Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale

S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E

U N I U N I I E U R O P E N E

Pentru a ieș i d in cr iză mai puternic i , mai uni ț i ș i mai compet i t iv i , avem neapărat nevoie de invest i ț i i soc ia le .

Investiții în locuri de

muncă, incluziune și

politică socială

Să înțelegem politicile Uniunii Europene: Ocuparea forței de muncă, afaceri sociale și incluziune

Comisia Europeană Direcția Generală Comunicare Informarea cetățenilor 1049 Bruxelles BELGIA

Manuscris actualizat în noiembrie 2014

Ilustrația copertei și a paginii 2: © Glowimages/F1online

16 p. — 21 × 29,7 cmISBN 978-92-79-42159-4 doi:10.2775/57786

Luxemburg: Oficiul pentru Publicații al Uniunii Europene, 2014

© Uniunea Europeană, 2014 Reproducerea este autorizată. Pentru orice utilizare sau reproducere a fiecărei fotografii în parte, trebuie să se solicite direct permisiunea deținătorilor drepturilor de autor.

CUPRINS

De ce intervine Uniunea Europeană? 3

Cum implementează UE politicile? . . 6

Ce face UE? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9

Ce urmează? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15

Informații suplimentare . . . . . . . . . . 16

SĂ ÎNȚELEGEM POLITICILE UNIUNII EUROPENE

Broșura face parte din seria „Să înțelegem politicile Uniunii Europene”. Aceasta explică modul în care acționează UE în diverse domenii de competență, din ce motive

și cu ce rezultate.

Publicațiile sunt disponibile online:http://europa.eu/pol/index_ro.htm

http://europa.eu/!gX78yg

Cum funcționează Uniunea Europeană12 lecții despre Europa

Europa 2020: Strategia de creștere economică a EuropeiPărinții fondatori ai UE

Afaceri externe și securitateAfaceri maritime și pescuit

Agenda digitalăAgricultură

Ajutor umanitar și protecție civilăBuget

Cercetare și inovareCombaterea fraudei

Combaterea schimbărilor climaticeComerț

ConcurențăConsumatori

Cooperare internațională și dezvoltareCultură și audiovizual

Educație, formare, tineret și sportEnergie

ExtindereImpozitare

ÎntreprinderiJustiție, drepturi fundamentale și egalitate

MediuMigrație și azil

Ocuparea forței de muncă și afaceri socialePiața internă

Politica regionalăSănătatea publică

Sectorul bancar și financiarSecuritatea la frontiere

Siguranța alimentarăTransporturi

Uniunea economică și monetară și moneda euroVamă

3O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E

La baza Uniunii Europene se află conceptul de economie socială de piață. Ocuparea forței de muncă, progresul social, incluziunea și protecția socială, solidaritatea și coeziunea se numără printre obiectivele prioritare incluse în Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Într-adevăr, Tratatul prevede că UE trebuie să țină cont în elaborarea și implementarea tuturor politicilor sale de cerințele legate de ocuparea la un nivel cât mai ridicat a forței de muncă, de garantarea unei protecții sociale adecvate și de combaterea excluziunii sociale.

În plus, Tratatul include și Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene pe care instituțiile UE și statele membre sunt obligate să o respecte când pun în aplicare legislația europeană. Carta garantează drepturile sociale ale tuturor rezidenților UE. Este vorba despre:

• dreptul lucrătorilor de a fi informați și consultați de către angajatorii lor;

• dreptul la negociere și grevă;

• dreptul de acces la serviciile de plasare a forței de muncă;

• dreptul la protecție în caz de concediere abuzivă;

• dreptul la condiții de muncă echitabile și decente;

• interzicerea muncii copiilor;

• protecția tinerilor la locul de muncă;

• concilierea vieții de familie cu cea profesională prin garantarea protecției împotriva concedierii din motive legate de maternitate și dreptul la concediu plătit de maternitate și pentru creșterea copilului;

• dreptul de a beneficia de prestații sociale, de ajutor pentru locuință și de asistență medicală.

În 2010, Uniunea Europeană a lansat o strategie pentru următorii 10 ani, menită să înlăture efectele crizei care încă mai afectează numeroase state membre – Europa 2020 (pentru mai multe detalii privind această strategie, a se vedea: europa.eu/pol/index_ro.htm). Aceasta își propune să creeze condițiile propice unui nou tip de creștere: mai inteligentă, mai durabilă și mai favorabilă incluziunii. În acest sens, au fost stabilite cinci obiective-cheie pe care UE ar urma să le atingă până în 2020. Ele se referă la ocuparea forței de muncă, educație, cercetare și inovare, incluziune socială și reducerea sărăciei și energie/climă. Această broșură acoperă aspecte legate de ocuparea forței de muncă, protecție socială și incluziune socială.

Ocuparea forței de muncă

În condițiile în care peste 26,5 milioane de europeni nu aveau un loc de muncă în noiembrie 2013, este evident extrem de important să accelerăm eforturile menite să ducă la reducerea șomajului. Unul dintre obiectivele-cheie ale strategiei Europa 2020 este integrarea pe piața muncii, până la sfârșitul acestui deceniu, a 75 % din populația activă (persoanele între 20 și 64 de ani).

Pentru a facilita îndeplinirea acestui obiectiv, UE a luat o serie de inițiative pentru a sprijini crearea de locuri de muncă (de exemplu, prin promovarea întreprinderilor sociale), pentru a restabili dinamica piețelor forței de muncă (de exemplu, prin propunerea unui cadru european pentru anticiparea restructurării economice) și pentru a îmbunătăți guvernanța UE (de exemplu, prin publicarea anuală a unui sistem de analiză comparativă a performanțelor țărilor europene pe baza unor indicatori selectați în materie de ocupare a forței de muncă).

De ce intervine Uniunea Europeană?

STRUCTURA POPULAȚIEI ÎN FUNCȚIE DE GRUPELE DE VÂRSTĂ ÎN UE, 2000-2035

600

500

400

300

200

100

02000 2005 2010 2015 2020 2025 2030 2035

80+65–7920–640–19

Popu

lație

, în

mili

oane

Sursă: Eurostat, LFS.

Populația europeană îmbătrânește, iar UE ia măsuri pentru a se adapta acestei situații.

4S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

În special, UE depune eforturi pentru a reduce rata șomajului în rândul tinerilor, care este de două ori mai ridicată decât rata șomajului în rândul adulților (23,6 % în raport cu 9,5 % în noiembrie 2013). Uniunea promovează o abordare mai concentrată și holistică a combaterii șomajului în rândul tinerilor: sprijin direct acordat tinerilor care au cea mai mare nevoie de acesta, combinat cu reforme structurale menite să consolideze parteneriatele, în toate țările UE, între departamentele guvernamentale, sistemele de educație formală, organismele de formare profesională, agențiile pentru ocuparea forței de muncă, întreprinderi, partenerii sociali și organizațiile societății civile.

© European U

nion

Uniunea Europeană prezintă propuneri pentru

soluționarea problemei șomajului în Europa.

Integrarea comunității rrome

Unul dintre cele mai mari și mai dezavantajate grupuri din Europa este comunitatea rromă, cu o populație de aproximativ 10-12 milioane de persoane, dintre care 80 % sunt amenințate de sărăcie. Peste 70 % din cetățenii de origine rromă au un nivel de educație inferior școlii primare, ceea ce îi exclude de pe piața muncii și, în plus, creează o percepție negativă asupra capacității lor de inserție profesională, adâncind astfel excluziunea. Toate provocările cu care se confruntă comunitatea rromă – educație deficitară, șomaj, locuințe inadecvate, excluziune socială și discriminare – sunt totodată și problemele pe care UE încearcă să le soluționeze în contextul strategiei Europa 2020. UE a creat un cadru privind incluziunea rromilor care reunește politicile naționale ale statelor membre și, în același timp, implică autorități regionale și locale și organizații neguvernamentale, inclusiv din rândul rromilor. În acest cadru, Comisia Europeană evaluează strategiile naționale și se asigură că acestea sunt transpuse în programe și măsuri concrete. La 9 decembrie 2013, Consiliul de miniștri al UE a adoptat primul instrument legal pentru incluziunea rromilor: un set de recomandări având ca scop accelerarea procesului de integrare economică și socială a comunităților rrome.

5O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E

© M

onty

Rak

usen

/cul

tura

/Cor

bis

Armonizarea metodelor de lucru a dus la îmbunătățirea condițiilor de muncă peste tot în UE.

Incluziunea socială

În 2012, 124,5 milioane de cetățeni sau 24,8 % din totalul populației UE erau amenințați de sărăcie ori excluziune socială. O mare parte sunt femei și copii.

Mai mult decât atât, 18,5 % din cetățenii europeni (puțin peste 1 cetățean din 6) s-au confruntat cu lipsuri materiale în 2011. Se consideră că jumătate dintre aceștia (8,9 % din totalul populației) se confruntă cu lipsuri materiale severe și nu își pot permite să cumpere produse sau servicii pe care mulți le consideră esențiale pentru a duce o viață decentă în Europa, de exemplu: încălzire adecvată, economii pentru a face față cheltuielilor neprevăzute, mașină de spălat, telefon sau automobil. În țările cele mai sărace, proporția depășește 45 %.

În plus, în jur de 10 % din cetățenii europeni de vârstă activă trăiesc în familii în care nu lucrează nimeni.

Pe fondul crizei economice, situația s-a înrăutățit și este evident inacceptabilă în secolul al XXI-lea. De aceea, unul dintre obiectivele majore ale strategiei Europa 2020 este scoaterea de sub pragul sărăciei a cel puțin 20 de milioane de persoane, până la sfârșitul deceniului .

Protecție socială

Sistemele de securitate socială ale statelor membre ale UE au fost create pentru a gestiona riscuri legate, printre altele, de șomaj, boli, invaliditate, diverse situații familiale, vârstă înaintată. Deși statele membre răspund de organizarea și finanțarea propriilor sisteme de protecție socială, UE joacă un rol special în coordonarea sistemelor naționale de securitate socială, mai ales în chestiuni legate de deplasările dintr-o țară europeană în alta.

6S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Instrumente de politică

În 2010 a fost creat un instrument foarte important: „semestrul european”, care durează din ianuarie până în iulie, în fiecare an. Acesta permite examinarea, la nivel european, a politicilor economice ale statelor membre și adoptarea de recomandări specifice fiecărei țări europene, înainte ca guvernele să își întocmească planurile bugetare și să le înainteze parlamentelor naționale spre dezbatere. O mare parte a recomandărilor vizează domenii precum ocuparea forței de muncă, protecția socială și incluziunea (de exemplu, reformarea pieței muncii, sărăcia, angajarea persoanelor din categoriile vulnerabile și reformarea sistemului de pensii etc.).

Întrucât politicile din aceste domenii se aplică mai eficient la nivelul statelor membre, rolul UE se limitează la a sprijini și completa acțiunile autorităților naționale. În acest scop, Uniunea apelează la așa-numita „metodă deschisă de coordonare” (MDC). Este vorba despre un cadru de cooperare al cărui scop este să orienteze politicile naționale ale statelor membre către îndeplinirea unor obiective comune și să permită monitorizarea ulterioară de către UE. Există o metodă deschisă de coordonare cu privire la strategia europeană de ocupare a forței de muncă și o alta în domeniul protecției sociale și incluziunii sociale.

Tratatul UE le permite sindicatelor și organizațiilor patronale să negocieze acorduri la nivel european. În anumite domenii (de exemplu, condițiile de lucru și sănătatea și securitatea în muncă), astfel de acorduri pot fi puse în aplicare sub formă de acte legislative europene. Acordurile privind concediul parental, contractele cu durată determinată și munca cu fracțiune de normă, pe care partenerii sociali le-au încheiat la nivel european, s-au transformat deja în acte legislative.

Instrumente juridice

UE adoptă acte legislative definind criterii minime la nivel european. Ulterior, statele membre transpun dreptul UE în legislația națională și asigură aplicarea sa, garantând un nivel uniform de protecție a drepturilor și obligațiilor peste tot în UE. Autoritățile naționale, inclusiv instanțele, răspund de punerea în aplicare a măsurilor naționale de transpunere. Comisia Europeană controlează transpunerea dreptului european în legislațiile naționale și se asigură că acesta este pus în aplicare în mod corect. Curtea Europeană de Justiție are un rol important în soluționarea litigiilor și, de asemenea, este abilitată să ofere o interpretare a dreptului european în cazul în care instanțele naționale înaintează o cerere în acest sens.

În baza dreptului la liberă circulație, consfințit de Tratat, cetățenii europeni pot:

• să își caute un loc de muncă în altă țară europeană;

• să lucreze acolo fără a avea nevoie de permis de muncă;

• să locuiască în altă țară din UE, în timp ce își caută un loc de muncă;

• să rămână în țara respectivă chiar și după încheierea perioadei de muncă;

• să beneficieze de același tratament ca și cetățenii țării în care se află, în ceea ce privește accesul la piața muncii, condițiile de lucru și orice alte avantaje de natură socială sau fiscală.

De asemenea, cetățenii UE își pot transfera anumite tipuri de prestații sociale sau de asigurări medicale în țara în care își caută un loc de muncă. În plus, pot obține și recunoașterea calificărilor profesionale în străinătate. Drepturile pot fi ușor diferite în cazul lucrătorilor independenți, al studenților, al pensionarilor sau al altor categorii inactive din punct de vedere economic. Se pot impune anumite restricții pe considerente de securitate, ordine și sănătate publică sau în ceea ce privește angajarea în sectorul public. În termeni generali, legislația UE privind libera circulație a lucrătorilor se aplică și în Islanda, Liechtenstein și Norvegia (țări care fac parte din Spațiul Economic European), precum și în Elveția.

Cum implementează UE politicile?

Cardul european de asigurări sociale de sănătate vă oferă acces la asistență medicală pe durata șederii temporare în altă țară din UE.

7O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E

Reglementările privind coordonarea sistemelor de securitate socială la nivelul UE există încă din 1959. Acestea le permit cetățenilor europeni care se stabilesc în alt stat membru al UE să nu își piardă prestațiile și să beneficieze de același tratament ca și cetățenii țării respective în ceea ce privește drepturile de securitate socială. Aceasta înseamnă, de exemplu, că cetățenii europeni pot primi pensie pentru limită de vârstă chiar și atunci când locuiesc într-o altă țară din UE. Normele UE de securitate socială protejează drepturile cetățenilor care se deplasează atât în UE, cât și în Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția.

Legislația europeană garantează respectarea unor cerințe minime în materie de sănătate și securitate în muncă în toate sectoarele de activitate, atât publice, cât și private. Acest cadru juridic solid se află la originea a numeroase progrese înregistrate în UE. Mai mult decât atât, instituțiile UE oferă informații și orientări și încurajează crearea unui mediu de lucru

sigur și sănătos, în colaborare cu Agenția Europeană pentru Sănătate și Securitate în Muncă și cu Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și de Muncă.

La nivel european, dreptul muncii acoperă două domenii esențiale:

• condițiile de muncă (inclusiv timpul de lucru, munca cu fracțiune de normă, contractele pe perioadă determinată, detașarea lucrătorilor) și

• informarea și consultarea lucrătorilor (inclusiv în caz de concedieri colective sau de transferuri de întreprinderi).

Instrumente financiare

Fondul social european (FSE) - unul dintre fondurile structurale ale UE – a fost creat în 1957, pentru a reduce diferențele existente la nivelul statelor membre și al regiunilor europene în materie de prosperitate și standarde de viață. Reprezentând aproape 10 % din bugetul total al UE, FSE finanțează zeci de mii de proiecte la nivel european. De această finanțare beneficiază statele membre și regiunile, în special cele insuficient dezvoltate din punct de vedere economic. În perioada 2007-2013, în jur de 10 milioane de persoane au beneficiat în fiecare an de pe urma măsurilor finanțate de FSE. Statele membre și regiunile au primit aproape 76 de miliarde de euro din acest fond, sumă care vine în completarea unei finanțări de 36 de miliarde de euro de la bugetele naționale.

© Stockphoto.com

/Mark Ballantyne

Uniunea Europeană a adoptat norme stricte în

domeniul sănătății și siguranței.

Această scurtă animație explică în termeni simpli funcționarea și rolul Fondului social european.

8S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Începând cu 1 ianuarie 2014, rolul FSE ca principal instrument european de investiții în oameni a continuat să fie consolidat. El ajută țările europene să răspundă priorităților și recomandărilor UE privind politicile active din domeniul pieței muncii, politicile privind incluziunea socială și ocuparea forței de muncă, capacitatea instituțională și reforma administrației publice. Un procent de 20 % din suma alocată de FSE fiecărei țări trebuie cheltuit pe proiecte de incluziune socială iar fondul trebuie să asigure cel puțin 23,1 % din finanțarea totală a politicii de coeziune la nivelul UE. Aceste măsuri vor avea un impact direct asupra volumului total al finanțării prin FSE la nivelul statelor membre.

Fondul european de ajustare la globalizare (FEG) prevede asistență personalizată în favoarea lucrătorilor care și-au pierdut locul de muncă în urma unor concedieri masive specifice, la scară europeană. Începând cu 1 ianuarie 2014, sfera de aplicare a acestui fond a fost extinsă pentru a include lucrătorii concediați ca urmare a unei situații neașteptate de criză, precum și categoriile de lucrători care nu fuseseră acoperite anterior de FEG, de exemplu, lucrătorii cu contracte pe perioadă determinată și lucrătorii independenți. În regiunile cu o rată ridicată a șomajului în rândul tinerilor, FEG poate finanța în prezent măsuri destinate tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează un program educațional sau de formare.

Noul Fond de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) a primit, pentru perioada 2014-2020, suma maximă de 3,5 miliarde de euro, la prețurile din 2011. Aceasta reprezintă o ușoară creștere în termeni reali, în comparație cu vechiul program de distribuire a produselor alimentare. În plus, țările europene vor asigura 15 % sub formă de cofinanțare națională.

În sfârșit, pentru perioada 2014-2020, trei instrumente financiare existente, gestionate direct de Comisia Europeană – Programul pentru ocuparea forței de muncă și solidaritate socială PROGRESS, Rețeaua europeană de servicii publice de ocupare a forței de muncă EURES și Instrumentul european de microfinanțare Progress – au fost integrate și extinse în cadrul unui singur program denumit PSCI: Programul Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială.

© iS

tock

phot

o.co

m/C

hris

Sch

mid

t

Fondul european de ajustare la globalizare îi ajută pe lucrătorii concediați să își găsească un nou loc de muncă și să participe la programe de formare.

9O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E

Comisia Europeană ia măsuri concrete pentru a sprijini diverse categorii ale populației (precum șomerii) și pentru a stimula acțiunile întreprinse la nivel național, regional și local cu scopul de a aborda noile provocări (de exemplu, inserția tinerilor pe piața muncii, îmbătrânirea activă). Iată o parte din inițiativele aflate în curs.

Inserția tinerilor pe piața muncii

În aprilie 2013, statele membre ale UE au aprobat Garanția pentru tineret, un pachet de măsuri pentru integrarea tinerilor pe piața muncii. Garanția pentru tineret este un sistem cuprinzător prin care se asigură faptul că, în decurs de patru luni de la finalizarea studiilor formale sau de la intrarea în șomaj, tinerii cu vârsta de sub 25 de ani primesc o ofertă de angajare de calitate sau o ofertă de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu.

Garanția pentru tineret este un nou concept general, o nouă abordare a inserției tinerilor pe piața muncii. În cadrul sistemului, fiecare stat membru al UE stabilește noi parteneriate între ministerele naționale, guvernele centrale și locale și diverși actori precum mediul educației și al afacerilor, organizațiile de tineret, agențiile pentru ocuparea forței de muncă, serviciile

Ce face UE?©

Hei

de B

ense

r/Cor

bis

Inițiative europene precum „Tineretul în mișcare” vor crește mobilitatea tinerilor în Europa.

sociale și de sănătate, cu scopul realizării de reforme structurale: reformarea educației în general pentru ca aceasta să asigure competențele necesare pe piața muncii, introducerea unei a doua șanse la educație și o informare mult mai cuprinzătoare asupra abandonului școlar, pin promovarea unei cooperări mult mai strânse între agențiile pentru ocuparea forței de muncă și alți actori.

În 2013, a fost lansată o Alianță europeană pentru ucenicii pentru a reuni diferiți actori publici și privați din dorința de a îmbunătăți cantitatea, calitatea și imaginea ideii de ucenicie. Pe de altă parte, Comisia Europeană a propus un cadru de calitate pentru stagii, pentru a garanta faptul că stagiile pot constitui o veritabilă bază de pornire pentru tineri în perspectiva integrării pe piața muncii. În prezent, din punct de vedere al condițiilor de muncă sau al conținutului de învățare, un stagiu din trei nu corespunde standardelor. Comisia propune, printre altele, ca stagiile să se bazeze pe un acord de stagiu încheiat în scris, care să acopere obiectivele educaționale, supravegherea, durata limitată, timpul de lucru, o indicație clară dacă ucenicii sunt remunerați sau compensați în alt mod și dacă se califică pentru securitate socială.

10S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Pachetul privind ocuparea forței de muncă, intitulat „Către o redresare generatoare de locuri de muncă”

Acest pachet de măsuri și propuneri, adoptat de Comisia Europeană în 2012, invită statele membre să încurajeze angajările prin reducerea impozitului pe veniturile salariale sau prin creșterea sprijinului în favoarea întreprinderilor noi. Pachetul identifică domeniile care au potențialul de a crea cele mai multe locuri de muncă în viitor: serviciile medicale, tehnologia informației și comunicațiilor și economia ecologică.

Se preconizează că energia regenerabilă va crește rata de ocupare a forței de muncă în domeniul producerii de energie de la 19 % în 2010 la 32 % în 2020 (ceea ce înseamnă un total de aproximativ 3 milioane de persoane până în 2020). Europa are potențialul de a se plasa într-o poziție de lider în exploatarea energiei regenerabile și creșterea piețelor sale de export. Acest lucru ar genera oportunități suplimentare de angajare. Lucrările de reamenajare a locuințelor ar putea genera aproximativ 280 000-450 000 de noi locuri de muncă pentru auditori energetici, certificatori, inspectori ai sistemelor de încălzire, instalatori de tehnologii regenerabile și pentru industriile producătoare de materiale pentru clădiri eficiente din punct de vedere energetic. Mai mult decât atât, activitățile mai avansate de întreținere, de reparare, de modernizare și de reutilizare pe durata ciclului de viață a aproximativ 70 % din materialele-cheie ar putea crea aproape 560 000 de noi locuri de muncă până în 2025, în timp ce îmbunătățirea gestionării deșeurilor ar putea genera peste 400 000 de locuri de muncă până în 2020.

Aproximativ 21 de milioane de locuri de muncă din Europa sunt legate de mediu într-un fel sau altul, iar această cifră va continua să crească în anii următori. Potrivit unui sondaj Eurobarometru realizat în 2011, 78 % dintre europeni consideră că acțiunile împotriva schimbărilor climatice pot stimula economia și contribui la crearea de locuri de muncă. Uniunea Europeană va investi 105 miliarde de euro pentru a sprijini ecologizarea unor sectoare economice și pentru a promova noi posibilități de angajare într-o economie durabilă, cu un nivel scăzut de emisii de dioxid de carbon.

Garanția pentru tineret le dă asigurări persoanelor sub 25 de ani că, în termen de patru luni de la finalizarea studiilor, vor primi o ofertă decentă de muncă sau vor avea posibilitatea de a participa la stagii, la cursuri de formare și la programe de ucenicie.

Parteneriate în materie de competențe ecologice în Regatul Unit

Sub coordonarea Unionlearn, organizația pentru competențe în materie de învățare a „UK Trade Unions Congress” (Congresul uniunilor sindicale din Regatul Unit) (TUC), parteneriatul în materie de competențe ecologice (Green Skills) reunește mai mulți actori pentru susținerea formării și reintegrării șomerilor și a persoanelor cu o educație modestă prin dezvoltarea de căi de acces la locuri de muncă în cadrul unei economii ecologice. Organizațiile partenere includ sindicate, licee, consilii sectoriale privind competențele, precum și diferite consilii locale londoneze, societăți private, grupuri comunitare și asociații de voluntari. Organizate în funcție de fiecare proiect în parte (Unionlearn acționând ca broker sau facilitator), parteneriatele furnizează oportunități pentru studii acreditate în cadrul programelor de învățare pe tot parcusul vieții. Pentru a implica angajații în activități ecologice, reprezentanții sindicatelor pot beneficia de formare ca „lideri” sau „ambasadori” prin mentorat și cursuri online. Parteneriatele în materie de competențe ecologice sunt deosebit de active în sectorul horticulturii, al construcțiilor și al gestionării deșeurilor. Prin programe de reamenajare a locuințelor sociale, au fost dezvoltate căi de preintegrare și acces pentru șomeri, pentru persoanele slab calificate sau pentru alte grupuri defavorizate (cum ar fi foștii deținuți) pentru a facilita reintegrarea pe piața muncii.

11O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E

EURES

EURES este o rețea europeană de ocupare a forței de muncă din care fac parte toate statele membre ale UE, plus Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. Ea oferă informații, orientări și servicii de recrutare/plasare angajatorilor, persoanelor care se află în căutarea unui loc de muncă și oricărui cetățean care dorește să se bucure de libera circulație acordată lucrătorilor. Un număr de 900 de consilieri EURES oferă asistență pe teren, iar din noiembrie 2013, portalul EURES online a găzduit aproximativ 1 900 000 de locuri de muncă vacante, peste 1 200 000 de CV-uri și aproape 32 000 de angajatori înregistrați. În fiecare an, aproape 150 000 de persoane primesc o ofertă sau obțin un loc de muncă prin intermediul EURES.

În perioada 2014-2020, vor fi dezvoltate în continuare programe specifice (cum ar fi „Primul tău loc de muncă EURES” pentru sprijinirea tinerilor cu vârsta între 18 și 30 de ani care se află în căutarea unui loc de muncă într-o altă țară europeană și a întreprinderilor mici și mijlocii care doresc să îi recruteze). Portalul EURES și instrumentele sale sunt modernizate, la fel și Zilele europene ale locurilor de muncă organizate în întreaga UE.

La începutul anului 2014, Comisia Europeană a propus noi reforme ale EURES, vizând continuarea îmbunătățirii eficienței sale. Rețeaua va oferi mai multe oferte de muncă, va garanta o mai mare compatibilitate între cerere și ofertă și îi va ajuta pe angajatori, în special întreprinderile mici și mijlocii, să-și completeze posturile vacante într-un mod mai rapid și mai eficient. Propunerea Comisiei îi va ajuta pe cetățeni să ia decizia de a se muta în străinătate în deplină cunoștință de cauză.

„SPRIJINUL PE CARE L-AM PRIMIT DE LA EURES A FOST FANTASTIC”Karina Stephenson, o absolventă din Regatul Unit, a obținut un loc de muncă în Spania prin intermediul serviciului public de ocupare a forței de muncă din Regatul Unit și a fost îndrumată să se adreseze consilierilor EURES pentru că avea nevoie urgent de consultanță cu privire la condițiile de viață și de muncă din Spania. „Sprijinul pe care l-am primit de la EURES a fost fantastic. Nu reușeam să găsesc o locuință în Madrid și eram îngrijorată din această cauză înainte de a veni aici. Însă, datorită EURES, am găsit rapid o soluție.”

CETĂȚENI SUEDEZI AFLAȚI ÎN CĂUTAREA UNUI LOC DE MUNCĂ AVANTAJAȚI DE DESCHIDEREA UNUI HOTEL ÎN NORVEGIADeschiderea unui nou hotel în Trondheim (Norvegia) a reprezentat o șansă importantă pentru mai mulți cetățeni suedezi dornici să profite de mobilitatea europeană. EURES i-a ajutat pe mulți dintre ei să-și realizeze ambițiile. „Angajatorul a fost cu adevărat mulțumit de serviciile EURES și ne așteptăm să continuăm cooperarea”, spune Leif.

Anticiparea procesului de restructurare

În perioada 2002-2013, Centrul european de monitorizare a schimbării a înregistrat peste 16 000 de acțiuni de restructurare, cu o pierdere netă de locuri de muncă de peste 2 milioane. Pe parcursul celui de-al treilea trimestru al anului 2013, Observatorul European al restructurărilor a înregistrat 250 de cazuri de acțiuni de restructurare care au implicat 57 081 de pierderi de locuri de muncă în comparație cu cele 27 792 câștigate. Acest lucru este în contrast cu situația din același trimestru al anului 2007, când s-a înregistrat un rezultat total de 23 537 de noi locuri de muncă și reflectă tendința conturată în ultimii ani. Restructurarea afectează toate țările din Europa și constituie de altfel un motiv major de îngrijorare în contextul recesiunii, ceea ce face ca investițiile în capital uman și gestionarea adecvată a activităților de restructurare să fie tot mai necesare.

Așadar, la sfârșitul anului 2013, Comisia Europeană a prezentat un cadru de calitate pentru restructurare care le oferă societăților, lucrătorilor, sindicatelor, organizațiilor patronale și administrațiilor publice orientări având ca scop facilitarea procesului de restructurare pentru întreprinderi și lucrători printr-o mai bună anticipare și prin investiții în capitalul uman, reducând în același timp la minimum impactul social. Comisia încurajează statele membre să sprijine și să promoveze punerea în aplicare a cadrului de calitate și să ia în considerare aplicarea acestuia în cazul angajaților din sectorul public. În plus, ea invită toate părțile interesate să coopereze pe baza acestor orientări.

„Primul tău loc de muncă EURES” este un program care sprijină mobilitatea tinerilor pe piața muncii și îi încurajează pe angajatori să recruteze persoane tinere și mobile.

12S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Investiții sociale

În 2013, Comisia Europeană a prezentat un „pachet de investiții sociale pentru creștere economică și coeziune” care ar trebui să ajute UE să obțină o creștere favorabilă incluziunii până în 2020. Acesta stabilește un cadru de politici și propune acțiuni concrete care trebuie luate în considerare la nivelul UE și al țărilor europene, precum și orientări privind utilizarea fondurilor UE în scopul sprijinirii reformelor. Pachetul abordează o serie de provocări cum ar fi ruperea cercului vicios al defavorizării în rândul copiilor, îmbătrânirea demografică, incluziunea activă a persoanelor excluse de pe piața muncii, lipsa de adăpost, serviciile sociale de interes general, serviciile de îngrijire și de asistență medicală pe termen lung. Pe lângă protecția socială și stabilizarea economiei, investițiile sociale reprezintă una din funcțiile politicilor sociale.

Platforma europeană de combatere a sărăciei și a excluziunii sociale

Această platformă a stabilit un dialog structurat între UE și părțile interesate europene (organizații neguvernamentale, sindicate, organizații patronale, structuri universitare, autorități naționale și regionale, organizații internaționale, grupuri de reflecție și fundații europene). Misiunea platformei este să pună în aplicare, la nivel european, 64 de măsuri menite să abordeze diversele aspecte ale sărăciei și excluziunii sociale. Multe dintre aceste măsuri sunt de natură politică, vizând printre altele reducerea abandonului școlar, garantarea accesului la servicii bancare de bază, promovarea antreprenoriatului social, combaterea sărăciei în rândul copiilor și participarea deplină a comunității rrome în societate. În colaborare cu președinția Consiliului UE, Comisia organizează o convenție anuală, care reunește toți actorii majori din peste 40 de țări implicați în combaterea sărăciei și excluziunii sociale. Participanții analizează acțiunile deja întreprinse la nivel european și național și discută inițiative noi, menite să consolideze lupta împotriva sărăciei. Platforma și convenția anuală aferentă au devenit instrumente majore de mobilizare a tuturor actorilor de la nivel european, național, regional și local, din perspectiva investițiilor sociale.

© S

tock

phot

o.co

m/J

acob

Wac

kerh

ause

n

Sectorul sanitar are un potențial ridicat de a crea locuri de muncă.

13O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E

Uniunea Europeană derulează acțiuni de

sensibilizare cu privire la situația persoanelor care riscă să fie discriminate,

printre care și persoanele cu dizabilități.

© Im

age Source/Corbis

Finanțare

În perioada 2014-2020, în baza Fondului social european (FSE), peste 80 de milioane de euro (care se completează de la bugetul național) sunt investite în îmbunătățirea competențelor populației europene și în creșterea ocupării forței de muncă.

FSE cofinanțează inițiativa „Locuri de muncă pentru tineri” – o sursă de finanțare specială a UE, menită să sprijine măsurile specifice de plasare a tinerilor care nu sunt angajați și nu urmează un program educațional sau de formare pe piața forței de muncă din regiunile cel mai grav afectate de șomaj. Inițiativa joacă, de asemenea, un rol esențial în punerea în aplicare a sistemului european de garanție pentru tineret, care încearcă să garanteze că toți tinerii cu vârsta mai mică de 25 de ani primesc o ofertă de angajare de calitate sau o oferă de continuare a educației, de intrare în ucenicie sau de efectuare a unui stagiu, în decurs de patru luni de la finalizarea studiilor obligatorii sau de la intrarea în șomaj. De exemplu, țările europene pot utiliza fondurile FSE pentru a implementa sau pentru a spori gradul de acoperire al strategiilor care îi vizează pe tineri și își propun să creeze puncte focale pentru ei. Cofinanțarea FSE poate fi utilizată și pentru a le oferi celor care abandonează școala și tinerilor slab calificați posibilitatea de a se reintegra în activități de învățământ și de formare, de a-și ameliora aptitudinile și de a-și îmbunătăți competențele digitale.

Unii cetățeni sunt pur și simplu prea afectați de excluziune pentru a putea beneficia de măsurile de activare a pieței muncii bazate pe FSE. Abordând această deficiență, Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane oferă alimente, dar și bunuri de bază de larg consum, cum ar fi îmbrăcăminte, încălțăminte și produse de igienă. Dincolo de ajutorul material, acest fond îi ajută pe cetățeni să se angajeze pe o cale de ieșire din sărăcie prin măsuri de incluziune socială. Fiecare țară europeană este direct responsabilă pentru programul său național, fiind necesară consultarea părților interesate relevante în fiecare etapă.

În perioada 2007-august 2013, Comisia Europeană a primit 110 cereri de asistență din partea Fondului european de ajustare la globalizare (FEG), în valoare de 471,2 milioane de euro din partea a 20 de state membre. Peste 100 000 de lucrători concediați au fost avuți în vedere pentru asistență în baza FEG. În 2012, FEG a ajutat 15 700 de lucrători concediați ca urmare a crizei economice și a efectelor globalizării să-și găsească noi oportunități de locuri de muncă. Fondul a permis unor țări europene să-și intensifice acțiunile în zonele afectate de concedieri, atât din punct de vedere al numărului de persoane asistate, cât și din punct de vedere al duratei, tipului și calității sprijinului, mai mult decât ar fi fost posibil fără finanțare din partea FEG. Pentru perioada 2014-2020, suma anuală maximă pentru finanțare din partea FEG a scăzut de la 500 de milioane de euro la 150 de milioane de euro, dar acest plafon se situează totuși peste cel mai înalt nivel anual înregistrat până acum (135 de milioane de euro).

14S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

Ca parte a Programului Uniunii Europene pentru schimbări sociale și inovare socială (PSCI), PROGRESS asigură 61 % din bugetul PSCI (550 de milioane de euro). El susține activități cu o dimensiune europeană bine conturată, cum ar fi realizarea de analize comparabile, învățarea reciprocă și schimburile de practici în domeniul politicilor sociale și al ocupării forței de muncă. Un buget specific de aproape 100 de milioane de euro este destinat testării de noi soluții pentru politicile sociale și de ocupare a forței de muncă în sectoare critice, cum ar fi angajarea sau incluziunea tinerilor. Soluțiile cu cel mai ridicat grad de reușită vor fi puse în aplicare pe o scară mai mare cu sprijinul FSE.

Aproape 160 de milioane de euro (18 % din bugetul PSCI) sunt destinate rețelei EURES, care oferă informații și consiliere persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă într-o altă țară europeană. PSCI finanțează activitățile de bază întreprinse la nivel european, în timp ce activitățile naționale pot beneficia de finanțare din partea FSE.

© Carlos

Uniunea Europeană are o legislație solidă în

domeniul egalității de gen.

În plus, pentru a asigura o mai mare disponibilitate a creditelor, în jur de 200 de milioane de euro (21 % din bugetul PSCI) vor extinde sprijinul acordat furnizorilor și instituțiilor de microcredite. Aceasta contribuie la dezvoltarea pieței investițiilor sociale și a accesului la finanțare pentru întreprinderile sociale. Aproape 9 000 de antreprenori au beneficiat deja de împrumuturi în valoare totală de peste 80 de milioane de euro din momentul lansării, în 2010, a instrumentului de microfinanțare Progress.

15O C U P A R E A F O R Ț E I D E M U N C Ă Ș I A F A C E R I S O C I A L E

Criza economică și financiară a avut un impact profund asupra societății. Șomajul a atins niveluri inacceptabil de ridicate în multe părți din Europa, în special în rândul tinerilor. Riscul de sărăcie și de excluziune socială a crescut.

Aceste tendințe se adaugă la provocările structurale anterioare crizei. Populația noastră îmbătrânește: speranța mai mare de viață reprezintă un semn clar de progres, dar are consecințe asupra forței de muncă și trebuie să facem față costurilor aferente acesteia. Inegalitățile sunt în creștere și pun la îndoială corectitudinea și eficacitatea economiei noastre sociale de piață.

Garantarea posibilității cetățenilor europeni de a participa pe deplin la viața socială și pregătirea lor pentru viața profesională modernă constituie o preocupare socială majoră, dar este esențială și pentru productivitatea și capacitatea noastră de a concura la nivel mondial. Sustenabilitatea sistemelor de asistență socială, mobilitatea forței de muncă și o convergență mai mare a performanței pieței muncii sunt, de asemenea, esențiale pentru funcționarea zonei euro și pentru realizarea unei uniuni economice și monetare mai aprofundate și mai echitabile.

Multe dintre aceste domenii se află în responsabilitatea statelor membre, dar și Comisia poate avea un rol important.

De exemplu, noua Garanție pentru tineret a UE oferă o nouă perspectivă acțiunilor vizând combaterea șomajului. În prezent, în Finlanda, 83,5 % dintre tinerii aflați în căutarea unui loc de muncă primesc, în termen de trei luni de la înregistrarea ca șomeri, o ofertă de studiu sau de angajare care se concretizează.

Șomajul ca fenomen general nu va scădea în mod semnificativ dacă șomajul în rândul tinerilor, care este de două ori mai mare decât șomajul la nivel general, nu va fi abordat în mod adecvat. Comisia Europeană va prezenta un pachet privind locurile de muncă, creșterea economică și investițiile, care include canalizarea finanțării spre proiecte care pot ajuta tânăra generație să obțină locuri de muncă decente, completând eforturile întreprinse deja în cadrul Garanției pentru tineret.

Pachetul Comisiei privind investițiile sociale promovează și cuprinde politici care consolidează competențele

cetățenilor și îi sprijină pentru a participa pe deplin pe piața muncii și la viața socială. În plus, inovarea socială va fi promovată în continuare, iar ocuparea forței de muncă și considerentele sociale, inclusiv impactul îmbătrânirii populației și nevoile în materie de competențe, vor fi luate în considerare în toate propunerile și activitățile Comisiei. Va fi elaborată o nouă politică europeană privind migrația legală către Europa, pentru a soluționa problema lipsei de personal calificat și pentru a atrage talentele de care are nevoie Europa.

Comisia Europeană va promova în continuare libera circulație a lucrătorilor, colaborând strâns cu autoritățile naționale pentru a se asigura că normele existente sunt bine înțelese și puse în aplicare, precum și pentru a combate posibilele abuzuri și cereri frauduloase. Această activitate va include garantarea faptului că Directiva privind detașarea lucrătorilor este pusă în aplicare cu strictețe și inițierea unei revizuiri specifice a directivei pentru a preveni riscurile de dumping social. De asemenea, Comisia va spori oportunitățile de mobilitate profesională și geografică pe întreg teritoriul Europei și va îmbunătăți condițiile în acest sens, prin inițiative precum Portalul mobilității europene pentru ocuparea forței de muncă.

Semestrul european pentru coordonarea politicilor economice va fi raționalizat și consolidat, devenind mijlocul de continuare a modernizării piețelor muncii și a sistemelor de protecție socială. În procedura semestrului european au fost introduși noi indicatori pentru a monitoriza mai bine principalele evoluții sociale și în materie de ocupare a forței de muncă: rata șomajului, rata tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program educațional sau de formare; rata șomajului în rândul tinerilor; venitul real brut disponibil al gospodăriilor; rata riscului de sărăcie în rândul populației de vârstă activă și inegalitățile. Acești noi indicatori permit detectarea evoluțiilor socioeconomice nefavorabile într-un stadiu incipient, monitorizarea lor mai îndeaproape și abordarea lor în mod colectiv la nivelul UE.

În fine, uniunea economică și monetară va fi aprofundată și va include mai multe considerente de ordin social. Dialogul cu organizațiile patronale și cu organizațiile lucrătorilor va fi promovat la toate nivelurile de guvernanță și orice viitor program de sprijin pentru stabilitatea țărilor din zona euro va face obiectul unei evaluări a impactului social.

Ce urmează?

16S Ă Î N Ț E L E G E M P O L I T I C I L E U N I U N I I E U R O P E N E

NA-06-14-042-RO

-C

Informații suplimentare

ISBN 978-92-79-42159-4 doi:10.2775/57786

X Direcția Generală Ocuparea Forței de Muncă, Afaceri Sociale și Incluziune http://goo.gl/ivMsRd X Strategia Europa 2020: http://goo.gl/vdm9sg X Ghidul Europa socială, vol . 1 – Politica privind ocuparea forței de muncă: http://goo.gl/WraA2T X Ghidul Europa socială, vol . 2 – Dialogul social: http://goo.gl/flf32f X Ghidul Europa socială, vol . 3 – Demografie, îmbătrânire activă, pensii: http://goo.gl/ZuOlwH X Ghidul Europa socială, vol . 4 – Economia socială și antreprenoriatul social: http://goo.gl/lx3hGC X Ghidul Europa socială, vol . 5 – Politici sociale: http://goo.gl/bJjMZn X EaSI: Noul program european general pentru politici sociale și ocuparea forței de muncă: http://goo.gl/4n9ASN