OASELE MALARE(ZIGOMATICE)

-Osul zigomatic este situat în partea post-lat a feţei, înafara maxilarului contribuind la formarea orbitei şi a fosei zigomatice, completând arcada zigomatică.-Are rolul de a uni părţile laterale ale feţei şi craniului.-Are formă patrulateră,prezentând: - 2 feţe - 4 unghiuri - 4 margini

Faţa ant-ext(cutanată)

• Este convexă şi netedă, situată sub pielea pomeţilor.

• Pe ea se inseră muşchii marele zigomatic(în partea post.) şi micul zigomatic(în partea ant.).

• Pe această faţă,puţin dedesubtul rebordului orbitar se observă orificiul malar al canalului temporo-malar(foramen zygomatico-facial),prin care trece n. zigomatico-facial, ram al n. temporo-malar,ram din n.maxilar.

Faţa post-int

• Cuprinde 2 segmente: - unul ant. sau articular - altul post.sau temporal- segmentul ant, este rugos,de formă

triunghiulară,prin care osul malar se articulează cu vârful truncheat al apofizei piramidale a maxilarului(sutura maxilo-malară).

- Segmentul post,este neted, concav, în rapost cu fosa temporală în sus şi fosa infratemporală în jos.

Marginea ant-sup(orbitară)

• este concavă înăuntru şi în sus şi formează partea inf-lat a rebordului orbitar.

• de pe această margine ia naştere o apofiză lamelară numită şi apofiza frontală a osului zigomatic, care este turtită dinăuntru în afară,dinţată şi groasă şi prezintă:

- o faţă medială, concavă care ia parte la formarea pereţilor inferior şi lateral al orbitei;ea prez orificiul de intrare al canalului temporo-malar(foramina zygomatico-orbitale).

Pe versantul int ala orbitei, la 1 cm dedesubtul suturii fronto-malare se remarcă un mic relief, tuberculul orbitar al lui Whitnall pe care se inseră extremitatea ligamentoasă a bandeletelor tarse, sup şi inf a pleoapelor şi o parte a aponevrozei ridicătorului pleoapei sup.

- o faţă lat, convexă ce aparţine fosei temporale; se observă aproape de marginea ant a orificiului temporal al canalului temporo-malar(foramen zygomatico-temporal),prin care trece n zigomatico-temporal,ram terminal al n temporo-malar, ram din n maxilar.

- O margine post, care se articulează mergând de sus în jos cu osul frontal(sutura fonto-malară), marea aripă a sfenoidului(sutura sfeno-malară) şi cu maxilarul(sutura maxilo-malară). Între sfenoid şi maxilar,marginea post a apofizei frontale prezintă un scurt segment liber care corespunde extremităţii ant a fisurii orbitare inf(prin care trece n maxilar şi artera suborbitară).

Marginea post-sup sau temporală

• este sinuoasă

• dă inserţie fasciei m temporal.

Marginea ant-inf sau maxilară

• este dantelată şi se articulează cu vârful truncheat al apofizei piramidale a maxilarului, capătul ei medial ajunge până la un punct situat deasupra găurii infraorbitare.

Marginea post-inf sau maseterină

• este groasă şi dă inserţie fascicolelor ant ale m maseter.

Unghiul superior

• este dantelat şi se articulează cu osul frontal, formând sutura fronto-malară.

Unghiul ant şi inf

• se articulează cu vârful apofizei piramidale a maxilarului,luând parte la formarea suturii maxilo-malare.

Unghiul post

• este tăiat ,,în bizou,, pe seama marginii sup.

• el se articulează cu extremitatea ant a apofizei zigomatice a solzului temporalului(sutura temporo-malară), formând arcada zigomatică.

Canalul temporo-malar

• Este un canal în formă de ,,Y,, care începe pe faţa medială a apofizei frontale a osului zigomatic printr-un orificiu unic(formina zygomatico-orbitale).

• El se împarte în grosimea osului zigomatic în două canale secundare: unul se deschide pe faţa ant-ext(foramen zygomatico-facial) a osului, celălalt pe faţa temporală a apofizei frontale, aproape de marginea ant(foramen zygomatico-temporal).

OASELE PROPRII ALE NASULUI (OASELE NAZALE)

• sunt situate de o parte şi de alta a liniei mediene,între ramurile montante ale maxilarelor,imediat dedesubtul regiunii glabelare a osului frontal,în partea ant-sup a fosei nazale corespondente.

Faţa ant(ant-sup-ext sau cutanată)

• este convexă în sens transversal dar în sens vertical este concavă sup şi inf.

• dă inserţie în partea sa inf-ext m piramidal al nasului.

• este mai largă inf şi prez un mic orificiu(foramen nasale) situat în treimea sup prin care trece o venă mică.

Faţa post(nazală)

• Prez în partea post asperităţi prin care osul se articulează cu spina nazală a frontalului.

• Este netedă în rest şi prez pe toată întinderea sa un şanţ strâmt, şanţul etmoidal(sulcus ethmoidalis) prin care trec ramurile nazale lat din nervul nazal int(sau n etmoidal ant),ram din n nazal,ram al oftalmicului.

Marginea sup

• Dantelată şi groasă, se articulează cu marginea ant a osului frontal(formând sutura fronto-nazală,int faţă de apofizele montante ale maxilarelor.

• Pe linia mediană, la intersecţia oaselor nazale cu frontalul se găseşte punctul craniometric nasion.

Marginea inf

• este subţire şi corespunde cartilajului lat al nasului, prez la terminarea şanţului etmoidal o mică incizură prin care trec ramurile lat ale n nazal int.

Mrginea lat

• este tăiată ,,în bizou,, pe seama tăbliei int a osului.

• se articulează cu apofiza montantă a maxilarului, formând sutura naso-maxilară.

Marginea int

• Este foarte neregulată,rugoasă şi mai groasă inf şi se articulează cu osul nazal de partea opusă.

• Pe partea nazală prez o uşoară proeminenţă care împreună cu cea de partea opusă formează o mică creastă sagitală care se articulează de sus în jos cu spina nazală a frontalului, apoi cu lama perpendiculară a etmoidului şi cartilajul septului nazal,contribuind la formarea septului foselor nazale.

OASELE LACRIMALE

• osul lacrimal este o mică şi fragilă lamă osoasă,turtită dinafară înăuntru,situată în partea ant a peretelui int al orbitei.

• este un os patrulater care stă imediat în spatele apofizei montante a maxilarului, determinând cu aceasta şi cornetul nazal canalul lacrimo-nazal.

• prezintă 2 feţe şi 4 margini.

Faţa laterală

• Prezintă o creastă verticală numită creasta lacrimală post(crista lacrimalis posterior) pe care se inseră tendonul reflectat al m orbicular al pleopelor. Această creastă împarte faţa în 2 porţiuni:

- Una post, netedă care formează partea ant a peretelui int al orbitei, continuând direcţia osului planum al etmoidului

- Alta ant, care prezintă un şanţ vertical ce completează în sus foseta sacului lacrimal şi contribuie,în jos,la formarea conductului lacrimo-nazal; acesta face comunicarea dintre orbită şi fosa nazală corespondentă, deschizându-se la nivelul meatului inf.

Faţa medială(etmoidală)

• este netedă înainte şi în jos,unde corespunde mucoasei cavitaţii nazale şi este neregulată în partea sa post-sup care se articulează cu faţa ant a maselor lat ale etmoidului,completând cu acestea câteva celule etmoidale ant aeriene.

• prezintă o depresiune care corespunde crestei lacrimale de pe faţa ext.

• toată această faţă intră în constituţia peretelui ext al foselor nazale,dar este acoperită parţial de etmoid.

Marginea sup

• este cea mai scurtă şi se articulează cu apofiza orbitară int a osului frontal(sutura fronto-lacrimală).

Marginea inf

• Se articulează cu apofiza lacrimală a cornetului nazal inf şi cu maxilarul sup.

• În spatele şanţului lacrimal, marginea inf este tangentă la orificiul de deschidere al sinusului maxilar.

Marginea post

• Se articulează cu lama papilacee a etmoidului(sutura etmoido-lacrimală).

Marginea ant

• Se articulează cu marginea post a apofizei montante a maxilarului, formând sutura lacrimo-maxilară.

VOMERUL

• Este singurul os nepereche al fălcii sup la om.

• Este o lamă osoasă verticală trapezoidală,mediană,aplatizată transversal, cu formă de ,,lamă de plug,, situată în partea post-inf a septului nazal.

Această lamă are o direcţie oblică în jos şi înainte, de la corpul sfenoidului către planşeul foselor nazale.

Feţele lat

• sunt plane,în general,dar pot prezenta deviaţii,astfel încât o faţă este convexă iar cealaltă este concavă.

• cele 2 feţe prezintă mai multe şanţuri strâmte prin care trec elemente vasculare şi nervoase.

Marginea sup

• Este cea mai groasă şi este împărţită în 2 lame numite aripile vomerului(alae vomeris),cu direcţie în afară şi separate între ele printr-un şanţ. Acest şanţ corespunde crestei mediane,prezentă pe faţa inf a corpului sfenoidului. Acest tip de articulaţie care se realizează între vomer şi ciocul şi creasta sagitală de pe faţa inf a sfenoidului:schindileză sfeno-vomeriană.

• Vârful crestei sfenoidale nu coboară până în fundul şanţului cuprins între aripile vomerului şi delimitează cu el canalul sfeno-vomerian median.

• Marginea aripilor vomerului se întinde de fiecare parte până la intrarea în fisura cuprinsă între apofiza vaginală a lamei interne a pterigoidei,apofiza orbitară a palatinului şi faţa inf a osului sfenoid. Această fisură este astfel închisă şi transformată într-un canal pterigo-palatin sau sfeno-vomerian. Prin acest canal trece artera pterigo-palatină şi n pterigo-palatin(n faringian al lui Bock).

Marginea ant(ant-sup)

• este dreaptă sau convexă,este oblică în jos şi înainte şi este divizată,de asemenea în două lamele laterale. Aceste lamele sunt separate printr-un şanţ în care pătrund: în sus marginea post a lemei perpendiculare a etmoidului iar în jos cartilajul cloazonului.

Marginea post(post-inf)

• este subţire,oblică în jos şi înainte şi concavă.

• ea este liberă, formând marginea post a cloazonului şi separând cele două choane.

Marginea inf

• Este subţire,dar rugoasă şi orizontală, articulându-se cu apofiza palatină a maxilarului şi cu lama orizontală a palatinului.

OASELE PALATINE

• osul palatin este un os pereche,plasat post în cavitatea nazală,între maxilar şi apofiza pterigoidă a sfenoidului.

• prelungeşte şi completează post maxilarul în formarea bolţii palatine, a planşeului nazal şi a pereţilor laterali ai foselor nazale şi la formarea planşeului orbitei.

• ia parte la fromarea foselor pterigo-maxilară şi pterigoidă.

• Osul palatin are forma literei ,,L,, şi se compune din două lame osoase subţiri, neregulate, situate în spatele maxilarului:

- una verticală(nazală,orbitară,pterigo-maxilară)

- alta orizontală(nazală,bucală),care se unesc în unghi drept, după p direcţie ant-post.

La joncţiunea celor 2 lame,proemină post apofiza piramidală, care se va interpune între cele 2 lame, internă şi externă ale pterigoidei.

Porţiunea(lama) orizontală(pars horizontalis)

• Are formă patrulateră,cu marele ax transversal, continuă post apofiza orizontală a maxilarului şi prezintă:

• Faţa superioară:- Este netedă şi concavă transversal, formează

treimea post a planşeului nazal.- Marginea sa internă este groasă şi proeminentă

şi formează,articulându-se cu cea de partea opusă o creastă numită creasta nazală(crista nasalis) care se articulează superior cu vomerul.

• Faţa inferioară- aparţine palatului dur, căruia îi formează

pătrimea post.- este rugoasă şi săpată în afară de un şanţ oblic

înainte şi înăuntru,care prelungeşte canalul palatin post.

• Marginea ext- corespunde locului de unire a lamei orizontale cu

lama verticală.La acest nivl se observă o depresiune care delimitează împreună cu porţiunea corespunzătoare a maxilarului orificiul inf al canalului palatin post(foramen palatinum majus).

• Marginea int:- este rugoasă şi se articulează cu cea de partea opusă.• Marginea ant:- se articulează ,,în bizou,, cu marginea post a apofizei

palatine a maxilarului sup(sutura palatină transversă). La acest nivel,între cele 2 maxilare şi cele 2 oase palatine s eformează o sutură care are formă de cruce şi care se numeşte sutura cruciformă.

• Marginea post:- Este netedă şi concavă post şi dă inserţie unor muşchi ai

vălului palatin. Ea limitează post fosele nazale prezentând pe linia mediană o semispină, care împreună cu semispina de pe osul opus formează spina nazală post.

Porţiunea(lama)verticală(pars perpendicularis)

• Are formă patrulateră,dar mult mai înaltă decât largă, fiind turtită dinafară înăuntru şi prezentând:

• Faţa int:- face parte din peretele ext al foselor nazale şi

are pe ea 2 creste orizontale,cu direcţie ant-post:

- una sup, situată imediat sub apofiza orbitară a osului palatin,care se numeşte creasta etmoidală(crista ethmoidalis) sau creasta turbinală sup şi care se articulează cu extermitatea post a cornetului nazal mijlociu.

- alta inf,situată la unirea treimii mijlocii cu trimea inf a feţei int a lamei verticale şi care se numeşte creastă conchală(crista conchalis) sau creastă turbinală inf. Ea se articulează cu extermitatea post a cornetului nazal inf.

• Faţa ext:- prezintă 4 segmente principale care mergând

dinainte îndărăt:- un segment sinusian: este neted şi care

depăşeşte ant marginea post a orificiului sinusului maxilar; acest segment corespunse cavităţii sinusiene. El dă naştere la niv marg post a orificiului sinusului amxilar unei creste osoase subţiri care se dirijează post şi ataşează osul palatin la rebordul sinusal.

- un segment maxilar: rugos, articulat cu partea post a feţei int a maxilarului. Segmentul maxilar este divizat în 2 zone rugoase secundare: una anterioară şi alta psot despărţite de un şanţ oblic în jos şi înainte- şanţul palatin post care formează cu şanţul corespunzător de pe faţa int a maxilarului canalul palatin post.

- un segment interpterigo-maxilar: situat numai în jumătatea sup a osului, neted, plasat între segmentul maxilar şi segmentul pterigoidian;el formează peretele medial sau fundul fosei infratemporale şi se contiunuă în jos cu peretele medial al canalului palatin post.

- un segment post sau pterigoidian, rugos, care se articulează cu faţa medială a lamei int a apofizei pterigoide a osului sfenoid.

• Marginea ant: este oblică în jos şi înainte şi încrucişeză sup partea post a orificiului sinusului maxialr. Dedesubtul acestui orificiu marg ant amite om proeminenţă subţire, triunghiulară-apofiza maxilară a osului palatin. Ea se articulează,pe peretele int al sinusului maxilar cu marginea post a apofizei maxilare a cornetului nazal inf.

• Marginea post: este foarte subţire şi se aplică pe faţa medială a aripii int a apofizei pterigoide, cu care formează o sutură dantelată.

• Marginea inf: se confundă cu marginea lat a lamei orizontale.

• Marginea sup: este neregulată, prezentând 2 apofize una ant sau orbitară şi alta post sau sfenoidală. Aceste apofize sunt separate printr-o depresiune profundă numită incizura sfeno-palatină(incisura spheno-palatina).

Incizura sfeno-palatină este transformată prin suprapunerea corpului sfenoidului într-un canal sfeno-palatin, care face comunicarea între fosa pterigo-maxilară şi fosa nazală de aceeaşi parte(meatul sup). Prin acest canal trece a sfeno-palatină(ramul terminal al a maxilare int) şi nervul sfeno-palatin(ram al n maxilar).