2013 Aprilie

Nr. 15, Aprilie 2013 Revista Clubului Oamenilor de Afaceri „Club Feroviar”

PERFORMANŢA MANAGERIALĂ LA CFR S.A. –O MUNCĂ DE SISIF?

• Ministerul Transporturiloriniţiază privatizarea CFR Marfă

• „România Intermodală – oportunităţi pentru transportul feroviar de marfă”

At the service of the best railway infrastructures

www.comsaemte.com

High speed railConventional railSubways and trams

Argentina | Australia | Brazil | Chile | Colombia | EcuadorMexico | Poland | Portugal | Spain | Turkey | United States

InstallationsCivil engineering and electrificationConcession and operation

Every project,our commitment

1

2013 Aprilie

CUPRINS

Contractul de consultanţă pentru e-ticketing în Arad scos la licitaţie. Urmează achiziţia de tramvaie• Contracte de consultanţă feroviară: deblocate şi scoase la licitaţie• Autorităţile româno-bulgare au în proiect noi poduri peste Dunăre

02 Ştiri

Noi licitaţii pentru reparaţii şimentenanţa vagoanelorDupă ce în ultimele două luni CFR Călători a lansat o serie de proceduri de atribuire de contracte pentru reparaţia şi ...

10 Industrie

Club FeroviarStr. Virgiliu, Nr. 30, Sector 1, Bucureşti, 010884Tel: 021 2244385; Fax: 021 2244386www.clubferoviar.ro; Email: club@clubferoviar.roSenior Partner Club Feroviar: Ştefan RoşeanuDirector Marketing: Cristina TrifonRedactori: Florentina Ghemuţ, Andrei Marian, Daniela Felicia Gheorghieş, Elena Ilie, Pamela LuicăFoto: Radu DrăganGrafica: Petru Mureşan

Foto: © Club Feroviar & Radu Costache

„România Intermodală – oportunităţi pentru transportul feroviar de marfă”Rolul liberalizării pieţei feroviare pentru construirea Spaţiului Unic Feroviar European, rolul României şi im-plicit al portului Constanţa ca porţi estice ale ...

Workshop –Certificarea entităţilor respon-sabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă

Colocviu Tehnic - Material rulant de marfă

28 Evenimente

Remar Paşcani devineElectroputere VFU PaşcaniÎn urma preluării la sfârşitul anului 2012 a secţiei de vehicule feroviare a Electroputere Craiova, de ...

12 Industrie

42 Info Legislativ

ACROSSEE – îmbunătăţirea accesibilităţii feroviare la frontierele sud-europeneÎmbunătăţirea transportului feroviar internaţional de mărfuri precum şi facilitarea unui serviciu ...

13 Proiecte

34

37

38 FotoreportajGara Constanţa

Lucrările la noile magistrale de metrou se reiau în aşteptarea fondurilor europeneCele două şantiere pentru extinderea reţelei de metrou din Bucureşti îşi continuă activitatea cu fondurile minime ...

14 Şantiere

Performanţa managerială la CFR S.A.O munca de Sisif?Ameliorarea rezultatelor financiare ale CFR S.A. încă din primele luni, aplicarea unor măsuri ferme şi ...

16 Management

Ministerul Transporturiloriniţiază privatizarea CFR MarfăVânzarea participaţiei de 51% din CFR Marfă se va face în condiţii restrictive, care impun investitorilor interesaţi...

22 Operatori

2 ŞTIRI

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

POS-T ar PuTea fi deblOcaT în curând. 4 axe ale POr au fOST deja deblOcaTe

Ministerul Transporturilor a comunicat pe 30 aprilie că toate cele opt măsuri solicitate de către Comisia Europeană pentru POS-T, prin documentele de pre-suspendare, transmise în lunile iunie şi decembrie 2012, au fost complet implementate. Comisia Europeană a stabilit, prin scrisoarea de întrerupere plăţi din iunie 2012 şi scrisoarea de pre-suspendare din decembrie 2012, un set de opt măsuri specifice pe care Autoritatea de Management a POS-T trebuia să le implementeze până în data de 13 februarie 2013.„Autoritatea de Audit a promis că va transmite Comisiei Europene până pe 13 mai a.c. raportul cu privire la controlul pe care l-a efectuat la Autoritatea de Management, dată la care sperăm ca pre-suspendarea şi încetarea de plăţi să fie ridicate, iar Programul Operaţional Sectorial Trans-port să devină funcţional”, a declarat ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.Relu Fenechiu a avut de altfel pe 25 aprilie, la sediul Comisiei Europene, o întâlnire cu Johannes Hahn, comisarul european pentru politică regională, în care a discutat solicitările României privind nevoile imediate şi pe termen lung în domeniul dezvoltării infrastructurii de transport, absorbţia fondurilor structurale şi ridicarea pre-suspendării POS-T.În acest context, comisarul european a precizat că există un risc potenţial ca orice restructurare majoră în structura de management al fondurilor să compromită eforturile pozitive întreprinse până acum de autorităţile române şi că trebuie să existe o supraveghere eficientă a celor doi mari beneficiari finali.Comisarul european a afirmat în continuare că Metroul Bucureşti poate şi va fi inclus în progra-mul POS-T, odată cu identificarea exactă a restului de executat şi a valorii aferente acestuia.Referitor la solicitarea guvernamentală ca finanţarea naţională, în cadrul proiectelor în parten-eriat cu Banca Europeană de Investiţii să fie acoperită prin fonduri structurale pentru a de-greva astfel bugetul de stat, Comisia a indicat că acest lucru este posibil cu condiţia ca aceste proiecte să fi respectat întru totul prevederile de calificare pentru cofinanţare europeană pre-cum şi procedurile de atribuire.Comisia a luat notă de solicitarea Guvernului României de realocare a fondurilor între axele prioritare 2 şi 3 ale POS-T, iar un răspuns definitiv în acest sens este aşteptat în perioada imediat următoare.În cadrul întâlnirii avute în aceeaşi zi cu Siim Kallas, comisarul european pentru transpor-turi, ministrul român a solicitat includerea secţiunii feroviare Bucureşti-Craiova în coridorul Dunărea, care urmează să fie definit prin viitorul regulament CEF (Connecting Europe Facility – Mecanismul Conectarea Europei). Solicitarea a fost primită cu reticenţă, dar va fi evaluată la nivel tehnic în perspectiva continuării negocierilor.La rândul său, Ministerul Fondurilor Europene a anunţat pe 23 aprilie decizia CE de reluare a plăţilor pe patru din cele cinci axe pre-suspendate în cadrul POR: Axa Prioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile a oraşelor - poli urbani de creştere; Axa Prioritară 3 - Îmbunătăţirea infra-structurii sociale; Axa Prioritară 4 - Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local şi Axa Prioritară 5 - Dezvoltarea durabilă şi promovarea turismului.Prin intermediul celor patru axe pe care se reiau plăţile sunt disponibile aproape 80% din fondurile alocate României prin POR, acestea din urmă ridicându-se în total la 3,72 miliarde de euro. Ca urmare a reluării plăţilor, România va încasa prin POR peste 183 de milioane de euro, sumă pentru care au fost trimise în luna martie 2013 Comisiei Europene documentele ne-cesare pentru rambursare. CE a presuspendat POR la sfârşitul lunii octombrie 2012 din cau-za problemelor înregistrate în implementare în perioada 2009-2011. La sfârşitul lunii martie 2013, fondurile atrase de România prin POR în-sumau peste 920 de milioane de euro, rata de absorbţie fiind de 24,30%. În acelaşi timp, su-mele plătite beneficiarilor erau în valoare de 7,1 miliarde de lei, echivalentul a 38% din suma alocată României prin POR. D.F.G.

Staţia Videle pe linia Bucureşti-Craiova

2013 Aprilie

3ŞTIRI

ContraCte de Consultanţă feroviară: debloCate şi sCoase la liCitaţie

Ministerul Transporturilor a anunţat deblocarea şi transmiterea către Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice a procedurilor de achiziţie a şase contracte de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru proiecte feroviare, în valoare totală de 120.850.448 lei, prin semnarea declaraţiilor pe proprie răspundere de directorul general al CFR SA, George Micu. Două contracte vizează „consultanţă în domeniul managementului execuţiei şi pentru veri-ficarea execuţiei lucrărilor de construcţii şi instalaţii” pentru obiectivul „Reabilitarea liniei de cale ferată Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV pan-european, pentru circularea trenurilor cu viteza maximă de 160 km/h” pentru tronsoanele Coşlariu-Sighişoara şi, respec-tiv, Coşlariu-Simeria. Proiectele sunt finanţate din fonduri de coeziune nerambursabile în proporţie de 85% şi de la bugetul de stat în proporţie de 15%.Aceste două contracte de consultanţă au fost scoase la licitaţie împreună prin anunţul nr. 143419 din 30 aprilie 2013. Licitaţia este organizată pe loturi, lotul 1 vizând tronsonul Coşlariu-Simeria (loturile geografice Coşlariu-Vinţu de Jos şi Coşlariu-Simeria), iar lotul 2, tronsonul Sighişoara-Coşlariu (loturile geografice Coşlariu-Micăsasa, Micăsasa-Aţel şi Aţel- Sighişoara).Contractele implică sevicii de supervizare a lucrărilor aferente atât loturilor geografice (lucrări civile în staţii, terasamente şi consolidări, poduri, podeţe, tuneluri, energoalimentare şi telecomunicaţii feroviare), cât şi contractului pentru lotul de lucrări de execuţie a instalaţiilor de semnalizare, ERTMS (ETCS nivel 2 + GSMR), a centralizării electronice şi a Centrului de Control Operaţional Simeria.

Valoarea estimată este de 115,3 milioane lei. Data limită pentru depunerea ofertelor este 26 iunie 2013. Durata derulării contractelor este de 67 de luni de la data atribuirii.Celelalte patru contracte deblocate au în vedere asistenţă tehnică în domeniul managementului de proiect şi supervizarea lucrărilor de proiectare şi execuţie pentru obiectivele: 1) „Moderniza-rea trecerilor la nivel cu calea ferată”; 2) „Sistem de detectare a cutiilor de osii supraîncălzite şi a frânelor strânse”; 3) „Modernizarea instalaţiilor de centralizare electromecanică pe secţia de circulaţie Siculeni-Adjud” şi 4) „Modernizarea instalaţiilor de centralizare electromecanică pe secţia de circulaţie Ilia-Lugoj”. Pentru aceste proiecte finanţarea este asigurată din fonduri externe nerambursabile FEDR în proporţie de 71,12% şi de la bugetul de stat în proporţie de 28,88%.Aceste patru contracte au fost scoase la licitaţie ca loturi separate prin anunţul nr. 143428 din 1 mai 2013. Data limită de depunere a ofertelor este 25 iunie 2013. Valoarea totală a contractelor de asistenţă tehnică este estimată la 5,5 milioane lei, iar durata acestora este de 53 de luni. D.F.G.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Lucrări pe tronsonul Sighişoara-Aţel

4 ŞTIRI

ContraCtul de Consultanţă pentru e-tiCketing în arad sCos la liCitaţie. urmează aChiziţia de tramvaie

BERD a anunţat că solicită expresii de interes în vederea alegerii unui consultant pentru realiza-rea proiectului de e-ticketing pentru reţeaua de transport în comun din Arad.În cadrul contractului, consultantul va trebui să alcătuiască un raport complet privind cel mai indicat sistem de e-ticketing pentru toate mijloacele de transport public din Arad, incluzând analiza costurilor pentru licitarea şi implementarea proiectului, astfel încât să fie realizat un sistem electronic eficient, fiabil şi transparent, capabil să fie aplicat atât pentru operatorii de transport de stat, cât şi pentru cei privaţi. Consultantul va trebui de asemenea să realizeze o strategie detaliată de contractare şi un proiect de contract; un plan de licitare şi implementare a proiectului; documentaţia detaliată pentru licitaţie. O altă sarcină a consultantului va fi asistarea primăriei pentru organizarea licitaţiei, acordarea contractului şi supravegherea implementării proiectului.Scrisorile de interes pot fi trimise până pe 7 mai. Contractul de consultanţă, cu o durată de 18 luni, va începe la finalul lui 2013 şi are o valoare estimată de maxim 180.000 euro.Finanţarea pentru contract va fi asigurată prin Fondul de Cooperare Tehnică BERD-ICEX (Insti-tutul Spaniol de Comerţ Exterior). Companiile de consultanţă care aplică pentru acest contract trebuie să fie înregistrate în Spania, iar experţii trebuie să fie de naţionalitate spaniolă, dar până la 30% din fondurile totale vor putea fi utilizate pentru a finanţa specialişti români sau companii înregistrate în România.Anunţul BERD mai precizează că documentaţia pentru licitaţia vizând achiziţia de tramvaie se află în ultima fază de pregătire. Contractul este acordat în cadrul proiectului „Transport Urban Arad Faza 3”, care are două com-ponente. Prima componenta constă într-un credit de 9,3 milioane de euro pentru: 1) achiziţia a până la şase tramvaie moderne, cu consum eficient de energie; 2) modernizarea infrastructurii depoului de tramvaie; 3) introducerea unui sistem de e-ticketing pentru transportul public din Arad. A doua componentă, în valoare de 11 milioane euro, este destinată refinanţării unui îm-prumut BERD din 16 mai 2009.Proiectul face parte din strategia municipalităţii de a restructura sistemul public de transport prin descongestionarea traficului în centrul oraşului, în vederea reducerii poluării aerului şi a consumului de energie cu transportul public. Proiectele pentru tramvai şi sistemul de e-ticketing sunt incluse în „Planul de acţiune privind energia durabilă în municipiul Arad 2012-2020”. Planul arată că în ciuda structurii adecvate a reţelei de tramvai din municipiu, care însumează circa 100 km şi este deservită de peste 203 vehicule, numărul de pasageri care utilizează tramvaiele şi, în general, mijloacele de transport public din Arad a scăzut considerabil, locuitorii preferând utilizarea maşinii personale, în special în timpul orelelor de vârf. Numai în reţeaua de tramvai numărul călătorilor s-a diminuat de la 32,3 milioane în 2006 la 18,5 milioane în 2009. Drept cauze principale pentru această situaţie au fost identificate atât starea tehnică slabă a şinelor de tramvai care forţează tramvaiele să circule cu viteză redusă şi prelungesc astfel durata călătoriilor, cât şi sistemul actual de tarifare, pasagerii fiind nevoiţi să cumpere bilete separate pentru fiecare linie de transport utilizată. Pentru a spori atractivitatea transportului în co-mun, Primăria Arad a contractat în iunie 2005 şi mai 2009 două împrumuturi în valoare de 20 milioane de euro şi, respectiv, 3 milioane de euro de la BERD, pe termen lung, cu garanţie locală, în scopul finanţării obiectivului de investiţie ,,Transport urban în Mu-nicipiul Arad”, perioada contractu-lui fiind 2005-2017. Primăria Arad mizează pe faptul că încurajarea transportului public va conduce la diminuarea emisiilor din transport cu cca 6% până în anul 2020, la 158.195 tone CO2 pe an. D.F.G.

5

2013 Aprilie

berd aCordă asistenţă pentru proieCtele finanţate din fonduri ue

Guvernul a adoptat HG nr. 181 din 16 aprilie 2013 pentru aprobarea Acordului dintre Guver-nul României şi BERD privind asistenţa pen-tru implementarea proiectelor finanţate prin intermediul instrumentelor structurale ale UE, semnat la Bucureşti la 21 noiembrie 2012. HG a fost publicată în „Monitorul oficial” nr. 232 din 23 aprilie 2013. Acordul creează cadrul general pentru furniza-rea de către BERD a asistenţei tehnice în ve-derea accelerării implementării programelor operaţionale finanţate din fondurile structurale şi de coeziune şi, implicit, a absorbţiei acestor fonduri şi pregătirea următoarei perioade de programare 2014-2020. Domeniile mari pentru care guvernul a consi-derat că va avea nevoie de sprijin suplimentar de la BERD sunt:1. strategii sectoriale şi programe de investiţii sectoriale (dezvoltarea strategiilor sectoriale în domenii-cheie, cu obiective strategice pentru o perioadă de 5-10 ani; identificarea progra-melor de investiţii sectoriale pentru perioada 2014-2020);2. livrarea proiectelor (pregătirea şi implemen-tarea proiectelor care urmează să primească finanţare în perioada de programare 2007-

2013);şi 3. capacitatea instituţională (identificarea problemelor de guvernanţă care afectează instituţiile publice; sprijin pentru implemen-tarea reformelor în domeniul guvernanţei şi pentru întărirea capacităţii şi construirea instituţiilor administraţiei publice şi sectoriale; sprijin, în funcţie de solicitări, acordat guver-nului în cadrul agendei sale permanente de reforme structurale, inclusiv în sectoarele de infrastructură).Cooperarea în baza acestui acord se va con-centra, într-o primă etapă, pe următoarele do-menii: 1) eficienţa energetică; 2) dezvoltarea de servicii şi proiecte municipale; 3) sprijin pentru exploatarea privată şi comercială a in-frastructurii.Listă orientativă de proiecte include:1. Sistemele centralizate de încălzire; 2. Instrumentele de finanţare a eficientizării energetice; 3. Transportul în comun (strategia de finanţare şi management al transportului urban în co-mun);4. Eficienţa energetică în sectorul public în pe-rioada 2014-2020;5. Eficienţa energetică a locuinţelor;6. Sectorul de apă;7. Asistenţa acordată operatorilor regionali de apă. D.F.G.

autorităţile româno-bulgare au în proieCt noi poduri peste dunăre

În cadrul celei de a treia şedinţe a comitetului interinstituţional pentru dezvoltarea durabilă a transportului intern pe apă în sectorul româno-bulgar al Dunării, care a avut loc la Ruse pe 10 aprilie, s-a decis ca un grup de lucru să analizeze cele patru propuneri pentru realizarea unor poduri noi peste Dunăre: Călăraşi-Silistra, Bechet-Oreahov, Turnu Măgurele-Nicopole şi un nou pod Giurgiu-Ruse.Doamna Nikolina Nikolova, ministrul adjunct al Dezvoltării Regionale din Bulgaria, a declarat că acest plan este foarte ambiţios şi că, pentru început, trebuie să fie ales locul următorului pod care va fi realizat. Părerea a fost împărtăşită de Karsten Rasmussen, reprezentant al Direcţiei Generale „Politică Regională şi Urbană” a Comisiei Europene, care a afirmat că este preferabilă concentrarea eforturilor asupra unui singur proiect, pentru început, pe baza unei analize a traficului realizate de Bulgaria şi România. Septimiu Buzaşu, secretar de stat din cadrul Ministerul Transporturilor, a confirmat angajamentul României pentru îmbunătăţirea conectivităţii în-tre cele două maluri ale Dunării. Cu ocazia unei vizite la Ruse efectu-ate tot pe data de 10 mai, preşedintele bulgar Rosen Plevneliev a subliniat la rândul său necesitatea de a fi constru-ite noi poduri peste Dunăre. Următorul pod ar trebui să fie realizat tot între Giurgiu şi Ruse, iar cel de al patrulea între Călăraşi şi Silistra, a precizat preşedintele bulgar. D.F.G.

ŞTIRI

Foto

: giu

rgiu

vean

ul.ro

6

oug pentru Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor ue

Guvernul a adoptat OUG nr. 27 din 10 aprilie 2013, publicată în „Monitorul oficial” nr. 223 din 18 aprilie 2013, pentru modificarea şi completarea OUG nr. 64/2009 privind ges-tionarea financiară a instrumentelor struc-turale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă, precum şi pentru adoptarea unor măsuri financiare în vederea creşterii gradului de absorbţie a fondurilor europene.Noua OUG vizează modificarea cadrului legislativ în vederea adoptării unor măsuri adecvate care să permită un flux de numerar astfel încât să se asigure necesarul de fon-duri la nivelul autorităţii de certificare şi plată/autorităţilor de management pentru efectuarea plăţilor într-un termen cât mai scurt cu rezultat în includerea acestora în declaraţii lunare de cheltuieli către CE.Astfel, se instituie posibilitatea de a aloca temporar în anul 2013 sumele din venituri din privatizare în lei şi valută înregistrate în contul general al Trezoreriei Statului şi contul Minis-terului Finanţelor Publice deschis la BNR.De asemenea, se impune completarea cadru-lui general privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea aces-tora pentru obiectivul convergenţă – OUG

nr. 64/2009 şi inserarea unui nou mecanism, acela al decontării cererii de plată.Acest mecanism se aplică numai beneficiarilor care au calitatea de ordonatori de credite ai bugetului local şi care se găsesc în imposibili-tatea de a achita facturile pentru servicii/bu-nuri/execuţie lucrări recepţionate, acceptate la plată. Beneficiarul va depune cererea de plată şi documentele justificative aferente acesteia la organismul intermediar/autoritatea de ma-nagement care decide să utilizeze mecan-ismul cererii de plată.După efectuarea verificărilor cererii de plată, autoritatea de management va transfera bene-ficiarului valoarea cheltuielilor rambursabile şi a taxei pe valoarea adăugată aferentă acesto-ra. Beneficiarul va efectua plata reprezentând valoarea contribuţiei proprii şi a cheltuielilor neeligibile din surse proprii în aceeaşi zi cu plata fondurilor transferate de autoritatea de management.După realizarea acestor demersuri, beneficia-rul este obligat să depună o cerere de rambur-sare în care sunt incluse facturile decontate prin cererea de plată.Autorităţile de management care decid utiliza-rea acestui mecanism vor emite instrucţiuni referitoare la modul în care se depun cere-rile de plată, precum şi actele care însoţesc aceste cereri. D.F.G.

ŞTIRI

mt doreşte o Colaborare mai strânsă Cu Japonia pentru proieCte de infrastruCtură

Ministerul Transporturilor este interesat să colaboreze cu firme japoneze în derularea unor noi proiecte pentru lucrări mari de infrastructură. În acest scop ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a avut pe 11 aprilie 2013 o întâlnire cu E.S. Keiji Yamamoto, ambasadorul Japoniei la Bucureşti. În cadrul discuţiilor, a fost menţionat proiectul de legătură a reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Magistrala 6: 1 Mai – Otopeni), proiect a cărui finanţare se realizează parţial printr-un împrumut din partea Guvernului Japoniei. Având în vedere importanţa şi amploarea proiectului, cele două părţi îşi doresc de-mararea cât mai curând a lucrărilor, momentan proiectul aflându-se în faza de studii.Ministrul Transporturilor şi-a exprimat sprijinul pentru realizarea acestui proiect, pe care îl promovează ca pe un simbol al relaţiei dintre cele două ţări şi care consti-tuie un punct important în parteneriatul strategic dintre România şi Japonia.În vederea colaborării cu firme japoneze în derularea unor noi proiecte pentru lucrări mari de infrastructură, Ministerul Transporturilor va transmite o listă cu pro-puneri de proiecte de infrastructură în domeniul naval, feroviar, aerian, rutier şi de transport intermodal, care vor fi realizate în parteneriat public-privat şi sunt de in-teres pentru companiile japoneze.Cu aceeaşi ocazie, partea română şi-a manifestat in-teresul pentru un parteneriat în vederea dezvoltării trafi-cului feroviar de călători. D.F.G. Fo

to: C

lub

Fero

viar

Showcase in the Railway Catalogue 2013-2014

Railway b2b Connections +

with business intelligence support

provided byInnovative Railways. Competitive Business.

The Romanian Railway Catalogue provides comprehensive data on companies, organisations and institutions in the railway arena. It is the only railway product and service information source distributed to local purchasers interested in identifying prestigious suppliers.

■ Selective and free distribution to 4,000 relevant railway contacts■ Free circulation at the most important railway events and reunions■ Available in print and CD format, free to consult online■ Showcase along with unrivaled business insights on the Romanian railway market■ Products & services information will also be posted in the Knowledge Center section of Railway PRO

Includes: ■ Current edition of the Romanian Railway Catalogue 2012 – 2013

■ Wider Black Sea Area Railway Map, country profiles and key statistics ■ Romanian railway market briefs

■ Latest editions of Railway PRO magazine

www.catalog.clubferoviar.ro

8 ŞTIRI

senatul se pronunţă pe marginea propunerilor pentru paChetul 4

Senatul consideră că propunerile legisla-tive ale Pachetului 4 care întăresc rolul ERA încalcă principiul subsidiarităţii. Prin două hotărâri adoptate în aprilie, Senatul s-a pronunţat asupra propunerii de regula-ment privind ERA şi asupra directivei privind siguranţa feroviară. Astfel, în Hotărârea Se-natului nr. 14 din 2 aprilie 2013 cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004, se afirmă că „o implicare extinsă a Agenţiei pentru Căi Ferate a Uniunii Europene (ERA) în activităţile pe care în prezent le desfăşoară autorităţile feroviare naţionale, inclusiv cea din România, va conduce la reducerea ro-lului acestor autorităţi. Există riscul creşterii costurilor de certificare pentru operatorii de transport feroviar şi industria producătoare, în special pentru cei care operează pe pieţe naţionale (inclusiv cea din România). În acest context, se consideră că este ne- cesar să se efectueze o analiză mai atentă a distribuţiei optime a atribuţiilor între ERA şi autorităţile naţionale de siguranţă, cu privire la certificarea de siguranţă a operatorilor fe-roviari şi a materialului rulant. (…) În ceea ce priveşte modul de abordare a reţelelor locale şi regionale izolate, se propune excluderea acestora din domeniul de aplicare al regula-

mentului şi menţinerea mecanismelor admi-nistrative naţionale existente.“Senatul consideră de asemenea că tran-sferul de competenţe către ERA poate duce la creşterea costurilor de certificare pentru operatori şi industria producătoare, în special pentru cei care operează exclusiv pe pieţe naţionale.Aceleaşi idei se reflectă şi în Hotărârea nr. 15/2013 cu privire la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară (reformare). Cer-tificatul unic de siguranţă, propus pentru a fi acordat de ERA, trebuie emis doar pentru în-treprinderile feroviare care operează în trafic internaţional, lăsând posibilitatea autorităţilor feroviare naţionale să emită, conform princi-piului subsidiarităţii, acest tip de certificat pentru întreprinderile feroviare care operează la nivel naţional, consideră Senatul.Plenul Senatului a adoptat aceste hotărâri în baza rapoartelor Comisiei economice, in-dustrii şi servicii şi a Comisiei pentru afaceri europene. F.G.

snh-sa liCitează două ContraCte

Societatea Naţională a Huilei S.A. (SNH-SA) a scos la licitaţie două contracte. Unul din-tre acestea priveşte servicii de manevră feroviară pe liniile căilor ferate industri-ale aflate în proprietatea SNH-SA şi are o valoare estimată între 5,22 milioane lei şi 7,79 milioane lei. Durata contractului este de şapte luni, iar volumul de marfă minim esti-mat pentru a fi manevrat până la 31 decem-brie 2013 este de 639.538 tone de cărbune, cu posibile suplimentări. Data limită pentru depunerea ofertelor este de 15 mai 2013. Ofertanţii trebuie să aibă în proprietate sau închiriate patru locomotive LDE 2100 CP şi o locomotivă LDH 1250 CP.Cel de al doilea contract, licitat în aprilie, implică servicii de transport feroviar de cărbune brut de la staţiile CFR Petroşani, Livezeni, Lupeni la halta de mişcare Vulcan. Durata contractului este de şapte luni, iar volumul de marfă minim estimat pentru a fi transportat până la 31 decembrie 2013 este de 40.306 tone de cărbune brut, cu posi-bile suplimentări. Valoarea contractului este estimată între 690.761 şi 859.403 lei. D.F.G.

vae apCarom mizează pe un profit în Creştere

Voestalpine Vae Apcarom a anunţat că estimează că va finaliza anul acesta cu un profit net de 5,9 milioane lei, în creştere cu 11,4% faţă de anul anterior. Suma este

Foto

: Eur

opea

n R

ailw

ay A

genc

y

9

2013 Aprilie

Cfr s.a. îşi reglează Conturile Cu operatorii prin înChideri de linii

CFR Călători a suspendat începând cu 10 aprilie circulaţia pe două linii pe care accesul i-a fost refuzat de către CFR S.A., din cauza neplăţii taxei de infrastructură. Acestea sunt Giurgiu-Grădiştea şi Medgidia-Negru Vodă. Ambele linii aveau un trafic redus, cu două perechi de tre-nuri pe zi. Operatorul naţional, înregistrând pierderi în operarea acestor linii, era probabil dispus în egală măsură să oprească circulaţia pe aceste linii. Deşi se presupune că aceste măsuri vor ajuta la rezolvarea problemelor financiare ale celor două companii, ele generează costuri mai mari şi mai greu de recuperat. Acestea sunt reflectate de afectarea imaginii CFR Călători în rândul clienţilor, având în vedere modul în care s-a făcut întreruperea, subit şi fără un anunţ prealabil, iar pe de altă parte, în degradarea infrastructurii. Este deja acceptat că pe secţiunile pe care nu mai circulă trenuri, degradarea, din diverse cauze, este foarte intensificată.TFC este un alt operator nevoit să suspende circulaţia pe anunmite rute. CFR SA a restrictionat circulaţia trenurilor acestui operator pe secţia Cluj Napoca - Bistriţa. Transferoviar Călători a ţinut să amintească că, la rândul său, compania nu a mai primit de la bugetul statului banii aferenţi facilităţilor de călătorie (elevi, studenţi, pensionari, veterani de razboi, revoluţionari) din luna mai 2012, ceea ce a motivat nerespectarea tuturor obligaţiilor de plată catre CFR S.A. Într-un comunicat al administratorului de infrastructură se afirmă că „demararea procedurilor le-gale în acest sens a generat deja efecte, în condiţiile în care, operatorii privaţi au început efectu-area plăţilor către CFR SA.” În acelaşi comunicat, acţiunile sunt motivate prin faptul că „arieratele acumulate, purtătoare de penalităţi, pe care în ultimă instanţă cetăţeanul le plăteşte, reprezintă exact consecinţa pasivităţii în a urmări aplicarea clauzelor contractuale şi a preferinţei unor operatori de stat de a plăti alte servicii şi alţi parteneri în detrimentul utilizării infrastructurii (practică a perioadelor anterioare, deşi statul a făcut eforturi semnificative în acest sens).” F.G.

ŞTIRI

Sur

sa: w

ww

.foru

mtre

nuri.

com

prevăzută în bugetul de venituri şi cheltuieli pe 2013 aprobat de Adunarea Generală a Asociaţilor pe 25 aprilie. Compania se aşteaptă să înregistreze în 2013 o cifră de afaceri de 93,8 milioane lei şi cheltuieli totale de 86,6 mi-lioane lei.Compania a încheiat 2012 cu un profit net de 5,3 milioane lei, o cifră de afaceri de 90,4 mi-lioane lei, cheltuieli totale de 89,9 milioane lei şi venituri totale de 96,4 milioane lei, se arată în bilanţul contabil pentru 2012 aprobat de AGA pe acceşi dată.Cu o experienţă de peste 30 de ani, Vae Apcarom şi-a consolidat poziţia pe piaţa din România, fiind singura companie autohtonă care fabrică şi furnizează aparate de cale ferată pentru căile ferate, metrou. D.F.G.

Linia Medgidia-Negru Vodă

10 INdUSTRIe

Pe 23 aprilie 2013 au fost demarate proce-durile de atribuire a contractului pentru servicii de reparaţie planificată tip RP şi rebandajarea roţilor uzate la vagoanele cuşetă seria 50-30. Pentru aceste servicii va fi încheiat un acord cadru pentru 48 luni cu valoarea maximă de 665 mii lei. Contractul prevede 75 de servicii de rebandajare a roţilor şi revizie (un serviciu = rebandajarea a două roţi).

În data de 24 aprilie 2013 a fost publicat anunţul de participare pentru servicii de reparaţie planificată tip RTG, înlocuirea osiilor ax şi a discurilor de frână uzate sau defecte pentru vagoanele bar-bistro seria 89-76. Şi în acest caz este prevăzut un acord cadru pen-tru 48 luni cu valoarea maximă de 2,7 milio-ane lei. Cea mai recentă procedură demarată prevede servicii de reparaţie planificată tip RP şi rebandajare a osiilor uzate la vagoanele seriile 20-54 şi 20-58. Pentru aceste servicii urmează să fie încheiat un acord cadru pen-tru 24 luni cu valoarea maximă de 6,4 mili-oane lei.

În cadrul contractelor pentru servicii de

mentenanţă au fost încluse şi vagoanele seriile 19-70 şi 21-70. Pentru acestea se va atribui un contract pentru servicii de reparaţie planificată tip RTG, înlocuirea osiilor ax uzate sau defecte şi înlocuirea discurilor de frână uzate sau defecte. În acest caz va fi încheiat un acord cadru pentru 48 luni cu valoarea maximă de 4,3 milioane lei.

Un acord cadru pentru servicii de reparaţie tip RTG cu înlocuirea osiilor ax uzate sau defecte şi a discurilor de frână urmează să fie încheiat şi pentru vagoanele seriile 30-76, 22-76 şi 83-76. Valoarea estimată a serviciilor este de 8,3 milioane lei. Un acord de acelaşi tip va fi încheiat şi pentru vagoanele seriile 19-76 şi 20-81, valoarea maximă în acest caz fiind de 8,6 milioane lei.

Reparaţii tip RTG cu înlocuirea osiilor ax şi a discurilor de frână uzate vor mai fi realizate la vagoanele de dormit seria 71-70 şi la vagoanele seria 20-76. Pentru primele va-loarea este de 5,6 milioane lei, iar vagoanele seria 20-76 valoarea este de 16,6 milioane lei.Se vor încheia acorduri

NOI LICITAŢII PENTRU REPARAŢII ŞI MENTENANŢA VAGOANELOR

după ce în ultimele două luni CFR Călători a lansat o serie de proceduri de atribuire de contracte pentru reparația și mentenanța vagoanelor, compania

continuă demararea de noi proceduri pentru acoperirea tuturor seriilor de vagoane pe care le deține.

de Andrei Marian

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

11

2013 Aprilie

INdUSTRIe

cadru tot pentru 48 luni.Pentru vagoanele seria 20-55 va fi încheiat

un acord cadru cu durata de 24 luni şi val-oarea maximă de 7.8 milioane lei. Serviciile constau în reparaţii planificate tip RP şi re-bandajare a osiilor.

Reparaţii tip RP cu rebandajarea osiilor vor mai fi realizate şi la vagoanele 10-56, 19-56, 40-31 şi 44-31 pentru acestea fiind demarate procedurile de atribuire a două contracte cadru, unul pentru 24 luni cu valoarea de 394 mii lei şi al doilea cu valoarea de 10 milioane lei pentru 48 de luni.

Un contract ce urmează să fie atribuit în luna mai constă în servicii de rebandajare a roţilor la vagoanele de dormit seria 71-31, vagoanele cuşetă seriile 44-31, 40-31 şi înlo-cuirea roţilor monobloc la vagoanele de dor-mit seria 71-70. Contractul se va derula două luni de la atribuire, timp în care compania câştigătoare va presta 92 de servicii de re-bandajare/înlocuire roţi monobloc. Valoarea estimată a serviciilor este de 493 mii lei.

Un alt contract pentru care au fost dema-rate procedurile de atribuire vizează osiile motoare şi libere ale ramelor electrice seria 58. Pentru reparaţia acestor subansamble va fi încheiat un acord cadru pentru 36 luni cu valoarea maximă de 24,3 milioane lei.

Pentru toate contractele fondurile necesare sunt asigurate din bugetul CFR Călători iar procedura de atribuire este negocierea directă cu candidaţi preselectaţi. Majoritatea contractelor urmează să fie atribuite în a doua jumătate a lunii mai.

aChiziţii de piese de sChimb pentru loComotivele diesel

CFR Călători a demarat două proceduri de achiziţie de piese pentru locomotivele diesel LDE modernizate cu GM (seriile 63 si 65) în perioada 2000-2007 care au început să ajungă la scadenţa pentru reparaţii.

Un prim contract vizează achiziţia de piese de schimb pentru instalaţia pneumatică a lo-comotivelor şi are valoarea estimată de 266 mii lei. Piesele ce vor fi achiziţionate sunt destinate circuitelor de producere, uscare şi înmagazinare a aerului comprimat din instalaţia pneumatică. Termenul de livrare este structurat treptat pentru perioada de 7 luni de la semnarea contractului.

Al doilea contract constă în achiziţia de piese pentru motoarele şi subansamblele locomotivelor. Vor fi achiziţionate peste 550 de modele de reper speciale necesare pen-tru reparaţiile programate. Valoarea maximă a pieselor este de 1,7 milioane USD.

De asemenea au fost demarate procedurile

pentru încheirea unui acord cadru pentru 24 de luni care vizează servicii de reparaţii pentru locomotivele diesel-hidraulice (LDH). Valoarea estimată a contractului cadru este de 2,1 milioane lei.

cOnTracTe aTribuiTe

CFR Călători a finalizat în aprilie procedurile de atribuire pentru licitaţiile lansate în primele luni ale anului, licitaţii ce vizează reparaţia şi mentenanţa vagoanelor din parcul propriu.

Un prim contract atribuit companiei Remar Paşcani a fost atribuit prin negociere pentru servicii de reparaţii neprevăzute, constatate în urma reviziilor periodice pentru 19 vagoane seria 26-16. Contractul în acest caz a fost încheiat prin negociere datorită faptului ca vagoanele seria 26-16 au fost modernizate de compania din Paşcani. Valoarea finală a serviciilor este de 445 mii lei. Un contract pentru alte 11 vagoane seria 26-16 a fost atribuit la sfârşitul lunii martie tot companiei din Paşcani pentru 251 mii lei.

Contracte pentru servicii de reparaţii pla-nificate tip RTG cu înlocuirea osiilor ax şi a discurilor de frână uzate au fost atribuite companiei Astra Vagoane Călători Arad. Sunt vizate vagoanele seriile 10-70, 10-90 şi 10-91, valoarea acestui contract fiind de 14,5 milioane lei. Compania din Arad se va ocupa şi de reparaţiile vagoanelor 21-76, 21-86, 20-87, 21-87, 89-87 şi 84-87 în urma atribuirii unui contract în valoare de 62,1 milioane lei.

Companiei Atelierele Griviţa SA i-au fost atribuite mai multe contracte pentru servicii de reparaţie planificată tip RTG cu înlocuirea reperelor uzate sau defecte. Primul vizează vagoanele seriile 19-80 şi 21-80, valoarea contractului fiind de 19,7 milioane lei. Al doi-lea constă în acelaşi tip de servicii pentru vagoanele seriile 22-96, 84-96, 84-83, 84-76, 85-76 şi 86-76. Valoarea acestui contract este de 21 milioane lei. Alte trei contracte vizează doar anumite vagoane din seria 30-76 şi au valoarea cumulată de 40 mii lei. De aseme-nea pentru vagoanele seriile 30-76, 22-76 şi 83-76 cu boghiuri Minden Deutz vor fi pre-state servicii în valoare de 13,7 milioane lei. Un ultim contract atribuit constă în reparaţii pentru defectele constatate în urma reviziilor la mai multe vagoane din seria 20-50, pentru acest contract valoarea este de 70 mii lei.

Contractele pentru servicii de reparaţii şi mentenanţa sunt atribuite în mare parte a ca-zurilor prin negociere directă din cauza faptu-lui că serviciile de inlocuire a unor repere pot fi prestate doar de companiile care au proiec-tat şi executat modernizarea sau construcţia vagoanelor vizate.

12 INdUSTRIe

grampet Group este considerată cea mai mare companie privată din România care oferă o gamă largă de servicii feroviare, de la transport până la management şi mentenanţa materialului rulant. Remar Paşcani, ac-tual Electroputere VFU, este specializată în reparaţia, reconstrucţia şi mentenanţa mate-rialului rulant feroviar, având în timp mai multe contracte cu companii importante din ţară şi din străinătate. Remar a fost înfiinţată în anul 1869 ca atelier de reparaţie a vagoanelor iar în anul 2004 a fost privatizată, Grampet Group devenind acţionar majoritar. Din 1896 până la actuala denumire, uzina a mai purtat numele de Uzina Mecanică de Material Rulant şi Între-prinderea Mecanică de Material Rulant până în 1991 când a devenit Remar SA Paşcani. În anul 2008 compania avea aproximativ 670 angajaţi. Printre cele mai importante contracte se numără şi contractele cu CFR Călători prin care au fost modernizate vagoanele etajate seria 26-26 dar şi trenurile etajate TE, contract aflat încă in derulare. Tot pentru CFR Călători se realizează mentenanţa şi modernizarea mai multor serii de vagoane.

O nouă arie de activitate a fost demarată în cadrul companiei odată cu contractul re-cent cu Căile Ferate din Moldova, contract ce prevede modernizarea a 15 automotoare până la sfârşitul anului 2014. Primul tren mo-dernizat a fost livrat de Remar în anul 2012 ur-mat de o nouă garnitură în primăvara acestui an. Modernizarea unui tren de acest tip costă 2,3 milioane euro.

De asemenea compania din Paşcani a intrat anul trecut pe lista companiilor care realizează reparaţii şi modernizări la tram-vaie prin demararea unui proiect de moderni-zare a vechilor vagoane GT4 din Iaşi. Astfel un prim vagon GT4 a fost modernizat prin reconstrucţia aproape în totalitate, echiparea cu sistem de tracţiune bazat pe invertoare şi motoare de curent alternativ şi echiparea cu aer condiţionat în salonul călătorilor. Va-loarea unui vagon modernizat este apreciată la 500.000 euro. În prezent vagonul a primit omologarea de circulaţie şi urmează să fie pus în circulaţie pe traseele din Iaşi.

Pentru a-şi dezvolta probabil aceste noi activităţi, compania din Paşcani a lansat şi un concurs dedicat studenţilor în ultimii ani de studiu şi masteranzilor pentru proiecte de dezvoltare a vehiculelor feroviare. Cele mai bune proiecte vor fi premiate în iunie cu sume de bani şi cu posibilitatea angajării în cadrul companiei.

REMAR PAŞCANI DEVINE ElECtrOpUtErE VFU paşCaNI

În urma preluării la sfârșitul anului 2012 a secției de vehicule feroviare a electroputere Craiova, de către Grampet Group, proprietar al Remar Pașcani, a

fost luată decizia de uniformizare a numelor celor două unități. Astfel, consiliul de administrație a aprobat la finele lunii martie decizia ca Remar Pașcani să își schimbe denumirea în electroputere VFU Pașcani, decizie intrată în vigoare

începând cu data de 24 aprilie 2013.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

de Andrei Marian

13

2013 Aprilie

PRoIeCTe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

aCrOSSEE – ÎMBUNăTăŢIREA ACCESIBILITăŢII FEROVIARE LA FRONTIERELE SUD-EUROPENEÎmbunătăţirea transportului feroviar internaţional de mărfuri precum şi facilitarea unui serviciu unitar transfrontalier, atât în interiorul Uniunii europene cât şi la graniţele acesteia, a fost şi continuă să fie o preocupare constantă a forurilor de decizie la nivel european precum şi a sectorului european de cale ferată.

PrOiecTul ACCROSSEE (Accessibility improved at border CROSsings for the in-tegration of South East Europe) este primul proiect lansat în conformitate cu noile linii di-rectoare ale UE pentru TEN-T şi urmăreşte îmbunătăţirea accesibilităţii transfrontaliere în zona de sud a Europei de Est, promovarea raţionalizării şi optimizarea reţelei existente şi extinderea reţelei de transport a UE către Balcanii de Vest.

Detalii despre acest proiect şi despre obiec-tivele acestuia au fost prezentate de către Mihaela Popa, profesor Facultatea Trans-porturi din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, cu ocazia participării la „România Intermodală – oportunităţi pentru transportul feroviar de marfă”. Mihaela Popa este co-ordonatorul pentru România al proiectului ACROSSEE.

Proiectul este finanţat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Transnaţional de Cooperare pentru Europa de Sud-Est, iar implementarea acestuia a fost aprobată în cadrul Axei Prioritare 3.

Obiectivul specific al Axei Prioritare 3 constă în pregatirea coordonată pentru dezvoltarea reţelelor multimodale în scopul îmbunătîţirii accesibilităţii în Europa de Sud-Est.

Obiectivele principale ale proiectului ACROSSEE urmăresc extinderea reţelei TEN-T şi îmbunătăţirea acţiunilor de im-plementare a celor existente în Europa de Sud-Est, pentru creşterea intermodalităţii pe coridoarele transnaţionale şi corelarea strate-giilor inclusiv a celor din Europa Vestică şi zonele generatoare de fluxuri trafic din Rus-sia/Ucraina, Turcia şi dinspre Suez

Adoptarea unui model comun de transport pentru întreaga arie de Sud Est a Europei, integrată cu restul Europei şi compatibilă cu sistemul actual de transport din Uniunea Europeană alături de

îmbunatăţirea accesibilităţii în punctele de frontieră pentru fluxurile de mărfuri se numără deopotrivă printre obiectivele princi-pale ale proiectului ACROSSEE.

Concret, partenerii proiectului au în vedere susţinerea de eforturi pentru adoptarea unor masuri concrete pentru reducerea duratelor de tranzit în punctele de frontieră şi pentru re-ducerea disfuncţionalităţilor existente în aria Europei de Sud-Est. Creşterea transparenţei în activitaea de operare a trenurilor de marfă este de asemenea un obiectiv important.

Printre obiectivele specifice se numără îmbunătăţirea planificării coridoarelor TEN-T în relaţie cu fluxurile de trafic actuale şi prog-nozate, analiza stării actuale şi a măsurilor care se impun în punctele de frontieră ex-istente precum şi aducerea de contribuţii la îmbunătăţirea managementului la frontierele internaţionale, inclusiv la reducerea durate-lor de tranzit prin punctele de frontieră sau creşterea volumului comercial regional şi internaţional.

Lansarea oficială a proiectului a avut loc la Bucureşti, în luna martie. Colaborarea implică 24 de instituţii diferite din toate cele 13 ţări implicate, de la instituţii de învăţământ până la ministere de transport. Proiectul beneficiază de un buget total de 3 milioane de euro şi se va desfăşura până în septem-brie 2014.

de Elena Ilie

14

magistrala 4

Lucrările de execuţie a magistralei 4, tronsonul Parc Bazilescu şi Străuleşti şi depoul Străuleşti au început în toamna anului 2012 în zona depoului Străuleşti. În prezent, lucrările sunt concentrate exclusiv în zona depoului Străuleşti unde sunt aproape finalizaţi pereţii mulaţi ai depoului şi au început pregătirile pentru realizarea planşeului superior. În zona Străuleşti va fi realizat un depou cu două nivele, unul pentru gararea şi mentenanţa trenurilor, al doilea pentru spaţii tehnice, precum şi un nod intermodal cu parcări, o autogară şi legături cu principalele mijloace de transport din zonă. De asemenea, proiectul prevede

realizarea unui complex sportiv deasupra depoului de metrou. În afară de zona depoului şantierul mai constă în realizarea staţiilor Laminorului şi Străuleşti şi a tunelelor de acces. Lucrările în zona celor două staţii aşteaptă alocarea fondurilor necesare pentru a se realiza în cel mai scurt timp pentru evitarea perturbării traficului o perioadă lungă de timp. Ambele staţii se află sub actualul bulevard Bucurestii Noi şi realizarea acestora necesita închiderea totală a traficului şi a mijloacelor de transport din zonă – troleibuzele liniei 97 şi tramvaiele liniei 20. Tunelele între PLS Zarea (unde se termina tunelul actual, la aproximativ 300m după staţia Parc Bazilescu) vor fi realizate anul viitor cu TBM pe porţiunile PLS Zarea

ŞANTIeRe

Cele două șantiere pentru extinderea rețelei de metrou din București își continuă activitatea cu fondurile minime alocate de guvern și în speranța obținerii fondurilor PoS-T de la Uniunea europeană. În prezent sunt în execuție Magistrala 4 tronsonul

Parc Bazilescu – Străulești/depou Străulești și Magistrala 5 tronsonul Râul doamnei/Valea Ialomiței – eroilor 2.

de Andrei Marian

LUCRăRILE LA NOILE MAGISTRALE DE METROU SE REIAU ÎN AŞTEPTAREA

FONDURILOR EUROPENE

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

15

2013 Aprilie

– staţia Laminorului şi staţia Laminorului – staţia Străuleşti. Valoarea totală a lucrărilor la extinderea magistralei 4 este de aproximativ 800 milioane de lei.

magistrala 5

După mai bine de două luni de sistare, chiar 4 luni în unele puncte de lucru, a început re-deschiderea şantierelor în special pe drumul critic al TBM-urilor. Astfel, la jumătatea lunii aprilie au fost reluate pregătirile de pornire a celor două TBM-uri la staţia Academia Militară, pregătirile pentru devierea traficului şi finalizarea structurii staţiei Orizont (prima pe traseul TBM-urilor), realizarea planşeului superior şi demararea excavaţiilor la staţia Favorit precum şi continuarea în ritm de avarie a lucrărilor în restul staţiilor. În zona depoului şi racordului de la Valea Ialomiţei, zonă unde lucrările au avansat permanent, se lucrează la prima parte a structurii de-poului şi la finalizarea planşeului superior al racordului cu staţia Romancierilor. În perioa-da imediat următoare vor avea loc mai multe devieri de trafic în zona Orizont şi în zona Parc Drumul Taberei.

finalizarea Celor două proieCte la termen şi noi şantiere depinde de fOndurile eurOPene

Ministrul Transporturilor a declarat că are acordul de principiu din partea Comisiei Europene pentru finanţarea proiectelor de metrou prin POS-T şi că imediat ce va ex-ista un document oficial pentru acest lucru se vor putea obţine aproximativ 600 milio-

ane de euro. Ministrul a mai declarat că fără aceasta finanţare nu se pot finaliza la ter-men lucrările începute din cauza fondurilor limitate de care dispune guvernul. În cazul magistralei 5 termenele au fost deja schim-bate, din anul 2015 în anul 2018.

ultima oră – Comisia europeană a aprobat inCluderea m4 şi m5 în POS-T

În data de 30 aprilie 2013, Ministerul Transporturilor a trimis redacţiei un comu-nicat de presă prin care informează despre aprobarea de către Comisia Europeană a includerii proiectelor de investiţii ce vizează construcţia magistralelor M4 şi M5 de metrou, în Programul Operaţional Secto-rial de Transport (POS-T), cu susţinere financiară din fonduri structurale. Cele două magistrale de metrou au valoarea estimată de peste două miliarde de euro şi urmează să fie implementate până la sfârşitul anu-lui 2015 cu finanţare din fonduri structu-rale. Astfel, 85% din fondurile necesare pot fi decontate de către ministerul trans-porturilor din bugetul Uniunii Europene. Documentaţiile necesare pentru rambur-sarea cheltuielilor vor fi transmise până în luna septembrie 2013.

“În urma concretizării acordului comuni-tar, Ministerul Transporturilor are astăzi asigurată sursa de finanţare pentru dema-rarea obiectivelor de investiţii de importanţă strategică pentru România, magistralele de metrou M4 şi M5 şi tronsonul de autostradă Sebeş – Turda”, a declarat ministrul trans-porturilor, Relu Fenechiu.

ŞANTIeRe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar A

.M.

16 MANAGeMeNT

Cfr s.a. sub management privat

după numirea în prima jumătate a lunii ianuarie a unui nou Consiliu de Administraţie, avându-l ca preşedinte pe Lucian Isar, şi a unui nou director general, în persoana lui Dimitris Sophocleous, măsurile luate păreau că îndreaptă compania pe un făgaş mai bun. CFR S.A. notifica astfel pe 8 aprilie că datoriile au fost micşorate cu 13% în primul trimestru, de la 620 milioane lei la 540 mil-ioane lei, încadrându-se în ţintele agreate cu finanţatorii şi reafirma că „reducerea ari-eratelor este una dintre priorităţile planului de management” al companiei. Pe 9 aprilie, pe baza datelor provizorii centralizate în primele trei luni ale anului, compania anunţa că a obţinut o creştere a profitului contabil cu 120 milioane lei faţă de perioada similară din 2012, iar pe 10 aprilie informa că a in-tensificat ritmul plăţilor, din surse proprii, către furnizori, pe fondul unui nivel mai bun de încasare a veniturilor contractuale şi că plăţile vor fi efectuate cu prioritate pentru stingerea datoriilor acumulate din 2012.

Cu toate că înregistra o „transformare pozitivă”, CFR S.A. continua să aibă prob-leme financiare semnificative, existând arierate din 2012, popriri pe aproape toate conturile companiei şi drepturi sal-ariale neplătite încă din 2008 şi 2010, atrăgea atenţia Dimitris Sophocleous într-o conferinţă de presă la începutul lunii aprilie. Deşi compania a finalizat 2012 cu un profit la nivel contabil de un miliard lei, la nivel real înregistra pierderi de 600 milioane lei, în special cheltuielile cu mentenanţa reţelei fiind încă sprijinite de la bugetul de stat. Una

din marile probleme cu care se confrunta în continuare CFR S.A. era cea a lipsei de cash-flow, generată mai ales de încasările slabe din TUI din partea principalilor clienţi, CFR Marfă şi CFR Călători.

Arătând că în 2012 costurile CFR S.A. s-au situat la 1,6 miliarde lei, conducerea companiei îşi propunea să implementeze în continuare programe pentru reducerea cos-turilor cu 10-15%. Compania avea în plan investiţii de peste 3 miliarde lei în 2013, în principal din fonduri europene nerambursa-bile, faţă de doar 1,8 miliarde lei în 2012.

Printre măsurile luate în ianuarie-aprilie pentru diminuarea arieratelor şi creşterea veniturilor proprii s-au numărat: reanaliza-rea tarifelor percepute pentru închirierea spaţiilor şi a terenurilor din patrimoniul pri-vat al companiei, obţinerea de reduceri de la furnizorii de servicii, valorificarea deşeurilor feroase, demararea procedurii de recrutare a noului management şi de recuperare a datoriilor de la operatorii de transport fero-viar.

Ca prim rezultat al noilor proceduri adop-tate, compania a înregistrat o creştere de peste 20% a chiriei pentru anumite locaţii deţinute în staţiile de cale ferată şi a vân-dut pe 9 aprilie 2013, prin licitaţie la Bursa Română de Mărfuri, fier vechi în valoare de 8,7 milioane lei. Măsura de vânzare a fierul vechi prin licitaţie publică la BRM a fost adoptată pentru a evita astfel suspici-uni legate de tranzacţiile din interiorul com-paniei. Tot în vederea creşterii credibilităţii companiei şi asigurării unui nivel ridicat de transparenţă, conducerea privată a com-paniei a adoptat noi reguli pentru ocupa-

Ameliorarea rezultatelor financiare ale CFR S.A. încă din primele luni, aplicarea unor măsuri ferme şi transparenţa în activitate nu au fost suficiente pentru a dovedi

performanţa echipei manageriale a directorului general dimitris Sophocleous. Planul de administrare al companiei a fost acceptabil pentru unele instituţii financiare europene, dar nu şi pentru Ministerul român al Transporturilor.

de Felicia Gheorghieş

PERFORMANŢA MANAGERIALĂ LA CFR S.A. – O MUNCĂ DE SISIF?

17

2013 Aprilie

MANAGeMeNT

rea funcţiilor manageriale. Astfel, orice persoană cu funcţie de conducere trebuia să obţină avizul ORNISS înainte de a ocupa o astfel de poziţie.

CFR S.A. a anunţat de asemenea pe 5 aprilie că toţi operatorii de transport feroviar care înregistrau debite pentru neplata TUI au fost informaţi că până pe 9 aprilie 2013 trebuie să îşi achite obligaţiile restante. Sumele de recuperat se cifrau la acea dată la 70 milioane lei pentru operatorii privaţi şi 750 milioane lei pentru CFR Marfă, potrivit afirmaţiilor lui Dimitris Sophocleous. Opera-torilor care nu îşi plăteau datoriile urma să

le fie restricţionat accesul la infrastructură.În plus, în urma discuţiilor cu Dimitris So-

phocleous, mai mulţi furnizori ai companiei şi-au arătat disponibilitatea de a acorda re-duceri de 5-10% la soldul rămas de achitat din valoarea totală a contractului, ceea ce s-ar fi tradus pentru CFR S.A. într-o diminu-are anuală a costurilor cu aproximativ 1,1 milioane lei, potrivit unui anunţ făcut în luna martie.

În paralel, compania a iniţiat controale la sucursala CREIR Iaşi, pentru a cerceta o serie de nereguli semnalate în legătură cu desfăşurarea activităţilor Departamentelor

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

18

de Patrimoniu şi Achiziţii şi a anunţat extin-derea verificărilor şi la alte regionale unde au fost raportate nereguli.

În vederea stopării furturilor de la calea ferată, conducerea CFR S.A. dorea să găsească soluţii de ameliorare a măsurilor de pază în colaborare cu experţi din SUA şi Israel. Echipa de management avea de asemenea în plan evaluarea patrimoniului companiei şi standardizarea acordurilor cu furnizorii şi cu clienţii.

O altă măsură luată în calcul pentru viitor era creşterea TUI „măcar cu 10-15%, dar în aşa fel încât CFR Călători şi CFR Marfă să poată plăti”. Se avea de asemenea în vedere reorganizarea companiei şi redi-mensionarea personalului, după discuţii cu sindicatele şi autorităţile, deoarece „sunt destul de mulţi directori în cadrul CFR S.A., este mult personal TESA şi prea puţin per-sonal la linii, în activitatea de mentenanţă

propriu-zisă”, arăta Dimitris Sophocleous. Eventualele disponibilizări de personal ar fi fost însoţite de salarii compensatorii, refor-mare personală sau alte beneficii.

Noii directori care aveau să fie angajaţi urmau să pună în aplicare planul de man-agement al companiei, bazat pe trei piloni: planul investiţional, planul operaţional şi planul de transformare, menit să prefacă CFR S.A. din companie de stat în companie comercială, oferind servicii de calitate şi fi-ind orientată spre asigurarea unei cât mai bune mentenanţe a reţelei, pentru explo-atarea acesteia în condiţii optime.

un nou Consiliu de administraţie şi un nou direCtor general

Planul de management propus de con-ducere a fost aprobat de Adunarea Generală a Acţionarilor pe 8 aprilie, dar situaţia a fost

MANAGEMENT

19

2013 Aprilie

diferită pentru planul de administrare. Acesta din urmă, depus în formă revizuită, după ce, la începutul lunii aprilie, membrii AGA au so-licitat ajustări, a fost respins de AGA pe 15 aprilie.

Planul de administrare, conţinând măsuri investiţionale, operaţionale şi de transfor-mare, era „corelat atât cu masterplanul, cât şi cu proiectele de dezvoltare, cu acordurile internaţionale, cu împrumutul semnat în de-cembrie cu BERD”, incluzând practicile de bună guvernanţă promovate de OECD şi de acordul semnat între Ministerul Transpor-turilor şi Banca Mondială, a explicat Lucian Isar.

În urma respingerii planului de adminis-trare, mandatul Consiliului de Administraţie al CFR, din care făceau parte şi Enache Jiru, Dănuţ-Leonard Sandu şi Florian Raimund Kubinschi, a încetat de drept, în virtutea OUG nr. 109/2011, iar Dimitris Sophocleous şi-a

anunţat demisia. În conformitate cu aceeaşi OUG, AGA a numit un nou CA, alcătuit din Sorin Mîndruţescu, Peter Weiss şi George Micu (fost director general al CFR Marfă). În componenţa noului CA au rămas Florian Raimund Kubinschi şi Enache Jiru.

Noul Consiliu de Administraţie a fost ales din lista persoanelor propuse de consultan-tul angajat de Ministerul Transporturilor (S.C. PricewaterhouseCoopers Tax Advisors & Ac-countants S.R.L., D&B David şi Baias S.C.A. şi George Butunoiu Group S.R.L.). În funcţia de director general al companiei a fost numit de către noul CA George Micu.

reaCţii

Comunicarea între AGA şi directorul Dimi-tris Sophocleous pare să fi fost deficitară, Sophocleous declarând, după solicitarea AGA ca planul să fie revizuit: „Trebuie să în-

MANAGEMENT

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Tronsonul modernizat Câmpina-Predeal

20

cepem procedura de ajustare, de schimbare la planul de administrare. Trebuie să vă spun că nici până astăzi nu ştiu exact ce fel de schimbări sau ajustări vor. O să comunic cu ei să înţeleg exact ce era în planul de admin-istrare care nu era suficient pentru ei.”

Echipa managerială a companiei făcea de altfel referire la relaţiile încordate cu factorii politici în comunicatul din 12 aprilie, când lua act de decizia ministrului Transporturilor de a trimite o echipă a corpului de control, pentru verificarea activităţii începând cu data de 1 ianuarie 2013. Conducerea CFR S.A. îşi exprima dorinţa de a oferi întregul sprijin echipei de verificare şi îşi manifesta disponi-bilitatea pentru o eventuală extindere a con-trolului pentru perioada anterioară datei de 1 ianuarie 2013. „În acelaşi timp, vor continua atât procesul de recrutare a noilor directori ai companiei, cât şi controalele demarate în teritoriu, indiferent de natura presiunilor sau a încercărilor de intimidare din partea fac-torului politic”, se arăta în comunicatul CFR S.A.

După respingerea planului de adminis-trare, reacţiile din ambele părţi nu s-au lăsat aşteptate. Lucian Isar şi Dimitris Sophocleous şi-au exprimat „îngrijorarea provocată de maniera netransparentă prin care a fost în-trerupt şi pus sub semnul întrebării procesul de transformare pozitivă a companiei” şi apreciau că schimbarea conducerii „nu este fundamentată de raţiuni economice, situaţia companiei îmbunătăţindu-se în ultimele luni, ci mai degrabă de disperarea factorului politic de a pierde influenţa asupra resurselor unei companii de stat şi a finanţărilor europene”. „Considerăm că în acest moment angaja-mentele luate de România în faţa instituţiilor financiare internaţionale sunt puse în peri-col, alături de credibilitatea reprezentanţilor guvernului în acest raport”, a mai declarat Dimitris Sophocleous.

În replică, Ministerul Transporturilor preciza că planul de administrare prezentat iniţial „nu prevedea obiective cuantificate privind rezultatele prognozate pentru atingerea obiectivelor şi criteriilor de performanţă, prin-cipiile de bună practică stipulate în ghidul de guvernanţă corporatistă realizat de Banca Mondială şi Ministerul Transporturilor, dez-voltarea infrastructurii feroviare pentru spori-rea gradului de siguranţă, dezvoltarea strat-egiei pentru obţinerea viitoarelor finanţări POS-T şi, nu în ultimul rând, corelarea plan-ului cu angajamentele asumate de Guvernul României, Ministerul Transporturilor şi CNCF CFR S.A. în cadrul acordurilor cu instituţiile financiare internaţionale”.

Forma revizuită a planului ar fi fost, potrivit

MT, „o compilaţie practic între planul de ad-ministrare iniţial şi planul de management”, neavând „caracter de anticipare şi de rezol-vare a cerinţelor operatorilor de transport”. „Măsurile privind dezvoltarea infrastructurii feroviare erau exhaustive şi generale”, iar obiectivele de revizuire şi completare a pri-mei forme a planului cerute de AGA nu au fost îndeplinite.

Ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a adăugat că planul nu preciza modalitatea de restructurare a companiei, ci doar disponibi-lizarea a 6.000 de angajaţi.

urmări

După numirea în funcţie, noul director gen-eral George Micu a semnat declaraţiile pe proprie răspundere în vederea deblocării şi transmiterii către ANRMAP a procedurilor de achiziţie a şase contracte de consultanţă şi asistenţă tehnică pentru proiecte feroviare, în valoare totală de 120.850.448 lei. Minis-terul Transporturilor preciza în comunicat că procedura de achiziţie publică a acestor servicii a fost blocată la sfârşitul lunii mar-tie, aproape trei săptămâni, de fostul director Dimitris Sophocleous, prin refuzul semnării declaraţiilor pe proprie răspundere, nec-esare pentru completarea documentaţiilor în vederea transmiterii la ANRMAP. Contractele respective de consultanţă şi asistenţă se înscriau în proiectele de reabilitare a liniei Braşov-Simeria, componentă a Coridorului IV pan-european, de modernizare a trecer-ilor la nivel cu calea ferată, de detectare a cutiilor de osii supraîncălzite şi a frânelor strânse, de modernizare a instalaţiilor de centralizare electromecanică pe tronsoanele Siculeni-Adjud şi Ilia-Lugoj.

Noua conducere a CFR S.A. a semnat de asemenea un act adiţional la contractul colectiv de muncă, vizând alinierea primelor şapte clase de salarizare la salariul minim pe economie şi posibilitatea de a reanaliza, la sfârşitul anului în curs, condiţiile de acord-are a facilităţilor de călătorie şi a ajutorului material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, în funcţie de situaţia finaciară a companiei.

Pentru moment nu au fost date informaţii cu privire la viitorul plan de administrare al noii conduceri. Respingerea planului fostei con-duceri ar putea avea însă repercusiuni din partea instituţiilor internaţionale.

Deocamdată nu se ştie care a fost reacţia Băncii Mondiale după respingerea planului de administrare. Conducerea CFR S.A. sub directorul Dimitris Sophocleous le prezen-tase oficialilor Băncii Mondiale pe 2 aprilie punctele cheie ale strategiei de transfor-

MANAGEMENT

21

2013 Aprilie

mare pozitivă a companiei, potrivit planului de management şi planului de administrare. În întâlnirea avută pe 3 aprilie între ministrul Transporturilor şi reprezentanţii Băncii Mondi-ale, una din temele principale abordate a fost implementarea managementului profesionist la companiile aflate sub autoritatea Minister-ului Transporturilor. Cu această ocazie, Relu Fenechiu ar fi declarat, potrivit comunicatu-lui emis de minister, că „aşa cum am promis în luna ianuarie a acestui an, CFR Marfă şi CFR Călători au astăzi management privat şi aş îndrăzni să spun că, spre deosebire de alte situaţii, au şi management perform-ant”. Comunicatul nu menţiona nimic despre situaţia CFR S.A., omisiunea fiind probabil o reflectare a poziţiei MT faţă de echipa di-rectorului Sophocleous. După plecarea de la conducerea Consiliului de Administraţie al CFR S.A., Lucian Isar declara însă că este convins că reprezentanţii BERD, FMI, CE şi BM au discutat la nivelul guvernului despre planul de administrare respins de Ministerul Transporturilor.

Reacţia BERD a devenit între timp cunoscută în mod public. Potrivit unui mem-orandum al ministrului delegat pentru buget, Liviu Voinea, publicat de „Evenimentul zilei”, disponibilizarea sumelor din creditul acordat de BERD pentru CFR S.A. de până la 175 milioane de euro este condiţionată, printre altele, şi de întocmirea unui plan de administrare acceptabil băncii şi Ministerului Transporturilor. Or, arată documentul tipărit în facsimil de EVZ, planul de administrare înaintat de Dimitris Sophocleous a fost întoc-mit într-o formă considerată acceptabilă de

către BERD. Alte condiţii pentru acordarea creditului erau reducerea cu 15% a arierate-lor CFR Călători şi CFR Marfă faţă de CFR S.A., plata la scadenţă a tuturor obligaţiilor CFR S.A. faţă de furnizorii săi de energie şi nepermiterea accesului la infrastructură pentru operatorii feroviari care nu îşi achi-tau obligaţiile financiare contractuale pe o perioadă mai mare de 90 de zile de la data iniţială a scadenţei. (În paranteză fie spus, măsurile luate de echipa managerială a lui Dimitris Sophocleous răspundeau toc-mai acestor clauze ale creditării acordate de bancă.) Neîndeplinirea angajamente-lor asumate faţă de BERD poate duce la aplicarea unei penalizări de 3,1% peste dobânda standard a împrumutului, se mai atrăgea atenţia în document, Liviu Voinea propunând ca reprezentanţii MT să dispună toate măsurile pentru evitarea sau amâna-rea aplicării penalizării.

BERD a comunicat deja că din luna aprilie va uza de dreptul său, conform acordului de împrumut, ca, la 60 de zile de la notifica-rea scrisă către CFR S.A., să perceapă un comision de penalizare de 3,1% pe an apli-cat la suma rămasă de rambursat, se mai arată în „Evenimentul zilei”. Prima tragere din împrumutul BERD, în valoare de 108,75 milioane euro, a fost efectuată la 27 decem-brie 2012.

Informaţiile despre conţinutul memoran-dumului lui Liviu Voinea, publicate de EVZ alături de facsimilul documentului, precum şi cele despre notificarea făcută de BERD că va aplica penalizarea, au fost negate de CFR S.A.

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Lucrări pe tronsonul Sighişoara-Aţel

MANAGEMENT

MANAGEMENT

22 oPeRAToRI

MINIStErUl traNSpOrtUrIlOr INIţIazĂ prIVatIzarEa CFr

MarFĂ

Vânzarea participaţiei de 51% din CFR Marfă se va face în condiţii restrictive, care impun investitorilor interesaţi o anumită capacitate financiară şi experienţă. Chiar

şi aşa, autorităţile nu pot garata 100% că CFR Marfă nu va ajunge la fier vechi.

Pe data de 5 aprilie, Ministerul Transpor-turilor a anunţat scoaterea la vânzare a 51% din capitalul social al CFR Marfă, prin me-tode combinate cu criterii de precalificare, constând în negociere pe bază de oferte pre-liminare şi neangajante, urmată de licitaţie cu ofertă în plic. În momentul publicării anunţului, capitalul social al companiei era de 312.347.917,50 lei, numărul total de acţiuni fiind de 124.939.167. Numărul total de acţiuni vândute va fi însă determinat în urma modificărilor capitalului social care vor surve-ni între momentul anunţului şi data finalizării tranzacţiei.

Preţul de pornire a licitaţiei a fost stabilit la 797.058.000 lei (peste 180 milioane euro la cursul BNR din 5 aprilie) pentru pachetul de 51% din companie. Plata se va face într-o singură tranşă prin transfer bancar la data finalizării tranzacţiei.

Pentru precalificare, potrivit anunţului iniţial, companiile ar fi trebuit să depună, în plic sigi-lat, documentele de participare până la data de 22 aprilie 2013, termen prelungit ulterior, prin anunţul MT din 19 aprilie, până la data de 8 mai. Deschiderea plicurilor cu documen-tele de participare la etapa de precalificare ar fi urmat să aibă loc pe 23 aprilie 2013, termen

de Felicia Gherghieş

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

23

2013 Aprilie

oPeRAToRI

prelungit până pe 9 mai. Verificarea şi anali-zarea documentelor de participare, în urma căreia va fi alcătuită lista scurtă a investitorilor precalificaţi, a fost extinsă până pe 15 mai, faţă de 29 aprilie, cum se prevedea în anunţul original.

Data de depunere a ofertelor preliminare ne-angajante din partea potenţialilor cumpărători înscrişi pe lista scurtă a fost iniţial 8 mai, fi-ind amânată până pe 27 mai. Odată cu aceste oferte vor fi formulate şi comentarii ale ofertanţilor în legătură cu proiectul de contract de vânzare-cumpărare inclus în dosarul de prezentare. În urma negocierilor cu potenţialii cumpărători care au depus oferte preliminare, MT va redacta forma proiectului de contract de vânzare-cumpărare şi o va transmite tutu-ror ofertanţilor. Şi termenul licitaţiei cu ofertă în plic a fost decalat, de pe 13 iunie pe 19 iunie. Ofertantul adjudecatar va fi anunţat în ziua deschiderii plicurilor cu oferte, pe 20 iunie (faţă de 14 iunie în anunţul iniţial).

Preţul dosarului de prezentare a fost stabilit la 10.000 euro, taxa de acces direct la date şi informaţii, la 5.000 euro, iar taxa de partici-pare la licitaţie, la 20.000 euro, toate aceste preţuri incluzând TVA. Garanţia de participare este de 10.000.000 euro.

portretul potenţialului Cumpărător

Strategia de privatizare a CFR Marfă, aprobată prin HG 46/2013, prevedea că în criteriile de precalificare vor fi incluse: o experienţă relevantă în domeniul trans-portului de marfă, capabilităţi operaţionale, precum şi capabilităţi financiare care să demonstreze posibilitatea preluării şi dezvoltării unei afaceri.

În anunţul de lansare a privatizării, aceste principii directoare s-au tradus prin impu-nerea – atât pentru persoanele fizice şi ju-ridice care participă în mod individual, cât şi pentru cele care participă în cadrul unui grup de investitori – condiţiei de prezentare a unei scrisori de confort în cuantum cel puţin egal cu suma dintre preţul de pornire a licitaţiei şi investiţiile propuse în strategia de dezvoltare a CFR Marfă. Persoanele fi-zice care participă în cadrul unui grup de in-vestitori vor trebui de asemenea să prezinte o scrisoare de bonitate bancară. Băncile din partea cărora este acceptată scrisorea de confort şi scrisoarea de bonitate trebuie să aibă un rating de minimum BB- acordat de către Standard & Poor’s sau Fitch sau de

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

24

minimum Baa3 acordat de către Moody’s. Ministerul Transporturilor a respins ulterior propunerea venită din partea unui potenţial investitor ca în momentul precalificării să fie furnizată doar o scrisoare de bonitate, ur-mând ca doar la momentul ofertei indicative să fie furnizată scrisoarea de confort.

Potenţialii cumpărători trebuie, de ase-menea, să deţină o licenţă de transport de marfă sau orice altă aprobare, în vigoare, emisă de către o autoritate competentă în domeniul transporturilor cu cel puţin trei ani înainte de data depunerii documentelor de participare. Se mai stipulează că această licenţă trebuie să fi fost deţinută neîntre-rupt şi fără încălcări semnificative în toată perioada menţionată. În cazul grupului de investitori, licenţa sau aprobarea poate fi deţinută de oricare dintre aceştia, iar prin anunţul de modificare a unor elemente de precalificare din 30 aprilie s-a specificat că poate fi vorba de unul sau mai mulţi membri ai grupului de investitori. Este de remarcat că anunţul de privatizare nu stipulează clar că licenţa trebuie deţinută pentru transpor-tul feroviar de marfă.

Persoanele fizice vor fi obligate să facă dovada unui venit mediu anual de minimum

100.000.000 euro rezultat din activităţile de transport de marfă, în ultimii trei ani fi-nanciari încheiaţi. Persoanele juridice sau grupurile de investitori vor trebui să ateste existenţa unei cifre de afaceri medii anuale de minimum 100.000.000 euro în ultimii trei ani financiari încheiaţi. Pentru grupu-rile de investitori este oferită şi alternativa atestării faptului că deţin sub administrare active în valoare de minimum 300.000.000 euro în ultimii trei ani financiari încheiaţi, iar în cazul grupurilor de investitori persoane juridice criteriul financiar poate fi atins cu-mulativ. Pentru a evita ca grupul de inves-titori să includă un transportator nesem-nificativ, membrul grupului de investitori care deţine licenţa de transport marfă sau aprobare va trebui să aibă o cifră de afaceri medie anuală în ultimii trei ani de cel puţin 30.000.000 euro, se stipula în anunţul iniţial. Prin anunţul de modificare a unor elemente de precalificare din 30 aprilie, Ministerul Transporturilor a precizat că în cazul în care mai mulţi membri ai grupului de investitori deţin o licenţă de transport sau aprobare, valoarea cifrei de afaceri medii anuale de 30.000.000 euro poate fi atinsă cumulativ de către aceştia, deschizând astfel explicit

oPeRAToRIFo

to: R

adu

Cos

tach

e

25

2013 Aprilie

calea pentru participarea la licitaţie a unor grupuri de investitori care să reunească mai mulţi transportatori mai mici. Durata de deţinere a licenţei sau aprobării, de minimum trei ani, nu este însă anulată prin acest ultim anunţ de modificare, iar nivelul cifrei de afaceri sau al valorii activelor în-tregului grup de investitori nu a fost redus, aşa cum a raportat o parte a presei; de ase-menea este incorectă informaţia vehiculată în presă potrivit căreia „înainte, se preve-dea ca firma care vine să depună oferta să aibă o cifră de afaceri de 30 de milioane de euro”. Totodată, posibilitatea participării în cadrul grupului de investitori a unor membri fără legătură cu transporturile era inclusă în anunţul iniţial de privatizare, nu este o modificare adusă de anunţul din 30 aprilie, aşa cum s-a menţionat în unele ziare.

Toţi potenţialii cumpărători vor fi obligaţi să prezinte o scurtă descriere a strategiei de dezvoltare a CFR Marfă pentru următorii 5 ani (în 10 pagini), incluzând propuneri privind dezvoltarea naţională şi regională, strategia operaţională, investiţiile estimate, sursele de finanţare care vor fi utilizate şi politica privind angajaţii CFR Marfă. La fel ca strategia de privatizare, anunţul de priva-tizare nu precizează un prag minim sau linii orientative privind investiţiile, strategia de dezvoltare şi situaţia angajaţilor companiei. Potrivit ministrului Transporturilor, există însă în caietul de sarcini „şi condiţionalităţi sociale”.

sub semnul întrebării

Este greu de spus cât va conta în selecţionarea pe lista scurtă descrierea în 10 pagini a strategiei de dezvoltare a CFR Marfă în următorii 5 ani pe care vor fi ob-ligate să o depună companiile participante la faza de precalificare. Este de asemenea dificil de anticipat în ce măsură strategia de dezvoltare prezentată la precalificare de of-ertantul câştigător se va regăsi în contractul final şi ce precauţii vor putea fi luate pentru a asigura implementarea acelei strategii.

Confederaţia „Cartel Alfa” şi Federaţia Mecanicilor de Locomotivă au cerut, de alt-fel, guvernului şi Ministerului Transporturilor să prezinte condiţiile referitoare la angajaţi incluse în dosarul de privatizare a CFR Marfă, susţinând că acesta a fost întocmit fără consultarea sindicatelor, deşi ministrul Transporturilor promisese oficial să discute cu reprezentanţii acestora despre clauzele care îi privesc pe salariaţi.

Preţul de pornire a licitaţiei a fost de ase-menea pus la îndoială. Acest preţ, consider-at cu mult sub valoarea reală a CFR Marfă, precum şi nivelul „foarte scăzut al cifrei de afaceri impuse potenţialului cumpărător favorizează o anumită categorie de inves-titori, interesaţi mai ales de destructurarea CFR Marfă decât de relansarea şi revitali-zarea companiei”, se arată în comunicatul Confederaţiei „Cartel Alfa”.

Din aprecierile referitoare la preţul com-

oPeRAToRIFo

to: C

lub

Fero

viar

26

paniei şi cel de pornire a licitaţiei nu au lipsit, fireşte, nici jocurile politice. Într-un interviu pentru postul Radio France Internationale, fostul ministru al Transporturilor, doamna Anca Boagiu, membru PDL, a susţinut că probabil „activele companiei nu au fost evaluate” deoarece „din ce ştiam noi, în mo-mentul în care eram la guvernare, compania în ansamblul ei ar putea valora circa două miliarde de euro”, iar „preţul de pornire este unul care te face să râzi”. Răspunsul acid al ministrului actual nu s-a lăsat aşteptat: „Poate înainte de venirea doamnei Boa-giu în Ministerul Transporturilor, CFR Marfă valora două miliarde de euro, dar după ple-carea acesteia din funcţie, compania, cu siguranţă, nu mai valora atât.”

Relu Fenechiu a mai precizat că procedura prin care s-a stabilit preţul de vânzare a pa-chetului de 51% din acţiunile CFR Marfă a fost una complexă, care a avut la bază val-oarea activelor companiei, din care au fost scăzute datoriile actuale şi cele care vor fi acumulate până la momentul privatizării, precum şi potenţialul pieţei de transport feroviar din România. Valoarea operatorului a fost stabilită de către asocierea formată din Deloitte Consultanţă, Muşat & Asociaţii şi Systra, care asigură consultanţa pentru procesul de privatizare.

În ciuda condiţiilor restrictive impuse ofertanţilor, ministrul a admis însă într-un interviu la ProTV că „dacă este rea voinţă, dacă este vorba despre mită, şpagă sau in-

terese se poate întâmpla orice”, iar compa-nia ar putea ajunge la fier vechi.

spriJin pentru privatizare

Autorităţile române vor facilita procesul de vânzare prin convertirea în acţiuni a datoriilor faţă de stat. „Această privatizare şi evaluarea acestei companii sunt făcute în contextul în care noi vom transforma în acţiuni toate datoriile pe care compania le are la statul român, până la privatizare”, a anunţat Fenechiu.

Anterior, guvernanţii au precizat că se va da o ordonanţă de urgenţă prin care CFR Marfă va prelua datoria de 606 milioane lei pe care CFR Infrastructură o are la ANAF. Prin această operaţiune, ANAF va descărca CFR Infrastructură de creanţă, iar CFR Marfă îşi va stinge parţial datoria pe care o are la CFR Infrastructură. Ulterior, statul va putea transforma datoriile preluate în acţiuni, în vederea privatizării.

Potrivit notei de fundamentare pentru proiectul de hotărâre pentru aprobarea strategiei de privatizare, la data de 30 iunie 2012, datoria CFR Marfă la bugetul de stat şi bugetul asigurărilor sociale era de 755 milioane lei, iar cea la CFR SA, de 615 mil-ioane lei, la care se adaugă alte datorii la entităţile de stat.

Reprezentanţii Băncii Mondiale s-au oferit la rândul lor să acorde sprijin şi consultanţă privind desfăşurarea în bune condiţii a

oPeRAToRI

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

27

2013 Aprilie

privatizării CFR Marfă, în cadrul unei întru-niri pe 3 aprilie cu Relu Fenechiu. Ministrul a discutat şi cu reprezentanţii BERD, pe 4 aprilie, posibilitatea implicării băncii în finanţarea participanţilor la licitaţia de priva-tizare a operatorului feroviar.

Cine sunt investitorii?

Autorităţile române au rămas deocamdată evazive în privinţa identităţii investitorilor care sunt interesaţi să participe la licitaţie. Au fost date însă repetat asigurări că vor fi implicaţi investitori de anvergură şi nu se va repeta cazul Oltchim. Numărul ofertanţilor importanţi însă variază vizibil. „Sunt patru companii foarte mari care au anunţat deja intenţia” de a participa la privatizare, a declarat pe 1 mai premierul Victor Ponta. Anterior, la mjilocul lunii aprilie, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, anunţase guvernul că 12 companii „foarte puternice din Europa” au prezentat interes pentru privatizarea CFR Marfă. La începutul lu-nii aprilie ministrul afirma că din discuţiile avute cu consultanţii rezulta că 27 de com-panii se interesaseră de CFR Marfă, iar opt companii importante şi-au anunţat intenţia clară de a participa la procedură.

Numele companiilor interesate nu au fost făcute publice. Potrivit declaraţiilor făcute de Gruia Stoica, Grup Feroviar Român a cumpărat caietul de sarcini şi „sunt şanse” să depună o ofertă. La sfârşitul lunii martie,

Relu Fenechiu menţiona, pe lângă GFR, şi Transferoviar Grup ca fiind interesat de CFR Marfă, precizând că ambele compa-nii private au avut discuţii cu consultanţii în procesul de privatizare. Potrivit comuni-catului dat de Ministerul Transporturilor, în cadrul unei întrevederi a lui Relu Fenechiu cu ambasadorul Elveţiei la Bucureşti, E.S. Jean-Hubert Lebet, la mijlocul lunii martie, partea elveţiană şi-a arătat interesul pentru privatizarea CFR Marfă.

Grupul de logistică AWT este unul din investitorii care ar putea licita pentru CFR Marfă, arată compania de consultanţă PricewaterhouseCoopers, citând o sursă apropiată. AWT analizează în prezent opt potenţiale achiziţii, fiind interesat de companii „de la Marea Baltică la Marea Adriatică”, pentru a îşi consolida poziţia în centrul şi estul Europei, dar şi pe pieţe vest-europene precum Germania şi Aus-tria. Grupul AWT reuneşte patru companii distincte (Advanced World Transport a.s., AWT Čechofracht a.s., AWT ROSCO a.s. şi AWT Rail Hu Zrt.) şi este parte a portofoliu-lui grupului de investiţii BXR.

mai mulţi bani pentru publiCitate

Prin HG nr. 188 din 23 aprilie, publicată în „Monitorul oficial” nr. 242 din 26 aprilie, priv-ind modificarea anexei la HG nr. 65/2013 pentru aprobarea bugetului propriu de venituri şi cheltuieli al Ministerului Trans-porturilor privind activitatea de privatizare pe anul 2013, guvernul a aprobat creşterea volumului de cheltuieli pentru reclamă şi publicitate de la 50.000 lei la 2.550.000 lei. În paralel s-a dispus scăderea volumului cheltuielilor pentru rapoarte de evaluare în procesul de privatizare şi post-privatizare de la 11.000.000 lei la 8.500.000 lei. În acest fel, volumul cheltuielilor totale pen-tru privatizare nu va înregistra modificări, acesta menţinându-se la nivelul de 341,1 milioane lei. Dispoziţia, intrată în vigoare cu puţine zile înainte de data finală de depunere a documentelor pentru precalifi-care la licitaţie, a fost motivată prin necesi-tatea atragerii unui număr cât mai mare de potenţiali cumpărători pentru participaţia de 51% din CFR Marfă. Ar fi probabil inter-esant de ştiut când şi cum au fost utilizate fondurile suplimentare, din moment ce în momentul publicării proiectului de hotărâre pe site-ul ministerului, pe data de 28 martie, se preciza că până la data alcătuirii proiec-tului de modificare a fost utilizată o sumă de aproximativ 10.000 lei pentru efectuarea publicităţii.

oPeRAToRI

Foto

: Rad

u C

osta

che

28 eVeNIMeNTe

„rOMâNIa INtErMODalĂ – OPORTUNITăŢI PENTRU

TRANSPORTUL FEROVIAR DE MARFă”24 – 25 aprIlIE 2013, CONStaNţa

Rolul liberalizării pieţei feroviare pentru construirea Spaţiului Unic Feroviar european, rolul României şi implicit al portului Constanţa ca porţi estice ale

Uniunii europene precum şi existenţa legăturilor eurasiatice de transport – analizate ca obstacol sau modalitate de extindere a pieţelor de marfă europene şi

asiatice – toate acestea s-au numărat printre principalele teme de dezbateri în cadrul conferinţei „România Intermodală – oportunităţi pentru transportul feroviar de

marfă”, organizată de către Club Feroviar alături de Asociaţia Industriei Feroviare (AIF) la Constanţa, în perioada 24 – 25 aprilie. Conferinţa dedicată

logisticii şi transportului feroviar de marfă s-a aflat anul acesta la cea de-a treia ediţie.

oportunităţile pentru dezvoltarea transportului feroviar de marfă dar şi a celui intermodal în România nu sunt deloc puţine, este nevoie doar de mai multă cooperare în-tre operatori, administratorii de infrastructură şi industria de profil.

Mult trâmbiţata şi inexplicabil de ilogica pri-vatizare a operatorului naţional de transport feroviar de marfă, CFR Marfă, ar fi fost un su-biect extrem de interesant, atât pentru partea română sau pentru participanţii din afara României... însă din păcate niciun reprezent-ant din actuala conducere a CFR Marfă nu a putut participa la conferinţă.

Discuţiile s-au axat în principal pe dezvoltar-ea legăturilor transfrontaliere pentru transpor-

tul de marfă, dezvoltarea coridoarelor euro-pene dedicate exclusiv transportului de marfă – România este parte a Coridorului 7 Orient – , dezvoltarea portului Constanţa, cel mai mare din Europa de Est dar şi pe dezvoltarea legăturilor intermodale şi a logisticii mărfurilor. În Europa, transportul feroviar de marfă încă suferă de lipsă de interoperabilitate, disparităţi naţionale, fragmentare geografică şi prea multă birocraţie, în special în ceea ce priveşte procedurile de trecere a frontierei.

Pe lângă discuţii mai mult sau mai puţin teh-nice, participanţii la reuniunea de la Constanţa au dezbătut o serie de subiecte pe marginea propunerilor legislative ce alcătuiesc Pachetul IV Feroviar.

de Elena Ilie şi Pamela Luică

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

29

2013 Aprilie

Gilles Peterhans, secretar general al Uniu-nii Internaţionale a Deţinătorilor de Vagoane (UIP) a susţinut o prezentare prin care a sub-liniat rolul liberalizării pieţei feroviare pentru crea Spaţiului Unic Feroviar European. „Transportul feroviar trebuie să răspundă mai bine la cerinţele şi la priorităţile clienţilor. Acesta are rol important în reducerea emi-islor de gaze poluante până în 2020, fiind totodată şi cel mai bun mod de transport pentru decarbonizarea lanţului logisticii”, a precizat Peterhans, făcând apoi cunoscute acţiunile din agenda UIP pe 2013 la nivel de strategie sau la nivel tehnic. Astfel, pe partea de politică UIP urmează să analizeze pro-punerile de revizuire a Strategiei Europene de Reducere a Zgomotului, studiul Comisiei Europene privind revitalizarea transportului cu vagoane izolate in Europa precum şi revi-zuirea Directivelor de Interoperabilitate şi de Siguranţă din cadrul Pachetului IV Feroviar.

Pe partea tehnică, UIP are în vedere anali-zarea unor teme prioritare precum omologa-rea saboţilor de frână LL pentru traficul fero-viar de marfă, modalităţi de simplificare şi armonizare a procesului de autorizare a ma-terialului rulant dar şi certificarea entităţilor responsabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă.

“Avem nevoie de concurenţă pentru a fi mai competitivi astfel că în opinia mea liberaliza-rea transportului de marfă este un lucru bun. Primele trei pachete feroviare nu au reuşit să uniformizeze toate regulile pentru realiza-rea unui spaţiu intergrat al transporturilor în Uniunea Europeană, iar transportul feroviar de marfă este încă fragmentat. Concurenţa intra-modală (între transportul de pasageri

şi cel de marfă pentru aceeaşi capacitate feroviară) este şi ea o piedică, la fel şi infra-structura existent.

A fost nevoie în final de revizuirea Primului Pachet Feroviar deoarece o serie de state membre nu au reuşit să transpună legislaţia europeană de specialitate în cea naţională. Însă toate aceste procedee durează, astfel că probabil vom vedea implementate preve-derile Primului Pachet Feroviar în jurul anilor 2018 – 2019”, a mai precizat Peterhans.

Sorin Hanci, Policy Adviser în cadrul Agenţiei Feroviare Europene (ERA) a vorbit despre importanţa Pachetului IV Feroviar şi despre consolidarea rolului ERA. În prezen-tarea susţinută, Sorin Hanci a vorbit şi despre necesitatea eliminării unor proceduri greoaie şi costisitoare cauzate de funcţionarea in-eficienta a autorităţilor naţionale feroviare, discriminarea unor operatori nou intraţi pe piaţă, incoerenţa cadrelor juridice naţionale precum şi de interpretări diferite a legislaţiei europene de către autorităţile naţionale fero-viare.

Reprezentantul ERA a precizat că studiul de impact, cuprins în Pachetul IV Feroviar, prevede ca obligatorii, până în 2025, elimin-area regulilor naţionale inutile, reducerea cu 20% a duratei necesare de intrare pe piaţă pentru noii operatori feroviari şi reducerea cu 20% a costurilor şi duratei de autorizare de punere în serviciu a vehiculelor.

Mihaela Popa, profesor Facultatea Trans-porturi din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, a prezentat Proiectul ACROS-SEE - „Accessibility improved at border CROSsings for the integration of South East”. Universitatea Politehnica Bucureşti a

eVeNIMeNTe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Gilles Peterhans

30 eVeNIMeNTe

fost invitată să participe, ca partener, la re-alizarea obiectivelor acestui proiect, Mihaela Popa fiind coordonatorul acestui proiect pen-tru România.

Nicolae Sandu, directorul general adjunct al Autorităţii Feroviare din România a avut o scurtă intervenţie prin intermediul căreia a dorit să sublinieze importanţa portului Constanţa care „va deveni un punct impor-tant al intereselor Uniunii Europene. Aceas-ta, la rândul ei, are nevoie de două direcţii principale astfel, asigurarea resurselor pri-mare şi a modului eficient prin care se poate dezvolta. Portul Constanţa va deveni un hub major în sistemul de transport internaţional şi va activa şi ca piaţă de desfacere pentru şi dinspre statele CSI şi cele din Caucaz”.

Marius Lăncrănjan, TIM-OR(2) Bucharest – DB International, a vorbit despre metodo-logia pentru dezvoltarea reţelei de terminale logistice punând accent pe practica DB In-ternational privind definirea strategiei, a no-durilor şi a cadrului de exploatare a reţelei de terminale intermodale.

Ciprian Roşca, director comercial în cadrul Transferoviar Group, a vorbit despre opor-tunitatea dezvoltării terminalelor logistice intermodale şi a serviciilor asociate este un plus pentru optimizarea traficului feroviar de marfă pentru orice operator.

„Către sfârşitul primei jumătăţi a aces-tui an Transferoviar Group ar putea da în folosinţă terminalul intermodal de la marfă de la Aiud, dezvoltat pe platforma Metalur-gica. În prezent, pe platform Metalurgica se efectuează operaţii de reparatie a vagoanelor de marfă, se pot efectua chiar operaţiuni de prelucrări mecanice sau turnări şi operaţiuni

de garare a vagaonelor”, a precizat Ciprian Roşca.

În urma unor analize efectuate în cadrul companiei s-a concluzionat că este nevoie de dezvoltarea unui terminal intermodal în zonă, acesta fiind totodată şi primul terminal inter-modal dezvoltat în regiunea Transilvaniei.

Prin participarea şi la această ediţie a conferinţei dedicată logisticii şi interoperabilităţii, industria feroviară de profil a arătat că este interesată de piaţa de transport feroviar de marfă din România precum şi de potenţialul dezvoltării legăturilor de transport feroviar de marfă pe platforma eurasiatică.

Nicolae Dragu, Business Development Manager – Alstom Transport a prezentat performanţele locomotivei Prima II şi utilitatea sporită a acesteia în traficul de marfă.

Gabriel Stanciu, Sales Manager în cadrul companiei Siemens a prezentat participanţilor la conferinţă locomotiva Vectron, un produs de generaţie nouă, dezvoltată pentru o gamă largă de tracţiuni, putând fi folosită atât pentru transportul intern sau internaţional de pasageri cât şi pentru traficul de mărfuri.

Conferinţa a adus din nou în discuţie importanţa dezvoltării transportului feroviar nu doar la nivel naţional, ci şi la nivelul regiunii Eurasia.

Proiectele de dezvoltare a infrastructurii, alături de cele ce vizează optimizarea serv-iciilor de transport de marfă, prin furniza-rea legăturilor eficiente, şi nu în ultimul rând adoptarea unor politici esenţiale, sunt factori importanţi pentru atragerea mărfurilor către calea ferată.

„Procesul de liberalizare a determinat con-solidarea transportului de marfă, însă lanţul

31

2013 Aprilie

eVeNIMeNTe

logistic a avut de suferit, iar în prezent lucrăm la refacerea acestuia, pentru a asigura un flux de trafic eficient pentru livrarea mărfurilor. În acest sens, în cadrul lanţului de furnizare, colaborarea este eficientă şi necesară, iar pentru următoarea perioadă, expeditorii îşi formează noi priorităţi ce vizează utilizarea eficientă a tuturor modurilor de transport, op-timizarea semnificativă a intermodalităţii, cos-turi, viteză de deplasare, informaţii furnizate, etc” a declarat Peter Wolters, Secretar Gen-eral al Asociaţiei Europene pentru transport Intermodal (EIA).

De asemenea, o oportunitate pentru creşterea transportului feroviar de marfă, ca urmare a creşterii congestiei traficului rutier şi necesitatea unui transport fiabil şi ecologic, îl reprezintă tehnicile moderne de fabricare şi siguranţa serviciilor de logistică. În acelaşi timp, pentru a satisface necesităţile clienţilor, transportul feroviar trebuie să răspundă provocărilor privind fiabilitatea, disponibili-tatea şi respectarea cerinţelor altor pieţe. În funcţie de segmentul de piaţă, acestea ţin de reducerea timpului de transport, sisteme moderne pentru mărfuri speciale, creşterea flexibilităţii, preţuri mici, etc. În plus, în situaţii de congestie, transportul feroviar are cel mai mare avantaj, comparativ cu toate celelalte moduri de transport. În acest context, proiectul SPECTRUM (Soluţii şi Procese pentru Spori-rea Competitivităţii Transportului Feroviar în Pieţele Neexploatate) studiază oportunităţile pieţei pentru transportul cu densitate scăzută, valoare mare a mărfurilor, utilizând concepte inovatoare. „SPECTRUM se concentrează pe transportul mărfurilor speciale, care trebuie să răspundă unor cereri caracteristice. În prezent,

mobilitatea acestor mărfuri este asigurată de transportul rutier pe distanţe de peste 200 km. Acestea echivalează cu 1,9 mld tone, 12% din total fiind transportat pe căile rutiere, în UE. Din volumul total, 1,6 mld tone reprezintă transportul domestic (84%), iar 0,3mld tone (16%), sunt transportate peste graniţe, în Eu-ropa. Aşadar, mutarea a 12% din volumul de mărfuri transportat pe căile rutiere ar constitui o creştere foarte mare pentru traficul feroviar”, a declarat Wolters.

EIA transmite către autorităţi faptul că „mărfurile şi logistica reprezintă coloana vertebrală a lanţului de aprovizionare şi este necesar să se investească în legăturile lipsă, eliminarea blocajelor, în modernizarea coridoarelor, optimizarea interoperabilităţii şi electrificării”, a mai precizat reprezentantul asociaţiei.

COSMOS (Cooperative Solutions for Man-aging Optimized Services), este un alt proiect care are scopul de a răspunde cererilor pen-tru optimizarea cooperării privind serviciile de transportul de marfă intermodal în sud-estul Europei. Proiectul este implementat de Kom-biConsult şi sprijinit de CE în cadrul proiectu-lui Marco Polo II, durata de desfăşurare fiind de 24 luni (urmează să fie finalizat în august 2014).

Ca obiective, COSMOS vizează proiecta-rea şi implementarea bunelor practici privind furnizarea unor servicii feroviare mai efi-ciente, schimbul periodic al informaţiilor pen-tru dezvoltarea mecanismelor şi procedurilor privind coordonarea serviciilor intermodale internaţionale precum şi proiectarea şi apli-carea unei platforme de cunoştinţe privind creşterea accesibilităţii şi transparenţei ser-

32

viciilor feroviare şi intermodale. „Aceste măsuri vor pregăti schimbarea modală ca urmare a implicării companiilor şi părţilor interesate. De asemenea, acestea vor determina dezvolta-rea cooperării privind metodele de lucru şi op-timizarea ofertelor de servicii ale transportului feroviar din statele din sud-estul Europei”, a declarat în cadrul conferinţei Kai Petri, Senior Consultant – KombiConsult. În cadrul proiec-tului sunt implicate 12 companii printre care operatori de transport intermodal, operatori de terminale, companii de cale ferată, furnizori de servicii logistice şi consultanţi.

Dezvoltarea cooperării şi implementarea proiectelor de infrastructură sunt elemente vitale în asigurarea unui transport feroviar ce are ca scop atragerea volumelor de trans-port. Conform estimărilor, la nivel global, activitatea de transport de marfă va creşte cu 40% în 2030 şi cu 80% până în 2050, faţă de nivelul din 2005. În acest context, ţările din regiunea eurasiatică îşi dezvoltă infrastructura şi facilităţile pentru a răspunde cerinţelor de trafic. Kazahstan este o ţară importantă datorită legăturilor cu China, uti-lizând şi conexiunile pe care le are cu Az-erbaidjan şi Georgia, către Turcia, stat ce este un adevărat liant între Europa şi Asia. „Legăturile pe care le are Kazahstan cu statele vecine, din regiunea Mării Caspice sunt eficiente, mai ales în contextul în care în aceste zone sunt realizate proiecte pen-tru dezvoltarea infrastructurii. De aseme-nea, Turcia este unul din importantele state din Eurasia, care în ultimii ani se axează în mod intens pe alocarea investiţiilor în in-frastructura feroviară”, a declarat Helmut Meelich, Project Manager Transeuropean Railways – UNECE. Practic, Turcia se află într-o poziţie strategică privind transportul de măfuri, fiind un nod al transporturilor către Europa, CSI, Asia Centrală, Orientul Mijlociu şi Africa. Alături de infrastructura feroviară naţională, care începe să se repoziţioneze în sistemul de transport, Turcia deţine 7 porturi principale pentru care infrasturctura de transport este vitală în asigurarea livării

mărfurilor. Conştientizarea importanţei aces-tei ţări în sistemul de transport internaţional este demonstrată de autorităţi prin aloca-rea investiţiilor şi lansarea proiectelor de infrastructură feroviară. De asemenea, tot pentru optimizarea traficului de marfă, autorităţile din Iran desfăşoară proiecte ce implică şi alte state: pentru asigurarea unui sistem de transport eficient şi unitar, care va determina creşterea semnificativă a volume-lor de marfă, „Iran a oferit teritorii şi conc-esiuni ţărilor din regiune care nu beneficiază de ieşire la mare, ceea ce permite utilizarea portului Bandar Abbas fără a plăti taxe. Spre exemplu, Iran a oferit Republicii Kîrgîstan un teren de 11 hectare pentru desfăşurarea activităţilor de transport”, a precizat Meelich.

În România, tot prin investiţii, autorităţile vor să consolideze poziţia Portului Constanţa în cadrul sistemului de transport, acesta beneficiind de o pozitionare geografică avantajoasă: este situat pe rutele a 3 cori-doare de transport pan-european, care leagă Marea Nordului de Marea Neagră prin cu-loarul Rhin-Main-Dunăre. Portul Constanţa are un rol major în cadrul reţelei europene de transport intermodal, fiind favorabil localizat la intersecţia rutelor comerciale care leagă pieţele ţărilor fără ieşire la mare din Europa Centrală şi de Est cu regiunea Transcaucaz, Asia Centrală şi Extremul Orient.

În cadrul strategiei de dezvoltare, autorităţile Portului Constanţa speră ca, prin implementarea proiectelor de investiţii, să beneficieze, începând de anul viitor, de con-exiuni cu partea de nord şi sud a portului. Astfel, se continuă strategia de dezvoltare pentru realizarea conexiunilor cu hinterlan-dul, optimizarea infrastructurii exitente şi implementarea proiectelor de construcţie a infrastructurii. „Condiţiile pentru creşterea eficientizării sistemului de transport maritim pot fi asigurate prin îmbunătăţirea infrastruc-turii portului şi eficientizarea operaţiunilor ce determină creşterea atractivităţii privind utili-zatorii portului. În conformitate cu strategia de dezvoltare pregătim proiectele viitoare.

eVeNIMeNTe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

33

2013 Aprilie

Obiectivul principal este stabilirea cadrului necesar promovării proiectelor de dezvoltare a portului Constanţa pentru perioada 2014-2020, prin planificarea optimă a investiţiilor în infrastructura de transport”, a declarat Mihai Gheorghiade, inginer - Direcţia de Infrastructură Port Constanţa.

În afară de proiectele privind extensia dig-urilor, Portul Constanţa are în proiect dez-voltarea capacităţii feroviare în zona fluvio-maritimă, lucrările necesare având o valoare de 17,6 mil euro. Sursele de finanţare provin de la bugetul de stat (30,75%) şi fonduri eu-ropene (69,25%). „Scopul proiectului este de a creşte capacitatea portului în partea de sud, bazat pe cererea actuală a operatorilor din port, de eficientizarea şi uniformizarea utilizării portului de către operatori în această zonă, unde traficul feroviar înregistrează creşteri anuale”, a mai precizat Gheorghi-ade.În mod practic, proiectul vizează dubla-rea liniei existente (11 km), construcţia unui grup de primire-expediţie format din 4 linii şi a unei grupe de manevră ce va consta în construcţia a 6 linii.

Acest proiect va determina creşterea capacităţii transportului în partea de sud a portului, utilizarea eficientă şi unitară a infra-structurii pentru viitorii operatori, va contribui la creşterea tranzitului prin port către coridoarele TEN-T şi va furniza accesul către port prin uti-lizarea modurilor de transport ecologic.

Un alt proiect feroviar ce urmează să fie dezvoltat de autorităţi vizează realizarea unor linii industriale în zona „Poarta 10” (partea de sud a portului Constanţa). „Proiectul face parte din programul de dezvoltare privind ca-pacitatea feroviară în zona fluvio-maritimă. Datorită creşterii volumului de marfă din partea sudică, se urmăreşte realizarea unui nod format de linii de căi ferate în zona „In-cinta 2A”, din cadrul portului-terminalul ferry-

boat. Proiectul se ridică la 1,34 mil euro”, a mai precizat Gheorghiade.

Ruta liniilor ce urmează să fie construite va fi locată între staţia ferry-boat şi platformele din faţa porţii 10, şi va fi închiriată operato-rilor. Traficul adiţional estimat de operatori în această zonă a portului este de 30 trenuri/lună (cu câte 30 vagoane) care vor intra în port, şi 30 trenuri/lună care vor ieşi din port, capaci-tatea prognozată fiind de 1.500 tone/zi.

Pe lângă soluţiile şi conceptele dezvoltate ce au ca scop eficientizarea şi creşterea capacităţii transportului de mărfuri, intensi-ficarea coordonării şi aplicarea politicilor la nivel internaţional sunt vitale pentru a atinge obiectivele transportului feroviar-atragerea fluxului de mărfuri de pe căile rutiere pe cele feroviare. În acest sens, Organizaţia Interguvernamentală pentru Transpor-tul Internaţional pe Calea Ferată (OTIF) „promovează, optimizează şi facilitează traficul internaţional şi circulaţia vehiculelor în-tre statele membre şi de asemenea aplică noi reglementări şi legislaţii pentru a determina furnizarea unor servicii de transport unitare”, a declarat în cadrul conferinţei, Peter Sorger, Expert Technology Section în cadrul OTIF.

Pentru a armoniza legislaţia de transport cu cea a UE, OTIF a revizuit metodele comune de siguranţă (CSM), prescripţiile tehnice pentru vagoanele de marfă. „Pentru un cadru legislativ uniform, au fost transfer-ate TSI-urile în UTP (standardele tehnice uniforme), în prezent existând o echivalenţă completă. În ceea ce priveşte o parte a an-exelor UTP, ARMF (procedurile pentru ad-miterea tehnică a vehiculelor feroviare) şi registre sunt în curs de dezvoltare, iar altele sunt deja în vigoare. UTP pentru vagoane se află în vigoare din decembrie 2012, acestea având prioritate faţă de RIV/ RIC ale UIC”, a declarat Sorger.

eVeNIMeNTe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

Peter Sorger

34

WORkShOP – CErtIFICarEa ENtItĂţIlOr

rESpONSabIlE CU îNtrEţINErEa VagOaNElOr DE MarFĂ

Prevederile şi corecta aplicare în legislaţia naţională a Regulamentului 445/2011, privind certificarea entităţilor responsabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă,

au fost dezbătute în cadrul workshop-ului organizat de către Club Feroviar alături de Uniunea Internaţională a deţinătorilor de Vagoane (UIP), la 25 aprilie, la

Constanţa.

„Prin certificarea în conformitate cu preve-derile Regulamentului 445/2011 şi atelierele din România specializate vor putea efectua mentenanţa vagoanelor de marfă care circulă pe alte reţele, nu numai pe cea naţională”, a precizat Florin Nicolae, Director General – Asociaţia Deţinătorilor de Vagoane din Româ-

nia (ADV).„Orice entitate poate efectua întreţinerea

vagoanelor, de marfă sau a celor de pasageri, dar pentru siguranţă doar entităţile care efectuează mentenanţa vagoanelor de marfă trebuie să fie certificate în mod obligatoriu. Certificarea asigură operatorul de trans-

de Elena Ilie

eVeNIMeNTe

35

2013 Aprilie

port de competenţa entităţii care efectuează mentenanţa”, a punctat Gilles Peterhans, Secretar General al UIP. Acesta a adăugat faptul că deşi încă din 2010 – 2011 a fost semnat un Memorandum de Înţelegere de către miniştrii statelor UE, până în prezent nimic concret nu s-a îndeplinit pentru simpli-ficarea transpunerii Regulamentului 445/2011 în legislaţii naţionale.

Pentru o mai bună transparenţă, fiecare entitate certificată, ce efectuează întreţinere de vagoane de marfă, trebuie să instituie şi să actualizeze dosarul de întreţinere (care conţine operaţiunile desfăşurate efectiv), apoi trebuie să se asigure că dosarul de întreţinere se aplică în mod efectiv (şi va cuprinde date despre gestionarea parcului de material rulant şi date despre livrările efectuate) şi, de ase-menea, pentru un mai bun management al activităţii, fiecare entitate trebuie să coordon-eze toate aceste activităţi şi să supravegheze subcontractorii săi.

Gilles Peterhans a făcut o descriere amplă a prevederilor Regulamentului 445/2011, ex-trem de utilă pentru cei prezenţi mai puţin familiarizaţi cu conţinutul Regulamentului, punând apoi accent pe faptul că Uniunea Internaţională a Deţinătorilor de Vagoane va sprijini cu informaţii orice entitate care le va solicita mai multă consultanţă legată de certi-ficare, utilitatea şi importanţa acesteia.

Secretarul general al UIP, alături de Fabian Schmid, CEO – ERC, au subliniat importanţa urgentării aplicării Regulamentului 445/2011, punând accentul pe faptul că „toate entităţile responsabile cu întreţinerea vagoanelor de marfă înregistrate în registrul naţional al vehi-culelor (RNV) până cel târziu la 31 mai 2012 se certifică în conformitate cu prezentul regu-lament până cel târziu la 31 mai 2013.”

Mihaela Carabineanu, director general al Autorităţii de Siguranţă Feroviară din Româ-nia (ASFR) a anunţat că în cel mai scurt timp posibil autoritatea pe care o reprezintă va pub-lica pe website un ghid pentru cei interesaţi să obţină certificarea pentru mentenanţa vagoanelor de marfă.

Alături de invitaţii străini au luat parte la discuţii şi reprezentanţi ai unor operatori de transport feroviar de marfă sau deţinători de vagoane din România precum CFR Marfă – sucursala Constanţa, GFR, Servtrans Invest, Touax, Conpet sau Oil Terminal.

operatorii de logistiCă soliCită dezvoltarea terminalelor inTermOdale

Cea de-a doua parte a workshop-ului a dezbătut tema logisticii urbane, printre participanţi numărându-se George Petre, Multimodal Operation Manager – Tibbett

eVeNIMeNTe

36

Logistics, Andreea Nistor, Office Man-ager – TRABA Logistics Romania, Ştefan Roşeanu, Senior Partner – Club Feroviar şi Adrian Dragomirescu, Şeful Departa-mentului de Planificare şi Monitorizare a Activităţilor pentru proiectele POS-T şi TEN-T din cadrul CFR SA.

George Petre a prezentat viziunea Tib-bett Logistics în ceea ce priveşte integrarea între transportul de lung parcurs şi “last-mile”. Reprezentantul Tibbett Logistics a vorbit despre provocările cu care un opera-tor de logistică se confruntă în momentul organizării unui transport de mărfuri, subli-niind faptul că organizarea transportului, ac-cesul la infrastructura feroviară şi siguranţa pe calea ferată sunt vitale.

„De cele mai multe ori ultima bucată de operat în lanţul de logistică (last – mile) este şi cea mai dificilă şi costisitoare. De aceea este nevoie de terminale situate cât mai aproape de reţelele feroviare şi, tocmai pentru că aceste terminale nu sunt dis-ponibile bucata de transport ‘last – mile’ se efectuează cu camionul”, a precizat George Petre.

Provocările cu care se confruntă operatorii de logistică nu sunt deloc puţine.

„Accesul la infrastructura feroviară pentru organizarea unui lanţ de logistică eficient este încă o problemă semnificativă şi, în plus de aceasta, terminalele din porturile dunărene – care ar fi utile în organizarea

unui transport intermodal – nu sunt deloc atractive”, a precizat Andreea Nistor.

În România, organizarea unui lanţ de logistică în sectorul transporturilor are încă multe minusuri, poate printre cele mai acute numărându-se imposibilitatea accesului la terminalele intermodale care încă aparţin CFR Marfă şi lipsa coordonării la nivel de CFR SA în ceea ce priveşte alocarea traselor pentru operatorii de logistică care aleg să transporte pe calea ferată. Lista mi-nusurilor ar putea fi completată de viteza extrem de redusă cu care se circulă pe in-frastructura feroviară fapt care cauzează întârzieri enorme pentru un transport cu vagoane izolate, de până la 24 ore pe Bucureşti – Constanţa sau chiar de 48 de ore pe Constanţa – Curtici.

În încheierea dezbaterilor, reprezentanţii operatorilor de servicii de logistică au sub-liniat câteva din problemele cu care se confruntă, una dintre cele mai presante probleme evidenţiază faptul că terminalele intermodale nu sunt disponibile şi pentru operatorii de logistică sau pentru expeditori. De aceea, operatorii de logistică solicită găsirea – alături de reprezentanţii abilitaţi din cadrul Ministerului Transporturilor şi a celui de Finanţe precum şi din cadrul Autorităţii Vamale şi al CFR SA – a unei for-mule prin care să fie dezvoltate terminalele deja existente pentru atragerea clienţilor şi a investitorilor privaţi.

eVeNIMeNTe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

37

2013 Aprilie

COlOCVIU tEhNIC - MatErIal rUlaNt DE MarFĂ

În cadrul conferinţei, a doua zi a fost structurată pe două sesiuni paralele: a fost organizat un workshop privind certificarea mentenanţei pentru vagoanele de marfă, iar colocviul tehnic s-a desfăşurat pe secţiunea de material rulant. Participanţii la colocviu au adus în discuţie importanţa reducerii consumului de energie, creşterea capacităţilor de transport, ca formulă de asigurare a competitivităţii serviciului de transport de marfă şi tehnologii pentru creşterea nivelului de siguranţă.

iOan Sebeşan, Prof.Dr.Ing. al Facultăţii de Transport din cadrul Universităţii Po-litehnica Bucureşti a realizat o prezentare privind tehnica şi învăţământul academic de material rulat. Lucrarea are ca scop at-ragerea atenţiei asupra marilor realizări din domeniul feroviar aplicate, marile succese tehnice din acest domeniu fiind posibile datorită unor personalităţi deosebite.

Gabriel Popa, Conf.Dr.Ing. al Facultăţii de Transport din cadrul Universităţii Politeh-nica Bucureşti, a prezentant importanţa schimbării managementului, ca motor de dezvoltare în companiile feroviare. Astfel, pentru societăţile feroviare este impor-tant să dezvolte tehnici de management al calităţii pentru serviciile de transport, în scopul optimizării calităţii acestora. „Man-agementul strategic ar trebui să urmărească concepte integrate pentru sistemele de transport feroviar din interiorul oraşelor si din afara lor. Trebuie găsite modalităţi de a armoniza soluţiile alese cu raportul cost-eficienţă, cu performanţa şi siguranţa sis-

temului”, a declarat Popa. Dr. Ing. Ioan Buciuman, Secretar Ştiinţific

– AFER a prezentat Centrul de testări fero-viare Făurei al AFER, acesta fiind „singurul poligon din România unde se pot efectua încercări dinamice fără a închide o linie curentă. Datorită încercărilor efectuate în laboratoarele AFER din Bucureşti şi la Centrul de Testări Feroviare Făurei, putem spune cu mândrie că am avut o contribuţie directă la siguranţa circulaţiei pe Căile Fer-ate Române sau la alte administraţii fero-viare unde au circulat vehicule produse şi testate în România”, a declarat Buciuman.

În cadrul sesiunii a avut loc şi o susţinere lucrări ce au tratat subiecte referitoare la aspectele privind exploatarea vagoanelor pentru transportul cutiilor mobile cu trans-bordare orizontală, osii pentru boghiuri cu ecartament variabil - pentru 3 tipuri de ecartamente, funcţionarea amortizoarelor la vagoanele de marfă, modele matematice folosite în studiile de siguranţa ghidării ve-hiculelor de cale ferată.

de Pamela Luică

eVeNIMeNTe

Foto

: Clu

b Fe

rovi

ar

38 FoToRePoRTAj

gara CONStaNţa

Gara din Constanța se pregătește pentru un nou sezon estival. Nu cu foarte mult entuziasm. Spațiile comerciale rezultate în urma modernizării

care a costat 9 milioane de euro nu s-au transformat niciodată în mall-ul preconizat. Și, ca în orice gară românească, vegetația e greu de stăpînit, iar

peroanele mai îndepărtate de clădirea stației par abandonate. Gara este totuși suficient de încăpătoare pentru un aflux mare de călători, holul

central s-a eliberat de aglomerație datorită noului corp cu case de bilete, scaunele sunt încă pe poziții. Trebuie să mai apară trenurile low-cost.

Fotoreportaj realizat de Radu Drăgan23 Aprilie 2013

39

2013 Aprilie

FoToRePoRTAj

40 FoToRePoRTAj

Terasamente în lucru şi viscol la ieşirea din Dumbrăveni

41

2013 Aprilie

FoToRePoRTAj

Pasaj pietonal subteran în lucru în staţia Daneş

aCte legislative apărute în mOniTOrul Oficial

198 / 8 aprilieOrdin pentru aprobarea Normelor privind serviciul continuu maxim admis pe locomotivă, efectuat de personalul care conduce şi/sau deserveşte locomotive în sistemul feroviar din România

Ordin privind modificarea art. 1 din Ordinul ministrului transporturilor, construcţiilor şi turismului nr. 1.258/2005 pentru stabilirea unităţilor responsabile cu cartarea zgomotului pentru căile ferate, drumurile, porturile din interiorul aglomerărilor şi aeroporturile, aflate în administrarea lor, elaborarea hărţilor strategice de zgomot şi a planurilor de acţiune aferente acestora, din domeniul propriu de activitate

204 / 10 aprilie

Hotărâre cu privire la propunerea de directivă a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară (reformare) (text cu relevanţă pentru SEE) - COM (2013) 31 final

Hotărâre cu privire la propunerea de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind Agenţia pentru Căi Ferate a Uniunii Europene şi de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 881/2004 (text cu relevanţă pentru SEE) - COM (2013) 27 final

213 / 15 aprilie

Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2012 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a cantităţii de 2.000 tone motorină pentru Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. - Călători“ - S.A.

217 / 17 aprilie

Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 86/2012 pentru aprobarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 noiembrie 2012, privind garantarea în proporţie de 100% a obligaţiilor aferente Acordului de împrumut

(Restructurarea financiară a Companiei Naţionale de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A.) dintre Compania Naţională de Căi Ferate „C.F.R.“ - S.A. şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în valoare de până la 175.000.000 euro

Lege privind modificarea art. 3 din Legea nr. 133/2010 pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a IV-a, Magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Drumul Taberei- Universitate, semnat la Bucureşti la 12 noiembrie 2009

218 / 17 aprilie

Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Grup Exploatare şi Întreţinere Palat C.F.R.“ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

Hotărâre privind aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Societăţii Comerciale „Telecomunicaţii C.F.R.“ - S.A., aflată sub autoritatea Ministerului Transporturilor

propuneri legislative supuse dezbaTerii Publice Pe SiTe-ul ministerului transporturilor şi infraSTrucTurii

Proiectul de Ordin al ministrului transporturilor pentru aprobarea condiţiilor contractuale speciale privind contractele pentru echipamente şi construcţii, inclusiv proiectare, şi cele privind contractele pentru construcţii clădiri şi lucrări inginereşti proiectate de către beneficiar ale Federaţiei Internaţionale a Inginerilor Consultanţi în Domeniul Construcţiilor (FIDIC) pentru obiective de investiţii din domeniul infrastructurii de transport feroviar, finanţate din fonduri publiceData publicării: 18.04.2013

Proiectul de ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ pentru ratificarea Acordului între Guvernul României şi Guvernul Republicii Bulgaria privind constituirea unei entităţi comerciale mixte pentru exploatarea noului pod mixt (rutier şi feroviar) peste fluviul Dunărea, între oraşele Calafat (România) şi Vidin (Republica Bulgaria), semnat la Sofia la 28 februarie 2013.Data publicării: 12.04.2013

INFo LeGISLATIV42