1

C9.

FORMULAREA OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE

Obiective:

După studierea acestui capitol şi a bibliografiei recomandate veţi fi în măsură:

- să enumeraţi condiţiile necesare pentru formularea obiectivelor educaţionale

operaţionale;

- să formulaţi corect un obiectiv educaţional operaţional, după metoda lui Gilbert de

Landsheere;

- să identificaţi un obiectiv educaţional operaţional incorect formulat.

-

Obiectivele operaţionale reprezintă ipostaza cea mai concretă a finalităţilor educaţiei. Ele fac referire

la sarcinile educative şi le formulează în mod corespunzător. Sunt singurele obiective realizate de

către cadrul didactic într-o singură activitate didactică. Ele se formulează de fiecare cadru didactic

pentru fiecare lecţie sau curs.

A operaţionaliza un obiectiv înseamnă a identifica o sarcină educativă şi a o explica verbal în mod

corespunzător. (Cucoş, C., 2002, p.198)

Modelele de operaţionalizare diferă de la un autor la altul. Prin coroborarea mai multor sugestii

rezultă un evantai, o serie de condiţii ce se cer a fi respectate de către cadrul didactic în formularea

obiectivelor operaţionale.

- „Obiectivul vizează activitatea elevilor şi nu a profesorului;

- Obiectivul trebuie să fie în principiu realizabil, să corespundă particularităţilor de vârstă,

experienţei anterioare a elevilor etc.;

- Obiectivul va descrie comportamente observabile, şi nu acţiuni sau procese psihice interne;

- Obiectivul operaţional desemnează un rezultat imediat al instruirii, şi nu unul de perspectivă

neidentificat în timp şi spaţiu;

- În obiectiv se vor enunţa atât condiţiile de realizare a sarcinilor, cât şi criteriul performanţei,

al realizării acestora;

- Exprimarea comportamentelor preconizate de obiectiv se va face prin apelul la „verbe de

acţiune”: a recunoaşte, a identifica, a utiliza, a aplica, a distinge, a reda, a produce, a proiecta,

a rezolva, a propune etc.;

- Fiecare obiectiv va viza o operaţie singulară, şi nu un comportament compozit, greu de

analizat şi evaluat;

- Obiectivele nu se vor repeta prin reformulări diferite; ele trebuie să fie unice, congruente logic

şi valide axiologic;

- Verbele de acţiune vor fi folosite la modul conjunctiv: să prezinte, să calculeze, să descrie, să

enumere, să identifice etc;

- Obiectivele operaţionale exprimă ce va şti şi ce va fi capabil să facă elevul la finalul unei

singure secvenţe de activitate didactică (ex: lecţia) (Cucoş, C., 2002, p.198)”.

Întrucât fac referire la rezultatele învăţării, verbele obiectivelor operaţionale vizează:

Cunoştinţe să definească, să enumere, să

clasifice etc obiective

cognitive

Deprinderi să măsoare, să proiecteze, să

calculeze etc obiective

psihomotorii

Atitudini să reflecteze, să aprecieze

valoric o activitate sau

acţiune, să colaboreze etc.

obiective

afective

2

Modelul lui Gilbert de Landsheere de formulare a obiectivelor operaţionale stabileşte 5 parametrii de

formulare a obiectivelor:

cine va produce comportamentul dorit (elevul);

ce comportament observabil va dovedi că obiectivul este atins (verbul de acţiune la modul

conjunctiv);

care va fi produsul acestui comportament (performanţa);

în ce condiţii trebuie să aibă loc comportamentul (specificarea condiţiilor);

pe temeiul căror criterii ajungem la concluzia că produsul e satisfăcător (criteriul reuşitei).

EXEMPLE PTR. ÎNVĂŢĂMÂNTUL PREUNIVERSITAR:

la sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi capabili

să construiască;

un aparat de radio cu tranzistori;

căutând de unii singuri, după scheme dată, piesele la magazin;

astfel încât radioul să capteze cel puţin 2 posturi de unde medii şi 5 posturi de unde ultrascurte.

la sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi capabili

să identifice;

substantivele;

dintr-un text dat, pe baza cunoştinţelor însuşite;

obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi identificate 8 din cele 10 substantive pe care le conţine

textul.

la sfârşitul activităţii, toţi elevii vor fi capabili

să deseneze;

unghiuri;

pe baza unor măsuri date ale unghiurilor, utilizând raportorul;

obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi desenat 7 unghiuri din cele 10 precizate în sarcina de

lucru.

EXEMPLE PTR. ÎNVĂŢĂMÂNTUL UNIVERSITAR:

Ex. La finalul activităţii toţi studenţii vor fi capabili să creeze o interfaţă grafică folosindu-se de

cunoştinţele însuşite şi de mediul de dezvoltare disponibil în laborator. Obiectivul va fi considerat atins

dacă interfaţa generată conţine toate câmpurile în care se introduc date.

Ex. La finalul activităţii toţi studenţii vor fi capabili să implementeze un algoritm de sortare pe baza

descrierii text a algoritmului şi folosindu-se de mediul de dezvoltare disponibil în laborator. Obiectivul va

fi considerat atins dacă algoritmul returnează datele scontate pe baza datelor de test furnizate de profesor.

Ex. La finalul activităţii toţi studenţii vor fi capabili să calculeze coeficienţii unui algoritm de reglare PID

pe baza cunoştinţelor asimilate la curs şi laborator. Obiectivul va fi considerat atins dacă valorile

determinate prin calcul pt coeficienţi sunt cele corecte.

Ex. La finalul activităţii toţi studenţii vor fi capabili să identifice soluţiile corecte legate de forma

constructivă a lagărelor de rostogolire (cu rulmenţi) din foaia de lucru, funcţie de tipul de încărcare a

lagărelor. Obiectivul va fi considerat atins dacă vor fi identificate trei din cele cinci forme constructive

corecte existente.

3

Ex. La finalul activităţii toţi studenţii vor fi capabili să calculeze norma de timp necesară pentru execuţia

pe strung a unui arbore, corespunzător unei serii de tip unicat, utilizând parametrii indicaţi initial.

Obiectivul va fi considerat atins dacă timpul rezultat din calcul se apropie de timpul real de execuţie.

Ex. La finalul activităţii toţi studenţii vor fi capabili să deseneze un anumit reper dat în schiţa de execuţie,

utilizând trei programe de proiectare pe calculator –AutoCAD, Solid Edge şi CATIA. Obiectivul va fi

considerat atins dacă reperul va fi desenat în cele trei programe menţionate.

Ex. La finalul activităţii toţi studenţii vor fi capabili să definească constituenţii diagramei Fe-Fe3C (ferită,

austenită, cementită, ledeburită, perlită) pe baza cunoştinţelor însuşite. Obiectivul va fi considerat atins

dacă vor fi definiţi toţi constituenţii existenţi în diagramă.

Ce greşeli se pot face în formularea obiectivelor operaţionale

utilizarea unor verbe mult prea generale care nu sunt operaţionale, de tipul: să cunoască, să

înţeleagă, să simtă, să ştie, să-şi însuşească, să manifeste, să spună că;

utilizarea unor formulări incorecte, ce vizează activitatea cadrului didactic, nu a elevului: să

transmit studenţilor cunoştinţe, să demonstrez studenţilor;

utilizarea a două verbe în acelaşi obiectiv, descriind două sarcini de lucru: să creeze şi să

populeze o bază de date;

utilizarea unei negaţii în formularea obiectivului: să nu obţină erori de calcul.

Bibliografie

1. Cucoş, C. (2006). Pedagogie, ediţia a II-a revăzută şi adăugită. Iaşi: Ed. Polirom

2. Jinga, I., Istrate, E. (2001). Manual de Pedagogie. Bucureşti: Ed. All.

3. Cucos, C. (coord.) (2008). Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade

didactice. Editura Polirom: Iaşi