Obligatia de Predare a Lucrului Vandut

-1-

Drept Civil 26.10. 2001

Curs nr.2/Sem.1

OBLIGATIA DE PREDARE A LUCRULUI VANDUT

Notiune si mod de executare

A preda lucrul vandut inseamna a pune lucrul la indemana cumparatorului.Cumparatorul posedaCorpore alienum.Aceasta obligatie se poate executa fie printr-o atitudine pur pasiva daca lucrul se afla deja in posesia cumparatorului,fie activa.

Ex:- remiterea dreptului de proprietate

- remiterea cheilor de la apartament

In ceea ce priveste termenul si dovada predarii,acestea sunt asemenea dreptului comun.

Locul predarii

Daca este vorba de un lucreu individual determinat,acasta este locul lucrului in momentul incheierii contractului de vanzare cumparare.

Daca este vorba de un lucru de gen,locul predarii este la domiciliului vanzatorului sau debitorului (art. 1204 cod civil).

Reguli speciale in legatura cu predarea imobilelor atunci cand intinderea prevazuta in contract nu este aceeasi cu cea a imobilului:

1. Art.1327 C.C. cand lucrul imobil s-a vandut cu aratare de cuprinsul sau si cu atata masura si la predare se constata ca intinderea nu corespunde celei din contract,diferenta va fi luata in considerare dupa cum urmeaza:

Daca este mai mica,cumparatorul poate cere vanzatorului completarea acesteia(daca vanzatorul mai are teren alaturi) sau o reducere proportionala de pret in raport de intinderea lipsa.

Sanctiunea rezolutiunea . Rezolutiunea contractului de vanzare-cumpare poate fi ceruta numai in ipoteza in care imobilul cumparat nu mai poate fi folosit potrivit destinatiei avuta in vedere la incheierea contractului.

Daca este mai mare,cumparatorul va fi obligat sa plateasca in plus excedentul,daca excedentul dovedit prin masurare,depaseste a 20-a parte a intinderii aratate in contract,el poate sa ceara rezolutiunea acestul contract

2. Daca imobilul se vinde altfel decat pe atata masura,adica pe un pret global,diferenta in plus sau in minus nu se ia in considerare,conforn art.1329 C.C. poate insa provoca un spor sau micsorare de pret,daca valoreaza cel pun a 20- a parte din pretul total al vanzarii. Daca depaseste a 20- a parte cumparatorul poate cere rezolutiunea contractului.

3. Daca prin acelasi contract se vand doua sau mai multa imobile cu aratarea intinderii fiecaruia,iar intinderea unuia este mai mare sau mai mica decat a celorlalte,diferenta de pret datorata se completeaza.

In toate situatiile in care cumparatorul a cerut si obtinut rezolutiunea contractului,el va avea dreptul,pe langa pret,la restituirea cheltuielilor si la daune interese.

Dreptul la actiune pentru eventuala majorare sau scadere de pret ori pentru rezolutiune,se prescrie intr-un an de zile de la data incheierii contractului de vanzare-cumparare.

Odata cu restituirea lucrului,vanzatorul va trebui sa predea cumparatorului si eventualele fructe culese de el,dupa momentul transferului dreptului de proprietate( fructe=naturale,civile{chiria},industriale[obtinute cu ajutorul omului]). Odata cu lucrul vandut,vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului si eventualele accesorii ale acestuia.

-2-

Obligatiile predarii

VANZATORUL

1. Sa conserve bunul pana la predare( depozitar)

2. Garantia pentru lucrul vandutvanzatorul trebuie sa faca tot ce ii sta in putinta pentru ai asigura cumparatorului stapanirea linistita si utila a lucrului vandut

Asigurarea folosintei linistite a lucrului vandut inseamna obligatia de garantie contra evictiunii

Garantarea folosintei utile a lucrului inseamna garantia asupra viciilor ascunse ale lucrului

Potrivit articolului 1337,vanzatorul este de drept obligat sa-l garanteze pe cumparator de evictiunel totala sau partiala a lucrului vandut,precum si de sarcinile care n-au fost declarate la incheierea contractului.

Prin evictiune intelegen pierderea proprietatii lucrului(in tot sau in parte)sau tulburarea cumparatorului in exercitarea atributiilor dreptului de proprietate.

Aceaste obligatie a evictiunii a contractului de vanzare-cumparare exista atat fata de cumparator cat si fata de subdobanditorii ulteriori ai bunului,chiar daca acestia sunt succesori cu titlu particular si gratuit,pentru care cumparatorul nu are de regula obligatia de a garanta contra evictiunii.

1) Obligatia de garantie conta evictiunii provocata din faptul personal al vanzatorului

Prin fapt personal,potrivit legii,intelegem ori ce fapt sau actiune anterior vanzarii,dar tainuit fata de cumparator ori ulterior vanzarii,dar neprevazut in contract,savarsita de vanzator sau succesorii sai universali sau cu titlu universal (dar nu particulari) de natura al tulbura pe cumparatori in linistita folosinta a lucrului,indiferent daca e vorba de o tulburare de fapt(vinde terenul si depoziteaza o parte din el) sau o tulburare de drept ( vanzatorul invoca un drept de uzufruct sau de abitatie pe care nu si l-a rezervat prin contract)

Posibilitatile cumparatorului de a se apara de tulburari de proprietate

1. Poate sa invoce exceptia de garantie potrivit careia cine este obligat sa garanteze contra evictiunii nu poate sa evinga(se transmite si la succesorii universali sau cu titlu unversal ai cumparatorului)

2. Nu are posibilitatea sa o puna exceptia de garantie un succesor cu titlu particular, el nefiind tinut de ea.

3. Daca dupa vanzare fostul proprietar constituie o ipoteca asupra imobilului vandut, iar creditorul ipotecat trece la realizarea garantiei, raspunde vanzatorul, pentru ca evictiunea rezulta din fapta sa proprie.

Nu sunt admise conventii contrare de negarantie pentru evictiune din faptul personal al vanzatorului, pentru ca aceasta obligatie este de esnta vanzarii-cumpararii

2) Garantia contra evictiunii provenite din fapta unei terte persoaneDaca tulburarea provine din fapta unei terte persoane, vanzatorul este obligat sa-l apere pe cumparator, iar daca nu reuseste este obligat sa suporte cosecintele evictiunii, indiferent daca a fost de buna sau rea credinta.

CONDITII:

1. Sa fie vorba de o tulburare de drept;2. Cauza evictiunii sa fie anerioara incheierii contractului;3. Cauza evictiunii sa nu fi fost cunoscuta de cumparator;4. (uneori se mai adauga si aceasta conditie)-necesitatea unei actiuni in justitie intentata de terti contra cumparatoruluiSunt si cazuri cand evictiunea nu se constata prin hotarare judecatoresca.

-3-

1. Dreptul tertului este ata de evident incat cumparatorul ii lasa lucrul fara sa se mai judeceImpotriva tulburarii de fapt cumparatorul are la indemana acele actiuni numite actiuni posesorii.Tertul poate sa invoce fie un drept real, fie un drept de creanta

2. Cumparatorul plateste pentru a degreva imobilul si a-l pastraVanzatorul nu raspunde de imprejurarile ulterioare incheierii contractului, decat daca ele provin din fapta personala.De aceea, daca uzucapiunea este inceputa inainte de inceperea contractului,Dar

Vanzatorul nu raspunde, pentru ca cumparatorul avea posibilitatea dupa incheierea contractului sa intrerupa cursul prescriptiei achizitive.

Daca cumparatorul a cunoscut cauza evictiunii,inseamna ca el si-a asumat riscul si raspunderea vanzatorului este inlaturata

3. Cumparand de la un neproprietar devine proprietar prin mostenireNatura si modul de functionare a obligatiei de garantie contra evictiunii

Cat timp evictiunea nu sa produs, vanzatorul are o obligatie negativa(de a nu face nimic de natura sa produca evictiunea)

Cand este pe cale sa sa produca, cumparatorul are posibilitatea sa-l cheme in garantie pe vanzator, prin introducerea lui in proces pentru ca sa aiba posibilitatea sa-l apere. Nu este insa obligat sa-l cheme in garantie impotriva tulburarii care provine de la o terta persoana.

Daca pierde procesul legea ii permite sa introduca o actiune in garantie in care vanzatorul va putea invoca exceptia procesului rau condus(exceptio mali procesus),dovedind ca daca era introdus in proces ar fi avut suficiente dovezi pentru a rasturna pretentile tertului. In aceasta situatie cumparatorul pierde garantia legala de care se bucura.

Daca evictiunea sa produs, obligatia vanzatorului este de a da.

Efectele evictiunii consumate

In cazul evictiunii totale, vanzatorul este obligat sa restituie in intregime pretul primit, chiar daca valoarea lucrului s-a micsorat din cauze fortuite ori din culpa cumparatorului.

De asemenea, vanzatorul este obligat sa inapoieze cumparatorului valoarea fructelor pe care acesta a fost obligat sa le restituie tertului invingator.

Cumparatorul are dreptul sa ceara restituirea cheltuielilor de judecata, atat ale procesului de din care rezulta evictiunea, cat si daca e cazul, ale procesului prin care s-a indreptat vanzatorului.

De asemenea, cumparatorul are dreptul ca la orice raspundere contractuala, la eventualele daune interese, este necesar sa se retina urmatoarele reguli speciale:1. Vinzatorul este obligat sa plateasca cumparatorului diferenta dintre pret si sporul de valoare, dobandita de lucru intre momentul incheierii contractului si data evictiunii

2. Vanzatorul este obligat sa restituie si cheltuielile necesare, precum si cele utile(Ex:gaze)

Daca este de rea credinta , vanzatorul trebuie sa restituie inclusiv cheltuielile voluptoarei (infrumusetare, lux)

In cazul evictiunii partiale, cumparatorul poate sa ceara fie rezolutiunea vanzarii,fie mentinerea ei cu plata unei despagubiri.

Rezolutiunea vanzarii poate fi ceruta numai daca evictiunea unei parti a lucrului este atat de importanta, incat cumparatorul n-ar fi incheiat contractul daca ar fi putut sa o prevada.

Daca cumparatorul nu are dreptul la rezolutiunea vanzarii, el are dreptul la valoarea partii pierdute. Actiunea in garantie a evictiunii impotriva cumparatorului se prescrie in termen general de prescriptie(3 ani) care incepe sa curga de la data producerii evictiunii.

2) Obligatia de garantie contra viciilor ascunse ale lucrului

Vanzatorul raspunde de viciile ascunse ale lucrului vandut daca dupa vanzare acesta devine impropriu intrbuintarii potrivit naturii sau destinatiei avuta in vedere de parti la incheierea contractului

-4-

sau daca isi mcsoreaza intr-atat valoarea de intrbuintare incat daca cumparatorul cunostea viciile fie ca nu-l mai cumpara fie il cumpara la un pret mai mic.

Trebuie insa deosebit intre viciile consimtamantului la incheierea acestui contract si viciile ascunse sau aparente ale lucrului.

Pentru a opera aceasta operatie de garantare contra viciilor ascunse, se cer indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:

1. Sa fie vorba de un viciu ascuns si nu aparent, viciu care nu poate fi descoperit la incheierea contractului.

2. Viciul sa existe in momentul incheierii contractului

3. Viciul sa fie grav(de natura sa faca lucrul nefolosibil sau sa-i micsoreze valoarea)

Cumparatorul are un drept de optiune intre doua actiuni:

1. Actiune redhibitorie(a luat inapoi)

2. Actiune estimatorie(o noua estimare a lucrului)

Actiunea redhibitorie este o actiune in rezolutie a vanzarii, prin care se urmareste primirea pretului de la vanzator si eventuale daune interese.

Se apeleaza mai rar la aceasta actiune, cel mai des fiind folosita actiunea estimatorie.

Desi legea nu prevede, totusi practica a gasit si un alt mod de inlaturare a viciilor si anume reconditionarea lucrului vandut pe cheltiuala vanzatorului.

Obligatia de garantie contra viciilor se aplica ca regula generala la toate felurile de vanzare, cu urmatoarele 2 exceptii:

1. Nu exista aceasta obligatie de garantie in cazul licitatiei publice prin intermediul justitiei.

2. Nu exista aceasta obligatie de garantie in cazul vanzarii de drepturi succesorale, pentru ca vanzatorul in aceasta situatie, raspunde numai de calitatea sa de vanzator si nu de continutul mostenirii pe care o vinde.

Termenul de intentare a celor doua actiuni este de 6 luni de la descoprirea vicilor, in cazul cand nu au fost ascunse cu viclenie si de trei ani, in cazul in care viclenia exista. Termenele incep sa curga de la data descoperiri vicilor, dar nu mai tarziu de 1 an de lka data predarii lucrului de orice natura, cu exceptia contr. cand curge cel mai tarziu de la implinirea a 3 ani de la data predarii.

Obligatiile cumparatorului

1. De plata a pretului;

2. De a lua in primire lucrul;

3. De a suporta cheltuielile

Potrivit articolului 1362 cod civil plata pretului se face la locul si in momentul in care se efectueaza predadrea lucrului vandut. Aceasta prevedere legala deroga de la dreptul comun(art.1104 cod civil), pentru ca de regula plata se face (in lipsa de stipulatie contrara) la domiciliul debitorului, pe cand la vanzare plata se face la momentul predarii. De regula, in lipsa de termen plata se poate cere imediat, iar la vanzare numai in momentul predarii lucrului (plata este portabila si nu cherabila)

La vanzarea pe credit cumparatorul face plata la scadenta, in intrgime sau partial.

In toate vanzarile pe credit cumparatorul are dreptul sa plateasca cu anticipare, insa dobanda stipulata se calculeaza pana la data prevazuta in contract.

Daca cumparatorul are motive sa creada ca va fi evins, el poate sa ceara suspendarea platii pana ce vanzatorul va face sa inceteze evictiunea sau va da o cautiune.

Dobanda pretului

Potrivit codului civil cumparatorul este obligat sa plateasca dobanda pana la efectiva achitare a pretului doar:

1. Ori de cate ori exista o clauza expresa in contract;

2. Daca lucrul vandut este frugifer(producator de fructe)

3. In celelalte cazuri, numai daca a fost pus in intarziere printr-o simpla notificare.

-5-

Sanctiunile neplatii pretului

Vanzatorul poate sa ceara executarea in natura a obligatiei (simpla), el nu este obligat sa ceara executarea silita, ci daca nu apredat lucrul poate sa invoce exceptia de neexecutare sau daca este gata sa-l predea rezolutiunea vanzarii(refuzul de al preda)

Rezolutia vanzarii, in acest caz, are urmatoarele caracteristici:

In cazul vanzarii de imobile,instanta nu poate acorda termen de gratie,daca vanzatorul este in pericol de a pierde lucrul si pretul. Daca pericolul nu exista instanta poate da singura termenul de gratie,la expirarea caruia se produce rezolutiunea de drept,fara a mai fi necesara punerea in intarziere.

Daca printr-un pact comisoriu expres s-a prevazut rezolutiunea de drept a contractului,pentru neplata pretului ea se va produce fara interventia justitiei,dar numai dupa punerea in intarziere a cumparatorului.

In situatia in care printr-o cauza expresa,partile prevad rezolutiunea contractului fara punerea in intarziere prealabila,aceasta sanctiune isi va produce efectele prin implinirea cumulativa a celor doua conditii de mai sus.

Actiunea vanzatorului pentru rezolutiunea vanzarii pentru neplata pretului este o actiune reala,pentru ca in fapt se urmareste chiar bunul vandut. Prin efectele sale rezolutiunea aduce atingere si drepturilor tertilor subordonati.

Sunt 3 restrictii cand rezolutiunea ramane fare efect fate de anumiti terti:

1. Contra autoritatii publice(caz de expropiere)

2. Nu are efecte fata de tertul abjudecatar in vanzari silite

3. Nu produce efecte fata de tertii dobanditori de drepturile reale asupra bunului vandut,ce au indeplinit formalitati de opozabilitate,cu 2 exceptii:

Cazul in care vanzatorul a indeplinit cerintele legii pentru conservarea privilegiului sau de vanzator

Cazul in care vanzatorul a intentat o actiune in rezolutie in termen de 8 zile de la predare

LUAREA IN PRIMIRE A LUCRULUI VANDUT

Aceasta obligatie se executa la locul si termenul la care vanzatorul este obligat sa predea lucrul si suporta cheltuielile ridicarii lucrului.

In caz de neexecutare a acestei obligatii,dupa punerea in intarziere vanzatorul poate cere instantei:

1. Sa-l oblige pe cumparator sa vina sa-si ia lucrul sub sanctiunea platii unor daune cominatorii

2. Autorizarea de a depune lucrul vandut cand are loc daca este necesar cu suportarea cheltuielilor de catre cumparator

3. Rezolutiunea cu daune interese

Pentru lucrurile mobile supuse sticaciunii,art.1370C.C. prevede rezolutiunea de drept a contractului chiar fara punerea in intarziere.

SUPORTAREA CHELTUIELILOR VANZARILOR

Ca accesoriu al pretului,cumparatorul trebuie sa suporte taxele de timbru,publicitatea si autentificarea,daca nu se stipuleaza altfel.

Daca cumparatorul pretinde ca a fost intelegerea ca vanzatorul sa le plateasca este obligat sa dovedeasca.

-6-

VARIETATI ALE VANZARII- CUMPARARII

1. Vanzarea-cumpararea bunurilor care se numara,se masoara sau se cantaresc dintr-un lot determinat. Sunt doua momente diferite:

1. Momentul incheierii contractului care este momentul acordului de vointa asupra calitatii,cantitatii si pretului

2. Momentul transferului dreptului de proprietate asupra bunului( coincide cu momentul numararii,masurarii si cantaririi bunului de gen)

Aceasta varietate de vanzare trebuie deosebita de vanzarea cu gramada(tot o vanzare de bunuri de gen,dar a caror masa este determinata in bloc) la aceasta vanzare momentul acordului de vointa este momentul transferarii dreptului de proprietate.

2. Vanzarea unei mosteniri-singura conditie este ca mostenirea sa fie deschisa. Vanzatorul poate fi un mostenitor universal sau cu titlu universal,daca sunt mostenitori particulari se lasa testament.

-1-DREPT CIVIL 09. 11.2001

CURS NR.3/ SEM I

1. VARIETATI DE VANZARE

2. CONTRACTUL DE SCHIMB

3. CONTRACTUL DE DONATIE

VARIETATI DE VANZARE

1. Vanzarea cu pact de rascumparare

Este supusa unei conditii rezolutorii exprese care consta in posibilitatea pe care si-o rezerva vanzatorul de a relua lucrul vandut,restituind pretul si cheltuielile facute de cumparator intr-un anumit termen.

Sunt interzise intrucat de cele mai multe ori ascund imprumuturi cu dobanzi camataresti garantate tocmai cu bunuri care fac obiectul vanzarii,imprumutatorul impunand stipularea in contract,cu titlu de pret,a unei sume disproportionat de mari,fata de suma imprumutata diferenta reprezentand dobanda.

Daca imprumutatul nu reuseste sa plateasca la termen suma pierde definitiv bunul pentru o suma care de regula este mult inferioara lui.

2. Vanzarea unei mosteniri

Este un contract prin care titularul unui drept succesoral instraineaza cu titlu oneros acest drept altei persoane. Principala conditie a acestei vanzari este aceea ca poate avea loc numai dupa deschiderea mostenirii. Mostenirea nedeschisa nu poate fi instrainata nici macar cu consimtamantul persoanei despre a carei mostenire este vorba pentru ca trezeste dorinta mortii(data deschiderii succesiunii este data mortii persoanei)

Vanzarea unei mosteniri are ca obiect fie dreptul asupra unei universalitati(patrimoniul persoanei decedate) daca vanzatorul este singurul mostenitor sau poate avea ca obiect cota parte indiviza asupra universalitatii,daca sunt mai multi mostenitori.

Daca mostenitorul instraineaza bunul determinat din mostenirea deschisa,se aplica regulile de la vanzare-cumparare.

EFECTE Deoarece este vorba despre vanzarea unei universalitati,ea va cuprinde tot activul mostenirii. Prin urmare vanzatorul este obligat sa predea cumparatorului creantele incasate sau pretul bunurilor vandute din masa succesorala,dar numai daca nu exista o conventie contrara.

Cuprivire la datoria vanzatorului fata de succesiune acestea renasc fata de acesta prin mecanismul confuziunii. In schimb, si cumparatorul pentru ca el dobandeste si pasivul mostenirii este dator sa restituie vanzatorului sumele platite de acesta pentru datoriile si sarcinile succesiunii,de asemenea daca nu exista conventie contrara.

Se impune o precizare in legatura cu datoria mostenirii fata de alti creditori decat vanzatorul. Aceste datorii trec asupra cumparatorului in cadrul universalitatii dobandite,dar aceasta transmitere nu produce efecte fata de creditorii mostenirii,pentru ca in dreptul nostru civil nu se recunoaste cesiunea de datorie,deci debitorul nu poate sa-si substituie o alta persoana fara consimtamantul creditorului.

Inceea ce priveste garantia vanzatorul raspunde numai in ce priveste calitatea lui de mostenitor nu si de continutul universalitatii.

3. Vanzarea de drepturi litigioase si retractul litigios

Un drept litigios supus unei contestatii judiciare poate forma obiect al vanzarii indiferent ca este un drept real de creanta sau chiar succesoral. Deoarece aceasta vanzare are ca obiect sansele castigarii sau pierderii procesului,contractul este aleatoriu,deci vanzarea nu garanteaza existenta

-2-

dreptului cedat intrucat aceasta ar fi echivalenta cu garantarea castigarii procesului ceea ce nu este posibil.

Daca s-a facut o asemenea instrainare adversarul cedentului poate elimina din proces pe cesionar platindu-i suma cu care a cumparat dreptul litigios impreuna cu cheltuielile si dobanda. Aceasta operatiune se numeste retract litigios .

CONDITII

1.Sa existe un proces inceput dar neterminat

2.Cesiunea sa fie facuta in schimbul unui pret

3.Manifestarea de vointa de a exercita retractul litigios trebuie sa fie insotita si de remiterea efeciva a sumei

4.Acest retract sa aiba loc in fata instantei.

Cazuri cand nu se poate exercita1.Cand cesiunea se face de un comostenitor sau coproprietar al dreptului cedat-pentru ca are ca scop iesirea din indiviziune

2.Cand cesiunea s-a facut catre un creditor pentru plata unei creante-pentru ca reprezinta o dare in plata.

3.Cand cesiunea s-a facut de catre posesorul fondului asupra caruia exista drept litigios.

4.Cand litigiul are ca obiect dreptul asupra unui teren agricol din extravilan si cesionarul este si titular al dreptului de preemptiune.

Principalul efect al contractului litigios este ca vanzarea acestui drept se desfinteaza cu efect retroactiv, se stinge procesul. Intre cedent si cesionar retractul nu produce nici un efect, intre ei continua sa produca efecte.

CONTRACTUL DE SCHIMB Schimbul este contractul prin care partile(copermutanti) isi dau respectiv un lucru pentru altul-art. 1405 C.C.

Ca si vanzarea este un contract sinalagmatic cu titlu oneros comutativ si consensual. Este si translativ de proprietate.

Daca ambele prestatii au ca obiect o suma de bani ramanem totusi in prezenta unui contract de schimb.Avand in vedere apropierile juridice intre schimb si vanzare-cumparare,codul civil si alte acte normative stabilesc pentru contractul de schimb numai cateva reguli speciale:

- in cadrul schimbului daca unul din copermutanti dovedeste ca lucrul primit este proprietatea unui tert,poate sa refuze predarea lucrului primit in schimb putand fi constrans numai sa-l intoarca pe cel primit.Rezulta ca schimbul lucrului altuia este nul si nu sunt aplicabile regulile vanzarii lucrului altuia.

In materie de schimb copermutantul evins poate alege intre doua actiuni:

1. Cea prin care solicita daune interese,ca echivalentul valorii lucrului primit de care a fost evins

2. Actiunea prin care cere intoarcerea lucrului sau,ceea ce este de fapt o actiune in rezolutiunea contractului.

CONTRACTUL DE DONATIE

Donatia este un contract solemn unilateral si cu titlu gratuit prin care una din parti numita donator, cu intentie liberala,isi micsoreaza in mod actual si irevocabil patrimoniul sau cu un drept real sau de creanta,marind patrimoniul celeilalte parti fara a primi nimic in schimb.

Ceea ce caracterizeaza contractul de donatie este trecerea unor valori dintr-un patrimoniu in altul fara a exista un echivalent,deci cu intentia de a face o donatie.

Donatia ca varietate a contractului cu titlu gratuit este o liberalitate pentru ca are ca efect micsorarea patrimoniului donatorului,deo9sebindu-se de actele dezinteresate(comodatul si mandatul)in care nu are loc o micsorare a patrimoniului celui care procura altuia un folos.

-3-

CONDITII DE VALIDITATE

1. Obiectul contractului

Dreptul( bunul) ce formeaza obiectul contractului trebuie:

Sa fie in circuitul civil

Sa fie posibil si licit

Sa fie determinabil sau determinat

Sa existe sau sa poate exista in viitor(cu exceptia succesiunilor nedeschise inca)

Daca bunul donat este individual determinat donatorul trebuie sa fie si proprietar,donatia lucrului altuia fiind nula in toate cazurile.

Daca incheierea contractului este insotita,precedata sau urmata de incheierea unui alt contract trebuie sa se stabileasca corect ce se doneaza,pentru ca problemele juridice legate de donatie sa nu se rasfranga asupra celuilalt contract.

2. Conditii de forma

Intre persoane prezente

Potrivit art.813 C.C. toate donatiile se fac prin act autentic.Consimtamantul ambelor parti trebuie manifestat in forma autentica. Nerespectarea acestei conditii duce la nulitate absoluta.

Forma autentica este in fond o masura de protectie a vointei donatorului care dispun in mod actual si irevocabil asupra patrimoniului sau.Datorita necesitatii formei autentice davada unei donatii nu poate fi facuta cu martori.Nulitatea contractului de donatie pentru lipsa formei autentice poate fi invocata de catre orice persoana interesata din instanta din oficiu si nu poate fi acoperita in nici un fel.Se impune o precizare cu privire la inzestrarea unui copil in vederea casatoriei( intrucat este tot o donatie trebuie facuta tot in forma autentica).

Dupa moartea donatorului nulitatea unei donatii datorata viciilor de forma poate fi ratificata,confirmata si executata voluntar de catre mostenitorii donatorului. Aceasta se explica prin faptul ca in pesoana succesorilor donatorului nulitatea devine relativa deci poate fi acoperita prin confirmare.

Intre absenti

In cazul in care contractul se incheie intre persoane departate prin oferta si acceptare separate, atat oferta de a darui cat si acceptarea ofertei trebuie facuta in forma autentica.Pentru validitatea donatiei acceptata printr-un inscris separat se mai cere ca acceptarea sa aiba loc in cursul vietii donatorului,altfel oferta devine caduca. Evident se cere ca si donatarul sa fie in viata in momentul acceptarii. Daca donatia are ca obiect mai multe bunuri mobile,pe langa aceste conditii se mai cere ca obiectul sa fie trecut intr-un stat estimativ care sa cuprinda identificarea si descrierea macar globala a obiectelor donate.Statul estimativ poate face parte chiar din inscrisul constatator al donatiei sau poate fi intocmit separat.Darurile manuale si donatiile indirecte sunt scutite de formalitatea statului estimativ.

Capacitatea partilorIn codul nostru civil exista anumita dispozitii speciale cu privire la capacitatea de a dispune si de a primi prin intermediul contractului de donatie.

I ncapacitati de a dispune1. Minorii si persoanele puse sub interdictie nu pot avea calitatea de donatori nici macar prin reprezentanti legali.In practica se recunoaste insa validitatea darurilor obisnuite facute de aceste persoane.

2. Minorii mu pot dispune prin donatie in favoarea tutorelui nici chiar dupa ce au ajuns la majotat pana cand autoritatea tutelara nu a dat descarcare tutorelui pentru gestiunea sa(exceptie face situatia cand tutorele este ascendentul minorului)

-4-

Incapacitati de a primi

1. Persoanele necocepute si organizatiile care nu au primit personalitate juridica nu pot primi donatii in mod direct. In mod indirect insa persoanele neconcepute pot fi gratificate,de ex.prin liberalitati cu sarcini facute in favoarea unor terte persoane iar organizatiile vor pute primi donatii dar numai daca acestea sunt cerute pentru a lua fiinta in mod lagal.Copilul conceput dar nenascut inca poate fi gratificat.

2. Cetatenii straini si apatrizii nu pot primi donatii care au ca obiect dreptul de proprietate asupra terenului

3. Medicii si farmacistii inclusiv persoanele care practica ilegal medicina care au tratat o persoana de boala care a constituit cauza mortii nu pot primi donatiile de la aceste persoane daca au fost facute in cursul bolii. Dispozitiile se aplica si preotilor. Sunt exceptate de la aceasta regula donatiile remuneratorii dar numai daca sunt potrivite cu starea materiala a donatorului si cu serviciile prestate de donatar.

4. Minorii si interzisii chiar daca au dreptul de a primi donatii totusi nu au exercitiul acestui drept. In principal donatiile facute unui incapabil sau unuia cu capacitate de exercitiu restransa se accepta prin reprezentantii lor legali sau prin ascendentii lor de orice grad daca parintii sau tutorii aflati in viata ar refuza sa le accepte.

5. Surdo-mutul care nu stie sa scrie nu poate accepta donatiile decat asistat de un curator special numit de autoritatea tutelara.

6. Donatiile facute statului se vor accepta:

De ministru sau de conducatorul institutiei daca donatia este oferita ministerelor sau altor institutii centrale care tin de guvern

De catre consiliul judetean daca donatia este oferita unitatii administrativ-teritoriale

Donatia oferite unei regii autonome ori societatilor comerciale cu capital de stat se accepta de conducatorul sau dar numai cu autorizatia prealabila a forului tutelar

Pentru asociatii si fundatii acceptarea se face numai cu avizul guvernului cu exceptia donatiilor directe.