O R D I N Nr. ________________pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea şi desfăşurarea

activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în subordinea

Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor,

Ministrul Justiției,

În temeiul dispozițiilor art. 89 alin.(8) și a art.165 alin.(5) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, I nr. 514 din 14 august 2013, cu modificările și completările ulterioare, și a

art. 187 alin. (2) din Regulamentul de aplicare a Legii nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 157/2016,

În temeiul art. 13 din Hotărârea Guvernului nr. 652/2009 privind organizarea și funcționarea Ministerului Justiției, cu modificările și completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 443 din 29 iunie 2009, cu modificările și completările ulterioare,

Emite următorul

O R D I N

ART. 1Se aprobă Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere aflate în subordinea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.

ART. 2Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 3

La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului justiţiei nr. 2199/C/2011 pentru aprobarea Regulamentului privind condiţiile de organizare şi desfăşurare a activităţilor educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologică şi asistenţă socială din penitenciare, precum şi orice alte dispoziţii contrare.

ANEXA

Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din unităţile sistemului penitenciar

Titlul IDISPOZIŢII GENERALE

Art. 1(1) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din unităţile sistemului penitenciar, denumit în continuare regulament, are drept scop stabilirea condiţiilor privind organizarea şi desfăşurarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială derulate cu persoanele private de libertate din sistemul penitenciar.(2) Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială includ totalitatea activităţilor şi programelor specifice ariilor de intervenţie educaţională, psihologică şi socială, care presupun diferite grade de structurare şi complexitate, destinate persoanelor private de libertate aflate în custodia sistemului penitenciar.(3) În sensul prezentului regulament, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:a) personalul sectorului reintegrare socială – personalul angajat cu atribuţii în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor private de libertate din sistemul penitenciar;b) direcţia de specialitate – structura specializată, constituită la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care defineşte, coordonează, implementează şi evaluează direcţiile de acţiune în vederea aplicării unitare a politicilor penale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor custodiate în sistemul penitenciar;c) angajamentul – acordul asumat în scris al persoanei condamnate sau internate, rezultat în urma consimţământului informat al acesteia, privind participarea la activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială recomandate în Planul individualizat de evaluare şi intervenţie educativă şi terapeutică;d) acordul de participare la program – acceptul deţinutului cu privire la participarea şi respectarea regulilor unui program;

2

e) coordonatorul sectorului reintegrare socială – directorul adjunct educaţie şi asistenţă psihosocială, după caz, şeful serviciului sau biroului educaţie şi asistenţă psihosocială;f) programul – conţinutul informaţional utilizat de personalul care desfăşoară intervenţii structurate cu persoanele private de libertate, aflate în custodia sistemului penitenciar;g) mapa documentară a programului - totalitatea documentelor completate şi utilizate pe parcursul derulării unui program;h) proiectul de activitate - conţinuturile informaţionale şi documentele în baza cărora se desfăşoară intervenţii semistructurate;i) oferta de programe şi activităţi - oferta de programe şi activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, particularizată la nivel de unitate;j) persoana privată de libertate - persoana arestată preventiv, internată, condamnată;k) deţinut - persoană condamnată aflată în executarea pedepsei închisorii sau a detenţiunii pe viaţă;l) demersuri de reintegrare socială - totalitatea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate la nivelul unităţilor penitenciare;m) sectorul reintegrare socială – serviciul sau biroul educaţie şi serviciul sau biroul asistenţă psihosocială de la nivelul unităţilor de detenţie;

Art. 2(1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează şi se desfăşoară cu respectarea cerinţelor legate de luarea măsurilor necesare pentru siguranţa penitenciarelor, precum şi a măsurilor de pază, supraveghere, escortare, menţinere a ordinii şi disciplinei în rândul persoanelor private de libertate.(2) La activităţile prevăzute la alin. (1) participă persoanele private de libertate repartizate în acelaşi regim de executare. Directorul unităţii poate aproba participarea persoanelor private de libertate repartizate în regimuri de executare diferite, cu respectarea următoarelor condiţii:a) au o conduită corespunzătoare; b) au fost luate măsurile de siguranţă specifice regimului de executare superior ca grad de severitate, necesare menţinerii ordinii şi disciplinei pe perioada desfăşurării activităţilor.

Art. 3(1) Organizarea şi desfăşurarea demersurilor prevăzute la art. 1 alin. (2) se realizează cu respectarea următoarelor principii şi valori:a) respect faţă de lege;

3

b) umanism;c) acces nediscriminatoriu la educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială;d) individualizarea intervenţiei;e) prioritizarea intervenţiei;f) continuitatea intervenţiei; g) integritate şi profesionalism;h) multidisciplinaritate; i) deschidere către comunitate.(2) Selecţia persoanelor private de libertate, în vederea includerii în demersurile de reintegrare socială, se realizează în condiţii nediscriminatorii şi are la bază nevoile individuale identificate în procesul obiectiv de evaluare multidisciplinară şi prioritizarea intervenţiei.(3) Activităţile se desfăşoară în scopul asigurării unei adresabilităţi cât mai mari în populaţia generală şi a unui rulaj semnificativ în rândul tuturor categoriilor de persoane private de libertate.

Art. 4(1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează şi se desfăşoară în funcţie de:(a) normele naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale;b) caracteristicile şi nevoile educative, psihologice şi sociale ale persoanelor private de libertate; c) momentul traseului execuţional; d) tipul regimului de executare a pedepselor privative de libertate şi măsurilor educative privative de libertate; e) specificul fiecărui loc de deţinere;f) resursele umane, materiale şi financiare existente.(2) Normele naţionale în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale se stabilesc prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.(3) Resursele umane sunt stabilite în funcţie de standardele de personal pe domenii de activitate şi categorii de unităţi penitenciare

Art. 5(1) Demersurile prevăzute la art. 1 alin. (2) se organizează şi se desfăşoară de către personalul sectorului reintegrare socială, în conformitate cu metodologiile specifice şi atribuţiile prevăzute în fişele posturilor.(2) Cu ocazia organizării şi desfăşurării demersurilor specifice, atunci când sunt identificate situaţii ce pun în pericol integritatea psihosomatică a unor persoane ori siguranţa locurilor de deţinere, personalul sectorului reintegrare socială informează superiorul ierarhic, în vederea întreprinderii măsurilor ce se impun.

4

Titlul IIEDUCAŢIA, ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ

Capitolul IActivităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socialăArt. 6Personalul sectorului reintegrare socială desfăşoară demersuri specifice următoarelor arii de intervenţie: educaţie, asistenţă psihologică şi asistenţă socială.

Art. 7(1) Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, în funcţie de adresabilitate, sunt:a) cu caracter general, adresându-se tuturor persoanelor private de libertate;b) cu caracter specific adresându-se anumitor categorii de deţinuţi, ţinând cont de caracteristicile psihopedagogice, psihocomportamentale, de vârstă, sex şi stare de sănătate.(2) Demersurile specifice, în funcţie de gradul de structurare şi complexitate, sunt: a) structurate, având o structură dată şi un conţinut predefinit, cu grad crescut de complexitate;b) semistructurate, având o structură predefinită, cu grad mediu de complexitate.

Art. 8Participarea persoanelor la activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se creditează, în funcţie de gradul de structurare şi complexitate, conform procedurii stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 9Activităţile şi programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială derulate în locurile de deţinere, în funcţie de relevanţa pentru intervenţia recuperativă, sunt: obligatorii, opţionale şi facultative.

Art. 10

5

(1) Programele şi activităţile obligatorii pentru persoanele condamnate sunt demersurile recomandate în planul individualizat, aduse la cunoştinţă acestora şi asumate prin semnarea angajamentului de participare. (2) În situaţia în care, după încheierea unui program sau a unei activităţi organizate pe bază de proiect, cu caracter obligatoriu pentru deţinut, nu au fost atinse obiectivele stabilite, specialistul poate consemna în planul individualizat, în mod justificat, recomandarea de repetare a demersului.

Art. 11(1) Programele şi activităţile opţionale sunt demersurile care, prin obiectivele stabilite, răspund nevoilor identificate, persoanele condamnate având posibilitatea de a opta pentru participarea la cel puţin unul dintre acestea.(2) Programele şi activităţile prevăzute la alin. (1), după exprimarea opţiunii, se consemnează ca recomandări în planul individualizat.

Art. 12(1) Programele şi activităţile facultative sunt acele demersuri cu caracter general, care se adresează tuturor deţinuţilor, fără a exista obligativitatea participării. (2) Programele şi activităţile facultative nu se consemnează ca recomandări în planul individualizat.

Art. 13

Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială sunt incluse în oferta de programe şi activităţi care este adusă la cunoştinţa persoanelor private de libertate în perioada de carantină şi observare şi este expusă în locuri vizibile şi accesibile acestora.

Art. 14

(1) Programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială reprezintă demersurile structurate, constituite din ansamblul activităţilor care utilizează metode şi tehnici specifice fiecărui domeniu de intervenţie, orientate spre compensarea nevoilor sau riscurilor identificate, din perspectiva comportamentului infracţional.

(2) Programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, implementate în locurile de deţinere, sunt elaborate sau avizate de direcţia de specialitate, la propunerea personalului sectorului reintegrare socială sau a colaboratorilor externi.

6

(3) Programele educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială sunt aplicate în forma stabilită de direcţia de specialitate, metodele de lucru şi tematica putând fi adaptate la specificul grupului şi al fiecărui loc de deţinere.

Art. 15La iniţierea şi derularea unor programe noi, personalul sectorului reintegrare socială din locurile de deţinere, are în vedere următoarele etape:a) stabilirea nevoilor educaţionale, psihologice şi sociale identificate la nivelul

populaţiei carcerale, care reclamă elaborarea unor noi programe;b) elaborarea propriu-zisă a programului; c) înaintarea, spre avizare şi aprobare către şefii ierarhici, la nivelul locului de

deţinere;d) înaintarea spre avizare către direcţia de specialitate;e) pilotarea programului şi consemnarea observaţiilor necesare adaptării

conţinuturilor;f) revizuirea programului sub aspectul conţinutului sau al metodologiei de lucru; g) înaintarea spre avizare şefilor ierarhici şi aprobarea de către directorul locului

de deţinere a formei revizuite a programului;h) desfăşurarea programului în forma revizuită;i) înaintarea programului, însoţit de raportul de evaluare, către direcţia de

specialitate în vederea diseminării la nivelul locurilor de deţinere.

Art. 16Activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială reprezintă demersurile semistructurate orientate spre cunoaştere, autocunoaştere, dezvoltare personală, stimulare aptitudinală, vocaţională, petrecere a timpului liber sau creaţie.

Art. 17(1) Organizarea şi desfăşurarea demersurilor semistructurate cu caracter general, altele decât cele de evaluare şi consiliere, se realizează în baza proiectului de activitate elaborat la nivelul fiecărui loc de deţinere sau a celui promovat de către structura de specialitate. (2) Proiectul de activitate cuprinde: a) justificarea;b) scopul;c)obiectivele operaţionale;d) desfăşurarea propriu-zisă a activităţii; e) resursele implicate;f) modalitatea de evaluare şi condiţiile de creditare;g) tabelul nominal cu participanţii.(3) În situaţia reluării activităţii cu grupuri nou-constituite, proiectul iniţial se menţine şi se completează doar cu tabelul nominal şi evaluarea finală.

7

(4) Proiectul de activitate constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 18(1) Participarea deţinuţilor la programele şi activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se realizează în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, formulate consecutiv evaluării multidisciplinare, ţinându-se cont de prioritizarea intervenţiilor.(2) În cazul programelor şi activităţilor semistructurate facultative, participarea se poate face şi în baza solicitării persoanei private de libertate, conform ofertei de programe şi activităţi şi a orarului de derulare a acestora.

Capitolul II Activităţile şi programele desfăşurate cu tinerii, femeile şi persoanele cu dizabilităţiArt. 19(1) Din perspectiva intervenţiei educative, psihologice şi sociale, sunt considerate persoane cu cerinţe speciale de asistenţă şi protecţie, tinerii, femeile şi persoanele cu dizabilităţi.(2) Intervenţia recuperativă destinată categoriilor de persoane menţionate la alin. (1) necesită activităţi şi metode de lucru specifice, integrate într-un demers recuperativ adaptat particularităţilor psihosomatice şi nevoilor de dezvoltare ale acestora.Art. 20Persoanele cu cerinţe speciale de asistenţă şi protecţie sunt incluse în demersuri adaptate particularităţilor psihosomatice şi nevoilor de intervenţie identificate.

Art. 21Sunt considerate persoane cu cerinţe speciale de asistenţă şi protecţie, aplicându-li-se prevederile prezentului capitol şi tinerii pentru care instanţa a dispus continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar.

Capitolul IIIComunităţile terapeuticeArt. 22(1) Pentru categoriile de deţinuţi ale căror nevoi de intervenţie specifică impun acest lucru, în penitenciare pot fi organizate comunităţi terapeutice. (2) Comunitatea terapeutică impune existenţa şi amenajarea unui spaţiu delimitat fizic unde, pe baza unor strategii şi principii de lucru specifice, deţinuţii beneficiază, pe termen mediu sau lung, de asistenţă specifică în scopul

8

schimbării comportamentale, a învăţării şi exersării de noi abilităţi şi responsabilităţi sociale, prin maximizarea implicării şi participării fiecărui beneficiar în propriul proces de reabilitare. (3) Modalitatea de organizare şi funcţionare a comunităţilor terapeutice în locurile de deţinere se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Capitolul IV Adaptarea la condiţiile privării de libertateArt. 23(1) Persoanele private de libertate aflate în perioada de carantină şi observare sunt incluse într-un program multidisciplinar, care vizează:a) cunoaşterea şi evaluarea iniţială a nevoilor fiecărei persoane, din perspectivă educativă, psihologică şi socială, în vederea formulării recomandărilor de specialitate; pentru persoanele condamnate, acestea sunt consemnate în planul individualizat şi fundamentează propunerile pentru intervenţia specializată şi stabilirea regimului de executare a pedepsei privative de libertate;b) informarea fiecărei persoane cu privire la regulamentul de ordine interioară din locul de deţinere.(2) Informarea minorităţilor etnice, lingvistice sau a persoanelor de cetăţenie străină, necunoscătoare de limba română, se asigură, în limita posibilităţilor, în limba pe care o cunosc sau într-o limbă de circulaţie internaţională.

Art. 24De regulă, durata programului de adaptare la condiţiile privării de libertate este de 21 de zile.

Art. 25(1) Responsabilul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate este un educator, ceilalţi specialişti din cadrul echipei multidisciplinare susţinând activităţile de evaluare şi informare ce le revin, conform domeniului de competenţă.(2) În vederea informării persoanelor private de libertate, anumite teme specifice sunt susţinute de către reprezentanţi ai administraţiei locului de deţinere şi ai altor sectoare de activitate: siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, medical, evidenţă deţinuţi, organizarea muncii, financiar, prevenirea şi stingerea incendiilor şi sănătate şi securitatea în muncă, conform domeniului de competenţă.

Capitolul VPregătirea pentru liberareArt. 26Deţinuţii aflaţi în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiţionată sunt incluşi într-un program multidisciplinar, care vizează:a) informarea cu privire la paşii care trebuie urmaţi după liberarea din penitenciar, în scopul reintegrării sociale;

9

b) identificarea şi familiarizarea cu elementele de suport social, care pot oferi asistenţa necesară facilitării reintegrării sociale;c) acordarea de asistenţă psihologică, în vederea facilitării reintegrării sociale;d) crearea premiselor pentru acordarea asistenţei post-penale, în cazul persoanelor care urmează să fie puse în libertate, în acord cu prevederile Strategiei naţionale de reintegrare socială a persoanelor private de libertate.

Art. 27(1) Programul de pregătire pentru liberare este iniţiat, de regulă, cu până la 3 luni înainte de data stabilită în vederea analizării persoanei condamnate în comisia pentru liberare condiţionată.(2) În situaţia în care liberarea condiţionată a persoanei condamnate a fost amânată pentru o perioadă mai mare de 10 luni, programul poate fi reluat.

Art. 28(1) Responsabilul programului de pregătire pentru liberare este, de regulă, asistentul social, ceilalţi specialişti din cadrul echipei multidisciplinare susţinând activităţile de evaluare şi informare ce le revin, conform domeniului de competenţă.(2) La activităţile programului pot fi implicaţi reprezentanţi ai organizaţiilor şi instituţiilor cu atribuţii în domeniul reintegrării sociale a deţinuţilor. (3) Responsabilul programului comunică agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă, date cu privire la persoanele care vor fi puse în libertate.

Art. 29.Detaliile referitoare la modalitatea de transmitere a datelor şi documentaţiei către serviciile de probaţiune, precum şi către alte instituţii cu atribuţii privind persoanele condamnate care urmează să fie puse în libertate, se stabilesc în cadrul protocoalelor de colaborare încheiate la nivel central, în conformitate cu prevederile cadrului execuţional penal, sau după caz, local.

Capitolul VI.Convorbirile individuale Art. 30(1) Convorbirea individuală reprezintă activitatea directă între specialist şi persoana privată de libertate, realizată la solicitarea uneia dintre părţi, în vederea informării sau a cunoaşterii realităţii din mediul penitenciar.(2) Derularea activităţii se realizează în conformitate cu documentele de planificare realizate la nivelul sectorului reintegrare socială.

Art. 31(1) În cadrul convorbirilor individuale desfăşurate la solicitarea persoanelor private de libertate, personalul sectorului reintegrare socială realizează o selecţie a aspectelor problematice semnalate, reţinându-le, spre soluţionare, pe acelea care îi revin ca responsabilitate, conform domeniului şi limitelor de competenţă.

10

(2) În situaţia în care aspectele problematice comunicate exced domeniului de responsabilitate sau limitelor de competenţă profesională, persoanele private de libertate sunt informate cu privire la sectorul de activitate ori persoana abilitată în soluţionarea acestora. Art. 32Convorbirile individuale desfăşurate cu persoanele private de libertate se consemnează în Registrul specialistului, conform rubricilor prevăzute în anexa nr. 1

Titlul III.DOMENIUL EDUCAŢIECapitolul I Consideraţii generaleArt. 33Domeniul educaţie cuprinde totalitatea programelor şi activităţilor de învăţare, instruire, dezvoltare aptitudinală, vocaţională, moral-religioasă, de creaţie, sportive, recreative care urmăresc dobândirea şi consolidarea unor comportamente prosociale, în scopul facilitării reintegrării sociale a persoanelor private de libertate.

Art. 34Categoriile de personal care pot desfăşura activităţi educative sunt: ofiţeri educatori, preoţi, monitori sportivi, agenţi tehnici, agenţi şi personal contractual cu atribuţii în domeniul educaţiei prevăzute în fişa postului.Art. 35Documentele în care se înregistrează demersurile educative derulate cu persoanele private de libertate şi sunt supuse controlului de specialitate:a)orarul individual, prevăzut în anexa nr. 2;b)registrul specialistului, prevăzut în anexa nr. 1;c)fişele din dosar şi câmpurile corespunzătoare din aplicaţia informatică;d)fişele de consiliere individuală, prevăzute în anexa nr. 3;e)mapa documentară a programului educativ, prevăzută în anexa nr. 4;f) proiectul de activitate;g)documentele întocmite cu ocazia întrunirii comisiilor prevăzute de lege;h)documentele necesare planificării şi organizării activităţilor de instruire şcolară şi formare profesională.

11

Capitolul II Evaluarea educativă Art. 36(1) Evaluarea educativă, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers de educaţie şi are în vedere identificarea principalelor caracteristici şi nevoi educative, în scopul orientării intervenţiei specifice.(2) Concluziile evaluărilor educative fundamentează completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere.

Art. 37Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, în cadrul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate şi reprezintă o diagnoză a principalelor nevoi educative identificate la persoanele private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor specifice.

Art. 38(1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei şi are rolul de a evidenţia evoluţia înregistrată de către persoanele private de libertate, în plan educaţional, precum şi, după caz, de a identifica alte nevoi educative.(2) Evaluarea persoanelor private de libertate, pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare şi schimbarea regimului de executare, în condiţiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar.(3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puţin o dată la 12 luni.(4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulţi, tinerii condamnaţi pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluaţi din punct de vedere educativ.

Art. 39Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiţionată şi evidenţiază situaţia deţinuţilor, ca urmare a parcurgerii demersurilor educative.

Art. 40Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul educaţie, din fiecare loc de deţinere, instrumente de identificare a nevoilor educative, ca

12

parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de persoanele private de libertate.

Art. 41 Informaţiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului educaţie din aplicaţia informatică.

Capitolul III Consilierea educaţionalăArt. 42(1) Consilierea educaţională este demersul semistructurat cu caracter specific, proactiv, de orientare şi învăţare a persoanelor private de libertate, susţinut în vederea creşterii potenţialului de responsabilizare şi dezvoltare a individului şi a formării unor repere valorice corecte, la care acestea să se poată raporta ulterior cu uşurinţă.(2) Consilierea educaţională este condiţionată de identificarea cazurilor şi existenţa competenţelor specialiştilor în acest sens.

Art. 43(1) Consilierea educaţională este consecutivă unei evaluări de specialitate şi presupune asistarea persoanelor private de libertate, în vederea conştientizării resurselor personale şi înţelegerii oportunităţilor educaţionale – şcolare, profesionale şi vocaţionale, pe care le au la dispoziţie.(2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului educaţie din aplicaţia informatică.

Art. 44Demersurile de asistenţă educativă, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, care nu impun continuitatea intervenţiei, sunt asimilate convorbirilor individuale.

Capitolul IV Programele educativeArt. 45Programele educative reprezintă demersurile structurate care utilizează metode şi tehnici psihopedagogice şi au drept scop compensarea nevoilor educative ale deţinuţilor, identificate în procesul de evaluare facilitând, astfel, reintegrarea socială a acestora.

13

Art. 46(1) Programele educative au caracter general, adresându-se tuturor deţinuţilor.(2) Conţinuturile programelor educative corespund unor domenii de tipul: alfabetizare, educaţie civică, viaţa de familie, sănătate, cultură generală, moral-religios, educaţie fizică şi sport, creativ-aplicativ, dezvoltare personală, hobby.

Art. 47Standardul privind organizarea şi desfăşurarea programelor educative impune respectarea unui număr de minimum 12 şedinţe, cu o frecvenţă de maximum 2 şedinţe pe săptămână.

Art. 48Organizarea şi desfăşurarea programelor educative la nivelul fiecărui loc de deţinere se realizează în baza programului elaborat sau avizat la nivelul direcţiei de specialitate şi a mapei documentare a programului educativ.

Art. 49Responsabilul unui program educativ este educatorul desemnat să organizeze şi să susţină tematica prevăzută în cadrul programului.Art. 50Programul educativ cuprinde următoarele elemente:a) denumirea programului educativ; b) justificarea iniţierii acestuia;c) scopul;d) obiectivele generale;e) durata şi frecvenţa;f) grupul ţintă; g) metodologia de lucru;h) resursele materiale şi umane implicate; i) modalitatea de evaluare şi condiţiile de creditare; j) tematica;k) descrierea fiecărei întâlniri de lucru;l) fişe de lucru;m)materialul suport al activităţilor.

Art. 51Denumirea programului educativ se referă la titlul programului, cu relevanţă pentru scopul acestuia.

14

Art. 52Justificarea iniţierii unui program educativ vizează necesitatea aplicării acestuia în vederea compensării nevoilor educative identificate la nivelul populaţiei carcerale.

Art. 53Scopul programului se stabileşte în funcţie de aria de intervenţie şi se formulează, de regulă, printr-o singură propoziţie sau frază, care indică finalitatea urmărită prin aplicarea programului.

Art. 54Obiectivele generale se formulează în concordanţă cu scopul programului şi reprezintă o scurtă detaliere a rezultatelor urmărite, în termeni de achiziţii observabile sau măsurabile.

Art. 55Grupul ţintă căruia i se adresează programul reprezintă categoria de deţinuţi care au ca trăsătură comună acelaşi tip de nevoie educativă identificată.

Art. 56(1) Metodologia de lucru cuprinde ansamblul metodelor, tehnicilor şi instrumentelor utilizate pentru îndeplinirea obiectivelor stabilite.(2) Metodele şi tehnicile de lucru selectate sunt cu precădere interactive, pentru a facilita înţelegerea şi asimilarea informaţiilor.

Art. 57(1) Resursele necesare iniţierii şi derulării programelor educative includ componenta umană şi cea materială în vederea concretizării obiectivelor stabilite. (2) Resursele umane se referă la toate persoanele implicate în desfăşurarea programelor educative, atât din cadrul locului de deţinere, cât şi din afara acestuia. (3) Resursele materiale se referă la spaţiile necesare, suportul logistic şi materialele care asigură buna desfăşurare a programului.

Art. 58

15

(1) Formele de evaluare includ evaluarea iniţială, continuă şi finală a deţinuţilor şi modalităţile concrete de realizare, în vederea evidenţierii progreselor înregistrate pe parcursul desfăşurării programului educativ. (2) Modalităţile de evaluare sunt: individuale sau de grup, orale, în scris sau practice.(3) Condiţiile de creditare sunt stabilite prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 59Tematica unui program educativ include denumirea şi succesiunea temelor ce urmează să fie abordate în cadrul şedinţelor prevăzute în program, precum şi secvenţele de recapitulare sau de evaluare a conţinuturilor parcurse.

Art. 60Fiecare şedinţă prevăzută în program se detaliază precizându-se: denumirea temei, durata, obiectivele operaţionale, precum şi descrierea etapelor de desfăşurare a şedinţei, în concordanţă cu prezentarea conţinutului propriu-zis.

Art. 61(1) Obiectivele operaţionale reprezintă anticiparea rezultatelor la care trebuie să ajungă participanţii la finalul unei şedinţe. (2) Formularea obiectivelor operaţionale reflectă activitatea persoanelor participante la programul educativ şi respectă următoarele reguli:a) să fie clare, explicite şi să exprime câte o singură acţiune;b) să descrie un comportament observabil şi măsurabil prin utilizarea verbelor de acţiune la modul conjunctiv prezent; c) să fie accesibile majorităţii participanţilor şi realizabile în intervalul de timp prevăzut;d) pentru fiecare şedinţă se formulează maximum patru obiective.

Art. 64(1) Mapa documentară a programului educativ conţine documentele rezultate ca urmare a finalizării programului, corelat cu definirea programului:

a) justificarea derulării programului, raportat la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deţinere, întocmindu-se un singur document pentru toate grupele de deţinuţi.

b) tabelul nominal cu participanţii;c) orarul programului; d) fişa de prezenţă a participanţilor;

16

e) fişele de lucru; f) fişele de evaluare; g) raportul de evaluare finală a programului.

(2) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1), lit. a), b), c), d), g) se regăsesc în anexa nr. 4.(3) Mapa documentară a programului educativ constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 65Responsabilul programului depune la mapa documentară evaluările şi, după caz, rezultatele probelor practice obţinute de către fiecare deţinut participant, cu precizarea calificativului obţinut pe fişa de evaluare finală.

Capitolul V Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la cursurile de instruire şcolarăArt. 66(1) Activitatea de instruire şcolară a deţinuţilor este parte componentă a sistemului de învăţământ special.(2) Instruirea şcolară se adresează persoanelor condamnate definitiv, indiferent de regimul în care execută sancţiunea privativă de libertate.(3) Arestaţii preventiv pot participa doar la susţinerea sesiunilor de evaluare naţională sau a examenului de bacalaureat.

Art. 67Administraţia Naţională a Penitenciarelor, prin direcţia de specialitate, întreprinde demersuri pentru încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Justiţiei şi Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, în vederea stabilirii cadrului general de organizare şi desfăşurare a activităţilor de instruire şcolară a deţinuţilor.

Art. 68(1) Instruirea şcolară a persoanelor adulte analfabete şi a tinerilor, în locurile de deţinere, reprezintă o prioritate pentru reintegrarea socială a acestora, aspect consemnat în planul individualizat din dosar. (2) Persoanele condamnate pot desfăşura activităţi productive în perioada în care participă la cursurile de instruire şcolară, cu condiţia ca cele două tipuri de activităţi derulate să nu depăşească durata muncii prestate, conform prevederilor legale în vigoare.

17

Art. 69Deţinuţii care nu pot fi incluşi la cursurile şcolare şi nu dispun de cunoştinţe elementare de scris-citit sunt incluşi în programul de alfabetizare, coordonat de către un educator anume desemnat.

Art. 70În fiecare loc de deţinere este desemnat un educator responsabil cu coordonarea activităţii de instruire şcolară.

Art. 71Înscrierea persoanelor condamnate la cursurile şcolare se face ţinându-se cont de prioritizarea nevoilor educative ale acestora şi în baza recomandărilor consemnate în planul individualizat, de posibilităţile locului de deţinere, starea de sănătate, tipul regimului de executare şi măsurile de siguranţă aplicate.

Art. 72Înscrierea deţinuţilor la cursuri şcolare se face cu avizul medicului de unitate.

Art. 73(1) Persoanele condamnate, care încep executarea pedepsei după data maximă admisă pentru înscrierea la cursuri şcolare, pot fi incluse, în condiţiile art. 71, cu acceptul unităţii de învăţământ, în colectivul şcolar corespunzător ultimei clase absolvite, urmărindu-se reactualizarea cunoştinţelor anterior dobândite.(2) Aceştia nu vor figura în documentele şcolare specifice şi nu vor înregistra modificări în situaţia şcolară.

Art. 74În baza statisticii referitoare la nevoile de instruire şcolară identificate, coordonatorul sectorului reintegrare socială ia legătura cu inspectoratul şcolar, în vederea înfiinţării unei unităţi de învăţământ de sine stătătoare în cadrul penitenciarului sau pentru desemnarea unei unităţi şcolare, cu care va colabora în vederea organizării programelor şcolare, nu mai târziu de luna noiembrie a anului în curs, pentru anul şcolar următor.Art. 75(1) Între penitenciare şi instituţiile de învăţământ partenere se încheie, cu avizul consilierului juridic al unităţii, protocoale de colaborare.(2) Protocolul de colaborare cuprinde condiţiile în care persoanele condamnate participă la cursuri şi examene, precum şi obligaţiile şi îndatoririle fiecărei părţi.

18

Art. 76Structura anului şcolar, documentele şcolare, precum şi metodologia organizării examenelor de absolvire a cursurilor de şcolarizare şi profesionalizare sunt similare cu cele aparţinând sistemului naţional de învăţământ.

Art. 77Diplomele de studii, adeverinţele, certificatele de absolvire şi foile matricole se eliberează de către unitatea de învăţământ, în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

Art. 78(1) Coordonatorul sectorului reintegrare socială ţine legătura cu reprezentanţii unităţilor şcolare desemnate pentru fiecare nivel de învăţământ de către inspectoratele şcolare, pentru stabilirea oportunităţii şi a condiţiilor de organizare a cursurilor şcolare. (2) Acesta colaborează cu unitatea de învăţământ care şcolarizează deţinuţii, în vederea stabilirii numărului de clase şi catedre necesare pentru fiecare an şcolar, precum şi a orarului de derulare a activităţilor instructiv - educative.

Art. 79Directorul locului de deţinere ia măsuri pentru ca regulile de desfăşurare a activităţilor instructiv - educative, destinate persoanelor condamnate, să fie incluse în regulamentul de ordine interioară şi să fie expuse în spaţiile destinate activităţilor de instruire şcolară.

Art. 80(1) La întocmirea orarului se ţine cont ca durata unei ore de curs să corespundă prevederilor normative referitoare la activitatea didactică, valabile pentru sistemul naţional de învăţământ. (2) În situaţii deosebite, la solicitarea locului de deţinere, pentru o perioadă determinată, durata orelor de curs poate fi scurtată, cu aprobarea inspectoratului şcolar în a cărui rază teritorială este situat penitenciarul.

Art. 81(1) În cazul săvârşirii de abateri foarte grave sau fapte care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, pentru a asigura condiţiile de siguranţă şi legalitate a executării pedepselor privative de libertate, educatorul responsabil întocmeşte un raport cu propunere motivată, în baza căruia, directorul locului de deţinere poate dispune suspendarea sau excluderea persoanei condamnate de la

19

activităţile de instruire şcolară şi informează conducerea unităţii de învăţământ organizatoare cu privire la măsura luată.(2) Excluderea din programul de instruire şcolară se consemnează în documentaţia specifică şi în secţiunea aferentă domeniului educaţie din aplicaţia informatică.

Art. 82(1) Şeful serviciului siguranţa deţinerii şi şeful serviciului sau biroului educaţie informează personalul didactic repartizat să-şi desfăşoare activitatea în interiorul locului de deţinere, cu privire la regulile care trebuie respectate pe parcursul desfăşurării activităţilor, în baza unui proces verbal.(2) Încălcarea regulilor prevăzute la alin. (1) de către cadrele didactice, conduce la informarea în scris a unităţii de învăţământ, în vederea înlocuirii acestora, după caz, dispunându-se măsurile legale ce se impun.

Art. 83(1) Educatorul responsabil are obligaţia să verifice prezenţa la cursurile de instruire şcolară a persoanelor condamnate.(2) La finalul fiecărui an şcolar, situaţia întocmită de unitatea de învăţământ referitoare la persoanele condamnate care au promovat anul de învăţământ, este înaintată de către educatorul responsabil, şefului sectorului evidenţă deţinuţi şi organizarea muncii, în vederea acordării zilelor câştig.

Art. 84Documentele referitoare la instruirea şcolară a deţinuţilor, elaborate şi aflate în gestiunea reprezentanţilor administraţiei penitenciare, fac obiectul controlului de specialitate şi administrativ.

Capitolul VI Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la cursuri şi examene, aferente învăţământului universitarArt. 85(1) Persoanele condamnate pot urma, cu aprobarea directorului locului de deţinere, cursuri universitare în forma de învăţământ la distanţă, indiferent de regimul de executare a pedepselor.(2) La cursurile universitare cu frecvenţă redusă, care presupun deplasări, pot participa numai deţinuţii clasificaţi în regim deschis.

20

(3) Arestaţii preventiv care finalizează cursuri de învăţământ universitar pot participa, cu aprobarea directorului unităţii, la sesiunea finală şi examenul de licenţă.

Art. 86(1) În vederea aprobării iniţierii, de către persoana condamnată, a demersurilor de înscriere sau continuare a cursurilor universitare, aceasta adresează o cerere directorului locului de deţinere.(2) Aprobarea este condiţionată de conduita deţinutului, de celelalte criterii prevăzute de lege şi se poate obţine pe baza recomandărilor cuprinse în planul individualizat.(3) În vederea obţinerii aprobării de participare la cursuri universitare şi a întreprinderii de către administraţia locului de deţinere a demersurilor necesare încheierii unui protocol de colaborare cu instituţia de învăţământ superior, persoanele condamnate trebuie să facă dovada faptului că îndeplinesc cumulativ următoarele criterii: a) să prezinte documentele de studii care certifică ultimul nivel de şcolarizare absolvit; b) să prezinte avizul favorabil de înscriere la cursuri, primit din partea instituţiei de învăţământ superior;c) să prezinte chitanţa de achitare a primei taxe şcolare;d) să completeze un angajament scris, în care se obligă pe viitor la suportarea cheltuielilor aferente taxelor de şcolarizare, deplasării la cursuri şi susţinerii examenelor.

Art. 87(1) Penitenciarul încheie protocoale de colaborare cu instituţiile de învăţământ superior, care asigură cursuri de învăţământ universitar.(2) În aceste protocoale se stabilesc detaliile referitoare la: orar, planificarea şi modalitatea de susţinere a examenelor, în funcţie de condiţiile materiale pe care le poate pune la dispoziţie locul de deţinere, comunicarea rezultatelor obţinute, accesul în locul de deţinere a comisiilor formate din cadre didactice în vederea desfăşurării activităţilor specifice.

Art. 88Pentru deţinuţii care frecventează cursurile universitare, se întocmeşte un program de studiu individual, ţinând cont de condiţiile existente în plan local.

Art. 89(1) Persoanele condamnate înscrise la activităţi de instruire şcolară şi învăţământ universitar sunt transferate în condiţiile legii, cu posibilitatea continuării cursurilor.

21

(2) În situaţia transferării în vederea executării pedepsei, anterior finalizării activităţilor prevăzute la alin. (1), recomandările din planul individualizat pot fi revizuite în unitatea de destinaţie.

Capitolul VII Metodologia şi normele privind înscrierea şi participarea la activităţi şi cursuri de formare profesionalăArt. 90(1) Activităţile de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională a deţinuţilor sunt parte a demersurilor educative derulate pe parcursul executării pedepselor privative de libertate.(2) Structura de specialitate asigură elaborarea direcţiilor de acţiune pentru organizarea activităţilor prevăzute la alin. (1).

Art. 91(1) Pentru buna desfăşurare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională, în fiecare loc de deţinere este desemnată o persoană din cadrul serviciului sau biroului educaţie, responsabilă de organizarea acestor demersuri.(2) În situaţii temeinic justificate, în condiţiile deficitului de resurse umane, pot fi desemnate persoane din cadrul altor sectoare de activitate, cu aprobarea directorului unităţii.

Art. 92(1) Administraţia Naţională a Penitenciarelor încheie şi reactualizează, periodic, protocolul de colaborare cu Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă.(2) Administraţiile locurilor de deţinere întreprind demersuri pentru încheierea protocoalelor de colaborare cu agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă, precum şi cu alţi furnizori de formare profesională acreditaţi, în vederea stabilirii condiţiilor concrete de organizare şi desfăşurare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională a persoanelor condamnate.(3) Protocoalele de colaborare încheiate pe plan local conţin informaţii cu privire la activităţile desfăşurate, perioada, locaţia, criteriile de selecţie ale cursanţilor, obligaţiile părţilor, instructajul privind domeniul sănătăţii şi securităţii în muncă, norme şi reguli ce trebuie respectate pe toată durata colaborării.

Art. 93(1) Activităţile de formare profesională se desfăşoară în spaţii existente în locurile de deţinere, la furnizorii autorizaţi de formare profesională, precum şi în alte

22

spaţii special amenajate, în baza acordurilor încheiate cu colaboratori din comunitate.(2) În funcţie de regimul de executare a pedepsei privative de libertate, participanţii pot desfăşura activităţi de formare profesională în interiorul sau exteriorul locului de deţinere.

Art. 94Metodologia de organizare şi derulare a activităţilor de informare şi consiliere profesională, medierea muncii şi formare profesională a deţinuţilor, în sistemul administraţiei penitenciare, se aprobă prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 95În planificarea anuală a activităţii, şeful serviciului sau biroului educaţie are în vedere organizarea şi desfăşurarea cel puţin a unui curs de formare profesională.

Art. 96Accesul reprezentanţilor furnizorilor de formare profesională acreditaţi, în locurile de deţinere se realizează în conformitate cu prevederile regulamentului prevăzut la art. 15 alin. (3) din Legea nr. 254/2013, cu modificările şi completările ulterioare.

Art. 97Documentele referitoare la formarea profesională a persoanelor condamnate, elaborate şi aflate în gestiunea reprezentanţilor administraţiei penitenciare, fac obiectul controlului administrativ şi de specialitate.

Capitolul VIII Activităţile educative Art. 98Activităţile educative sunt circumscrise următoarelor domenii reprezentative: intelectual, estetic, moral, profesional şi educaţie fizică. Art. 99Activităţile educative sunt orientate spre stimularea cunoaşterii, creativităţii, dezvoltarea şi exersarea deprinderilor practice, artistice, literare, muzicale, plastice, tehnice, precum şi spre menţinerea tonusului fizic şi psihic corespunzător.Art. 100

23

(1) Activităţile educative includ: activităţi ocupaţionale, cultural – artistice, sportive, moral - religioase şi concursuri.(2) Activităţile prevăzute la alin.(1) pot fi desfăşurate: exclusiv de către personalul unităţilor, exclusiv de către colaboratori din comunitate sau în parteneriat.(3) În funcţie de locul şi modalitatea de desfăşurare, activităţile educative se pot organiza în interiorul unei unităţi sau în comunitate, interpenitenciar sau regional.

Art. 101(1) Persoanele private de libertate participă la desfăşurarea activităţilor educative în mod direct, în calitate de actor sau, în mod indirect, în calitate de auditor al activităţilor.(2) Participarea persoanelor private de libertate la activităţile educative este creditată, numai în condiţiile în care acestea participă în mod direct, în calitate de actor.

Art. 102Activităţile cultural-artistice sunt de tipul:a) conferinţe, dezbateri, emisiuni radio-tv, activităţi de tip cerc, lansări de carte, redactări de revistă, recenzii de carte;b) expoziţii, spectacole, ateliere ocupaţionale (pictură, desen, grafică, olărit, sculptură, tehnico-aplicative, traforaj, artizanat, broderie, goblen, împletituri, ţesături, confecţii);c) alte manifestări aprobate de către direcţia de specialitate.

Art. 103(1) În funcţie de resursele materiale existente la nivelul unităţii în vederea susţinerii demersurilor de reintegrare socială, persoanele private de libertate pot cumpăra şi primi, prin sectorul vizite, materiale pentru desfăşurarea unor activităţi ocupaţionale, precum şi cărţi, broşuri, reviste, ziare cu conţinut educativ, cultural, religios, beletristic, ştiinţific, tehnic, sportiv ori de divertisment, cu respectarea următoarelor condiţii:a) să aibă abilităţi, aptitudini sau interese conexe domeniului de activitate evidenţiate pe parcursul evaluării;b) să fie selecţionate pentru a participa la aceste demersuri;c) să nu fie sancţionate în ultimele 6 luni, până la data selecţiei.(2) Aceste materialele sunt solicitate în baza unei cereri scrise, avizate de coordonatorul sectorului reintegrare socială şi aprobate de directorul unităţii.

24

(3) Aprobarea materialelor solicitate vizează exclusiv utilizarea acestora în activităţi a căror finalitate este reintegrarea socială şi nu asigurarea dreptului la informaţie al persoanelor private de libertate.(4) Solicitarea de primire sau cumpărare a materialelor se aprobă în condiţiile în care este precizată o cantitate rezonabilă, care nu necesită spaţii şi condiţii suplimentare de depozitare.(5) Materialelor prevăzute la alin. (1) se utilizează, de regulă, în spaţiile destinate desfăşurării activităţilor de reintegrare socială.

Art. 104(1) Activităţile sportive vizează menţinerea unui tonus fizic şi psihic corespunzător şi a unei stări adecvate de sănătate.(2) Activităţile sportive se desfăşoară în spaţii special amenajate, sub îndrumarea monitorului sportiv sau, după caz, a persoanelor anume desemnate de directorul unităţii, cu responsabilităţi atribuite în acest sens. (3) Timpul alocat activităţilor sportive este cuprins în orarul centralizator al activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială.(4) Activităţile sportive cu deţinuţii pot fi organizate şi la nivel regional sau naţional.

Art. 105(1) Activităţile sportive se desfăşoară în toate locurile de deţinere, prin asigurarea accesului persoanelor private de libertate, apte din punct de vedere medical şi cu respectarea măsurilor de pază şi supraveghere.(2) Administraţia locului de deţinere asigură condiţii de practicare individuală sau colectivă a unor jocuri şi activităţi sportive, în raport de sexul, vârsta şi aptitudinile fizice ale persoanelor private de libertate.(3) Activităţile sportive se desfăşoară cu aprobarea directorului unităţii şi se realizează prin: activităţi individuale, jocuri şi întreceri sportive.

Art. 106(1) Concursurile sunt activităţi competiţionale desfăşurate pe o temă prestabilită şi cu grad crescut de adresabilitate. (2) La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă lunară, cel puţin un concurs tematic la care participă persoanele private de libertate.(3) La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă trimestrială, cel puţin o competiţie sportivă la care participă persoanele private de libertate, ţinându-se cont de anotimp şi baza materială existentă.(4) Metodologia de derulare a concursurilor se stabileşte prin decizie a directorului general.

25

Art. 107(1) Activităţile interpenitenciare se desfăşoară cu implicarea deţinuţilor din penitenciare diferite, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare caracteristice tipului de activitate vizat şi a celor impuse de art. 2.(2) Pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor interpenitenciare iniţiate de administraţia centrală este desemnat personal din cadrul direcţiilor de specialitate, avizarea acestora realizându-se cu respectarea cadrului procedural existent. (3) Activităţile interpenitenciare se pot iniţia la nivel regional sau naţional, cu avizul direcţiilor de specialitate din cadrul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, organizarea şi gestionarea acestora revenind unităţii organizatoare.

Art. 108Activităţile desfăşurate cu colaboratori externi sunt activităţi care se derulează cu implicarea reprezentanţilor din comunitate, în interiorul sau exteriorul locului de deţinere, cu respectarea condiţiilor de organizare şi desfăşurare, caracteristice tipului de activitate vizat şi a celor impuse de art. 2.

Art. 109(1) Activităţile desfăşurate în comunitate pot fi de tipul: vizionare şi prezentare de spectacole, participare la servicii religioase, participare la activităţi sportive şi ocupaţionale, organizare şi vizionare de competiţii, organizare şi vizionare de expoziţii, lansări de carte, vizite la obiective culturale, instituţii publice şi private, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale, excursii şi tabere.(2) În anumite situaţii, cu aprobarea directorului unităţii, pot fi desfăşurate în comunitate şedinţe din cadrul programelor de reintegrare socială care vizează menţinerea şi îmbunătăţirea relaţiilor cu mediul de suport, cu participarea selectivă a membrilor familiei.

Capitolul IX Activităţile moral - religioaseArt. 11Preotul angajat în locurile de deţinere, în completarea activităţii pastorale, potrivit doctrinei şi practicii cultului, desfăşoară activităţi cu caracter educativ, orientate spre cunoaşterea şi respectarea valorilor moral-religioase, sociale, autocunoaştere, dezvoltarea simţului etic şi civic, stimulare aptitudinală, vocaţională, dezvoltarea legăturilor cu familia şi parohia.Art. 111

26

(1) Activităţile educative care pot fi desfăşurate de către preotul angajat sunt cele prevăzute la Capitolul VIII, cu excepţia art. 104, art. 105 şi art. 106 alin. (3), cu particularizare la specificul moral-religios.(2) Activităţile educative desfăşurate de către preotul angajat au caracter specific, vizează dezvoltarea sau menţinerea interesului persoanelor private de libertate pentru valorificarea obiceiurilor şi tradiţiilor şi se organizează, de regulă, cu ocazia sărbătorilor religioase.

Art. 112(1) Activităţile cu caracter educativ, desfăşurate de către preotul angajat, se realizează individual sau în grup. (2) Programul de desfăşurare a activităţilor de asistenţă moral-religioasă se afişează în loc vizibil, la intrarea în spaţiile anume destinate, precum şi în cadrul secţiilor de deţinere.

Art. 113Activitatea de asistenţă religioasă desfăşurată individual cu persoanele private de libertate se consemnează de către preotul unităţii în registrul specialistului şi, după caz, în aplicaţia informatică.

Art. 114Activităţile desfăşurate cu colaboratori externi vizează identificarea de resurse în vederea oferirii de sprijin moral sau material pentru persoanele private de libertate, după caz, asigurarea continuităţii demersurilor de reintegrare socială, în perioada post-detenţie.

Art. 115(1) Activităţile desfăşurate cu reprezentanţii comunităţii urmăresc facilitarea contactului dintre persoanele private de libertate şi comunitatea din care provin.(2) Preotul angajat, prin Sectorul Misionar-Social din cadrul Episcopiei, ia legătura cu parohia de origine pentru restabilirea relaţiei deţinutului cu membrii reţelei de suport sau în vederea acordării asistenţei necesare după liberare.

Capitolul X

27

Funcţionarea biblioteciiArt. 116(1) În fiecare unitate penitenciară funcţionează câte o bibliotecă, care deţine un fond de carte disponibil persoanelor private de libertate.(2) Biblioteca locului de deţinere poate fi afiliată bibliotecilor locale.(3) În funcţie de spaţiile disponibile, în locurile de deţinere pot fi amenajate săli de lectură.

Art. 117Fondul de carte se constituie prin cumpărare din subvenţii sau venituri proprii, de către Administraţia Naţională a Penitenciarelor sau administraţia locului de deţinere, prin transfer între instituţii, sponsorizări şi donaţii de la persoane fizice sau juridice.

Art. 118Directorul locului de deţinere desemnează o persoană responsabilă pentru gestionarea cărţilor şi a bunurilor din bibliotecă. Evidenţa titlurilor împrumutate este ţinută în sistem electronic sau pe Fişe individuale de evidenţă a cărţilor împrumutate conform anexei nr. 5.

Art. 119(1) Programul de funcţionare a bibliotecii se afişează în loc vizibil, la intrarea în bibliotecă, precum şi în cadrul secţiilor de deţinere.(2) Accesul persoanelor private de libertate la fondul de carte se asigură direct, prin prezenţa la bibliotecă, sau indirect, la camera de deţinere, prin punerea la dispoziţie a titlurilor existente.

Art. 120(1) Cărţile distribuite pentru lectură se păstrează în camerele de deţinere, persoanele private de libertate având obligaţia de a asigura integritatea acestora şi de a le restitui la termenul stabilit.(2) În situaţia transferului sau liberării, persoana privată de libertate are obligaţia de a returna cărţile împrumutate. (3) Valoarea cărţilor împrumutate care au fost pierdute sau distruse, se impută persoanelor în cauză, conform prevederilor legale.

Art. 121Coordonatorul sectorului reintegrare socială poate iniţia demersuri în vederea încheierii de parteneriate cu bibliotecile locale sau cu alte instituţii de cultură şi artă.

28

Cap. XI Organizarea şi funcţionarea studioului radio-TVArt. 122(1) În locurile de deţinere funcţionează studiouri radio-TV cu circuit închis dotate corespunzător, care asigură, după caz, receptarea, transmiterea şi retransmiterea programelor naţionale şi locale. (2) Prin studiourile radio-TV cu circuit închis pot fi realizate şi transmise emisiuni proprii, cu caracter informativ şi educativ, destinate persoanelor private de libertate.

Art. 123(1) În fiecare loc de deţinere funcţionarea studioului radio-TV cu circuit închis este asigurată de agentul tehnic.(2) Orarul de funcţionare a studioului radio-TV se întocmeşte de agentul tehnic, cu respectarea programului zilnic din unitate, fiind aprobat de directorul locului de deţinere.

Art. 124(1) Fondurile necesare îmbunătăţirii bazei tehnico-materiale şi funcţionării în condiţii optime a studiourilor radio-TV se asigură din bugetul administraţiilor penitenciare, precum şi din venituri proprii, donaţii, sponsorizări şi proiecte.(2) Pentru buna desfăşurare a activităţilor specifice şi pentru stocarea materialelor realizate, directorul unităţii poate aproba dotarea studioului radio-TV cu medii de stocare externe.Capitolul XII Primirea, cumpărarea, gestionarea şi utilizarea aparaturii radio-TV Art. 125(1) Directorul locului de deţinere poate aproba ca persoanele private de libertate care au o conduită corespunzătoare şi nu au fost sancţionate disciplinar în ultimele 6 luni, în funcţie de dotările unităţii şi condiţiile tehnice existente, să primească sau să achiziţioneze televizoare din fonduri financiare proprii. (2) Directorul locului de deţinere poate aproba ca persoanele private de libertate să achiziţioneze din fonduri financiare proprii aparate radio pe baterii.Art. 126În cazul nerespectării regulilor stabilite de administraţia locului de deţinere cu privire la păstrarea şi folosirea televizoarelor şi aparatelor radio cu baterii, directorul locului de deţinere poate dispune măsura administrativă de retragere a acestora la magazia unităţii şi predarea lor familiei persoanei private de libertate sau unei persoane desemnate de acesta, în condiţiile legii.Art. 127

29

(1) Primirea televizoarelor se realizează prin sectorul de acordare a vizitelor, în prezenţa agentului tehnic din cadrul biroului sau serviciului educaţie, conform unui program aprobat de directorul locului de deţinere.(2) Programul de predare-primire a aparaturii se afişează în locuri vizibile din cadrul secţiilor de deţinere şi sectorului de acordare a vizitelor.

Art. 128La primirea sau achiziţionarea aparaturii radio-TV, agentul tehnic verifică starea tehnică a acestora, le controlează în interior, le sigilează şi le înscrie în Registrul de evidenţă a aparaturii radio-TV, conform anexei nr. 6

Art. 129(1) La primirea televizoarelor, se întocmeşte un Act de primire-predare în trei exemplare, conform modelului din anexa nr. 7. Un exemplar al acestui document rămâne la carnet, nedetaşat, exemplarul nr. 2 se păstrează la biroul sau serviciul educaţie, iar exemplarul nr. 3 se înmânează persoanei private de libertate sau, după caz, se introduce în bagajul personal al acesteia, aflat la magazia unităţii. (2) Aparatura radio-TV care nu corespunde criteriilor prevăzute de regulamentul de aplicare a legii, intră în gestiunea magaziei de la punctul de primire deţinuţi, întocmindu-se un bon de primire.

Art. 130Persoanele private de libertate pot viziona, în funcţie de posibilităţile tehnice existente, programele posturilor de televiziune recepţionate prin antena colectivă, instalaţia cu circuit închis sau prin intermediul unui furnizor de servicii de televiziune.

Art. 131(1) În situaţia în care, ca urmare a controlului efectuat sau la semnalarea persoanei private de libertate, se constată defecţiuni ale aparaturii radio-TV, aceasta se ridică şi se depune la magazia unităţii, până la predarea către o persoană desemnată de persoana privată de libertate.(2) Reparaţiile aparaturii radio-TV se realizează în ateliere specializate aflate în exteriorul locului de deţinere, la cererea persoanelor private de libertate. Transportul aparatului defect şi plata reparaţiei, se efectuează prin grija familiei persoanei private de libertate sau a unei persoane desemnate de către aceasta.

Art. 132(1) Televizoarele persoanelor private de libertate pot fi transferate, în acelaşi timp cu acestea, la noul loc de deţinere, dacă există o cerere aprobată în acest

30

sens de către directorul locului de deţinere şi dacă solicitantul este transferat pentru:a) participarea la activităţi lucrative;b) participarea la activităţi de instruire şcolară ori formare profesională;c) executarea pedepsei, în condiţiile în care acesta nu este vizitat de către membrii de familie ori aparţinători în ultimele 12 luni.d) revenirea în unitatea de provenienţă, în situaţiile prevăzute la lit. a) şi b).(2) Subunitatea de Pază şi Escortare Deţinuţi Transferaţi va fi informată, de către administraţia locului de deţinere, cu privire la datele persoanelor private de libertate ce urmează a fi transferate în condiţiile prevăzute la alin. (1).

Art. 133În cazul aprobării cererilor de transfer împreună cu televizorul, persoanele private de libertate care au formulat solicitarea, completează o Declaraţie conform anexei nr. 8.

Art. 134(1) În cazul transferului pentru executarea pedepsei, persoanele private de libertate trebuie să anunţe membrii familiei sau aparţinătorii cu privire la necesitatea ridicării televizorului de la penitenciar, în termen de 6 luni de la data transferului.(2) Televizoarele care, în termen de 6 luni de la liberarea sau transferul persoanelor private de libertate, nu sunt ridicate de către membrii familiei, aparţinători sau persoana liberată, intră în patrimoniul locului de deţinere, consecutiv completării. Acordului prevăzut în anexa nr.16.

Capitolul XIII. Primirea, cumpărarea, păstrarea şi folosirea de către deţinuţi a echipamentelor de tehnologie a informaţiei Art. 135 (1) În condiţiile prezentului ordin, echipamentele de tehnologie a informaţiei care pot fi primite, cumpărate, păstrate şi folosite de către deţinuţ, sunt laptopuri şi calculatoare electronice de tip desktop şi minitower, cu sisteme de operare instalate pe bază de licenţe valabile, denumite în continuare echipamente informatice.(2) În situaţia în care locul de deţinere nu poate asigura echipamente informatice din dotarea proprie în vederea susţinerii activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială recomandate în planul individualizat, pot beneficia de un echipament informatic personal, cu aprobarea directorului locului de deţinere, deţinuţii care nu au fost sancţionaţi disciplinar în ultimele 6 luni şi care îndeplinesc una dintre următoarele condiţii:a) participă de cel puţin un an la activităţile de instruire şcolară, în condiţiile prevăzute de lege;

31

b) urmează cursuri universitare, în urma aprobării primite din partea directorului locului de deţinere; c) participă la activităţi de formare profesională, care necesită utilizarea echipamentelor informatice, pe durata cursului;d) participă la programe sau activităţi recomandate, care impun utilizarea acestei aparaturi, pe durata desfăşurării acestor demersuri.(3) În vederea obţinerii aprobării directorului locului de deţinere, sunt necesare avizul coordonatorului sectorului reintegrare socială, al directorului adjunct pentru siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, al lucrătorului cu atribuţii privind prevenirea criminalităţii şi terorismului şi al responsabilului sectorului IT, precum şi informaţii cu privire la sumele de bani disponibile pentru achiziţionarea echipamentelor informatice.

Art. 136(1) Administraţia locului de deţinere stabileşte spaţiile şi intervalele orare în care persoanele condamnate pot utiliza echipamentele informatice personale şi ia măsuri pentru depozitarea corespunzătoare a acestora în perioada în care nu sunt utilizate.(2) Se interzice păstrarea şi utilizarea echipamentelor informatice personale în camerele de deţinere.Art. 137 (1) Cumpărarea echipamentelor informatice de către persoanele condamnate se realizează prin punctul comercial amenajat în incinta locului de deţinere, din bani personali, în baza aprobării directorului unităţii şi în condiţii de garanţie ce permit asigurarea legalităţii pedepsei privative de libertate, prin aplicarea sigiliilor, inactivarea unor componente şi verificare periodică. (2) Se permite cumpărarea unui singur echipament informatic, ca întreg, fiind interzisă achiziţionarea componentelor unităţii centrale în vederea asamblării.(3) Agentul comercial pune spre vânzare echipamente informatice, corespunzătoare specificaţiilor menţionate în cererea aprobată şi în conformitate cu respectarea caracteristicilor stabilite prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor. (4) La primirea, de la punctul comercial, a echipamentelor informatice, directorul locului de deţinere desemnează câte o persoană din cadrul sectorului IT şi a sectorului vizită care verifică, conform competenţelor, după cum urmează:a) licenţele de utilizare a programelor instalate, prin raportare la rezoluţia dată pe cererile de solicitare a echipamentelor informatice;b) starea fizică şi tehnică a acestora, cu respectarea prevederilor privind caracteristicile specifice;c) starea de funcţionare a echipamentelor informatice şi programele instalate;

32

d) conţinutul carcaselor, cu excepţia laptopurilor, în vederea prevenirii introducerii unor obiecte interzise, conform reglementărilor în vigoare.(5) Prevederile alin. (1) – (4) se aplică şi în cazul primirii echipamentelor informatice, de către deţinuţi, prin sectorul vizite. (6) Primirea echipamentelor informatice se realizează conform unui program aprobat de directorul locului de deţinere, afişat în locuri vizibile, în cadrul secţiilor de deţinere şi a sectorului de acordare a vizitelor.

Art. 138 În cazul în care, la verificarea conform art. 137, echipamentele informatice nu corespund cerinţelor impuse, acestea nu vor putea fi primite, comercializate şi nici achiziţionate de către deţinuţi.

Art.139Predarea şi primirea echipamentelor informatice se înscrie într-un Act de predare-primire încheiat în 3 exemplare, conform modelului prevăzut în anexa nr. 9. Un exemplar al acestui document se păstrează la persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deţinere, al doilea se înmânează persoanei condamnate, iar al treilea se înmânează agentului comercial din unitate, după caz, predătorului.

Art. 140După sigilarea de către administraţia penitenciarului, a echipamentelor informatice primite sau achiziţionate, se efectuează proba tehnică de funcţionare şi deţinuţii iau la cunoştinţă, sub semnătură, Angajamentul privind condiţiile de păstrare şi utilizare a echipamentelor informatice, prevăzut în anexa nr.10.

Art. 141 Evidenţa echipamentelor informatice primite şi achiziţionate de către deţinuţi se ţine de către persoana de specialitate desemnată de directorul locului de deţinere în Registrul de evidenţă a echipamentelor informatice primite sau cumpărate de persoanele condamnate, prevăzut în anexa nr. 11.

Art. 142(1) Directorul locului de deţinere dispune ca, la cel mult 4 luni, să se procedeze la verificarea inopinată integrală, hardware şi software, a echipamentelor informatice pentru care persoanele condamnate au primit aprobare, încheindu-se în acest sens un proces-verbal de constatare. Verificarea se face de către specialistul IT împreună cu un reprezentant din cadrul sectorului siguranţa deţinerii, în prezenţa deţinătorului.

33

(2) În cazul descoperirii de obiecte şi substanţe interzise prin lege, se va proceda conform normelor în vigoare.

Art. 143(1) Administraţia locului de deţinere nu efectuează niciun fel de reparaţii, software sau hardware, asupra echipamentelor informatice primite sau achiziţionate de către persoanele condamnate.(2) În situaţia în care, ca urmare a controlului periodic efectuat sau la semnalarea persoanei condamnate, se constată defecţiuni hardware sau software ale echipamentelor informatice, acestea se ridică şi se depun la magazia unităţii, urmând ca persoana condamnată să iniţieze demersurile necesare predării, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane anume desemnate.

Art. 144(1) Nerespectarea angajamentului privind condițiile de utilizare a echipamentelor informatice personale constituie abatere disciplinară, potrivit art. 100 alin.(3) raportat la art.81 lit.l) din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. (2) Nerespectarea angajamentului conduce la retragerea echipamentelor informatice în magazia locului de deţinere şi la predarea, în cel mai scurt timp, către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane.Art. 145Echipamentele informatice primite sau achiziţionate pot fi transferate în acelaşi timp cu deţinuţii, în condiţiile prevăzute de art. 132 – art.134 alin. (1).

Art. 146(1) La cerere, deţinuţii pot preda echipamentele informatice către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane.(2) La predarea echipamentelor informatice către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, ulterior salvării informaţiilor specificate pe CD/DVD de unică scriere, de către persoana desemnată de administraţia locului de deţinere, hard diskul va fi formatat obligatoriu.(3) La ridicarea echipamentelor informatice de către membrii de familie, aparţinători sau alte persoane ori la liberarea persoanei condamnate, Dovada de predare-primire prevăzută la anexa nr.12 se completează în două exemplare. Un exemplar se păstrează la penitenciar, iar celălalt se predă persoanei care a ridicat echipamentul.

34

Art. 147(1) Prevederile art. 136, 140, 142 alin. (1) şi art. 144 alin. (1) se aplică în mod corespunzător şi în situaţia utilizării echipamentelor informatice pus la dispoziţie de administraţia penitenciarului.(2) Cheltuielile pentru reparaţiile rezultate în urma defectării echipamentului de tehnologie a informaţiei pus la dispoziţie de unitatea penitenciară, în condiţiile art. 140, coroborat cu art. 144 alin. (1), se impută deţinuţilor, conform prevederilor legale.(3) Pentru utilizarea calculatorului pus la dispoziţie de administraţia penitenciarului, deţinutul are îndatorirea de a completa şi respecta Angajamentul prevăzut în anexa nr. 13.

TITLUL IVDOMENIUL ASISTENŢEI PSIHOLOGICE ŞI ASISTENŢEI SOCIALECapitolul I Consideraţii generaleArt. 148Asistenţa psihologică este asigurată de către psiholog, iar cea socială de către asistentul social, organizarea şi desfăşurarea acestora fiind fundamentate de principiile de etică şi deontologie profesională, aferente legislaţiei specifice fiecărei profesii.

Art. 149Domeniul asistenţei psihologice şi asistenţei sociale cuprinde totalitatea demersurilor specifice, care au ca scop oferirea de sprijin calificat pentru soluţionarea problemelor psihologice şi sociale ale persoanelor private de libertate pe timpul executării pedepsei, în vederea pregătirii acestora pentru reintegrarea în comunitate.

Art. 150Demersurile de asistenţa psihologică şi asistenţă socială vizează identificarea nevoilor, riscurilor de a dezvolta comportamente dezadaptative, precum şi particularizarea intervenţiilor în funcţie de specificul fiecărei categorii de persoane private de libertate.Art. 151

35

Prevederile art. 35 cu privire la documentele în care se înregistrează demersurile de asistenţă psihologică şi asistenţă socială derulate cu deţinuţii şi sunt supuse controlului de specialitate se aplică în mod corespunzător, cu excepţia lit. h).

Capitolul II Asistenţa psihologicăArt. 152(1) Desfăşurarea demersurilor de asistenţă psihologică în locurile de deţinere este condiţionată de deţinerea de către psiholog a atestatului de liberă practică şi este fundamentată de standardele, principiile de etică şi deontologie profesională, aferente legislaţiei specifice profesiei de psiholog.(2) Psihologul îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate şi răspunde potrivit normelor stabilite de către Colegiul Psihologilor din România.

Art. 153(1) Activităţile circumscrise domeniului asistenţei psihologice sunt evaluarea, consilierea, psihoterapia şi activităţile desfăşurate în baza proiectului de activitate.(2) În penitenciare, activitatea de psihoterapie se desfăşoară în baza competenţelor atestate de comisia de specialitate din cadrul Colegiului Psihologilor din România.(3) Activităţile prevăzute la alin.(1) pot fi desfăşurate individual sau în grup, în cabinetul de psihologie sau în spaţiile special amenajate pentru desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială.

Art. 154În vederea asigurării asistenţei psihologice de calitate, la nivelul fiecărui loc de deţinere se amenajează cel puţin un cabinet de psihologie, având o dotare corespunzătoare reglementărilor prevăzute de hotărârile Colegiului Psihologilor din România.

Capitolul III Evaluarea psihologicăArt. 155(1) Evaluarea psihologică, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers psihologic şi are în vedere identificarea principalelor riscuri şi nevoi psihologice, în scopul orientării intervenţiei specifice.(2) Concluziile evaluărilor psihologice fundamentează completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere.

36

Art. 156Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, în cadrul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate şi urmăreşte identificarea principalelor riscuri şi nevoi psihologice ale persoanelor private de libertate, în vederea stabilirii demersurilor specifice, în perioada executării pedepsei.

Art. 157(1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei şi are rolul de a evidenţia progresele ori regresele înregistrate de către persoanele private de libertate în plan psihocomportamental, precum şi, după caz, de a identifica alte riscuri şi nevoi psihologice. (2) Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare şi schimbarea regimului de executare, în condiţiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar.(3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puţin o dată la 12 luni.(4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulţi, tinerii condamnaţi pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluaţi psihologic.

Art. 158Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiţionată şi analizează evoluţia deţinuţilor ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă psihologică.

Art. 159Informaţiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului asistenţă psihologică din aplicaţia informatică.

Art. 160Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul asistenţei psihologice din fiecare loc de deţinere instrumente de identificare a nevoilor şi riscurilor psihologice, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de deţinuţi.

37

Capitolul IV Programele de asistenţă psihologicăArt. 161 Programele de asistenţă psihologică derulate în locurile de deţinere sunt specifice şi generale.

Art. 162Programul de asistenţă psihologică specifică reprezintă demersul structurat ce cuprinde ansamblul metodelor şi tehnicilor psihologice, care se adresează nevoilor şi riscurilor identificate, în vederea ameliorării conduitelor dezadaptative ale deţinuţilor.

Art. 163Programele de asistenţă psihologică specifică se adresează deţinuţilor care, în urma unei evaluări psihologice, au fost identificaţi ca aparţinând, în principal, următoarelor categorii:a) cu dificultăţi de gestionare a impulsurilor sexuale; b) cu antecedente în adicţii, consum de alcool, droguri ori alte substanţe psihotrope; c) cu dificultăţi de gestionare a agresivităţii;d) diagnosticaţi cu afecţiuni psihice; e) cu risc de suicid; f) cu risc de vulnerabilizare sau marginalizare.Art. 164Programul de asistenţă psihologică generală reprezintă demersul structurat care vizează dezvoltarea deprinderilor, atitudinilor prosociale, abilităţilor rezolutive sau întărirea comportamentelor dobândite în cadrul programelor de asistenţă psihologică specifică, în vederea creşterii şanselor de reintegrare socială.

Art. 165(1) Standardul privind organizarea şi desfăşurarea programelor de asistenţă psihologică generală impune respectarea unui număr de minimum 12 şedinţe, cu o frecvenţă de o şedinţă pe săptămână.(2) Organizarea şi desfăşurarea programelor de asistenţă psihologică specifică impun respectarea unui standard minim de 24 şedinţe, cu o frecvenţă de două şedinţe pe săptămână.

Art. 166

38

La elaborarea programelor de asistenţă psihologică se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50 – 63.

Art. 167(1) Mapa documentară a programului de asistenţă psihologică se constituie din toate documentele completate şi utilizate pe parcursul derulării programului şi cuprinde:a) justificarea derulării programului, prin raportare la specificul nevoilor identificate la nivelul fiecărui loc de deţinere şi a prioritizării intervenţiei; se întocmeşte un singur document pentru toate grupele constituite în baza aceleiaşi justificări;b) contractul terapeutic, semnat de fiecare participant – în cazul programelor de asistenţă psihologică specifică – conform anexei nr. 14;c) tabelul nominal cu participanţii;d) orarul activităţilor programului; e) fişa de prezenţă a participanţilor; f) protocolul de activitate, conform anexei nr. 15;g) fişele de evaluare;h) raportul de evaluare finală a programului.(2) După caz, mapa documentară a programului de asistenţă psihologică se completează cu: a) fişele de consiliere individuală, conform anexei nr. 3;b) atribuţiile echipei multidisciplinare ;c) fişele de lucru ale echipei multidisciplinare;d) evaluările psihologice iniţiale, de parcurs şi finale ale participanţilor la program.(3) Modelele documentelor prevăzute la alin. (1) lit. a), c), d), e), h) se regăsesc în Anexa nr. 4(4) Mapa documentară a programului constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Art. 168Responsabilul programului depune la mapa documentară a programului evaluările, cu precizarea calificativului obţinut şi fişa de evaluare finală.

Capitolul V Consilierea psihologică şi psihoterapia Art. 169

39

Consilierea psihologică este demersul semistructurat cu caracter specific, susţinut în scopul prevenţiei şi ameliorării problemelor emoţionale, cognitive, de comportament şi al asistării persoanelor private de libertate, în identificarea soluţiilor necesare pentru depăşirea dificultăţilor cu care se confruntă.

Art. 170(1) Consilierea psihologică este consecutivă unei evaluări care evidenţiază necesitatea acestui tip de intervenţie şi se adresează persoanelor private de libertate:a) prevăzute la art. 163, care nu pot fi incluse în programele de asistenţă psihologică specifică;b) incluse în programe, în completarea activităţilor de grup din cadrul acestora; c) aflate în situaţii de criză.(2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului asistenţă psihologică din aplicaţia informatică.

Art. 171(1) Situaţiile de criză se referă la evenimentele apărute în contextul existenţial al persoanei şi care depăşesc capacităţile adaptative ale acesteia, perturbând semnificativ echilibrul funcţional. (2) Consilierile desfăşurate cu persoanele private de libertate aflate în refuz de hrană, cazate în camera de protecţie sau atunci când li se aduce la cunoştinţă unul dintre evenimentele prevăzut la art. 68 alin. (6) din lege, se asimilează consilierilor psihologice în situaţii de criză. (3) Frecvenţa şi durata consilierilor acordate persoanelor private de libertate aflate în situaţii de criză se stabilesc de către specialist, în funcţie de tipul problemelor identificate.

Art. 172Demersurile de asistenţă psihologică, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme psihologice şi care nu impun intervenţii de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale.

Art. 173Includerea unui deţinut în intervenţii de tip psihoterapeutic:a) este consecutivă unei evaluări psihologice, care evidenţiază necesitatea acestui tip de intervenţie;b) este condiţionată de identificarea, la deţinut, a motivaţiei pentru schimbare, a resurselor intelectuale necesare parcurgerii unui demers de acest tip şi a

40

incompatibilităţii altor demersuri de asistenţă psihologică specifică derulate în penitenciar, cu particularităţile personalităţii subiectului.

Capitolul VI Asistenţa socialăArt. 174(1) Desfăşurarea demersurilor de asistenţă socială în locurile de deţinere este condiţionată de deţinerea de către asistentul social a avizului de exercitare a profesiei sau a atestatului de liberă practică în asistenţă socială şi este fundamentată de standardele, principiile de etică şi deontologie profesională, aferente legislaţiei specifice profesiei de asistent social.(2) Asistentul social îşi asumă răspunderea profesională pentru calitatea muncii prestate şi răspunde potrivit normelor stabilite de către Colegiul Naţional al Asistenţilor Sociali din România.

Art. 175(1) Activităţile circumscrise domeniului asistenţă socială sunt: evaluarea, consilierea, medierea socială şi activităţile desfăşurate în baza proiectului de activitate.(2) Evaluarea şi consilierea se desfăşoară individual sau în grup, atât în cabinetul de asistenţă socială, cât şi în spaţiile special amenajate pentru desfăşurarea activităţilor de reintegrare socială.

Art. 176 Activităţile de asistenţă socială desfăşurate individual cu persoanele private de libertate se consemnează în registrul specialistului şi în aplicaţia informatică.

Art. 177La nivelul fiecărui loc de deţinere se amenajează cel puţin un cabinet de asistenţă socială, dotat corespunzător cerinţelor de exercitare a profesiei.Capitolul VII Evaluarea socialăArt. 178(1) Evaluarea socială, ca parte integrantă a evaluării multidisciplinare, fundamentează proiectarea oricărui demers de asistenţă socială şi are în vedere identificarea principalelor riscuri şi nevoi sociale, în scopul orientării intervenţiei specifice.(2) Concluziile evaluărilor sociale fundamentează completarea documentelor necesare luării deciziilor în cadrul comisiilor constituite la nivelul locurilor de deţinere.

41

(3) Evaluarea socială are în vedere şi identificarea persoanelor condamnate, pentru care se poate acorda dreptul la comunicări on-line, conform criteriilor prevăzute de regulamentul de aplicare a legii.

Art. 179 Evaluarea iniţială se realizează în perioada de carantină şi observare, în cadrul programului de adaptare la condiţiile privării de libertate şi urmăreşte identificarea principalelor riscuri şi nevoi sociale ale persoanelor private de libertate în vederea stabilirii demersurilor specifice, în perioada executării pedepsei.

Art. 180(1) Evaluarea periodică se realizează pe parcursul executării pedepsei şi are rolul de a evidenţia evoluţia înregistrată de către persoanele private de libertate din perspectiva abilităţilor sociale, precum şi, după caz, de a identifica alte riscuri şi nevoi sociale ca urmare a unor modificări ale situaţiei socio-familiale. (2) Evaluarea persoanelor private de libertate pe parcursul executării pedepsei se realizează obligatoriu în perioada premergătoare analizării în comisia de stabilire, individualizare şi schimbarea regimului de executare, în condiţiile prevăzute de lege sau ori de câte ori este necesar.(3) Evaluarea periodică a persoanelor private de libertate se realizează cel puţin o dată la 12 luni.(4) La mutarea într-un penitenciar pentru adulţi, tinerii condamnaţi pentru care s-a dispus continuarea măsurii educative într-un penitenciar, sunt reevaluaţi social.

Art. 181Evaluarea finală se realizează în perioada premergătoare analizării în comisia pentru liberare condiţionată şi analizează evoluţia deţinuţilor ca urmare a parcurgerii demersurilor de asistenţă socială.

Art. 182Direcţia de specialitate pune la dispoziţia personalului din domeniul asistenţei sociale din fiecare loc de deţinere, instrumente de identificare a nevoilor şi riscurilor sociale, ca parte integrantă a instrumentelor standard de evaluare a activităţilor desfăşurate de către deţinuţi.

Art. 183.Informaţiile de specialitate rezultate în urma evaluărilor se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului asistenţă socială din aplicaţia informatică. Capitolul VIII Programele de asistenţă socială

42

Art. 184Programele de asistenţă socială reprezintă demersul structurat cu caracter specific ce cuprinde ansamblul de metode şi tehnici de specialitate, care se adresează nevoilor şi riscurilor identificate, în vederea formării şi dezvoltării deprinderilor sociale, precum şi a îmbunătăţirii relaţiilor deţinuţilor cu mediul de suport.

Art. 185Programele de asistenţă socială se adresează deţinuţilor care, în urma evaluării sociale, au fost identificaţi cu nevoi a căror compensare reclamă intervenţii specializate, în principal, în următoarele arii:a) abilităţi parentale; b) abilităţi sociale; c) abilităţi decizionale în situaţii de risc;d) relaţiile cu mediul de suport; e) violenţa domestică. Art. 186Standardul privind organizarea şi desfăşurarea programelor de asistenţă socială impune respectarea unui număr de minimum 12 şedinţe, cu o frecvenţă de o şedinţă pe săptămână.

Art. 187La elaborarea programelor de asistenţă socială se aplică în mod corespunzător prevederile art. 50 - 63 .

Art. 188(1) Mapa documentară a programului de asistenţă socială se constituie corespunzător prevederilor art. 64.(2) În funcţie se specific, mapa documentară se poate completa cu alte documente prevăzute în manualul programului.

Art. 189Pentru persoanele private de libertate ale căror nevoi de intervenţie impun acest lucru, pot fi organizate şi desfăşurate, în baza proiectului de activitate, grupuri de tratament, sub următoarele forme:a) grupurile de progres, creştere şi dezvoltare sunt destinate să încurajeze şi să sprijine progresul individual al membrilor grupului; b) grupurile de terapie socială sunt destinate să sprijine fiecare membru în parte să adopte stiluri comportamentale acceptate social;

43

c) grupurile educaţionale sunt destinate să educe şi să pregătească membrii grupului într-o anumită problematică sau pe o anumită temă;d) grupurile de socializare sunt destinate să ofere asistenţă în formarea de deprinderi necesare socializării în comunitate; e) grupurile de suport sunt grupurile cu un puternic accent pe sprijin reciproc, prin furnizarea de informaţii, încurajare şi susţinere.

Capitolul IXConsilierea pe probleme socialeArt. 190Consilierea pe probleme sociale este demersul semistructurat cu caracter specific prin care se acordă sprijin calificat persoanelor private de libertate, în vederea ameliorării sau soluţionării problemelor sociale cu care se confruntă şi a pregătirii acestora pentru reintegrarea în familie şi comunitate după liberarea din penitenciar.

Art. 191(1) Consilierea pe probleme sociale este consecutivă unei evaluări care evidenţiază necesitatea acestui tip de intervenţie şi se adresează persoanelor private de libertate:a)identificate ca aparţinând categoriilor prevăzute la art. 185 şi care nu pot fi incluse în programe de asistenţă socială;b) identificate cu alte nevoi şi riscuri sociale; c) incluse în programe, în completarea activităţilor de grup din cadrul acestora. (2) Activitatea de consiliere se consemnează în documentele de lucru specifice şi în secţiunile aferente domeniului asistenţă socială din aplicaţia informatică.

Art. 192Consilierea pe probleme sociale se poate acorda şi membrilor familiilor persoanelor private de libertate, atunci când situaţia impune acest demers, în cadrul locului de deţinere, în spaţii special amenajate.

Art. 193Demersurile de asistenţă socială, realizate la solicitarea persoanelor private de libertate, în cadrul cărora nu sunt identificate probleme sociale şi care nu impun intervenţii de specialitate, se asimilează convorbirilor individuale.

Capitolul X Medierea socială

44

Art. 194(1) Medierea socială reprezintă totalitatea demersurilor întreprinse de asistentul social angajat al sistemului penitenciar în raport cu instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale naţionale şi internaţionale şi mediul de suport al persoanelor private de libertate.(2) Medierea socială vizează schimbul de informaţii necesare, după caz, realizării evaluărilor sociale şi ameliorării, soluţionării problemelor sociale.

Art. 195(1) Medierea socială cu instituţiile publice şi organizaţiile neguvernamentale se realizează, de regulă, prin adrese scrise. (2) Medierea socială cu membrii familiei sau alte persoane din mediul de suport se realizează prin convorbiri, în spaţii anume destinate din locul de deţinere, prin adrese scrise sau telefonic, în cazuri temeinic justificate, când situaţia impune intervenţie imediată.

Titlul VDEŢINUŢI SELECŢIONAŢI LA MUNCĂ PENTRU SPRIJINIREA ŞI SUPORTUL ACTIVITĂŢILOR RELIGIOASE, EDUCATIVE, CULTURALE, OCUPAŢIONALE ŞI SPORTIVE

Art. 196(1) Pentru sprijinirea şi suportul activităţilor religioase, educative, culturale, ocupaţionale şi sportive pot fi încredinţate responsabilităţi deţinuţilor.(2) Încredinţarea de responsabilităţi vizează două paliere de optimizare a demersurilor de reintegrare socială:a) întărirea comportamentelor pozitive, valorizarea şi creşterea motivaţiei pentru schimbare a deţinuţilor; b) sprijinirea demersurilor întreprinse de personalul de reintegrare socială, în vederea diversificării şi creşterii adresabilităţii acestora.

Art. 197Deţinuţilor li se pot încredinţa responsabilităţi în cadrul activităţilor religioase, educative, culturale, ocupaţionale şi sportive, în urma analizării în cadrul comisiei de selecţionare şi repartizare la muncă.

Art. 198

45

Numărul deţinuţilor care pot desfăşura activităţi religioase, educative, culturale, ocupaţionale şi sportive, în regim de muncă, se stabileşte prin decizie a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 199 Activităţile desfăşurate cu sprijinul deţinuţilor se realizează sub coordonarea personalului de specialitate, cu respectarea normelor în vigoare privind siguranţa locurilor de deţinere în ceea ce priveşte regimul de executare a pedepselor privative de libertate.

Art. 200Deţinuţilor le sunt aduse la cunoştinţă sarcinile pe care trebuie să le îndeplinească, orarul de susţinere a activităţilor, obligaţiile şi interdicţiile.

Titlul VICOLABORAREA CU COMUNITATEAArt. 201În vederea asigurării asistenţei educative, psihologice, sociale şi religioase a persoanelor private de libertate, Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi unităţile subordonate întreprind demersuri pentru încheierea de protocoale de colaborare cu instituţii publice, precum şi asociaţii, organizaţii neguvernamentale naţionale şi internaţionale.

Art. 202Demersurile desfăşurate în colaborare cu comunitatea se pot derula în interiorul sau exteriorul locului de deţinere.

Art. 203(1) Accesul reprezentanţilor organizaţiilor guvernamentale şi neguvernamentale, naţionale şi internaţionale, precum şi al persoanelor fizice care contribuie la desfăşurarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică, asistenţă socială şi de asistenţă religioasă sau le sprijină financiar, se face cu aprobarea directorului locului de deţinere sau, după caz, a directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor cu respectarea dispoziţiilor legale.(2) Persoanele prevăzute la alin. (1) au acces pe baza actului de identitate şi a tabelului nominal aprobat de către directorul locului de deţinere, care se păstrează la post control.(3) Regulile privind controlul antiterorist şi de specialitate al persoanelor care intră în locul de deţinere se aplică în mod corespunzător şi persoanelor prevăzute la alin. (1).

46

Art. 204(1) Activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate în comunitate au un caracter formativ, stimulativ şi recreativ, în scopul dezvoltării şi exersării comportamentelor prosociale.(2) Activităţile prevăzute la alin. (1) sunt activităţi de tipul celor menţionate la art. 109.(3) Activităţile în comunitate se desfăşoară în baza proiectelor de activitate. (4) Selecţia deţinuţilor pentru a participa la activităţile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială desfăşurate în comunitate se face ţinându-se cont de nevoile identificate privind reintegrarea socială a deţinuţilor şi de conduita adoptată pe timpul executării pedepsei. Art. 205(1) La nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă trimestrială, cel puţin o activitate în comunitate cu tinerii condamnaţi, precum şi cu deţinuţii care execută pedeapsa în regim deschis sau semideschis. (2) Pentru deţinuţii care execută pedeapsa în regim închis, la nivelul fiecărui loc de deţinere se organizează, cu frecvenţă semestrială, cel puţin o activitate în comunitate.

Art. 206Colaborările între locurile de deţinere şi organizaţiile guvernamentale şi neguvernamentale care presupun demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se desfăşoară în baza unor protocoale de colaborare încheiate la nivel local sau naţional.

Art. 207În vederea sprijinirii personalului sectorului reintegrare socială pentru derularea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, conducerea locului de deţinere poate implica reprezentanţi ai comunităţii.

Art. 208La nivelul fiecărui loc de deţinere pot fi desfăşurate demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, exclusiv de către colaboratori externi, cu aprobarea directorului unităţii.

Art. 209Şeful serviciului sau biroului educaţie, asistenţă psihosocială, în colaborare cu şeful serviciului siguranţa deţinerii, asigură informarea şi luarea la cunoştinţă a

47

prevederilor regulamentului de ordine interioară şi a specificului activităţii cu persoanele private de libertate, de către colaboratorii care desfăşoară demersuri educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială în locurile de deţinere.

Art. 210(1) În situaţia în care colaboratorii externi de la nivelul comunităţii solicită să desfăşoare programe sau activităţi educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cu persoanele private de libertate, reprezentanţii instituţiilor publice şi ai altor asociaţii, organizaţii naţionale şi internaţionale, precum şi persoane fizice, vor prezenta unităţii, în vederea obţinerii aprobării, următoarele documente: a) cerere scrisă, privind intenţia de desfăşurare a activităţii sau programului; b) documente oficiale care să ateste, după caz, competenţele necesare pentru susţinerea activităţii sau programului respectiv;c) tabel nominal cu colaboratorii care urmează să desfăşoare activităţile sau programul, cuprinzând seria şi numărul actului de identitate; d) statutul de organizare şi funcţionare al organizaţiilor sau fundaţiilor, care să ateste posibilitatea susţinerii activităţilor sau programelor pentru care solicită aprobare.(2) Documentaţia prezentată de colaboratorii externi este completată şi întocmită conform cerinţelor solicitate de coordonatorul sectorului reintegrare socială.(3) Conducerea locului de deţinere îşi rezervă dreptul de a solicita şi alte documente pe care le consideră necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor propuse de colaboratorii externi.

Art. 211 (1) Colaboratorii externi pun la dispoziţia coordonatorului sectorului reintegrare socială propunerea privind activitatea sau programul educativ, de asistenţă psihologică sau asistenţă socială pe care intenţionează să le deruleze.(2) Forma finală a programului este definitivată în colaborare cu personalul sectorului reintegrare socială cu atribuţii în acest sens şi respectă structura specifică ariei de intervenţie impusă de standardele promovate de direcţia de specialitate.

Art. 212Programul de lucru al colaboratorilor se stabileşte de către coordonatorul sectorului reintegrare socială şi este inclus în orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, aprobat de directorul locului de deţinere.

Art. 213

48

În cazul derulării de programe educative, de asistenţă psihologică sau asistenţă socială, colaboratorii au obligaţia de a întocmi mapa documentară a programului, conform ariilor de intervenţie.

Art. 214Activitatea desfăşurată de reprezentanţii comunităţii în locurile de deţinere este monitorizată şi evaluată de personalul sectorului reintegrare socială, în baza unor rapoarte periodice.

Art. 215(1) Demersurile educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, desfăşurate sub formă de voluntariat de către reprezentanţii societăţii civile cu persoanele private de libertate, sunt parte a demersurilor de reintegrare socială. (2) În unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor se desfăşoară exclusiv activităţi de voluntariat, circumscrise domeniilor ce au ca finalitate creşterea şanselor de reintegrare socială. (3) Activitatea voluntarilor în sistemul penitenciar se desfăşoară în baza metodologiei privind organizarea şi derularea activităţilor de voluntariat.

Art. 216În unităţile subordonate Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor îşi pot desfăşura activitatea două tipuri de voluntari:a) persoane fizice care desfăşoară activităţi pe baza unui contract de voluntariat încheiat nemijlocit cu unitatea de detenţie;b) persoane fizice, membre sau colaboratoare ale unor organizaţii neguvernamentale, care desfăşoară activităţi de voluntariat pe baza unui contract de voluntariat cu o persoană juridică, denumită organizaţie gazdă, care a încheiat un protocol de colaborare cu unitatea de detenţie.

Titlul VIIMANAGEMENTUL ACTIVITĂŢILOR EDUCATIVE, DE ASISTENŢĂ PSIHOLOGICĂ ŞI ASISTENŢĂ SOCIALĂ Art. 217Managementul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială se realizează pentru asigurarea consistenţei şi continuităţii demersurilor prin valorificarea judicioasă a resurselor umane şi materiale existente, în conformitate cu obiectivele stabilite şi asumate.

Art. 218

49

Managementul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, din penitenciare, organizate şi desfăşurate cu persoanele private de libertate este asigurat, după cum urmează:a) la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor – direcţia de specialitate, care stabileşte direcţiile de acţiune, obiectivele prioritare şi planul anual de activităţi; b) la nivelul locului de deţinere – coordonatorul sectorului reintegrare socială, care realizează planificarea, monitorizarea şi controlul activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială.

Art. 219Atribuţiile direcţiei de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare şi Funcţionare a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 220

Direcţia de specialitate evaluează, periodic, calitatea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere, în baza datelor rezultate din:a) informările transmise sau generate de la nivelul unităţilor;b) rapoartele periodice, generice şi specifice de activitate generate din aplicaţia informatică;c) activităţile specifice întreprinse de către specialiştii proprii sau ai celorlalte structuri din Administraţia Naţională a Penitenciarelor;d) activităţile specifice întreprinse de reprezentanţii acreditaţi ai organizaţiilor guvernamentale, neguvernamentale sau ai organismelor profesionale cu rol de supervizare.

Art. 221

(1) Direcţia de specialitate elaborează sinteze, rapoarte, informări şi alte documente necesare managementului organizaţional, pentru informarea ierarhică privind activitatea desfăşurată în locurile de deţinere.(2) Direcţia de specialitate asigură elaborarea unor materiale ştiinţifice şi metodologice necesare orientării şi susţinerii activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială din locurile de deţinere.Art. 222(1) La nivelul locurilor de detenţie, coordonatorul sectorului reintegrare socială, în baza direcţiilor de acţiune şi a obiectivelor prioritare stabilite de direcţia de specialitate, organizează, planifică, monitorizează şi evaluează totalitatea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială realizate de

50

către personalul sectorului reintegrare socială, în condiţii de eficacitate şi eficienţă. (2) Atribuţiile coordonatorului sectorului reintegrare socială respectă metodologiile de lucru specifice şi se regăsesc în Regulamentul de Organizare şi Funcţionare adoptat la nivelul fiecărui loc de deţinere.

Art. 223(1) Planificarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ţine cont de rezultatele analizei nevoilor persoanelor private de libertate, realizată cu frecvenţă anuală, de către coordonatorul sectorului reintegrare socială. (2) Timpul alocat activităţilor şi programelor specifice reintegrării sociale se stabileşte prin Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, astfel încât să fie asigurată continuitatea acestora pe toată durata zilei.(3) În funcţie de nevoile persoanelor private de libertate şi de resursele existente la nivelul locului de deţinere, directorul acestuia poate dispune desfăşurarea activităţilor prevăzute la alin. (2) şi în zilele de repaus săptămânal sau sărbători legale.(4) Orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială cuprinde totalitatea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială ce se organizează şi desfăşoară cu persoanele private de libertate la nivelul locului de deţinere.

Art. 224(1) Documentele utilizate de coordonatorul sectorului reintegrare socială pentru organizarea, planificarea, coordonarea şi evaluarea demersurilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială sunt:a) planul anual al sectorului reintegrare socială;b) obiectivele individuale anuale; c) fişele posturilor;d) analiza anuală a nevoilor persoanelor private de libertate;e) orarul centralizator al activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială;f) dosarul de educaţie şi asistenţă psihosocială;g) rapoartele generate din aplicaţia informatică; h) obiectivele de control managerial intern ale activităţilor;i) sistemul de control intern managerial;j) analiza periodică a activităţilor;k) registrul de procese-verbale ale întâlnirilor de lucru cu personalul sectorului reintegrare socială;l) registrul de audienţe al coordonatorului sectorului reintegrare socială;m) protocoale de colaborare;

51

n) alte documente de lucru specifice personalului de reintegrare socială, conform domeniului de competenţă.

Art. 225Elementele componente ale dosarului, precum şi instrucţiunile cu privire la modalitatea de completare şi gestionare a acestuia, se stabilesc prin decizia directorului general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor.

Art. 226Activităţile în cadrul proiectelor cu finanţare externă nerambursabilă se organizează şi se desfăşoară cu respectarea condiţiilor specifice prevăzute pentru fiecare arie de intervenţie educativă, psihologică şi socială.

Art. 227Documentele prevăzute la art. 224 constituie obiect al controlului administrativ şi de specialitate.

Titlul VIIIEDUCAŢIA, ASISTENŢA PSIHOLOGICĂ ŞI ASISTENŢA SOCIALĂ ÎN CENTRE EDUCATIVE ŞI CENTRE DE DETENŢIECapitolul I Dispoziţii comuneArt. 228(1) În centrele educative şi centrele de detenţie sunt create premisele respectării şi promovării drepturilor specifice categoriilor de persoane internate, a garantării siguranţei acestora, exercitarea influenţelor educative, având ca finalitate formarea sau dezvoltarea comportamentelor dezirabile social şi prevenirea terţiară a recidivei. (2) În spaţiile destinate cazării şi desfăşurării de activităţi se asigură toate condiţiile de igienă necesare păstrării şi promovării stării de sănătate, dezvoltării fizice şi neuropsihice armonioase a persoanelor internate şi prevenirii apariţiei unor îmbolnăviri.(3) Camerele sunt intimizate şi decorate cu materiale vizuale cu efect formativ, adaptate vârstei, intereselor şi, după caz, anotimpurilor şi marilor sărbători religioase sau laice din cursul anului, confecţionate sau primite de către persoanele internate.

Capitolul II

52

Informarea persoanelor internate în perioada de adaptare la viaţa instituţionalăArt. 229(1) Imediat după depunerea persoanelor în centrul educativ sau centrul de detenţie, se realizează informarea acestora cu privire la specificul locului, într-un limbaj accesibil, fiind nominalizat, totodată, personalul responsabil în relaţie cu secţia, camerele destinate persoanelor internate. (2) Informarea minorităţilor etnice, lingvistice sau a persoanelor de cetăţenie străină, necunoscătoare de limba română, se asigură în limba pe care o cunosc sau într-o limbă de circulaţie internaţională.(3) Administraţia centrului educativ sau a centrului de detenţie informează, prin toate mijloacele de care dispune, persoanele internate şi, în mod special, minorii, cu privire la respectarea drepturilor copilului, punând la dispoziţia acestora: datele de contact ale direcţiilor pentru protecţia drepturilor copilului, ale altor instituţii cu rol de suport social, ale instituţiilor de învăţământ, serviciilor de probaţiune, organizaţiilor neguvernamentale, precum şi alte materiale informative.

Capitolul III Proiectul educaţionalArt. 230(1) Proiectul educaţional al centrului structurează organizarea şi desfăşurarea demersurilor educative, de instruire şcolară, formare profesională, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială acordate persoanelor internate, în funcţie de nevoile individuale.(2) Proiectul educaţional al centrului se revizuieşte în fiecare an, ţinându-se cont de necesităţile identificate la persoanele internate, priorităţile stabilite anual, precum şi resursele disponibile în plan local.

Art. 231.Proiectul educaţional are următoarea structură:a) Scop;b) Obiective;c) Resurse umane;d) Resurse materiale şi financiare;e) Oferta de programe şi activităţi;f) Colaborarea cu comunitatea;g) Instrumente de monitorizare şi evaluare.

Art. 232.

53

Proiectul educaţional are ca scop reintegrarea în societate a persoanelor internate şi responsabilizarea acestora, în vederea asumării propriilor acţiuni şi a prevenirii săvârşirii de noi infracţiuni.

Art. 233Obiectivele sunt particularizate în funcţie de specificul centrului şi se subscriu prevederilor art. 142 alin. (2) din Lege, după cum urmează:a) asigurarea unui climat favorabil dezvoltării personale prin: dezvoltarea unei structuri arhitectonice adecvate şi amenajarea spaţiilor potrivit particularităţilor vârstei, profesionalizarea şi fidelizarea personalului implicat în desfăşurarea de activităţi directe cu persoanele internate;b) conferirea de utilitate perioadei internării prin: deschiderea către comunitate, implicarea persoanelor internate în activităţi formative diversificate şi creşterea numărului de ore petrecute de acestea în afara camerelor;c) reducerea vulnerabilităţii psihologice şi sociale prin intervenţii şi asistenţă de specialitate necesare pentru: îmbunătăţirea sau conservarea stării de sănătate mintală şi prevenirea îmbolnăvirilor, dezvoltarea unor relaţii armonioase cu mediul de suport sau, după caz, identificarea unor instituţii sau organizaţii neguvernamentale de sprijin;d) asimilarea de cunoştinţe şi formarea de deprinderi necesare reintegrării sociale prin organizarea activităţilor de instruire şcolară, formare profesională, educaţie fizică şi sport, stimulare aptitudinală şi artistică, asistenţă moral-religioasă.

Art. 234.Resursele umane sunt stabilite în funcţie de standardele de personal pe domenii de activitate şi categorii de locuri de deţinere.

Art. 235.Resursele materiale şi financiare prevăzute în proiectul educaţional al centrului au la bază bugetul anual de venituri şi cheltuieli, aprobat de ordonatorul de credite ierarhic superior.

Art. 236.Oferta de programe şi activităţi este organizată corespunzător următoarelor arii de intervenţie recuperativă:a) aria instructiv-formativă – instruire şcolară şi formare profesională;b) aria educativă;c) aria de echilibrare şi optimizare psihocomportamentală; d) aria de formare şi dezvoltare a abilităţilor şi competenţelor sociale;e) aria de activităţi sportiv-recreative şi artistice.

54

Art. 237.Colaborarea cu comunitatea stă la baza elaborării şi implementării tuturor componentelor proiectului educaţional, urmărind cointeresarea comunităţilor de apartenenţă, schimbul de informaţii între instituţii şi factorii de decizie, pentru facilitarea reintegrării sociale a persoanelor internate.Art. 238.(1) Instrumentele de monitorizare şi evaluare au în vedere eficienţa şi eficacitatea atingerii indicatorilor asociaţi obiectivelor anuale ale proiectului educaţional.(2) Concluziile proceselor de monitorizare şi evaluare fundamentează adoptarea deciziilor de revizuire a proiectului educaţional şi stabilirea, după caz, a unor noi direcţii de acţiune.

Capitolul IV Intervenţia recuperativăArt. 239(1) Planificarea, organizarea şi derularea activităţilor şi programelor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială a persoanelor internate respectă standardele impuse de direcţia de specialitate din Administraţia Naţională a Penitenciarelor şi asigură valorificarea perioadei de internare într-un mod cât mai util posibil, dobândirea şi dezvoltarea de competenţe şi comportamente necesare procesului de reinserţie socială. (2) Planificarea intervenţiei adresată persoanelor internate vizează derularea unor activităţi constructive pe durata întregii zile, inclusiv în zilele de repaus şi pe perioada sărbătorilor legale.(3) Timpul minim petrecut de către persoanele internate în afara camerelor, în activităţi şi programe, este de 6 ore, pentru a putea dispune de un grad de interacţiune socială adecvat.

Art. 240.(1) Persoanele internate sunt incluse, cu prioritate, în activităţi de instruire şcolară şi formare profesională. (2) Personalul sectorului reintegrare socială de la nivelul centrului, în colaborare cu personalul didactic responsabil, desfăşoară activităţi extracurriculare şi de suport psihopedagogic. Art. 241.Prevederile Titlului I referitor la Dispoziţii generale se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie.Art. 242.

55

Dispoziţiile Titlului II referitor la Educaţia, asistenţa psihologică şi asistenţa socială se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie, cu excepţia capitolului II.Art. 243.Dispoziţiile Titlului III referitor la Domeniul educaţie se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie, cu excepţia art. 106 alin. (2) şi (3) din capitolul VIII.Art. 244.(1) Persoanele internate în centre educative şi centre de detenţie pot desfăşura activităţi de instruire şcolară şi formare profesională în comun, fete şi băieţi. (2) La activităţile de instruire şcolară şi formare profesională, persoanele internate în centre de detenţie repartizate în regimul închis pot participa împreună cu persoanele internate repartizate în regimul deschis, cu asigurarea măsurilor de siguranţă corespunzătoare pentru regimul închis.(3) Dispoziţiile alin. (2) se aplică, în mod corespunzător, pentru persoanele internate care execută măsura educativă a internării într-un centru educativ cu supraveghere, respectiv fără supraveghere.Art. 245.(1) Persoanele internate participă, zilnic, la activităţi de educaţie fizică sau sport, iar cu frecvenţă săptămânală, sunt incluse în activităţi ocupaţionale, de tip hobby. (2) Cel puţin o dată pe parcursul unei luni calendaristice se organizează un concurs, cu caracter educativ, destinat persoanelor internate.(3) Accesul la bibliotecă este asigurat, săptămânal, pentru toate persoanele internate, iar cel puţin o dată pe lună sunt organizate activităţi cu cartea destinate acestora.(4) În incinta centrului sau în comunitate sunt organizate, lunar, activităţi artistice sau de difuzare a culturii, în colaborare cu instituţii publice, organizaţii sau asociaţii neguvernamentale costurile aferente acestor activităţi fiind suportate, după caz, de către administraţia unităţii sau colaboratorii externi.

Art. 246Pentru minorităţile etnice, lingvistice sau persoanele internate de cetăţenie străină, asistenţa de specialitate se realizează într-o manieră accesibilă, cu respectarea drepturilor rezultate din statutul de minoritari.Art. 247(1) Persoanele internate primesc asistenţă adecvată pentru pregătirea lor la întoarcerea în comunitate. (2) Asistenţa prevăzută la alin. (1) vizează facilitarea revenirii în familie sau identificarea unor alternative de suport social şi orientarea spre instituţii publice

56

sau organizaţii neguvernamentale competente în materie de asistenţă socială şi îngrijire medicală.

Art. 248(1) În funcţie de resursele financiare disponibile, se pot organiza activităţi între unităţile de profil, la care participă persoanele care execută o măsură educativă privativă de libertate.(2) Activităţile comune urmăresc:a) asigurarea unei intervenţii recuperative destinată persoanelor internate, unitară şi coerentă, în condiţiile diversităţii arhitectonice şi organizatorice a instituţiilor care au în custodie aceste categorii de persoane;b) diseminarea modelelor de bună practică şi acordarea de consultanţă reciprocă de către personalul care îşi desfăşoară activitatea în domeniul educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale a persoanelor internate;c) diversificarea şi stimularea comunicării interne profesionale, cu promovarea nevoilor de dezvoltare profesională impuse de specificul activităţilor destinate categoriei persoanelor sancţionate cu o măsură educativă privativă de libertate;d) facilitarea organizării unor activităţi de reintegrare socială, cu participarea persoanelor internate din unităţile de profil.

Art. 249Prevederile Titlului IV referitor Domeniul asistenţei psihologice şi asistenţei sociale se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie.Capitolul V Atribuţiile personalului Art. 250.(1) Activităţile directe cu persoanele internate sunt desfăşurate de către personal specializat, în număr suficient, în selecţia personalului ţinându-se cont de aptitudinile psihopedagogice, abilităţile de relaţionare şi disponibilitatea de lucru cu categoria persoanelor internate. (2) Relaţiile între personalul centrului şi persoanele internate sunt fondate pe principii de educaţie şi de dezvoltare personală.Art. 251.Repartizarea persoanelor internate, la camere şi în colective de activitate se face prin consultarea personalului sectorului reintegrare socială, astfel încât să fie minimizată posibilitatea producerii incidentelor negative.

Art. 252

57

(1) Pentru fiecare persoană internată este desemnat un educator responsabil de caz, din cadrul sectorului reintegrare socială.(2) Desemnarea educatorului de caz se face în cadrul procesului de individualizare şi repartizare pe secţiile de deţinere, de către consiliul educativ sau comisia de la art. 146 din lege.(3) Educatorul responsabil de caz poate fi schimbat, atunci când persoanei internate i se modifică regimul, dacă este mutată pe altă secţie sau cameră de deţinere sau are o relaţionare defectuoasă cu personalul, precum şi în alte situaţii temeinic justificate.

Art. 253(1) Educatorul responsabil de caz reprezintă persoana de referinţă, responsabilă cu monitorizarea persoanelor internate pe timpul executării măsurii educative, urmărind aplicarea unui tratament adecvat, conform particularităţilor individuale ale persoanelor internate şi în condiţii de valorificare a resurselor personale ale acestora. (2) Atribuţiile educatorului responsabil de caz vizează:

a) gestionarea eficientă a timpului petrecut în detenţie de către persoanele internate;b) medierea comunicării dintre persoanele internate şi administraţia centrului;c) sprijin în soluţionarea problemelor cu care se confruntă persoanele internate, pe perioada internării;d) corectarea limbajului şi a comportamentului persoanelor internate, în vederea formării unei conduite corespunzătoare;e) respectarea, de către persoanele internate, a regulamentului de ordine interioară şi a programului zilnic;f) stimularea participării persoanelor internate la activităţi cu caracter formativ şi dezvoltarea responsabilităţii acestora în raport cu evoluţia psihocomportamentală, pe timpul internării în centru;g) formularea propunerilor care vizează traseul execuţional al persoanelor internate şi reprezentarea intereselor acestora, în sensul adoptării deciziilor instituţionale adecvate particularităţilor individuale şi eforturilor de reintegrare socială.

Art. 254.(1) În scopul cunoaşterii particularităţilor individuale ale persoanelor internate, identificării situaţiilor cu potenţial generator de conflict şi intervenţiei adecvate în cazul producerii acestora, se urmăreşte permanentizarea şi specializarea personalului supraveghetor din cadrul secţiilor şi pavilioanelor de deţinere.

58

(2) Coordonatorul sectorului siguranţa deţinerii constituie garantul respectării drepturilor persoanelor internate şi conservării unui climat propice dezvoltării personale a acestora.(3) Coordonatorul sectorului siguranţa deţinerii ia măsuri şi monitorizează menţinerea condiţiilor de igienă corespunzătoare, precum şi buna funcţionare a utilităţilor din camerele de cazare. Art. 255În situaţia producerii unor evenimente negative în rândul persoanelor internate, coordonatorul sectorului reintegrare socială de la nivelul centrului informează, de îndată, Compartimentul Persoane Vulnerabile din cadrul direcţiei de specialitate, cu privire la natura incidentului produs şi măsurile care au fost întreprinse în consecinţa acestuia, din perspectiva educaţiei, asistenţei psihologice şi asistenţei sociale specifice.

Capitolul VI Organizarea sectorului de autogospodărire în centrele de detenţieArt. 256Educatorul responsabil de caz înaintează comisiei prevăzute la art. 146 din Lege, propunerile privind persoanele internate care îndeplinesc criteriile necesare pentru continuarea executării măsurii internării în spaţiul special amenajat în vederea dezvoltării deprinderilor de convieţuire socială.

Art. 257(1) Coordonatorul sectorului reintegrare socială planifică, monitorizează şi controlează activităţile destinate persoanelor cazate în sectorul de autogospodărire.(2) Programul zilnic este stabilit de către coordonatorul sectorului reintegrare socială, în colaborare cu şeful sectorului siguranţa deţinerii şi regim penitenciar, cu implicarea persoanelor internate. (3) Programul zilnic poate include participarea la activităţi educative, de asistenţă psihologică, asistenţă socială şi desfăşurarea de activităţi lucrative, atât în interiorul, cât şi în afara spaţiului de deţinere.(4) Persoanele internate îşi gestionează, în comun, timpul avut la dispoziţie şi resursele alocate, fiind responsabile pentru respectarea programului stabilit de administraţia centrului şi participarea voluntară la activităţile de autogospodărire necesare.Art. 258.(1) Normele de convieţuire zilnică, obligaţiile, interdicţiile şi programul de desfăşurare a activităţilor, asigurarea drepturilor şi accesul la servicii sunt stabilite printr-un regulament de funcţionare a sectorului de autogospodărire, aprobat de către directorul unităţii.

59

(2) Nerespectarea prevederilor regulamentului prevăzut la alin. (1) atrage excluderea din colectivul sectorului de autogospodărire şi, după caz, iniţierea procedurii disciplinare.

Capitolul VII Măsuri speciale de asistenţă şi protecţie a persoanelor internateArt. 259.În cazul persoanelor internate identificate cu risc de vulnerabilizare, sunt intensificate măsurile de protecţie, cunoaştere şi monitorizare, cu întreprinderea operativă a măsurilor de separare de colectiv sau victimă, în condiţiile suspiciunii privind producerea unor incidente. Art. 260.Pentru persoanele internate identificate cu risc de abuz sau victimizare (care au suferit de pe urma unor violenţe fizice, psihice sau de natură sexuală), se asigură, în mod obligatoriu, cel puţin unul dintre serviciile de consiliere individuală, urmărindu-se prevenirea victimizării.Art. 261.Ori de câte ori persoanele internate acuză manifestări de vulnerabilitate, probleme de sănătate sau există semne de violenţă prezumtivă sau de autoagresiune, acestea sunt prezentate neîntârziat la cabinetul medical şi la psiholog. Art. 262.(1) Pentru toate persoanele internate care au fost implicate în incidente agresive produse în centrul educativ sau centrul de detenţie, este asigurat de urgenţă consultul medical (general sau, după caz, de specialitate) şi includerea în cel puţin unul dintre demersurile de asistenţă individuală.(2) Persoanele internate care manifestă comportamente deviante sunt prezentate medicului psihiatru, la recomandarea medicului curant, după caz, în baza evaluării psihologice, în vederea stabilirii existenţei unei posibile tulburări psihice şi a măsurilor de întreţinere şi suport ce se impun.Art. 263.(1) Sancţionarea persoanelor internate se realizează ţinând cont de particularităţile de vârstă ale acestora.(2) Accentuarea dimensiunii corecţionale este asigurată prin argumentarea sancţiunii disciplinare şi expunerea, după caz, a modalităţilor de aplicare, a drepturilor şi obligaţiilor pe durata executării acesteia.

Capitolul VIII Relaţia cu mediul de suport şi comunitateaArt. 264.

60

(1) Personalul de specialitate din cadrul structurii reintegrare socială asigură menţinerea relaţiei persoanelor internate cu reprezentanţii mediului de suport. (2) Reprezentanţii mediului de suport sunt informaţi periodic cu privire la: situaţia juridică, comportamentul persoanelor pe timpul internării, după caz, problemele cu care acestea se confruntă. (3) Comunicarea se realizează cu prilejul vizitării persoanelor internate de către membrii familiei sau în cadrul unor întâlniri organizate de către administraţia centrului. Art. 265.(1) În centrele educative şi centrele de detenţie se organizează, cel puţin cu frecvenţă semestrială, întâlniri ale personalului de specialitate cu reprezentanţii mediului de suport al persoanelor internate.(2) Pentru încurajarea relaţiei cu societatea civilă, în centrele educative şi centrele de detenţie, se organizează, în condiţiile legii, activităţi în comunitate destinate persoanelor internate, cu frecvenţă lunară. Art. 266.(1) Personalul sectorului reintegrare socială este responsabil cu promovarea, la nivelul comunităţii, a oportunităţilor de intervenţie recuperativă în cazul persoanelor internate care au săvârşit fapte sancţionate penal în stare de minorat şi mobilizarea şi gestionarea eficientă a resurselor puse la dispoziţie de către reprezentanţii instituţiilor publice şi organizaţiilor neguvernamentale partenere.(2) Colaborarea cu membrii comunităţii se realizează din perspectivă pluridisciplinară şi interinstituţională, urmărindu-se asigurarea continuităţii suportului acordat persoanelor internate, după liberarea din centru. Art. 267.Activităţile derulate în parteneriat cu serviciile de probaţiune şi cu direcţiile generale de asistenţă socială şi protecţia copilului sunt reglementate prin protocoale de colaborare încheiate la nivel local.Art. 268.În cazul persoanelor pentru care instanţa a dispus continuarea executării măsurii educative într-un penitenciar, organizarea şi desfăşurarea activităţilor educative, de asistenţă psihologică şi asistenţă socială, instruire şcolară, învăţământ universitar şi formare profesională, respectă prevederile prezentului regulament.

Art. 269. Dispoziţiile Titlurilor V, VI şi VII se aplică în mod corespunzător, în cazul persoanelor internate în centre educative şi centre de detenţie, cu excepţia art. 205 din Titlul VI.

61

Titlul IXDISPOZIŢII FINALEArt. 270.Anexele nr. 1-16 fac parte integrantă din prezentul regulament.

62