sufferinna sa,este modest8 in ttiurnII s38, mi se roagi ka Krist8nentru STA."

Ka ministry at altarulsl, sinriia to ksnomti mar -tirisl soldajli al Evangeliei: aueia !stirs in-tr'adevir skumrt kredinna for in Durnnezeit, sorginteaDrentsni; Veritsnii! azi nortretele for ornea-

vs-

sa8

mi

ksliilor;

sgetigantii

urimilor

Wit

133

z& ternulurile sakre; mime vor orna HanteonurileNa2iunelor nortretele martirilor StlinlleI neat Libertsnii.

Al S. Voastre ulekat8

K. I). Arbiesks.

D-114 X. . . Hoeft) 11

17 Noembre 1862.

Prate le meg de noesie,

Sure resuunsg la enistola to de la S korent, vigsr konsol suffletul tsg, anybritt, negrewit de injusti-lia oamenilor, nrovenits din i»noranns nil korrumn-niune. De Lie oare e anybrit8 suffietul tst ? Fiind ksnu vede in Soinetate geea, =1e vede in Naturs.

Natura ne arats ks total e armonie; kB tot ,l fun-kilioneazs duns legi fikse uii eterne, In folosul

mi snre gloria Dunneze8; iar ornul e zeal gin-bului agestuia : skinteie ellektriks a divinitsuil. askun-

subt En invelim8 material; maul e kreatil a iubim'a ajuta ne semenul stir, insa adora ne Kt eatorg inonerile salle. Eats kodul lui Dumneze8 (Natura) Inkare noetul mi fllosoful giteskb adevsruri sakre, =le lekomuniks sirmanilor muritori innoranni sag brutall,kari sure resuli,tire i tortuream, sag i ridikuleazs.

Istoria ne arats din kontra ks oamenii se sfir-mie intre dinwii ka fearrele selbatiqe; mi WO no-nulii ail avut Hroweteii tni Tiranii lor. Degi, =.1e es-te IIrometeii? reskumnsr1tor8, sn salvatorg al So-4iietsnii, al Omenirii.

1,1Iromete8, zive Alphonse Esquiros in nemuritoa-

omn-IN1

6n

Ixi

as

km

134

rea sa °Hers (Istoria Martirilor Libertsnil) este ge-nial nskinde, ne kare Forga !Hi V iolenqa,ameste dsos zeitsui alle lsmii nrimitive, 1118 inkarksks lannsrl grelle."

Rare fs krirna 1 i IIrometet?IIrometet a voit skimbe kondiginele vieuii oms-15I: din idilavt a voit fah. libert: din innorantg,luminatt; din misers, ferimitt. 1Irometet e genialinvents artele, sviingele, indsstria, agriksItsa, korner-misl, etc.

bare fs resnlata 151 fIrometet ?Forga mi Violenna, ministril 181 Joiie, ordons

181 Valhalla, fabrikatoisl trssnetelor olimniane, a lega ire Ilrornetet ifo stinks, lin lanuri grelle: nentrslisvint51 k' agestt nrotektort al oamenilor a k5tezata fsra din Olinint fokul sakrs, sure a imnsrtsmi oa-menilor a'n atribstt al zeilor.

Joiie e tirania ; Forna rui Violenna sxnt oligar-i xia; Ilrometet e genial tie 1smineazs nonor51.

Eats flrometet, ne stinks, legats de milni mi denigioare ks langsri trtri. Merlisr, nolinaisl lsi Joiie,isuitemte ne fIrometet, ha Satana ne Xrist(;s; dar Hrometes its abjsrs kredinna sa; e118 resninge on me nro-misisni, ns se teme de nivi o arneninuare.

Ks toate amestea, Joiie se teme de Ilrorneteg.kiar rni legatt; rui trimite sn Vultsr ferome (ksinearrivatt al 1s1 Joiie) ka roads rerunkii, ka ss'lkinseask'i firs al zmide: simbolul kruzimil rafinate aTiraniei! Aneasta ne rekearns Bastillia din Franga,nsnsl sssninelor din Venenia, Tnlisisiiunea din Snania, ktists1 mi Siberia din Russia, temnigele din Austria.

Kazs toate tssnetele 181 Joiie amnia mea; ns'mi Hass; es voib trrA, for Joiie va neri!"

Aaeasta insemneazs kti tiranil not nimigi materia;ideea insti e nemsritoare ha Dsrmiezet; iar sufferinua

i

yivilisanisnii

sz

pie

135

e soarele =le fruktifiks ideea; e sigilixl (re ds autoritate veritspil.

Kare e konsolarea lsi Hrometet?Tratat fsrs miserikordie, es servg de imnutare

tiranului meg", zige Ilroruete8.Aueasta insemneazs kTi resbunarea ourimatului

este sunnligiul seg kiar! Komnstimirea nonorului nen-tru viktitna Tiraniei, este o ameninuare surds kontratiranilor.

Aura dar, noeAii, filosofii, artistil, kb bn kuviutt,revels ionarii stint fuel de veritspi sakre: seketul fe-riqiril mane, tie i1 smulgg dela Naturs nentru a 1 komu-nika semenilor lor, el it rilsteskg nrin sufferinue grel-le din nartea Tiraniel.

Fie Tie naAiune a avut IIrometeil sei.In antikitate, Brama la India,a, Moise In Evrel,

Amon la Eginteni, Kunfuuis In Kinesi, Anollon la El-leni, tut' ax fost8 vad.

Treuem neste Omer, Virgilis, Ovid.Treqem neste noel ii din mediul es-8.Venim la timuii moderni.In Anglia, Illeksnir mi Milton trseskg in miserieobsksritate.In Italia, Dante e nroskris din Florenza, mi

Tasso gemme iii lanpuri.In Franua, Rousseau e gonit de ['Irani ks nietre;

Gilbert moare in snitalg; Korneille mi Molliere trs-eskil yersekutarri mi in linss.

In Snania, riervantes moare de foame.In Hortugalia, Kamoens moare in snitalIn Hollanda, Bondel are auceami soarte.In Germania, Schiller vuffers de ssrluie.In Russia, Hoskin e nersekutat de Uarul.In Greuia, Riga, moderns! Tirteg, mtii ue soarts

a ayst.In flolonia, Miskievigi e nroskris de Aara

givilisatoril

mi'n

136

In Rominia, Kir lova, nrimul bards al Bominiel,In lok de wig rhonument, Bitarea komalets1

D'auff fi avut o stare, m'aml fi esnatriat, zitfiKunoskg oarneni km talente mi ku stare; daka el

ar konsulta nbmai interesul lor, 11Finai egoism!, i amvedea trsind ka Lorzii mi ha Hairii; sag ar medearetrauii la nronrietsuile lor, assigurInd viitorul koui-ilor lor.

Hentru /re oare Natura a dat omslmi talentul?Ka ss'l ingroane ? Nu. Ka ss'l nuie in serviniul Tiraniei? N. LIi ka ss'l /rule in serviniul Adevsrulul,kare e Durnne,zeg.

Daka torsi gel de talentg 'lld'ar ksuta numai deinteresele lor nrivate. (re ar devbni sogietatea? 1-1

ea rye ar deveni o turns de inkungiurat de lual,ne kind kiinii dorms in kodru km burta la soare.

gel ale nosseds talentul sag kultura este mu sol-iatg al Hrogresulni ; cal soldatul bells brava moare lanostul seg, nentru uatrie, ng nentru tirang; de datorie,nu de vanitate sag de interese; moare zikg. strigindka garda Iii Napoleon I Ia Waterloo:" Ia Garde semeurt, la Garde ne se rend pas."

Dar sufferinna! dar famillial vei zige tu.Era sii tiinu, amide, kind nronzgatorii veritsgi-

lor nIsteag foarte skimp nisrtursirea lor de kredin-gs. Anostolii Krugil, al Reformel, al Sonnet', al Fi-losoflei, al Revoluniunil, furs unit' rsstignini nil feres-

altrI ri risi3i In Katakombe mi in Bastilil. al-nil sainzuragi mi imnumkani, alnii mini de vii, algil tor-turani, algil sfimiagl de tigrii, aluil gilotina:11 ; tout'in fine nlstirs ka martiriul veritsuile nronagagnentra terNirea natriei ma omenirii.

Azi anostolul Veritsgii e arestat : eats toats pedeansa. 181; mi in skimbg, nonorul it bine kuvints, iarsetsgenii luminagi is saluts ka n'un martirg. Hrogresule Mare

ts.

oI,

truini,

pie

1

137

Heste nv seksl, genisl va fi inkunsnat de nonore,ka odinioars Konsslti uli Lhsa ii Romel In Haultolea

noetsl, filosoful, artists), g;enisl In fine vaziue ne rsinele Sogietsgil vekl. ha Volnei ne rxlnile Ilal-mirei :

Kolo era nalatsl bnde Jsstinia sevindea n'o mins de asr, sae dun netik de xirtiiede nangliks ! Kolo se ridilia odinioars ten:1{1151 nros-titunisni ufal marlatanismslsi, sagerdotal nil riolitik! Ko-lo era nalatul Tiraniel, inkongiurats de lingsi nil

nil bind din kune de asrg ssdoarea till singelenonorski! Koh) era Bastiliile, uncle strigoil sogietsgiigineae inkirni ue apostolii Veritsgii. ka ne xeareleselbateqe la menagerie! 3nde este Harm, kare im-usruea bromic, nit kare ninea earna des,ksrne la noar-ta nalatsIst see ne itnneratoril Germaniei? onde estemilli is neagn a Isi Loiola, kare nrefsks Gema-ma in sekolsl XVII trite() immenss Nekronolis. ? . .

Uncle c Aars1 kare ingroiia de vie, in genurileSiberiei, Ell gloriose mi eroike nonore? 23nde este Inks -isijia, hare tortsra lui ardea de vii ne Eretiui? Zinde e infine Resbells1, ageasts mstiellsrie ks grsintnadP. innrofitsl a ksgiva tirani, mi in nagsbaomanirii intregi ?

6mbrb mi vise! 1111 am trekst, Uri eat?. e-ra."

Kredinna, Snerangl, Karitatea: eats, frate, qelletree raze divine Lie treble a forma alreola noetsluidevisa 181 kats se fie drentatea mi libertatea; pinta lsi,Hatria mi Umanitatea ; klientela ls1, nonors1 intrege;soarta 181, nerseksgisnea, miseria, moartea; resnlataIsl. aurobarea ksgetslsI ; rerraossl Isl, in mormsnt;inerniqii 18'1, tirania tni nerfidia, ssbt on ue forms;In fine, zeitatea 181, Veritatea.

Hoete, remit la nosts1 tse; lsnts Hom-

Aftoni

mi

no

;

wii ka

ieikitsnilor,

1st,

138

-nieril nostril' la 13 Sent. 1848 ; tni mori aqi ka gar-da 181 Nanoleon I la 18 lunie 1815.

Salutare frinie!

K. D. Arinesks.

Donmbloi N . . . . la laud

Bsk. 20 Denembrig 1862.

Stimabilul meg Dolling,Sim o datorie plskuts a resnunde la noetika

0D-le enistol dela 8 korent.Inns azi sent tot liberg, Domnul meg . Kurtea

neamovibils se vede ks nx simte neuessitatea a grs-bi kassarea sag konfirrnarea sentinnei Kurnii Krimi-nale; se zine kb kemarea noastrs in naintea Kurnifde Kassare va fi ne la Februarie (1); mi mulgi kredg

ks inalta Kurte va trimite nrorresul nostru in ',Jerre-tarea veunia din Kuraile resnesktive din Kraiova

isag din hail'.Ori kumorrofitg d'aveasts aminare sere a tinsri

onera men relativi, la nrogesul ad-hoe, mi kare valumina komutinna kemat a se nronun-na, intr'un modg definitiv, asunra sertimel KurAelKriminale de la 2 Noembrie trekst.

Domnul meg, in enistola Dumitale Smi fag). nitri-te laude nemeritate.

Ageste laude, ire fay). Musel melte, nu le not kon-sidera, Dortmule, dekit ka o inkuragiare slabului megtalentg, nutrit kx frunioasele noesil alle D-le; on

(9 La 26 Dekemrrie nriimirsm mitania Kurnei do kassailisneNo, 3183, nentrs 11 lansarie anul trekst.

lIxblikslsi,

mi

139

tie laude dar aduse versurilor melle, reving fireste laageia kari ag mtiat, nrin onerile for, a'ml insaffla amoralde natrie mi de libertate, amoral framosaisi mi folo-sitoralsi.

Mal zigi. Domnsl meg, ks ne nrivigelori ns le sit-'gide vandorii, dar le inkirig oanienii in kolivie

NMI) nsrerea mea, sant mai barlmti ageia ge.,linseslig de libertate bietele nsssri ksnisrene, debit .1gel ge le-ar linsi de vianrs; ksgi tristT, mi amarL evialta in robie, nentra on ye fiinns simuitoaf e ! ,A-marg. e sklavia! Debit sklavie, mai bine moarte IMoartea e ingetarea tatalor safferingelor; sklavia es-te degradarea, este timnirea, este clisnregal kstre Ve-ritate, kare e Dumnezeg !

Nu noatefi mai mare darere debit a avea gineva ini-11135, a fi nEskut liber, mi nutrit ks idei de libertate EaIle egalitate ; mi anoi a fi nevoit a trEi intro sogie-tate uncle vogea sit se nerde in deserte; mi uncle ss-ffletal sax se ursjeuite ne ksrbani, ka sniritele din in-fernal lai Dante !

DE115 nsrerea mea, gel mai infortanani oarnenisant ageia kare se naskg ku En sekolg inainte : ase-mene-a lal Ilrometeg, el nlsteskg skam revelanisne-le qe fake kontimnsranilor, kari, in orbirea for, i tratea-zs de nebuni, mil' adans ku fiere mi kr; ogetg, kaFariseii uerestignital din Golgota.

Data inss a msrtarisi ka, in sekolal XIX, sol-dagii lIrogresalsi sant resulstini de nersekagisneletiranilor nrin sirnbatiele fratvne alle nablikalui lami-natg.

Mingaele in kolivia ta , zigi Damneata, terminindenistola de la S korent.

Ms voig konsola, Domnale, in arestg ks kagetalmeg, ka simbatiile Mellor ge kagets mi stmt ka mine;In fine, ku manifestsri k'agellea din frsmoasa ale e-nistols ; agestea imi vor fade safferinua nisk8t$, mi

140

vor intlri in kredinna mea, mi vor susgine In karie-ra sninoass t!.e am imbrxlituat, mi vor sili a msfacie denang de amoral kontimusranilor uri de stima.ilosteritsni T.

Hrofit8 d'atieasts oklcasisne, a 75 rSga sti nriimiuiksteva din onerile melle litterare !Hi nolitige , kasemn8 de stima ue ussirez8 tiellsi mai Mare rioefiial Hominid de ueste Milkov.

lariimini, stimabile Domn8, inkrecitnnarea adevs-ratei konsideragisui tie vi nIstrez4'.

Al D-v.

nlekatx

C. D. ArIcesen.

ms

141

CURTE1 DE OSMIUM.

Sekqisnea III kriminalo.

Wedinna din 11 Iansarie 1863.

D-nti flremedinte (loan Shitineans) intrealyri no a-lissatg kari stint aniritoril sit?

AkbsatiA resnsnde stint DD. Grigorie Argiro-mils, G. Atanasis nri G. ifetreslis.

Ilaro la este dal', intlig D. Grigorie Argironolzi.

Illedoaria D. Grig. Argironols.

Dornnilor membrit aI Onor. Nsrni do Kassanisne,Da ka am venit inaintea D-v. nentru a Isa ani-

rarea D. am venit, Domnilor, Ls intima Icon-vikpitine krfi, influitnindsurE, inaintea intiihlai tribtinalgal uerrel, desvelind drentatea, vogea mea de aniriforgva fi

Niql odarb, Domnilor, in uearra noastri, legean'a fost annlikatL de krtre zing tribsnalg Ls nul omitsbuisr.fitate uri severitale, nreksm iii linzsl de lap" le-gea de nressi fs annliliatl de Litre On. Iisrtetninall din Bs lisrernti. Vina noate nr- este no deniinsa ea este Liar a institsuknii legit de HUSS!) ;

k&

Arisiesks,

askaltals.

aMimi-

142

&mid in minx de j8dekstori amovibili annlikamitmealegii, firs inskar ha k8Inabilitatea sai! nek8lnabilitateaBs fie nron8nyiats de 8n jsriii, judelcitorii !demo Ei aairegia u a se nron8nyia asunra fantelor, sent muniadesea in trista nosini8ne on d'a ins8tui tniqiile sa8'inami'iiile gsvernsI81 in filings, sal' a nierde finkuiu-nele lor; astfel fiind, akk8satul e mai tot d'a8na n8sin nosigi8nea d'a II osindit. .

in toate State le Iconstitugionale, Domnilor, mai 1c8osebire in ayelle State kari, ha poi, abia deskid ailla regitn81 renresintativ8, nassisnele nolitiqe sent mbltmai vii; elle n8 as av8t tirnn81 d'a se lim8ri mi ma-t8ri, ha st. 'ml is Ictirs81 reg8lat, ha in Eerrile denrinsede mai m8IT ani k8 viaua narlamentarie. Darea darIn mini de j8dekitori amovibili mi fin j8ri8 a nro-Yeselor nolitiye de nressi, nrelc8m am zis mai S8S, etot d'atma 18nesti alikssat818i; ellii n8 se noate kredegarantat, fie kiar jadekat de gel mai onorabili, de yei maiiotegrii j8dekstori.

'Ml am nermis, Domnilor, ayeasts digressi8ne dinmateria Ye tratairi, nentr8 a vi nine in vedere kit estede diffocils astizi noFigisnea aklissat818i, kit este dedelikati missianea D-v.

Intr8 in naterie.Kondamnarea D. K. Ariyesk8 la inkisoare mi a-

mends, ne =le se baseays? He o strofs din oda no -et818i la Groan, ne hare On. Ii8rte !criminals o ha-lifilc de anologie a ?Obi fanth miring la nedeansi deny;legea ostsueasks. Dar oare twin aqea strofs se fareo anologie a 2Intii fantii kondamnabil8 d8ris lege? Na-rarea until fantii istorild, netrek8t la noi, fant8 reku-

143

noskst offigialmente kiar de kstre hansl Stair; Ihi dyneatsrmi, Ilrituts1 George Bibesks, noate fi halifilialg defana kondemnabil8 duns legea ostiniefislcs?

Daka nrogessl s'ar gerueta in fond de D-v, Dom-nsl Arittesks ar fi forte ne agesti-1 otirirea On.Ksrgi Kriminale foarte smor s'ar nstea sfsrima; le-gea lisrnii de Kassatiisne ns [-termite tiergetareain fond a nrogeselor. Se vedem dar =le nreskrie legeain kazsl de tans?

Alineats1 3. art. 37 din legea lisrgii de Kassatii-sne, kind se were kassarea hnei otirsri, zige :

Kstiel otsrirea in disnositivsl el nu konrinde temeisrile ne hare este basalt), etc."

e a ',mit oare a inifellege legisitors1 nrin agesteknvinte? N'a ingelles oare otirirea, ha ss fie va-

trebse ST, se intemeeze ne motive nz)ternige, tniageste motive basate ne amine tante?

Otirirea On. lirui kriminale, lssnd de temeig in-treaga strofs S'a Isminat soldatsl, etc. deklars mesteverssri de anologie a 81181 fant8 snnss in nenalitatelegea ostsmeasks ; mi, asemsnat art. 49 din legea denresss, slim ne ne D. Arigesks la inkisoare llri amen-ds. Onorabila Kiirte ns 'MI ds mskar osteneala a sne-gifika ansme hare din esnressisnele din attea strof'b

konstitse hornsl deliktslsi anologia, ha alb5 drentsla annlika nenalitatea.

Este geva mi mai mit: ns snegifiks nivi kiar nen-trs kare enoks osindemte ; ktivi noesi D. Arigesksvorbenite de Greuia; mi kind indirekt fine allusisnela noi, agea allssisne se ranorts la o enokb lot 1'5 aniin anoI.

to ruin]?;

nisi,

kti

thins

si

144

La noi, Domnilor, iurisnr8ndirwa n8 este bine de-finiti; nu este inks stabilits; mai la; seams in mate-fie de kassajli8ne. Ea n'a avot inks timn81 treb8in-Ltiosg; onor. Kurte de liassatti8ne ahia este in intii81

ang al ftnilinionsrii salle. In alte gerri. uncle litirteade Kassani8ne ftinkuioneazi de ant indeluttgai, inFrau Lila de esemnlg, eats loirn se esnlilis art. koresu8n-zstor k8 alineatul 3, art. 37 din legea K8rnii de Kas-sanitine de in noi.

Danrtni vole a vs ranorta testual d8os kas8ri ka-re di I). Siren, analoge 1:8 kaz81 de fans, mi kari axmijlo pit kassarea otsrirelor do kstre Icsrtea de lias-sagione din Frangia:

Pour qu'un auk soit motive dans le seas dela loi, it ne suffit pas qu'il renferne des motifs quel-comities, plus on moins nombreux; it faut que l'ar-ret indique et apprecie chacun des points do fait etde droit constitutifs du litige: tellement que la Courregulatrice vole et puisse decider si dans Farr& ity a ou it n'y a pas contravention a la loi. (22 Mai1812. Cassation)').

,En general les jugements des tribunaux cri-minels, et particulierement ceux des tribunaux coree-tionels, doivent etre motives; ils doivent contenir la

') IIentru ka o sentings ss fie motivats in simgul legii,no este d'ajuns ss konrinzs motive oare kare, mai Inuitsag mai au gin numeroase; trebue l.a wiea sentings s&arate mi se anureuieze fie kare din nunturile de fantgmi de drentg le konstitue litigiul; astfcl inkit Kurteareo-ulatorie S'b vazs Lai sti noata deuide daka in sentin-

ti sag nu kontravenniune a legil (22 Mai 1812.Kassagiune).esistl

145

declaration des faits gulls out reconnus constants, etdont ils out d6duits la consequence de la culpabilite.Surtout lorsqu'l s'agit d'un delft tel que le vol ou lacomplicire du vol dont les caracteres sont d6termi-nes par la loi. Ainsi est nulle, pour dant de mo-tifs, uue condamnation pour cotnplicit6 de vol, lors-que des faits caracteristiques de cette cornplicit6 nesont pas ennonc6s . . L'ennonciation vague et quel-ques faits resultant des claats, ne peuvent suppleerce (Want de motifs." (Cassation, 18 Brumaire, an. 4)1).

Ilitagizinele tie aysig onnoare a addsve in snriji-nsl D. Arigeslot, krez, Domnilor, demsnstr's ninein evidentn, kum se innellege de isristarsdinna frange-si, motivarea abririlor, mai ks seam) in nrilini kri-minale mi korelinionale.

Astfel ssnt inkredinuat kT. leg,isitorii nostril ail In-gelles 3, art. 37 din legea Ksruti de Kassa-nisne, kind ag elaborat-o; astfel, ea insumi am inuel-les-o kind am votat legea ka membru al fostei Ko-missisni gentrale.

N8 voeskii, Domnilor, a mai abssa, de nreltioa-

1)in genere, sentingele tribsnalelor kriminale mi mai ksseam alle sellor korekgionale, treble s% fie motivate;treble ss kongiie deklaragisnea fantelor se s'ail reksnoskststatornine mi din kare se trage konsesinga

. Mai los de osebire, daka e vorba de sng fsrtimaggsag komnlisitate a unsi fsrtirnagg, aksror karaktere swatdeterminate nrin lege. Astel e nuls. nentrs tins% demotive, on se osinds nentrs korai-digitate de fartiniagg,kind fante karakteristise asel kornnlisitsgi ns ssnt enan,;iate . . . . Ensusiarea vas% mi oars kare fante re-ssltind din deshateri, nu not sunulini lima de motive(Kassagisne. 18 Brumarrs, anal 4).

10

ki,

kalnabilitsgii

alinesisl

.

146

sele D-v. momente, mai ks seams kind venerabilsl wiersditsl D. G. Atanasis, mai komnetinte dekit mine inasemenea materii, aniteants a lsa ksvints1 nentra ans-rarea D. Ariqesks.

Sant !fling de inkredere in drentatea D-v ; ssntkonvins, Domnilor, ka, Iskinds-se Ismins, vein bine-voi a kassa otsrirea onor. Ksrili Kriminale.

Pliedoaria D-lai Atanasiu.

Domnilor, ung orators in antikitate, din aqeia kariail ayst o infisinus foarte mare, sokotea de datoria sa,ka, marnainte de a innene disksnisnea, ST, se roagedivinitsuilor ka ss 1181 skane nimikg din garb, ka sz,nel skane vre sng kuvintg qe n'ar trebsi ss fie zisg.Motivsl kare miwka ne avelig orators a adressa aseas-ts rsgmisne divinitsnilor, noate fi strein''s asts-zi;inss, D-lor, vs zikg ks mi se nare ks ms affil wies intro asemenea nosiuisne, [Ili nrin srmare hal ventnermite ss invokg mi ex ayeasts favoare divine,, kain nledoariea qe am a fag() azi inaintea Dv. ST- ns-'ml slime vre ails ksvint xie n'ar trebsi ss fie zisg'.

La aleasta simug trebsinja aqestel rsgsvisni: 1, dinkassa noate a karaktersisi meg, wi 2, din kassaqirksmstanuelor qe inkongiurs aqestg nroqesg, sagkiar a nosiuisnii in kare se afis soqietatea Ro-um's. D-lor 1 Kind am konvinkjisnea de o injss-time nvirtuils kontra 81181 getsgeang, ns not fi kssinge reqe, kats a simnatista ks nersoana akssatslsi in-tr'atitg, inkit ss ms konfundg in nersoana aqelsia nrekarelg ansrg, ini ss arstg sns fel8 de minie, sag

147

1/11 srke Ia ninite nretenginni in nrivinga fsnk-gionarilor nsblitii, in kit din aueasta sr mi se kause-se in anal multe oliasieni netnulgsmiri, ka sb no zikgvrsjnysinis.

Ast-felg dare, vs zikg kb temerea ageasta m'afskst sb 1111) gindeskg Ia nosiinunea sag fanta agellsIo-ratore desnro kare V'L vorbiie, invokS' awash.favoare de sss. imnreginrsrile esterioare, D-lor, ag tuielle nentrn mine difilailtsgi: kreinterea mea, viaga [Beain soiietatea snde libertatea uarolei n'a ayst noate nivio margine, mti fake tot dasna ST) ins esnrimg ks agealibertate ne kare o nisrgineinte nsmal resnektul le-gilor wi resnektul datoritg inaintea magistratorei. A-vind dar, D-lor, a nleda intr'o boss slide objekts1 eleste o akssaiiione foarte grays in sensel el, jar in re-ssltatg molt mirginits, mi in niul-o analogie

kare s'a nose, vedeui la 'me negesitate 11M affle

ka sr desvolle toate ideile morale nil legale, sure a

asta linsa agestel kslnabilitsni; ml de ageea invokede la I)-v. favoarea ST) illT) asksitaiii FBI'S a're'a intre-roue din digressienele hare vi se vor nsrea ks vole fa-ne; sb no nrejsdekagl nimike nins kind no ins vole es-prima in fond; wi de vi se va nirea ks la inuensts1esnresisnilor melle, r,tielle esnresinni no o ss fie lion-forme ku trebninua sae sensul auestei nrigonirI, sag ku

-fibiekts1 ei, s'r mb Issagi ss wi anol sb 'mlfamegi observagisni, daka veni sokoti de trebsings

Toate aknsaninnele s'ae relint D-181 K. Ariqes-ku le agl aszit, D-lor, din gitirea xotsrlreI, wi 118 1.11 Lig

do le vegi ti konrinsg ast-fel how es le am ingelese.Agi aozite akssanionea tie i se faue: kb 'ironer, in-

*

SI

wi S5

ks nrin-uini81

sfiruieske,

ne

148

subordinanisnea in omlire, hare se innelege, kx alto ks-vitae, lob Yore disolsniunea soqietlgii; mi ne srm%,

dine ye se mine o basT, auto de grea, i se ziye kb fa-re 811NY fantz, ka]ifikat de yin's.

anoi i se anlikT, o osindL mita de mila, in nrivinuakasslsi, ha mi kind ar fi fost ayesta sng fant8 adevl-ratg, lcb adela), Ariyesks nronagl inssbordona-nia in °attire; vi) inkredinuezil, D-lor, la, de ar fi fostmita, el; NIMBI aini fi Yerst de In Menalege ks lannsri, mi silt; ssnsie severitiriii aielia tieva merita. Vedeni dar lea, neemisele tie se antearb nsinkuadreazs kx konsehuinnele sal; ressItnts1 rte s'ar;rage. Ka si vT, notit Pune in vedere ne D-lu A rives-ks, nil srs- vs not arbta ne urart, anreqierea ayestei fan -to in lege, mi anreyierea Flikstl de onor. Kiirte, in kitsb nsteni avert o idee dreantl desnre lisInabilitatea utidesnre illegals anlikanisne a legit, e de trebsinp. D-lor, a ins esnlika desnre ingensts1 harierei D-Isi A-ri9esloi in soyietate, de In snit trimnx ink% mai vekiii,este trebsimia de a nrs inpelege mai 'nainte ks D-v.desnre ideea: ye va sT, zikr libertatea tiaroleY. BIi tieinsemneawb ziyerea de Zing fatS in senssl j8ridikii? FIrsa nil innelege mai intii8 Ics D-v. In nrivinua attestor donmarl idol, done ;tare se lirgemte ayest8 kas8, krezi;e8 voi8 stea itnnlitti misisnea indestsl, nisi 1)-v.veal fi it stare a xami in lisnomtintrs do

Libertatea narolei, D-lor, nx stE, lcsm o sokoteskg'wale fsnlinionttrii nsbliyi, nsmai in lege; ea MI maimilt in natuionalitate, sty mai molt in kretuterea ye oare yineva; mi ha ST) vi) (lag o nrobi desnre qeea ye

nermiteurmi a ml mica aim, Ia souietz,Aile antive-

D- IS

inks ss-'1i1

k trialmind

kasss.

anologia

liii

149

Kind inn adresa vine -va atml narola kstre o nersoan,lore avea xn8 rang mni s8neriorg, a trelmit tot d'a-Bna ss fie mai nrsrginits, uti ageasta din negesitate:mi kiar kind attela kare grbia era fro kondini8ue

k8 agela kare ask8lta, libertatea 181 era tn8lt maiintinss de kit a altora de astL-zi. In timnii modernihiss vine in ojtitor givilisaginnea, nii nringini818 de Fllgdrentii natztral8 118 transforms intr'801 nringini8 de drentilnositiv8; aieasta a dat drent81 d'a se esnrinta intoats libertatea.

El bine, D-lor, kind verb ks8ta in Cicerone, invorbirile 161 in naintea Senat8181, itii veni vedea ksm ellgataka nersoanele In kare kredea kb se affis vki8rileagellea ne kare elk le kombIten, n ST) gssini esnre.-si8nete nelle mai forte, esnresi8ni all8 aksror8 esern-n18 in soLdetatea modern n8 se affls. Atua, de esem-nits, kind Antonis, d8lle moartea 181 Vezar, voia 81311111

ins8measks st'r,ninirea, Iligerone 118 trata in ScAlarg

lts enitet81 de impur, etc, in kit ttellg gitenite as-tszi, se miry k8m agel senators avea rebbdarea ss as-k81te asetnenea atak8ri. /1/inis in enistolele, sallefave 8n8' fel8 de anologie akolo nude trateazs desireDimostene. 111 s'a intituulatg, ki.ir rile inte8n8nrogesii, in kare voiant ss esurim8 o ottinittne in nri-vinga Zing adversaril, nil k8 &nig k8vint, kb indatdela ingen8t mi s'a8 fskut observagie nil

Aqeasts nonrire sts in lege? E8 ziks kb nu.Ast-fel dar, astrsnhind in ageasts adinks origine a na-rolei, esuritnats n8mai nrin grail, lui venind la narolaesnrimat1, ruin skriere sac tinari8, o esnresi8ne senoate konsidera de kltre alai de legituns, uti de Intro

e-gals

fie-ltsr8ia

tie

innriedi-k-sri.

0-tor,

150

alnii se noate konsidera de ltriminals. Dar sokoteirt-le qineva Its in lege o si gsseasks avea regsls kareo ss'i dea lsi nortna a mti mijlokol de a deride ? Ns,D-lor! ayeasts regsls o s'o gsseasks mai bine In kon-mtiinga sa. Sitnnatia trri antinatia sent dogs ellementekare 'mi eseryits inflsinga ]or inteo souietate kind dinnenoronire 118 e divisats, IIIi ns se komnsne, ka sszikg amia, de o frsminIstsrs sag de sus allsatg.

Ast-fel dar niutirea limitelor qe vine -va e dato-rig ka ss observe ns se jsdiks de obineig (eommund-ment) in ast-fel de imnregisrsri, ns se jstiiks ks aveainmarnialitate ks kare okii omslsi filosofs ved. lskrs-rile. Kind se noate konsidera sine-va lts a nsmit li-mitele kare e datorg ss le nizeasks in vorbirea sa?E Iskrs foarte lesne, in genere, de a nose nrin esnre-sisnea 8rrliVoare: Ici ayeasta se intimuls ataini kinda inqetat de a avea trebsinna ale sag drentgatunqi eii 'mi a niniit limitele esnresisnei salle. Devon] anlika regsla ayeasta in obielag mi in imnregis-rsri de vial's nrivats, atsnqi e foarte lesne a ingelege;

venim In ideile de o injsrie, sltragig, defaims,kalonthie ; iar kind venim a avea, de obiektg fante no-nage, kind tratsm desnre imuregisrsrile viegei nagio-nale intregi, atsnqi oninisaile noastre se not afla in-trio konformitate sag glsssire. Measta e, ll-]or, qir-ksmstanttele de asts-zi; mi de aqeea nlekg din ideeayea mare a libertsnii narolei, a yerneta ideea und faultye !consists in narola sag in intrebsingarea drentslsi dea'uti manifesta oniniunile mi ideile. vszst mi inalte soviet ,g1, kari s'ag atftat in yirltsmstange limit maidefavorabile, de kit se ails gara noastrs, 8nde frakzis-

fill sig,

host.

Sot

151

nele ax fostg foarte marl, s'a vszst, zikg, o esnresionekare inmiika in sine o idee favorabils nentrs nartita sa,wi s'a konsiderat de kstre nartita uelel-alts ka o es-nresisne inkritninats, kare no era de kit o lands. o a-uologie, on fantii kualifikat de krims.

Lend aksm ne D-118 Ariqesks in ideile salle, inaknisnea sa intelektnals de sobiektg ally dramei, avegi,D -lor, tn'aintea D-v. viana zing oing inkongisratg denituqe qirkonstange amia de estraordivare, in kit inmoinentul v:egei salle kasniqe s'a nreeksnatg ko totalde starea unel nagisni intregi, mi de ong evenitnentgtie se netreqea akolo ; wi done karaktersl slg la karenatsra sa e nos' 'I a silit inima wi l'a fskst deasogietsail romine zing kontii desure horn vede ellg so-qietatea Elena.

Domnilor! ka julikani fanta D-loi Ariqesko,ka sit nstegi ne Brim vedea anlikagisnea legil in twin-qinisl el, mi no din ressltatg, treble sL vti Dbig sob ve-dere nosigisnea aqeea sobt inflsings ksria sniritol D-181 Ariqesks, fie done relagionele kare lisnomea, fie

done resoltatol evenimentelor Mellor marl, fie k& aveasob vederile salle toats starea ayei soqietsgi, vszgInteinssl o hints de rnal molte forme kontra adminis-trsrii gsvernsIsi. Ast-fel, Al. Sop, noetol, in Gretna,vizInd ka o boals mina soqietatea, a indrssnit akolo

ridiqe voqea, nrelann in antikitate mei% Kalexas dinOmer a ayst koragiol a mine adevsrlil loi Agamem-none mi si ziks: are Chryseida indsrstiltatsl six o mere! Eak &, D-lor, kom sng noetg a kin -tath akolo fantele amei soqietsgi. Tot ast-fell minoetul roming, ko okasisnea revolsnisnei greqe, insni-

sa

Ds'mi

so

ss

152

rindsse din evenimentele anslsi 1848, n8ne in gsra sol-dat8181 auelle ksvinte kare nentr8 mine le kred8 a fionoarea nafriei. Din ayelg evenimentg, kare nentrs mitreble s$ lie astvzi, ka s$ zikg ama, lis religiositateshvitg, nentrs In amellg evenimentg mi altele dune armne-a adssg in starea feriyits de asti -zi, In avem li-bertatea nressei, libertatea esnresisnei, ki avem garangiajsdelntorilor, avem onorata voastra Ifsrte ssnretna, nekare voinna streini nu o va nstea nisi o data s'o a-tingT., nil ne d$ drentsl ha si atutentlm dela dinsa, delaD-v, votsl genii mai imnargialg.

23nde dar, intr'o asemenea akniune, snde e ksge-tares Yea rea? snde e elemental hare rsitr$ o sogietate,elementg Ye se kiams destrsktorg?

EAT), D -Ior, hi suntg konvins la onoratsl minis-ters nsblikg, sag ka sT, m$ esnrimg in konkreto, D-1gnrokurore dela Ksrtea Kriminali, a komisg o adeviratigretniall: klyi inyene o nerseksgisne kare, de vom a-Isturao ks nerseksgisnea Wigs in Greyia, fin s& lo-noasks Ye se netreyea in soyietatea awasta, vom ks-nsta konvinkuisnea ki awash nerseksgisne ns se farede kit nrintr'sng ording suneriorg

in versuri se gmenme de wefol statolsi, ns demefil ssbalterni; mi kind onorabils1 D-ng netresks avoit s$ intre in ayeast$ esnlikagisne, D. llremedinte alKsrnii Kriminale 'la onrit si vorbeasks, de wi ageasta eralegats lo kassa. Ks toate ayestea, D-lor, slsbiyisneaalosagisnel s'a vizst dela inwnst, de oare ye D-no nro-hrotil hash fsn affle o skszs nentru akssagisnea sa,mi sloza fu: Duna lex eel. Dar n8, D-lor! vedegiyeea-Ye am zisii mai 'nainte, hi no e In lege nrinYini81

153

a nerselosta ne unt intioginte, ks n8 e In lege regalabnde ss se gsseasks ks o ods e o anologie, ang fantg kalifi-katg de krims.

D-nu Arigeske., kurinsg de 8tilitatea ageea karetot-d'asna e Insogits Ls asuiragianele in noetg, es-klams : S'a 18minat soldatul ect. 'le este agi immoral ?Nimikg Este oare enitet81 'le se cls an8i tirang h. e kr8dg?A vrut sT, dsslainiasks fe181 tiraniel, mi ageasta hasvoia 18i; a vr8t sa ziki, ks e tired kr8d8 agella karens ia in konsideragisne esistenna legil, n8 ia in lion-siderauiune datoriele morale alle sogietsgii, mi ordons,fsrs mustnare de ksgetg: Omorigi nre getsgeni! . . " Ilestare a soqietsgii este ageasta? E oare ageasta stareasogietsil noastre ? El bine, nu! N'ar fi nimeni kareSI n8 denlings o aseinenea stare. (Mai tiitean ver-s8rile 8rubtoare : lili uellsi ice ordona eel. chine karekontinws 0 On. nrokarorg, in aliasagianea 181, kombatenamai dogs nunkte; nii tokmai in aveasta ell vszg a-baterea din lege a D-lui Hrokurorg; 118 e vorba inversuri de o rants a 81181 soldatg, n8 e vorba de revol-ta a b nor Illefi militari kontra G8vernOii, hum s'a In-timnlatg In alte nsrgi. n! e vorba de voinga nagionalsnil suveranitatea el, are kare e dator nii Luef81 stat818Is'o resnekte, ss-'ml' lndenlineasks ciatoriea. (giteingeversurile 8rnntoare: Aratane vrgjnzautsl 'ie rine ks ro-bie; thine kare kontinue) Konrindg wiestea vre oidee de ins8bordinagie? Na elle esals sentimental natriei,atita fining doritg, mi nentrs kare aqesti soldagi n'agavat okasianea si'wi eserseze kuragiul. -- Este oare Insub-ordinagie kind zige soldatalsi: destinagiunea to nu eka si fit sklavg? ES' zikg ks 118.

154

Gsvernele kare voeskg ss 'ml Intrebsingeze omti-rea, trebsie ka elle s-E. n'o Intrebsinueze la ayelle bi-nrejsrsri snde se kalk gisrsmsntsl. E de nlins, D-lor,}child zavistia intrs intr'o nagie, Bnde se lsnts fistkontra tatslsi, mi tail kontra fisIsi, ks kugetit d'a semina sniff nre aluil.

Kind dar in toate ideile kare se konrind in svelteverssri m esists nimikg de immoral, nimikg 1nkontralegii, ks toate ks D-18 nrokurod susuine ks esists,nentrs ks baseaz xotsrirea nre dinsele, rk inkredin-uezg In 'ml vine o dwine, wi nentrs fanta D-si nro-kurod ally Kurgii, mi nentrs mine; zikg nentrs mine,fiind-ks brma S% 'erg a mi se =Jai legea nenals osts-weasks, relativs la inssbordinanisnea BIIBI soldatg, BrideBrma ss pH ks soldatsl are drentg a nu eseksta deBrig ording datg de wet's] ss8 in kontra gsvernsIsi. misnde nisi kiar skssa kb a fost silit ns'l este nriimit.Ilentrs ye oare D-ls nroksrorg leags aveasta Its ide-ile noetsIsi, zikind ks a fskst o anologie? Artikols68 din atiellg kodg vorbeste desnre adzyerea la inde-nlinire a ordinelor snsi Ssnerior; nre arm's vine Artiko-1st 69 kare amens wig nrinyinig de nenalitate ass-nra ssneriorilor ye ordows inferiorilor, zilund, in ginenommen:me e resnstintorg nentrs norsnka sa, mi vinee kiematg ss indenlineasks ordinal este asemenea res7nsnzstod nentrs indenlinire. 4e insemneazs dar a-=masts? Thine maniera yea silogistiks a D-Isi nroksrorg,atsnyi nu rsmsne siggranus in sogietate, klyi toate ak-gisnele not fi redsse la ideea 117, falai anologia 8-1181 fantg kalifikatg de krims. (D. Th.ohror intrersnsnd)Dotnnsle anrstg, kombategi aktsl de akkssare Sar5

155

sentinna Kargii? (D. Atanasis kontinasnd) sentinga Kar-la lIrin armare dar, snirital noetalai II leags kx sni-rital noetalsi, ka zika aura, ka total strein8 mi deviaga sa mi de okunagiunea sa; mi astfel i annliks ouenalitate Lie Ware nisi xns legunsntii kr; frasele karifah obiektal 1nkriminsrii D. nrskaratora; de mi in re-latarea anal fant8 absolomente In abstrakto, na sese noate laa ka obiekt8 al uner kaase.

DUI% at-waste, lini remine o esnlikaniane in nri-vinna komnetengei D-v. moate fiiind k' inti8 inks=re fel va fr konklasianea D. Ilrokaror general al a-qestei inalte Kargi, noate zik8 Dronnealui ss 'mlInkinaiasks kti konmetinna D-v. In materii de nersoanee asemenea ka kornnetinga (re avegi in gale lalte fante.

Downilor, in nrwrese In genere este lin denositaesteriora nil anal interiors; kind se nresints inainteaJadekstoralal fante materiale, total e agi esteriora; kiwitrebae a fi basat8 ne martori kari s s fr aazit, ka ssse noats anol konstata esistinga fantslal: dar kand senresints an fant8 kare ns konsta dekst intr'an gradsoare kare in idee sag narols. atangi denosital kare a-vegi sr) genetaul, de ?Linde nrokare argamental,komnetinna D-v noate sb fie msrginits? Eks dar kT,venim la ideea ks, in nrivinna oringinialai de nersoane,avegi ageearui komnetings =le o as oil Karnile inferi-oare. Da! D-v. aveni komnetinga absolats, komnetingskare ux noate fi mirginits primal in annregierea kon-siderantelor kari faka fondal sentingei, wi kari sant ka totalnefandate. Ikea 40 e mal malt, Domnitor, e k's ns mis'a dat nini aktal de akkasagiane al D. urokoror, ki seoutiii la infsgiware ve trebaia a resnande. M awten-

in, nisi

ns

sa

ka

156

tam a mi altkusa n8mai nentr8 la zisessem la solda-til e qetigeang, kind D-Ini ms altlisss nentr8 yelilatkuvsntg, ne kare insunil D. rcrok8ror n8 indrssnea sz,'18 rosteaski, nentr8 la imnliks ideea 1Ilef8181 Statu-181; mi nrin srmare, on ye disk8ui8ne in aueasts nri-vings a fost inist8rati.

Dar ss viii la kslkarea Ye konsisti In reaoa In-trebuinuare a legilor.

Aqeste leg!, Domnilor, suit: Art. 52 din KondikaKriminals, mi Art. 49 din legea nressei.

.Art. 52 ini noate avea analikagilmea in kas81 defags, sag n8? EI bine! Kg zilt8 ks nth. 11 li aueasts 0-nor. K8rte are de datorie si nu nriimeasks niqi o gre-wits internretaniune a legii; mai ku seams in kaz81 defags. Si afli, Domnilor, kaz9ri in kare otnxl trsind In so-yietate, komite 8n8 1.1,8, krezind in sinyeritate ks fewanti bine; mi legea nentr8 ayeasta ii di mijloane dediskshiare, de anirare. 0m81 noetii, ksnd insniraniu-nele ye 1 vin le nine ne xirtie in versari, owl a-'Jena 11811131 e, Domnilor, ne denlin stining al fiinuel

salle. Astfel s'a intimnlat, Domnilor, (daui 'ml voiea vi smite) 18I Solon, legislatoral Atenenilor, kare ko.nrins8 d'o asemenea insuiragimie noetiks, ese In nianan8bliks, mi deklams nirute versxri nrin hare indeamnine Atenieni (kari i resnektag- aveast% nosiuizine, mikari niqi se gindeag la resbellg) II indeamns, Dom-nilor, a k8troni o insai din marginea Attiqei. Asfelmi X8go (Viktor) kind a vorbit kontra 18i Nanoleon,nimeni n8 s'a gssit ka STA intente alighne nentra a-seasta. Observagi Inks, Domnilor magistrani, ks Inkesti8nea de fags, ministra nublikg era dator8 ss do-

157

vedeasks reaoa intent isne; mi in tot nroqesul avestanu se afls nimik nentru reaoa intenniune ku kare s'aesnrimat frasele inkrirninate. Ile ne snune otsrsrea?Nitnik alt dekst ks D. Ariqesku, la interrogatorisl qei s'a fskut, a susginst din nuo8 ideile konrinse in awile versuri; mi ks rain urmare, no s'a aflat in hategoria niqi a lui Solon, niqi a 181 Hugo; dar atunqi ne=re baseazi Onor. Ksrte otsrsrea sa, daka, no ne oll tienedeterminatii?

No intim qe noate vorbi kontra atlestora D. nroksror al On. Kurgi de KassaAie; qeea qe tuti8 este,ks, basatij ne nrinqiniile Stiingei, no va nutea ziqe ksse noate inkrimina o nersoans fsrs a i se snegifika nildeterrnina krima.

Art. 49 nu noate avea niql o annlikaniune in ka-so! de fags : nentru ks D. Ariqesku a fost denarte inintengiunea sa a kotnmite vr'o vine, vr'o krinm: geeaqe Pa fskut a deklara din IlliOg la interrogatoriul D.Hrokuror, ka alle salle nronrii ssnt ideile manifestatenrin avelle versurt.

Duns aqeasta ne remine a vorbi desnre art. 202din nroqedura kondiqei nenale. Aqi, Domnilor, se vedesantuariul, ha se zikii awn. nil insigimea missiunei judekstoriulsi. Aqi e garanua 118S1 in favoarea renstauiunii, onnoarei salle.

(qiteste art. 202.)S'a fiksat fantul in konkreto, mi ne urns s'a nre-

qisat esnressiunea ligurats sat; generals. Kind e vorbad'o niastografiie in nrivinga unei isksliture, trebue srzilis ks iskslitura kutare no e frkotL in asemsnare !issushrierea kutare ; nil kind Kurtea vine iui kondamns

158

ne vine -va ks a fsk8t anologia 8n8i fent/3' kriminalii,sokotemte oare ks mi a indenlinit missisnea, au ks aemit din resnonsabilitate, kind koniean test& legii, mi'Ig none in sentings ? Ss me ierte ! Treb8ia se determine mai intiiu fantul inkulnatil, mi anoi se 'ml viie k8reg8la legii. De awea legizitorol a indatorat ne magistratii kb mai 'nainte se vie si nsie kestisnea: kstare e kuluabilii de agests' fantil LIE onor. Kgrte eradatoare ST) zik' D-181 Ariqesks: nrin k8vintele Soldats1e tietsnean8, etc, al nrovokat8 inssbordinagisnea.

Dar n8tea oare Onor. Korte ss'i adreseze agesteksvinte, kind versatile D. Ariqesks n'atl nrovokat8' nigio inssbordinanixne, Ili a flint nsmai lasda brisi fantiide nrsdinns al anal soldat8 kare n'a volt a se ssnnsneordinolsi ssneriorslui sig, (le era ks total afar din le-ge, mi ageasta in rannortg ks 8n time; trek8t0

Domnilor. dins legiuirile kari sent mai esnlikaive,eaks bn motif de kassagie; el konrinde ks, kind fants1nentrs kare s'a akk8sat qineva, ns e qe118 konrins8 inakt81 de akk8sagiune, urmeazs ST) se kaseze agea oWire. Wi find ks in otrirea Onor. Ksrgi Kriminale,tokmai ageasta linseunte ks dessvirtuire, adiks determi-narea fantslsi inkriminatii, gerS' dela Dv, Onoragi Magistragi, kassarea sentinnei in kestisne.

Agestea ssnt, Domnilor, viiiisrile kari not am g --sit ks se ails in aueasts oftrire. De 'ml va fi skT.nat din minte vre unsl, D. lletresks, kare are ss mainledeze, noate ss le arate; ml e8 voiii 'Twill ne armsin ajstors1 Dsmnealui.

firetuedintele. Gindeskti ks ar fi mai bine ssvorbeasks D. nroksror, mi ne srms D. lletresks.

159

D. Alanasiadi. Domnilor, inks on kovintS.Bro-liesele de nressi at' fost tot d'aona konsiderate in so-Yietate ka o antinaiie; tui foarte rar jodekstorol a 118-tut konvinge inima noblikoloi ks kondamnarea safe a-yeasts urivings a notot sr 'i fie dreants ; ko atit maimolt. in nrouesol de fags.

Domnilor, tots noblikol kare a fost nresinte la as-koltarea ayestol firmest', a fost ltonrinsS d'ong senti-ments onanim nentra innouinga D-loi Ariyesko, mi 'ten-ths otsrirea diskolnants kare o autteantT. dela Dv.

Lfltigi, Domnilor, Its no nornal noblikol ayestel ka-nitale, dar gearra intreag'b are gintate nrivirile asonraDv; [Hi asteants ss le dagi ong esemnlo de iostigieintegrs. Kredeni, onoragi magistragi, kredegi Its nentroayestrt nrovesS tui flosteritatea ko nliyere are si vor-beasks, mi sr Inkonone ko loare fie jodekitorii karis'ail arstat la insluitnea missionei lor. E8, denarte devr'o alts konsideragione, vs rogii ne Dv, kari sontegigelosi de amoarea natrie, ss no !Isola flosteritsgii 801motivil de mixnire; yi ss lout' sob skotol Dv. innmingaD. Arigesko, kassind masts otsrire

illedoaria D. Illetreska.

D-lor 1 DM) (180 nledoarii fskote ko indestoltalent's de kollegii mei, nartea yea mai slabs 'mi s'alIssatis mie. DrentS ayeea, D-lor, no VOii avea a zi-ge ayi de kitS urea nogine kovinte.

D-lor, Missionea avokatoloi, in faga AreonaysIsiRoming, este foarte difiyils; masts missione e ko atitde grea, ko kilt' sont de grelle attribogionile tnnaltei

160

Kurgi de Kassaniane mi de Justigie. Fakg annelg laonorabilitatea D-voastrs, wi va intrebg, daka nu vi s'aintimnlatg de m8Ite orl, kemagi a kontrola o s-ntInnsnre kare agl relisnooli8Vo injasts in fund, agl N.Izutka toate avestea negessitatea vot8181 de a o sankuiona,tnsy D-lor, dak'i ageasts nevessitate va fi Hansa vot8-lei nentra not, atangi garangia legilor ss slsbesge katotal. Dar kare va fi inijlokal de a fnIstiira agestg rsg?Avestg rnijlokg, D-lor, t..ii nare ks legea ilia lasss D-voa-strs kare santegl kemagi a stadia, a restabili ne ling&legea nositivs wi legea de jarisnradings de hare gearranoastrs este nrivats ks total nins in agestg moments.

In gerkal dar allg agestorg attribagianl nre kareMg are Innalta Karte de Kassagiane nil de J8stigie, Insvoig sili in nrogesul de falls a vs vita kite-vaflagrante, kare s'ag fskotg legil noastre, fie in nrivingaanlikagianii el, fie in nrivinga formelor nreskrisse delegiaitorg. Sentinga Inaltel Kurrii, D-lor, objekt81 ssg,duns lium kanoasmi foarte bine, este o ods. Awlabusa, D-lor, de indalgenga D-voastas kind awl intraaiqi iii konsiderarriani de fantg; fiind-ks Dv. D8 santegijudekstoril fantalul, vi judelistoril drentalul, mi na vsesnlihg ireea (re D-voastrs kunoastregi foarte bine, adik &,difrenga tie esists intro o Oda mi intre o Anologie. Nseste anologie, D -lor! Ala zissg de In intienatil krvoig ss fis lakonilis. Na este o anologie, o resets,Ili este o Oda. Agi ITUBt8 kam esnressianile janelalnoetil se esals dintr'insa, intokmai ha nrofinnal de nri-ms-vars din flan. Na este o anologie, inks o dats,este numai o °di,. El bine, D-lor, in fagia anei age-menea ode, On: Kurte Kriminals anliks ang artikolg

kniknri

161

din legea nressei. Rare este karakterul 8nei anologii?Legea nressei in artikolu 49 (Ire kare'I intesile) nrevede,D-lor, duos kasuri: 4ellg d'intsig este kreat inteadins delegiuitor !lentil; kasul kind se adutie sug atakg legilor;Ind Belli; d'al duoilea kasg, kind si fettle o anologie dek 'itre in getsgeang, o anologie, zikg, unui fantg karee kalifikatg nedensit8 de listre legisitorg ka

Et' bine, D-lor ! fakg annelg la Dv, akum ks ks-noasveji Oda inkriminats, mi Intrebg : daks noesiaageea ['nate ss albs karakterul unel anologii? Nu, D lor;ui nis viz konstrinsg a zige duos kuvinte ka ss men-gionezg zing fantg. 0 anologie nresunune o anrobagisnedin nartea vellsi qe a trebu:'1; s'o fah.

Ns ksnoskg, D-lor, nitri o disnosiiliune administra-ung mikg afimg liaitg ne vr'ung zidg kare s&

interzikl qetsgenilor d'a relata fantele istoriie sag avorbi in favoarea revolugiunii elene.

Artikolul 37 allig legel nentru nflingarea Kurgiide Kassagiune snune la alinieatul III (gitelute Art).Aura dar, D-lor, zikg, ki rsg Onor: Karte Kri-minals a anlikatg art. 49 din legea de nressi, fiind-ksaaestil artikolg nrevede kasul d'o anologie; mi. geea sea skrisg D-nu Arigeslcs in versuri inogingi, este oOda, iar nu o anologie, kare se glseste la art: 37,fiind-Its legiuitorul in agellg kasg desIlingeazs sentingaKurnii.

D-lor, drentul de arrurare asts-zi e rekunoskutgkiar de nonoarele barbare, ka drentul vellg mai sintit

ne kare '1 are omul in sogietate; mi daka inalta Kur-te da Kassaniune mi Justigie, inflinuats de nunin timng

11

tin, nisi

wi kri-

ye

162

in jearra noastr 'b, e garanuia Yea mai mare kare avemg astszi; de asemenea, daks drent81 de ansrare re-kunoskut8 getsgean8lui e drent81 yellg mai sloth', nrekare or! ye Naidune zll rekSnoamte ; ei bine I. Dlor,legea noastis a 18atg msstirile gene essengiale inin ayeasts nrivinu, mi a datg Eng termeng minimumde 5 zile Mellor kari s8nt kemagi ka ss se anere, miarrests ternieng SI, dateze din momentsl nriimiril vita

N'amg aid kondika de esnedigi8ne nrin karesi, konstats kb la 18 Okt. s'a nublikatg area Oche; ad ha fi u8t8t lua D. nrokurorg al L8ruii kriminale kanouttino, desnre area ods, peansrat, Domnilor, a trebsit o zi yei n8gin nrin &mare, la 19Oktombrie trek8t a mg D. nrok8ror al IK8rgii sialbs k8nonitinws desnre auea Odi, kare i s'a nsrutkslovemte in legile esistinal; la zioa de 20 Oktombrie akoin8nikat Yitagia D-18! Ariyesk8; la 22 Oktombrie Dom-n81 Ariyesks a ansrst in naintea D-18i nrohror, la24 Oktomvrie a ansrst inaintea D-181 nremedinte alKsrgii; Izni, la 29 Oktombrie D. Arigesks a nriimitiiitagi8nea D. nremedinte nentr8 infsgimarea sa inaintea Kurgil, nentra Alerkuri la 31 Oktombrie, kind tre-buia s'o nriimeasks Simbsts, la 27 Oktombrie; nrinsrmare, D. Ariyesku n'a av8t dekit trei zille, nu vinyl,duns lege, rieatrn a se nregsti nentr8 ansrare; ast-fel,drent81 vela" mai sakrx, drentul de ansrare, Domnilor,a fest lislkatg in nivioare nentr8 D. Ariyeslo.

0 alts idee generals, Domnilor, kare mY. nreokx-TII in ayestg momenta, este ks aYestg drent e konform lin .nregentele morale!; nil daka e o differinus tn-tre tttinviniile de drent mi nreuentele morale!, n8 e

mai

s

163

mai nunin adewsrat ks este o koordonare, o legstursstrinss intro aqeste duos, Mora la mi Drentul. Aura dar,Domnilor, kind o sentings se abate della aqeste nrin-ninii, este o sentinns ks total immoral's. Drent aqeea,Domnilor, D-v., areonagsl Romsniel, nu nuteni lssafirs a isbi immoralitatea aqestei sentinne.

DOMN8L IIROK8ROWS.

Onorabils Kurte ! ME vszg silitg astszi a'mi Im-nlini o trists mi foarte nenlskuts datorie, iliffigS1 delege. Dar, nenlskuts ; nentru ks trebue sT. SgSilig le-galitatea unel sentinge nrin kare se kondamni 8n81 dingel mai buni, amiql al mei, din ((lei mai kandizi fii ainerrei mele. Indatorirea ue'mi irnnlineskg astszi, 'ml enenlikuts, nentru ks nrin area sentinwb se kondainnsD. Ariqesku, nentru ung deliktg de nresss; mi katsSI SgSflig es o asemenea sentinws, Domnilor! lientrulis ns viz nisi o klIkare de forme, nentru ks vizbine annlikats legea, nreksm voig ar-bta. Dar kr, toateaqestea, ks nenlmere susnig ayeasts sentinwb, eu karenoate inks am sufferit veodats nentru ideile melle; innslegea e mai nresss de sentimentele de amigie. Legea emai nresus kiar mi dekit ideile individuale qe am nuteaavea. Legea. Domnilor, e reqe, legea e ineksortbih.legea e veils mai mare tirang ; dar, ang titans invo-katg nins mi de qei mai laadsromi amiqi al libertsnii;nentru k's indats qe ar nega legea, ar trebui ss nuiieIn Iola arbitrariul; mi aqeasta n'o voeskg amiqii libertsnii.

Toni hull getweni trebue ss se sunsie aqestuitirang; mi ks kit vetnenil iubeskil libertatea mai mslt,

*

164

Its alit mai virtos invoaki legea: nentro on kit arft de rea, ks toate aqestea este mai bum, de kit linsa legii.

Inainte d'a resntmde, Domnilor, la mijloagele invokate de Dornnii anrbtori, voig desbate inaintea D-v.oare kari konsiderauitml generali, oare kari nrInqiniigenerali, kari ax nzis t8s-trei onorauii anlritori. Zinol

din aqeste nrinqinii n8 not8 sT,Ig adtnitg de-lok ; iar innrivinua altora, n8 nott sT, admit konseqinuele kari leded8k8 D. D. anirltori.

Zinul din D, D. anIntori s'a auukat tui ne-a aralisat noesia inkriminall a D. Ariqesku, tui ne-a arItnt kti nrin aveastl uoesie us s'ar komite nig!. 8ng deliktg,.mi 1(8 alit mai nsuin delikt81 nentr8 kare e kondamnatg D. Ariqesk8 nrin sentinua Ktsruil kriminale; miviaind D. anintorg kti ageasta e in adev'br8 o kesti-tine de fantg, anoi se intoarqe mi zie kb in kanrilede nressl, K8rtea de Kassanitme e komnetinte a senrontmga asunra fantultii. Ka alte ktivinte, ks in haysrile de nressl, litirtea de Kassagi8ne n8 e o K8rte deKassaui8ne, yi o K8rte de jnstinie, nrek8m era InaltaK8rte.

Eaka, Domnilor, kum e 'mg nrinninibl de On.onlritorg, ne hare eh DB '18 not admite, nrekum kreziiks DB l'ar n8tea admite nisi o ixrisnr8dingl: newt%

ar fi sng nringinib kare restoarns kiar basele ixri-diye ne kari se intemeian infiinuarea aqestei inal-te K8rui. Avem zing artikolg in legea noastri, kareziqe kategorikg lcurtea de Kassaubme n8 se nrontinikiasunra fant8181." Niqi odati ageasti, Kurte n'a52

kutale e vinovatg, Ware n8 e vinovatg." odati,

ki

ka

zisti

165

aveasts K8rte n8 s'a nron6ngat: nkstare a f8rat, k8taren'a f8rat." lisrtea de Kassagixne nn se nronsnns assnra vinei sa8 innoqingel k8iva. Tie fate dar K8rtea de

assagi8ne? Ksrtea de liassagisne, ilea mai inalts Kartedin gears, are o alts missisne : ea vergetean sentin-uele; aqeste sentinge data-s'ag d8ns toate formele ve-rate de lege, sag ns ? Daka in aveasts sentinu e binesets. 118 annlikats legea la 8ng fant8 oare kare ? Ss gerveteze daka bine sag n8 bine s'a konstatat aqellg faufg?Dar gine konstatb avellx fanal ? 'line se nron8ngs asunra k8lnei sag innoqinEel? 0 ails K8rte. Aqeea noatefi Kutea anelalivs, in snele kas8ri Trib8nalele; darniqi dek8m aveasts K8rte de Kassagixne.

De aqi urbearb, Domnilor, o konseqinits foartoksrioass: kivi s'ar nstea urea savor intsmnla (ad inadevsr ST) uri intsamls aqeasta) ka qineva de kstre oKarte anelativs ST) fie kondamnatg ne nedrent:

adiks k8tare a f8rat; ail mai milt inks, k8tare e nrqiptor, adiks deklarsnds'l de vinovatg, anliqe ne-deansa vents de lege; nil, in asemenea kassri, biet81

innoqinte vine mi relorge in Kassagixne. Kredelli oarekb aveasts K8rte ar nstea sb strive o astfel de sentinEs?Da, ar nstea s'o strive atsnqi kT,nd j8dekstorii n'ar fifost in nuinsr81 vent de loge ; sag kind s'ar fi kilkato alts formb; dar n8 nentrs k8vsntol kb este innoqinte; nentr8 as8nra vinei sag innovingel, niqi odatsaveasts K8rte n8 se noate nron8nga: legea o onreste,k8m am zisg, d'a se nron8nga.

Domnilor, n8team niqi ss vb vorbeskg desnre aneasta: nentrs k& sant niutte nrinqinii generali, k8noskugi de toats 16mea; dar a treb8it sb zikg 8ng k8VIntg;

ST1 Zi-

lis

ki,

not

166

nentrs ks anal din DD. am-Mori, kare are ung namemeritat8 de isriskonssliii, a sssuinst teoria kontrarie;mi ins vsdii silitg, ka isrists wi nrokurorrs, se kombatgmen teorie: nentru kl DB este intemeiats niqi in legile noastre, niql in alts lege a vre znei gut Amadar, AIM in liazsl Ariqesks, aveasts Iisrte n'areST) se nrontinue daka Dsinnealsi este vinovath sag nu;vi atieast:, Rule, dims missisnea sa, dsns kemarea salegal), are si qemeteze daka s'a nizit formele, daka

annlikat bine legea, la Nuts' konstatat legalmente dekstre o alts instangs; mi daka Kurtea de Kassauie vavedea ks formele ssnt bine nszite, ks legea e bineannlikats, atsnqf Ksrtea de Kasaniune va ziqe: sentimme legals; wi din kontra, va ziqe: ns e legala, mi o vakasss. Ar nstea. de mi eg nivi voric ni =li not8 ST,ins nronsnuii assnra fantslsi ar nstea ka D. Ariqesks S5 fie nevinovatii; wi ks toate aqestea, sentinuaageasta trebsie ss fie legals; ka alte kuvinte, o sen

injss16 ar nstea /1 o sentinto foarte0 tilts konsiderauisne generals. 8nsl din Domnil

ansrstoi vine wi sentinna data kontra D. Ari-qesks ar trebsi SI fie kassati; nentrs qe? nentru ks aqeasts sentings sag lc) e nedreants, Sag 'lel nsnin arnatea sib lie nedreants. Ilentrs qe? entrs kti e dat'(resnunde D. ansrstor8) de kstre jsdekstori kari ssntamovibili; uri fiiind ks in materie de nresss nu e datverdiktul, in nrivinua fantslsi, de kstre Jsraui.

Domnilor! Ka alts okkasisne am vorbit wi e$desnre folossl nrl desnre neqessitatea indenendinuei js--dekstorslsi. desnre folossl wi neqessitatea inemobilitsuifjsdelistorsIsi. Am vorbit desnre folossl, desnre marele

limo legato.

Didia

s'a

Moe:

167

folosg, mi desnre negessitatea skaunelor de jxragi; inin8 void fi tokmai es aqella hare ss 'mi retaktezg inviaga mea agestg nringinig. Da! illg susAig; mi fsrsyea mai miks indoials, inamovibilitatea j6dekEto-rolzil insemns garannia jostinieii, Insemns inde-ftendfula j6dekvtoroloi; "'Hsi, Domnilor, toate a-geste frsmoase konsideragiuni, toate ageste nringinii,atit de frumoase mi salutarii, in kazul de fags, hadginaintea legii, 8nei legi reql, hare zitie ama:" js-dekatorif din nearra Romineask5 ssnt amovibili; skasnede jsrani ns e in aneasta nearra ; kassele de nressa sejsdeka de /care lisrni, kari as ssnt Ks,* de jsrani."

Domnilor, a,geasts lege noate sa nu fie buns, dare lege, o lege nre hare ageasts Onor. Kurte nu estekemats s'o nege; mi on kit ar nutea fi de finest!, sen-tinna dats de kstre o Kurte, koinnuss de judeks-tori amovibili, on kit ar n8tea fi de funests sentinga datsfirs Jurig, Inn ageasts imnrejurare nu e zing mijlokglegalg de kassare : nentru ks numai atxnui ar fi mijlokg le-galg de kassare, kind s'ar nutea zhe s'a violat kutareartikolg ; dar ageasta n8 esists.

S'a klikat o forms, adaogs 8nul din D. D. ans-rstori, art. 138; nentru ks duns atiestg artikolg din nro-gedura nenals, akusatul, D. Aritiesku, avea benefigiulde 5 zille, mi nx i s'ag dat a'ieste 5 zille:

E de nrisos. Domnilor, ka ss gergetem in d osargdaka D. Arigesku, konform art. 138 din kod8I nrome-durel nenale, i s'a dat aziestg drentg sag nu. intreba-rea e daka D. Arigesk8 s'a nuns inaintea Kurnil la geaintiig infsgiumre ks i s'a kilkatil amestil termeng sagba? De yam vedea In s'a nuns, 'Ili Kurtea nu l'a as-.

168

ksltat, atsnyi sentinja treble kassats; 01 ins', dsns yeam yemetat tot dossarsl, lui n'am dat d'slig asemeneanrotestg, ye avea drentsl ss'l faks es, Domnilor, ssntdator a sssuine inaintea D-v. legalitatea ayellei sentinge.

Dar vine D. ansrstorg mi ziye :,,Disnozigisnea dela art. 238 e de ordins nsbliks;

mi ms nrovoaks ne mine, ka nroksrorg, ss snsig adevusl.tali nave foarte rsg ks D. igriskonssItg Atanasis

a nstst fatie ageasta, a nstst SS anneleze la mine intioasemenea yestisne isridiks; Imi trebsia ss 'I resuunzstests) legit, ks ns e de ordiui usbliki. (se aitemte art.238). S'a dat otirirea in linsa Dsmnealsi? Ns! Ns is'a komsnikat aktul de akkssagisne? Se vede ks D8 is'a komsnikat ;dar ayeasta, Domnilor, in kazsl de fags,iarsini ns e snsl din motivele de kassare ne kare legeale admite. (Yiteste art. 171 din hods) nenale).

Domnilor, claim in konds1 nenal este vesng drentg,anol gag mat mare, (long mat sakru drentg e dreg-tel de anarare; ID i as voig fi e ii ayella kare si 'letskit de nogin a mikmora ayestg drentg de ansrare , innIn tot dossarsl n'ain vszst k' la Ksrtea komnetintss'ar fi nlins sag akkssatsl sail avokagii sit ha aktsl deakkssagisne ns li s'a fost komsnikat; din kontra, a risnuns la toate aklissaale kite li s'ag fskst, ka mi kindle ar fi ksnoskst mai din 'nainte. in legea noastrs nse nisi snii artikolg kare Si indatoreze ne nroksrorg ada asemenea akte de akssagisne.

S'ag violat art. 202, §, 3 ? Inn, Domnilor, desnreye trateazi ayestg artikolg? (yitestie artikols1) Vedegidar ks ayi e o instragisne nentrs nremeslingil Mimi

169

for Kriminale, km se n8ie intrebirile; imnrej8rare,lom vedeni, desnre hare n8 notg ss am niqi a informaJisne desnre modal k8m se vor fi OBS intrebsrile dekstre D. nretnedinte kollegilor ssi, retrami find in Ka-mera degisixnel; nrin 8rmare, D8 viz 'UM s'a n8t8tginvoka aqest8' artiko14'. Kiar intrebsrile ne kare leneap D. ansrstorg ses noate ss se f usg : ksqi deande intim nol kontrari81?

Ziqe D. ansrstorg ks D. nremedinte treb8ia ssn8ie j8dekstorilor katare mi k8tare intrehare; sore e-semn18: daka D. Ariqeslo, kind a fskst oda inkriminats,se alb ssbt insniragi8nea noetiks. mi daka, find astfel, se noate antra de resnonsabititate? Eg, Domnilor,o mai renetg, kredg kb toate aqeste intrebiri s'ag n8s:laqi alt-fel n'ar fi otsrit nimik as8nra aqest83 nuntg.

Se mai ziqe ks legea ostsmeasks ar 11 rig annli-kats aqi. Eaka ne sk8rt in Tie st'b kabsa de fans .

D. Ariqesks- n8bliks o ods; in ayeasts odsse gsseskg kite-va frasse no kart lintea Kriminals le kalifiks de o anologie a 8n81 fanM kondamnatgde legea nenala ostameaska. Este anologie de ins8bor-dinagixnea soldats181, sag ns? De e sag n8, eg n'amss ms nronxidg; mi niqi onorata noastrs Kurte D8 senoate nrommga. E o Tiestilme de fantg, daka e sag nue anologie; mi D8 nrek8n) zive D. ansrstorg ki e oods; noate ss n8 fie niql odm, ni'ii anologie; mi Ica

toate auestea Onorata K8rte de Kassartisne nu se noatenronmnia : asmira aqest8I rumas se nron8nns K8rtea Kri-minals; nol n'avem ss ne nronsnqiem ; ageasta find oqestisne de fantil, e de domennl K8ruii kriminale, kares'a mi nron8ngiat, zikind kb e o anologie a ins8bordi

170

naqi8nii soldatidsi, e sniff fantg nedensit de legea ne-nail ostsweasks (qiteste art. 65, 67, 68, 69 din a-qeasts lege).

Auestea sunt, Domnilor, artikolii desnre inssbordina-isne, artikoli reqi, nrin kari se kalifiks inssbordinanisnea

de krimi, artikoli asnrii, ka wi misisnea soldatulsi. Ka-tea kriminals din Bsksrewti ziqe am : kstare nassagig dinoda D-18I Ariqesks e anologie a inssbordinauiunii soldats-181; iar insEbordinauisnea e sng fantg nedensitg de legeanenals estsweasks. Atsnqi vine ks art. 49 din legea denresss, kare ziqe ka 'cells me va fame o anologie Wigfang nedensig de legea nenala ostauteaska, avella as senedenseasks k'o inkisoare della atit nins la atit, nil

ks oare kare amends ; nil find lil D. Ariqesks a fastanologie, ziqe Ksrtea, anoi ss se kondamne la inki-soare.

Zinsl dintre D. D. ansrstori ziqe: intenuisnea kri-minali) e treksts lis vederea. 11160,' Domnilor, k& le-gea aerials franqesi, wi nrin urmare, wi aqeea ..a Romi-niei, ns faie din intenuisne tot-d'asna En ellementg essen-jialg allg deliktelor? din kontra, legea noastrs nenalsnsmsrs intre delikte, nil fante de avellea snde ns noatefi vorba de intenuisni. Awa, de esemnls, ssnt assassi-naturile kari s'at. kommis nsmal din nedibsqie, wi karise nedenseskg ; intengisnea nsmai atsnni, dun legeanoastrs, e stig elementg konstitstivg allg delikts181, kindlegea nu ne ziqe lis fanta trebsia a fi kommiss ks in-tenuisne.

Art. 49 din legea de nresss nu vorbeste nimikdesnre Ye intenuisni noate Si, aibs genii kare a fskstanologie; vi ziue as se nedenseasks awa wi awa. Ar-

171

tikols1 e foarte klarg; noate ss fie un art. asnrs, darMilne e un artikolg de lege.

EU ziqe: veri lie attakg kontra resnektslei legilor,on lie anologie, vor /1 nedensate, veri hare ar fi fostskonsl on intennisnea 811Bi ahlosatg. Legea, 'UI] ye-dekti, nu faqe niql o deosebire.

Bli anoi. mai e mi ung altil nrinqinig dzins harejsdekstorsisi wi nroksrorsIsi ns le e nermis a fade de-osebire, avella bnde legea nu faqe deosebire: klui a-fungi jsdekstora ar ingetta d'a mai fi jsdek-.1.tort; atsnqiellg 'mi ar Inman un dreni8 ne hare ns'l are ; atunqi

n'ar mai domni legea, vi arbitrari81 !fel mai mare, dekare ss ne fereatlys Dumnezeg 1).

Vine D. ansrstorg mi zitie: art. 49 din legeapressei ns e bine annlikat; ini nentru ye zige k5 n8 e bineannlikalg? Ventre kb fants1 a lisrsi anologie se nre-tinde, ns e determinat in nrivirea nersoanei ufa obi-ektuisi qe'lg konsttise ; ks alte hsvinte, lisrtea krimi-nail trebuia sr ziks awa: D. Ariqesk8 a fskst ano-logia srmstors181 fantg de inssbordinagisne, ks kstaresoldatri, in kstare fining, nrovokatg find de kstre ks-tare meg, ka sr indenlineasks kstare ording, 'I a res-

,) nsns kstare ksvinte, ini nu s'a miss."Aqeasta, Domnilor, mi se nare illegal; n8 not niql

deksm s'o admit. Herat% ks qe ziqe legea nressei?zige on ue anologie a stisi Wants etc. Vorbeste, Ifsmvedegi, desnre fantele sag deliktelo din legea nenals,firs ss years ka elle si fie determinate hiar in nri-

1) Sofisms, duns nsrerea noastrs ; vezi refotagia noastrsla naginea 190.

172

vinja nersoanel mi a obielitulET. Hermitegi'mi a vs daEng' esemnIE. Mine va se mks mi fatie snK artikolgnrin kare ziqe : kr; gretnals tool woralistil de Wins a-kum zikg ks n'ar fi crtat a fEra, kind a fEra sag a o-moil, este o virtEte." Aqeasts skriere, Donmilor, ar fiEng deliktg de nresss; nentrE qe? [lentils ki, s'a fskutanologia Ewa fantg kalifikatg de !trims. In genere, in-sEbordinaniEnea soldatu181, duns legea ostsweasks, esteo krims; mi genii ye faqe anologia aqestei krime, in

nrivirea orl plc k&rii nersoane, din orl kare timng, eindifferent nentrE judekstorl; in tot 'cavil aqestg Yantise o anologie ; destEl munal s'o gsseasks lisrtea; nil kind°dais o gsseste, o mi nedenseuite, duns art. 49 dinlegea de nresss.

8nEl din D. D. ansrstorl real invoke inks, ks art.52 din kodul nenalg ar fi violate, nentrE agestg ar-tikolg ziqe ks ns s'a komis nisi krims nevi vins, kind nirits1 va fi fost in stare de smintire a mingii in vremea

fantE181; dar, adang's D. ansrstorg, k's in totkazEl se nresEntme noetEl Its are momente de insniraAiune; ml nootE1, in asemenea momente de insni-ragiune, abia e stsning ne voinna sa; mi kr,, nrin armare, gene qe a skris n'ar fi fante kari ss liars in ne-nalitate; kE alte kEvinte, insniragisnea noetilts estegna din anelle ImnrejErsri kart ridilis imnEtabilitatea,ka mi smintirea.

Domnilor, ns not admite teoria aqeasta ; admit Innameea noetEl are oare kare momente divine.Ama, am auzit ml am qitit, mi sEnt inkredingat, ks inagelle momente, noetEl este rsnitrs d'o saki's fEroare,de kare numal nreogil 1E1 DEmnezeg mi noegil not fi

ksm

Ica

savirwiril

ka

km

ks

173

rsnigi Dar intrebarea e daka masts foroare, ageastsinsnirmione noetiks, de kare noate fi konrins servitorolDomnoloi, nrofetol mi noetol, not fi kaoss de diskolnare ? Ei bine ! es zikg ks no ! Ilentro ki, dons legeanoastrb, no noate fi admiss masts smintire; gineva notea ziye kom les insairagionea noetolol e o smin-tire ? gine va ziye ks foroaiea sakrb a nreotoloi e a-semenea o smintire ? Smintirea de minte e o nenorogire; insniragionea noetiki, foroarea sakrs, no e o nenorogire; vi e ona din koalitsnile (mile mai sublime;este o skinte divine kare annrinde mintea aii inimanoatolui; ko toate agestea, no not sksna de asnrimealegii. Domnilor, foroarea sakri a nrofetoloi a dos neMintoitorol nostro la kroye ; ei bine ! ne noetg it vadoge la inkisoare. S'a intitnnlat adese ori, mi foarteadese ori, in istoria smanitigii, s'a intimulat ka EngHoeg sag zing nrofetg, mnitzi, konrinsg d'asemenea insniragioni, d'asemenea sakr& furore, s'a intimnlat zikil

ka nronovedoind idel kari fakii feriyirea neatnoloi omeneskg in eteruitate, ss fie nentro ageasta kondamnatdons legea yea rege ha giaga; iar lomea, nosteritatea,ge a zisg? flosteritatea, Domnilor, a fbkot zee din auei nrofekti,

Este ong lokro fireskg ; mi ormeazs d'akolo kl. eo mare deosebire intre tribonalele ordinare mi tribBna-lol gents mare al oninionii nobliqii, al Nagionii, alamanitsgil, mi redotabilol tribonalg al Istoriei! 0! ko kitsoot mai nrejos ageste tribonale ordinare de tribonaloigellg mare al Zimanitsnii! Ayeste miyi tribonale ago lege inaintea lor, no kare elle no soot in drentd'a o kritika de e bons sag rea ; kemarea for de b.-

174

netenie este d'a nsne masts lege in 18krare ; uii nit's kind legislatorii vor veni se indrenteze aqeasts lege, jsdelator81 merge inainte, mi o tot anliks ; iar no-et81, nrofet81 mi nreotsl, k8 kit fsroarea sakrs va fimai mare, k8 atit vor fi mai rig nedensigi: nentrn lantint81g de vedere al j8delator8181 ordinarg e foartenurginitg ; jar mite de vedere al istoriei, al Ema-nitluil, o! avella e urfg ri8ntg de vedere foarte mare!Ni mai mmine alt qeva noets18i de kit sr se mingiiek8 sentinua Hosteritsgii.

Domnilor, ns notg admite Inss kxm ks in-sniragiBnea noetiks ar fi o kanss de diskzlnare nentr8noetg; k8 atit mai virtos nx DOM admite aqeasta, k8 kit1(.8rtea kriminals n'a admis o. find o uesti8ne de fantg;mi qesti8nele de fantg nx se j8deks de kitre K8rteade Kapsanisne.

Domnilor, sentinga K8rgii Kriminale are toate for-mele ; elle s8nt bine nszite; nrin armare, va nerg a elkonfirmare.

S'ag mai zis m8lte de D. D. ansrstori nentrs nrok8rorg ; intre allele, n'ar fi qitit Oda intreap, qin8mal o narte. El bine, Domnilor, mum este ; darasta noate fi oare v'ro kaurr, de inkslnare nentr8 dsns81?Nean 'Brat kr, nx. h i anol, nrok8rors1 are atiellawi rolgin No jsdelatorilor, la darea 8fiel sentinge, tie 'Ig asmi D. D. ansrstori. Hrok8ror81 n8 otsranite nimik,nrekam D. D. ansrstori 118 otirsslig asemenea nimik ;din kontra, D. nrok8ror foarte adese on soliqits delajudekstori ertarea in lok de ossnds.

El.

ka

175

Renlika Dia Argirouo15.Domnilor, daka anti fi itnnsrtsmit oninisnea D.

nroksrorg in nrivinga nrofegilor mi nreogilor, d'a 'Itrimite la krsge, mi ne noetg In nsudisrie, n'ami fi ve-nit a nleda Inaintea D-v.

Aksm ss resurindrs la qeea Lie ms nrivemte ne mi-ne, ka anirstorg.

A fost vorba, Domnilor, in nledoaria hare v'amdat'o, desnre jsrig in materii de nressi mi nolitive, midesnre jsdelatorii inamovibill.

Domnilor, ageasta n'am lsato La sng argsmentgnentrs kassarea otsrirei; am sass° ageasta nentrs a vsan,ta kit e de grea nosinisnea D. Arigesks, kind senresints astszi Inaintea D-v, kari ns sbntegl komnetinnia intro in fondsl nrovesslsi. Mai e mi o alts konside-ragisne kare m'a fskst ss vs sung aveste ksvinte: es-te votst unanimg ally Adsnsril kind s'a votat legea denresss. Iia membrs al agestei adrarbri, Domnilor, im -nresns ks marea maioritate a Adsnsrii, am votat miei; ka legea de Ill'eSST) STD se annliqe ka ja-risl; mi Ministers) a !sat angajamentsl, in faga Ads -ni,rii, de a 'I nresinta in ksrind sng nroektg de lege.Hins astszi inn, neinfsgiwindsi se avestg nroektg, m'amkrerst in drent8 ss mengionea desnre aneasts insti-tsgisne. Am zisg.

Renlika D. Atanasiti.

Domnilor, nentrs ICI avem sniff nrottesg hare vatre-

176

qe la Ilosteritate, vs rogg ss n8 figi area de avari innrivinna timmasi.

A8Zii8 ne D. nroksrorg intimninind analisa Lie am I's-ltst. 0! 'ml am addss amiute de o lasds t3e Illstarkg fmealgiIliqerone; mi am vszut ki mi eg ms aflam in a.qeaqirksmstangs. Aqestg bsrbatg (rligerone) a arstat Roma-nilor ki atunqi kind se snrijinea 81111 drentg, tot d'a-sna attellui ansrstorg n8 i se nstea 8surna aqellg drentg,destsl nsmal si fi snrijinit aqellg drentg k8 delikategs.Neansrat, Domnilor, «x n'am nretengionea a mi M1S8ra ks illsstr81 orators al timnilor treksgi ; dar am dren-ts1 a mi nlinge ki, n'am fost kanabilg a nrodsqe kon-vinkgisnea nentrs D. nroksrorg, a'18' fine adib se in-gelleags desnre geea qe am zisg Ks toate aqestea,am tuts sneranga la de kitre D-v, am fost ingellesgne de nlin.

Invents' intinininsril D. nroksror a fost 'ml es-prime nirerea de rsg liT, vede nossibilitatea d'a sekassa aueasti otsrire; ks alit mai mslt, la objets1 eleste sng amikg al Dstnisale; mi s'a basat nil D-181 netests1 legit ne hare l'a gisit ha Inmost-a de reqe. Eg,Domnilor, am gisit ageasts lege ka fokol de kalds ;days, m'am Inferbintat, erte-mi se esnressisnea, nentrsayeasts lege : ksqi am vszst o, Domnilor, rig intre-nretats mi rig aunlikats, Eaka nentrs qe a zis Dow-nertki ki meritsl armrsrii walla konsists intro a vs a-rita kare e komnetinga D-v. in nroqesse d'asemeneanatsrs, mi a sokotit ki es nsig o teorie auestor nre-termisni alle melle, zikind ki e lokro de fantg. M'aingelles area bine 'ie teorie am volt si nig ; dar noa-te n'a avot ksragial si zikg ki m'a ingelles . . .

148

177

ES n8 v'am zis, Domnilor: venigi deklaragiinnoqinga DOMD8181 Ariziesk8." Ex am zis aqeastanentr8 n8blikii; am zis ameasta nentr8 o datorie kitremine; dar am venit wi am zis: kassani o abrirekare n8 e basats ne temeiS de lege."

Dui nrinqini8I amezat de D. nrokurore, se ridi-ks kiar eserssigi81 sxblimx a: komnetinjei D-v, d'a kri-tika dreanta annlikagi8ne a legil.

tie e, Domnilor, o lege ? 0 nrouosiuiune intel-lekt8als, o frass; nil nimik mai mutt.

`le este sn delikt8 de narols ? E asemenea o fra-ss, o manifestare a h8getiril, o idee, qeea qe este mio lege.

Kind dar D. nrok8ror vine Ini v11 ziqe ns vsnxtegi nron8nua , kszti in kstare nronosini8ne, in axles-te tree natr8 vers8ri, este ask8nss o alts intenui8-ne, aqeea de esemnI8 hare le-o attribse Onor. 'Cutekriminals, iar n8 aqeea hare In adevsri1 a volt ss le-odea noet81, at8nqi, Domnilor, 1711 ridiks mi drent81 d'amitea deqide, adiks d'a konfirma sentinUa.

Am zis ks denosit8I konstiinjei, wi noate mtx m'amesnrimat bine, kare denositil se 'Jere sore a j8deka xnfautinsens81 j8ridild, este interiors, uti nu esteriorS. Daka a-nsrarea mea ar fi av8t de bass ka e D.Ariqesk8 a8torFI aqestei Ode, at8nqi nsmai era de limn-netinga D-v. a kassa aqeasts otsrire; dar kind et; viiinu vs zikti: oda aqeasta D8 are sens81 qe i se di, eaqeasta lokr8 materialS sas intellekt8a18? Am zisg,Domnilor, ki legile avellea din kondika ostsweasks serannorts In fante de men mai inferior! kstre brai sokdatg, mi k's D. Ariqesk8 a 18at aqi, In starea sa de 8ti-

12

sag

sti zikn, ks nts

as

ka

178

litate, omtirea romsns wi nre lanitanal el; dar Ye ar fi fost,Domnilor, kind 8ng noetg ar skrie sitat-a ayellilkbnitang datoria sa kstre natrie?" Ar fi fosf oare aneas-ta a nrovoka in ins8bordinanisne ne soldatg? IIIi In

oda D. Ariyesk8 nu e oare ayeasta ideea ? Vedeni, Domni-lor, kb denosit81 kornutiinuei, de linde se is regnia, este grImmatika, logika, morala, voinga, wtiinga; wi totayestea snnt kari se fail de norms mi la internretagi-unea legilor.

Eakn Ye am zisg ens : k& n8 e fantg. Yi kritiks ;nrin 8rmare, aveni komnetinns assolots a vs nronun-ga assirra sens8181 ye as ideile. Dar aneste idei ye s8ntayi? Snnt elle kontra 'resonulbi, kontra datoriei sn81

txnkgionarg ? El bine, n8!Viil ak8m la neea ye s'a zisg nentr8 termini.Domnilor, trebse ss fayem mi o narte a istoriel

j8ridiye. Ilroyed8ra Kondiyei kriminale s'a fllint,hsnd e-sista Inalta K8rte kare intra rni in fonds] nrininei ; iar n5 inrannort ka esistinga snei Kurgi de Kassagie. De a-neea nn s'a n8s Indatorie nrok8rorilor ha aktele de a-lissagie. in materie de nresss, ST, se komBniye ak8sagi-lor. tnkeix dar, Domnilor, k8 konvinkginnea ks ventkassa ayeasts otsrire.

Denlika ID. Iletreskb.

Domnilor, renliyele melle le voig klassifika in densnsrgi: Intiea narte, in yeea ye se attinge desure attri-b8ginnile ayestei Onorate Kurgi ;

A doua narte, kare rektifiks erroarea komiss in

astszi:

179

Yeea ye se attinge de nroyedurb mi de annlikarealecrii,n

D. nrokurorg susgine la Kurtea firiminall e 88-veratm In nroyedura fantulsi ; da, mi eh n'am tigldsitaleasta, kind v'am dat de esemnIu ki) o sentings noatefi in fond nedrean:1 mi sunusl kontrololui Dv ; darla vi, aflagi ku toate aqestea in inmossibilitate d'a o

sangiona. Domnilor, fakg annelg la kunostingele milominele D-v, mi vrb intrebg dala Eurtea este Rive-rani wi in kalifikarea fantului ? Daka 'mi vegi da wigresnunsg afirmativ, atunqi, D-lor, niqi o garangs nbs'ar mai da drentulxi ; dar eh snerh la mi D-v. imuIrtl-wigi oniniunea mea, la suveranitatea ei 118 esisti altundeva de kit la treanta :lea mai din limn, la Kur-tea de Kassaniune. Dumneavoastm, membril aqestulareonagg , suntegi in drenth a statua daka Oda D. A-riqesku e o anologie sag nu ; mi din ayellh moinenti avedea daka legea e bine sag nu annlikati : ki'ii alt- fel,eh unul numai ingellegg hari not fi attribunionele inal-tel Mimi de Kassagiune mi de Justigie.

Vig a vorbi desnre intengiuni.He lingi uelle Ye s'ag zish de kritre onorabilii

mei kollegi, am numei atit de zisg: daka intengiunean'ar fi, dam D. Ilrokurore, in elementg indisnensabilgin krime, fakg annelg la Dunmealui inS8111i, 'Brig in-trebg : nentrs Ye oare legiuitorul fare distinkgiune intrefantele slvirwite ku intengiune, mi fantele sevirmiteftirb intengione?.

Lash akin teoria general) in nrivinga intengiunii,mi viind la legea noastri nositin, fakg ayeastl intre-bare : nentru ye in wide fante se karts intenniunea

180

tea, wi in voile lalte nts? Neanrat, Domnilor, konse-ninga legitimi e aqeasta e o reg81s, nrek8m e wio esqengi8ne. He urms, Domnilor, in tieea ye se atiingede drent81 de anirare, de attelle 5 zille nreskrise delegibitorg, D. Ilrohror a fost d'akord lits mine, krdrent8I attesta e sfinte; rui k8 toate aqestea, tot Dom-nia sa vine nil ziqe k& este de nrisos a tiergeta dossaroldin kontra, eii zikg k& aqeasta e indisnensabilg.

Renlika D. ilrokOror8.

Eg n'am zisg atteasta ; Warn zis k avelle vinyl zilles'ag akkordat D. Ariqeskx sag n8; lisql atteasta n8n8-team faqe de kit avind rek8rse la kondika nrirt karei s'a kom8nikat attea instiinuare d'a se infsgitna. Ilrinbrmare, Domnilor, n8 kredg trebse ne gindimmikar la a'ieasta ; fiind k-b avensts formalitate essentialsml legixitor81 o nreskrie sib nedeansi de n8litate ab-soltit e o garanns de gene mai marl', yer8ts de le-giutor31 nostri in atteasts

D. Atanasix vine wi reuetT ks K8rtea de Kas-sani8ne ar G komnetints d'a qemeta intengi8nea, sen-s81 ye are noesia D. Arigesks.

Domnilor, o resets wi akmnii, dims legee noas-Ins konstitutivs, K8rtea de Kassaukne nu e nisi kxrn

komnetints inteageasta ; aqeasta ar insemna a anreqiafant81. Dar fiind ki e o kesti8ne j8ridiks, am unit 118mai s'o mennionezg. Desnre intengiune, Domnilor,urea bine kern kL iuriskonsulgit fake deosel,ire intredolos antecendes wi intro dolos ssbsequens D. Atanasiszitie kare sent mijloatiele de kassare kare le nreskrie

kr,

:

wtiui

Its

;

ss

nrivings.

181

legea Dsmnealui vorbeste desnre dolus subsequens ;eg am zis ksm ks duns art. 49 nu se [Jere dolus subs-sequens (qiteste o Eras din noesia inkriminats), geinsemneazs ayeasta? E voinga, e kunostinu,a de sine;desnre atteasta a vorbit Kurtea Eriminals. Oda e indi-

zikg D. D. Awsrstori. Nig! aqeasta 118 o nrii-meskg; oda noate SI fie indivisibils, dar nu se noatessnune la yergetarea la kare se supine yells' akkusatgde smintire.

Domnilor, se noate intitnnla ka o karte de 80 volume, wi o asemenea karte, se kongiie o miede luhrsri bone, mi numai zing lukru fBii. El bine, Dom-nilor, s'ar nutea ahem nentru ageasta sfsrima toate adevsrurile din area karte, sag metal nassagiul inkri-minat8? Asfel mi lo oda D. Ariqesks. Kurtea a kola-damnat frasa intreags, nu inn, hum zikg D. D. arum-tort, zing singer kuvintg. Resnunzg akumg D. ansrstorg desnre jurig : illg rogg ne D-181, ha denutatil al

IIarlamentului roming, st 'sruiask's a ne da kit maikurind legea de juragi, Edit de imnortants mi bine Us-

kstoare.

flenlika D. Atanasis.

Et' am susjinut divisibilitatea nutnai in intengiuneanoets181. In fine, Domnilor magistragi, D. Hrokurorg, kagnul ye s'a deklarat offiqial de amiks1 sinners al Dom-nului Ariqesku, es, ansrstorul D. Ariqesku, it rekszezg;uri yerg ha fofolisl ss 'I okkune gehlalt D. nrokuror_

Domnilor magistragi, sent lnkredingat k's in otsrirea D-voastri nu vegi lssa Hosteritsgil zing motivg,

?

lisnoskg

si

visibila,

sat

182

d'a va kritika; sant inkredinnat kr wi Hablikai rui los-teritatea vor ziue argamentele linsit sorea kassa aveasts otsrire, vi koragitil

D. llrewedinte (tntreranind ne orators) lirotestezS,Domnale, kontra agestei

D. lialligari (anal din membrii Karuii) Nol sun-tem aqi servitori ai legii, mi n'avem dekit legea in ve-dere(!).

D8111 terminarea nledoarielor Ida renligelor dinnartea Domnilor ansrstori ai akkssatulai, tu'a D. nro-ksror, D. nrewedinte intreabs no akkasatg daka are semai adaoge nil dInsal geva .1a tielle zise de ausrstoriisit; mi akkasatal msnande:

Namai daoe vorbe, nentrs laminarea DD. jade-kstori, iar nisi de km ka motive de kassare a sen-tinjei kriminale dela 2 Noembrie treltst.

Fantal nentra kare am fost ossndit de Kartea77

Kriminals seamsns, Domnilor, ka daos nikstsri de a-ka fantal dela 24 Ianaarie 1859; kondaita soldats-

lai la Tank: 48 ka ml la Ianaarie 59, a Postatieeawi; ells ns s'a SUMS ordinelor Illefilor sit, via fraternisat k3 nonorul; nrin arrnare, vs roe; si lamain konsiderare intennianea mea, kare n'a fost an atala laomtirea romsns, adeks aunelal lanessbordinare; vi sim-Ida relatare a unai fants istorilcs. Insawi Domnitoral ak-

nrin ordinal de zi kstre omtire, dela 26 Iana-arie 1859, mulgamenate maid' nentra devotaments1 el/fare nersoana inatgilnei Salle; arin armare, daka aktuldela 48 se inkrimineam, duel . . .

D. Skarlat FIlkoians, anal din meabrii , intreram-iisnd ne akkasat8:

na v'ag

KErilii

ns,romans,

tual8,

u

Ira

allegagisni..

183

Arguments1 D-le ar fi fostii mil minunat mijlokiide an &rare la Ksrtea Kriminals.

Akkusatsl observe ks D. nrewedinte al KsruiiKriminale a onrit ne ansrstorsl ssg, D G. netresks,a desvolta ideea wleasta, sal) knvint8 ki se n3ne In dis-logisne nersoana Domnitorulsi."

Ksrtea ridiks Illedinga, wi DD. membrii intrs lakibssire; dsns ksteva minste, D. Greffierg viteurte jsr-nals1 nrin kare se amine uitirea sentingei nentrs Lsni, 14 Iansarie.

SENT1NTA CURTII DE CASSATIUNE,

Illedinga din 14 lan8arie 1863.

TN NUMELE MARIET SALE

DOMNITORULUI PRINCIPATELORCI-UNITE

ALECSANDRU IO AN I.

Curtea de Casatiune

Sehai8nea III Kritninala.

Nr. 10, As5nra mijlok51E1 de kassare, adiln la, ne-dind5-se nrevenitoloi termen51 Yer5t de art. 138, dinkohl de nro yed5r1 nenali, snre a se inhninra 1nain-tea K5rgei Kriminale, s'a violat ayelg artikolg.

Avind in vedere art. 138, din nroyedora kod5-15i nenal.

Konsiderind h. n5litatea Ye s'ar n5tea invoka dinviolarea ayest51 art. este MUST) kondigixnei de a senron5ne la yea dintlig infuimare in j5dekatm, mi mainainte de a se inyene on ye alts 15krare jsdelato-reaski,

Ronsiderind In fantg, la nisi din aktele de nro-Yed5r1 aflate In dosser, nisi din nraktikaoa xotirireiKgrnei Anelative, n5 se vede la nrevenital sl fi 11-

185

kst assemenea nronunere, mi nrin urmare ayeasts Mi-litate, fund akonerits, numai noate fi invokat ka ungmijlokg.

Asunra 4/3181 de al doilea mijlokg, ki nrin neko-munikarea imnresns ks yitagia nil a aktului de alma-pie, s'ar fi msrginit ks ayeasta drentsl anirrrei.

Avind in vedere art. 171, din riroyedura konduluinenalg.

Konsiderind ks, din termenii agestui artikolg, re-sult's nentrs nrevenit sag ausrstorii ssi fakultatea ba-sats ne nringiniul libertsgii ansrsrei, de a 'ml skoatekonnil dune on ye akte atingitoare de nroyesg, wi maialesg dune aktsl de akssare, dar nisi kum obligagienentro judekstorg de a korounika d'ofigio agestg aktg.

Konsiderind numal atuni nekomsnikarea aktu-Isi de akusare se noate kalifika ha o msrginire a dren-tului an 'sr 'srei, kind nrevenitul sag ausrstoril stii ar ftnerut kounie sag komunikarea 181, wi Ksrtea 'I ar fitsgsduit ayestg drentg.

Konsiderind in fantx, ks din dosarg ns se konsta-ts Ariyesku sag ansrstoril fi fskst aseme-nea Yerere, mu li se fi refusat, nisi ks a nronss'oinaintea Kugel Anelative, wi nrin brmare ns se mainoate invoke inaintea Kugel de Kassaine.

Asuura vela de alit treilea mijlokS, s'ar fi vi-olat art. 202 din kodul de nroyedsrs nenals in al IIIaliniat al ssg.

Avsnd in vedere art. 202 din nrogedura nenals.Konsiderind, lc% nrin ayestg art. legiuitorul a re-

gulamentat urmarea- ye trebue nszeasks in delibera-ka ns skane din vederea judekstorilor nisi o

sal FE.

ka

ka

as

ka

as

tgianl, no

186

imurejarare dinteagelea asanra ksrora el sant datori ase rosti, MS% agensts armare n'ai ordonat a se konsta-ta in xotsrire altminterea de kit nrin deslegarea kes-tiilorg satirise deliberagianilorg; Dui numai atanqi art. 202ar fi violat, kind jadekstoril ar fi omis idsentinga lora'a risnande la vre o imnrejarare ivits in karsal des-.bateriloft.

Konsiderind in fantg, xotsrirea Kugel Anela-tive Kriminale, nrin konsiderantele ml disnositival el, s'anronangat asanra tataror kestillort ridikate, se ingele-ge de sine ks kestiile as fostil fl8SC de Ilrewedintele,mi nrin armare na slag violat disnosilliile art. 202.

Asanra gag de alg natralea mijlokii, la ka kinalnrin kare Ksrtea Kriminals s'a nronannat asanra ka-zalal de slums invokat Innaintea el, a fskat o rea a-nlikagie art. 52 din kohl nenalg, kare nrevede averkasg.

Avsnd in vedere art. 52 din kondika nenals.Konsidersnd ks Kurtea kriminals ss uronangs a-

ssnra inuregiarsreI, daks akasatal s'ag aflatg in kasalsmintirei nrevszat de qitatal art.; mi ns namai ks nagnriimemte in fantg, dar konsiders ks felal smintirelnrovenit din insniragianea noetiks, mi nresentat de a-nsrstorg ka o stare anormals qe rsdiks on Ye imns-tabilitate, niqi este admisg de legea noastr's nenals.

Konsiderind, in adevsr, k's starea de smintire !oa-ts in sensal el natural, ast-felg nrekam este intrebain-gat', mi de art. 52, de mi ne nebania karat zisskonrinde wi imbegilitatea tui faria, mi alte osebite stirsde bolds a le mingei, kare rsdiks sail in tot sail innsla ant grad oare kare imnatabilitatea, dar a se nega

ks

hop

187

noetslui inslnarea minnei sale, kare este kombina -rea imaginagisnel ks inalta inteligings mi mime qekonstitse ne noetg, wi din kare remits Isviditatea sniri-tsIsi noetik8, a so nega noetsIsi in aueasts. stare im-nstabilitatea fantelor sale intelektunle, este a i se negakonstiinga de sine.

Assnra qelsi de alit qinqilea mijlokg, km ks s'arfi fskst o rea anlikagie art. 49 din legea nressei, kom-binat ks art. 65 68 mi 69 din kondika nenals osts-masks.

Konsiderand indrentg, Its snit deliktg de nresss, demi no este ong deliktg de ordins materials., tii mai ksseams de ordins intelektsals, kare noate avea rersltatemateriale, mi de mi o ods wi o anologie, in sensul li-teral, noate fi dsos nrodukilii osebite. dar o ods noatekongine o anologie, mi a name a ulna fan kare sefie nedensit8 de legea nenah.

Konsidersnd mai alesg nentru ks snot asemeneadeliktg, in varietatea elementelor sale, n'a fostg minisi n'a nststg fi nreqisat de lege kerakterizarea nil a-nregiarea Isi ka mn8 fantg, fiind de atribstsl jsdeksto-rulsi fantelor. Ksrtea de Kassanie no este komnetintsa kritika masts aureusire.

Konsiderind in fantg ks kestisnea de a se mtidaks oda inkriminats a fskut sa8 nu anologia fantelornedeusite de art 65 68 mi 69 din kondika nenals os-tswasks s'a jsdekat de Ksrtea 'criminals, singura kom-netents a se nrunsnna assnra ei, ka o kestisne de a-nregsire, mi nrin srmare ese afari din domensl kom-netingei Kurgel de Kassanisne.

Assnra mijlokslsi qe s'a mai invokers, k% otsrirea

188

Ksrgii Kriminale, nesneqifiksnd ansme esnressiile inksinate din ods kade ssb katigoria otsririlor ssnsse lakassare de aliniats III de sub art. 37 din legea Ksrgii,nentrs ksysnt de nemotivare.

Arbud in vedere art. 37 alin. III, din legea Kugel* de Kassagie, nreksm mi tekstsl otsrirei KsrgiiKriminale.

Konsidersnd kb ageasts otsrire atakats giteazsin nraktikaoa sa ansme verssrile 'ie konstitse dsnsdinsa deliktsl nedensit de art. 49 din legea nresseioniin konsiderantele el se ranortl tot la avele verssri, kindkalifiks deliktsl; mi dar otsrirea ns se noate ziqe kbeste nemotivats mi ruin srmare ssusss kasssrei.

llentrs aqeste motive, Ksrtea, in Enire ks konkls-sisnele D-lsi llroksror, mi.

Avbnd In vedere art. 65, din legea lisrue1 deKassagisne, resninge reksrssl fskst de D-151 Konst.Ariqesks.

Dats iui nronsngats in medinga nsbliks din 14Iansarie 1863.

Ilremedengia D-181 Loan Slatineans firmed, Sekg.llresengi Membril D. D. Skarlat Falkoians,

Stefan Silion,Dimitrie Roseti,Koastandin Varnav,Barbs Slatineans,Esstatie Kaligari,Grigorie KM.

189

Ak8m ks 1-18blik81 k8nownte nledoaria onorabililormei ansrstort, renlinele D. nroksvorg de Ia Sehui8neakriminals a KEruit de Kassaui8ne, kin mi sentinija a-nestel Karat, nronsnue latiblilitil verdikt8I slit s8verang Inaneasts kestisne, in denlins Unwitting% do 18kr8.

Not ne nermitem o sing8rs observaui8ne D-181 nro-k8rorg Hanirs, ne kare a atinso in trenere onorabilit tnelarirsrstori la K8rtea do Kassare, wi ne kare se nregs-tea I). G. lletresks a o desvolta la K8rtea Kriminals, dakaD. nretuedinte al anestei Ksrill ns'i interzinea narolade la 'nnenut81 nledoariel, s8b k8vintrs Its mine in jokgnersoana Domnitor818i.

Eats observaginea noastrs.D. nrokbrorg Mania, in renlika sa d'a dna, zine:D. D. ansrstort rents ks K8rtea de Kassaine

ar 11 kotnnetints a nerneta intenuinea, senssl (le arenoesia D. Arinesk8.

Eg resn8nzg , d8ns legea noastrs konstit8tivs,K8rtea de Kassagi8ne n8 e komnetints in aneasta; ksniar insemna a anrenia fantal: am menuionato n8mat, kanestine j8ridilts. . . . . D. Atanasi8 sere dols1 sub-

secvens ka mijlokg de kassare: eli smuig ks, dons art.49 din legea de nresss, n8 se nere doiss subsecvens ;

vi voinga ml konnitiinua de sine, desnre kare a vor-bit Katea Kriminals."

Dent, K8rtea Kriminals, In konsiderantele salle,n8 menuioneazs de lok desnre intengisne (vezi Sett-.tinua Ia nagina. 86).

Intrebg dar ne D. nroknorg Ilanitt, doktor In dren-int, wi omg al nrogres8Ist:

Dahl intenuitinea n'ar 6, dus D. urokttrorg, Blig

190

elementg essenniabl in krime, uentro ve oare kiar legio-itorol nostrs ar mai fi konsakrat in Rondika Renals anartikobl snevialo', in hare se fave distinkgione intre fan-tele sivirmite ka intenuione, mi fantele ssvirmite fursintengiane ? Ilentro tie, in legea noastra nositiva, in 8-nele kasori se karts intenmionea rea, mi in altekasori no ? Ilentro kovintel ki: niqi o regale fsrs es-genuine.

Devi, in otsrIrea Kor ii, neflind konstatat inten-nionea kulnabils a akosatoloi, avea otsrire no este ootsrire legals : ksvi, in regols generals, no noateesista delikt6 f1rT, intenuione kolnabilT);nrin orrnare, kiar de n'ar fi gssit D. nrokoror flankalte mijloave de kassare. dintr'avest8 singor nonte' devedere, ar fi treboit ss rekomande Korgii kassarea

Korgii Kriminale dela 2 Noembrie trekot.Fakii annel8 la birbagii komnetingi, de esemnlo,

la onorabiiii Domnii K. Bosiano, G. Vernesko (denota-1[81) tui aliii onorabili doktori in drent8, mi konjorii,in nbrnele Jostiiel, a se nronenga asonra agestoi nonte,in interesol akkssagilur, nentre resnektol kstre Ve-ritate, hare e Domnezeg.

Kredem kti mandatarii Nanionii se vor konvinge,azi gel [login, de nevessitatea Joragilor, singori kom-netenni a jodeka deliktele do nresss. tleea vesofferitn not azi, not sofferi miine nobliqistii konser-vatori, kari no vor avea, vel noJin ka noi, konsolagio-nea, Its lannorile ve le vor norta he sont nose de gititde adversaril for nolitivi: 1(5'11, on kit s'ar (soda D.Ienereans ka legea de nressi, onnoarea auestei legieste a Retrograzilor ve ars votat-o, firs garanuia Jo-

'I

mi

191

riu181. Ori-ate fatal se intoarve assnra atitorilor ei.dine seannim vinig, k8Ilegre f8rt8n1.

J8ri81 dare hare se j8dege dm, kagetal om8181;

kiiii loget81 este renresintant81 Zeit5gil ; iar nrok8roriistait renresintangii G8vern818i.

Kamera, kind a votat legea de nress5, a nus in-indatorire g8vern818i a infiinga, in tiel Inai skirt timng,nroiekt81 nentrs J8ragi, ka komnensare a legei de tires-sl; altfel, ks legi ssgr8mitoare, k8 Magistragi save-rani, mi kari anol atirni de kanriviul 81161 Ministr8, utik3 8n Areonagg lie are de missixne n8mal simnla ob-servare a nrogedurel, skriitor81 este j8kIria Ministeru-181; ellg se noate aseamlna k8 nrimii krestini din am-fiteatrele rornane

Minister8I Katargis a av8t noate interesg a linsine nnblivistil liberali de garangia Juragilor ; ge interesga n8t8t avea minister81 N. Kreolesk8 ? ... Suerlm darkl, nrin iinindsiunea D. General Tell, ministerbl vaindenlini k8rind doringa esurimatB in anal trekut deKamer% in aveastl nrivinul.

Fie ka in ageastu sessi8ne si vedem realisaftinstit8gidnea J8ragilor! Fie nhtigi togi skriitorii k8 nie-lea noastri! Fie ka arest81 akk8sauilor, nentr8 deliktede nressl, sL n8mai fie arest81 akluisagilor nentra kri-me ! E r8mine inteadevIrg nentr8 Rominia konstituEio-nail, ka anostolii Veritaijii sT, gearni, la umbra mut-kiriei infioritoare, allIt8ri k8 migamii mi k8 full 1Azi soldatbl, hare 18nt5 nears Tiranie. nentr8 nenoro-qirea brnii non818 intregg, kind este nrinsg de inamilaku aria in nrurru ne kinin81 18ntelor, este tratalg kaun oasnete: astfel o (fere sekohl XIX, astfel o vere

192

Ilivilisagibnea; ar trebbi tratat ku mai milts deferinj'&avella kare hints kb nana nentrs Ilatrie lin Libertate,aqella a kirbia mi edbkagisnea sa mi missibnea sa re-k1anr Pes n ekts1 nbbliksIbi mi Ingrijirea gsvernolbi.

1 c8 tie mssbrs veal mssbra, kb ageea vi se vamssbra, zige Xristos.

Terminind aveasts (niers., simuii o datorie derekbnostinws a rnblgbnii onorabililor mei ansrstori,kari mi aii dat toats silinna a !mina ambele kbrili,

mi ne D. Ilrokbrorii at Seknibnei !criminal° della Rassa-mixne; daka n'ag rebuilt, nu este linsa de argmentelegale, qi, km a zis D. Atanasib., noate bragi81. . .

Illshismimg mi. Domnilorg stenografi, KonstandinD. M, mi Matei Korbeskb, karil, in zioa de 11 Ianbarie, s'a8 offerit de sine a stenografia nledoaria ansrstorilor mei, kbrn nil akademika renliks a D. nroksror Ilanix. Amestor (hint juni stintem datori kanitoleauesta, 'ells mai interesant din atieasts oner &, thinsnirerea noastrs.

Onoare Stenograllei! Onoare Onorabilblbi meg amikg, D. Wintelhalder, kare a introdoso in Rominia !

Pag. Rand.

7 1716 2322 1925 325 15

25 2328 2530 2831 1131 1832 1632 223232 3266 1478 2985 8,89 9

89 1296 8

100 8

108 31113 6116 23123 10123 12

ERRATA.

CUM ESTE.

este . .

krezg .

anal korentg .

nubliftl . . .

Kriminala kul-nabilitate

21 .

14 .

in miksl.allx . .

damoare . .

e

el deninedin trs . .

nenot veni

,

nirn . .

vo anela laKassagisne .

anelgva da .

nentrs revol8-uisnele

Mssklisitims11848d'al .

neferi .

CUM TREBUE SA FlA.

e.krezi.

anal esniratg.nsbliksKriminali. de kulnabi-

litate.31.24inamiksl.ells.d'amoare.eaEllinI, intindeni nedin intru.ne la.nd c;ragl.not deveni

nrin.VOID reksrge In Kas-

sagisne.relorsg.ar nutea danentrs narrarea revols-

gisnelor.1118skali.anestg.1846,1' al.

tireferl.

.

kIdearini

.

.

no

.

.

. .31 .

vol-1-aitil. .

.

.

. .

. . .

. . .

no

ERRATA. 1)

flagina 149. rsnd81 19, duns enitetril impuris (ne-1 uraffi) adresat Ini Antonin qe vrea sb is dilitatzira, lidruniqilor sii qe'l szcsninea8, ss se adaoge Wi enitetelepetulantibus (desfrinani) aleatoribus (jzdistori) impudi-cis (nersusinagi) ebriis (beiivi) libidinosis (debountui).

llaginea 149, rsndol 22, lowintele akolo snde tra-teaza desnre Dimostene trebsies103 sterse un szinlinitelos avestea:

Esqeselor salle, addibnd de esernnIzs ne DiinostenHag. 150, rind81 17, in lolinl loivintblzsi a avea

trebsinna, sr se qiteaski, a lane intrebsinnare.Aqeeann nagine, rindzsl 25, duns kuvintsl gls-

ssire ST, se imie sernnul Introbsril.Ilaginea 151 rIndzsl 9, &Erb knvIntnl in kut s' se

adaoge loirEnttil sitond; iar loirbnte moment81, dtn rbn-dul 10, aqeeausi nagine, K. se inteaslis la n!Bral8.

Meeami nagine, rIndts1 22, in lolos de Vo.Zg, nri-ma nersoanb, ST, se qiteasks atreea nersoanb, vats.Ageeang nagine, rsndbl 26, in lok de lialexus ss se 'ii-teasks Kallias.

1) Fiind ks nledoaria D. Atanasis la Kassagisne a inst an-nroaue duos ore, miDD. stenografi obosissers, fiind nu-mai dsoi, ag sksnat din nana Dsmnealor multe kuvintead frase - intregi ; ne simjjim dar datori a renroduue a-ticlle nassage, nentrs komnletarea ideilor din nledoariaD. Atanasiu.

195

Ilaginea 152 rIndal 20, in lokii de aneasta, s'L seviteasks aneea.

Ilagina 153, rindal 27, dans havintal Ns, ss semile En until.

Ilagina 154, rindal 20, in lok de art. 68, ST) se(17tCsf1SICI art. 65.

kieeatui nauine. rindal 21, dans kavintal indenliniret5 7 7

ss se adaoge ha esalititsdine.Ilaginea 155, rindal, 2, dans kuvintele Sent inna

s' se adaoge ne se reazima ne akts1 de akssare.Aveeami nagine, rIndal 7, L lok de in relatarea

snsi funtg, ss se viteaslis in realitate, 8718 lallig etc.Ageeawl nagine, rindal 13, In lok de nersoane,

ss se viteask$ inteielag ale.Meeatui nagine, rindal 22, sr se mteargs kavin

tele de wide sa' uti nroksre argsmentst, sunlininduse ksatiestea, este interiorg. daneea etc.

Ageeami nagine, rindal 24, in lok de de nersoaneST, se mile intelektgal.

lIag;nea 156, rindal 12, in lok do Es ear.; ka nsss se giteasks Eg zikg ha da.

A'ieeauti nagine, rindal 22, dens kavintal Atenenilor, s& se adaoge qeea ye armeazs la valle:

in Atena era o lege tie onrea, sobt minds demoarte, a nronbne nineva in konsilig resboig kontraSalaminenilor Solon inss etc.

Ageeami nagine, rindal 27, duns Icsvintal Atiqei,ss se adaoge velle Ermstoare:

Ids toate agestea Solon ns fa SUMS la osinda legilor, resnektind In ell8 insniralliEnea hi Imelda."

alte alte moraysri,1

;

Aki lima.,

Kornii,

iirepii 8DM esemtdarg mains Kanitah este an sfanuixii;aeutrs distrikte treI lei"; jar uentra Abonautt

distrikriali, tot sa sfatamixt.

-....-