Publicaþie editatã de Asociaþia de Dezvoltare Intercomunitarã Zona Metropolitanã Constanþa

Anul V - Nr.42

l

Aprilie

2012

Apare lunar

Adresa redacþiei:

Bulevardul 1 Mai nr.2Bl. J10 (parter)

Constanþa (900130)Telefon: 0341/176.415

Fax: 0341/176.416e-mail: info@zmc.ro

Proiectele Consiliului localConstanta: informatii puse

la dispozitia cititorilor de viceprimarul primariei

Constanta : Decebal Fagadau

, ,

,

,

)) ) )

Detalii în pag 5

Vremea e în schimbare, drumurile încep să ducă spre litoral, vremurile încep şi ele săse anime, afişele care anunţă spectacole şi evenimente dau o altă culoare vieţii, încâtputem vorbi chiar de farmecul ei. In vara asta, iată o informaţie de ultimă oră pentruturişti, staţiunea Mamaia va găzdui mai mult prezentări de modă, administratorii unorhoteluri au gândit câteva facilităţi pentru turişti, aşa că, în ciuda crizei, se pare că vomfi martori la o vară fierbinte. La începutul lunii iunie, potrivit declaraţiei primarului RaduMazăre, se va inaugura pasarela unde vor acosta primele pasagere pentru turişti, întreEforie Sud şi Eforie Nord, iată încă un proiect, se va amenaja o pistă pentru biciclişti,la Techirghiol faleza oraşului începe să fie o carte de vizită pentru localnici.

Adrian Crăciun

UN PROIECT PENTRU

CETĂŢENI

EXPERIENŢĂ CÂŞTIGATĂ

LA TÂRGURILE DE TURISM

Pag 6

Pag 2 Pag 8

Pag 8

O ZI ÎNPENITENCIAR

Pag 3

l Semn bun

l La începutul lunii iunie

De unde

lapte şi miere?

Opinii

Pag 2

l Detalii despre unProiect National

SE VA INAUGURA

PASARELA DIN MAMAIA

O experienţă de neuitat

,

În cadrul săptămânii „ŞCOALA ALT-FEL”, activităţile elevilor de la Şcoala NI-COLAE TONITZA Constanţa s-audesfăşurat urmărind trei mari teme:

„Bucuria de a fi elev” - derularea unoractivităţi de cunoaştere, socializare, co-municare şi interacţiune între elevi;

„Primăvara din suflete” - desfăşurareaunor activităţi specifice primăverii;

„Pe drumul culturii” - Realizarea unoractivităţi de învăţare axate pe învăţareaprin joc, descoperire şi acţiune practică.

Un grup de elevi, reprezentanţi aiConsiliului Elevilor Şcolii Nicolae Tonitza,îndrumaţi de doamnele profesoare Flo-rica Butuc şi Alina Vâlcu – Consilier edu-cativ, au vizitat sediul Radio Constanţa.Vizitatorii au aflat multe lucruri despre is-toria radioului, despre felul în care se rea-lizează o emisiune radio, au simulatparticiparea la o emisiune în direct.

Elevii clasei a V-a B, însoţiţi de doam-nele profesoare Florica Butuc şi Floren-tina Nicoară au descoperit tainelecentrului vechi al oraşului Constanţa.

O altă activitate foarte mult apreciatăde elevi a fost Concursul de avioane din

hârtie, organizat în curtea şcolii. Copiii s-au străduit să confecţioneze avioane maimari sau mai mici sau mai originale. Aufost premiate cel mai mare şi cel mai micavion, cel mai lung, înalt şi original zbor

al avioanelor din hârtie.Un alt moment emoţionant a fost fes-

tivitatea de premiere a Concursului Olim-

piadele cunoaşterii. Elevii premiaţi la nivelnaţional şi judeţean au primit cu bucuriediplomele şi premiile.

Acestea au fost doar o parte din acti-vităţile desfăşurate în cadrul săptămânii„Şcoala altfel” în şcoala noastră..

Sprijiniţi de cadrele didactice şi părinţi,elevii au fost încântaţi să participe la ast-fel de activităţi, au învăţat lucruri noi într-un mod neconvenţional.

Rodica Herenciuc

Pag 2 lMai

2012

SĂPTĂMÂNA „ŞCOALA ALTFEL”

CUMPĂNA

l Agenda comunităţii,agenda primarului

UN PROIECT PENTRU

CETĂŢENI

Deficitele bugetare sunt tot mai ridicate.Leonard Orban, ministrul afacerilor euro-pene, avertiza că “datoriile nu mai pot fi ros-togolite. Schimbările care au survenit înultima vreme sunt dramatice. Austeritatease prelungeşte”. Cu alte cuvinte, trebuie săne gândim la prudenţă. Ne gândim la pru-denţă, dar să nu uităm cum utilizăm banii.

Deşi s-a bătut toba că investiţiile ar puteasă aducă o schimbare în bine, suntem totacolo unde eram în urmă cu 2-3 ani. Nuexistă o prioritate a investiţiilor, nu există ri-goare şi disciplină financiară, remarca dom-nul Orban, aşa că suntem departe deliniştea zilei de mâine. Guvernanţii vorbescde creştere economică, se feresc să pro-

nunţe cuvântul austeritate, dar nu vedem laorizont nici măcar o fărâmă din bunăstareape care o tot aşteptam de câţiva ani. Intoate campanile electorale, una se apropiecu aceleaşi promisiuni, politicienii vorbescde noi locuri de muncă, îi amăgesc pe ale-gători că va curge lapte şi miere pe toatedrumurile, în realitate nici laptele şi nicimierea nu mai sunt ceea ce au fost cân-dva.

I.T.Antim

Consiliul local Cumpăna anunţă finaliza-rea recepţiei lucrărilor aferente implementă-rii proiectului:”Exinderea reţelei decanalizare, reabilitarea conductei de refu-lare până la staţia de epurare Constanţa –Sud şi rezolvarea problemelor legate deapele uzate”, cod proiect RO 0026.

Proiectul este finanţat prin MecanismulFinanciar SEE(Spaţiul Economic Euro-peean).

Valoarea contractată a proiectului estede 3.559.590 euro din care 37,07% contri-buţia Consiliului Local Cumpăna.

Lucrările de construcţie pe 23 km dereţea de canalizare, cu 2 staţii de ape uzateşi 2 staţii de pompare ape pluviale s-au în-cheiat în luna decembrie 2011. Lucrările aufost recepţionate de o comisie formată dinreprezentanţii primăriei, ai constructorului,diriginţi de şantier, reprezentanţi din parteaInspectoratului de Stat în Construcţii şi aiRAJA, ca parte care va prelua reţeaua decanalizare şi ape pluviale.

Proiectul de investiţii va duce la o maibună protecţie a mediului, prin protecţiapânzei freatice, la îmbunătăţirea condiţiilorde viaţă şi asigurarea unui impact pozitivasupra sănătăţii populaţiei.

* Rezultatele obţinute prin implementa-rea proiectului sunt:

* 23 km canalizare;* 2 staţii de pompare noi pentru apele

uzate;2 staţii de pompare noi pentru ape plu-

viale.De asemenea, de beneficiile obţinte prin

acest proiect se vor folosi 9.762 locuitoricare locuiesc pe cele 47 străzi pe care s-ainstalat reţeaua de canalizare şi ape plu-viale.

Luiza Ţigmeanu

De unde lapte şi miere?l Ce ne aşteaptă Opinii

l Pag 3Mai

2012

Grupul ţintă al elevilor de la un liceu afost de 8 elevi, băieţi peste 14 ani. Modali-tatea de recrutare a aparţinut în totalitatepsihologului şcolar. Proiectul în ansamblullui a fost format din trei etape.

ETAP A UNU este de o lună şi cuprindeinformarea părinţilor, profesorilor, elevilor… diferite formalităţi despre activitate. Gru-pul selectat va avea cam trei teme de re-zolvat: eseu cu aşteptările lor de laprogram, imaginea mea despre închisoareşi jocul etichetelor. Când s-a făcut informa-rea la diferite niveluri – directori, profesori,părinţi, au fost chemaţi şi specialiştii de lapenitenciar să susţină proiectul şi să de unplus informativ tuturor pentru a se înţelegecorect scopul şi obiectivele proiectului.

ETAPA A DOUA a fost activitate pro-priu-zisă, care s-a derulat de dimineaţă,elevii participanţi s-au prezentat la şcoală,cu micul dejun servit acasă. Au fost verifi-caţi după cartea de identitate şi luaţi cuduba ca o arestare obişnuită, în jurul orei8,30. Au avut cărţile de identitate în originalla ei, au fost aduşi la unitate, însoţiţi demascaţi, li s-a deschis dosar (amprente, fo-tografiere, luare în evidenţe, depunerea pesecţie, control medical şi psihologic… etc.)apoi au desfăşurat activităţi în comun cu

deţinuţii cu vârste asemănătoare lor. Toateaceste formalităţi au fost FICTIVE, li s-a co-municat tuturor asta, însă scenariul a fostunul real. Psihologul din penitenciar i-a în-soţit pe elevi pe tot parcursul zilei acolo, înmediul privat, de la “arestare” şi le-a oferitsuportul psihologic. Au fost cazaţi pe o sec-ţie de deţinere şi au servit masa de prânz.Au fost aduşi la liceu în jurul orelor 16,00.La final au primit aprecieri şi certificate departicipare la acest program educativ şi “bi-lete de eliberare”

ETAPA A TREIA a curpins o monitori-zare a elevilor cu diseminarea informaţiilorculese de ei din această experienţă. Te-mele au fost diverse, de la discuţii libere înfaţa colegilor din liceu, însoţiţi de repre-zentanţii penitenciarului (a doua zi,21.o3.2012), realizare de desene desprelibertate şi închisoare, până la păreri des-pre mediul privat de libertate şi eseuri “Că-lătorie în viitorul meu” sau “Scrisoare cătredirectorul penitenciarului”.

Sună a scenariu de film, dar deşi pareo joacă, experienţa psihologică nu trebuiescăpată din vedere.

Realizat în parteneriat cu InspectoratulScolar Judeţean Constanţa şi Centrul Ju-deţean de Resurse şi Asistenţă Educaţio-

nală, acest proiect se înscrie în seria acti-vităţilor de prevenire a comportamentelorinfracţionale în rândul adolescenţilor ca uncontinuu al proiectelor “Absent în şcoală –prezent în penitenciar” şi “Lecţii de viaţă”.

Specialiştii în asistenţă psihosocialădin penitenciar şi din instituţiile de învăţă-mânt preuniversitar şi-au propus să adap-teze metodele pedagogice de lucru cutinerii, prin implicarea activă-participativăa acestora în activităţi de prevenire a de-viantei. Experimentarea unei zile în me-diul privativ de libertate a determinatasimilarea de către participanţi a unor cu-noştinţe şi informaţii despre consecinţeleadoptării comportamentelor antisociale,cu rol decisiv în luarea ulterioară a deci-ziilor de aderare la astfel de comporta-mente.

Acţiunea a constat în “reţinerea” unuinumăr de 8 elevi ai Liceului “IoanN.Roman”, selecţionaţi de psihologul şco-lar şi “depunerea” acestora în Penitencia-rul Poarta Albă. Pe parcursul zilei, eleviiau fost încluşi în activităţile specifice de-punerii în penitenciar (amprentare, foto-grafiere, percheziţionare, deschideredosar, examen medical sumar, evaluareeducaţională, psihologică şi de asistenţăsocială, instruire cu privire la regulile deconduită penitenciară) şi s-au realizat ac-tivităţi educative în comun cu tinerii şi mi-norii privaţi de libertate în penitenciar.

Prof.Elena Stefania Onciul

Săptămâna “Scoala altfel” a fost o ocaziepentru cadrele didactice ale Scolii cu claseleI-VIII nr.1 Poarta Albă de a stimula interesulelevilor pentru studiu prin variate activităţiamuzante, relaxante sau antrenante.

Astfel copiii noştri au participat la atelierede creaţie şi cercuri de lectură cu profesoriide limba română, au fost convocaţi la între-ceri sportive, au făcut desene respectând di-verse teme, au făcut fotografii, au contribuitla ecologizarea mediului în zona şcolii şi aparcului în care îşi petrec o mare parte dintimpul liber, au încercat diverse reţete depreparare a unor alimente reci, au cântatmelodii din repertoriul popular, au vizionat

prezentări PowerPoint şi filme educativedespre care au discutat cu profesorii pentrua demonstra atenţia acordată activităţii şipentru a urmări efectul produs de acestea.

Tot în intervalul acestei săptămâni eleviiau vizitat diverse locaţii din comună, aucreat felicitări pentru sărbătoarea Paştelui,postere pline de imaginaţie şi culoare, aupictat icoane, au participat la jocuri şi con-cursuri de matematică, geografie, istorie,limbi străine, au plantat flori, iar în ultima zis-au distrat la carnavalul primăverii unde auetalat costume amuzante, înfricoşătoaresau de prinţese, au dansat şi au cântat într-un concurs karaoke.

Grupul ţintă al acestor activităţi este for-mat de elevii claselor I-VIII, iar parteneriicare au contribuit la punerea în practică aproiectelor şcolii au fost Consiliul reprezen-tativ al părinţilor şi Primăria Poarta Albă. Fie-care cadru didactic al şcolii şi-a coordonatactivităţile propuse în programul acesteisăptămâni.

Grădiniţa Nr.1 Poarta Albă a desfăşuratîn săptămâna ,,Scoala altfel” activităţi spor-tive, de creaţie, drumeţii, vizite în partene-riat cu Biserica Sf.Arhangheli Mihail şiGavril din Poarta Albă, cu dispensarul dincomună.

La iniţiativa domnului primar Delicoti Va-sile copiii preşcolari din nr.1 Poarta Albă şiGaleşu au participat la activitatea ,,Bucuriileiepuraşului” unde în parc, în prezenţa ma-melor, a cadrelor didactice şi d-nei directorMangri Florentina, aceştia au adunat ouăvopsite ascunse în iarbă.

Toate aceste activităţi s-au desfăşurat înprezenţa părinţilor şi coordonate deed.Pîrvu Adriana, ed.Nae Elisabeta,ed.Cristica Maria, ed.Andrei Chitic Mirela,ed.Leanca Georgiana şi ed.Serban Gina dela Grădiniţa Galeşu.

Pagină realizată deAdrian Crăciun

PRIMARUL AJUTĂ ŞCOALA

l Detalii despre un Proiect Naţional

O ZI ÎN PENITENCIAR

Pag 4 lMai

2012

Primarul are un ,,proiect de suflet”

www.champs.ro

Constănţenii şi turiştii vor descoperiîntr-o bună zi partea de frumuseţe a par-cului Carol. Amenajările de ultimă orăvor lăsa turiştilor, veţi fi de acord cu noi,o bună impresie, după ce mobilierulurban (bănci, coşuri de gunoi) şi ilumi-natul public vor schimba imaginea depână acum a acestui parc. Am fi pututscrie acum şi de alte schimbări în ZonaPeninsulară: ele vor apărea, dar cu în-

târziere, asta pentru că birocraţia dinunele ministere amână implementarealor. Vorbim de bani europeni şi de pro-iecte care rămân, din păcate, pe hârtiemultă vreme pentru că birocraţia sufocăiniţiativele, amintind de o meteahnă maiveche care capătă, spre nemulţumireaunora, culoare politică.Dar asta e o altăpoveste.

Luiza Ţigmeanu

După un mandat de pri-mar, Cristian Cârjaliu, pri-marul comunei Agigea, avăzut atâtea încât poatesă aibă o opinie. Deşi aimplementat o serie deproiecte, deşi are cu ce săse laude, primarul priveşteîn urmă cu mândrie, dar segândeşte, în schimb, laziua de mâine a comunită-ţii. Pus în situaţia săaleagă un proiect de su-flet, Cristian Cârjaliu de-clară că marea lui ambiţiee să vadă un Centru depermanenţă la Agigea.

“Centrul va fi finanţat şiabia aştept să-l văd căfuncţionează. Este proiec-

tul la care ţin”, spune pri-marul. Campania electo-rală se apropie, darprimarul nu aminteşte deea, asta nu îl împiedică săspună că “a făcut tot ce a

promis: am realizat 70 lasută din ceea ce am pro-mis. Iluminatul public, careera o problemă mai veche,l-am rezolvat, am făcut ogrădiniţă care se învârtedupă soare, canalizarea,un proiect care va începeîn luna iunie, este o inves-tiţie mult aşteptată de ce-tăţeni. Comuna Agigea afăcut, în numai 4 ani, paşirapizi care îi apropie pecetăţeni de un alt confort,noua casă de cultură şiproiectele Consiliului localmă îndreptăţesc să afirmcă este nevoie de continui-tate”.

Cristina Chebuţă

BIROCRATIA,

ETERNA POVESTE,

CENTRU DE PERMANENŢĂ LA AGIGEA

infoZona Metropolitană

Încercând să ajute turismul,preşedintele ANAT, CorinaMartin, nu ezită să aminteascăîntrebările care au rămas fărărăspuns, în ciuda faptului căele se repetă de la un an laaltul. Aminteşte de fiecare datăde oportunităţi şi de investitori,de parteneriate şi de legislaţie,insistă asupra unor provocări şiinvită autorităţile locale să numai privească turismul pegaura cheii:”In localităţile undeexistă potenţial turistic trebuieorganizate dezbateri, centrelede informare turistică trebuie fi-nanţate, ele trebuie să funcţio-neze cu adevărat, să nurămână pe hârtie şi să fie amin-tite când tragem linie şi facembilanţuri”, avertiza preşedinteleANAT. A început sezonul pe li-toral şi e momentul să vorbimmai apăsat de promovareadestinaţiilor turistice, mai multturiştii care se întorc pe litoralar trebui să vadă o schimbare,ar trebui să descopere o nouăatitudine când vine vorba deservicii. Din păcate, ca şi anultrecut, deschiderea sezonuluiestival i-a găsit nepregătiţi peunii, nu există parcări, n-au fostamenajate altele noi, între au-torităţile locale încă nu există o

comunicare care să ajute turis-mul. Si asta se vede îndeosebiîn sudul litoralului. Ne mirăm căturiştii aleg litoralul bulgăresc,în schimb uităm să facem cevaîn plus pentru ei, neglijăm, cumspuneam, serviciile.

Plajele sunt şi de astă datăîncremenite în proiecte. Se dis-cută de mai bine de patru anide centrele de informare turis-tică. Ele au fost anunţate cusurle şi trâmbiţe. Pe hârtie sunt16, în realitate funcţioneazădoar câteva. S-au tipărit pliante

şi afişe care să promovezedestinaţii turistice, meritul apar-ţine, ăsta e adevărul, Consiliu-lui judeţean Constanţa, darprimăriile au rămas cantonateîntr-o birocraţie pe care turiştiio văd şi o comentează. Asocia-ţia LITORAL- DELTA DUNARII,care are, şi ea, merite în pro-movarea turismului, a pus ladispoziţia agenţiilor de turismdin ţară o sumedenie de infor-maţii, a scos la lumină o seriede iniţiative şi programe caresă-i atragă pe turişti. Din pă-

cate, unele primării afişează osuperficialitate care dăuneazăgrav turismului. Există o ex-cepţie: Constanţa. Jos pălăria!Când vorbim de circuitele turis-tice auzim, e adevărat, cuvintefrumoase, dar de la vorbe şipână la fapte e o distanţă. Eraşi anul trecut, este şi acum. Nuexistă preocupare în privinţapromovării circuitelor turistice,nu există atâta preocupareîncât turiştii să aibă la înde-mână toate informaţiile, aşa cănu putem trece sub tăcere fap-tul că strategia promoţională n-a fost adaptată la specificulfiecărei pieţe.

Produsul turistic local nubeneficiază de o imagine su-gestivă, să nu ne mai mirăm căvacanţele petrecute în Dobro-gea nu mai sunt ca altădată!

Iulian Talianu

În numai trei luni de zile, înstaţiunea Mamaia a fost con-struită o pasarelă, care va fi unpunct de atracţie pentru turiştii de

pe litoral. Incă un obiectiv înZona Metropolitană, un obiectivde agrement care ar putea ducela prelungirea sezonului turistic.

Aici au fost amenajate şi pon-toane de acostare pentru ambar-caţiuni de agrement. Pasarela seaflă în dreptul hotelului Victoria.

Ea se prelungeşte în Marea Ne-agră pe o distanţă de peste 400de metri. Despre necesitatea şioportunitatea ei nu trebuie săfacem risipă de cerneală; turiştiivor putea să efectueze croa-ziere, cu vaporaşe şi goelete,între staţiunea Mamaia şi portulTomis, se pot plimba ori pot sta-ţiona aici pe băncile amplasatepe această pasarelă ori pe de-barcader.

Alte detalii: pasarela are lă-ţime de 2’25 m, debarcaderulpentru ambarcaţiunii de croa-zieră are o lungime de 25 demetri.

Adrian Crăciun

l Pag 5Mai

2012

l În Zona Metropolitană Constanţa, la Mamaia

PASARELA CU PONTOANE DE ACOSTAREA AMBARCAŢIUNILOR DE AGREMENT

l E nevoie de o noua atitudine

ÎN PRIVINTA SERVICIILOR DIN TURISM

,

Experienţa pe care am trăit-oîn Italia a fost unică şi de neuitat.Visul meu de a vizita renumitaţară de care auzeam doar laorele de istorie, a devenit reali-tate atunci când am aflat că amfost selecţionată printre cei carevor participa la acest concurs.

M-am înscris la secţiunea decercetare sociologică cu tema “Aldoilea razboi mondial în oraşultău”. Deşi am vrut iniţial să alegoraşul Constanţa, cunoscut oraşturistic de pe ţărmul Mării Negre,am decis să aleg totuşi oraşul încare am văzut pentru prima datălumina zilei, Năvodari, fost sătucde pescari care în decursul anilora devenit un dezvoltat oraş in-dustrial, frumos şi îngrijit. Deşiam muncit foarte mult pentru alipi diferite informaţii pe care le-am cules din Arhivele Naţionaleale Statului, consider că toateeforturile depuse au meritat dinplin. Emoţia gândului că voiajunge în Italia a fost sporită şi deentuziasmul cu care am întâmpi-nat şi vestea că voi avea partede prima mea călătorie cu avio-

nul, care mă va purta pe înaltulcerului, deasupra tuturor.

Toate aşteptările mele înlegătură cu ţara în care voiajunge au fost cu mult depăşiteatunci când am aterizat în aglo-meratul aeroport din Catania. Nuputeam să văd încă minunatelepeisaje ce mă aşteptau, dar dejamă fascina ospitalitatea acesteiţări.

Pentru a ajunge în Regio Ca-labria, oraşul în care s-a susţinutconcursul internaţional, m-ambucurat de toate formele de reliefîmbinate armonios în ţara ce mi-a deschis noi orizonturi culturaleşi turistice. De la zborul cu avio-nul, mersul cu autobuzul, cât şitraversarea strâmtorii Messina, acărei apă părea mult mai albas-tră decât marea care scălda ţăr-murile ţării mele natale – toatem-au purtat pe un alt tărâm, ne-explorat încă de sufletul meu încurs de iniţiere.

Nici persoanele minu-nate pe care le-am întâlnit înRegio nu au fost mai prejos deaşteptările mele. Organizatori,

profesori, dar şi elevi invitaţi dinnenumărate state, cu diferitementalităţi şi stiluri de viaţă, m-aufăcut să mă simt într-o nouă fa-milie, primitoare şi iubitoare, ală-turi de care mi-aş fi dorit să îmipetrec mai mult decât o săptă-mână. Sincer, mi-aş fi dorit sărămân acolo, la hotelul unde amfost cu toţii cazaţi, cel puţin unan, pentru a apuca să fac unschimb complet de experienţă,de tradiţii şi de obiceiuri foarte di-ferite de cele specifice ţării mele,România.

Conferinţele, dezbaterile şidiscuţiile pe echipe la care amparticipat cu drag în fiecare zi aufost completate de excursii ex-traordinare prin diferitele obiec-tive turistice din jurul Calabriei.Muzeele de istorie, cetăţile, ora-şele, instituţiile şi şcolile parte-nere, toate au reuşit să dezvoltecâte o parte din mine.

Deoarece am făcutparte din echipa care a discutattema celui de-al doilea războimondial, am avut ocazia de a ob-serva consecinţele razboiului din

perspectiva celor mai multe ţăricare au luptat în acest războisângeros, care a reprezentat operioadă de durere continuă, nunumai din punctul de vedere alRomâniei, pe care îl aflasem deatâtea ori la orele de istorie, darşi din perspectiva celorlalte po-poare.

Deşi frumoasa vacanţă,care a reuşit să mă relaxeze şisă mă scoată din banalul coti-dian, a luat sfârşit, eu am păs-trat legătura cu o parte dinpersoanele pe care le-am întâl-nit cu această ocazie. Indiferentde religie, naţionalitate, opinii şiţeluri, toţi cei pe care i-am cu-noscut au devenit modele pen-tru mine. Vor rămâne pe vecieîntipărite în sufletul şi în minteamea aceste unice amintiri, voiparticipa în continuare la maimulte secţiuni ale concursului“Marco & Alberto Ippolito”, spe-rând ca odată şi odată să potrevedea Italia şi Regio Calabria,într-una dintre ediţiile viitoare.

Casandra SanduClasa a X-a G

Colegiul NaţionalMircea cel Bătrân

Pag 6 lMai

2012

Au trecut, iată, destui ani şi tot n-au fostbătute în cuie soluţiile de creditare a fer-mierilor. Incă vorbim de birocraţie, deşi evorba de câmp, nu de un birou. Bancheriinu se înghesuie să întindă o mână de aju-tor fermierilor, unii cred că băncile ezităpentru că n-am văzut o decizie fermă caresă vină de la Guvern.

Problemele de acum câţiva ani per-sistă; nu există cadastru şi comasarea te-renurilor se întârzie; în acest caz e tot maigreu să faci un proiect şi să îl implemen-tezi; se spune că există un program pilot înprivinţa cadastrului, dar încă nu sunt cu-noscute primele concluzii. Aşa se face căsuprafeţe mari de teren rămân nelucrate.De aici apar alte probleme: există solicităride plăţi pe suprafaţă, dar în realitate tere-nurile rămân nelucrate!

In privinţa legumiculturii persistă o mareproblemă. Am tot semnalat-o: spaţiile dedepozitare. Fermierii au făcut o propunerede ultimă oră: pentru că n-au bani de in-

vestiţii, ei propun ca spaţiile de depozitaresă fie construite de stat şi apoi să fie închi-riate de către grupurile de producători.

In sectorul zootehnic apele sunt la felde tulburi: crescătorii de ovine se plâng căvând fără T.V.A., dar cumpără produse cuT.V.A.! Pentru fondul genetic, o altă ano-malie, ei nu beneficiază de ajutor de la stat.Pentru că am amintit de crescătorii deovine suntem nevoiţi să amintim şi de pa-jişti: cine le gestionează? In privinţa pajiş-tilor au rămas atâtea lucruri nelimpezite.Aici mai e o problemă, una care n-a fostprivită cu atenţia cuvenită în ultimii ani: ti-nerii nu se întorc în sate, iar cei care rămânpe lângă casa părinţilor nu îşi caută un locde muncă la oi. Ciobanii de odinioară numai iau drumul câmpului, forţa de muncăîn mediul rural a îmbătrânit.

Oierii trebuie ajutaţi să iasă din impas,iar mai nou trebuie ocrotiţi de o concurenţăneloială. Speculanţii au descoperit o me-todă uluitoare şi fac brânză din lapte praf

adus din ţările vecine!Fără subvenţii şi fără reguli clare nu

vom putea vorbi curând de performanţă înagricultură. Despre produsele tradiţionalece să mai spunem? Sunt în jur de 2500 desolicitări, dar pe piaţa europeană e cunos-cut doar Magiunul de Topoloveni, iar politi-cienii se deplasează peste hotare săpromoveze doina. Cu literă mică!

Iulian Talianu

POLITICIENII PROMOVEAZĂPESTE HOTARE DOINA!

l În timp ce produsele tradiţionale nu sunt cunoscute

O experienţă de neuitat

Din 2003, derulăm Proiectul Internaţional“Marco & Alberto Ippolito”, organizat de Fe-deraţia Naţională a Profesorilor din Italia.

Ţări participante: Italia (iniţiator şi coor-donator), România, Suedia, Polonia, Spania,Grecia, Germania, Bulgaria, Cehia, Repu-blica Moldova, Estonia, Canada.

În cadrul acestui Proiect, România estereprezentată de Colegiul Naţional ,,Mircea

cel Bătrân”, Constanţa.Grupul – ţintă: Directori, profesori, elevi

şi părinţi din liceele partenere. Grupul de lucru din cadrul Colegiului Na-

ţional ,,Mircea cel Bătrân”, Constanţa, în anulşcolar 2011 – 2012:

•Elevi: 99 •Părinţii elevilor care au participat la proiect•Profesorii elevilor participanţiPerioada de desfăşurare a Proiectului, în

anul şcolar 2011 – 2012 :Septembrie 2011 - mai 2012 Proiectul include următoarele secţiuni :

1.Concursul de poezie şi Concursul KatiaPangallo ,,Oferă-ne un zâmbet" – Temeleabordate: prietenia, solidaritatea, familia, le-galitatea şi problemele tinerilor.

Participanţi: Andreea Florescu (XII A),Adina Lateş (XII G), Victoriţa Tudor (XII G),Dănuţa Ioana Bădrăgan (XII E), Andra Răfoi(X G), Andreea Georgiana Caranica (X B),Cătălina Picoiu (X G).

2.Eseuri – Temele abordate: prietenia,solidaritatea, familia, legalitatea şi proble-mele tinerilor

Participanţi: Dănuţa Ioana Bădrăgan (XIIE) şi Luana Boşoteanu (X B).

3.Fotografie ,,Puncte de vedere” - Prin in-termediul obiectivului aparatului foto, eleviiau reuşit să surprindă şi să transmită me-saje, emoţii şi sentimente, un punct de ve-dere alternativ lumii adulte, oferind astfel noipropuneri de reflecţie cu privire la viaţa trăităcu adevărat.

Participanţi: Dănuţa Ioana Bădrăgan (XIIE), Emilia Panait (XII E), Cătălina Picoiu (XG).

4.Cercetare sociologică – vizând una din-tre cele trei direcţii didactice:

a) ,,Al doilea război mondial în oraşul

meu” – Elevii au prezentat cele mai impor-tante evenimente care au avut loc în oraşulnostru şi în regiunile din apropiere, în timpulcelui de-al doilea Război Mondial.

Participanţi: Casandra Sandu (X G), CatiMareşancu (X F), Ramona – Nina Cocoş (XF), Ailin Menagi (X F).

b) ,,Scriitorul, ca prieten” – Elevii au rea-lizat documente referitoare la viaţa, lucrărileşi manifestarea literară a unui scriitor caretrăieşte în oraşul nostru şi care s-a remarcat

în ultimii treizeci de ani.Participanţi: Dănuţa Ioana Bădrăgan (XII

E), Andreea Florescu (XII A), Victoriţa Tudor(XII G).

c) ,,Profesorul ideal” – Elevii au prezentatîntr-un mod obiectiv "profesorul ideal /model", răspunzând unor chestionare careau fost elaborate, aplicate şi prelucrate deprofesorul psiholog care coordonează pro-iectul, Irina Ermolaev.

Participanţi: 86 elevi ai claselor IX – XII.La secţiunea cercetare sociologică, elevii

au realizat şi clipuri video, pe baza tuturor do-vezilor colectate, cu ajutorul unor fotografii,imagini.

Lucrările în limba română au fost traduseîn limba franceză, de către doamna prof. Flo-rentina Gheorghe, în engleză de cătredoamna prof. Silvia Şoşoiu şi în italiană, dedoamna prof. Venera Baltă.

REZULTATELE OBŢINUTE:A. CONCURS – România a obţinut

premii, la fiecare secţiune, astfel:1.Concursul de poezie – trei premii pen-

tru ROMÂNIA– Andra Răfoi, din clasa a X-a G, a obţi-

nut PREMIUL I pentru poezia ,,Joc”;– Andreea Florescu, din clasa a XII-a A, a

obţinut PREMIUL Katia Pangallo ,,Oferă-neun zâmbet"pentru Poezia ,,Copilăria”.

– Victoriţa Tudor, din clasa a XII-a G a ob-ţinut PREMIUL CELEBRAZIONE DEL DE-CENNALE, pentru poezia ,,Drum”.

2.Concursul de fotografie "Puncte de ve-dere” – un premiu pentru ROMÂNIA

– Dănuţa Ioana Bădrăgan, clasa a XII-aE, a obţinut PREMIUL II.

3.Concursul de eseuri – un premiu pentruROMÂNIA

Dănuţa Ioana Bădrăgan, clasa a XII-a E,a obţinut PREMIUL II pentru eseul ,,Prima iu-bire”.

4.Concursul de cercetări sociologice –patru premii pentru ROMÂNIA

Premiile au fost acordate instituţiilor, în-trucât din echipele de lucru au făcut partemai mulţi elevi. România a obţinut premii,pentru fiecare temă, astfel:

- Pentru tema ,,Al doilea război mondialîn oraşul meu”– Colegiul Naţional ,,Mirceacel Bătrân”, Constanţa – PREMIUL II – dato-rită contribuţiei elevelor Casandra Sandu (XG), Cati Mareşancu (X F), Ramona – NinaCocoş (X F) şi Ailin Menagi (X F).

- Tema ,,Scriitorul, ca prieten” – ColegiulNaţional ,,Mircea cel Bătrân”, Constanţa –două premii : PREMIUL II şi PREMIUL JU-RIULUI – datorită contribuţiei elevelor Dă-nuţa Ioana Bădrăgan (XII E), AndreeaFlorescu (XII-a A) şi Victoriţa Tudor (XII-a G).

- Tema ,,Profesorul ideal” – Colegiul Na-ţional ,,Mircea cel Bătrân”, Constanţa – PRE-MIUL II – datorită contribuţiei a 86 elevi aiCNMB.

B. DEZBATERI

Direcţiile didactice de cercetare sociolo-gică au constituit motiv pentru organizareaunor dezbateri cu rol important în consoli-darea prieteniei şi a solidarităţii, pentru o in-tegrare reală şi a asigurării unor noiparteneriate între statele europene.

Toate lucrările efectuate de către insti-tuţiile de învăţământ au fost asamblate într-un singur produs final.

Rezultatele concrete constau în :• Publicarea:

- poeziilor şi a eseurilor participanţilorfinalişti;

- rezultatelor chestionarelor interpretate • Întâlnirea participanţilor, la Reggio

Calabria, pentru:- Activităţi de intercunoaştere;- Vizitarea instituţiilor reprezentative ale

Italiei, zona Reggio Calabria;- Dezbateri realizate de echipe mixte

(formate din elevii, respectiv profesorii dintoate ţările participante);

- Oferirea premiilor pentru: poezii,eseuri,

fotografii şi cercetări sociologice.Decernarea premiilor a avut loc la Reg-

gio Calabria, Italia, în perioada 2 – 6 mai2012.

Notă: Anual, mirciştii au obţinut premii, lafiecare secţiune.

Delegaţia României (reprezentanţi ai ele-vilor, ai comitetului ştiinţific şi ai administra-ţiei locale, invitaţi de FNISM):

1. Elevii : Andreea Florescu, XII AVictoriţa Tudor, XII GCasandra Sandu, X G2. Comitetul ştiinţific: Prof. Dr. Vasile Nicoară – Director CNMBProfesor psiholog, Irina Ermolaev – Co-

ordonatorul proiectului în cadrul CNMBProfesor Florentina Gheorghe – respon-

sabil traduceri limba franceză3. Reprezentant al Primăriei Constanţa:

Viorica Ani MerlăBeneficii :Câştigătorii au în portofoliul personal un

Premiu Internaţional, lucrările realizate deelevi sunt publicate în volumul dedicat Con-cursului, iar participanţii au avut posibilitateade a interacţiona cu elevi din alte ţări euro-pene şi nu numai, în cadrul Sesiunii de pre-miere, de la Reggio Calabria.

Participanţii au şansa exprimării pasiuniipentru anumite domenii şi a aptitudinilorspecifice domeniilor vizate de secţiunile con-cursului.

Prezentare realizată de:Prof. psih. Irina Ermolaev

l Pag 7Mai

2012

PROIECTUL Premiul Internaţional“Marco & Alberto Ippolito”A X A Ediţie

-Tragem linie, domna CorinaMartin, şi vedem că au trecutcinci ani de activitate pentru Aso-ciaţia LITORAL-DELTA DUNA-RII, asociaţie ce are ca ţintăpromovarea şi dezvoltarea turis-mului pe litoral şi în Delta Dună-rii. Cum priviţi bilanţul asociaţiei?

-Cu optimism. In cinci ani ampromovat o sumedenie de opor-tunităţi şi evenimente. Am deru-lat o serie de programe şi nu îmirămâne decât să le mulţumescmembrilor asociaţiei. Am primitsprijin de la Consiliile judeţeneConstanţa şi Tulcea, de la pri-măriile Constanţa şi Mangalia,Eforie, Năvodari şi Tulcea, de lapatronatele hoteliere Mamaia,Eforie şi Techirghiol. Sunt parte-nerii noştri şi pot să spun şi prie-tenii noştri şi nu ezit să lemulţumesc şi pe această cale.

-Bilanţul, asta vrem să aflăm,cum e?

-Bun. Peste o vreme va fi şimai bun. Am derulat, în aceştiani, o activitate intensă şi ceeace este foarte important am câş-tigat cu toţii experienţă, există oaltă stare de spirit, cel mai binese vede spiritul de echipă, parti-cipanţii la Târgurile de turism şila programele de promovare aturismului au o altă mentalitate,partenerii noştri s-au implicat înnoi proiecte şi au căzut că orga-nizarea unor evenimente esteun bun prilej pentru promovareaturismului.

Parada Litoralului, Revelio-nul Turismului la mare, Litoralulpentru toţi, readucerea TUI peLitoral, organizarea Târgului deturism, au fost cinci ediţii pânăacum, sunt numai câteva acti-vităţi. Trebuie să amintesc cam-paniile de promovare a regiuniiDobrogea turistică. Se vede,nu-i aşa?, că sunt în mişcare.

Încă de la începutul cariereimele în turism am pledat pen-tru promovarea şi dezvoltareaturismului pe litoral, am gândito strategie privind staţiunile şiam căutat să găsim oportunităţişi să implementăm proiectepentru dezvoltarea lor. Am găsitsoluţii să existe diversitate şi săîmbinăm turismul de familie cu

turismul de distracţie, am pro-movat Delta Dunării, insistândasupra unor zone mai puţin cu-noscute, i-am ispitit pe turişti cuoferte insolite, punându-le ladispoziţie informaţii utile, ampus în evidenţă partea de fru-museţe a Deltei.

-Viitorul sună bine?-În spiritul unei noi atitudini

faţă de turismul de pe litoral şidin Delta Dunării cred că urmă-torii ani vom avea fericita oca-zie să fim martorii unorschimbări în bine, schimbărimult aşteptate care ne vor ajutasă continuăm proiectele aflateîn derulare. Ele ne vor sprijinisă dezvoltăm turismul şi să-lpromovăm, să găsim noi opor-tunităţi şi noi destinaţii turistice.Autorităţile locale vor simţi, suntconvinsă, nevoia să se implicemai mult decât până acum, amsperanţa că toate centrele deinformare turistică se vor trezila viaţă şi într-o bună zi vomaşeza turismul pe făgaşul pecare îl merită. Turiştii abia aş-teaptă!

-Să fie într-un ceas bun şi săse adeverească tot ceea cespuneţi!

Pagină realizată de Adrian Crăciun

Pag 8 lMai

2012

Constanţa trebuie să fie un oraş la malulmării, spune viceprimarul Decebal Făgă-dău. Administraţia locală a întocmit proiecte,unele dintre ele sunt în derulare, altele aufost finalizate, primarul Radu Mazăre şiConsiliul local Constanţa îi sprijină pe pro-prietarii din Peninsulă care vor să îşi refacălocuinţele. ,,Vrem să punem în valoare zonaamintită, acolo este istoria oraşului. Ne gân-dim să le dăm un termen proprietarilor dinPeninsulă să nu mai lase clădirile în para-gină, cred că trebuie mai întâi să îşi facă eitreaba şi apoi să vină să ceară ajutor. Ceicare vor să facă treabă îi vom sprijini, cumspuneam, iar pe cei nepăsători nu-i vomprivi tot cu îngăduinţă, ca până acum.

Avem un proiect ambiţios pentru ZonaMetropolitană Constanţa, nu mai insistacum în privinţa greutăţilor pe care le-am în-tâmpinat până acum, ce a fost greu a tre-cut. In urmă cu câteva zile s-au semnat

documentele pentru execuţie, lucrările pen-tru canalizare vor dura un an de zile. Tot laPalazu Mare va fi refăcut şi iluminatul pu-blic.

Palazu Mare a fost o provocare, acumeste o zonă care a devenit o prioritate pen-tru administraţia locală.”

RedacţiaRedactor ºef:ADRIAN CRÃCIUN

Redactori:Luiza Þigmeanu, Cristina Chebuţã, Luiza Popa, Irina Oancea.

SENIORI EDITORI: ANI MERLÃ, IULIAN TALIANU

ISSN 2066 - 9054

PROIECT PENTRU PALAZU MARE

infoZona Metropolitană

l Semn bun

EXPERIENŢĂ CÂŞTIGATĂ LA TÂRGURILE DE TURISM

l Interlocutor : Corina Martin, preşedinte ANAT