MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA „TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

FACULTATEA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORTURI MONTANE DEPARTAMENTUL DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI MOTRICITATE

SPECIALĂ

Șerban Adriana Cristina (Târgoveț)

OBIECTIVIZAREA STARTULUI ÎN NATAȚIE ÎN BAZA ANALIZEI PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚEI PROBELOR DE SPRINT

SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS OF SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE PERFORMANCE

IMPROVEMENT OF THE SPRINT SWIM RACE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător științific:

Prof. univ. dr. Ionescu Bondoc Dragoș

BRAȘOV 2014

1

MINISTERUL EDUCAȚIEI NAȚIONALE UNIVERSITATEA “TRANSILVANIA” DIN BRAȘOV

BRAȘOV, B-DUL EROILOR, NR.29, 500036, TEL. 0040-0268-410525 RECTORAT

D-lui (D-nei)...............................................................................................

COMPONENŢA

Comisiei de doctorat ORDIN nr. 7091 din 17.11.2014

PREŞEDINTE 1. Prof. univ. dr. NEAMȚU MIRCEA

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

COND. ŞTIINŢIFIC 2. Prof. univ. dr. BONDOC IONESCU DRAGOȘ

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV

REFERENŢI 3. Prof. univ. dr. MARINESCU GHEORGHE

UNIVERSITATEA NAȚIONALĂ DE EDUCAȚIE

FIZICĂ ȘI SPORT DIN BUCUREȘTI

4. Prof. univ. dr. CREȚU MARIAN

UNIVERSITATEA DIN PITEȘTI

5. Prof. univ. dr. RAȚĂ GLORIA

UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI DIN BACĂU

Data, ora şi locul susţinerii publice a tezei de doctorat: data 17.12.2014, ora 12, sala QI7, corp Q, etajul I, sala 7 (sala de Consiliu a Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane).

Eventualele aprecieri sau observaţii asupra conţinutului lucrării, vă rog să le trimiteţi în timp util, pe adresa de e-mail: adrianaserban2010@yahoo.com

Totodată, vă invităm să luaţi parte la şedinţa publică de susţinere a tezei de doctorat. Vă mulţumesc!

2

PLANUL LUCRĂRII

Introducere ................................................................................................... 1 11 Istoricul startului în natație ....................................................................... 4 .

PARTEA I ................................................................................................... 14 14 FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODICĂ ASUPRA CONCEPTULUI DE ANTRENAMENT SPORTIV ÎN NATAȚIE ..... 14 14 Capitolul 1 ................................................................................................... 14 14 Fundamentarea teoretică și metodologică asupra temei ........................ 14 14

1.1 Antrenamentul sportiv în natație, concept teoretic, definiție și obiective ................................................................................................... 14 14 1.2 Antrenamentul sportiv în natație, privit ca un proces instructiv-educativ de adaptare a organismului la efortul specific .......... 18 18 1.3 Psihomotricitatea vârstelor în pregătirea tehnică a startului în natație, în procesul de antrenament .......................................................... 20 .

Capitolul 2 ................................................................................................... 25 25 Conceptul de pregătire tehnică a startului în natație ............................. 25 25

2.1 Obiectivele și conținutul pregătirii tehnice în natație ........................ 25 25 2.2 Particularități privind structura tehnică și efortul specific la startul în natație .................................................................................... 30 30 2.3 Capacități motrice coordinative, forme specifice de manifestare la startul în natație .............................................................. 36 . 2.4 Calități condiționale biomotrice, forme de manifestare la startul în natație .................................................................................... 44 .

2.4.1 Antrenamentul de viteză pentru startul în natație ....................... 46 . 2.4.2 Antrenamentul dezvoltării și perfecționării îndemânării și mobilității pentru startul în natație ....................................................... 52 . 2.4.3 Antrenamentul forței - putere pentru startul în natație ............... 53 .

2.5 Calități psihomotice în pregătirea tehnică a startului în natație ......... 60 . Capitolul 3 ................................................................................................... 63 38 Aspecte particulare ale biomecanicii în tehnica startului în natație ..... 63 38

3

3.1 Biomecanica startului grab ............................................................... 83 . 3.2 Biomecanica startului track .............................................................. 85 . 3.3 Biomecanica startului kick ................................................................ 86 .

Capitolul 4 .................................................................................................. 90 47 Monitorizarea și evaluarea în cadrul antrenamentului sportiv ........... 90 47

4.1 Definirea conceptului de monitorizare sportivă în natație ................ 90 . 4.2 Particularități ale monitorizării startului în performanța natației ..... 91 . 4.3 Evaluarea antrenamentului sportiv de performanță în natație ......... 94 .

Capitolul 5 .................................................................................................. 99 48 Considerații teoretice privind procesul de antrenament planificare, periodizare în natație ................................................................................ 99 48

5.1 Periodizarea pregătirii forței-putere ................................................ 104 50 PARTEA A II-A ...................................................................................... 110 53 STUDIU PRELIMINAR AL METODELOR DE CERCETARE A OBIECTIVIZĂRII STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CURSEI DE SPRINT ............................................... 110 53 Capitolul 6 ................................................................................................. 110 . Demersul metodologic al studiului preliminar ...................................... 110 .

6.1 Premisele cercetării experimentale preliminare ............................... 110 . 6.2 Obiectivul studiului preliminar ........................................................ 112 . 6.3 Scopul studiului preliminar .............................................................. 113 . 6.4 Ipoteza studiului preliminar ............................................................. 114 . 6.5 Metodele și tehnicile de cercetare .................................................... 115 .

6.5.1 Metoda studiului literaturii de specialitate ............................... 115 . 6.5.2 Metoda observației pedagogice ................................................ 117 . 6.5.3 Metoda analizei video ............................................................... 118 . 6.5.4 Metoda statistico-matematică și grafică ................................... 121 . 6.5.5 Metoda experimentală comparativă .......................................... 125 . 6.5.6 Metoda anchetei pe baza chestionarului ................................... 127 . 6.5.7. Modelul antropometric ............................................................. 132 . 6.5.8 Metoda studiului de caz ............................................................ 132 .

4

6.5.9 Metoda testelor pe platforma MLD ............................................ 133 . 6.6 Desfașurarea studiului de caz în cadrul experimentului preliminar .. 134 53

6.6.1 Etapizarea cercetării preliminare ................................................ 134 53 6.6.2 Periodizarea cercetării preliminare ............................................. 135 . 6.6.3 Eșantioanele ................................................................................ 137 53 6.6.4 Locații experiment preliminar .................................................... 137 53 6.6.5 Metodologia specifică ................................................................. 137 54 6.6.6 Activitatea metodologică în pregătirea startului în natație ......... 141 55 6.6.7 Materiale tehnologice adecvate propuse cercetării preliminare.. 145 56 6.6.8 Testele cercetării preliminare ...................................................... 148 58

Capitolul 7 ................................................................................................... 161 61

Concluzii asupra rezultatelor cercetării preliminare ............................. 161 61

PARTEA A III A ........................................................................................ 164 63 CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND OBIECTIVIZAREA STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚELOR CURSEI DE SPRINT ........................................... 164 63 Capitolul 8 .................................................................................................. 164 63 Demersul operațional al cercetării experimentale de bază ................... 164 63

8.1 Premisele fundamentale ale organizării cercetării de bază ............... 164 . 8.2 Scopul cercetarii de bază și sarcinile ................................................ 165 63 8.3 Obiectivele cercetării de bază ........................................................... 165 64 8.4 Ipotezele cercetării de bază ............................................................... 166 64 8.5 Metodologia cercetării de bază ......................................................... 166 65

8.5.1 Metoda analizei antropometrice ................................................ 167 . 8.5.2 Metoda testelor pe platforma MLD .......................................... 167 65

8.6 Organizarea cercetării ....................................................................... 169 67 8.6.1 Subiecții cercetării ..................................................................... 169 67 8.6.2 Eșalonarea activității cercetării și locul desfășurării ................ 171 68

Capitolul 9 .................................................................................................. 173 69 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază ........................................... 175 69

5

9.1 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 1 ..................... 173 69 9.1.1 Interpretarea evoluției Subiectului 1 în cadrul cercetării de bază ......175 72 9.1.2 Interpretarea evoluției Subiectului 2 în cadrul cercetării de bază ......179 74 9.1.3 Interpretarea evoluției Subiectului 3 în cadrul cercetării de bază ......182 76 9.1.4 Interpretarea evoluției Subiectului 4 în cadrul cercetării de bază ......185 78

9.2 Raportarea rezultatelor parametrilor spațio-temporali obținuți din cercetare la modelul internațional de start .............................................. 188 80 9.3 Concluzii privind verificarea ipotezei 1 (subiectul 1, 2, 3, 4) .......... 193 85 9.4 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 2 ..................... 197 89

9.4.1 Interpretarea evoluției subiectului 1 în cadrul cercetării de bază ..... 198 90 9.4.2 Interpretarea evoluției subiectului 2 în cadrul cercetării de bază ......199 91 9.4.3 Interpretarea evoluției subiectului 3 în cadrul cercetării de bază ...... 200 91 9.4.4 Interpretarea evoluției subiectului 4 în cadrul cercetării de baza ......200 91

9.5 Concluzii privind verificarea ipotezei 2 (subiectul 1, 2, 3, 4) ......... 201 92 9.6 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 3 .................... 204 94

9.6.1 Interpretarea evoluției subiectului 1 în cadrul cercetării de bază ......205 95 9.6.2 Interpretarea evoluției subiectului 2 în cadrul cercetării de bază ..... 205 95 9.6.3 Interpretarea evoluției subiectului 3 în cadrul cercetării de bază ...... 205 95 9.6.4 Interpretarea evoluției subiectului 4 în cadrul cercetării de bază ...... 205 95

9.7 Concluzii privind verificarea ipotezei 3 (subiectul 1, 2, 3, 4) .......... 206 96 Capitolul 10 ................................................................................................ 209 99 Concluzii și propuneri la cercetarea de bază, contribuția personală .. 209 99 Bibliografie……………………………………………………………….215 104

6

WORK PLAN Introduction .................................................................................................. 1 11

History of swimming start ......................................................................... 4 . PART I ........................................................................................................ 14 14 THEORETICAL AND METHODICAL BACKGROUND ON THE CONCEPT OF SWIM TRAINING ................................................ 14 14 Chapter 1.................................................................................................... 14 14 Theoretical and methodical background on the theme .......................... 14 14

1.1 Swim training, theoretical concept, definition and objectives ........... 14 14 1.2 Swim training, an instructive-educative process of body adaptation to specific effort ....................................................................................... 18 18 1.3 Age based psychomotility in the technical preparation of the swimming start, during training process .................................................. 20 .

Chapter 2.................................................................................................... 25 25 The concept of technical preparation of the swimming start ................ 25 25

2.1 Objectives and content of technical preparation in swimming .......... 25 25 2.2 Particularities of the technical structure and specific effort in swimming start ......................................................................................... 30 30 2.3 Coordinative motor capacities, specific manifestations of the swimming start ......................................................................................... 36 . 2.4 Conditional biometric characteristics, manifestations of the swimming start ......................................................................................... 44 .

2.4.1 Speed training for the swimming start ........................................ 46 . 2.4.2 Training for the development and improvement of skills and mobility in swiming start .............................................................. 52 . 2.4.3 Force training - power for the swim start ................................... 53 .

2.5 Psychomotor qualities in the technical preparation of the swiming start ............................................................................................ 60 .

Chapter 3.................................................................................................... 63 38 Particular biomechanics aspects with regard to the swimming start technique .................................................................................................... 63 38

3.1 Grab start biomechanics ..................................................................... 83 .

7

3.2 Track start biomechanics .................................................................. 85 . 3.3 Kick start biomechanics .................................................................... 86 .

Chapter 4................................................................................................... 90 47 Monitoring and evaluation during sportive training ............................ 90 47

4.1 Definition of the monitoring concept in swimming ......................... 90 . 4.2 Particularities of start monitoring in swimming performance .......... 91 . 4.3 Evaluation of the performance training in swimming ...................... 94 .

Chapter 5................................................................................................... 99 48 Theoretical aspects regarding the training process, planning, phases in swimming ............................................................................................... 99 48

5.1 Phases of the force-power training .................................................. 104 50 PART II .................................................................................................... 110 53 PRELIMINARY STUDY OF THE RESEARCH METHODS FOR THE SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS OF SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE PERFORMANCE IMPROVEMENT OF THE SPRINT SWIM RACE ............................................................................................ 110 53 Chapter 6.................................................................................................. 110 . The methodological approach of the preliminary study ...................... 110 .

6.1 Premises of the preliminary experimental research ......................... 110 . 6.2 Objective of the preliminary study .................................................. 112 . 6.3 Purpose of the preliminary study ..................................................... 113 . 6.4 Hypothesis of the preliminary study ................................................ 114 . 6.5 Methods and research techniques .................................................... 115 .

6.5.1 The study of specialized literature ............................................ 115 2 6.5.2 Pedagogical observation ........................................................... 117 . 6.5.3 Video analysis method .............................................................. 118 . 6.5.4 Statistical and mathematical method with graphic representation ..................................................................................... 121 . 6.5.5 Comparative experimental method ........................................... 125 . 6.5.6 Questionnaire based method ..................................................... 127 . 6.5.7. Anthropometric model ............................................................. 132 .

8

6.5.8 Case study method ...................................................................... 132 . 6.5.9 Tests on MLD platform .............................................................. 132 .

6.6 Case study carried out during the preliminary experiment ............... 134 53 6.6.1 Preliminary research steps .......................................................... 134 53 6.6.2 Preliminary research phases ........................................................ 135 . 6.6.3 Test samples ................................................................................ 137 53 6.6.4 Preliminary experiment location ................................................. 137 53 6.6.5 Specific methodology ................................................................. 137 54 6.6.6 Methodological activity for swiming start preparation .............. 141 55 6.6.7 Appropriate technological materials suggested for the preliminary research.. ........................................................................... 145 56 6.6.8 Preliminary research tests ........................................................... 148 58

Chapter 7.................................................................................................... 161 61

Conclusions regarding preliminary experiment ..................................... 161 61 PART III .................................................................................................... 164 63 PERSONAL CONTRIBUTIONS REGARDING THE SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS OF SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE PERFORMANCE IMPROVEMENT OF THE SPRINT SWIM RACE ............................................................................................. 164 63 Chapter 8................................................................................................... 164 63 Operational undertaking of the experimental research ........................ 164 63

8.1 Main premises for the research structure .......................................... 164 . 8.2 Purpose of the research and tasks ..................................................... 165 63 8.3 Research hypotheses ......................................................................... 165 64 8.4 Research objectives ........................................................................... 166 64 8.5 Research methodology ...................................................................... 166 65

8.5.1 Anthropometric analysis ............................................................ 167 . 8.5.2 Tests on MLD platform ............................................................ 167 65

8.6 Research structure ............................................................................. 169 67 8.6.1 Research subjects ....................................................................... 169 67 8.6.2 Phases of the research and location ........................................... 171 68

9

Chapter 9.................................................................................................... 173 69 Results and analysis of the research ........................................................ 173 69

9.1 Results and analysis of the research, 1st hypothesis .......................... 173 69 9.1.1 Analysis of subject 1 evolution during the research .................. 175 72 9.1.2 Analysis of subject 2 evolution during the research .................. 179 74 9.1.3 Analysis of subject 3 evolution during the research .................. 182 76 9.1.4 Analysis of subject 4 evolution during the research .................. 185 78

9.2 Reference of the research results of spatial-temporal parameters to the international start model ............................................................... 188 80 9.3 Conclusions regarding the verifying of the 1st hypothesis (subject 1, 2, 3, 4) ............................................................. 193 85 9.4 Results and analysis of the research, 2nd hypothesis ....................... 197 89

9.4.1 Analysis of subject 1 evolution during the research .................. 198 90 9.4.2 Analysis of subject 2 evolution during the research .................. 199 91 9.4.3 Analysis of subject 3 evolution during the research ................. 200 91 9.4.4 Analysis of subject 4 evolution during the research .................. 200 91

9.5 Conclusions regarding the verifying of the 2nd hypothesis (subject 1, 2, 3, 4) ........................................................... 201 92 9.6 Results and analysis of the research, 3rd hypothesis ........................ 204 94

9.6.1 Analysis of subject 1 evolution during the research .................. 205 95 9.6.2 Analysis of subject 2 evolution during the research .................. 205 95 9.6.3 Analysis of subject 3 evolution during the research .................. 205 95 9.6.4 Analysis of subject 4 evolution during the research ................. 205 95

9.7 Conclusions regarding the verifying of the 3rd hypothesis (subject 1, 2, 3, 4) ............................................................. 206 96

Chapter 10 ................................................................................................. 209 99 Post research conclusions and suggestions, personal contribution ...... 209 99 References ……………………………………………………………….215 104

10

INTRODUCERE

Gradul de actualitate al temei este dat de introducerea de către Federația Internațională de Natație (F.I.N.A.) în competițiile internaționale, în anul 2010, a unui bloc-start nou, cu împingere posterioară, care modifică tehnica de start în natație. Datorită acestui fapt apare necesitatea introducerii în pregătirea sportivilor înotători de înaltă performanță, a noului stil de start cu împingere posterioară, denumit start kick.

S-a constat că sutimi de secundă fac diferența între locurile clasamentului final într-o probă de natație, mai ales în sprint. În căutarea soluțiilor de îmbunătățire a rezultatelor curselor de sprint, pentru o mai bună clasificare, am cercetat metodele de obiectivizare a tehnicii de start în natație.

Întrucât în România nu există bloc-starturi cu avânt denumite bloc-start kick pentru pregătirea sportivilor de înaltă performanță, care participă la competiții internaționale, nu se fac antrenamente de specialitate, pentru acest stil de start și se înregistrează rezultate slabe la probele de sprint.

Se presupune că antrenamentul pentru acest tip de start se poate face cu succes numai de pe un bloc-start similar celui internațional, bloc-start kick.

Toate competițiile internaționale se desfășoară pe bloc-start cu spate înclinat sau cu avânt. În consecință stilul de start clasic, denumit track, trebuie adaptat pentru desprinderea de pe acest tip de bloc-start. Este nevoie de o pregătire prealabilă pentru utilizarea acestui model nou de bloc-start. Lipsa antrenamentului, a pregătirii startului pentru acest model de start duce la utilizarea lui defectuoasă în condiții competiționale, împiedicând atingerea obiectivelor de performanță în cursa înotată.

Scopul temei și sarcinile

Scopul general al acestei lucrări este obiectivizarea startului în natație

pentru îmbunătățirea rezultatelor curselor în special în probele de sprint, pe baza dezvoltării calități impulsului selectiv a membrelor inferioare in momentul startului și dezvoltarea forței-putere a sistemului musculo-ligamentar a trenului inferior.

Sarcinile specifice ale cercetării constau în determinarea parametrilor spațio-temporali ai startului prin mijloace video. Vom dispune de parametrii multifactoriali obiectivi de evaluare ai comportamentului motric integral pentru fiecare subiect, având posibilitatea de a surprinde, în mod obiectiv, progresul, staționarea sau regresul randamentului performanțial. Se vor lua măsuri pentru

11

obiectivizarea startului clasic track, în scopul îmbunătățirii rezultatelor curselor de sprint în natație.

Starturile în diferite stiluri vor fi înregistrate cu camera video de mare viteză și vor fi analizate în concordanță cu modelele înregistrate în studiile internaționale.

Obiectivizarea startului în stilul track sau asimetric poate îmbunătăți ulterior și stilul de start internațional, cu împingere, start kick.

Prin înregistrarea momentelor variabilele esențiale ale startului: poziția statico-dinamică inițială distanța de zbor, timpul de zbor, viteza de zbor, unghiul de intrare în apă,

vom determina parametri de performanță ai startului la înot și vom analiza rezultatele eficienței tipului de start până la intrarea în apă, la distanța de 5m de bloc-start, conform regulamentului.

Prin analiza cinematică a starturilor, prelucrarea datelor obținute și compararea matematică a rezultatelor, vom ajunge la niște concluzii obiective asupra parametrilor spațio-temporali ai startului. Cele mai bune rezultate vor determina promovarea acelui stil de start în competițiile naționale.

Prin informațiile noi pe care le prezentăm sportivilor și antrenorilor, ne propunem să contribuim la creșterea eficienței pregătirii tehnice a startului în natație, pentru îmbunătățirea timpului curselor de sprint..

Scopul cercetării a vizat înregistrarea și analiza cinematică a startului pe cinci sportivi seniori din lotul național al României, pentru a putea determina parametri de start, pentru a-i îmbunătăți și a-i compara cu modelul internațional.

Menționăm că la seniori dezvoltarea anatomo-funcțională biologică se presupune că este finalizată și nu intervine în evoluția performanțelor în cursă.

Semnalizând lipsa forței-putere, la membrele inferioare ale înotătorilor recomandăm orientarea cercetării experimentale pentru a găsi noi metode și mijloace de eficientizare a plecării de pe bloc-start.

Motivația alegerii temei de cercetare constă în complexitatea problemelor în cadrul probelor de sprint în natație, datorate clasamentului la nivel de sutimi de secundă în competiții. Orice optimizare a timpului de cursă este benefică pentru clasamentul final al probei de sprint.

Întrucât sunt maestru al sportului în natație și am obținut masteratul cu specializarea natație, la Universitatea Transilvania Brașov, am descoperit unele probleme cu care se confruntă actualmente marea performanță în natație.

Se impune necesitatea înregistrării video a parametrilor tehnici, cinematici spațio-temporali ai cursei de sprint, compusă din start, parcursul probei, întoarcere

12

și finiș pentru analiză, determinarea și eliminarea erorilor în scopul îmbunătățirii timpului de cursă. În acest scop se va apela la științe interdisciplinare: biomecanică, biologie, psihologie, informatică, statistică și altele.

Argumentarea cercetării de față este dată de rezultatele slabe ale sportivilor români în ultimii ani în probele de sprint în natație la competițiile internaționale. Obiectivizarea startului în natație este o modalitate accesibilă prin care se pot obține rezultate mai bune în probele de sprint. Analiza parametrilor tehnici și cinematici spațio-temporali ai startului, poate duce la determinarea și corectarea tehnicii startului. Analizând informațiile senzoriale de la analizatorii condiționali specifici startului în natație vom determina rolul fiecăruia în execuția motorie a startului. Fiecare procedeu tehnic are parametrii preciși de spațiu, timp și efort, iar pregătirea trebuie făcută în așa fel încât ,,executanții să ajungă treptat la diferențieri spațio-temporale și de efort de mare finețe” [Dungaciu P.,1982, p.61].

Toate experimentele efectuate în colaborare cu centrul de cercetare al Facultății de mecatronică al Universități Transilvania Brașov, au ca scop analiza biomecanică a diferitelor tipuri de start în natație. Sportivii testați fac parte din lotul național de seniori ai României, multiplii campioni naționali de juniori și seniori. În urma cercetării efectuate am simțit nevoia introducerii și testării unui nou tip de bloc-start, cu sprijin posterior înclinat, similar bloc-startului internațional, pe care l-am denumit start atletic kick.

13

PARTEA I

FUNDAMENTAREA TEORETICĂ ȘI METODICĂ ASUPRA

CONCEPTULUI DE ANTRENAMENT SPORTIV ÎN NATAȚIE

Capitolul 1

Fundamentarea teoretică și metodologică asupra temei

1.1 Antrenamentul sportiv în natație, concept teoretic, definiție și obiective

Antrenamentul sportiv este o noțiune fundamentală a Teoriei și Metodicii

Educației Fizice și Sportului. O disciplină specializată ulterior: Teoria și Metodica Antrenamentului Sportiv completează noțiunea antrenamentului sportiv.

Antrenamentul sportiv este un proces instructiv-educativ desfășurat sistematic și continuu, gradat, de adaptare a organismului omenesc la eforturile fizice și psihice intense, în scopul obținerii de rezultate înalte într-un anumit sport.

După Dragnea A. (2002, p.18), antrenamentul sportiv reprezintă un „proces complex bio-psiho-pedagogic, planificat, desfășurat sistematic și continuu gradat, de adaptare a organismului sportivului la eforturi fizice și psihice intense, necesare obținerii performanței în competiții”

Grosser M. și Neumeier A., (1981 și apoi 1986, p.64) spune despre antrenamentul sportiv că „este un proces complex și planificat la capătul căruia se cer atinse obiective de performanță”. Din punct de vedere medical și biologic, repetarea sistematică a exercițiilor trebuie planificată să evolueze crescător în funcție de obiectivul de adaptare funcțional și morfologic. Din punctul de vedere al teoriilor ce privesc acțiunile pedagogice, se ajunge la planificarea și orientarea unei dezvoltări complete a organismului spre un obiectiv precis.

„Antrenabilitatea copiilor reprezintă capacitatea de adaptare, mai mare sau mai mică, a organismului, capacităţi care influenţează calităţi motrice de bază, sistemul cardio–respirator în ansamblu, îndeosebi muşchiul cardiac, metabolismul muscular, precum şi componentele psiho–fiziologice. Antrenabilitatea capacității fizice depinde de maturația funcțiilor biologice corespunzătoare” [E. Hahn,1996, p.89-104].

Considerăm importantă observația lui T.O. Bompa (2003, p.23), despre antrenamentul sportiv, potrivit căruia precizează: „Pentru mine, antrenamentul reprezintă manipularea metodelor pentru a induce adaptarea. Când adaptarea atinge

14

niveluri înalte, la fel se întâmplă și cu performanța. Fără o creștere continuă a adaptării fizice a sportivilor perfecționările sunt imposibile.”

O altă definiție importantă a antrenamentului sportiv formulată de Weineck (1997, p.15) prezintă antrenamentul sportiv ca „o acțiune complexă care exercită un efect sistematic și specific asupra nivelului performanței sportive și a capacității optime de performanță în condiții de pregătire și competiții”.

Antrenamentul înseamnă fundamentul unui proces complex. Programul de pregătire trebuie să țină seama de caracteristicile sportului și a probei sportive.

Procesul de pregătire adună informația de natură fiziologică, biochimică, psihologică, socială și metodologică. Schematic se prezintă astfel:

Fig. nr. 8 Interdisciplinaritatea teorie și metodologiei antrenamentului, după Bompa T. (2001, p.4)

Interdisciplinaritatea teorie antrenamentului enunțată de Bompa este

susținută de grupul științelor biologice: anatomie, fiziologie, biomecanică, medicină sportivă, nutriție, de grupul științelor psiho-motrice: pedagogie, psihologie, sociologie, motricitate și de grupul științelor exacte: matematică, statistică.

Conținutul antrenamentului este adaptat în funcție de obiectivele antrenamentului. Exercițiile din antrenament sunt formele de baza ale procesului de pregătire pentru dezvoltarea capacității de performanță sportivă.

Alegerea exercițiilor, în antrenamentul specific natației decurge în funcție de scop și eficiență dar depinde și de măsura și timpul în care se realizează pregătirea. Există exercițiile de dezvoltare cu un caracter general, exercițiile speciale și exercițiile de competiție. Mijloacele de antrenament: însumează totalitatea exercițiilor fizice desfășurate în diferite ramuri sportive. Mijloacele de antrenament pot fi:

15

organizatorice, logistice, instalații cinetice sau ajutătoare specifice antrenamentului în natație. [http://www.scritub.com/timp-liber/sport/mijloacele-antrenamentului-spo52827.php] Metodele de antrenament: sunt formate din modalitatea planificată de acționare stabilită pe baza experienței acumulată în practică pentru realizarea obiectivelor propuse, care în natație se materializează prin timpul de cursă. Combinarea exactă a metodelor de pregătire, mijloacelor utilizate în corelație cu efortul din antrenament, definește caracterul specific al antrenamentului în natație.

Obiectivele antrenamentului sportiv Teoria și metodologia antrenamentului sportiv conform lui Bompa T. (2001,

p.5-6), precizează că pentru îmbunătățirea deprinderilor și performanțelor, sportivii, sub conducerea antrenorului, trebuie să îndeplinească obiectivele generale ale pregătirii sportive. În cadrul antrenamentului probelor de natație se urmărește:

Dezvoltarea fizică multilaterală, Dezvoltarea fizică specifică unui sport, Factorii tehnici specifici natației, Factorii tactici specifici abordării competițiilor în înot , Aspecte psihologice, Spiritul de echipă, Factorii de sănătate, Prevenirea accidentărilor și refacerea după efortul specific probelor

din natație, Cunoștințe teoretice asupra problemelor specifice natației.

Obiectivele antrenamentului dintr-un proces sistematic de pregătire pot aborda formarea și sau perfecționarea priceperilor, deprinderilor, calităților motrice, a detaliilor tehnico-tactice și psihologice. • Obiectivele de învățare psiho-motrice: factorii motrici de performanță, cum ar

fi rezistența, forța, viteza, coordonarea și deprinderile tehnice, reprezintă elementele centrale al proceselor motrice de învățare specifice natației.

• Obiectivele de învățare cognitive: sunt din domeniul tehnico-tactic al natației și din cunoștințele generale de bază pentru îmbunătățirea și eficientizarea procesului de pregătire

• Obiectivele de învățare afective: precum voința, depășirea propriilor limite, stăpânirea de sine, tenacitatea, sunt în strânsă legătură cu factorii fizici determinanți ai performanței în cadrul competițiilor de înalt nivel.

16

Considerăm importantă clasificarea lui Colibaba E. D. (1998, p.133), care precizează complexitatea procesului instructiv educativ specific antrenamentului sportiv și sistematizează obiectivele după cum urmează:

- criteriul comportamental: psihic, intelectual, afectiv, volitiv, trăsături de caracter, de personalitate și de atitudini, capacități perceptive, psihometrice, psihosociale, motrice.

- criteriul gradului de complexitate și necesarul de timp, divizat în: finale (OF), intermediare (OI) și operaționale (OOp).

Obiectivele finale au în vizor posibilitățile maxime la care pot ajunge

sportivii la sfârșitul anului sportiv sau a sezonului competițional. Obiectivele finale sunt prognoze, ale procesului de pregătire în evoluția performanței și constituie suma acumulărilor cantitative și calitative obținute în timpul ce permit atingerea performanței sportive.

Obiectivele intermediare sunt finalitățile pe stadii ce duc la realizarea obiectivelor finale. Obiectivele intermediare se stabilesc pentru perioade de timp definite cum ar fi: etape de pregătire, mezociclul sau ciclurile săptămânale și microciclul. Ele au în vedere latura pregătirii și indicii de performanță, estimează obținerea formei sportive și manifestarea performanțelor în competițiile de înalt nivel al înotătorilor.

Obiectivele operaționale sunt finalități ale procesului instructiv educativ, realizate în cadrul lecțiilor de antrenament și cuprind comportamente cognitive, motrice, afective, estetice și sociale. Obiectivele operaționale sunt achizițiile la sfârșitul lecțiilor de antrenament ce duc la formarea personalității, la modificarea comportamentului și la integrarea sportivului în activitatea sportivă și în societate în general.

Obiectivele operaționale reprezintă fundamentul antrenamentului care susține performanța sportivă și obiectivele intermediare. Suma obiectivelor operaționale duc la susținerea obiectivelor finale măsurabile prin rezultatele la competiții și prin rezultatele sportive de măiestrie.

Toate cele trei tipuri de obiective sunt într-un raport de subordonare. Obiectivele operaționale reprezintă baza necesară în obținerea obiectivelor intermediare, care la rândul lor sunt trepte pentru atingerea obiectivelor finale.

Înșiruirea și interdependența obiectivelor după Colibaba E. D. (1998, p.133) este prezentată în figura următoare:

17

Fig. nr. 9 Interdependența obiectivelor, Colibaba E. D. (1998, p.133) În funcție de gradul de generalitate al obiectivelor, acestea pot fi: generale,

medii și de lucru. Obiectivele generale reprezintă finalitățile antrenamentului sportiv și sunt

noțiuni definite prin scopul marcat de cauză, direcție și efect. Acestea se realizează sistematic și etapizat, prin obiectivele intermediare sau medii.

Obiectivele medii se realizează prin obiectivele de lucru sau operaționale. În anexa 3 sunt prezentate obiectivele antrenamentului [după Ionescu

Bondoc D., 2008, p.7-9]. 1.2 Antrenamentul sportiv în natație, privit ca un proces instructiv-

educativ de adaptare a organismului la efortul specific “Antrenamentul sportiv, proces complex, instructiv-educativ, are nevoie de o evoluție concretă, oficială. Având la bază o planificare riguroasă, întocmită de o maniera științifică, desfășurându-se sub forma de sistem, antrenamentul trebuie verificat prin competiții.” [Hoștiuc N., 2003, site: http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2003_-_24.html,vizitat iulie 2012]

Procesul instructiv - educativ al antrenamentului are două laturi organice interconectate între ele și anume instruirea și educația. Instruirea, urmărește transmiterea către subiecți a cunoștințelor de specialitate, precum și prelucrarea potențialului biologic, morfo - funcțional, dobândirea de către aceștia a tehnicii și tacticii, pregătirea lor psihologică și teoretică.

Ghe. Cârstea (1999, p.1, http://www.scritube.com/timp-liber/sport/Efortul-sportiv-efortul-fizic-65895.php, vizitat dec. 2012) prezintă antrenamentul ca pe “un

Obiective finale

Obiective intermediare

Obiective operaționale

Cognitive Motrice Sociale Afective Estetice

18

proces instructiv - educativ desfășurat sistematic și continuu, gradat, de adaptare a organismului uman la eforturile fizice și psihice intense, în scopul obținerii de rezultate înalte într-una din formele de practicare competitivă a exercițiilor fizice.”

Educația cuprinde totalitatea informațiilor prin care se modelează personalitatea sportivilor, din perspectivă intelectuală, morală, afectivă și estetică [http://www.slideshare.net/dragonyahoo/tefs]. Se evidențiază în interiorul procesului instructiv - educativ orientarea și conducerea procesului de către profesori și antrenori pe baza unui sistem de pregătire fără limită în imaginația, capacitatea pedagogică și bagajul mijloacelor de realizare a înaltei performanțe.

În procesul instructiv-educativ sportivii participă activ și conștient, prin următoarele etape: admiterea obiectivelor instructiv – educative, acceptarea propriei prestații în procesul instructiv-educativ, respectarea normele de igienă ale efortului și odihnei, implicarea totală la antrenamente având ca suport fondul motivației morale și

materiale, conștientizarea sportivilor asupra antrenamentului, devenind coautorul propriei

sale perfecționări și a dobândirii măiestriei, după Dumitrescu Ghe. (2011, p. 4, site: http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Dumitrescu/fotbal_master_i.pdf)

Atingerea măiestriei sportive în natație este importantă ca fenomen al unei reacții complexe a organismului supus sarcinilor de antrenament. Antrenamentul sportiv este în strânsă legătură cu procesele de adaptare ale organismului și în toate situațiile de antrenamentul tip concurs. Adaptarea condiționată a organismului la mișcări diverse produce o schimbare, pe termen mediu sau scurt dar este reversibilă ca structură și funcționare, pe termen lung.

În cadrul organizării și desfășurării activităților instructiv-educative din învățământ și sport, trebuie respectate următoarele principii, după Voiculescu, E. (2005, p.45), încă de la nivelul începătorilor și până la performanță:

principiul respectării particularităților de vârstă și individuale; principiul liberei opțiuni; principiul participării conștiente și active; principiul intuiției (relației dintre senzorial și rațional); principiul sistematizării și al continuității; principiul însușirii temeinice a cunoștințelor.

Adaptarea organismului în natație, ca dezvoltare a capacității condiționale, coordinative și tehnico-tactice și mărirea potențialului motric în cadrul adaptării pe termen lung sunt în legătură cu legile adaptării, după Dragnea A, Teodorescu Mate S. (2002, p.156-157).

19

În natație ca și în alte sporturi, adaptarea organismului, după autorul Ionescu Bondoc D. (2008 p.56), se prezintă sub două forme: scurtă și lungă. Adaptarea de scurtă durată și instabilă, se referă la modificările marilor funcțiuni în cadrul antrenamentului sportiv și al efectuării unor exerciții susținute. Adaptarea presupune trei faze:

Faza I: creșterea bruscă a marilor funcțiuni Faza a II-a: menținerea activității funcționale la un anumit nivel, o

durată de timp la un nivel constant, determină așa zisa stare stabilă de efectuare a efortului specific

Faza a III-a: apare în momentul apariției oboselii, când starea stabilă este deteriorată și apar neconcordanțe între necesitățile organismului și capacitățile lui funcționale

Adaptarea de lungă durată și stabilă, are loc pe baza eforturilor repetate cu intensități mari, creându-se condițiile unor adaptări funcționale și structurale, materializate prin hipertrofia și hiperfuncționalitatea organelor și sistemelor. Se știe că adaptările stabile, se pot menține cu eforturi mai reduse. Adaptarea de lungă durată are loc în trei etape:

Etapa I, mobilizarea funcțiilor organismului prin desfășurarea procesului de antrenament ce efectuează cumulativ adaptări de scurtă durată;

Etapa a II-a, creșterea organizată și planificată a eforturilor, etapa se obține prin hipertrofia organelor care asigură desfășurarea activității;

Etapa a III-a, adaptarea stabilă de lungă durată, care se materializează printr-o cantitate suficientă de rezerve energetice necesară desfășurării unui nivel funcțional superior. În această etapă se formeză o corelare perfectă între organele de reglare și cele de execuție și se poate obține forma sportivă.

Schema funcționării antrenamentului sportiv după Ionescu Bondoc D. (2010,p.90), citându-l pe Dragnea A, Teodorescu Mate S. (2002, p. 467) este:

20

Fig. nr. 10 Organizarea activității sportive, după Ionescu Bondoc D. (2010, p.90)

Odată ce un antrenor și-a însușit aceste cunoștințe despre adaptare, va trebui ca în dirijarea efortului din antrenamentele de natație, să mai cunoască următoarele aspecte:

1. Curba adaptării la efort crește accentuat la începutul procesului de pregătire la sportivii începători și în perioada pregătitoare din anul competițional, la sportivii avansați.

2. Pe măsură ce adaptarea atinge valori mai ridicate, curba se înscrie pe un palier orizontal de menținere, deoarece aceste valori sunt tot mai greu de obținut și cu prețul unor eforturi tot mai mari.

3. Adaptarea este condiționată de evitarea eforturilor excesive, care pot suprasolicita organismul și care nu permit refacerea.

21

4. Cu cât nivelul de pregătire este mai ridicat, adaptările trebuie obținute prin efort specific, marcându-se precis timpul de efort și durata odihnei și refacerii.

5. Pentru a se obține adaptările stabile este obligatorie asigurarea continuității pregătirii. Exemplul clasic este cel al dezvoltării forței: întreruperea antrenamentului de forță timp de 14 zile scade potențialul muscular cu 60%, iar după 2-3 luni indicii de forță sunt aceeași cu cei din faza de început a pregătirii.

6. Prevederea în ciclul unui an de pregătire la înot a 1-2 perioade de tranziție, cu o durată mai mare de 2-4 săptămâni și cu efort sub 30-40 % din cel efectuat în perioada competițională.

7. Menținerea timp îndelungat a eforturilor intense, când organismul și-a asigurat starea stabilă la nivelul maxim, determină instalarea fenomenului de epuizare și oboseală cronică denumită supraantrenament.

Adaptarea la efort are loc funcție de "modificările care se produc în organism din punct de vedere fizic, psihic și fiziologic, în urma influențelor eforturilor depuse în antrenamente pentru creșterea capacității de efort" [Harre D.,1986, p.34-50].

În literatura de specialitate este citat Avramoff, care arată ca efortul fizic din antrenament se conturează ca un proces de creștere a capacității de adaptare a organismului la acțiunea stimulilor fizici.

[Avramoff, E., 1980, http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Efortul-sportiv-efortul-fizic-65895.php, vizitat iulie 2014] Adaptarea la efort este condiționată de mai multe elemente, cum sunt: calitățile native și nivelul de pregătire a sportivilor asigurarea continuității pregătirii efectuarea de eforturi cu tărie optimă pentru a "sparge" homeostaza și pentru

a produce oboseala de adaptare variația orientării tăriei efortului și a caracterului acestuia alternarea judicioasă de restabilire sau refacere

Complexitatea antrenamentului sportiv în natație, solicită conducerea lui de o echipă de specialiști din mai multe specialități: medic sportiv, biolog, metodist, psiholog, etc.

Pentru antrenor, schema conducerii științifice a procesului de antrenament după Balint L. (2003, p.283) conform figurii de mai jos, este formată din mai multe componente:

22

Fig. nr. 11 Conducerea științifică a antrenamentului sportiv,

după Balint L. (2003, p.283), modificată de autor

Considerăm foarte importantă conducerea științifică a antrenamentului sportiv deoarece aceasta presupune introducerea a ceea ce este nou în pregătirea antrenamentului. Cercetătorii români Popa E., Mociani V., Hillerin P. [http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/teoria-si metodica de antrenament 42433.php, vizitat iulie 2014] atenționează că introducerea noilor tehnologii în antrenament se face cu o mare cheltuială materială, dar totuși este o prioritate, un “pionierat”, în extinderea utilizării pe scară largă a aparatelor novatoare în domeniul sportiv.

23

Conducerea științifică a antrenamentului la înot se face pe baza raționalizării mijloacelor de antrenament, pe baza unui calculului statistic. Un procedeu modern de raționalizare se bazează pe calculul coeficientului de corelație.

Coeficientul de corelație furnizează informații despre gradul de influențare a performanței de către utilizarea unui anumit mijloc de pregătire.

Calculul coeficientului de corelație se face prin mai multe metode. “Metoda diferențelor de rang” sau metoda “Spedman”, [http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/teoria-si metodica de antrenament

42433.php, vizitat iulie 2014] după numele statisticianului care a aplicat, pentru prima dată, calculul se face astfel:

φ (se citește “ro”) = simbolul coeficientului de corelație

6 = o constantă Spedman;

d = diferența de rang sau diferența de loc ocupat de același sportiv în două probe (prima este performanta propriu-zisă, iar a doua testul de control cu mijlocul de antrenament folosit în pregătire)

n - numărul de cazuri (sportivi) din eșalonul de investigație

Valorile acestui coeficient se înscriu între –1 și +1, la mijloc fiind valoarea “0”. Dacă valoarea coeficientului de corelație se înscrie în intervalul –1 și 0 (valori negative), mijlocul de antrenament se consideră a fi total ineficient, el poate crea stări patologice, dacă valoarea lui este “0”, iar exercițiul folosit este doar consumator de energie și timp, neavând niciun fel de influență asupra performanței. O valoare pozitivă a coeficientului de corelație (între 0 și +1) arată că mijlocul de antrenament este eficient, cu atât mai eficient, cu cât valoarea lui este mai aproape de +1. Acest coeficient se aplică cu succes în ramurile sportive ale căror parametri spațio-temporali sunt măsurabili cu precizie, de exemplu asupra parametrilor spațio-temporali măsurabili la startul în natație. Raționalizarea principalelor mijloace de antrenament oferă antrenorului posibilitatea să-și organizeze activitatea, cu exerciții eficiente, sau cu combinarea acestora și care să fie clasificate în funcție de valoarea lor, pentru realizarea obiectivului urmărit.

24

Capitolul 2

Conceptul de pregătire tehnică a startului în natație

2.1 Obiectivele și conținutul pregătirii tehnice în natație Tehnica unei ramuri de sport cuprinde totalitatea acțiunilor motrice

executate ideal din punct de vedere al eficienței acestora. Ea presupune efectuarea rațională și economică a unui anumit tip de mișcări, specifice ramurilor de sport, constituite potrivit regulamentelor proprii fiecăreia, în vederea obținerii randamentului superior în activitatea competițională după Ionescu Bondoc D. (2010, p.50).

În natație ca și în alte sporturi „tehnica trebuie să favorizeze obținerea unui randament maxim” atât în cursă cât și la start [Cossor J. și Mason B., 2001, p.25-30]. Analiza tehnicii și pregătirii tehnice evidențiază elementul tehnic, procedeul tehnic și stilul. În sport se învață conducerea mișcărilor corpului propriu, în condiții variate, neobișnuite cum ar fi echilibru la startul în natație, care necesită un sistem complex de aptitudini. Învățarea tehnicii de start se desfășoară sub trei forme metodice:

Metoda învățării proprioceptive Metoda învățării motrice Metoda învățării inteligent motrică

În înot, în general, învățarea tehnicii se desfășoară sub forma învățării motrice care are ca rezultat deprinderea în care sfârșitul unei mișcări este de fapt semnalul pentru declanșarea mișcării următoare. Ea are la bază un program mental fundamentat pe stereotipul dinamic după Ionescu Bondoc D. (2010, p.52).

În conceptul contemporan exersarea în condiții analoage sau identice competiției are o pondere foarte mare, pentru a valida efectele și eficiența instruirii. Caracterul evolutiv al tehnicii este determinat de: colaborarea dintre antrenori și specialiștii altor domenii , indicii de înaltă tehnicitate și calitate ai materialelor sportive, căutările cadrelor de specialitate și ale sportivilor prin cercetare științifică după Gagea A. (1999.p. 377)

Indicații metodice privind învățarea tehnicii sportive după Dragnea A., Teodorescu, Mate S. (2002, p.295), adaptate la înot:

1. Stabilirea etapelor și a fondului pregătirii tehnice pentru începători, avansați și performanță (planificare).

25

2. Însușirea trainică a tehnicii va respecta particularitățile individuale ale sportivului de opțiunile personale. 3. Însușirea tehnicii să corespundă cu exigențele competenței prin folosirea de „open skills". 4 Să se stăvilească tendințele de înflorire a tehnicii prin execuții lipsite de aplicație în competiții. 5. Precizarea cu atenție a suitei de structuri de exerciții aferente învățării cât mai rapide și trainice. 6. Exersarea independentă a exercițiilor este dublată de condiții analoage concursului sau de ușurarea execuțiilor prin mijloace ajutătoare (variabilitatea factorilor perturbanți și favorizanți învățării). 7. Evaluarea periodică a pregătirii tehnice cu ajutorul unor probe și norme de control și prin analiza științifică a prestației din competiții. Prin tehnică se înțelege, în general, totalitatea mișcărilor dintr-o ramură sportivă, executate într-o succesiune rațională cu scopul de a realiza maximum de randament cu un efort minim. La înot aceasta înseamnă obținerea unei înaintări cât mai rapide pe orizontală, cu cheltuială de energie cât mai mică. Tehnica înotului are o serie de caracteristici generale și principii care dau posibilitatea obținerii scopului propus după Pop Nicolae Horațiu (2010, p.25) site: https://ro.scribd.com/doc/82675744/Curs-Natatie-2012-01-25.

Perfecționarea pregătirii tehnice la înot este un proces continuu evolutiv. Factorii perfecționării cei mai importanți, după Bompa T. (2003, p.59) sunt:

prezentarea modelului direcția și căile cele mai eficiente pentru stăpânirea tehnicii abordarea rațională pentru perfecționarea tehnicii în reproducerea

modelului de măiestrie Bompa T. (2003, p.59), în teoria și metodologia antrenamentului, citându-i

pe Teodorescu și Florescu (1971), prezintă posibilitatea obținerii măiestriei tehnice prin stabilirea și folosirea optimă dintre cele trei perechi conflictuale:

integrare – diferențiere stabilitate – variabilitate standardizare – vizualizare

Modelul perfecționării după Bompa T. O. (2003, p.60) este: îmbunătățirea automatizării în natație constituirea părților într-un tot unitar funcțional schimbări de precizie virtuozitate artă

În teoria antrenamentului sportiv fazele perfecționării deprinderilor după Bompa T. O. (2003, p. 62), citându-i pe Teodorecu și Florescu, 1971 sunt:

26

Fig. nr. 14 Fazele perfecționării deprinderilor,

după Bompa T. (2003, p. 62), citându-i pe Teodorecu și Florescu 1971

Fazele prefecționării deprinderilor

Faza I

Obiective:Perfecționarea componentelorunei deprinderi

Integrarea componentelor

Dezvoltarea calităților biomotrice dominante

Cerințe:Să predomine

condițiile simple în execuția unei

deprinderi

Nu sunt recomandate competițiile

Faza II

Obiective:stabilizarea sistemului integral în condiții de

standardizare

Menținerea dezvoltarea calităților biomotrice dominante

Cerințe:Competiții

demonstrative la sfârșitul fazei

Faza III

Obiective:Stabilizarea sistemului

integral

Adaptarea la condițiile de concurs

Reglarea capacității motrice pt.

performanța maximă

Cerințe:Se introduc factori

perturbatori

Se participă la competiții

27

La startul în natație, în anul 2009, prin introducerea unui nou bloc-start, cu platformă posterioară, s-a schimbat modelul tehnic de start. Startul clasic track trebuie adaptat tehnic la necesitatea împingerii pe piciorul din spatele bloc-startului. Astfel startul modificat se transformă în start kick, adică cu împingere, de aceea modelul tehnic trebuie adaptat la cerințe internațional actuale.

Fazele perfecționării tehnice sunt: perfecționarea componentelor și elementelor tehnice noi ale

deprinderii sau diferențierea (acesta fază corespunde cu introducerea în antrenament a unui bloc-start similar cu cel de concurs, denumit de noi bloc-start atletic kick)

faza de perfecționare a sistemului integral în condiții standardizate similare unei competiții (acesta faza corespunde cu simularea startului pe noul bloc-start în condiții similare competiției )

ultima fază de stabilizarea sistemului prin diversificarea variantelor Corectarea greșelilor tehnice la startul în natație presupune în primul rând

determinarea lor. Acestea se pot determina pe baza unei înregistrări video a starturilor și analiza lor de către specialiști. Determinarea cauzei erorilor tehnice, de exemplu pregătire fizică insuficientă, limită psihologică, complexitatea deprinderii, pot fi urmate de eliminarea lor prin antrenament.

Un start eficient, în toate probele de înot, depinde de coordonarea acțiunilor de pe bloc-start și intrarea înotătorului în apă, în scopul de a influența în mod pozitiv fazele ulterioare ale startului și probei. Distanța pe care o parcurge corpul în zbor, unghiul de intrare, profunzimea realizată după intrarea în apa și viteza de intrare în apă sunt factori importanți care urmează să fie atent observați de catre antrenori și învățate corect de către sportivi. Sportivii ar trebui să ajungă la cele mai bune valori ale acestor variabile, în scopul de a îmbunătăți executarea fazelor de start în înot. Condițiile pentru un start de tip superior includ un timp de reacție rapid, putere semnificativă pentru săritură, viteză ridicată de desprindere și o scădere a forței de frânare în timpul intrării în apă după Ruschel C., Araujo, L. G., Pereira, S. M. & Roesler, H. (2007, p. 385-388). O poziție dinamică având o rezistență scăzută în timpul alunecării pe sub apă, pentru a minimaliza pierderea vitezei orizontale, precum și o creștere a eficienței propulsive în timpul fazei de tranziție, pot contribui la un start de calitate superioară, după Schnabel și Kuchler (1998, p. 247-250) citat de Breed și Young (2003, p. 213-220).

Corectarea greșelilor de tehnică, se face pe fond de odihnă la începutul antrenamentului, când capacitatea de recepționare este foarte mare. Oboseala interferează negativ mecanismele unei deprinderi. Exersarea mentală a elementelor noi poate corecta o eroare. Mijloacele audiovizuale de înregistrare a execuțiilor constituie principala metodă de conștientizare a erorilor. Eliminarea greșelilor tehnice se face prin repetări ale elementelor noi în condiții variate.

28

Autorii Nicu A. și Totescu A. (1973 p. 76) spun că din punct de vedere fiziologic, transferul deprinderilor se poate explica prin faptul că, la construirea unui nou sistem de mișcări, sistemul funcțional care se formează înglobează coordonări motrice existente și în funcție de modul în care acestea corespunde obiectiv arhitecturii actului motric, transferul deprinderilor va fi pozitiv sau negativ, total sau parțial.

Transferul pozitiv al deprinderilor se utilizează pe scară largă la învățarea acțiunilor motrice. Ținându-se seama de legitățile transferului, se stabilește succesiunea învățării diferitelor acțiuni motrice în așa fel încât însușirea unora să creeze premise favorabile pentru însușirea altora. Firește că pentru aceasta există posibilități cu atât mai mari cu cât volumul și varietatea materialului didactic sunt mai mari. La stabilirea succesiunii învățării cu utilizarea legăturilor reciproce dintre deprinderi, acțiunile motrice se sistematizează pe grupe în baza asemănării structurilor, iar în cadrul grupelor se repartizează după gradul de complexitate. Fiecare acțiune însușită poate servi ca pregătitoare pentru cea următoare.

În cazul perfecționării anumitor acțiuni a căror componență motrică este relativ limitată, transferul pozitiv al unor deprinderi speciale se utilizează la elaborarea sistemului de exerciții pregătitoare. De regulă, acestea reprezintă acțiuni motrice relativ închegate, care reproduc pe cât posibil unele faze ale tehnicii acțiunii ce se învață. Interferența sau influență negativă are loc atunci când procesul nou este împiedicat de cel vechi. Acesta apare în momentul în care deprinderile învățate sunt foarte stabilizate și automatizate.

Cauzele interferenței sunt: dezvoltare și pregătire fizică unilaterală; specializare îngustă; nivel scăzut al aptitudinilor motrice deprinderi greșite sau insuficient consolidate; greșeli metodice în organizarea procesului de instruire

Antrenorul poate să expună sportivii la factori perturbatori, cum sunt

zgomotul și oboseala, pentru a determina adaptarea lor la condițiile viitoare de concurs. Bompa T. O. (2003, p.45) prezintă eficacitatea jocului și concursului care depinde potrivit autorului, în mare măsură de dobândirea și perfecționarea celor mai eficace deprinderi puse în practică în timpul concursului. Îmbunătățirea priceperilor și deprinderilor este reflectată pozitiv de eficacitatea tactică.

29

2.2 Particularități privind structura tehnică și efortul specific la startul în natație

“Deprinderile motrice sunt componente ale activității voluntare, care prin

exersare ating un randament înalt pe baza perfecționării indicilor execuției (coordonare, precizie, viteză, ușurință, automatizare). Mecanismul fiziologic al deprinderii constă în activitatea de asamblare a scoarței cerebrale, potrivit legilor interacțiunii celor două sisteme de semnalizare, formării reflexelor condiționate complexe (sistem -funcțional), mecanismelor de coordonare ale sistemului nervos central. Deprinderea motrică reprezintă o acțiune motrică mai mult sau mai puțin complexă, "învățată" pe baza unei îndelungi exersări și care se execută cursiv pe baza unui stereotip dinamic.” [Prescorniță A. 2006, p.35]

Deprinderile motrice reprezintă componentele esențiale și totodată specifice ale diferitelor acte motrice care îmbinate în mod armonios asigură îndeplinirea unor sarcini motrice conform principiului: “eficiență maximă prin cheltuieli energetice minime” [Demeter A., 1981, p.9]

Din punct de vedere teoretic și practic, clasificarea deprinderilor este importantă, ea realizându-se pe baza anumitor criterii:

- după componentele senzoriale dominante: deprinderi perceptiv-motrice (cognitiv-motrice) deprinderi motrice (gest motric învățat ca programul mișcării)

- după modul de conducere: deprinderi autoconduse, în care succesiunea mișcărilor este determinată de

programul mental pe baza prelucrării informațiilor interne deprinderi hetero conduse, în care succesiune mișcărilor este dată și de influențele

de mediu (intențiile adversarului) - din punct de vedere sistemic:

deprinderi deschise, determinate de variațiile situațiilor deprinderi închise, realizate în situații standard

- după complexitatea situațiilor și a răspunsurilor: deprinderi elementare automatizate complet stereotipe (mișcările ciclice) deprinderi complexe automatizate

- după tipul mușchilor efectori care realizează actul motric: deprinderi fine deprinderi intermediare deprinderi mari

- după sensul utilizării:

30

tehnice, care constituie baza pregătirii în majoritatea activităților umane și sportive

tactice, care cuprind înlănțuiri specifice - după obiectivele urmărite în educația fizică școlară:

deprinderi de bază: mers, alergare, săritura, aruncarea – prinderea deprinderi aplicativ-utilitare: cățărare-escaladare, târâre, tracțiune, împingere,

ridicarea – transport de greutăți deprinderi specifice diferitelor discipline, ramuri, probe sportive.

Conținutul antrenamentului sportiv cuprinde acele elemente de structura care pe baza unor legi si reguli funcționale și metodologice duce la realizarea performanței sportive.

Pregătirea fizică, tehnică, tactică, psihică, teoretică și artistică sunt laturi considerate drept componente ale antrenamentului sportiv.

Pregătirea fizică asigură un nivel ridicat de dezvoltare a calităților motrice de bază și specifice.

Pregătirea fizică specifică este orientată pe: - dezvoltarea capacității de efort specifice unei ramuri de sport; - dezvoltarea calităților motrice combinate prioritar și diferențiat. Pregătirea tehnică cuprinde totalitatea acțiunilor motrice executate ideal din

punct de vedere al eficienței acestora. Ea presupune efectuarea rațională și economică a unui anumit tip de mișcări pentru obținerea randamentului superior în activitatea competițională.

Componentele tehnicii sunt: elementul tehnic, procedeul tehnic și stilul. Învățarea procedeelor tehnice necesită un complex de aptitudini. Învățarea tehnicii se face sub trei aspecte: învățare propioceptivă, învățare motrică și învățare inteligent motrică. Învățarea tehnicii startului în natație presupune o abilitate motorie coordonată de abilitați cognitive și luare de decizii mai precis o abilitate psihomotorie.

Modalitatea de a concretiza mecanismul de funcționare al informației senzoriale este prezentată de „teoria buclei” închise după Balint L. (2012, p.28).

31

Fig. nr.15 Schema buclei închise, Balint L.(2012, p.28)

Modelul conceptual al controlului motric în buclă închisă după Balint L.

(2012, p. 28), citându-l pe Shmidt prezintă agentul executiv prin operațiile de luare de decizie cu etapele de identificare a stimulului, de selectare a răspunsului și de programare a răspunsului. Nivelul executiv trimite comanda la un sistem efector care inițiază comenzile la nivelul măduvei spinării și apoi prin contracția mușchilor are loc mișcarea articulațiilor. Etapele prelucrării informație după Balint L.(2012, p. 26) sunt :

identificare stimulului selectarea răspunsului programarea răspunsului

32

Fig. nr. 16 Prelucrarea informației, Balint L. (2012, p.26)

Coordonarea impusă de un act motor sportiv important în natație se

realizează prin funcții parțiale: 1. Execuția mișcării propriu-zise de către organele motorii. Organul de control și de reglat este musculatura scheletică, care este componenta activă a aparatului motor. 2. Programarea desfășurării mișcării, care permite achiziționarea și transmiterea informațiilor privind rezultatele momentane și finale ale actului motor. 3. Programarea desfășurării mișcării, cu prevederea anticipată a rezultatelor sale momentane și finale (anticipare). 4. Compararea informației la intrare (valoare reală), cu programul acțiunii și cu obiectivul prevăzut (valoare cerută sau nominală). 5. Procesul de Control și de reglare propriu-zis, adică transmiterea la mușchi a stimulilor de control și de reglare. 6. Memoria motrică, cea care înregistrează programul mișcării efectuate, transformările sale, și care intervine, de asemenea, prin fragmente de exerciții motrice similare înregistrate deja.

Considerăm important de prezentat modelul simplificat al coordonării unui act motor, adaptat în natație, după Ionescu Bondoc D.:

33

Fig. nr. 17 Programul adaptat natației pentru coordonarea unui act motor propus de autor, după D. Ionescu Bondoc

Considerăm importantă specificarea controlului motor sau al controlului

execuției mișcărilor în apă prin intermediul mecanismelor de referința, pe baza informațiilor senzoriale, variații chimice, mecanice, luminoase, selecționate în funcție de experiențele anterioare care au fost memorizate prin intervenția analizatorilor specific angrenați.

Învățarea motrică în natație presupune învățarea tehnicii procedeelor de înot, a startului și întoarcerilor specifice pentru fiecare procedeu.

Ceea ce o particularizează este faptul că învățarea procedeelor de înot, a componentelor tehnice se desfășoară într-un mediu aparte, apa, care nu întotdeauna este un factor favorizant al învățării, fiind total diferit de alte medii în care se desfășoară activitatea altor ramuri sportive.

Înotul tonifică musculatura și sistemul nervos, ușurează senzația de greutate a corpului, regularizează mișcările respiratorii și bătăile inimii, relaxează, combate contracțiile musculare, ceea ce face ca mișcările să nu fie dureroase, să fie realizate

34

cu ușurință, accelerează metabolismul energetic, activează circulația venoasă, de la nivelul membrelor inferioare.

Orice activitate de înot devine factor recreativ atunci când se desfășoară în apă care nu depășește nivelul pieptului. Peste acest nivel, apa poate deveni factor stresant, în primul rând prin pierderea sprijinului solid și în al doilea rând prin neadaptarea respirației la specificul respirației acvatice.

În metodica învățării înotului se disting două etape de formare a deprinderilor motrice specifice:

- Prima etapă, obligatorie, este etapa însușirii deprinderilor motrice, specifice menținerii și deplasării corpului uman la suprafața apei. Obiectivele tehnice ale acestei etape sunt: obișnuirea cu apa învățarea respirației acvatice învățarea plutirii pe apă, în poziție orizontală și verticală; învățarea alunecării pe apă învățarea tehnicii unor procedee de înot pentru deplasarea prin apă

- A doua etapă, neobligatorie, este etapa formării deprinderilor motrice specifice învățării tehnicilor înotului de competiție și care nu depășește etapa de diferențiere fină. Obiectivele tehnice ale acestei etape sunt: - învățarea tehnicii înotului de

competiție prin procedeele craul, spate, bras și fluture, cu starturile și întoarcerile caracteristice fiecărui procedeu; - perfecționarea tehnicii înotului de competiție cu specificitatea pe care le-o acordă particularitățile de vârstă, somatice, nivelul de performanță. În cursele de sprint în natație, pe măsură ce crește tensiunea musculară, fibrele rapide contractile sunt folosite pentru a ajunge la putere maximă. Înotătorii tind să aibă mai multe fibre musculare lente la brațe, dar compoziția musculară nu pare a fi un factor decisiv în înotul competitiv.

Bărbații, de asemenea, tind să fie înotători mai rapizi decât femeile. Acest lucru se datorează faptului că bărbații au o greutate mai mare, cu multă masă musculară comparativ cu femeile. De asemenea, femeile au mai mare procentul de grăsime al organismului, decât bărbații.

Efortul la startul în natație este un efort anaerob alactacid, substratul energetic al acestui tip de efort îl reprezintă sistemul fosfagenelor ATP și CP, care prin reacțiile catalizate de enzimele: miozin ATP-aza și fosfofructokinaza, eliberează în mod exploziv o mare cantitate de energic la ruperea legăturilor fosfat. După Martoma A. (2009, p. 33), eforturile anaerobe alactacide sunt eforturi foarte scurte de 7 - 10 secunde și de intensitate maximală. Aceste eforturi se caracterizează prin: degradarea completă a CP și utilizarea ATP

35

dezvoltarea explozivă a unei mari cantități de energie denumită putere maximă anaerobă alactacidă

debitul energetic este maxim, se menține aproximativ 7 s după care scade brusc

efortul nu poate fi menținut la aceeași putere decât prin scăderea intensității volumul de lucru este mic datorită incapacității mușchilor de a lucra peste 10

s la intensitate maximă; cantitatea totală de energie cheltuită este mică, comparativ cu eforturile

lactacide sau aerobe; numeroase procese biochimice declanșate în cursul efortului, continuă și în

faza de revenire resinteza substanțelor energetice spoliate în efort (ATP și CP) se face

imediat după efort, din ADP, AMP, C și P, prin reacții inverse celor de degradare.

Procesele de refacere după Martoma A. (2009, p. 33-34) sunt aerobe și în mică măsură glicolitice, astfel: în eforturile anaerobe alactacide se contractează o datorie de oxigen care se

plătește la sfârșitul efortului, prin consum de oxigen mărit, datorie denumită alactacidă

datoria de O2 alactacidă are valori de 2,5 l sau cm3 la adultul sedentar și 6 l la antrenat; durata rambursării este de 3-5 minute, comparativ cu datoria de O2 lactacidă de 10 - 12 l la care durata rambursării este de până la la oră.

În sprint după eforturi cu apnee totală, frecvența respiratorie este mai mare decât după eforturi dinamice de durată lungă și aceeași intensitate. Cea mai bună frecventă respiratorie este de până la 30 respirații/minut, frecvență la care se păstrează un raport bun între inspirație și expirație.

Creșterea frecvenței peste această valoare se realizează prin scurtarea expirației, ceea ce va duce la acumulare de dioxid de carbon. Frecvența respiratorie în repaus este de 16-18 respirații/minut. Aceasta se modifică atât în timpul efortului cât și după încetarea acestuia.

Imediat după terminarea efortului frecvența respiratorie crește ajungând la valori de 20-30 respirații/minut, până la 40-50 respirații/minut, în funcție de intensitatea, durata efortului și gradul de antrenament.

După efectuarea eforturilor maxime, de scurtă durată, frecvența respiratorie poate atinge valori de 40-50 respirații/minut; după eforturile intense și de lunga

36

durată, frecvența respiratorie ajunge la 30-40 respirații/minut, iar după cele moderate, frecvența respiratorie ajunge la 25-30 respirații/minut.

După terminarea efortului în primele 30-40 secunde se menține o ventilație pulmonară foarte crescută, apoi frecvența respiratorie scade treptat.

Amplitudinea respiratorie crește foarte mult pentru a asigura un debit respirator mai mare și deci o cantitate mai mare de oxigen (O2). Creșterea amplitudinii respirației se produce paralel cu creșterea frecvenței numai până la o anumită valoare (40-50 respirații/minut) după care amplitudinea mișcărilor respiratorii scade. Imediat după terminarea efortului amplitudinea crește pentru a acoperi datoria de oxigen acumulată [http://ro.scribd.com/doc/23924098/Efortul-Fizic-Aerob-Si-Anaerob, vizitat iulie 2014].

Caracteristicile efortului anaerob din timpul startului și în timpul curselor de sprint la înot sunt :

Tabelul nr. 2 Caracteristicile efortului anaerob*

CARACTERISTICI DURATĂ/VOLUM

EFORT ANAEROB - 10 – 15 sec. - Alactacid - 35 – 60 sec. - lactacid

INTENSITATE - Maximală

SISTEME SOLICITATE - Neuropsihic - Neuromuscular

ECONOMIE - Nu (produși finali acid lactic cu

energie potențială) CONDIȚII ECHILIBRU CERINȚĂ/ APORT O2

- Datorie de O2

SUBSTRAT BIOCHIMIC - Glicoliză anaerobă

FACTORI LIMITATIVI - Intramusculari (cantitatea de

ATP inițial, PC, tamponarea acidului lactic)

RELAȚIA CU CALITĂȚI BIOMETRICE

- Forță - Viteză

*după http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/Efortul- sportiv-efortul-fizic-72589.php

37

Componentele efortului și operaționalizarea sa sunt prezentate în tabelul nr. 3:

Tabelul nr. 3 Componentele efortului *

Componentele efortului Forța Viteza

Intensitatea stimulului

- încărcătură (kg) - procent din RM (forța dinamică) - mărimea impulsului (N/s) - calitatea impulsului unei forme de exercițiu (sărituri, aruncări, împingeri cu intensitate submaximală, medie și maximă)

- viteza maximă de alergare pe diferite porțiuni - procent din viteza maximă - viteză aciclică de mișcare (m/s) - frecvență de mișcare (Hz)

*după http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/Efortul-sportiv-efortul-fizic-72589.php

Capitolul 3

Aspecte particulare ale biomecanicii în tehnica startului în natație

În domeniul Științei Sportului, biomecanica este în cadrul disciplinelor, după specialiști ai domeniului, după Drăgan I. (1988, p.12-19), legată de interdisciplinaritatea cu anatomia, fiziologia, cibernetica, antropologia, psihologia, și contribuie la îmbunătățirea tehnicii sportive.

“Preocupările privind studiul biomecanicii își au rădăcinile în antichitate. Grecia antică, începând cu Aristotel și Galen, Leonardo Da Vinci, Galileo Galilei, Isaac Newton, continuând până în zilele noastre, la noi în țară, primul om de știință care a introdus studiul mișcărilor corpului a fost Fr. I Rainer” [Pia Simona, O. A. Haba, 2011, p.14].

“Biomecanica studiază modul cum iau naștere forțele musculare, analizându-le din punct de vedere mecanic, cum intră în relație cu forțele exterioare care acționează asupra corpului. Pornind de la aceste relații de interdependență, biomecanica exercițiilor fizice stabilește eficiența lor mecanică și indică metodele practice pentru creșterea randamentului în funcție de scopul antrenamentului fizic. [www_RegieLive_ro_biomecanica.zip, vizitat dec.2012].

38

De la studiile biomecanice se așteaptă soluții științifice, în vederea însușirii unor tehnici raționale.

“Biomecanica înseamnă și analiza fizică a mișcării, aplicarea legilor fizice ale mișcării la activitatea fizică a omului. În acest cadru, se va discuta despre: frecare, inerție, rezistențe, accelerație, viteză, pârghii. Și de asemenea analizează implicațiile abaterilor de la aceste legi ale mișcărilor patologice.” [Sbenghe T., 2002, p.5].

Considerăm ca o definiție generalizatoare, pe care o acceptă majoritatea oamenilor de știință, cea dată de Gowaerts: „biomecanica este știința care se ocupă cu studiul repercusiunilor forțelor mecanice asupra structurii funcționale a omului, în ceea ce privește arhitectura oaselor, a articulațiilor și a mușchilor, ca factori determinanți ai mișcării [http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/medicina/sistemul-osos-349316.html, vizitat iulie 2014].

În completarea definiției conform autorului Drăgan I., (1974, p. 569, 570) întreaga activitate motrică a sportivului se desfășoară în spațiu și în timp.

“Elementele spațiale se caracterizează prin modificarea coordonatelor spațiale. Ele se produc între segmentele corpului și reprezintă mișcările articulare. În activitatea sportivă sunt antrenate multe articulații, iar mișcările se produc în jurul a numeroase axe și planuri. Elementele temporale formează componentele unei mișcări precizate în timp - fazele mișcării. Precizarea caracteristicilor spațiale și temporale este absolut necesară pentru efectuarea unei analize biomecanice a mișcărilor complexe.” [Drăgan I.1974, p.571].

Considerăm că avantajele și dezavantajele biomecanicii sportive prezentate de Vladimir VM. Zatiorschi (2000, p.104,105) cuprind scopul și limitările paradigmelor și modelelor folosite pentru a înțelege și analiza activitatea în sport.

“Paradigma dominantă este folosirea pe scară largă a modelelor care consideră corpul uman o mașină fizică și deci ne permite să invocăm metodele puternice ale fizicii și matematicii care au demonstrat progresul aplicării mecanicii. Asta a permis oamenilor de știință să examineze corpul uman în mișcare mult dincolo de aptitudinile celor mai pricepuți antrenori și au ajutat sportul să perfecționeze metodele de antrenament, tehnicile competitive, reabilitarea tehnologiei și echipamentului sportiv la un rang ce părea de domeniul științific” [Pearson C.T., McElroy G.K., Blitvich J.D., Subic A. and Blanksby B.A., 1998, p.34, 49, 66].

Cercetările biomecanice, după Bonnar S. (2001, p. 2-10) au scopul de a constata în mod obiectiv, greșelile care apar în decursul efectuării exercițiilor fizice, de a descoperi cauzele mecanice și de a prevedea consecințele în procesul însușirii mișcărilor din cadrul procesului de recuperare. Biomecanica poate indica măsurile ce se impun pentru însușirea corectă a unei tehnici, poate formula indicații metodice prețioase, poate contribui la perfecționarea tehnicilor.

39

Principiile generale ale unui start reușit, după Jorgić B, Puletić M, Stanković R, Okičić T, Bubanj S, Bubanj R. (2010, p. 31-36) sunt reprezentate de viteza crescută la start, distanța orizontală mai mare la impact, unghiul optim la intrare și alți parametri similari. Evaluarea cantitativă a starturilor poate indica nu doar un aspect al performanței pe distanță mai mare, de exemplu startul grab, sau al forței de reacție, ci și o eficiență mai ridicată, ca în cazul startului track, care va oferi o perspectivă aprofundată asupra unor abilitați îmbunătățite de start, după Mitrofan Anca Ianoli (2000, p.49).

Counsilman, J., Counsilman, B., Nomura, T., & Endo, M. (1988, p. 81-91), au demonstrat că performanța în înotul competițional este influențată de fizicul înotătorului, de forța și de rezistența factorilor musculari, însă cei mai importanți factori cheie sunt reprezentați de tehnicile de înot, aici fiind incluse și startul, întoarcerea, tehnica mișcarea mâinilor și sosirea cu atingerea peretelui. “Timpul pe care un înotător îl petrece la start reprezintă între 0,8% și 26,1% din timpul total al cursei, în funcție de proba de concurs.” [Breed R., & Young W., 2003, p. 213-220]. Astfel, cu cât este mai scurtă distanța de parcurs, cu atât mai important este efectul dat de start. Multe tehnici de start sunt folosite în înotul competițional precum startul apucat sau grab startul , startul atletic sau track startul.

Grab startul și track startul sunt printre cele mai populare tehnici folosite momentan pentru competițiile individuale. H. Galbraith, J. Scurr, C. Hencken, L. Wood, și P. Graham-Smith (2008, p. 307-315), au făcut studii privind comparația dintre cele două starturi și au prezentat variabilelor cinematice și cinetice obținute.

Obiectivul unei curse de înot este de a parcurge distanța cerută în cel mai scurt timp, cursele fiind câștigate sau pierdute la sutimi de secundă. Viteza atinsă de un înotător este cea mai mare în timpul fazei de start, de aceea este important pentru înotător să mențină viteza atinsă la desprinderea de pe bloc-start cât mai mult timp posibil, înainte de a încetini pentru ritmul de cursă, după Welcher R., Heinrichs R.N. & George T. (2008, p.100-113). Deși timpul pe care înotătorul îl petrece pentru start este mai puțin decât cel din înotul liber și faza de întoarcere, un start eficient este important pentru succes, după Honda K.E., Sinclair P.J., Mason B.R., Pease D.L, (2010, p.94-96), site: http://coachsci.sdsu.edu/swim/biomechs/honda.htm, vizitat ianuarie 2011.

Condițiile pentru un start de tip superior includ un timp de reacție rapid, puterea de împingere la start, viteza ridicată de desprindere și o scădere a forței de frânare în timpul intrării în apă. O poziție dinamică având o rezistența scăzută în timpul alunecării pe sub apă, pentru a minimaliza pierderea vitezei orizontale, precum și o creștere a eficienței propulsive în timpul fazei de tranziție, pot contribui la un start optim, după Breed &Young (2003, p.1-2). Un start rapid se caracterizează prin deplasarea rapidă a centrului de greutate către direcția înainte, de deplasare, în timp ce picioarele sunt în contact cu bloc-startul.

40

Maximizarea startului are loc când forța exercitată de picioare este în direcția posterioară și cea exercitată prin mâini este contra bloc-startului, în direcția înainte și în sus, după Guimares & Hay, anul 1985 [https://ojs.ub.uni-konstanz.de/cpa/article/viewFile/1518/1423, vizitat ianuarie 2011].

Diverse cercetări au fost desfășurate pe poziția inițială a startului, conform autorilor Blkanskby 2002, Geladas &Nassis 2005, Welcher 2008.

Considerăm că lipsa unor performanțe la parametri superiori în marile competiții internaționale în natația românească a scos în evidența o serie de aspecte deficitare. Una din ele este modul în care este în prezent abordat startul de sus în natație în probele de sprint la nivel național comparativ cu cel internațional.

Am semnalat o mare diferență de tehnică de start datorată logisticii bazinelor de înot.

Cercetarea biomecanică a tehnicii de start își propune să elucideze situația actuală și să perfecționeze tehnica de start, prin îmbunătățirea eficacității acesteia. Teza își propune obiectivizarea startului în natație în baza analizei parametrilor spațio-temporali, realizarea unui model de start, care să permită obținerea unor rezultate superioare în probele de sprint și a unei metodici de start.

Înregistrarea pe film a mișcărilor de la startul în natație împreună cu prelucrarea informatică, prin metode software și aparatură computerizată, a venit în sprijinul obiectivizării, învățării și perfecționării sportive. S-a reușit să se transpună analiza biomecanică a unei acțiuni motrice complexe pe calculator determinând valorile exacte ale mișcării. La introducerea informațiilor în calculator se pot obține date necesare pentru modelul matematic al unei mișcări. În acest fel se poate suprapune schema modelului optim pe schema subiectului cercetat, apoi se extrag concluziile aferente. Se pot corecta greșelile și se poate dezvolta o metodologie de dezvoltare a grupelor musculare specifice care susțin o anumită execuție.

Vizionarea repetată, a unui cadru, din filmul startului, prin proiectarea cu viteză normală pot contribui la înțelegerea unor părți din execuția globală a unui procedeu tehnic. Se poate simți ritmul mișcării de către sportiv a ceea ce vede, cu atât mai mult dacă proiecția filmului are loc în antrenament sau imediat după execuția mișcării și înregistrare. În cadrul pregătirii tehnice și teoretice a celor mai bune execuții ale startului, considerate etalon sau model, se poate eficientiza și compara cu propria execuție.

O astfel de experiență stimulează participarea conștientă a sportivului. Educat și instruit, sportivul devine propriul său evaluator, facilitându-i antrenorului procesul dirijării pregătirii.

Nevoile cercetării antrenamentului sportiv prin înregistrări video este susținut pentru găsirea soluțiilor la problemele de tehnică în sport. Astfel, pentru înot, au fost fixate pe trepied camere de filmat pe toate laturile bazinului și mai mult și sub nivelul apei, cu un mare unghi de cuprindere. Tot pentru natație au fost

41

create camere de luat vederi prevăzute cu prisme și lentile ce permit înregistrarea simultană, pe aceeași bandă, a imaginilor de deasupra și de sub nivelul apei simultan.

Concomitent se înregistrează timpul mișcărilor, chiar și în miimi de secundă, oferind posibilitatea analizei mișcării, în special din perspectiva dezvoltării performanțelor tehnice. “Înregistrarea electronică, succedând celei manuale și amplificând posibilitățile de analiză fie a mișcării izolate, fie a procesului de antrenament, a pătruns adânc și în metodologia pregătirii sportive. La nivel de înaltă performanță, îndeosebi cel care conține informații multiple de ordin fizic, tehnic și tactic, informația selectată și sistematizată obținută prin tehnica modernă de obiectivizare și înregistrare a mijloacelor studio-vizuale, capătă un rol de prim rang în stabilirea strategiilor și tehnicilor de pregătire.” [http://www.scrigroup.Modelul-antrenamentului-sporti14912.php]

Analiza biomecanică și kinetică a startului la înot a arătat că sunt semnificative legături cu lungimea cursei, indiferent de ritmul startului, cursele scurte au starturi mai rapide decât cursele lungi, atât la feminin cât și la masculin, după Biel K . (2010, p.113-117)

Efortul specific depus este condiționat de: greutatea corpului; poziția orizontală de deplasare, care prezintă aspecte diferite de mecanică

și fiziologie față de cele ale poziției verticale; dinamica mare de activitate din cauza lipsei sprijinului solid în faza

acvatică.

Corpul omenesc are o densitate mai mare decât apa, datorită căruia el are tendința de a se scufunda. Acest lucru este împiedicat prin mișcări de plutire ale membrelor, de sus în jos. În practica procedeele de înot și startul în competiție au o mare complexitate de mișcări. Principalele mișcări sunt: mișcări productive, mișcări de frânare, mișcări de plutire. Musculatura corpului participă multilateral la mișcare. În general la membrele superioare centura scapulară și cea a articulației umărului este mai dezvoltată, în timp ce la membrele inferioare este mai dezvoltată musculatura triplei flexii și triplei extensii.

“Datorită acestui fapt în metodica antrenamentului înotătorilor trebuie să predomine metodele izotone, iar izometria se poate aplica cu prudență și numai în grupele de lanțuri musculare indicate ca fiind solicitate în special pentru mișcările de progresie”. [ Ifrim M., 1978, p. 423-427].

42

La startul de sus în natației, figura 21, după Ifrim M., (1978, p. 423) sunt implicate mai multe grupe muscular, astfel:

Fig. nr. 21 Musculația la start în natație după Ifrim M. (1978, p.423)

La gât: sternocleidomastoidian, trapez, erector spinae splenius capitis La spate și abdomen: rectus abdominus, oblicul intern și extern, transvers,

iliocostalis La umerilor: serratus anterior, pectoralis major, deltoid anterior,

supraspinatus, teres major La brate: biceps brahial, brachialis,brachiradialis, triceps brachii, flexor carpi

radialis, ulnaris, palmaris longus, extensor carpi radialis, extensor carpi ulnaris, flexor digitorum, extensor digitorum

La șold: iliopsoas, rectus femoris, sartorius, tensor fasciae latae, biceps femoris, semimebranosus, semitendinosus

La picioare: rectus femoris, vastus medialis,intremedius, biceps femoris, semimembranosus, semitendinosus

La talpă: gastrocnemuis, tibialis anterior, extensor digitorum, extensor hallucis, peroneus, soleus, tibialis posterior, flexoe digitorum, flexor hallucis

La înot, contracțiile comune mai des întâlnite pot fi: contracții musculare fazice sau ciclice proprii tehnicii de înot, contracții exploziv-balistice aciclice prezente la start și întoarceri, contracții ciclice reluate în viteză, cu detentă ridicată, la intensitatea

impusă de distanța de înot.

Debbie Bogert, (2005, p.1-28) studiază la Physiological Kinesiology Laborator și prezintă detaliat musculatura implicată la startul de sus în natație.

43

Considerăm de o importanță deosebită faptul că “variabilele cinematice sunt

rezultatul variabilelor cinetice care oferă informații antrenorilor.” [Ross Sanders, Stephen Bonnar, 2008, p. 48-49]. Eficiența variabilelor integrate în parametrii cinematici și cinetici pot oferi informații adiționale în ceea ce privește tehnica, însă aceasta nu a fost încă supusă studiilor.

Cossor, J. și Mason, B. (2001, p. 25-30), compară grab startul și track startul folosind variabile cinematice (distanța orizontală la intrare) și cinetice (maximul forței de reacție la sol, maximul forței verticale și orizontale, indexul forței de viteză și anume SSI, impulsul) dar și de a integra aceste variabile pentru estimarea eficienței startului (indexul de eficientă SSI, indexul impuls-eficiență) în cazul ambelor variante acestea sunt încă supuse cercetărilor.

Ținând cont că ecuația impulsului-moment este:

F∙ ∆𝑡𝑡 = 𝑚𝑚 ∙ ∆𝑣𝑣 Unde:

F – forța ∆𝑡𝑡 – perioada de aplicare a forței ∆𝑣𝑣 - variația de viteză m – masa

dar, ecuația impulsului se poate scrie și sub forma ∆𝑣𝑣 = ∆𝑡𝑡∙𝐹𝐹

𝑚𝑚 . Această rearanjare a ecuației impulsului o folosim pentru a explica obținerea

vitezei orizontale de desprindere în cazul startului prin măsurători. Variația vitezei mai poate fi scrisă

∆𝑣𝑣 = 𝑣𝑣𝑓𝑓 − 𝑣𝑣0

𝑣𝑣𝑓𝑓 – viteza finală 𝑣𝑣0 – viteza inițială

din moment ce la începutul startului viteza inițială este zero (𝑣𝑣0 = 0), ecuația devine

𝑣𝑣𝑓𝑓 = ∆𝑡𝑡∙𝐹𝐹𝑚𝑚

44

Se poate deduce că un înotător care aplică forța doar un interval redus de timp va părăsi bloc-startul cu o viteză mai mică, dar are un timp de răspuns mai bun pe distanță scurtă.

În mod reciproc, același înotător exercitând aceeași forță pe o perioadă mai lungă va avea o viteză de desprindere mai mare și posibil un timp de răspuns mai rapid pe o distanță mai lungă.

Rezultatele studiului acestor variabile pot oferi înotătorului și antrenorului perspective diferite asupra avantajelor comparative ale tehnicilor de start.

Altfel tabelul ce urmează prezintă valorile înregistrate în studiu comparativ track și grab start:

Tabelul nr. 7 Comparație între grab start și track start în variabile cinematice și cinetice*

SSI (s-1•GC.)

Impuls (s•GC)

Distanța intrare (I.)

SSI Index de eficiență

(kg-1•s2)

Index Impuls-Eficiență

(kg-1) Grab startul Track startul

P

2.16 ± 0.366

1.55 ± 0.372

0.002

0.50 ± 0.045

0.38 ± 0.074

0.003

1.77 ± 0.096

1.66 ± 0.115

0.006

0.84 ± 0.121

1.24 ± 0.537

0.053

3.57 ± 0.262

4.59 ± 0.808

0.010

*după Ross Sanders, Stephen Bonnar (2008, p. 48-49) (GC – centru de greutate, I – înălțime, diferența p< .05)

Variabilele cinematice sunt rezultatul variabilelor cinetice care oferă informații antrenorilor, după Ross Sanders, Stephen Bonnar (2008, http://www.coachesinfo.com/index.php?option=com_content&view=article&id=134:swimming-start-technique&catid=49:swimming-coaching&Itemid=86).

Rezultatele studiului acestor variabile pot oferi înotătorului și antrenorului perspective diferite asupra avantajelor comparative ale tehnicilor de start.

Biomecanica startului kick

În 2009 s-a implementat o nouă tehnică de start prin introducerea unei plăci înclinate denumite kick pe platforma de start.

Acest nou bloc-start, conceput de firma Omega, denumit OSB11, în Corgemont, Elveția este aprobat de FINA, organismul internațional de conducere în natație și a condus la dezvoltarea tehnicii de kick start.

Kick-startul este în principiu un start atletic sau track-start modificat care permite piciorului din spate să fie ridicat de pe platforma plată și plasat pe placa de

45

împingere posterioară. Placa este fixată la un unghi de 30 de grade față de suprafața plată a bloc-startului și poate fi mutată în cinci locații diferite de-a lungul platformei de start.

Omega susține că testele efectuate pe înotătorii de elită au demonstrat că o cursă este mai rapidă în aceste condiții, în comparație cu bloc-startul standard, deși nu au fost oferite date pentru a susține această afirmație. Modelul internațional de start prezintă o caracteristică puternică, nou patentată și revoluționează modul de start în natație, spatele platformei fiind înclinat.

Noul bloc-start permite kick startului să obțină o medie pe bloc de 0,77s prin comparație cu track startul care deține 0,88s. Aceasta diferență mică a fost semnificativă, kick startul a avut timpi mai mici cu 0,03s la desprinderea de pe platforma.

Shin și Groppel (1986, p.171-175) au descoperit că timpul de desprindere al track startului este semnificativ mai rapid cu 0,05s mai mare decât cel al grab startului.

Breed și McElroy (2000, p. 277-293) au găsit că o diferență de 0,03s între grab și track start. Ea fost considerată nerelevantă, deoarece variația dintre starturi era prea mică. Studiul lor a folosit înotătorilor începători, în timp ce un studiu mai nou a prezentat cazul pe înotătorii de elită, unde variația a fost semnificativ mai redusă.

Studiile de mai sus evidențiază, mai departe, faptul că kick startul are un beneficiu asupra track startului dar și asupra celorlalte tipuri.

Bloc-starul OSB11, conform figurii nr.37 este prezentat ca bloc-start utilizat în mod curent în competițiile internaționale:

Fig. nr. 37 Bloc-startul omega OSB11 din lateral și profil cu dimensiuni standardizate, după http://www.swisstiming.com/Detail.559.0.html

46

Capitolul 4 Monitorizarea și evaluarea în cadrul antrenamentului sportiv 4.2 Particularități ale monitorizării startului în performanța natației

În sport monitorizarea și evaluarea reprezintă una din componentele

esențiale ale procesului instructiv-educativ și are la bază o activitate de examinare concretizată prin:

măsurarea parametrilor înregistrarea valorilor analiza rezultatelor aprecierea propriu-zisă

Aprecierea depinde de măsurare, iar măsurarea, la rândul ei, de fidelitatea cu care reușește să surprindă acțiunea motrică studiată.

În competițiile internaționale monitorizarea startului se face computerizat, datele fiind furnizate pe site-uri specializate.

Evoluția campionului național la sprint din 2012, Norbert Trandafir în luna mai poate fi urmărită pe site-ul: http://swim.ee/competition/2012_debrecen/debrecen2012.html și în imaginile ce urmează.

În figura nr. 39 este prezentată monitorizarea poziției de start pe bloc-start, la Campionatul de seniori, Budapesta 2012, în proba de 100 m liber, la care a participat sportivul Norbert Trandafir:

Fig. nr. 39 Poziția de start, după http://www.swim.ee/competition/index.html

În figura 40 este monitorizat timpul de start, redat computerizat:

47

Fig. nr. 40 Timpul de start până la intrarea în apă http://www.swim.ee/competition/index.html

Capitolul 5

Considerații teoretice privind procesul de antrenament

planificare, periodizare în natație În natație activitatea de performanță cuprinde ca în toate sporturile, etape de

pregătire, etape precompetiționale și etape competiționale. Mai există etape la nivel de inițiere după care se face selecția și apoi

urmează pregătirea de performanță. Inițierea sau învățarea înotului, din punct de vedere al capacității

organismului de a începe activitatea organizată, începe la vârste mici 4 – 6 ani cu condiția ca obiectivul principal să fie acomodarea cu mediu, învățarea echilibrului, a orientării în apă, coordonarea mișcărilor simple și învățarea unor exerciții din tehnica procedeelor.

Învățarea înotului este obligatoriu să înceapă cel mai târziu în jurul vârstei de 7 ani, vârsta școlarizării, atunci când copilul capătă noțiuni de disciplină, se cultivă atenția, se mărește bagajul de cunoștințe teoretice și practice.

Parte a selecției este selecția primară, în care copiii sunt aleși pe baza criteriilor morfo-funcționale și psihice. În această fază se detașează următoarele criterii de selecție: măsurători antropometrice simple: înălțime, greutate, anvergură.

48

Se stabilesc relațiile cu familia, se fac teste simple în mediu acvatic : plutire, coordonare, se testează calități psihice: curaj, perseverență, atenție.

Ulterior se trece la etapa superioară de pregătire, care cuprinde dezvoltare fizică generală și apoi specializată.

Cuantificarea criteriilor de selecție secundară și pe specializări rămâne la aprecierea coordonatorului fiecărui centru, având la bază experiența acumulată și observațiile privind activitatea individuală a sportivilor, gradul de implicare în efortul de performanță, dorința de afirmare, interesele părinților.

Periodizarea în funcție de perioada competițională a calităților motrice, după Balint L.,(2003, p.45) este prezentată în figura următoare:

Tabelul nr. 12 Periodizarea calităților motrice*

Faze Pregătitoare Competițională Tranziție

Subfaze Pregătire generală

Pregătire specifică

Precompetițională

Competiția principală Tranziție

Forță Adaptare anatomică Forță maximă

Transformare Putere

Rezistență Musculară

Ambele

Menținere Concurs Compensare

Anduranță Anduranță aerobă

Anduranță aerobă

Anduranță specifică

Anduranță specifică Anduranță aerobă

Viteză Anduranță aerobă și anaerobă

Viteză, alactacid

Anduranță anaerobă

Viteză specifică -Alactacid -Lactacid

-Rezistență de viteză

Viteză specifică Agilitate

Timp de reacție - Rezistență de

viteză

-

*după Balint L. (2003, p.45) Condițiile și factorii implicați în planificarea activității competiționale, după

Ionescu Bondoc D., (2010, p.103, citându-l pe Hoștiuc N. 2003, p.1-3) trebuie să cuprindă:

1. Caracteristicile planului 2. Caracteristicile calendarului 3. Baza materială 4. Competiții de performanță

49

5. Categoria de clasificare 6. Resurse financiare, deplasări, cazare, masă, taxe, premii 7. Durata desfășurării concursurilor și durata refacerii între competiții 8. Condițiile organizatorice și metodice ale competițiilor de vârf

5.1 Periodizarea pregătirii forței-putere Scopul antrenamentului de forță este perfecționarea puterii. Periodizarea

forței, pentru îndeplinirea obiectivului, în funcție de perioadă are șase faze: • Perioada pregătitoare:

adaptarea anatomică hipertrofia forța maximă conversia în putere sau rezistență musculară

• Perioada competițională: menținerea puterii – încetarea antrenamentului de forță

• Perioada de tranziție: antrenament de compensare

Faza de adaptare anatomică implică toate grupele musculare, ligamente, tendoane și articulații pentru fazele ulterioare de pregătire. Obiectivele suplimentare pentru adaptarea anatomică sunt de echilibrare a forței între grupurile de mușchi flexori și extensori din jurul articulațiilor. Alt obiectiv este echilibrarea celor două laterale ale corpului, la nivelul umerilor și brațelor, concomitent cu întărirea mușchilor stabilizatori și a mușchilor antagoniști. În toate sporturile și în natație sunt folosite ca exerciții alergările și săriturile, pentru dezvoltarea extensorilor genunchilor și flexorilor plantari ai gleznei. Fazele de tranziție și de adaptare anatomică trebuie să dezvolte și mușchii antagoniști. Programul acestei faze trebuie sa cuprindă toate grupele musculare într-un program multilateral. Sportivii care au o mică experiență anterioară au nevoie de o perioadă mai mare de adaptare anatomică.

Perioada de pregătire pentru sportivii maturi, care au o experiență de 4-6 ani în pregătirea forței, se întinde pe 3-5 săptămâni de adaptare anatomică.

Perioada de hipertrofie se utilizează în faza de început a perioadei. Tehnicile folosite de obicei sunt cele de body-building. În funcție de vârstă și experiență se adaptează perioada de pregătire a forței.

50

Urmează perioada de dezvoltare a forței maxime. Durata este de la 1 la 3 luni, funcție de necesitățile sportivului. Împărțirea în trei etape a acestei faze respectă progresia în trepte, a exercițiilor efectuate cu număr de repetări mici.

Acestei perioade îi urmează faza de conversie. Principalul scop al conversiei sau al transformării forței în putere presupune transformarea forței maxime în putere. Transformarea se face gradual, conversia depinde de capacitatea care trebuie dezvoltată, după Bompa T. O. (2006, p. 113).

Faza de conversie durează 4-5 săptămâni de putere specifică. Conversia la rezistență musculară durează 6-8 săptămâni.

Faza competițională presupune menținerea antrenamentului de forță la nivelul fazei anterioare în funcție de capacitățile sportivului. Referindu-ne la startul în natație, mai ales pentru probele de sprint, se va planifica un antrenament pentru forța maximă, două pentru putere și una pentru rezistență, după Bompa T., (2006, p.114).

Planificarea săptămânală trebuie sa cuprindă 2-4 antrenamente de menținere a forței. Programul de exerciții cuprinde specificitatea sportului respectiv, în maxim 30 - 60 minute/zi.

Antrenamentul de forță încetează cu 5 zile înainte de competiție, urmărind-se doar conservarea energiei.

Faza de tranziție este de fapt perioada de trecere de la un an de pregătire la altul. Relaxarea este principalul obiectiv al acestei faze. Durata este între 4 și 6 săptămâni.

Forța se dobândește greu dar se pierde foarte ușor. Puterea și viteza fiind într-o strânsă legătură acestea vor scădea simultan proporțional. În perioada de tranziție trebuie menținută forța prin activitatea mușchilor antagoniști, a celor stabilizatori și a mușchilor mai puțin solicitați în performanță. Compensarea se face prin exerciții nespecifice de echilibrare a forței specifice.

Sportivii înotători de sprint utilizează preponderent sistemul energetic alactacid și anaerob. Bompa T. (2006, p.122), prezintă un dublu ciclu pentru un înotător sprinter de nivel național astfel:

sistemele energetice dominante: alactacid, lactacid, aerob ergogeneza: 25% alactacidă; 50% acid lactic; 25% aerobă furnizorii de energie: fosfatul de creatină, glicogenul obiective de antrenament: puterea, rezistența musculară de

scurtă durată, forța maximă

Modelul pentru dezvoltarea forței-putere propus orientativ, după Bompa T. (2006, p.123), poate fi sintetizat tabelar astfel:

51

Tabelul nr.14 Model propus orientativ de periodizare a forței-putere pentru sprint în natație*

* după Bompa T. (2006, p.123)

„Forța se ameliorează ca rezultat al generării unei mari tensiuni în mușchi,

care se raportează direct la metoda de pregătire folosită. Forța maximă crește ca urmare a activării unui mare număr de unități motorii FR” [Bompa, 2006, p. 308].

Pentru dezvoltarea forței maximale, se recomandă încărcături de peste 85% din posibilități (maximale și supramaximale), după Dragnea, (2002, p. 367).

Procedeele pentru dezvoltarea forței maxime sunt descrise de Dragnea astfel:

- procedeul eforturilor maximale și supramaximale care constă în folosirea unor încărcături cu 10-15% mai mari decât posibilitățile individuale maxime cu care se efectuează 1 – 2 repetări,

- procedeul eforturilor mari (maximale) ce constă în folosirea unei încărcături între 80-100% din valoarea maximă a performanței sportivului. Se recomandă creșterea progresivă a încărcăturii până la 100%, mai apoi descreșterea până la 80%. În opinia lui Bompa, forța se ameliorează ca rezultat al unei mari tensiuni în mușchi, care se raportează direct la metoda de pregătire folosită.

52

PARTEA A II-A

STUDIU PRELIMINAR AL METODELOR DE CERCETARE A OBIECTIVIZĂRII STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA

PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA CURSEI DE SPRINT

6.6 Desfașurarea studiului de caz în cadrul experimentului preliminar

6.6.1 Etapizarea cercetării preliminare În cadrul acestui experiment au fost vizate următoarele etape : Etapa 1: Periodizarea cercetării și stabilirea condițiilor de desfășurare a

experimentului Etapa 2: Stabilirea subiecțiilor Etapa 3: Stabilirea locațiilor de desfășurare Etapa 4: Metodologia specifică cercetării, înregistrarea video a modelului etalon Etapa 5: Mijloacele specifice, analiza datelor înregistrate cu ajutorul softului

Dartfish Etapa 6: Elaborarea unei metodologii de obiectivizare a startului și utilizarea ei Etapa 7: Observarea evoluției, analiza rezultatelor, concluzii 6.6.2 Periodizarea cercetării preliminare

6.6.3 Eșantioanele În faza experimentului preliminar la cercetare a participat un sportiv

înotător, etalon pentru sprintul românesc, Radu Marius, vicecampion de seniori al României.

6.6.4 Locații experiment preliminar Bazinul Olimpic Pitești, 6 aprilie 2012, experiment preliminar inițial în apă Baza de cercetare a federației de schi sărituri, Râșnov, iulie 2012, experiment

preliminar inițial pe uscat Bazinul Olimpic Pitești, 19 octombrie 2012 , experiment preliminar final în apă Baza de cercetare a federației de schi sărituri, Râșnov, ianuarie 2013,

experiment preliminar final pe uscat

53

6.6.5 Metodologia specifică

1. Pe parcursul a 6 luni de pregătire, din 16 aprilie 2012 și până în 19 octombrie 2012 s-a folosit săptămânal în perioada precompetițională și competițională următoarea metodologie specifică de antrenament pentru start:

- Exerciții pregătitoare pe uscat: sărituri în lungime, sărituri în înălțime, sărituri la lada de gimnastică, sărituri în adâncime, exerciții de pliometrie

- Exerciții ajutătoare în apă: sărituri în apă în stiluri diferite - Exerciții de perfecționare: sărituri clasice de înot, în condiții

diversificate de plecare, cu sau fără obstacol la start - Exerciții de corectarea greșelilor de execuție: sărituri clasice de înot cu

accent pe diferite faze componente ale startului 2. S-a utilizat metoda antrenamentului prin concurs și cu sprinturi :

a) antrenamentul startului de concurs, pe o distanță de 15 m, 5 starturi din stilul track, 5 starturi din stilul atletic kick, 5 starturi din stilul dublu atletic kick, 5 starturi din stilul atletic kick fără împingere anterioară. Durata antrenamentului specific pentru start se face de 4 ori pe săptămână, durează 20 minute, cu plecare la 1 minut fiecare start.

b) efectuarea unor verificări sau participări la competiții de verificare c) pregătire fizică pe uscat, pentru dezvoltarea detentei, de 4 ori pe

săptămână, în perioada precompetițională și de 2 ori pe săptămână în competițională

Antrenamentul în tempoul de concurs simulează condițiile de întrecere, putând astfel să încurajeze unele forme de integrare a adaptărilor metabolice care nu sunt produse de alte metode de antrenament.

A înota în tempoul de concurs sau aproape de acesta pe distanțe foarte mici este aspectul cel mai important al acestui tip de antrenament, cu condiția să nu fie folosit prea des, pentru că este foarte stresant atât fiziologic cât și psihologic. Se recomandă folosirea acestuia în mod judicios în tot timpul anului, dar nu mai mult de 4 ori pe săptămână.

3. Pe parcursul a 6 luni de pregătire, din iulie 2012 și până în ianuarie 2013 s-a folosit metoda antrenamentului pentru îmbunătățirea forței, care se realizează prin dezvoltarea forței specifice pentru start în antrenamentele pe uscat. Dezvoltarea zonei musculare formate din extensorii și flexorii coapsei, genunchilor și soldurilor a cuprins exerciții pliometrice după Cometty G. (1996, p. 87, 91, 110) descrise în anexa 12.

54

În urma studiului literaturii de specialitate, a măsurătorilor din cadrul cercetării și după consultarea cu antrenorul Dan Bădescu am propus un model de program motor de pregătire, bazat pe metode proprioceptive și pliometrice, cu dozarea efortului și a pauzelor.

6.6.6 Activitatea metodologică în pregătirea startului în natație Succesiunea mijloacelor utilizate:

1. Mijloace multimedia de prezentare a tehnicii de înot la start, comunicare, documentare tehnică, fișe de lucru tehnice cu imaginile logistice

2. Sărituri în apă de pe bloc-starturi diferite cu variate tehnici de start 3. Ședințe de pregătire psihologică cu specialiști pe tema concursurilor și a

startului, nedetaliat în acest studiu 4. Ședințe de refacere după efort cu mijloace specializate, nedetaliat în acest

studiu Detalierea mijloacelor:

1. Mijloacele multimedia de înregistrare a tehnici de înot sunt prezentate în imaginea următoare:

Fig. nr. 58 Diagrama testului de înregistare a startului la natație, după Shu-ting,

Weng-tzu, 2005, ISB XXth Congres ASB 29th, Cleveland, Ohio, p.884

55

Fig. nr. 61 Start Grab, sportiv Radu Marius, înregistrare personală

Fig. nr. 64 Bloc-Start Dublu atletic kick, înregistrare personală

6.6.7 Materiale tehnologice adecvate propuse cercetării preliminare

Materialele folosite în cercetare aparțin Departamentului de cercetare D04 –

„Sisteme mecatronice avansate” al Facultății de Mecanică din cadrul Universității Transilvania Brașov și autorului lucrării.

Pe membrele inferioare ale subiectului s-au folosit markeri cu bandă adezivă

albă, pentru a puncta mișcarea corpului în derularea înregistrării filmate.

56

Fig. nr. 67 Subiect Radu Marius, markeri cu bandă adezivă, înregistrare personală Ca material de cercetare s-a folosit bloc-startul atletic kick, construit de noi,

compus din bloc-startul de atletism montat pe un postament de lemn. Bloc-startul metodic atletic kick este atașat suprafeței bloc-startului clasic de natație.

Bloc-startul de atletism este fixat central pe stativul de lemn, construit la dimensiunea bloc-startului clasic de înot: lungime antero-posterioară 600mm/ lățime 580mm.

Fig. nr.69 Bloc-start atletic kick, proiectat personal de autor în Pro/Engineer și utilizat în cercetare

57

6.6.8 Testele cercetării preliminare 1. Etapa preliminară inițială

A. Testare preliminară inițială în apă, 6 aprilie 2012

În data de 6 aprilie 2012 s-a desfășurat experimentul preliminar inițial, în bazinul Olimpic Pitești, cu înregistrarea parametrilor startului grab, track și atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick (care are o înălțare față de bloc-startul clasic cu 0,5mm).

Experimentul s-a desfășurat prin executarea mai multor starturi astfel: 1. Start grab, de pe bloc-start atletic kick, fără dispozitiv posterior kick de start 2. Start track, de pe bloc-start atletic kick, fără dispozitiv posterior kick de start 3. Start atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick, cu sprijinul piciorului din

spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față agățat cu degetele de marginea anterioară a bloc-startului

4. Start dublu atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick, cu sprijinul piciorului din spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față sprijinit pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade

5. Start atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick, cu sprijinul piciorului din spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față fără împingere anterioară (prin blocarea agățării piciorului din față cu o suprafață verticală)

B. Testare preliminară inițială pe uscat, iulie 2012

Experimentul preliminar inițial a constat în executarea de sărituri pe placa MLD, cu înregistrarea computerizată a rezultatelor.

2. Etapa preliminară finală A. Testare preliminară finală specifică în apă, 19 octombrie 2012

În data de 19 octombrie 2012 s-a desfășurat etapa experimentală preliminar finală, în Bazinul Olimpic Pitești, cu înregistrarea parametrilor startului track și atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick (care are o înălțare față de bloc-startul clasic cu 0,5 mm).

Experimentul s-a desfășurat prin executarea mai multor starturi astfel : 1. Start track, de pe bloc-start atletic kick, fără dispozitiv posterior kick

58

2. Start atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick, cu sprijinul piciorului din spate pe înălțarea oblică la unghi de 30 de grade și cu piciorul din față agățat cu degetele de marginea anterioară a bloc-startului

B. Testare preliminară finală pe uscat pe uscat, ianuarie 2013

Experimentul preliminar final a constat în executarea de sărituri pe placa MLD, cu înregistrarea computerizată a rezultatelor. Rezultatele de performanță în perioada 2011-2013 la proba de 100m liber ale sportivului etalon sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 36 Rezultate la proba 100m liber, sportiv etalon*

Ctr. Subiect / an

2011/ timp sec.

2012/ timp sec.

2013/ timp sec.

Îmbunătățire cu program

de antrenament clasic (sec)

%

Îmbunătățire cu program special de start (sec)

%

1 Subiect etalon 51.98 51.40 50.25 0.58 1.12 1.15 2.24

* după înregistrare de către autor

Subiectului etalon, în proba de 100m liber, în anul 2011 avea cel mai bun rezultat 0:51:98 minute. În anul 2012, în proba de 100m liber a obținut cel mai bun rezultat 0:51:40 minute cu un program de antrenament clasic. Îmbunătățirea cursei cu 0:00:58 minute reprezintă un procent de creșterea performanței cu 1,12%. Calcul procentual al progresului în anul 2011-2012 se face cu formula :

0.58s x 100% : 51.98s = 1.12% În urma pregătirii speciale a startului în perioada aprilie 2012, ianuarie 2013

sportivul își îmbunătățește timpul în probă la 100m liber de la 0:51:40 la 0:50:25. Progresul obținut este de 0:01:15 minute, procentual îmbunătățirea performanței cursei este de 2,24%.

Calcul procentual al progresului în anul 2012-2013 se face cu formula : 1.15s x 100% : 51.40s = 2.24%

Putem observa o îmbunătățire dublă a performanței în cursa de 100m liber pentru un an, după utilizarea unei metodologii de antrenament specială pentru start și dezvoltarea forței de impulsie a membrelor inferioare.

Prezentăm un exemplu din experimentul și analiza startului cu ajutorul softului Dartfish, de măsurare a parametrilor spațio-temporali:

59

Fig. nr.76 Start, momentul intrării în apă, înregistrarea personală Timpul de zbor = 1.101-0.633= 0.47 s.

Viteza de zbor = 3.09/0.47= 6.5 m/s Comparația startului atletic kick și atletic kick fără împingere anterioară în

care piciorul din față nu se agăță de marginea anterioară a bloc-startului și nu are suprafață de împingere deloc (este blocată marginea bloc-startului cu o înălțare din lemn.) Se crează astfel o sensibilizare a diferențierii împingerii pe piciorul din spate. La un nou start s-a constat îmbunătățirea calități impulsului nervos selectiv pe piciorul de împingere din spatele și s-a obținut o împingere mai puternică evidențiată de parametrii spațio - temporali superiori.

Un exemplu de analiză cu ajutorul softului Dartfish, prin suprapunere de imagini startului:

Fig. nr.77 Suprapunere de imagini, start kick și dublu atletic kick, momentul zborului, înregistrarea personală

60

Capitolul 7

Concluzii asupra rezultatelor cercetării preliminare

Sintetizarea datelor analizate și prelucrate în urma oricărui experiment constatativ, care s-a axat pe studiul sportivilor, a evidențiat recomandări practico-metodice de antrenament.

1. Utilizarea metodei de analiză video în procesul antrenamentului la discipline sportive de orice gen, în special în natație la start, trebuie să constituie un mod interactiv de obiectivizare a tehnicii de antrenament și să completeze și să argumenteze științific sportivilor observațiile calitative ale tehnicienilor.

2. Evaluarea sportivilor prin metoda analizei video, permite aprecierea laturii cantitative spațio-temporale a procedeelor tehnice, putând măsura cu exactitate îmbunătățirea, stagnarea sau involuția unor mijloace de antrenament.

3. În procesul instruirii antrenamentului, componenta tehnică a sportului este necesar să se axeze pe determinarea erorilor tehnice, eliminarea lor și pe îmbunătățirea calităților motrice care contribuie la eficientizarea execuției procedeelor tehnice.

4. Utilizarea în pregătirea startului în natație a bloc-startului atletic kick contribuie la îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali ai startului atletic kick și implicit a tehnicii de start internaționale kick care are același lucru biomecanic.

5. Îmbunătățirea performanței cursei de sprint 100m liber în anul fără pregătire specială a startului a fost de 1,12%. În anul în care pregătirea startului a fost coordonată experimental printr-un program special de dezvoltare a forței de impulsie și prin obiectivizarea startului pe baza analizelor spațio-temporale s-a înregistrat o îmbunătățire a cursei de 100m liber cu un procent de 2,24% pe un subiect etalon.

Progresul obținut la startul în natație, evidențiat pe parametrii de start

analizați: • timp • distanță • viteză • unghi de intrare în apă,

în etapa preliminară, confirmă eficiența metodologiei de obiectivizare a start utilizată în pregătire.

61

În concluzie s-a înregistrat o îmbunătățire a rezultatelor măsurate computerizat cu softul Dartfish, pe imaginile experimentului preliminar, pentru sportivul etalon, după 12 luni de antrenament specific pentru start.

Se constată o îmbunătățire a timpului de cursă cu un procent de 2,24%, după perioada în care s-a folosit metodologia nouă de pregătire a startului, comparativ cu un progres de doar 1,12% în perioada în care antrenamentele au avut o metodologie clasică.

Se confirmă ipoteza de la care s-a plecat, că obiectivizarea startului în natație îmbunătățește performanța cursei de sprint.

Recomandări în urma cercetării preliminare

1. Recomandăm o extindere a cercetării de bază, pe un număr mai mare

de sportivi, astfel încât rezultatele testării preliminare să poată fi generalizate ca validitate.

2. Susținem aplicarea unei metodologii propuse de antrenament pentru startul în natație, propus de noi, pentru un număr de 4 sportivi de elită, seniori, sprinteri, ai natației romanești. Metodologia propusă de antrenament, reprezintă o succesiune logică a formelor de instruire la start și o abordarea specială a tehnicii internaționale de start în natație, pe baza înregistrărilor și analizei parametrilor spațio-temporali. Metodologia pregătirii startului prefigurează adaptarea rapidă a tehnicii de start național la tehnica de start internațional.

3. Recomandăm utilizarea bloc-startului atletic kick pentru antrenamentele startului în natație, după metodologia prezentată, ca o variantă de antrenament, pentru startul internațional kick, până la introducerea bloc-starturilor kick omologate în România.

4. Recomandăm ca rezultatele din cercetarea preliminară să constituie o bază de premise în cercetarea experimentului de bază.

62

PARTEA A III A CONTRIBUȚII PERSONALE PRIVIND OBIECTIVIZAREA STARTULUI ÎN NATAȚIE PE BAZA PARAMETRILOR

SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA PERFORMANȚELOR CURSEI DE SPRINT

Capitolul 8

8.2 Scopul cercetarii de bază și sarcinile Scopul general al cercetării de bază este obiectivizarea startului în natație

pentru îmbunătățirea rezultatelor curselor de sprint, pe baza dezvoltării calități impulsului selectiv și a forței-putere a sistemului musculo-ligamentar pe membrele inferioare în urma aplicării metodelor și mijloacelor specifice formulate în urma cercetării preliminare.

Sarcinile specifice ale cercetări de bază constau în determinarea parametrilor spațio-temporali ai startului prin mijloace video.

Prin înregistrarea video a startului track și analizând : poziția statico - dinamica inițială distanța de zbor timpul de zbor viteza de zbor unghiul de intrare în apă

vom determina parametrii de performanță ai startului la înot pe baza unei tehnici adecvate.

Prin analiza cinematică a starturilor, prelucrarea datelor și compararea rezultatelor cu cele internaționale, vom concluziona asupra nivelului startului românesc.

Cercetarea experimentală a vizat înregistrarea și analiza cinematică a startului pe patru sportivi din lotul național al României, seniori, cu vârsta cuprinsă între 20 și 22 de ani, prin aplicarea metodologiei de obiectivizare a startului și îmbunătățirea forței-putere a membrelor inferioare verificată în cercetarea preliminară.

8.3 Obiectivele cercetării de bază Obiectivul general al cercetării este de obiectivizare a startului în natație în scopul realizării unui transfer motric spre conținutul tehnic specific pentru îmbunătățirea performanței cursei de sprint.

63

Obiectivizarea startului în natație, prin mijloace video de determinare și eliminare a erorilor de start, va fi îmbinată cu măsurarea parametrilor spațio-temporali ai startului. Măsurătorile calitative și cantitative vor duce la un rezultat obiectiv de evaluare și monotorizare a startului în natație. Obiectivele specifice ale cercetării de baza sunt:

1. Studiul tehnicii de start clasic în stilul track prin mijloace video. 2. Determinarea parametrilor măsurabili, de start clasic în stilul track până la

5m de bloc-start. 3. Analiza comparativă a parametrilor spațio-temporali măsurabili cu modelul

internațional de start în stilul track . 4. Determinarea erorilor de start în stilul track. 5. Eliminarea erorilor de start în stilul track. 6. Introducerea în pregătire a bloc-startului atletic kick, construit de noi și

studiul tehnicii de start în stilul atletic kick, prin mijloace video de determinare a parametrilor spațio-temporali, până la 5m de bloc-start.

7. Eficientizarea startului clasic în stilul track prin dezvoltarea forței de împingere a membrelor inferioare la start.

8. Eficientizarea startului în stilul atletic kick, de pe bloc-startul atletic kick, prin adaptarea tehnicii la cerințele internațional de start actuale.

8.4 Ipotezele cercetării de bază

1. Presupunem că prin analiza tehnicii startului în natație, pe baza mijloacelor video, pentru determinarea parametrilor spațio-temporali și depistarea erorilor în stilul track, până la distanța de 5m de bloc-start, vom obiectiviza tehnica de start pentru îmbunătățirea performanțelor cursei de sprint.

2. Presupunem că prin îmbunătățirea forței de impulsie a membrelor inferioare creem posibilitatea obțineri unei puteri explozive mai mare de start.

3. Prin introducerea bloc-startului atletic kick, construit de noi, similar bloc-startului kick internațional, în pregătirea startului în natație, vom obține îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali de start în stilul atletic kick, determinați prin analiză video, până la distanța de 5m de bloc-start.

8.5 Metodologia cercetării de bază

Metodologia cercetării de baza cuprinde: metoda analizei antropometrice

64

metoda testelor pe platforma MLD metoda analizei video cu softul Dartfish metode prelucrării matematice și grafice a datelor metoda experimental comparativă În cercetare, vor fi cuprinși patru sportivi de elită, cu vârste între 20 și 22

ani, componenți ai lotului național de seniori, de natație. Datele obținute la testările inițiale și finale pe sportivi vor fi comparate cu

modelul internațional de start. Rezultatele cercetărilor ne vor da posibilitatea ca în permanență să urmărim eficiența activității desfășurate, în pregătire, influențând astfel pozitiv nivelul motic și tehnic la start al sportivilor.

Rezultatele în cursele de natație de sprint la 100m obținute în anul 2011-2012, când s-a utilizat un antrenament de pregătire clasic vor fi comparate cu rezultatele acelorași curse de 100m în anul 2012-2013, când s-a utilizat un antrenament de pregătire special pentru start și dezvoltarea forței de impulsie timp de un an de zile.

8.5.2 Metoda testelor pe platforma MLD

Pentru evaluarea forței subiecții au fost testați pe un hardware MLD-Station Evo5 și un software MLD: Muskel Leistungs Diagnose, de la SPSport, SPSportdiagnosegeräte GmbH, [www.spsport.at].

S-au măsurat forțele verticale de reacție la sol cu două platforme de forță. Placă este confecționată din aluminiu solid. Pe suprafața exterioară platforma este prevăzută cu senzori. Dimensiunile plăci sunt de 400 x 600 x 80 mm și are 4 conductori de forță cvadridimensionali. Forță maximă care poate fi măsurată este de 7,5 kN. Frecvența de înregistrarea a probelor pentru fiecare eșantion este de 1.000 de Hz. Precizia de măsurare este de 0,1% din rezultatul final.

Versiunea software-ului MLD calculează puterea vertical, detenta verticală, viteza maxima și forța maximă. Software-ul colectează datele testărilor de forță de reacție la sol de la platformele de forță apoi calculează variabile. Viteza inițială a sportivului testat trebuie să fie zero pentru ca acest sistem să funcționeze.

În testul MLD se înregistrează forța izometrică maximală și forța explozivă adică detenta membrelor inferioare.

Testările pe platforma MLD se efectuează în regim statodinamic, în două etape :

fără încărcătură cu încărcătură 20% din greutatea corpului

Cercetarea s-a desfășurat în orașul Râșnov, împreună cu Antrenorul federal al lotului de schi sărituri, dl. Florin Spulber, care beneficiază de aparatura din

65

centrul de cercetare de la Râșnov, județul Brașov, prin sponsorizare de la firma OMV.

La experiment a participat subiecții cercetării și antrenorul de ski sărituri Florin Spulber, împreună cu cercetătorul austriac, Richard Schallert.

Cercetarea a vizat în principal parametrii de forță ai sportivilor. Cercetarea de bază inițială s-a efectuat în luna ianuarie 2013, iar cea finală în august 2013.

În cadrul experimentului subiecții au efectuat investigații doar în plan statodinamic întrucât startul în natație presupune efort specific statodinamic. Acestea au constat în efectuarea de sărituri, determinându-se următorii parametri:

- Puterea explozivă (W/kg) - Detenta verticală (cm) - Viteza maximă (m/s) - Forța maximă (N)

La testarea în regim statodinamic, s-au efectuat execuții fără și cu încărcătură 20% din greutatea corpului. Colectarea datelor a fost făcută de cercetătorul austriac Richard Schallert, pe softul MLD, al Federației Romane de Schi sărituri. Analiza și interpretarea rezultatelor în programul Microsoft Excel 2010 a fost efectuată de autorul lucrării, drd. Adriana Târgoveț.

Fig. nr. 79 Program prelucrare date culese pe placa MLD, înregistrarea personală

Mijloacele generale de pregătire sunt prezentate în anexa 11. Antrenarea forței membrelor inferioare pentru subiecții cercetării, s-a desfășurat săptămânal în patru antrenamente pe uscat pe parcursul a aproximativ șase luni, din ianuarie 2013 până în 10 august 2013.

66

8.6 Organizarea cercetării

Cercetarea de bază pentru ipoteza 1și 3, a fost realizată în perioada octombrie 2012 - 15 iunie 2013.

Cercetarea de bază, pentru ipoteza 2, a fost realizată în perioada ianuarie 2013 - 10 august 2013.

Perioada menționată a făcut obiectul studiului, cercetării, analizei, educării tehnicii și testării parametrilor spațio-temporali.

8.6.1 Subiecții cercetării La cercetarea de bază au fost implicați patru subiecți seniori, componenții ai

lotului național de natație, membrii ai clubului CSM Turnu Severin, antrenor Dan Bădescu.

Subiecții supuși cercetării au participat la pregătire și la competiții dedicate seniorilor pe plan național și internațional. S-a optat pentru acești sportivi din următoarele considerente:

cei patru sportivi fac parte din echipa unui singur club CSM Turnu-Severin, coordonat de antrenorul Dan Badescu, care a fost de acord să participe la experimentele cercetării

sportivii au vârsta maturității sportive, sunt conștienți de avantajele perfecționării tehnicii de start mai ales în probele de sprint, au avut capacitatea de aplicare eficientă a mijloacelor și metodelor de dezvoltare a tehnicii de start și secundar a forței de împingere la start.

Datele personale ale sportivilor sunt confidențiale. Ei vor fi numiți pe parcursul lucrării Subiectul 1, Subiectul 2, Subiectul 3 și Subiectul 4.

Informații legate de specialitatea din natație și proba specifică a fiecărui subiect, antrenor și clubul de care aparțin sportivii sunt prezentate în tabelul următor:

Tabelul nr. 38 Specializarea pe probe a subiecților cercetați*

Perioadă vizată 2011-2013

Probă specializare 100 m bras (min)

Ctr. Denumire subiect/ an 2011 2012 2013

67

1 Subiect 1 / U B 1:10:15 1:08:68 1:05:30

Probă specializare 100 m fluture (min)

Ctr. Denumire subiect/ an 2011 2012 2013

2 Subiect 2/ V D 1:09:24 1:06:45 1:02:60

Probă specializare 100 m liber (min)

Ctr. Denumire subiect/ an 2011 2012 2013

3 Subiect 3 / A A 1:00:15 0:58:32 0:55:75

Probă specializare 100 m liber (min)

Ctr. Denumire subiect/ an 2011 2012 2013

4 Subiect 4/ U C 1:01:64 0:59:53 0:56:23 * după FRNPM

8.6.2 Eșalonarea activității cercetării și locul desfășurării În derularea cercetării de bază, s-a urmărit evoluția subiecților pe parcursul a

peste 12 luni, vizând factorul fizic forța și evoluția factorului tehnic la start. Antrenamentele pe bloc-startul atletic kick, construit de noi, s-au desfășurat

pe tot parcursul cercetării. În ceea ce privește antrenamentul de forță s-au folosit metodele tradiționale de instruire dar și antrenamentul specific tehnici de start în natație: stilul clasic track și stilul nou, introdus de noi, atletic kick.

În perioada ianuarie 2013- august 2013, antrenamentele pentru pregătirea fizică s-au desfășurat, conform unei metodologii asemănătoare pregătirii atletice pe plat ținând cont că sportivii înotători în urma cercetării inițiale pe placa MLD au înregistrat rezultate foarte slabe în ceea ce privește forța – puterea de impulsie.

Metodologia propusă, în colaborare cu antrenorul Dan Bădescu este prezentată în anexa 12, după cercetările autorilor Cometty G. (1996, p. 87, 91,

68

110), Spitz/ Schnell (1985, p. 233-236), Schmidtbleicher, Golhofer (1982, p. 298-307).

În anexa 13 este prezentat modelul de fișă de evidență lunară a activității de pregătire și concursuri a sportivilor din cadrul cercetării.

Desfășurarea cercetării de bază se prezintă astfel: 1. 19 octombrie 2012, localitatea Pitești, Bazinul Olimpic Pitești,

Cercetare de bază inițială, cu probe de control filmate, privind pregătirea tehnică a startului în stilul track, probe de control filmate, privind nivelul tehnicii de plecare în stilul nou atletic kick. Cercetarea de bază cu întocmirea fișelor de observație, detalii tehnice de start, pentru fiecare subiect, care au fost efectuate de antrenorul Dan Bădescu sub îndrumarea drd. Adriana Șerban Târgoveț.

2. Ianuarie 2013, localitatea Râșnov, Sala de Sport Râșnov Testări pe platforma MLD, cercetare de bază inițială, pentru fiecare subiect al cercetării.

4. 15 iunie 2013, localitatea Brașov, Bazinul Olimpic Brașov Cercetare de bază finală, probe de control filmate, privind pregătirea tehnică a startului în stilul clasic track, probe de control filmate, privind nivelul tehnicii de plecare în stilul nou atletic kick.

5. 10 August 2013, localitatea Râșnov, Sala de Sport Râșnov Testări pe platforma MLD, cercetare de bază finală, în urma aplicării metodologiei de dezvoltare a forței de impulsie, pentru toți subiecții cercetării.

Capitolul 9

Rezultatele și analiza în cercetarea de bază

9.1 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 1 Ipoteza unu presupune că prin analiza tehnicii startului în natație, pe baza

mijloacelor video, pentru determinarea parametrilor spațio-temporali și depistarea erorilor în stilul track, până la distanța de 5m de bloc-start, vom obiectiviza tehnica de start pentru îmbunătățirea performanțelor cursei de sprint

Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul de start clasic track, pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de bază, măsurarea inițială, sunt prezentate tabelar astfel:

69

Tabelul nr. 40 Rezultatele parametrilor spațio-temporali în stilul de start track, cercetare de bază, testare inițială*

Subiect/ Parametrii start/inițial

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 1 0.36 2.55 7.08 39.50 Subiectul 2 0.32 2.51 7.84 39.00 Subiectul 3 0.32 2.50 7.81 38.00 Subiectul 4 0.32 2.40 7.50 36.00

*După înregistrarea personală

Sintetizarea fișelor de observație tehnică la startul în natație, elaborate de antrenorul specialist Dan Bădescu împreună cu autorul lucrării de față, măsurătoarea inițială, se prezintă astfel:

Tabelul nr. 41 Fișa de observație tehnică la startul în natație, cercetare de bază, 4 subiecți, testare inițială*

*După înregistrarea personală

Notă explicativă : DA = eroare prezentă NU = lipsă eroare

70

Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul de start clasic track, pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de bază, măsurarea finală sunt prezentate tabelar astfel:

Tabelul nr.42 Rezultatele parametrilor spațio-temporali în stilul de start track, cercetare de bază, testare finală*

Subiect/ Parametrii start/final

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 1 0.38 2.80 7.37 40.00 Subiectul 2 0.34 2.75 8.09 39.50 Subiectul 3 0.33 2.73 8.27 38.50 Subiectul 4 0.35 2.70 7.71 37.50

*După înregistrarea personală Sintetizarea fișelor de observație tehnică a startul în natație, elaborate de

antrenorul specialist Dan Bădescu împreună cu autorul lucrării de față, măsurătoarea finală, se prezintă astfel :

Tabelul nr. 43 Fișa de observație tehnică la startul în natație, cercetare de bază, 4 subiecți, testare finală*

*După înregistrarea personală Notă explicativă: DA = eroare prezentă

NU = lipsă eroare

71

9.1.1 Interpretarea evoluției Subiectului 1 în cadrul cercetării de bază

A. Parametrii spațio-temporali

Timp de zbor, start stilul track, inițial 0,36s crește la 0,38s final Distanța de zbor, start stilul track, inițial 2,55m crește la 2,80m Viteza de zbor, start stilul track, inițial 7,08m/s crește la 7,37m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 39,50° e la 40°

Tabelul nr. 44 Valori spațio-temporale la startul track subiect 1*

Subiect/ Parametrii start/inițial

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 1 0.36 2.55 7.08 39.50

Subiect/ Parametrii start/final

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 1 0.38 2.80 7.37 40.00

B. Erori de start - Erori inițiale 3 din 6 posibile urmărite, eliminate 3 din 6 posibile în final

Prelucrarea și interpretarea datelor observate cantitativ și calitativ asupra tehnicii de start , fără codificarea lor, prin elementele de detaliu al erorilor posibile ce au fost urmărite, duc la elaborarea ilustrării grafice pentru analiza înregistrărilor, pentru Subiectul 1 conform graficului următor :

72

Fig. nr. 82 Testare tehnică, start track, cercetare de bază, măsurare inițială și

finală Subiectul 1 C. Performanța subiectului 1 în proba de 100m bras, exprimată în secunde,

prezentare grafică:

Fig. nr. 83 Performanța subiectului 1, în proba 100m bras, perioadă 2011-2013

Subiectului 1, în proba de 100m bras în anul 2011 avea cel mai bun rezultat

1:10:15 minute. În anul 2012, în proba de 100m bras a obținut cel mai bun rezultat 1:08:68 minute cu o pregătire specifică clasică.

Îmbunătățirea cursei cu 0:01:47 minute reprezintă un procent de creșterea

performanței cu 2,09%. Calcul procentual al progresului în anul 2011-2012 se face cu formula :

1.47s x 100% : 70.15s = 2.09%

64,00

66,00

68,00

70,00

72,00

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Subiect 1 probă 100m bras Timp [secunde]

Timp

73

În urma pregătirii speciale a startului în perioada 2012 - 2013 sportivul își

îmbunătățește timpul în probă la 100m bras de la 1:08:68 la 1:05:30. Progresul obținut este de 0:03:38 minute, procentual îmbunătățirea performanței cursei este de 4,92%.

Calcul procentual al progresului în anul 2012-2013 se face cu formula :

3.38s x 100% : 68.68s = 4.92%

9.1.2 Interpretarea evoluției Subiectului 2 în cadrul cercetării de bază

A. Parametrii spațio-temporali

Timp de zbor, start stilul track, inițial 0,32s crește la 0,34s final Distanța de zbor, start stilul track, inițial 2,51m crește la 2,75m Viteza de zbor, start stilul track, inițial 7,84m/s crește la 8,09m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 39° crește la 39,50°

Tabelul nr.45 Valori spațio-temporale la startul track, subiectul 2*

Subiect/ Parametrii start/inițial

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 2 0.32 2.51 7.84 39.00

Subiect/ Parametrii start/final

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 2 0.34 2.75 8.09 39.50 *După înregistrarea personală

B. Erori de start

- Erori inițiale 3 din 6 posibile urmărite, eliminate 3 din 6 posibile în final

74

Prelucrarea și interpretarea datelor observate cantitativ și calitativ asupra tehnicii de start , fără codificarea lor, prin elementele de detaliu al erorilor posibile ce au fost urmărite, duc la elaborarea ilustrării grafice pentru analiza înregistrărilor, pentru Subiectul 2 conform graficului următor :

Fig. nr. 85 Testare tehnică, start track, cercetare de bază, măsurare inițială și finală Subiectul 2

C. Performanța subiectului 2 în proba de 100m fluture, exprimată în

secunde, prezentare grafică:

Fig. nr. 86 Performanța subiectului 2, în proba 100m fluture, perioadă 2011-2013

58606264666870

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Subiect 2 probă 100m fluture Timp [secunde]

Timp

75

Subiectului 2, în proba de 100m fluture, în anul 2011 avea cel mai bun

rezultat 1:09:24 minute. În anul 2012, în proba de 100m fluture a obținut cel mai bun rezultat 1:06:45 minute cu o pregătire specifică clasică.

Îmbunătățirea cursei cu 0:02:79 minute reprezintă un procent de creșterea performanței cu 4,02%.

În urma pregătirii speciale a startului în perioada ianuarie 2013 - iunie 2013 sportivul își îmbunătățește timpul în probă la 100m fluture de la 1:06:45 la 1:02:60. Progresul obținut este de 0:03:85 minute, procentual îmbunătățirea performanței cursei este de 5,79%.

9.1.3 Interpretarea evoluției Subiectului 3 în cadrul cercetării de bază

A. Parametrii spațio-temporali

Timp de zbor, start stilul track, inițial 0,32s crește la 0,35s final Distanța de zbor, start stilul track, inițial 2,50m crește la 2,73m Viteza de zbor, start stilul track, inițial 7,81m/s crește la 8,27m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 38,00° crește la 37,50°

Tabelul nr.46 Valori spațio-temporale la startul track, subiectul 3

Subiect/ Parametrii start/inițial

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 3 0.32 2.50 7.81 38.00

Subiect/ Parametrii start/final

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 3 0.35 2.73 8.27 38.50 *După înregistrarea personală

76

B. Erori de start - Erori inițiale 2 din 6 posibile urmărite, eliminate 2 din 6 posibile în final

Prelucrarea și interpretarea datelor observate cantitativ și calitativ asupra tehnicii de start , fără codificarea lor, prin elementele de detaliu al erorilor posibile ce au fost urmărite, duc la elaborarea ilustrării grafice pentru analiza înregistrărilor, pentru Subiectul 3 conform graficului următor :

Fig. nr. 88 Testare tehnică, start track, cercetare de bază, măsurare inițială și

finală Subiectul 3

C. Performanța subiectului 3 în proba de 100m liber, exprimată în secunde, prezentare grafică:

Fig. nr. 89 Performanța subiectului 3, în proba 100m liber, perioadă 2011-2013

525456586062

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Subiect 3 probă 100m liber Timp [secunde]

Timp

77

Subiectului 3, în proba de 100m liber, în anul 2011 avea cel mai bun rezultat

1:00:15 minute. În anul 2012, în proba de 100m liber a obținut cel mai bun rezultat 0:58:32 minute cu o pregătire specifică clasică.

Îmbunătățirea cursei cu 0:01:83 minute reprezintă un procent de creșterea performanței cu 3,04%. În urma pregătirii speciale a startului în perioada ianuarie 2013 - iunie 2013 sportivul își îmbunătățește timpul în probă la 100m liber de la 0:58:45 la 1:02:60. Progresul obținut este de 0:03:85 minute, procentual îmbunătățirea performanței cursei este de 5,79%.

9.1.4 Interpretarea evoluției Subiectului 4 în cadrul cercetării de bază

A. Parametrii spațio-temporali

Timp de zbor, start stilul track, inițial 0,32s crește la 0,35s final Distanța de zbor, start stilul track, inițial 2,40m crește la 2,70m Viteza de zbor, start stilul track, inițial 7,50m/s crește la 7,71m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, inițial 36,00° crește la 37,50°

Tabelul nr.47 Valori spațio-temporale la startul track, subiectul 4*

Subiect/ Parametrii start/inițial

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 4 0.32 2.40 7.50 36.00

Subiect/ Parametrii start/final

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relative

(m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start Track start Track start Track start

Subiectul 4 0.35 2.70 7.71 37.50 *După înregistrarea personală

78

B. Erori de start - Erori inițiale 2 din 6 posibile urmărite, eliminate 2 din 6 posibile în final

Prelucrarea și interpretarea datelor observate cantitativ și calitativ asupra tehnicii de start , fără codificarea lor, prin elementele de detaliu al erorilor posibile ce au fost urmărite, duc la elaborarea ilustrării grafice pentru analiza înregistrărilor, pentru Subiectul 4 conform graficului următor :

Fig. nr. 91 Testare tehnică, start track, cercetare de bază, măsurare inițială și

finală Subiectul 4 C. Performanța subiectului 4 în proba de 100m liber, exprimată în secunde,

prezentare grafică:

Fig. nr. 92 Performanța subiectului 4, în proba 100m liber, perioadă 2011-2013

52545658606264

Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

Subiect 4 probă 100m liber Timp [secunde]

Timp

79

Subiectului 4, în proba de 100m liber în anul 2011 avea cel mai bun rezultat

1:01:64. În anul 2012, în proba de 100m liber a obținut cel mai bun rezultat 0:59:53 minute cu o pregătire specifică clasică. Îmbunătățirea cursei cu 0:02:11 minute reprezintă un procent de creșterea performanței cu 3,42%.

În urma pregătirii speciale a startului în perioada ianuarie 2013 - iunie 2013 își îmbunătățește timpul în probă la 100m liber de la 0:59:53 la 0:56:23. Progresul obținut este de 0:03:42 minute, procentual îmbunătățirea performanței cursei este de 5,54%.

9.2 Raportarea rezultatelor parametrilor spațio-temporali obținuți din cercetare la modelul internațional de start

În cadrul cercetării am întreprins un studiu menit să identifice diferențele

între valorile parametrilor spațio-temporali ai modelului tehnic internațional cu cele obținute în cercetarea națională pe sportivii lotului de seniori românesc.

Cele mai relevante și confirmate informații referitoare la modelul internațional de start sunt cele după Taketa, 2006, Blansky, 2001, Jorgic, 2010. Alți cercetători a căror teorie o considerăm importantă este cea a lui Koji Honda, Peter Siclair, Bruce Mason și David Pease, în articolul științific “The effect of starting position on elite swim start performance using an angle kick plate” University of Sidney, Australia,2010, p.166.

Tabelul nr. 48 Valori internaționale ai startului track*

Track start Timp de zbor 0,41 ± 0,07 Distanța de zbor 3,14 ± 0,20 Viteza de zbor 7,83 ± 1,19 Unghiul de intrare în apă 43,85 ± 4,48

*După Koji Honda, Peter Siclair, Bruce Mason și David Pease Compararea și analiza valorilor parametrilor spațio-temporali ai modelului

internațional, cu rezultatele obținute de subiecții cercetării de bază, la testarea inițială, în cifre valorice, pot fi sintetizate conform tabelului următor :

80

Tabelul nr.49 Valorile comparative ale modelului internațional

de start track cu subiecții cercetării, testare inițială *

Parametrii spațio-temporali măsurați

Model internațional Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4

Timp de zbor (s) 0.41 0.36 0.32 0.32 0.32 Distanță de zbor (m) 3.14 2.55 2.51 2.50 2.40 Viteza de zbor (m/s) 7.83 7.08 7.84 7.81 7.50

Unghi de intrare (grade) 43.85 39.50 39.00 38.00 36.00 * După înregistrare personală

Compararea și analiza valorilor parametrilor spațio-temporali ai modelului internațional, cu rezultatele obținute de subiecții cercetării de bază, în procente pot fi sintetizate conform tabelului următor :

Tabelul nr. 50 Analiza diferențelor rezultatelor comparative cu

modelul internațional de start track cu subiecții cercetării, testare inițială*

Parametrii spațio-temporali măsurați inițial

Subiect 1/ Model Internați

onal

Subiect 1/ Model Internațional %

Subiect 2/ Model Internați

onal

Subiect 2/ Model Internațional %

Subiect 3/ Model Internați

onal

Subiect 3/ Model Internațional %

Subiect 4/ Model Internați

onal

Subiect 4/ Model Internațional %

Timp de zbor (s) -0.05 87.80% -0.09 78.05% -0.09 78.05% -0.09 78.05% Distanță de zbor (m) -0.59 81.21% -0.63 79.94% -0.64 79.62% -0.74 76.43%

Viteza de zbor (m/s) -0.75 90.46% 0.01 100.18% -0.02 99.78% -0.33 95.79%

Unghi de intrare (grade) -4.35 90.08% -4.85 88.94% -5.85 86.66% -7.85 82.10%

Media parametrilor 87.39% 86.78% 86.03% 83.09%

*După înregistrare personală Fiecare parametru spațio-temporal, luat individual, printr-o reprezentare

grafică prezintă situația mai clară a comparație cu modelul internațional. Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește timpul de

zbor:

81

Fig. nr. 93 Analiza comparativă a timpului de zbor al subiecților cercetării cu modelul internațional de start

Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește distanța de

zbor:

Fig. nr. 94 Analiza comparativă a distanței de zbor al subiecților cercetării cu modelul internațional de start

00,05

0,10,15

0,20,25

0,30,35

0,40,45

Model internațional

Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4

0

0,5

1

1,5

2

2,5

3

3,5

Model internațional

Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4

82

Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește viteza de zbor:

Fig. nr. 95 Analiza comparativă a vitezei de zbor al subiecților cercetării cu modelul internațional de start

Rezultatele grafice ale studiului comparativ în ceea ce privește unghiul de

intrare în apă:

Fig. nr. 96 Analiza comparativă a unghiului de intrare în apă al subiecților

cercetării cu modelul internațional de start Compararea și analiza valorilor parametrilor spațio-temporali ai modelului

internațional, cu rezultatele obținute de subiecții cercetării de bază, la testarea finală, în cifre valorice, pot fi sintetizate, conform tabelului următor:

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Model internațional

Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4

05

101520253035404550

Model internațional

Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4

83

Tabelul nr. 51 Analiza rezultatelor, comparativ cu modelul internațional, testare finală *

Parametrii spațio-temporali măsurați

Model internațional Subiect 1 Subiect 2 Subiect 3 Subiect 4

Timp de zbor (s) 0.41 0.38 0.34 0.33 0.35 Distanță de zbor (m) 3.14 2.80 2.75 2.73 2.70 Viteza de zbor (m/s) 7.83 7.37 8.09 8.27 7.71

Unghi de intrare (grade) 43.85 40.00 39.50 38.50 37.50 *După înregistrare personală

Compararea și analiza valorilor parametrilor spațio-temporali ai modelului internațional, cu rezultatele obținute de subiecții cercetării de bază, la testarea finală, în procente, pot fi sintetizate, conform tabelului următor:

Tabelul nr. 52 Rezultatele comparației parametrilor spațio-temporali ai

subiecților cercetării cu modelul internațional, testare finală *

Parametrii spațio-temporali

măsurați final

Subiect 1/ Model Internați

onal

Subiect 1/ Model Internațional %

Subiect 2/ Model Internați

onal

Subiect 2/ Model Internațional %

Subiect 3/ Model Internați

onal

Subiect 3/ Model Internațional %

Subiect 4/ Model Internați

onal

Subiect 4/ Model Internațional %

Timp de zbor (s) -0.03 92.68% -0.07 82.93% -0.08 80.49% -0.06 85.37% Distanță de zbor (m) -0.34 89.17% -0.39 87.58% -0.41 86.94% -0.44 85.99%

Viteza de zbor (m/s) -0.46 94.10% 0.26 103.30% 0.44 105.65% -0.12 98.52%

Unghi de intrare (grade) -3.85 91.22% -4.35 90.08% -5.35 87.80% -6.35 85.52%

Media parametrilor % 91.79% 90.97% 90.22% 88.85%

*După înregistrare personală Putem concluziona că sportivii cercetați au înregistrat o îmbunătățire a

parametrilor spațio-temporali de start în stilul track, în finalul cercetării, după perioada de pregătire specifică, după cum urmează: Subiectul 1: îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali cu 4,41% Subiectul 2: îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali cu 4,20% Subiectul 3: îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali cu 4,20% Subiectul 4: îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali cu 5,76%

Înregistrările video ale starturilor fracționate în diferite stiluri, după care s-a făcut analiza cu softul Dartfish sunt prezentate în anexa 14-20.

84

9.3 Concluzii privind verificarea ipotezei 1 ( subiectul 1, 2, 3, 4) Subiectul 1 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază trei erori de tehnică: Faza de pregătire: Poziție de plecare track cu CG (centrul de greutate)

exagerat în față Faza de execuție: Zbor exagerat plat Faza de finalizare a startului: intrare în apă în unghi exagerat închis

După filmarea startului, studiul mișcărilor împreună cu antrenorul, analiza parametrilor spațio-temporali de start, cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de zile, au fost eliminate toate erorile de start prin conștientizarea lor secvențială.

Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit, prin creșterea timpului de zbor și a distanței de zbor , prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând la scăderea forței de frecare cu apa la start astfel: Timp de zbor, start stilul track, crește cu 0,02s Distanța de zbor, start stilul track, crește cu 0,25m Viteza de zbor, start stilul track, crește cu 0,29m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește cu 0,05°

Performanța subiectului 1 în proba de bază s-a îmbunătățit cu 3,38 secunde, îmbunătățire procentuală a timpului cursei cu 4,92%. Astfel se confirmă ipoteza 1 de obiectivizare a tehnicii startului în natație, prin analiză video, prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-temporali și pe baza analizei calitative, pentru subiectul 1. Subiectul 2 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază trei erori de tehnică: Faza de pregătire: Poziție de plecare track cu CG (centrul de greutate)

exagerat în spate Faza de execuție: Zbor exagerat curbat Faza de finalizare a startului: Intrare în apă în unghi exagerat ascuțit

După filmarea startului, studiul mișcărilor împreună cu antrenorul, analiza parametrilor spațio-temporali de start, cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de zile, au fost eliminate toate erorile de start prin conștientizarea lor secvențială. Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit prin creșterea timpului de zbor și a distanței de zbor , prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând la scăderea forței de frecare cu apa la start astfel: Timp de zbor, start stilul track, crește cu 0,02s Distanța de zbor, start stilul track, crește cu 0,24m Viteza de zbor, start stilul track, crește cu 0,25m/s

85

Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește cu 0,05°

Performanța subiectului 2 în proba de bază s-a îmbunătățit cu 3,85 secunde îmbunătățire procentuală a timpului cursei cu 5,79%.

Astfel se confirmă ipoteza 1 de obiectivizare a tehnicii startului în natație, prin analiză video, prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-temporali și pe baza analizei calitative, pentru subiectul 2. Subiectul 3 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază două erori de tehnică: Faza de pregătire: NU Faza de execuție: Zbor exagerat curbat Faza de finalizare a startului: Intrare în apă în unghi exagerat ascuțit

După filmarea startului, studiul mișcărilor împreună cu antrenorul, analiza parametrilor spațio-temporali de start cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de zile, au fost eliminate toate erorile de start prin conștientizarea lor secvențială.

Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit prin creșterea timpului de zbor și a distanței de zbor, prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând la scăderea forței de frecare cu apa la start astfel: Timp de zbor, start stilul track, crește cu 0,03s Distanța de zbor, start stilul track, crește cu 0,23m Viteza de zbor, start stilul track, crește cu 0,46m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește cu 0,05°

Performanța subiectului 3 în proba de bază s-a îmbunătățit cu 2,57 secunde, îmbunătățire procentuală a timpului cursei cu 4,41%.

Astfel se confirmă ipoteza 1 de obiectivizare a tehnicii startului în natație, prin analiză video, prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-temporali și pe baza analizei calitative, pentru subiectul 3.

Subiectul 4 a înregistrat în etapa inițială a cercetării de bază două erori de

tehnică: Faza de pregătire: NU Faza de execuție: Zbor exagerat plat Faza de finalizare a startului: Intrare în apă în unghi exagerat închis

După filmarea startului, studiul mișcărilor împreună cu antrenorul, analiza parametrilor spațio-temporali de start cu softul Dartfish, pe parcursul a 6 luni de zile, au fost eliminate toate erorile de start prin conștientizarea lor secvențială.

86

Parametrii spațio-temporali s-au îmbunătățit prin creșterea timpului de zbor

și a distanței de zbor, prin creșterea vitezei și a unghiului de intrare în apă, ducând la scăderea forței de frecare cu apa la start astfel: Timp de zbor, start stilul track, crește cu 0,03s Distanța de zbor, start stilul track, crește cu 0,30m Viteza de zbor, start stilul track, crește cu 0,21m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește cu 1,50°

Performanța subiectului 4 în proba de bază s-a îmbunătățit cu 2,30 secunde, îmbunătățire procentuală a timpului cursei cu 5,54%.

Astfel se confirmă ipoteza 1 de obiectivizare a tehnicii startului în natație, prin analiză video, prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-temporali și pe baza analizei calitative, pentru subiectul 4.

Concluzii generale privind verificarea ipotezei 1

Pentru concluziile generale privind ipoteza 1 vom analiza, din tabelul următor, rezultatele parametrilor spațio-temporali inițiali și finali, pentru subiecții cercetării:

Tabelul nr. 54 Rezultatele măsurătorilor spațio-temporale ale startului track, inițiale și finale pentru subiecții cercetării*

Subiect/ Parametrii start/ diferență

final/inițial

Timp de zbor (min)

Distanta de zbor (m)

Viteza medie relativă (m/s)

Unghiul de intrare (grade)

Track start % Track

start % Track start % Track

start %

Subiectul 1 inițial 0.36 5.56

2.55 9.80

7.08 3.95

39.50 1.27

Subiectul 1 final 0.38 2.80 7.36 40.00 Subiectul 2 inițial 0.32

6.25 2.51

9.56 7.84

3.06 39.00

1.28 Subiectul 2 final 0.34 2.75 8.08 39.50 Subiectul 3 inițial 0.32

3.13 2.50

9.20 7.8

6.03 38.00

1.32 Subiectul 3 final 0.33 2.73 8.27 38.50 Subiectul 4 inițial 0.32

9.37 2.40

12.50 7.50

2.80 36.00

4.17 Subiectul 4 final 0.35 2.70 7.71 37.50

Media subiecților 0.02 6.08 0.26 10.27 0.30 3.96 0.75 2.01

Media generală % 5.58

*După înregistrarea personală

87

Calculul valoric al îmbunătățirii parametrilor spațio-temporali ai startului

track pentru subiecții cercetării: Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,2s Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,26m Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie 0,30m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 0,75°

Calculul procentual al îmbunătățirii parametrilor spațio-temporali ai startului track pentru subiecții cercetării: Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 6,08% Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 10,27% Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie cu 3,96% Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 2,01%

Rezultatele procentuale de îmbunătățire a cursei pe parcursul anilor de cercetare, pentru subiecții cercetării sunt cuprinse tabelar astfel:

Tabelul nr. 55 Rezultate procentuale de îmbunătățire a cursei pe ani cercetării*

Subiecți/ Îmbunătățirea performanței cursei de sprint /an

2011-2012 %

2012-2013 %

Subiectul 1 2.09 4.92 Subiectul 2 4.02 5.79 Subiectul 3 3.04 5.79 Subiectul 4 3.42 5.54

Medie anuală % 3.14 5.51 *după înregistrare personală

Se constată o îmbunătățire generală pentru anul 2011-2012 , în care s-a făcut un antrenament clasic de pregătire cu un procent de 3,14% și o îmbunătățire generală pentru anul 2012-2013, cu un antrenament specific pentru start, propus de noi, cu un procent de 5,51%.

În concluzie ipoteza 1 a fost confirmată de subiecții cercetării de bază, demonstrând obiectivizarea tehnicii startului în natație, prin analiză video, pe baza analizei calitative a erorilor și prin măsurarea obiectivă a parametrilor spațio-temporali.

88

9.4 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 2 Ipoteza doi presupune că prin îmbunătățirea forței de impulsie a membrelor inferioare vom obține o putere explozivă mai mare de start (putere = Watt/kg). Rezultatele testărilor MLD, cercetarea de bază, măsurătoarea inițială , ianuarie 2013 sunt prezentate tabelar astfel:

Tabelul nr. 56 Rezultate testare MLD, cercetare de bază, măsurare inițială*

Testare MLD Inițială

Subiectul 1 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 12.80 Detenta verticală (cm) 35.40 Viteza maximă (m/s) 2.00 Forța maximă ( N ) 790.30

Subiectul 2 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 17.30 Detenta verticală (cm) 36.32 Viteza maximă (m/s) 2.54 Forța maximă ( N ) 1025.37

Subiectul 3 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 22.15 Detenta verticală (cm) 39.35 Viteza maximă (m/s) 2.63 Forța maximă ( N ) 1119.12

Subiectul 4 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 23.75 Detenta verticală (cm) 40.15 Viteza maximă (m/s) 2.78 Forța maximă ( N ) 1221.37

*după înregistrare personală

Din luna ianuarie 2013 până în luna august 2013 s-au desfășurat antrenament pentru dezvoltarea forței

Rezultatele testărilor MLD, cercetarea de bază, măsurătoarea finală , august

2013 sunt prezentate tabelar astfel:

89

Tabelul nr. 57 Rezultate testare MLD, cercetare de bază, testare finală*

Testare MLD Finală

Subiectul 1 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 15.17

Detenta verticală (cm) 52.08

Viteza maximă (m/s) 2.58

Forța maximă ( N ) 879.17

Subiectul 2 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 19.38

Detenta verticală (cm) 55.4

Viteza maximă (m/s) 2.96

Forța maximă ( N ) 1145.37

Subiectul 3 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 23.58

Detenta verticală (cm) 54.2

Viteza maximă (m/s) 3.2

Forța maximă ( N ) 1209.65

Subiectul 4 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 24.31

Detenta verticală (cm) 53.17

Viteza maximă (m/s) 3.55

Forța maximă ( N ) 1302.3 *după înregistrare personală

9.4.1 Interpretarea evoluției subiectului 1 în cadrul cercetării de bază

A. Test statodinamic Puterea explozivă inițială 12,80 W/kg crește la 15,17 W/kg Detentă verticală inițială 35,40 cm crește la 52,08 cm Viteza maximă inițială 2,00 m/s crește la 2,58 m/s Forța maximă inițială 790,30 N crește la 879,17 N

90

9.4.2 Interpretarea evoluției subiectului 2 în cadrul cercetării de bază

A. Test statodinamic - Puterea explozivă inițială 17,30 W/kg crește la 19,38 W/kg - Detentă verticală inițială 36,32 cm crește la 55,40 cm - Viteza maxima inițială 2,54 m/s crește la 2,96 m/s - Forța maximă inițială 1025,37 N crește la 1145,37 N

9.4.3 Interpretarea evoluției subiectului 3 în cadrul cercetării de bază

A. Test statodinamic - Puterea explozivă inițială 22,15 W/kg crește la 23,58 W/kg - Detentă verticală inițial 39,37 cm crește la 54,20 cm - Viteza maximă inițială 2,63 m/s crește la 2,96 m/s - Forța maximă inițială 1119,12 N crește la 1209,65 N

9.4.4 Interpretarea evoluției subiectului 4 în cadrul cercetării de baza

Test statodinamic Puterea explozivă inițială 20,75 W/kg crește la 24,31 W/kg Detentă verticală inițială 40,15 cm crește la 53,17 cm Viteza maximă inițială 2,78 m/s crește la 3,15 m/s Forța maximă inițială 1121,37 N crește la 1602,30 N

91

9.5 Concluzii privind verificarea ipotezei 2 ( subiectul 1, 2, 3, 4) Analiza creșterii parametrilor măsurați cu platforma MLD prezentată tabelar este următoarea: Tabelul nr. 58 Rezultatele analizei creșterii parametrilor MLD*

Analiza creșterii parametrilor MLD final/inițial Valoric Procentual %

Subiectul 1 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 2.37 18.52

Detenta verticală (cm) 16.68 47.12

Viteza maximă (m/s) 0.58 29.00

Forța maximă ( N ) 88.87 11.25

Subiectul 2 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 2.08 12.02

Detenta verticală (cm) 19.08 52.53

Viteza maximă (m/s) 0.42 16.54

Forța maximă ( N ) 120.00 11.70

Subiectul 3 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 1.43 6.46

Detenta verticală (cm) 14.85 37.74

Viteza maximă (m/s) 0.57 21.67

Forța maximă ( N ) 90.53 8.09

Subiectul 4 Statodinamic

Puterea explozivă ( Watt/KG ) 0.56 2.36

Detenta verticală (cm) 13.02 32.43

Viteza maximă (m/s) 0.77 27.70

Forța maximă ( N ) 80.93 6.63 *după înregistrare personală

Subiectul 1 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale : Test statodinamic Puterea explozivă: o creștere cu 2,37 W/kg, procentual 18,52% Detenta: o creștere cu 16,68cm, procentual 47,12% Viteza maximă: o creștere cu 0,58 m/s, procentual 29% Forța maximă: o creștere cu 88,87 N, procentual 11,25%

92

Subiectul 2 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale : Test statodinamic Puterea explozivă: o creștere cu 2,08 W/kg, procentual 12,02% Detenta: o creștere cu 19,08cm, procentual 52,53% Viteza maximă: o creștere cu 0,42 m/s, procentual 16,54% Forța maxima: o creștere cu 120,00 N, procentual 11,70%

Subiectul 3 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale : Test statodinamic Puterea explozivă: o creștere cu 1,43 W/kg, procentual 6,46% Detenta: o creștere cu 14,85cm, procentual 37,74% Viteza maximă: o creștere cu 0,57 m/s, procentual 21,67% Forța maximă: o creștere cu 90,53 N, procentual8,09%

Subiectul 4 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale : Test statodinamic Puterea explozivă: o creștere cu 0,56 W/kg, procentual 2,36% Detenta: o creștere cu 13,02cm, procentual 32,43% Viteza maximă: o creștere cu 0,77 m/s, procentual 27,70% Forța maximă: o creștere cu 80,93N, procentual 6,63%

Concluzii generale privind verificarea ipotezei 2

Din analiza creșterii parametrilor măsurați reiese o creștere medie, a măsurătorilor statodinamice, pentru cei patru sportivi cercetați, astfel: Puterea explozivă creștere în medie pentru cei patru sportivi cercetați cu

1,61W/kg, procentual cu 9,84% Detenta crește în medie pe cei pentru cei patru sportivi cercetați cu 15,90cm,

procentual cu 42,45%. Viteza maximă crește în medie pentru cei patru sportivi cercetați cu

0,58m/s, procentual cu 23,72%. Forța maxima crește în medie pentru cei patru sportivi cercetați cu 95,08N,

procentual cu 9,41%.

Toți subiecții cercetării în urma programelor de antrenament pentru îmbunătățirea forței au înregistrat creșterea puterii explozive și a detentei care influențează pozitiv puterea de împingere la start. În concluzie ipoteza 2 a fost confirmată de cei patru subiecți ai cercetării de bază, demonstrând că prin creșterea forței de impulsie se obține o putere explozivă mai mare.

93

9.6 Rezultatele și analiza în cercetarea de bază, ipoteza 3 Presupunem că prin propunerea introducerea bloc-startului atletic kick, construit de noi, în pregătirea startului în natație, vom obține eficientizarea startului în stilul atletic kick, pentru adaptarea tehnicii la cerințele regulamentului internațional de start actual. Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul atletic kick, efectuat de pe bloc-startul atletic kick, pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de bază, măsurarea inițială sunt prezentate tabelar astfel:

Tabelul nr. 59 Rezultatele stilului de start atletic kick, cercetare de bază, testare inițială*

Subiect/ Parametrii start/inițial

Timp de start (min)

Distanța de start (m)

Viteza medie

relative (m/s)

Unghiul de intrare

în apă (grade)

Atletic kick start

Atletic kick start

Atletic kick start

Atletic kick start

Subiectul 1 0.38 2.74 7.21 39.00 Subiectul 2 0.36 2.73 7.58 39.00 Subiectul 3 0.34 2.70 7.94 39.00 Subiectul 4 0.34 2.69 7.91 38.00

*după înregistrare personală Rezultatele parametrilor spațio-temporali, în stilul atletic kick, efectuat de

pe bloc-startul atletic kick, pentru subiecții cercetării (1,2,3,4) în cercetarea de bază, măsurarea finală sunt prezentate tabelar astfel:

Tabelul nr. 60 Rezultatele stilului de start atletic kick, cercetare de bază, testare finală*

Subiect/ Parametrii start/final

Timp de start (min)

Distanța de start (m)

Viteza medie

relative (m/s)

Unghiul de intrare

în apă (grade)

Atletic kick start

Atletic kick start

Atletic kick start

Atletic kick start

Subiectul 1 0.40 3.08 7.70 39.50 Subiectul 2 0.38 3.05 8.03 39.50 Subiectul 3 0.38 3.05 8.03 39.50 Subiectul 4 0.38 3.06 8.05 38.50

*după înregistrare personală 94

9.6.1 Interpretarea evoluției subiectului 1 în cadrul cercetării de bază

Timp de zbor, start stilul atletic kick, inițial 0,38s crește la 0,40s în final Distanță de zbor, start stilul atletic kick, inițial 2,74m crește la 3,08m în final Viteza de zbor, start stilul atletic kick, inițial 7,21m/s crește la 7,70m/s în

final Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 39 grade crește la 39,50

grade în final

9.6.2 Interpretarea evoluției subiectului 2 în cadrul cercetării de bază

Timp de zbor, start stilul atletic kick, inițial 0,36s crește la 0,38s în final Distanță de zbor, start stilul atletic kick, inițial 2,73m crește la 3,05m în final Viteza de zbor, start stilul atletic kick, inițial 7,58m/s crește la 8,03m/s în

final Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 39 grade crește la 39,50

grade în final

9.6.3 Interpretarea evoluției subiectului 3 în cadrul cercetării de bază

Timp de zbor, start stilul atletic kick, inițial 0,34s crește la 0,38s final Distanță de zbor, start stilul atletic kick, inițial 2,70m crește la 3,05m în final Viteza de zbor, start stilul atletic kick, inițial 7,94m/s crește la 8,03m/s în

final Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 39,00 grade crește la

38,50 grade în final

9.6.4 Interpretarea evoluției subiectului 4 în cadrul cercetării de bază

Timp de zbor, start stilul atletic kick, inițial 0,34s crește la 0,38s în final Distanță de zbor, start stilul atletic kick, inițial 2,69m crește la 3,06m în final Viteza de zbor, start stilul atletic kick, inițial 7,91m/s scade la 8,05m/s în

final Unghiul de intrare în apă, stilul atletic kick, inițial 38,00 grade crește la

38,50 grade în final

95

9.7 Concluzii privind verificarea ipotezei 3 (subiectul 1, 2, 3, 4)

Analiza diferențelor între valorile și procentele parametrilor spațio-temporali înregistrați între măsurătoarea finală și cea inițială, pentru startul atletic kick evidențiată tabelar:

Tabelul nr. 61 Rezultatele analizei diferențelor parametrilor spațio-temporali pentru startul atletic kick, inițial și final *

Subiect/ Parametrii

start/Diferență final/inițial

Timp de

start (min)

% Distanța de start

(m) %

Viteza medie

relativă (m/s)

%

Unghiul de

intrare în apă (grade)

%

Atletic kick start

Atletic kick start

Atletic kick start

Atletic kick start

Subiectul 1 0.02 5.26 0.34 12.41 0.49 6.79 0.50 1.28 Subiectul 2 0.02 5.56 0.32 11.72 0.44 5.84 0.50 1.28 Subiectul 3 0.04 11.76 0.35 12.96 0.09 1.07 0.50 1.28 Subiectul 4 0.04 11.76 0.37 13.75 0.14 1.78 0.50 1.32

*după înregistrare personală

Concluzii Subiectul 1

A. Valoric concluzionăm: Subiectul 1 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 0,02s , distanță cu 0,34m , o creștere a vitezei de start în stilul track cu 0,49m/s și creșterea unghiului de intrare în apă cu 0,50 grade, până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale. B. Procentual concluzionăm: Subiectul 1 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 5,26% , distanța cu 12,41%, o creștere a vitezei de start în stilul track cu 6,79% și creșterea unghiului de intrare în apă cu 1,28%, până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale.

96

Concluzii Subiectul 2 A. Valoric concluzionăm: Subiectul 2 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 0,02s , distanță cu 0,32m , o creștere a vitezei de start în stilul track cu 0,44m/s și creșterea unghiului de intrare în apă cu 0,50 grade, până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale. B. Procentual concluzionăm Subiectul 2 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 5,56% , distanță cu 11,72% , o creștere a vitezei de start în stilul track cu 5,84% și creșterea unghiului de intrare în apă cu 1,28%, până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale.

Concluzii Subiectul 3 A. Valoric concluzionăm: Subiectul 3 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 0,04s , distanță cu 0,35m , o creștere a vitezei de start în stilul track cu 0,09m/s și creșterea unghiului de intrare în apă cu 0,50 grade, până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale. B. Procentual concluzionăm: Subiectul 3 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 11,76% , distanță cu 12,96%, o creștere a vitezei de start în stilul track cu 1,07% și creșterea unghiului de intrare în apă cu 1,28%, până la distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale.

Concluzii Subiectul 4

A. Valoric concluzionăm: Subiectul 4 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 0,04s , distanță cu 0,37m , o creștere a vitezei de start în stilul track cu 0,14 m/s și creșterea unghiului de intrare în apă cu 0,50 grade, până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale.

97

B. Procentual concluzionăm: Subiectul 4 a înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp cu 11,76% , distanță cu 13,75%, o creștere a vitezei de start în stilul track cu 1,78% și creșterea unghiului de intrare în apă cu 1,32%, până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale.

Concluzii generale privind verificarea ipotezei 3

A. Valoric concluzionăm: Subiecții cercetării au înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp în medie cu 0,03s , distanță cu 0,34m , o creștere a vitezei de start în stilul track cu 0,29 m/s și creșterea unghiului de intrare în apă cu 0,50 grade, până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale. Media generală valorică de creștere a parametrilor spațio-temporali este de 0,35. B. Procentual concluzionăm: Subiecții cercetării au înregistrat de la etapa cercetării inițiale la etapa cercetării finale o creștere a parametrilor de timp în medie cu 8,58% , distanță cu 8,58%, o creștere a vitezei de start în stilul track cu 3,87% și creșterea unghiului de intrare în apă cu 1,29%, până distanța de 5m de la bloc-start, confirmând ipoteza 3 de obiectivizare a startului pe baza analizei măsurătorilor spațio-temporale Media generală procentuală de creștere a parametrilor spațio-temporali este de 6,6%.

Ipoteza 3 a fost confirmată prin eficientizarea startului în stilul atletic kick, efectuat pe bloc-startul atletic kick, construit de noi.

98

Capitolul 10 Concluzii și propuneri la cercetarea de bază, contribuția

personală În ceea ce privește obiectivizarea tehnicii de start pe baza mijloacelor video, cu determinarea parametrilor spațio-temporali și depistarea erorilor în stilul track, până la 5m de bloc-start, valoric și procentual am obținut următoarele rezultate: Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,2s Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 0,26m Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie 0,30m/s Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 0,75°

Timp de zbor, start stilul track, crește în medie cu 6,08% Distanța de zbor, start stilul track, crește în medie cu 10,27% Viteza de zbor, start stilul track, crește în medie cu 3,96% Unghiul de intrare în apă, start stilul track, crește în medie cu 2,01%

Eliminarea tuturor celor șase erori de start urmărite prin analiză calitativă

În ceea ce privește îmbunătățirea forței de impulsie a membrelor inferioare pentru creșterea puterii explozive am obținut: Puterea explozivă creștere în medie pentru cei patru sportivi cu 2,36W/kg Detenta crește în medie pentru cei patru sportivi cu 0,029m Viteza maxima în medie pentru cei patru sportivi crește cu 0,43m/s Forța maxima în medie pentru cei patru sportivi crește cu 195,08N

În ceea ce privește propunerea de introducere a bloc-startului atletic kick, construit de noi, în pregătirea startului în natație, am obținut eficientizarea tehnicii de start în stilul atletic kick, prin îmbunătățirea parametrilor spațio-temporali astfel:

Media generală valorică de creștere a parametrilor spațio-temporali este de 0,35.

Media generală procentuală de creștere a parametrilor spațio-temporali este de 6,6%.

În ceea ce privește îmbunătățirea performanței cursei în probele de sprint într-un an, cu o metodologie de antrenament specială, propusă de noi, special pentru start, față de un an cu antrenament clasic am obținut:

Subiectul 1 își îmbunătățește performanța cursei cu 4,92% față de 2,10% Subiectul 2 își îmbunătățește performanța cursei cu 5,79% față de 2,79%

99

Subiectul 3 își îmbunătățește performanța cursei cu 4,41% față de 3,04% Subiectul 4 își îmbunătățește performanța cursei cu 5,54% față de 3,42%

Tabelul nr. 62 Rezultatele comparative ale cursei de sprint între anii 2011-2013*

Calculul îmbunătățirii performanței cursei de sprint

100 m bras

Ctr. Subiect / an

2011/ timp sec.

2012/ timp sec.

2013/ timp sec.

Îmbunătățire cu program de antrenament

clasic

% Îmbunătățire cu program special

de start %

1 Subiect 1 / U B 70.15 68.68 65.30 1.47 2.10 3.38 4.92

100 m fluture

Ctr. Subiect / an

2011/ timp sec.

2012/ timp sec.

2013/ timp sec.

Îmbunătățire cu program de antrenament

clasic

% Îmbunătățire cu program special

de start %

2 Subiect 2/ V D 69.24 66.45 62.60 2.79 4.03 3.85 5.79

100 m liber

Ctr. Subiect / an

2011/ timp sec.

2012/ timp sec.

2013/ timp sec.

Îmbunătățire cu program de antrenament

clasic

% Îmbunătățire cu program special

de start %

3 Subiect 3 / A A 60.15 58.32 55.75 1.83 3.04 2.57 4.41

100 m liber

Ctr. Subiect / an

2011/ timp sec.

2012/ timp sec.

2013/ timp sec.

Îmbunătățire cu program de antrenament

clasic

% Îmbunătățire cu program special

de start %

4 Subiect 4/ U C 61.64 59.53 56.23 2.11 3.42 3.30 5.54

*după înregistrare personală Îmbunătățirea timpilor curselor de sprint la sportivii seniori de înaltă

performanță în natație, în anii 2011-2012, în care s-a făcut o pregătire clasică de antrenament este în medie de 3,15% .

100

Îmbunătățirea timpilor curselor de sprint la sportivii seniori de înaltă performanță în natație, în anii 2012-2013, în care s-a făcut o pregătire specială pentru dezvoltarea forței și obiectivizarea tehnicii de start este în medie de 7,21%. În concluzie în perioada cercetării, 2011-20013, reiese o îmbunătățire considerabilă, în medie de 4,06%, a timpului cursei de sprint în urma programelor de dezvoltare a forței de impulsie și a programului de obiectivizare a tehnicii de start elaborată, implementată și verificată în cercetarea acestei lucrări.

Recomandări

În urma rezultatelor obținute pe baza experimentului, a sintetizării datelor

analizate și prelucrate statistic și grafic, concluziile tehnico-metodice de antrenament pentru specialiști sunt:

1. Utilizarea metodei de analiză video în procesul antrenamentului la discipline

sportive de orice gen, în special în natație la start. Metoda analizei video trebuie să constituie un mod interactiv de lucru pe parcursul lecțiilor de antrenament și să completeze și să argumenteze științific sportivilor observațiile tehnicienilor pentru predarea modelului optimal de execuție a procedeelor tehnice specifice sportului respectiv, în cazul nostru al startului în natație.

2. Evaluarea sportivilor prin metoda analizei video. Aceasta permite aprecierea laturii calitative a efectuării procedeelor tehnice și raportarea permanentă a acestora la modelul ideal de execuție.

3. Utilizarea în procesul instruirii antrenamentului, a unui traseu metodic eficient pentru componenta tehnică a startului, care să elimine sau să minimalizeze instalarea greșelilor de tehnică pentru fiecare moment important al execuției. Cele mai frecvente erori de tehnică la startul ]n natație sunt : - Poziție de plecare track, cu centrul de greutate exagerat în față - Poziție de plecare track, cu centrul de greutate exagerat în spate - Zbor exagerat curbat - Zbor exagerat plat - Intrare în apă în unghi exagerat ascuțit - Intrare în apă în unghi exagerat deschis

4. Recomandăm utilizarea noului bloc-start construit de noi, atletic kick pentru antrenarea startului sportivilor de înaltă performanță din natație, care participă la concursurile internaționale.

101

5. Recomandăm dezvoltarea forței-putere de impulsie, pentru îmbunătățirea puterii explozive de start, pentru sportivii specialiști în probele de sprint.

6. Recomandăm orientarea focusată a sportivilor pe stilul de start track, pentru o mai bună și ușoară adaptare la stilul de start competițional internațional kick, încă de la vârsta junioratului.

Contribuția personală constă în propunerea de introducere a bloc-startului atletic kick ca mijloc de pregătire a startului în natație pentru adaptarea startului la regulamentul internațional actual și îmbunătățirea tehnicii startului prin intermediul acestuia. Antrenamentul model propus de noi, pentru îmbunătățirea comenzii nervoase la start se prezintă pe următoarea schemă operațională:

Fig. nr. 101 Metodologia de antrenament pentru startul în natație, propus de drd. Adriana Șerban (Târgoveț)

Progresul obținut la startul în natație, în cercetarea de bază, evidențiat de îmbunătățirea parametrilor de start analizați computerizat cu softul Dartfish: timp, distanță, viteză și unghi de intrare în apă, confirmă eficientizarea tehnicii startului

Înregistrare video inițialăStart

Analiza start cu determinarea parametrilor și erorilor tehnice

Obiectivizarea startului prin eliminarea

erorilor tehnice

Îmbunătățirea forței și puterii de start cu mijloace specifice

pe bloc-start metodic și nespecific pe uscat

Înregistrare video finală Start + analiza parametrilor

finali

102

clasic track și a startului atletic kick propus, care se execută similar biomecanic cu startul kick din regulamentul internațional.

Se deschide posibilitatea unor noi căi de cercetare pentru antrenarea startului, prin îmbunătățirea comenzii nervoase la sportivii de elită, care participă la competiții internaționale și obținerea unor rezultate mai bune în cursă prin îmbunătățirea tehnicii de start, în special în probele de sprint cu un procent mediu de peste 5% .

Ca o contribuție personală fac următoarele recomandări: 1. Dezvoltarea în pregătirea sportivilor a forței-putere, în scopul obiectivizării

tehnicii de start, care în final duce la o îmbunătățire a timpului de cursă, prin mijloace de pregătire specifice, pe bloc-startul de înot și mijloace nespecifice pe uscat.

2. Folosirea în pregătirea startului în cursele de sprint a unui bloc-start atletic kick, cu sprijin posterior, reglabil pe lungime, adaptat calităților individuale ale sportivilor.

3. Utilizarea analizelor video ale startului pentru obiectivizarea individuala a tehnicii startului în natație în scopul îmbunătățirii timpului cursei de sprint la sportivii înotători de elită.

Ca rezultat al aplicării metodologie propuse în pregătirea tehnicii startului în probele de sprint în natație remarcăm evoluția deosebită a sportivului Radu Marius și în anul 2013-2014, ulterior anului în care a participat la cercetare. Astfel la Campionatul European de seniori, Berlin, august 2014, la care a participat a înregistrat un progres deosebit de bun, la proba de 100m liber, cu timpul de 0:48:95. În clasamentul european de seniori a obținut locul 8 în proba de 100m liber, fiind cea mai bună clasare a unui sportiv român la această competiție. Progresul față de cel mai bun timp al său a fost de 1,13 secunde, fiind totodată și record național de seniori în această probă. Procentual față de timpul din 2012, când a fost efectuată testarea inițială în cadrul cercetării, timpul de cursă a fost îmbunătățit cu 2,45 secunde. Progresul dintre etapa testării inițiale și CE, 2014, este de 4,70%. Progresul obținut pe baza obiectivizării și a dezvoltării forței-putere la start este de 4,70 %, ceea ce confirmă afirmațiile cercetătorilor Costill și Richardson D.A. (1996, p.564-565) , citat de Castle D. (2001, p. 96-99), prin care un start eficientizat îmbunătățește cu 5% proba de înot de 100m. La aceeași concluzie ajungând și noi în urma cercetării concluzionăm că metodologia utilizată este eficientă.

103

Pentru diseminarea rezultatelor s-au publicat rapoarte de cercetare în lucrările de specialitate care evidențiază aspectele specificate în cadrul procesului de cercetare:

1. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș „Studiu comparativ privind eficienta tipurilor de start in inotul romanesc competitional”, International Scientific Conference „Youth in the perspective of the Olimpic movement”, 14-16 februarie 2013, VOL. 6 (55) No.1 – 2013 SERIES IX - Sciences of Human Kinetics, ISSN 2344– 2026 (Print), ISSN– L 2344– 2026 (Online), ISSN 2344– 2034 (CD-ROM) CD - ISBN: 978-606-19-0201-9, p.53 2. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș „ Analiza stilurilor de start in performanta natatiei romanesti” International Scientific Conference „Introspective connections on human movement sciencesl”, 26-27 Aprilei 2013, Acta medica Marisiensis, Universitatea de Medicina si Farmacie , din Targu Mures , CD – ISSN-L: 2068-3324, ISSN 2068-3324 ,p.11 3. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș „ Start effectiveness for the Romanian elite swimmersi”Proceedings of the 6th Annual International Scientific Conference „Physical Education, Sport and Health”, 22-23 of November 2013, Romania , Volum 17(2/2013) Part II ISSN: 1453-1194, p. 366-370 4. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș “Assisted Study of the Human Force-Power Parameters Influences to the Kinematics Motricities Characteristics “ Applied Mechanics and Materials Vol. 555 in 2014, 229 Human Motricity Fields, @(2014) Trans tech Publications, Switzerland, doi:10.4028/www.scientific.net/AMM.555.pp. 665-672 5. Târgoveţ Adriana, Ionescu-Bondoc Dragoș “The importance of start in sprint swimming race result “International Scientific Conference „Youth in the perspective of the Olimpic movement”, 2014, Universitatea Transilvania din Brasov , CD - ISBN: 978-606-19-0201-9

104

Bibliografie: 1. AAGAARD, P., SIMONSEN, E.B., ANDERSEN, J.L., MAGNUSSON, P.,

DYHRE P., 2002, Neural adaptation to resistance training: changes in evoked V-wave and H-reflex responses. J Appl Physiol, p.2309–2318

2. ABABEI, R., 2001, Study on the development of athletic performance in parallel with improvement of specific materials and equipament, Publishing House, Bucharest, Facultatea Dunărea de Jos, Galați, p.34

3. ANDREW, LYTTLE, NAT, BENJANUVATRA, 2004, Start Right A Biomechanical Review of Dive Start Performance, Retrieved April 4, 2013, http://coachesinfo.com/index.php?option=com_content&view=article&id=89:swimming-start-style&catid=49:swimming-coaching&Itemid=86

4. ARELLANO, R., SUSANA PARDILLO, BLANCA DE LA FUENTE, FRANCISCO GARCIA, 2000, A system to improve the swimming start technique using force recording, timing and kinematic analyses, Inivesidad de Granada, Spain, , p.609-613

5. ARELLANO, R., MORENO, F.J., MARTINEZ, M., & ONA, A., 1996, A device for quantitative measurement of starting time in swimming. In J.P. Troup, A.P. Hollander, D. Strasse, S.W. Trappe, J.M. Cappaert, & T.A. Trappe (Eds.), Biomechanics and Medicine in Swimming VII, p. 195–200

6. ARELLANO, R., 2010, Effect of start time feedback on swimming start performance. In Biomechanics and Medicine in Swimming XI. Proceeding the XI International Symposium on Biomechanics and Medicine in Swimming. Oslo: Norwegian School of Sport Sciences, p.249

7. ARELLANO, R., 2004, Análisis y evaluación de la técnica en natación, aplicación de la evaluacion biomecánica en el entrenamiento de nadadores. Raúl Arellano, Seminario Europeo de Entrenadores de Natación. ENE. RFEN. LEN. Madrid 7-9 mayo 2004, p.2 site: http://www.ugr.es/~swimsci/SwimmingScience/page4/page16/page57, vizitat iulie 2014

8. ARELLANO, R., 2000, Evaluating the technical race components during the training season. In R. Sanders & Y. Hong (Eds.), Applied Program: Application of Biomechanical Study in Swimming (Vol. 1, p. 75-82). Hong Kong: The Chinese University of Hong Kong, p. 75-82

9. AVRAMOFF, E., 1980, Probleme de fiziologie a antrenamentului ANEFS, București, http://www.scritub.com/timp-liber/sport/Efortul-sportiv-efortul-fizic-65895.php, vizitat iulie 2014

10. BAGNARA, 1983, http://www.slideshare.net/AnamariaLuca/coordonarea-curs, vizitat iulie 2012

105

11. BALINT, L., 2003, Didactica educației fizice și sportului, Editura Universității Transilvania, Brașov, p. 45, 283, 311

12. BALINT, L., 2012, Note de curs TIM, Ed. Universitatea Transilvania Brașov, p. 26, 28

13. BARNA, C., 2007 Studiu privind influența aqua-aerobicului asupra condiției fizice a populației adulte din orașul Brașov, p. 1-2

14. BĂDESCU, D., 2010, Planificarea în natație, FRN, p.1-5 15. BENJANUVATRA, N., LYTTLE, A., BLANKSBY, B., & LARKIN, D.,

2004, Force Development Profile of the Lower Limbs in the Grab and Track Start in Swimming. In International Society of Biomechanics in Sport, p. 399–402

16. BIEL, K., FISCHER S. & KIBELE, A., 2010, Zur Effektivität des neuen Startblocks (OSB 11) beim Schrittstart im Schwimmen. In A. Hahn, J. Küchler, S. Öster, W. Sperling, D. Strass & M. Witt (Hrsg.), Biomechanische Leistungsdiagnostik im Schwimmen - Erfahrungen im Leistungssport und Ableitungen für die Ausbildung von Studierenden. Beiträge zum dvs-Symposium Schwimmen, Köln: Sportverlag Strauß, p.113-117

17. BOJAN, J., MILOS, P., RATKO, S., TOMISLAV, O., BUDAJ, SASA, RADOSLAV, BUJAN, 2010, The kinematic analysis of the grab and track start in swimming, p.31-36, http://facta.junis.ni.ac.rs/pe/pe201001/pe201001-04.pdf

18. BOMPA , T.O., 2001, Dezvoltarea calităților biomotrice. Constanța: Expont, p. 262, 282

19. BOMPA, T.O., 2001, Periodizarea: Teoria și Metodologia Antrenamentului, București, p.4, 5, 6, 124, 125, 164

20. BOMPA, T.O., 2002, Teoria și metodologia antrenamentului. Periodizare. Ex Ponto, p. 27, 141

21. BOMPA, T.O., 2003, Performanța în jocurile sportive, Școala Națională de Antrenori. Ed. Ex Ponto, Constanța, p. 11, 23, 45, 59, 60, 62, 273, 390

22. BOMPA, T.O., 2006, Periodizarea Antrenamentului Sportiv, Editura Tana, Bucuresti, p.18, 113, 114, 122, 123, 308, 310, 311

23. BONNAR, S., 2001, An analysis of selected temporal, anthropometric, and kinematic factors affecting the velocity of the grab and track starts in swimming. Honors Thesis. The University of Edinburgh, Edinburgh., p.2-10

106

24. BORGOGNO, E., 1985, Psicomotricita e terapia psicomotoria, in Tratatto di neurologia reabilitativa, M.M. Formica, Marrapese Editore, Roma, p. 9

25. BERNARD, C., 1865, revizuit 2003, Introduction à l'étude de la médecine expérimentale, Document produit en version numérique par Gemma Paquet, Chicoutimi Université du Québec, Original work published 1865, Retrieved from http://dx.doi.org/doi:10.1522/cla.bec.in

26. BREED, R., & YOUNG, W., 2003, The effect of a resistance training programme on the grab, track and swing starts in swimming p. 213-220 http://www.edf.ufpr.br/Especializacao/Natacao/Swimming%20start.pdf

27. BREED, RP, MCELROY, GK, YOUNG, WB., 2000, A biomechanical Fcomparison of the grab and track starts in swimming, Proceedings of the Olympic Scientific Congress Sidney, Journal of Human Movement Studies, 39, p.277-293

28. CASTLE, D., & RICHARDSON, A.B., 1996, Swimming even faste, Biomechanics Symposia 2001 /University of San Francism, p.96-99

29. CÂRSTEA, GHE., 1999, Educația fizică, fundamente teoretice și metodice. Casa de Editura Petru Maior, p.1, http://www.scritube.com/timp-liber/sport/Efortul-sportiv-efortul-fizic-65895.php, vizitat dec. 2012

30. CÂRSTEA, GHE., 2000, Teoria şi Metodica Educaţiei Fizice şi Sportului, Editura AN-DA, Bucureşti, p.167

31. COLIBABA, E.D., 1998, Jocuri sportive,Teorie și metodică, Edit. Aladin, București, p. 133

32. COMETTY, G., 1996, [traducere CCPS], Exerciții pliometrice, Seria: Sportul de performanță, Nr. 381-382, București, p. 87, 91, 110

33. COSSOR, J. & MASON, B., 2001, Swim start performances at the Sydney 2000 Olympic Games. In: Proceedings of XIX Symposium on Biomechanics in Sports. San Francisco: University of California at San Francisco, p.25-30

34. COSTILL & RICHARDSON, 1996, Swimming even faster” Use of a swimming ergometer in physiological research. Research Qartarly, 37/ p.564-565

35. COUNSILMAN, J. E., COUNSILMAN, B. E., NOMURA, T. & ENDO, M., 1988, Three Types of Grab Starts for Competitive Swimming. In Swimming Science V. Human Kinetics. BE Ungerechts, K Wilke, K Reischle.(Eds) Champaign, IL., p. 45, 81-91.

107

36. DEBBIE, B., 2005, Competitive Swimming Start, Physiological Kinesiology Laborator, pp.1-28

37. DEMETER, A., 1981, Bazele fiziologice și biochimice ale calităților fizice, București: Sport Turism, p. 9

38. DETANICO, D., HEIDORN S. I., DAL PUPO, J., DIEFENTHAELER, F. și SANTOS, S. G., 2011, Kinematical and neuromuscular aspects related to performance during the swimming start. Portuguese Journal of Sport Science, 11 , p. 199-201.

39. DRAGNEA, A., TEODORESC, MATE S., 2002, Teoria Sportului, Ed. Fest Bucuresti, p. 1, 18, 45, 124, 156, 157, 295, 355, 367, 467, 567, 570

40. DRĂGAN I., 1988, Știința în slujba performanței sportive, București: E.F.S., p. 12-19

41. DRĂGAN, I., 1974, Medicină sportivă, Edit. Stadion, București, p.569, 570, 571

42. DRENK, V. & HILDEBRAND F., 2002, Plane-based camera calibration for 3D-Videogrammetry for canoeing and rowing. Proceedings of the XX International Symposium on Biomechanics in Sports, p.349

43. DUMITRESCU, GHE., 2011, Antrenamentul sportiv fotbal, Curs Master, Universitatea Oradea, Facultatea de geografie, turism şi sport, site: http://www.fefsoradea.ro/PDF/curs/Dumitrescu/fotbal_master_i.pdf, vizitat iulie 2012, p.4

44. DUNGACIU, P., 1982 – Aspecte ale antrenamentului modern, Editura Sport-Turism, București, p.61

45. ELIPOT, M., DIETRICH, G.,HELLARD, P., HOUEL, N., 2010, A new software for swimming race analysis, ECI – LAMA, Université Paris Descartes, Paris, France Département Recherche Fédération Française de Natation, Paris, France, ISSN 1999-4168, p. 3467

46. ENOKA, R.M., DUCHATEAU, J., SEMMLER ,J. G., 2006, Training adaptations in the behavior of human motor units, Journal of Applied Physiology Vol. 101no. 6: 10.1152/japplphysiol.00543,site: http://jap.physiology.org/content/101/6/1766

47. EPURAN, M., HOLDEVICI, I., TONIȚA, F., 2005, Psihologia sportului de performanță. Teorie și practică. București: Fest,. p. 5, 223, 225, 227

108

48. EPURAN, M., 2008, Metodologia cercetării activităţilor corporale, Ed. a 2-a, FEST, Bucureşti, p.215

49. FITTS, R.H. & WIDRICK JJ.,1996, Muscle mechanics: adaptations with exercise-training, Exerc Sport Sci Rev. 1996, vol. 24, p.427

50. GAGEA, A., 1999, Metodologia cercetării în educație fizică și sport. București: Fundația ,,România de Mâine’’, p. 377

51. GALBRAITH, H., J. SCURR,C. HENCKEN,L. WOOD, and P. GRAHAM-SMITH2, 2008, Biomechanical Comparison of the Track Start and the Modified One-Handed Track Start in Competitive Swimming: An Intervention Study, 2008, p. 307-315

52. GROSSER, M., NEUMEIER A., 1986, Tecnicas de Entrenamiento, Barcelona, Martinez Roca, p. 64

53. GU, G., TSAI , F. și HUANG C., 2003, The effect of two swimming entry skills on glide performance (Bericht). Taipei, Taiwan: Department of Physical Education, Literatur National Taiwan Normal University, p.204

54. GUIMARESm A.C.S. & J.G. HAY ,1985, A mechanical analysis of the grab starting technique in swimming. International Journal of Sport Biomechanics, https://ojs.ub.uni-konstanz.de/cpa/article/viewFile/1518/1423, vizitat ianuarie 2011

55. HAHN, E., 1996, Antrenamentul sportiv la copii - capacitatea de performanță, Ed. C.C.P.S., Bucureşti , p. 89-104

56. HARRE, D., 1986, Antrenamentul de forță viteză în Sportul de performanță, București, p.34-50

57. HAVRILUK, R.. 2010, Performance Level Differences in Swimming: Relative Contributions of Strength and Technique. In P-L. Kjendlie, R. K. Stallman, & J. Cabri (Eds.) Biomechanics and Medicine in Swimming XI. Norwegian School of Sport Science, Oslo, electronic site http://www.swimmingtechnology.com/index.php/aquanex/research-findings/

58. HAY, JG., 1986, Swimming biomechanics, A brief review. Swimming Techinque, p.15-21

59. HAY, J.G.,1993, The biomechanics of sports Techniques (4th Ed.). Englewood Cliffs, NY: Simon and Shuster.

60. HONDA, K. E., SINCLAIR, P. J., MASON, B. R., PEASE, D. L., 2010, A Biomechanical Comparison of Elite Swimmers Start Performance using the

109

Traditional Track Start and the New Kick Start’, XI-th International Symposium for Biomechanics and Medicine in Swimming, p. 94-96

61. HONDA, K. E., SINCLAIR, P. J., MASON, B. R., PEASE, D. L, 2012, „The effect of starting position on elite swim start performance using an angled kick plate” 30th Annual Conference of Biomechanics in Sports – Melbourne 2012, p.72-75

62. HOUEL, N., CHARLIAC, A., REY, J.L., PHELLARD, 2010, How the swimmer could improve his track start using new Olympic plot, 8th Conference of the International Sports Engineering Association (ISEA) Poster Session II, Procedia Engineering Volume 2, Issue 2, p. 34-61

63. HOȘTIUC, N., 2003, Sistemul competițional, necesitate indispensabilă a antrenametului sportiv, Universitatea Dunărea de jos Galați, site: http://www.sportscience.ro/html/articole_conf_2003_-_24.html,vizitat iulie 2012, p.1-3

64. IFRIM, M., Anatomia și biomecanica educației fizice și sportului, Editura didactica si pedagogica, 1978, p. 423, 427

65. IONESCU, BONDOC D., 2007, Pregatire Specializata in Atletism, Editura Universității Transilvania Brasov, p. 28, 29, 58

66. IONESCU, BONDOC D., 2008, Bazele antrenamentului sportiv, Note de curs Intern, FEFS Universitatea Transilvania Brasov, p.7, 9, 56

67. IONESCU, BONDOC D., 2010, Teoria si metodica antrenamentului sportiv, Note de curs Intern, FEFS Universitatea Transilvania Brasov, p. 5, 10, 50, 52, 90, 103

68. JORGIĆ, B., PULETIĆ, M., STANKOVIĆ, R., OKIČIĆ, T., BUBANJ, S., BUBANJ, R., 2010, The kinematical analysis of the Grab and Track start in swimming. Facta Universitatis Series: Physical Education and Sport, p. 31-36

69. KAZUMASA, O., SHINJI, S. & MASAHIRO, T., 2010, Relationships between entry skill and 15m time in competitive swimming start. In P.-L. Kjendlie, R. K. Stallman & J. Cabri (Hrsg.), Biomechanics and Medicine in Swimming XI. Proceeding of the XI International Symposium on Biomechanics and Medicine in Swimming, Oslo: Norwegian School of Sport Sciences, p.373

70. KEIL, A., HÄRTEL, T., SCHLEICHARDT, A., KÜCHLER, J. GRAUMNITZ, J. , 2009, “Simulative untersuchungen zum startsprung im sportschwimmen (Bericht). Institut für Mechatronik e.V. Chemnitz

110

71. MAGLISCHO, E., 1993, Swimming even faster, A Comprehensive Guide to the Science of Swimming. California: Mayfield Publishin Company

72. MAGLISCHO, E., 2003, Swimming Fastest. (revised ed. of Swimming Even Faster). Champaign, IL: Human Kinetics, p. 267, 270

73. MANNO, R., 1996, Bazele antrenamentului sportiv, SDP 371-374 București, C.C.P.S., p. 9, 23, 24, 59,199

74. MARTOMA, A., 2009, Capacitatea de efort, Editura Transilvania, Brașov, p.30, 31, 32, 33, 34

75. MASON, B, COSSOR, J., 2000, What we can learn from competition analysis at 1999 pan Pacific Swimming Championships. In proceedings of XVIII Symposium on Biomechanics in Sports, Hong Kong, p.75-82.

76. MILLER, J. A., HAY, J. G. & WILSON, B. D., 1984, Starting technique of elite swimmers. Journal of Sports Sciences, p. 213–223

77. MITROFAN, ANCA IANOLI, 2000, Caiet Practico-metodic, anul III, EFS Transilvania Brașov, p.49

78. MOSER, A., 1975, Metode de anchetă, București, Editura Științifică, p.15 79. MURARU ,A., 2008, Manualul antrenorului, p.52, 134, 215, 216, 217, 218,

221 80. NOMURA, T., TAKEDA, T., & TAKAGI, H., 2010, Influences of the back

plate on competitive swimming starting motion in particular projection skill. A paper presented at the XIth International Symposium for Biomechanics and Medicine in Swimming, Oslo, June 16–19, p.135-137

81. NICU, A., TOTESCU ,A., 1973, Terminologia Educatiei Fizice si Sportului, Editura Stadion, , p. 76

82. OLARU, M., 2007, site: http://despre-inot.blogspot.ro/ vizitat-iulie 2014 83. PARASCHIV, F., 2012, Psihomotricitate şi inteligenţă motrică în adolescenţă.

strategii educaţionale de formare şi dezvoltare, Teză Doctorat, p. 25, 26, 27 84. POP, N. H., 2010, Curs Natatie-zi, Cluj, site

https://ro.scribd.com/doc/82675744/Curs-Natatie-2012-01-25, p.25 85. POPA, E., MOCIANI, V., HILLERIN, P.,

Teoria si metodica antrenamentului sportiv sau stiinta sportului, site: http://www.scrigroup.com/sanatate/sport/teoria-si metodica de antrenament 42433.php, vizitat iulie 2014

86. PEARSON, C.T., MCELROY, G.K., BLITVICH, J.D., SUBIC, A. and BLANKSBY, B.A., 1998, A comparison of the swimming start using

111

traditional and modified starting blocks. Journal of Human Movement Studies, p. 34, 49, 66.

87. PIA, SIMONA, O. A. HABA, 2011, Studiul biomecanic al aruncărilor la coș în jocul de baschet , p. 14

88. PRESCORNIȚĂ, A., 2004, Teoria și metodica antrenamentul sportiv, Ed. Universitatea Transilvania, Brașov, p. 269, 270

89. PRESCORNIȚĂ, A., 2006., Kinetologie, Edit. Universității Transilvania, Brașov, p. 35

90. PRESCORNIȚĂ, A., 2008, Tehnici de monitorizare a performanţei sportive, Edit. Universității Transilvania, Brașov, p.68

91. ROOZBEH, N., AHMAD R., ARSHI, A.A., BEHROOZ BARJASTEH, 2001, “ 3D kinematic and kinetic analyses of two methods for grab start technique” Biomedical Eng. Department. Amirkabir University of Technology, Tehran, lran, Biomechanics Symposia /University of San Francisco, p.96-99

92. ROSS, SANDERS, STEPHEN, BONNAR, 2008, Start Technique, http://www.coachesinfo.com/index.php?option=com_content&view=article&id=134:swimming-start-technique&catid=49:swimming-coaching&Itemid=86

93. RUSCHEL, C., ARAUJO, L. G., PEREIRA, S. M. & ROESLER, H., 2007, Kinematic Analysis of the swimming start: block flight and underwater phases. In: HJ Menzel, MH Chagas (Eds). Proceedings of XXV International Symposium on Biomechanics in Sports., p. 385-388

94. SBENGHE, T., Kinesiologie, Stiința mișcării, Edit. Medicală, București, 2002, p. 5

95. SCHNABEL, U. & KUCHLER, J., 1998, Analysis of the Starting Phase in.Competitive Swimming. In: H. J. Ruehle, M. M. Vieten MM (Eds.). Proceedings of XVI International Symposium of Biomechanics in Sports, p. 247-250.

96. SCHNELL, J, SPITZ, L, 1985, Desmodromisches Muskeltraining. In: M. Bührle (Hrsg.): Grundlagen des Maximal- und Schnellkrafttrainings. Hofmann Verlag, Schorndorf 1985, ISBN 3-7780-8561-1, p. 233–236

97. SCHMIDTBLEICHER, D, & GOLHOFER A, 1982, Neuromusculare Untersuchungen zur Bestimmung individueller Belastungsgrossen fur ein Tiesfsprungtraining , Leistungssport 12, p. 298-307

112

98. SHIN, I, GROPPEL, JL., 1986, A comparison of the grab start and track start as utilized by competitive swimmers. In D. M. Landers (Ed), Sport and elite performers Chamaign IL: Human Kinetics, p. 171-175

99. SHU-TING, CHEN, WENG-TZU, 2010 The comparation of efectiveness betwwn grab start and track start in competitive, p. 884

100. ȘALGĂU, S., 2007, Conceptul de adaptare a organismului la efortul specific în înot, Editura Qinn, Iași, 2007, p. 11

101. SLAWSON, S., CONWAY, P.,JUSTHAM L., 2011, Dezvoltarea unui sistem Marker pasiv în Analiza startului la inot, Sport Institutul de Tehnologie, Universitatea Loughborough, Marea Britanie, p. 1, 2

102. SLAWSON, S., CONWAY, P., COSSOR, J., CHAKRAVORTI, N., LE-SAGE, T. & WEST, A. , 2011, The effect of start block configuration and swimmer kinematics on starting performance in elite swimmers using the omega osb11 block. In 5th Asiapacific Congress on sports technology (apcst). Loughborugh: Sports Technology Institute, Loughborough University, p.45

103. SLAWSON, S.E., WEST, A.A., JUSTHAM, L.M., CONWAY, P.P.,2010, The development of an inexpensive passive marker system for the under and over water analysis of starts and turns in swimming, Proceedings of the 8th Conference of the International Sports Engineering Association (ISEA), 12th - 16th July 2010, Vienna, Austria, S.E. Slawson et al. / Procedia Engineering 2 p. 2727–2733

104. TÂRGOVEŢ A., IONESCU-BONDOC D., 2013, „Studiu comparativ privind eficienta tipurilor de start in inotul romanesc competitional”, International Scientific Conference „Youth in the perspective of the Olimpic movement”, 14-16 februarie 2013, VOL. 6 (55) No.1 – 2013 SERIES IX - Sciences of Human Kinetics, ISSN 2344– 2026 (Print), ISSN– L 2344– 2026 (Online), ISSN 2344– 2034 (CD-ROM) CD - ISBN: 978-606-19-0201-9, p.53

105. TEODORESCU, S., 2009, Antrenament și competiție, Ed. Alpha, MDN București, p. 31

106. TEODORU, M., 2010, Revista științelor motricității umane. Maraton. Vol. 2. Academia de Studii Economice din București. Departamentul de Educație Fizică și Sport. Editura A.S.E. ISSN 2066-107X. p. 238-242

107. THANOPOULOS , V., ROZI G., OKICIC T., MILIVOJ DOPSAJ, BOJAN JORGIC, DEJAN MADIC, SASA V., Z. MILANOVIC, F. SPANOU, E. BATIS, 2010, Documents, p. 222

113

108. THANOPOULOS, V., ROZI G., OKICIC T, MILIVOJ DOPSAJ, BOJANJORGIC, DEJAN MADIC, SASA V., MILANOVIC Z, SPANOU F., BATIS E, 2012, Jurnal of Human Kinetics volume 32/2012, p. 43-51

109. THOMAS HÄRTEL, AXEL SCHLEICHARDT, 2008, Evaluation of Start Techniques in Sports Swimming by Dynamics Simulation (P18), The Engineering of Sport 7, p. 89-96

110. TUDOR, V., 2005, Măsurare şi evaluare în cultură fizică şi sport, Edit. Alpha, Buzău, ISBN 973-7871-24-3, p.20

111. VASSILIOS, THANOPOULOS, GEORGIA ROZI, TOMISLAV OKIČIĆ, MILIVOJ DOPSAJ,BOJAN JORGIĆ, DEJAN MADIĆ, SAŠA VELIČKOVIĆ, ZORAN MILANOVIĆ,FANI SPANOU, EMILIOS BATIS, 2012, Differences in the Efficiency Between the Grab and Track Starts for Both Genders in Greek Young Swimmers, Journal of Human Kinetics volume 32/2012, 43-51 DOI: 10.2478/v10078-012-0022-8 43 Section – Swimming, p. 43-51

112. VLADIMIR, B., ISSURI OLEG VERBITSKY, 2002, Technion p.213-218 113. VILAS-BOAS, J.P. CRUZ, M.J., SOUSA, F., CONCEICAO, F. AND

CARCVALHO, J.M., 2000, Integrated kinematic and dynamic analysis of two track-start techniques. In R. Sanders and Y. Hong (Eds.) The Chinese University of Hong Kong., p.75-82

114. VOICULESCU, E., 2005, Pedagogie școlară, Editura Aramis, București, p.45

115. WELCHER, R. L., HINRICHS R. N. & GEORGE T. R., 2008, Front- or Rear-Weighted Track Start or Grab start: Sports Biomechanics, p. 100-113.

116. WEINECK J., 1997, Fundamentele generale ale biologiei aplicate sportului la copii și adolescenți. Biologia sportului, București: CCPS, p. 15

117. WEINECK, J., 2004, Optimales Training, Spitta Verlag GmbH&Co. KG, p.303-305

118. WEINECK & WEINECK, 2005, Manual L’entreinment, Ed. Vigot, Paris p. 22-37

119. ZATSIORKSY, VM, BULGAKOVA, NZ, CHAPLINSKY, NM., 2000, Biomechanical Analysis of starting techniques in Editorial Committee of Journal of Human Kinetics swimming. Paper presented at the third international symposium of biomechanics in swimming, Edmonton, Canada, p.104,105,117.

114

OBIECTIVIZAREA STARTULUI ÎN NATAȚIE ÎN BAZA ANALIZEI PARAMETRILOR SPAȚIO-TEMPORALI PENTRU ÎMBUNĂTĂȚIREA

PERFORMANȚEI PROBELOR DE SPRINT

Conducător științific: Doctorand: Prof. Univ. Dr. Ionescu Bondoc Dragoș Adriana Cristina Șerban (Târgoveț) REZUMAT Lucrarea de faţă prezintă o metodologie specifică a antrenamentului sportiv în natație, de obiectivizare a startului, pentru îmbunătățirea performanțelor probelor de sprint.

Obiectivizarea startului în natație se face prin mijloace video de determinare și eliminare a erorilor tehnice, de măsurare a parametrilor cinematici spațio-temporali ai startului, prin analiza cu softul Dartfish, coroborat cu dezvoltarea forței-putere prin mijloace specifice pe bloc-startul atletic-kick, construit de noi și mijloace nespecifice propioceptive pliometrice. Măsurătorile calitative și cantitative duc împreună la un rezultat obiectiv de evaluare și monotorizare a startului în natație. În cercetarea experimentală s-a confirmat procentul de îmbunătățire cu 5% a performanțelor în probele de sprint, de 100m, pentru înotătorii seniori de elită cercetați, prin obiectivizarea startului, informație susținută de cercetările științifice internaționale, referitoare la tema lucrării de față.

Îmbunătățirea timpilor curselor de sprint la sportivii seniori de înaltă performanță în natație, în anii 2011-2012, în care s-a făcut o pregătire clasică de antrenament pentru start este în medie de 3,15% .

Îmbunătățirea timpilor curselor de sprint la sportivii seniori de înaltă performanță în natație, în anii 2012-2013, în care s-a făcut o pregătire specială pentru dezvoltarea forței și obiectivizarea tehnicii de start este în medie de 5,16%. Concluzionând putem aprecia că îmbunătăţirea performanţei unei curse de înot de sprint se poate face prin eficientzarea forţei-putere de impulsie la start. Pentru o mai bună clasare într-o cursă de înot în special în probele de sprint, trebuie eficientizată forţa de impulsie în perioada de pregătite competiţională. În concluzie recomandăm orientarea focusată a sportivilor pe stilul de start track, pentru o mai bună și ușoară adaptare la stilul de start competițional international, kick, încă de la vârsta junioratului.

Cuvinte cheie: obiectivizare start, analiză video, start track, start atletic kick, forță-putere

115

SWIMMING START OBJECTIFICATION BASED ON THE ANALYSIS OF SPATIAL-TEMPORAL PARAMETERS FOR THE PERFORMANCE

IMPROVEMENT OF THE SPRINT SWIM RACE

Scientific leader: PhD Candidate: Prof. Ionescu Bondoc Dragoș, Ph.D. Șerban Adriana Cristina (Târgoveț)

ABSTRACT The current paper presents a specific methodology of swim training, of start objectification in regard to the improvement of the sprint swim performance.

Swimming start objectification is carried out with the help of video tools which determine and eliminate technical errors, which measure the kinematic spatial-temporal parameters of the start; it is also carried out through Dartfish software analysis, in conjunction with force-power development, by means specific to the athletic kick start-block built by us, and nonspecific plyometric proprioceptive means. Qualitative and quantitative measurements lead to an unbiased result of evaluation and monitoring for the swim start. During the experimental research the 5% performance increase for the 100m sprint swim sets was confirmed, in the case of the elite senior athletes that were researched. This was accomplished through start objectification, data supported by international scientific research related to the topic of the present paper. During 2011-2012, the sprint swim time interval of the senior high performance athletes increased on average with 3.15%, while classic start training was applied. During 2012-2013, the time interval of the sprint swim increased on average with 5.16% when the senior high performance athletes went through a special training of force development and objectification of the start technique. We can therefore assess that a sprint race performance can be improved by making efficient the force – propulsive impulse during start. In conclusion we recommend athletes to be highly orientated towards the track start so that they can easily and efficiently adapt to the international kick start used in competitions, starting with junior age. Key words: start objectification, video analysis, track start, athletic kick start, and force-impulse.

116

Curriculum vitae

INFORMAŢII PERSONALE

Nume Șerban Adriana Cristina ( Târgoveț) Adresă Str. Matei Basaral nr.39A, BRAŞOV Telefon 0722434349 E-mail Adrianaserban2010@yahoo.com Naţionalitate Română Data naşterii 24.01.1970

EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ

1998 - 2012 Analist vânzări, Vodafone România SA București .

2000 – 2001 1992 – 1998 1988 - 1992

Preparator universitar-colaborator, la Facultatea de Educaţie Fizică şi Sporturi Montane. Reprezntant de vănzări, Kodak Romania SA Antrenor natație, Clubul Astra Brașov

EDUCAŢIE ŞI FORMARE Universitatea Transilvania din Braşov, Şcoala Doctorală Interdisciplinară – Domeniul „Educaţie fizică şi sport” (2010 - 2014), în curs de finalizare.

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport, specializarea „Antrenament sportiv natație” promoţia 2005; diplomă de master în antrenament sportiv; studii postuniversitare.

Universitatea Transilvania din Braşov, Facultatea de Educaţie Fizică şi Sport; specializarea schi; promoţia 1995; domeniul „Educaţie Fizică şi Sport”; studii universitare de lungă durată.

Liceul de filologie-istorie “Unirea” din Braşov, Profil: mecanic, promoţia 1988, diplomă de bacalaureat, studii medii.

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE

Limba maternă Română Limbi străine cunoscute Limba engleză – scris, citit, vorbit ( bine);

Limba franceză – scris, citit, vorbit (satisfăcător)

117

Aptitudini şi competenţe sociale

Spirit de echipă : am experiența muncii în echipă încă din facultate, când am participat la campionatele Universitare București 1992 și 1993, cu rezultate de calsare pe podium și la sesiuni știintifice de comunicări organizate de universitate. Am 24 de ani de vechime muncă în diverse colectivităti de oameni, de vârste diferite. Am participat la elaborarea de proiectele practice și de cercetare derulate în cadrul facultătii, apoi în cadrul companiilor în care am lucrat. Am făcut parte din echipa de implementare a diferitelor proiecte pilot în cadrul companiei Vodafone SA de-a lungul a 14 ani de activitate. -Am continuat să consolidez această experiență ca angajat în postul de analist regional de vânzări. Am organizat cursuri de training în cadrul companiei Vodafone SA lunar, cu peste 20 de oameni pe sesiune. Am participat ca voluntar la acțiunile Hospice Casa Speranței Brașov, atât în cadrul companiei Vodafone SA cât și individual ca arbitru la diferite concursuri naționale de înot. Am organizat cursuri de inițiere, avansați, perfecționare în natatie, la Bazinul Olimpic Brașov de peste 24 de ani. Am participat ca antrenor la Campionatele naționale ale Romaniei de junori și senori în perioada 1988-1992 , având rezultate deosebite cu generațiile de copii născuți 1980-1984. Capacitate de comunicare foarte bună, dobândită de-a lungul experienţei profesionale; Capacitate de toleranţă, de empatie; Capacitatea de a gestiona situaţiile de stres;

Aptitudini şi competenţe organizatorice

Aptitudini organizatorice legate de evenimente sportive; Numeroase competiții naționale de înot, în calitate de arbitru general de concurs. Capacitatea de a coordona şi de a lucra în echipă; Capacitate de a lua decizii;

Aptitudini şi competenţe tehnice

Capacitatea de a utiliza aparatura de specialitate Competenţe şi aptitudini de utilizare a calculatorului (Windows XP – Microsoft Office (Word, Excel, Powerpoint, Acces), Corel Draw, Photo finish, HP Photosmart Premier);

118

Permis de conducere Categoria B INFORMAŢII SUPLIMENTARE

Activitatea publicistică generală

Studii şi articole Articole publicate în reviste de specialitate

recunoscute CNCSIS sau în alte publicaţii cu ISBN sau ISSN – 5. Studii în volumele manifestărilor ştiinţifice internaţionale recunoscute, din ţară – 4.

Activitatea sportivă Maestrul al Sportului din anul 1986 , Federația Româna de Natație Ca sportiv în natatie, multiplă campioană nationala și balcanica de juniori 1980-1985. Participanta la doua concursuri europene: 1984 , Luxemburg și 1985, Geneva Finalistă în proba de 400 m mixt la Campionatele Europene, 1985, Geneva.

Curriculum vitae

PERSONAL INFORMATION Name Șerban Adriana Cristina ( Târgoveț) Address Matei Basarab no.39A, BRASOV Mobile phone 0722434349 E-mail Adrianaserban2010@yahoo.com Nationality Romanian Date of birth 24.01.1970

PROFESSIONAL EXPERIENCE

1998 - 2012 Sales Analyst, Vodafone Romania SA Bucharest

2000 – 2001 1992 – 1998 1988 - 1992

Graduate Assistant, Faculty of Physical Education and Mountain Sports. Sales Representative, Kodak Romania SA Swimming Coach, Astra Club Brasov

EDUCATIONAL BACKGROUND

119

Transilvania University of Brasov, The Interdisciplinary Doctoral School–„Physical Education and Sports” major (2010 - 2014), close to finalization.

Transilvania University of Brasov, Faculty of

Physical Education and Mountain Sports, „Swim training” major, class of 2005; Master’s degree in Sportive training; post-graduate studies.

Transilvania University of Brasov, Faculty of Physical Education and Mountain Sports, Ski major, class of 1995; „Physical education and sports” field; graduate studies.

“Unirea” High school of Braşov, Mechanics, class of 1988, High School Diploma, secondary education studies.

PERSONAL SKILLS AND COMPETENCES

Native language Romanian Foreign languages English -writing, reading, speaking (intermediate);

French - writing, reading, speaking (elementary) Social skills and competences

Team spirit: I’ve been working with teams since I attended university; in 1992 and 1993 I participated in the university championships in Bucharest and accomplished podium results. I also participated in scientific communication sessions, organized by the university. I have 24 year experience in working with various groups of people, of different ages. I helped build practical and research projects within the faculty, as well as in the firms where I worked. I was part of a team responsible with the implementation of various pilot projects, within Vodafone SA company, where I worked for a period of 14 years. I consolidated this experience while working as a Regional Sales Analyst. While employed at Vodafone SA, I organized training courses with over 20 participants per session, on a monthly basis. I volunteered at Hospice Casa Sperantei in Brasov, both within Vodafone SA as well as individually, as arbitrator for various national

120

swimming competitions. For over 24 years I have been organizing swim courses for beginner, advanced and performance level at the Olympic Pool in Brasov. I participated as Coach in the Romanian National Championships for juniors and seniors, during 1988-1992, obtaining great results with children born between 1980 and 1984. Very good communication skills, accomplished through professional experience ; Ability to tolerate ; ability of empathy; Ability to manage stress situations;

Organizational skills and competences

Ability to well organize sports events; numerous national swimming competitions as arbitrator. Ability to coordinate, team player; Ability to take decisions;

Technical skills and competences

Ability to use field related devices Computer skills (Windows XP – Microsoft Office (Word, Excel, PowerPoint, Access), Corel Draw, Photo finish, HP Photosmart Premier; software specific to educational system (databases: AGSIS, ALUMNI)

Driver’s license

B class

ADDITIONAL INFORMATION

General publishing activity

Studies and articles Articles published in magazines accredited by

CNCSIS or other publications ranged ISBN or ISSN – 5. Studies in the volumes of international scientific manifestations, accredited on national level – 4.

Sports activity Sports Master in 1984 , Romanian Swimming Federation Swim athlete, multiple national and Balkan champion in junior events between 1980 and1985. Participant in two European competitions :1984 in Luxemburg and 1985 in Geneva Finalist at the mixed 400m event during the European Championships in Geneva, 1985.

121