ALAN WATTS (lgl5-L973) gi-a cdgtigat reputalia ca fiind unul din-

tre cei mai originali gi mai ,,insolifi' filosofi ai secolului XX. El este

binecunoscut mai ales in calitate de interpret al budismului zen, inparticular gi al filosofiilor indianl 9i chinezi, in general. Ideile 9i cl-utirile sale l-au pus in legituri cu oameni interesali de valorificarea

potenlialului uman, cu mu\i intelectuali 9i artigti renumiti ai wemii'A scris numeroase cirli de filosofia gi psihologia religiilor, de dez-

voltare personali qi de cregtere spirituali. Cirfile sale au aecente vii,

pline de o luciditate profundi gi mobilizatoare.

Opera (selectiv): The Way of Zen: ; The Supreme ldentity; The loyous

Cosmology (Cosmologia voioasd - Incursiuni in chimia con;tiinlei 'Ed. Herald, 2017); Psychotherapy East and West Beyond Theology;

Nature, Man and Woman (Viala ca extaz - Ed. Herald, 2017);

Cloud-Hidden; In W Own Way: An Autobiography (Pe calea mea

- O autobiografie - Ed. Herald, 2017); Tao: The Watercourse Way;

Behold the Spirit (Duh ;i contempla{ie - Ed' Herald' 2017); The

Way of Zen; The Wisdom of Insecurity (in{elepciunea nesiguranlei -Ed. Herald, 2017); This Is It; THE BOOK On the Taboo Again'

st Knowing Who You Are (Cartea deEre acel tabu care te impiedicd

sd afli cine esJi - Ed. Herald, 2017); Become What You Are (Devino

ceea ce eSti - Ed. Herald, 2015).

Alan WattsDOES IT MATTER?.ESSAYS ONMAN'S RELATIONSHIP TO MATERIALITYCopyright @1971 by Alan Watts; copyright @ 2007 by Ioan Watts

Originally published by Pantheon Books, 1970;

Vintage Books Edition, 1971.

Alan Watts

OAREMATERIAESTE TOTUT?

ESEURI DESPRE RAPORTUL OMULUICU LUMEA MATERIALA

Traducere din limba engleze gi note:MARIAN STAN

EDITURA d% HenerpBucuregti,2018

Cuprins

CuvAnt-inainte

Bogi{ie sau bani

Crimi in bucitirie

Cu gi firi haine

Spiritul violen{ei gi problema picii

Psihedelicele gi experienfa religioasi

I. Experienfa psihedelice

II. Opozifia fala de drogurile psihedetce

$apte scurte eseuri

- Mitul fundamental

' conform vechii tradilii indiene

-Mandala cea mare

- Despre selectarea vibra{iilorr - lnsiminlarea gi culesul roadelor

- Arta cu,,a'mare- Budismul lui Aldous HuxleY

- D.T. Suzuki: eruditul,,fbri mintd'

109

110

r20

5

t2

40

81

98

r32

132

t36140

145

150

155

Ls9

d

**

BOGATIE SAU BANI

in anul 2000 al Domnului Nostru Isus Cristos, Sta-

tele Unite ale Americii nu vor mai exista. Aceasta nu este

o profefie inspirati de vreo autoritate supranaturali, ci o

previziune cu mari ganse de a se adeveri. Expresia,,Statele

Unite ale Americii" poate si insemne doui lucruri foarte

diferite. Primul desemneazi un anumit teritoriu concret,

situat preponderent pe continentul nord-american, terito-

riu care cuprinde o intreagi serie de caracteristici geogra-

fice gi biologice: lacuri, munfi, riuri gi fluvii, ceruri qi nori,

plante, animale gi oameni. Cel de-al doilea desemneazi un

stat suveran de facturi politici, stat care este in competifie

cu multe alte state suverane ce se inghesuie unul intr-altul

pe toati suprafafa acestei planete. Primul sens este concret

gi material; cel de-al doilea, abstract Ei conceptual.

Daci Statele Unite vor continua mult timp si existe in

acest ultim sens, ele vor inceta s[ existe in primul, deoarece, in

prezent, piminturile gi viafa lor pot fi distruse cu ugurinfl -prin catastrofa brusci a unui rilzboinuclear sau biologic sau

printr-o combinafie de factori cu acfiune lenti qi insidioasi,

precum suprapopularea, poluarea atmosferei, contaminarea

apei gi disparifia resurselor noastre naturale prin utilizarea

Bocilrn sAU BANI

nesdbuiti a tehnologiei. La toate acestea se adaugi efectele

posibile ale unui ritzboicivil sau interrasial, autostrangularea

marilor orage gi colapsul tuturor relelelor de transport gi de

comunicafii. Toate acestea la un loc vor reprezenta sfhrqitul

Statelor Unite ale Americii, in ambele sensuri.

Existi, poate, o foarte mici posibilitate de a ne con-

tinua existenla politicd qi abstracti in rai, iar odati ajungi

acolo, ne vom putea bucura ch e,,mai bine si fim morfi

decit comunigti" gi, cu intreaga autoritate a Domnului

l)umnezeu, le vom putea spune dugmanilor nogtri care se

vor zvdrcoli in iad: ,,Noi v-am zis!" Pe temeiul unor astfel de

speran{e gi valori, cineva poate si apese Marele Buton Roqu,

pentru a demonstra cAt de incompatibili este credinla in

nemurirea spiritului cu supravie[uirea in plan fizic. Din

lbricire pentru noi, inamicii nogtri marxigti nu cred intr-o

lsemenea viali de apoi.

Cdnd fac previziuni dintr-o perspectivi realisti gi

cinici, tind citre o imagine sumbri a situaliei. Candidafii

preferafi de mine nu au cAgtigat inci vreo cursd electorali

in care am votat. Prin urmare, sunt inclinat si cred ci oconcepfie pragmaticl asupra politicii trebuie si plece de la

premisa ci majoritatea oamenilor sunt fie gilcevitori qi rii,lie proEti, cd decizille lor vor fi indeobgte obtuze gi auto-

clistructive 9i ci, dupi toate probabilitefile, specia umanivil equa ca experiment biologic qi ci va apuca drumul mai

rrq;or, citre moarte, precum porcii gadarenilorl. Daci ar fi siI Aluzie la episodul biblic in care Isus a timdduit doi demonizali,

lrirnifindu-i pe demoni intr-o turmi de porci - Matei 8:28-32. (N. red.)

t3

r4 Oanr uannnrA ESTE Torur,?

pariez * gi ag gti pe ce anume si pun rimigag -, ag paria pe

aceastd varianti.

Dar nu avem cum si punem rimdEag pe soarta omeni-

rii, la fel cum nu este cu putin{i si ne plasim in afara situa-

fiei qi si o privim ca un observator imparlial, obiectiv, care

calculeazd la rece. Sunt implicat in situalie gi, prin urmare,

sunt interesat; gi, pentru ci sunt interesat, nici mort nu voi

ldsa ca lucrurile si se desfbgoare aga cum ag face-o daci

doar ag fi pariat pe ele.

S-ar putea totugi ca in anul 2000 situa[ia si se prezinte

altfel, dar pentru asta trebuie s[ ne concentrim asupra rea-

litililor naturale, nepreocupdndu-ne prea mult de Statele

Unite ale Americii ca entitate politici abstracti. NelinAnd

seama de nafiune, ne vom putea concentra intreaga atenfie

asupra teritoriului, a pdmAntului concret, cu apele qi pidu-rile, florile si recoltele, animalele qi oamenii lui - crednd

astfel, cu mai puline costuri gi suferinfe decAt suportim in1968, un experiment biologic valid gi intru totul agreabil.

Poate c[ gansele sd se intAmple aga ceva nu sunt

prea mari. Nu demult, Congresul a votat, intr-o atmo-

sferi inflamati de discursuri patriotice, instituirea unorpedepse severe impotriva celor care doresc si ard[ steagul

Statelor Unite. $i totugi, prin acfiunile lor de autorizare

sau omisiune, aceiagi legiuitori sunt responsabili pentru

pdrjolirea, poluarea gi jefuirea teritoriului pe care se pre-

supune ci steagul il reprezintd. Ei ilustreazi astfel eroarea

specificd qi, probabil, fatali a oricirei civilizafii: confuzia

dintre simbol gi realitate.

lklcAlrE sAU BANI

Civilizafia - incluzAnd in acest termen loate realiz6-

rile artei, gtiinfei, tehnologiei qi industriei - este teuita'

tul inventirii gi manevririi simbolurilor - cuvinte, litere,

numere, formule Ei concepte -, dar 9i al anumitor insti-

tufii sociale unanim acceptate, Precum ceasurile, riglele,

cintarele si orarele, graficele gi legile. Prin aceste mijloace

tttitsurdm, anticipim gi controlim comportamentul lumii

ulltane qi al celei naturale - gi o facem cu un succes atAt de

ruitnitor, incit gmecheria ni se urci la cap. Confundim mult

l)rca ugor lumea a$a cum o simbolizim cu lumea aqa cum

cste. Dupd cum obiqnuia si spunl semioticianul Alfred

Korzybski, trebuie si facem cit mai urgent distincfia dintre

lrarti gi teritoriu gi, ar fi putut adiuga, dintre steag 9i {ari'lngaduifi-mi si ilustrez aceasti situa{ie 9i, in acelaqi

titrtp, si explic care este principalul obstacol din calea unui

l)r'ogres tehnologic judicios, vorbind despre confuzia fun-

tlitrtrentali dintre bani qi boglfie. Vi amintifi marea crizd

('r'oltomice din anii '30? Aveam o econornie de consum

irrllrrritoare gi toati lumea propiqea; apoi, de pe o zi pe

;rltir, gomaj, siricie gi oameni stAnd la cozipenttu a primi

o tttasi cald[ gratuiti. Ce s-a intimplat? Resursele naturale

.rlc [iirii - materia cenugie, forlafizicit.gi materiile prime -t'rirtt departe de a fi epuizate, insi a survenit brusc o lipsi

tlt' bani, o aqa-numiti depresiune financiari' Experlii in

irctivitifi bancare gi finanle pot prezenta pe latg motivele

t otttplexe ale unui dezastru de acest tip, dar ei nu vid pddu-

r t'n clin canza copacilor. A fost ca gi cum cineva ar fi venit

sil ctrnstruiasci o casi qi, in dimineala Crizei Economice,

r5

r6 O.o.nr uannnlA ESTE Torul?

geful i-ar fi spus: ,,imi pare riu, dragi, nu putem construi

azi. Nu sunt centimetri". ,,Cum adici, nu sunt centime-

tri? Avem lemn. Avem metal. Avem chiar gi rulete pentru

misurat." ,,Da, dar nu infelegi cum e cu afacerile. Am folo-

sit prea mul{i centimetri gi nu mai sunt suficienfi pentru

toat[ lumea."

Dupi ciliva ani, oamenii spuneau ci Germaniei ii va

fi absolut imposibil si echipeze o armati numeroasi gi sd

poarte un rizboi, deoarece nu avea suficient aur.

Ceea ce nu s-a infeles atunci gi, de fapt, nu se infelege

nici azi este ci realitatea banilor este de acelagi tip ca rea-

litatea centimetrilor, a gramelor, a orelor sau a liniilor de

longitudine. Banii sunt o modalitate de a misura bog6fia,

dar ei nu sunt bogifia insdqi. Un cufbr plin cu monede de

aur sau un portofel doldora de bancnote nu-i va fi de niciun

folos marinarului aflat singur intr-o banci. El are nevoie de

bogdlie reald, sub forma unei undife, a unei busole, a unui

motor pe benzini care si propulseze barca qi a unei femei

care si-l insofeasci.

Dar aceasti foarte veche gi adAnc inridicinatd confu-

zie dintre bani gi bogitie este in prezent principalul motiv

pentru care nu ne dezvoltim plenar geniul nostru tehnolo-

gic, astfel incAt fiecare individ de pe pimAnt si poati primihrand, haine, locuinfd gi servicii publice de o calitate mai

mult decAt satisfbcitoare. Aga ceva este posibil deoarece

electronica, computerele, tehnicile de automatizare qi alte

metode mecanizate de producfie in serie ne-au adus, prac-

tic, intr-o epoci a abundenfei in care ideologiile politice qi

lloc.Llrn sAU BANr

cconomice ale trecutului - fie ele de stinga, de centru sau de

tlreapta - sunt pur Ei simplu perimate. Nu se mai pune pro-blcma si ii jefuim pe boga{i pentru a da banii siracilor, aga

(um preconizau vechile modele socialiste sau comuniste,

sau si finanfim o distribufie adecvati a bogdfiei prin inter-nrcdiul aiurelii ritualice qi exasperante a impozitirii. insi,tlacd vom avea o concepfie realisti in legituri cu banii, pre-

vrld ci in anul2000 sau chiar mai devreme nimeni nu va maipkiti impozite, nimeni nu va mai purta cu sine bani gheafi,scrviciile publice vor fi gratuite gi fiecare va avea un card

tlc credit cu utilizare generali. Acest card va fi valid pinilir limita cotei definute de fiecare individ dintr-un venit de

blzi garantat, numit gi dividend na{ional, care se emite gra-

ttrit gi dincolo de care, daci doregte, individul poate cdgtiga

nclirnitat practicdnd orice arti sau me$tegug, profesie sau

rrrcserie ce nu a fost preluati de robofi. (Pentru informafiiir r r r iinunfite despre mecanismele unei asemenea economii,ji recomand cititorului volumele Challenge of Abundance qi

Iirrc Men and Free Markets, de Robert Theobald, precum gi

st.riir de eseuri pe care le-a publicat sub titlul The Guaran-

lccd Income. Theobald este un economist de avangardd care

1 rrecli la Universitatea Columbia.)

Firegte, asemenea propuneri scandaloase ii vor face pe

rrrrii sd. intrebe din nou, pe un ton vehement: ,,Dar de undevor veni banii?" sau ,,Cine achitd facturile?" Ideea este cd

birrrii nu vin qi nici nu au venit vreodati de undeva, ca gi

( unl ar fi cherestea, fier sau energie hidroelectrici. Repet:

lxrnii sunt un mijloc de misurd abogifiei, iar noi am inven-

17

18 OenB uerpnlA ESTE Torul?

tat banii aga cum am inventat scala Fahrenheit pentru a

misura temperatura sau sistemul anglo-saxon de misurare

a greutifii. CAnd descoperi gi extragi un zicimint uriag de

minereu de fier, nu trebuie si imprumufi sau si ceri de la

cineva,,o mie de tone" inainte de a putea s[ faci ceva cu ele.

Spre deosebire de bani, adevirata bog6{ie rezulti din

insumarea energiei, inteligenfei tehnice qi materiilor prime.

Aurul insugi nu este bogifie decit atunci cdnd este folosit in

scopuri practice, de exemplu, pentru plombarea miselelor'

Imediat ce este folosit pentru bani 9i este finut sub cheie in

trezorerii gi buncire, el devine complet inutil in orice alt

scop gi este scos din circulalie ca materie primi, recte, ca

bogifie real[. Daci banii trebuie si fie de aur' de argint sau

de nichel, cregterea gi distribufia bogiliei vaste sub formi de

cereale, pisiri de curte, bumbac, legume, unt, vin, peqte sau

cafea trebuie si agtepte descoperirea unor noi mine aurifere

inainte de a continua. Aceasti situa{ie vidit ridicoli a fost

evitati prin creqterea datoriei nalionale - o mostri intorto-

cheati de obscurantism semantic -, ceea ce vrea s6 insemne

ci o nafiune iqi acordi credit sau putere de cumplrare nu

pe baza metalelor prefioase pe care le define, ci pe cea a

bogifiei reale, sub forma produselor, materialelor qi a ener-

giei mecanice. Deoarece datoriile nafionale depiqesc cu

mult rezervele de aur sau de argint ale oricirei jiri, se pre-

supune, de reguli, ci intr-o fari cu o datorie na{ionali mare

cheltuielile depdgesc veniturile, iar statul respectiv este pe

cale de a s[rici gi de a deveni falimentar - indiferent cit de

mari i-ar fi, rezervele de energie gi de resurse materiale. Iati

llo<;A1re sAU BANr

torrfuzia fundamentali dintre simbol gi realitate, care, int rrzul de faf6, implici magia funesti a cuvdntului ,,datorie']( lrvint infeles ca in sintagma,,a (se) biga in datorii". insi ar

li rnai bine ca datoria nafionali si fie numiti credit nafio-

nirl. [)rin emiterea unui credit nafional (sau general), o anu-

rrritri populafie igi acordi putere de cump[rare, o metodi de

tlistribufie a bunurilor gi serviciilor ei concrete, care sunt

rrrtrll mai valoroase decdt orice cantitate de metal pre{ios.

il rog pe cititor sd nu uite ci scriu despre aceste lucrurir ;r trn simplu filosol si nu ca un expert in finanle sau in eco-

rrorrrie care di pe dinafari de atdtea date gi cifre. insi rolulrrrrrri lilosof este de a privi asemenea chestiuni din punctul

rlt' vcdere al copilului din povestea Hainele noi ale impdra-

Ittltti, de Hans Andersen. Filosoful incearcd si ajungd la cele

rrrli simple gi mai elementare principii. Elvede cum oameniiir osesc avulia materiali, o lasi pur qi simplu si se deterioreze.,.ru o stocheaz[ inutil din cauza lipsei unor jetoane total abs-

Ir;rt'tc ce se numesc ,,dolari", ,,lire sterline" sau ,,franci'il)in aceasti perspectivl elementari sau, daci vrefi,

r opiliireasci, vid ci am creat o tehnologie minunatS., care

lrrrirlc furniza bunuri gi servicii far6, ca oamenii si asude

I'r t'a mult. Nu este clar ci unicul scop al maginilor este acela

,lt' rr ne scuti de muncd? Cdnd nu mai trebuie si muncegti

l)('nlru a produce bunurile de stricti necesitate, ai timplilrcr * timp pentru distracfie sau pentru noi exploriri qi

,rvt'rrturi care i1i oferi prilejul de a-{i pune in valoare crea-

Irvitatea. Dar, manifestAnd orbirea specificd oamenilor care

rrrr pot deosebi simbolul de realitate, noi ingiduim magini-

r9

20 OanE nn.rtnnrA ESTE Torul-?

lor si-i lase pe oameni fbri munci - nu in sensul ci sunt

liberi si fach ce vor, ci in sensul ci nu au bani gi ci trebuie

si accepte ruginali pomana siricicioasi oferiti de asistenla

sociali. Astfel - pe misuri ce rafionalizarea sau automati-

zarea industriei progreseaz| -, sclavia este aboliti treptat;

dar cind sclavii astfel substituifi sunt pedepsifi, ripin-

du-li-se puterea de cumpirare, producitorii se priveazd,la

rindul lor, de nigte debugeuri gi piele pentru produsele lor'

Maginile produc din ce in ce mai mult, oamenii produc din

ce in ce mai pufin, dar produsele se acumuleazi nedistribu-

ite qi neconsumate, deoarece prea pufini oameni pot cigtiga

suficienli bani gi deoarece nici mdcar cel mai flimdnd, mai

lacom gi mai nemilos capitalist nu poate consuma patru

kilograme de unt pe zi.

Orice copil gi-ar da seama ci banii sunt o facilitate

inventatd pentru a elimina trocul qi a nu fi nevoit si mergi

la piali cu butoiage de bere sau coguri cu ou6, ca s[ le dai

in schimbul cirnii qi al legumelor. Dat daci tot ce ai avea

de oferit la schimb ar fi energia fizici sau mintali necesard

unei munci efectuate acum de magini, atunci problema ar

fi: ce vei face pentru a-!i cdgtiga existenla Ei cum va gisi

producitorul clienfi pentru tonele lui de unt qi de cArnafi?

Singura solufie rafionali ar fi ca intreaga comunitate si

igi acorde credit - bani - pentru munca efectuati de maqini,

ceea ce va duce la distribufia echitabild a produselor sale. in

plus, proprietarii acestor magini vor fi pHtili cum se cuvine,

putdnd si investeasci, astfel, in utilaje mai mari gi mai

llor;,\'prE sAU BANr

lrrrnc. Iar in tot acest timp, avufia va cregte datoriti energiei

rrrrrginilor, nu in urma unor operaliuni rituale cu aur.

tn anumite feluri, facem deja acest lucru, dar printr-un

lcrlip autodistructiv: ne acordim credit (pe care il numim

.r( unr ,,datorie") pentru maginiriile de rizboi. Banii pe care

r r l I i u nile lumii i-au cheltuit cu rizboaiele din I 9 1 4 incoace ar

Ir putut, grafie tehnologiei noastre, si asigure fiecirui individ

rlt' pc planeti un venit confortabil gi independent. Dar, deoa-

rt'.'c confundim bogifia cu banii, confundim actul de a ne

rr( ()r'(la creditnoud ingine cu inglodarea in datorii. Nimeni nu

l,rtc clatorii decAt in situafii de urgenfi; prin urmare, prospe-

r ilirlca depinde de perpetuarea stirii de urgenfi a rizboiului.

Srrrrlcm constringi la tertipul sinucigag de a inventa rdzboaie

,;lrxl am fi putut, in schimb, sd inventdm, pur gi simplu,

lrirrri - cu condilia ca respectivul cuantum inventat si fieIrrlolcleauna proporfional cu bogifia reali care este produsi.

A r trc:bui sd inlocuim standardul-aur cu standardul-bogitiel.

l)ificultatea consti in faptul ci, date fiind superstifiile

rroirslre cu privire la bani, asigurarea unui venit de bazi de,

r,i z.icem, 10 000 de dolari pe an de persoand va duce Ia

o irrtrlafie galopantS. Prelurile vor exploda pentru a ,,!ine

l),rsul" cu avalanga monetard pusi in circulafie gi, nu peste

rrrrrlti vreme, fiecare va fi sirac chiar gi avind 10 000 de

rLrllri pe an. Hipnotizafi de dolar, neferici[ii vAnzitori nu-qi

,lirrr seama ci, ori de cdte ori cresc prefurile, banii astfel

' In august 1971, deci la doi ani dupi publicarea cirfii lui Watts,:i[ JA au fost nevoite sd renun]e la standardul-aur; misura a intrat oficialIrr vigoare in ianuarie 1976. (N. red.)

21