Alttl a! li AJH X'VM-le» a-i 43 HOMARUL 2 L«í 6 pagini Braşov Duminecă 16 ̂ Aprilie 1925

M&eţia |I AimMstîaţi*PIAŢA LIBERTATÉI BRAŞOV

Telefon 226Atazuunent anual 360 Iei f&sitiru strelnfttate 800 lei ânanţarl, reclame, după tarif.

Fondată i» 1838 G eorge BariţiuApare de trei ori pe săptămâna

Prin fine însuţi, cefăjene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste.

O mare serbare nationalaStăm în ajunul unei mari

serbări a culurii şi creşte­rii româneşti. Anul acesta se împlinesc 75 ani decând sub înţeleaptă conducere a fericitului protoiereu al Braşovului Ioan Popasu, cu binecuvântarea marelui Ar­hiereu Andreiu Şaguna şi cu jertfa neprihănită a ce­lor două parochii ortodoxe din Braşov-Cetate şi Bra­şov- Şcheiu,s’au deschis larg, în toamna anului 1850, porţile noului gimnaziu din Braşov, astăzi marele liceu »Andreiu Şaguna“.

Înfiriparea acestui impor­tant aşezământ de cultură naţională, de pe ale cărui bănci s’au revărsat începând din anul 1866, când s’a ţinut primul examen de maturitate, atâtea generaţii de tineri adăpaţi la acest isvor nesecat al culturii ro­mâneşti, în toate colţorile pământului românesc de dincoace şi de dincolo de Carpaţi,— a fost o urmare firească a .nizuinţelor spre cultură, spre cartea româ­nească şi spre întărirea în credinţa şi strămoşeasca le­ge, cari au precedat înii- inţarea „Sionului Românesc“ ' şi care s’a complectat în 1869 cu înfiinţarea şcoalei reale inferioare şi a şcoalei superioare de comerţ.

Braşovul a fost din tim­puri îndepărtate un însem­nat centru al vieţii româ­neşti. Situat îu imediata a- propiere de vechiul regat şi stând întotdeauna în con­tact cu fraţii din „Ţară“, Braşovenii au format de secole legătura naţională şi culturală între Românii de dincoace şi de dincolo de Carpaţi. Astfel sau tipărit in Braşov cele dintâi cărţi ş i foi româneşti: Catehis­mul (1559), Tetravanghe­lul (1562), Psaltirea (1570), Cazania (1 5 7 0 — 1580) etc. partea cea mai mare tra­duse de diaconul Coresi şi de preoţii Popa Mihai şi Popa Iane dela biserica Sf. Nicolae. Tot la Braşov a- par primele foi periodice

române: la 1836 „Foaia Duminecii“, iar la 1837 „Gazeta de Transilvania“. In privinţa bisericească Braşovenii au stat în strân­se legături cu Românii din Muntenia întru apărarea or­todoxismului, iar pe terenul şcolar parohienii dela bi­serica Sf. Nicolae înfiinţară încă în anul 1788 O şcoală poporală, care la 1837 a- vea 4 clase, iar neguţătorii din Braşov-Cetate la 1835 o altă şcoală poporală.

A fost numai firesc ca după atâtea iertfe, sforţări şi preocupări înălţătoare de inimi, Braşovenii sâ facă un pas mai departe şi să pună temelia unei scoli secunda­re la Braşov, dela a cărei deschidere se împlinesc a- nul acesta 7 5 ani.

Ce aport au adus şco­lile româneşti din Braşov culturei naţionale nu tre­buie s’o mai spunem. Fă­clia culturii şi a sentimen­tului naţional aprinsă de moşii şi strămoşii noştri în acest colţ de ţară a stră­bătut îu lungul şi latul pă­mântului romenesc, pregă­tind şi prevestind zilele

noui ale înfăptuirii idealului naţional.

Cuvin€-se deci ca de pe acum să ne pregătim su­fletele pentru marea serba­re jubilară, care se va des­făşura cu un deosebit fast în silele de 28 ş i 29 Iu­nie a. c., cu prilejul în­cheierii anului şcolar la li­ceul „Andreiu Şaguna“, rătându-ne toţi câţi ne-am adăpat la acest isvor de învăţătură precum şi toţi cari ne dăm seamă de ro­lul uriaş pe care l’au jucat aceste şcoli în viaţa popo­rului românesc, întreag noastră recunoştinţă faţă de aceBt strălucit focar de cul­tură şi educaţie naţională românească.

floal guvern francez Paialevâs’a prezentat Marţi Camerei cu noul său guvern. Programul său se resumâ în două cuvinte: st* guranţft şi asanare financiară. După aceia au luat cuvântul d-nll Bdand şi Caillaux. Cel dintâi se bazează pe protocolul dela Ge­neva. D* Caillaux propune o se* rie de măsuri financiare cari vor aduce asanarea finanţelor.

Camera a votat încrederea In guvern cu 30£ voturi, contra fiind 218.

In şedinţa de Miercuri a ca­merei a fost ales preşedinte al Camerei franceze cu 266 voturi din 267 exprimate de d-1 Her• riot, fost prim-ministru în guver­nul anterior.

0 adresă şl o rugăminte din partea direcţiunii liceului •Andrei Şaguna* din Braşov, câtră foştii profesori şi

elevi ai acesta! llcen.Liceul ort. român »ANDREI

ŞAGUNA*, din Braşov, împli­neşte la sfârşitul acestui an şcolar 75 de ani de viată rod­nică şi binecuvântată, pe te­renul culturii naţionale.

Conducătorii de azi ai aces tor şcoale« despre cari se ştie, că au educat pe cei mai de seamă Români ai Ardealului în curs de 75 de ani, au hotărât să serbeze această aniversare prin o manifestaţie măreaţă ro­mânească, deamnă de trecutul şi de rolul important cultural şi naţional al acestei instituţii ort. româneşti din Ardeal şi corespunzătoare vremurilor de azi fixând data serbării pentru zilele de 28 şi 29 Iunie 1925.

Şi* am socotit că în primul rând se cuvine, ca la acea ma­nifestaţie să contribuie tofi foştii elevi ai acestor şcoale, rămaşi în viată.

In senzul acestor preocupări s’a hotărât:

1. Sâ se aranjeze o expoziţie de lucrări lite rare şi artistice de ale foştilor eleni şi profesori ai şcoaielor.

2 . Sâ se deie un festioal nu­mai cu concursul literar şi ar­tistic al foştilor eleat.

3. Sâ se publice un Anuar- Almanah festiv cu lucrări lite­rare de.ale foştilor eleoi.

4. Pe lângă acestea şcoala vie de azi doreşte, — 9/ a- ceasta o considerăm ca o

tnaltâ datorie morală —, ca toţi foştii elevii rămaşi în viată sâ sâ se întrunească pentru zilele de serbătoare — 28 şi 29 Iu­nie a. c. la a lor Alma-Mater, aici tn Braşov, spre a*i aduce personal omagiile lor de iubire. Aceiaşi datorie e firesc, căf o simţesc şi foştii profesori, cari suni azi în alte pârii ale ţârii.

In numele corpului profeso­ral rog deci atât pe foştii elevi, cât şi pe foştii profesori ai şcoaielor noastre din Braşov să binevoiască a-şi întocmi ast­fel afacerile, ca să-şi poală îm­plini datoria aceasta. Şi pentru ca să ne putem îngriji de lo­cuinţe îi rog să bine vofască a ne anunţa venirea lor până tn 1 Iunie a. c.

Mai rog pe foştii elevi şi profesori ai şcoaielor noastre, cari au scris ori compus opere literare sau artistice, să bine­voiască a trimite până în 1 Iunie, Ia adresa direcţiunii câte un exemplar din operele lor pentru expoziţia luată în ve­dere.

Braşov, în 22 Aprilie 1925.Director:

Br. IosIf BIaga.Notă: loatd ziarele române

din Patrie sunt rugate sâ re­producă această rugare.

0 serbare de înfrăţireEscursioniştii polonezi la Galaţi.

Galaţi, în 20 Aprilie 1925. | Din partea elevilor gălăţeni a Escursioniştii polonezi, cari ? « 5

au vizitat principalele cenfre din România, au sosit la Galaţi Miercuri 15 c. la orele 11, cu trenul de Constanta. La garS au fost primiţi de cStrS autorităţile administrative şi şcolare şl de căiră personalul consulatului polonez.

Recepţia oficiali a avut ioc în eleganta sală de festivităţi a prefecturel, unde îl aştepta un public ales. Sosirea oaspeţilor a fost salutaţi cu Imnul polo­nez, esecutat magistral de co­rul liceului. Inspectorul şcolar al circumscripţiei a salutat pe distinşii oaspeţi in numele mi­nisterului instrucţiei şi al profe­sorilor din Galaţi; iar directoa­rea şcoalei secundare de fete, în numele şcoaielor de iele. Profesorul N. Cancel, dela li­ceul român din Bolgrad, a flaut o frumoasă cuvântare „în limba poloneză. A răspuns d-1 Ga­li wtk*, director de liceu din Varşovia, conducătorul escursiu* nei, mulţumind pentru căldu­roasa primire.

mercială superioară, şi o elevă dela şcoala secundară, cărora le-au răspuns tinerii polonezi. In­tre cuvântări, corul liceului şi al şcoalei secundare de fete au cântat diferite bucăţi, viu a- plaudate.

După aceea a urmat dejunul, oferit de Primăria Galeţilor la „Grand Hotel* şi la care, pe lângă escurslonlşii, au «’partici­pat personalul consulatului po­lonez, autorităţile civile şi mili­tare, delegaţiile şcoaielor, ai asociaţiilor culturale şi al pre­sei. Primul toast a fost tinut de representantul primăriei. Apoi au urmai alte cuvântări, la cari a răspuns directorul liceu­lui din Lotz.

După dejun oaspefii polonezi an vizitat portul, şantierele ro­mâne dela Dunăre, interiorul vaporului „Dacia" aflat în re- perajie, liceul »Alexandri", bib­lioteca „Urechia", şcoala nor­mală şi muzeul Paşa.

Seara a avut loc la teatrul »Paradis" un strălucit festival

de gală, la care a participai toată elita Galaţilor. S’au cântat Imnurile naţionale; s’au tinut cu* vântări. Elevii şi elevele din Polonia au fost mult aplaudaţi pentru frumoasele lor jocuri naţionale.

Joi dimineaţa s'a vizitat epis­copia, grădina publică, şl ma­rele institut de fete „Noire Dame de Sion" al călugăritelor fran­ceze. După aceea s’a luat cea­iul la consulatul polonez.

La orele 11, cu vaporul „Prin- cipele Mircea*, condus de di­rectorul navigaţiei fluviale, d 1 inginer Carp, oaspeţii şi un nu­meros public au plecat în ;es- cursiune pe Dunăre şi la Ca­nalul Fiiipoiu. Pe bord dom­neşte o vie animaţie; corurile elevilor se întrec cu muzica militară. S'a făcut mai întăiu o cursă In josul apei, pentru ca oaspefii să poată vedea primul port al României în toată splen­doarea lui. In fa|a arsenalului marinei, escursioniştii sunt sa­lutaţi cu puternice urale de că- iră cinci sute de marinari de pe vasele marinei militare, frumos împodobite. Lângă noul basin de cherestele vaporul face un rondou şi se îndrepteeză spre Brăila.

In fafa Ţîgliael, din jos de gura Şiretului, ne salută frenetic

întreaga marină militară a Du năref. Uralele celor două mit de marinari, de pe vasele pavoa sate, se amestecă cu uralele escursloniştilor şl cu muzica militară şi se prelungesc dea- lungul Dunărei până în munţii Dobrogei. Toţi escursioniştii, viu impresionaţi, flutură batistele şi pălăriile.

La orele 12 intrăm în braţul Măcinului şi în curând ajungem la încântătorul canal Fiiipoiu,

Debarcarea se face tn cea mai perfectă ordine, cu şalupe şi bărci, — sunt în total peste 400 persoane. Drumul pe canal, pe sub sălciile pletoase, înflo­rite, de pe ambele părtf, este de o frumuseţe incomparabilă.

La Fiiipoiu ne aşteaptă o masă îmbelşugată, oferită de Direcţia pescăriilor şi admirabil aranjată pe iarbă verde, sub sălcii, de d*l director Tomescu. S'a servit borş de peşte şi faimosul crap la proţap, masă pescărească. Oaspeţii polonezi au admirat mult modul cum se frige crapal la proţap şi s’au fotografiat lângă foc. Prin pădure, grupuri de elevi veseli fac serenade.

Seria cuvântărilor a început © profesorul Const. Calmuschi dela liceul din Galaţi, care ex­primă bucuria ce simţim de a avea printre noi pe distinşi

Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI Kr. « ~tm

S â rb ii ş i C roaţiiFiindcă mul)f nu cunosc reia*

tiunfle Intre Sârbi şi Croaţi, e bine să le arătăm pe scurt ce* lor cari se interesează de ches­tia sârbo-croată.

Esenţa eh eşti unei culminează deoparte in panserbism, iar de altă parte in pancroatism.

Sârbii au convingerea, că ei ca un vechlu popor in Balcani, care a luptat veacuri întregi pentru apărarea creştinismului contra Semiluneî, ba au stat şi în ajutorul Austriei contra Tur­cilor, acum după ce prin ma­rele lor eroism şi au întregii neamul şl imperiu], fiind şi in majoritate, se cred în drept să aibă ei supremaţia şi stăpânirea în înţeles sârbesc asupra tutu ror popoarelor, cari se află azi pe teriiorul sârbo-croato-sloven.

Croajii dimpotrivă bucurân- du-se timp de o mie de an! de autonomie şi organizaţie naţio­nală sub sceptrul Austrie! şî Ungariei, având «foî ca Zrinyl, Frangepan şi alţii» a*ând o cul­tură şi literatură veche occiden­tală, susţin c8 Sârbii numără numai 4 milioane şf ei cu cul­tura lor orientală şi ciriliceie lor nu pot domina asupra Croa­ţilor şi Slovenilor, cari numără 8 milioane.

Croaţii consideră pe Sârbii dfn Bosnia, Herţegovina, Munte negru şi Dalmaţia drept Croaţi ortodocşi fiindcă aceştia vorbesc dialectul croat.

Astfel problema serbo-croaţă se complică şi deslegarea ei dă de greutăţi, a căror rezolvare nu se va încheia desigur nici după trecerea multor secole.

Se ştie că ideia imperiului trialist susţinută de Aurel Po poviciu în cartea Gross Oester- reîch şi tendinţele moştenitoru­lui de tron Franz Ferdinand de a înfăptui acest imperiu au silit pe Sârbi să zădărnicească în­temeierea imperiului trialist şi spre ajungerea scopului lor de a netezi calea pentru înfiinţarea unei Serbii mari, au avut dife­rite conveniri şi înţelegeri cu bărbaţi politici sloveni, cehi şl ruşi.

Deja în anul 1913 auzisem, că pentru întemeierea unui mare imperiu sârb, politicienii din Belgrad s’ar fi învoit să pri­mească alfabetul croat, ca ast­fel să nu ma! fie diferinţă de limbă între Sârb! şi Croaţi. Se vede insă că după înfăptuirea imperiului au fost abandonate aceste planuri, ba* s’a dat ordin ca în tot locui autorltăfile s i pună inscripţii cu litere cirfle în locul prim, ceea*cejja iritat mult pe croaţi şi sloveni.

In Constitufia acestei ţări s’a înlăturat numirea de Iugoslavia şî s’a dat ţării numirea: Regatul Sârb, Croat şi Sloven.

Totuşi panserbii luptă pentru o Serbie mare, care cu timpul să fie învecinată cu o Rusie faristă;

Diferendul serbo'croai numai atunci poate fi aplanat, când cultura sârbă şi cultura croată, desvoltată până acum, adecă în trecului secular separat unele de altele, se vor asimila. A* ceastă contopire de cultură şi tradiţii se va înfăptui, când po­porul sârb va adopta alfabetul croat sau latin, universal. Con­trariul este Imposibil.

Savantul G op ce vi ci recomandă sârbilor primirea alfabetului croat, care este accesibil peh tru cultura universală şi euro­peană.

Limba sârbă şi croată este una şi aceeaşi, adecă sunt nu­mai dialecte de puţină deosebire.

Limba sârbo-croată ere trei dialecte, şi anume dialectul e, dialectul ije şi i. Un exemplu va arăta mai bine aceasta deo sebirerCuvântul .frumos* sârbii îl pronunţă „lepo*, croaţii „lijepo* iar în unele locuri „llpo".

Marele politician Proiic scria în ziarul său „Radical" înainte de trei ani, că sârbii sunt croaţi ortodoxi, iar croaţii sunt sârbi catolici Această definiţie e bine potrivită, dar nici lui Proiic nu i*a succes a face înfrăţirea în­tre Sârbi şi Croaţi.

Malte din aspfraţiunile croate se vor realiza, chiar şi atunci, când s’ar folosi mijloace de corupţiune contra ior.

P. Stoica.

Congresul Uniunii femeilor române

Congresul Uiisnîi femeilor româoe dia Românit*M»re, Fe­deralii Reuniunilor şi Societăţi­lor de femei din Ardeţi, Banat, teritoriile alip.te, Moldova şi Bu­covina se va ţinea snal acesta la Timişoara, în termiool fixat de atatate, adecă îu zilele sâr* bătorilor de Rasaţii 7 şi 8 Iunie.

Toate Societăţile federate au foit înştiinţate prin circulare urmând a se pabiioa Convoca­rea cu ordinea de zi şi cu pro­gramul serbărilor.

Urianea teme lor române stă sub înaltul Patronaj ai Mijzs- tăjii Sale Regina M&ria.

Comitetul de direct ie al U. F. R. Sediul Braşov.

1— 2 ---------

oaspeţi polonezi şi dorinţa de ] a vedea stabitîndu-se strânse . legături culturale între cele două j naţiuni. Muzica intonează imnul polonez.

Răspunde directorul/ liceului din Loiz, mulţumind pentru buna primire şi toastând pentru M. S. Regele, pentru armata şi ma­rina română.

Amiralul Gavrilescu, îatr’o ad­mirabilă cuvântare, preamăreşte alianţa noastră cu Polonia, ară­tând cum cele două ţâri trebue să formeze un puternic zid dela Dantzig la Marea Neagră pen­tru apărarea civilizaţiei în con­tra barbariei. Se fac ovaţiuni grandioase pentru marina ro­mână.

Profesorul I. G Munfeanu, dela şcoala comercială supe­rioară din Galeţi, arată cât de mândră este Dunărea ca {tace pe valurile ei tineretul şi pejn- teiectuaiii polonezi, uniţi cu ti­neretul şl cu intelectualii ro­mâni; ridică p hărul pentru în­florirea negoţului dintre cele două ţări ali&te. Muzica into­nează din nou iranul polonez şi imnul român.

Răspunde d l Wajeik, profe­sor în învăţământul comercial superior, din Polonia, după cere iau cuvântul un elev polo­nez şi uitul român.

Până aci t6ţi au vorbit In franţuzeşte.

Profesorul polon Dieti vor­beşte în latineşte. Directorul li­ceului din Galaţi, I. Tohănesnu, într’o impresionantă cuvântare îi răspunde to! în limba stră­moşilor noştri.

Apoi a urmat o horă uriaşe de înfrăţire, ia care au luat parte tineri şî bătrâni, polonezi şi români.

După reîmb ar darea pe vapor, amiralul Gavrilescu ne rezervă o surpriză din cele mai intere­sante: expiozla unei mine pe braţul MS cinului.

La orele cinci seara intrăm în Brăila. Este o intrare trium­fală, salutată de sirenele tutulor vapoarelor din port şi de mu­zicile militare. Pe cheiu o mare de oameni. Se fac prezentările. Doamnelor poloneze li se oferă buchete.

La Brăila s’a vizitat asilul so­cietăţii generale de patronaj. Li orele şapte a avu! Ioc o audiţie muzicală, dată de socie­tatea „Lyra*, după care a urmat un banchet oferit de primăria oraşului.

Cu acceleratul dela miezul nopţei, oaspeţii polonezi, încân­taţi, au plecat ia iaşi.

Corespondent.

S e rb ă rile JunilorEste vorba de serbările tra- j tori, fiecare grup de Juni s-a

fţloQale, aranjate în Miercurea | oprit In faţa tribunei ridicată Oştilor de cunoscuţii juni al înaintea Bisericii româneşti din

Braşovului.Deşi se credea înainte de

masă că serbările din acest an : nu vor reuşi din cauza timpului,

care nu prea promitea, se pare totuşi că şi vremea n-a volt să strice fastul acestei zile, care atrage atâtea mii de vizitatori streini la Braşov.

Iaire orele 12 şi 1, pe când grupurile de Juni se pregăteau de plecare „Intre Petrii”, o ploae măruntă începuse să posomo- rască feţele celor ce cu nerăb­dare aşteptau această zi. Tim­pul s-a luminat însă în curând, aşa că petrecerea câmpenească a Junilor „latre Petrii* a -de­curs în bună dispoziţie până către orele 5 seara, când gru­purile de Juni s-au pregătit de plecare şi reîntoarcere in oraş.

Tot din acel timp imensa mul­ţime de lume care aştepta cu nerăbdare să-şt delecteze privi­rile în admirabilele tablouri for­mate şi colorate de diferitele costume naţionale ale Junilor călări, îşi căutase loc şi se îm­bulzea de-u lungul tuturor tro­tuarelor prin străzile pe unde aveau sfi treacă companiile de Juni.

Lumea multă, fără deosebire de neam, care inundă în această zi străzile oraşului, face pentru un necunoscâtor el zilei impre­sia unui deosebit eveniment. Mal ales străzile din centrul o- raşului erau îmbâcsite de furni­carul de curioşi.

Către orele 6 îşi face intra­rea în suburbiui Cetate, corle- jui compus din diferitele corn penii aie Junilor. Frumos, demn şi serbâtoreşle. Fiecare grup In frunte cu vătaf ui şl armaşi! săi, cari poartă în.mână buzdugane.

Amestecul de culori: verdele bradului cu qare erau împodo­bite «crucile*, văpsite roşu, gal­ben, albastru, culorile vii ale diferitelor sie sg <2 ri de compa­nie, variaţia de culori a costu­melor naţionale in cari . erau îmbrăcaţi cei peste două sute de Juni, călări pe cal frumos împodobiţi — iţi î i bălau privirea.

Defilarea a fost făcută în or­dinea următoare:

Junii tineri în frunte cu văta­ful D. Caţanaş şt armaşii T. Ca- ţanaş şt A. Rjsu.

Junii bătrâni cu vătaful D. Bă­diţei şi armaşi! N. Stroie şi F. Pitiş.

Junii curcani l cu vătaful V. Săcăroi şi armaşii G. Bâzoiu şi N, Renel.

Grupul Societăţii „Ajutorul* Dorobanţii cu vătaful D, Mun tean şî armaşii D. Z-miir şi N. Creţoiu.

Junii broşouecheni ru vătaful N. Toma şi armaşii 1. Aldea şl 1. Lupu.

Junii roşiori cu vătaful G. Bârsan şi armaşii N. Bozocea şi N. Logo.

Junii albi cu vătaful G Bun- gh«z ş! armaşii N. Saftu şi R. Dvju.

Uliimul grup e n urmat de un lung şir de trăsuri şi căruţe, îm­podobite cu frunză verde, cari aduceau lumea de însoţitori ce luase parte la serbarea câmpe­nească a Junilor.

Traversând Piaţa Libertăţii printre zecile de mii de specta-

Cetate, pe care tribună se efl iu autorităţile militare şi civile !n frunte cu comandantul corpului de armată, d l general Olteanu. Aici după cântarea strămoşes­cului „Christos a înviat“, văta­ful fiecărei companii a esprimat în câteva cuvinte, omagli e Juni­lor faţă de Dinastie şi armată, iar d-luf generai Olteanu mul­ţumiri pentru concursul ce li i-a dat, intervenind să Ji se pună la dispoziţie cai de-ai armatei.

După defilarea prin piaţă, care s a făcut in accentele capelei orăşeneşti ce cânta în balconul casei Primăriei din mijlocul pir ţii şi ale nsuzicei militare cere cânta lângă tribună, întreg convoiul a parcurs strada Prin­cipele Csrol, Bulevardul Regele Ferd nand, str. Porţii, str. Hir- scher, str. Orfanilor şi din Gros- veri peste Ciocrac a sosit în Piaţa Prundului, unde, coaform obiceiului, s’a pus capăt impo zantei serbări. C.

O rugareSoseşte în Braşov d-i OJver

D yer, secretarul geoeril ai So­cietăţi! peotrn înfrăţirea popoa­relor, pe baza Învăţăturilor reîi- gicm iiai Isas Hr.atcs, care to ctefate îşi are sediul în Londra.

Cerâado-ml această societate spr j ani pentru mişcarea ce a pus în cars şi în mijlocul Ro­mânilor şi vrând ca sa se facă dovada că noi Românii ştim în­ţelege şi sprijini asemenea pro bleme înalte morale şl to-riale, ara aflat de bine să>l promit că voi intrnni ia o adunare în Bra­şov, pe când va fi d-i secreta* at societă ii aci. pe românii in­telectuali din Braţov, luând aso- pra mea şi sarcina ţinerii unei conf renţe cu acea ocazioue.

Adunarea se va tine Vineri în 1 a Mai o. c, la ora 5. p . . m, în sala cea mare a Consi­liului orăşenesc din Braşov, în prezenţa d-fui secretar englez al Societăţii

Rog respectuos şi stăruitor pe loţi intelectualii români, bărbaţi şi dame, să binevoiască a lua parte la această a lunare, p?n trn ca ea să poată deveni o manifestaţie demnă a sufletului românesc Înţelegător de proble­me mari şi accesibil pentru mişcări de înaltă mo a ’ă creştină.

Protopopul ort. rom. al traci. Braşov, — Dr. Blaga.

-------- 1—3

ComIsion8a Zootehnică a Judsjn- lni Braşov.

Ministerulide Agricultură Di­recţia Generaiă a înfiinţat o sta­ţiune de montă cu 2 aimăsari arab«, proprietatea dlui Căpitan M. Olteanu. Doritorii se pot a- diesa ia regimentul 89 Infan* terie Str. Călăraşilor. Epele vor fi prevăzute cu certificat veteri­nar plătind taxa de montă 200 de lei, apheate în timbre zoo­tehnice pe dosul certificatelor.

Braşov, Ia 16 AprilieJ.925.__ Preşedinte: Seruatius, subpre­fect Medic Vetennar Primar

de Judeţ: V. Moldovcn.348 1 -1

I Î N T R E P R I N D E R E1 de oonsrihuoţii de ca se U

St. de HoyciechowshiPlanuri. — ExecutareS f. ESicoIae a> No. IO.

2 -8

Uzine’e de Fier şi Domeniile din Reşiţa

SOCIETATE HOIIRi

c mDnii acţionari ai Uzinelor d

Fier şi Domeniilor din Reşiţa societate anonimă, sunt convo­caţi Sâmbătă 23 Mai 1925, ora 17, în sala Cercului Industrial şi Comercial, Palatul Camerei de Comerţ, BucureşF, strada Bursei 4, pentru adunarea ge­nerală ordinară, cu următoarea ordine de z i :

t. Raportul consiliului de ad­ministrare şi al censoriior pe exerciţiul 1924.

2. Aprobarea bilanţului pe e- xerciţiu! 1924 şi distribuirea be­neficiului net.

3. Descărcarea consiliului de administraţie şi a censoriior de gestiunea lor*

4. Fixarea onorariilor censori- lor.

5. Alegerea unui membru în cons I ul de administraţie.

6. Alegerea a cinci censori şi cinci supleanţi pentru exer­ciţiul 1925.

Pentru a putea participa la această adunare, dnii acţionari trebue să depună conform art.12 şi 13 din statutele societăţii, acţiunile lor până în ziua de13 Mai 1925.

La Bucureşti: La Banca de Credit Român, Ia Banca Gene­rală a Ţârii româneşti, la Ban­ca Marmorosch Blank & Co., la Banca Românească, la Ban­ca Ţărănească.

La Cluj: La Banca Agrară.La S'biu : la Institutul de Cre­

dit şi Economii „Albina*.La Timişoara: la sucursala

Băncii Româneşti.La V iena: Ia Creditul Fun­

ciar al Austriei, Teinfaltstrasse 8*La Londra : la Barrca Glyn

Miilo Currie Hoit şi Co. Lom­bard St. 67 E. C. 5.

Conform art. 12 din statute nu vor putea participa Ia a- ceastă adunare generală decât acţionarii, ale căror acţiuni au fost transferate pe numele lor cu două luni înaintea adunării generale, adică până la 23 Martie 1925.

Consilia! de administrat^347 1 -1

I*444441«41444

A R d U T E O T J

MARTIN S C H O R R »BRAŞOV, Strada Lnngâ 141 £

întocmeşte proecte pentru £ on-ce fel de clădiri (p!a- * nuri, măsurători, devize) * Asemenea execută ca an- * treprenor ori*ce fel de lu- I> crări şi construcţiuni, ga- ^ rantând complecta lor te r minare în limitele de cost

prevăzute de devize.355 1 - 5

»

»»

Cercai de Rtcratara Breşei.

PublicaţiuneSe aduce la cunoştinţa publi­

cului că în ziua de Joi, 30 A- prilie 1925 ora 9 a. m. se vor vinde prin licitaţie publică în târgul de vite al oraşului Bra­şov doi boi proprietatea Cer­cului.

Doritorii pot vedea boii în fie­care zi între orele 10—II în grajdul Cercului, Cazarma Regt. 41 Artilerie.335 2—3 Maior Plesniiâ.

Be vânzare Zn*%nir-lu n g e n i, proprietatea lui Ioan Olteanu, în bună stare cu 3 pe­trii şi cilindru. Informatiuni la Ioan Şandru Budila Nr. 264 (jud.Treiscaune). 564/1—2

Nr. « —1925? GAZETA IKANSILVAwíEI Pagrna 3

In ajunul alegerii delà CiucScrisoarea unui fruntaş maghiar.

Ca un ecou la c la apărute în zia­rul nostru sub titlul „UN PREFECT PATOLOGIC“ primim din partea fruntaşului maghiar S. M. din Gheor- gheni următoarele lămuriri, cărora le dăm loc fiind-că ni aduo câteva preţioase caracterizări, din cercurile minoritare, a persoanei candidatalai liberal Fiorea.

Domnule directorSper, c i nu Va vefi supăra,

daci Vă voi răpi câteva minute din timpul D- voastră şi even­tual o coloană din „Gazeta Transilvaniei*, cu încercarea mea de-a lumina o nouă la* fură a chestiune! d*lui Prefect Patologic, cum l-a numit un a* mic al meu înlr'un număr al ziarului D-voastră.

înainte de toate trebue să Vă spun, că nu voiesc să con­test nici un cuvânt din articolul amintit şi nici din celelalte ar­ticole publicate în „G. T.* despre d 1 Fiorea, insă cred că activitatea domniei sale nu e pusa în deplină lumină pentru acei, cari n’eu cetit decât a ceste articole, prin cari s’a des* velit numai o singură faţă a Iul, pe când el ere şi mai multe.

Ca mai toate publicatfuniie apărute în româneşte referitor ia candidatul de senator d in . Ciuc, ast fel şi prietinul meu P. autorul articolului „Un Pre­fect Patologic*, scrie despre d i Fiorea, ca despre un ma ghiaroţi), cere cu se reazimă di cât pe meghied şi cave e foarte bine văzut în Rochii lor, şi chiar <ate g«rea m ar e.j;.t» unor tendin|a pur maghiare, care sunt în contrazicere cu nişte tendinţe şi interese împor tente româneşti.

In cele ce urneezi, nu vo* iese, decât să Vă arăt, că lu­crul nu I tocmai aşa şi d 1 Fiorea nu e dorit nici din par­tea maghiarilor. Mai mult: domnie-so nu e dorit ca senator din pai tea nimănui a, sau cel mult din partea lui însuşi. Şi cu drept cuvânt i-i s’a adresat părintele Tö ök din Ciumanf, rugându l : „O le Fiorea, ‘ Vâ rugăm foarte mult, câraţi-Vă de aicia 1“

Dt fi-mi voe, să expun pe scurt câteva cezuri, când d 1 Fiorea a arătat ungurimei din Ciuc firea sa adevărată.

In Gheorgheni a apărut o gazetă, „Székely Szó", un mic ziar localnic, care a lucrat, aşa, cum a putut, în interesul ma ghiadlor, nu în al lre dentiştilor, ci al acelora, cari sunt de ori­gine maghiară, însă buni cetă­ţeni români (nu ştiu, dacă vet» crede, că există şt ast fel de maghiari, însă e fapt că există). Odată d-1 Fiorea, ca prefect, a făcut nişte lucruri, cari n’eu fost tocmai cum se cade, şi a» tunel redactorul acestui ziar, d I dr. Pa crfiicai, poate cam sever, poate numai în mă* sură justă, — asta nu e im portant — însă nu pe români, nu România, ci singur pe d l Fiorea. Care a fost răspunsul d*lul Fiorea ? A interzis apa rifia ziarului. (Vezi art. 24. ali­niat 7 din Consfitu(ia Română, cea iiberaiă: „Nici un ziar nu poate fi suspendat sau supri­mai*), De ce? N'a putut să spună adevărata cauza, prin urmare a căutat cauze falşe, spunând, că „Székely Szó* a făcut abuz de puterea presei (vezi art. citat, alin. 1 din Con stituţle : „Constituţia garantează libertatea de a publica... fie-c&re fiind răspunzător de abuzurile comise conform codicelui pe­nal... care nici înh’un ecz nu va putea restrânge dreptul în sine 1) Aite cauz : că ziarul n’a foii anunţai cum trebue (Legea p fissu prevede pentru acest caz o mică amendă) etc.

Tot ia Ghtorgheni, ta urna câteva zile, sosind cu automo­bilul prefecturii, a convocat o adunare, pentru a ş i expune

programul. Şi a spus programul cu greu. întrerupt Lin4 de zeci de ori, atât din partea Roma­nilor prezent», cât şi din partea maghiarilor. In fine, d I dr. G ăl, aceiaşi dom», care a avut dfja odată un conflict cu d-i Fiorea, a voit să fa S nişte observări programului d-lui Fio- rea, care fapt l’a enervat în mod de nespus. In mânia sa, abia putând scoate cuvinte cu oare-care înţeles, urlând a or­donat ca d-i Gaâl să fie ares­tat numii decât. Poliţaiul din Gheorgheni a refuzat împilai re a dorinţe!, şi atunci Ta somat să-şs dea numai decât dîmîsie. Cred că nu trebue să citez pa- ragrafii din Constituţie şi aite legi, ceri prevăd că nime nu poate fi deţinui sau arestat de cât în C6z de fhgrani delict I sau după emiterea unui n i n d i de depunere, arestare etc şi că nici un candi dat de sen ..far nici chiar cel liberai nu l în drept să demisioneze pe un poliţai,

Şi cine a participat ia a* ceasta adunare? Afară de câţi­va curioşi, cari însă nu prea ar fi umplut sski mare a Hotelului Laurentzi, ţăranii, cari, venind din biserică, cu ajutorul poli ţiei au fost mâneţi, ca nişte amimale, acolo.

Prin urmare, cred, că vedeţi, că d 1 Fiorea mei decu rs nu e dorii din psrtea maghiarilor, şi dacă totuşi va reuşi m fie se­nator, aceasia ia nici un caz nu graţie -maghiarilor, cari îi cu noic, nici a românilor, cari îi refuză, şi nici alegere!, ci, pur ş! simplu — nu mir ei, în con­formitate cu sistemul liberai.

D 1 Fiorea nu i îilomaghiar, nu! Insă chiar dacă ar fi, nu nî-er trebui. Maghiarii, cel pu­ţin aceştia, in numele cărora cred că pot vorbi, nu doresc de loc să aibă conducători filo- maghiari, fiind-că ştiu foarte

Victimele< trenurilorA cui e răspunderea ?

Pe acoperişul unui vagon ai trenului accelerat No. 602, care a sosit Duminică dimineaţă în gara Buzău, au fost găsiţi şase soldat! mort! şi un şaptelea sol­dat era în nesimţire, având o rană la cap, Rănitul a fost dus la spitalul militar din Buzău. Aci, după îngrijirile ce i s’au dat, a fost readus în simţiri. Cadavrele celor şase morţi au fost duse la morga spitalului militar, unde li s’a făcut au* tosia. *

In urma anchetei făcută de autorităţi, s’a constatat că sol­daţii de pe a^op^rişul vago­nului au fost îov/|i ia cep de barele podului de pe&te apa Buzău.

Ştirea de mai sus o d m după ziarul „Viitorul*, care de atâtea ori a căutat sd combată să contrazică şi să condamne pe toate celelalte ziare, cari protestau împotriva negligeiîfei şi nepăsărei, cu cari erau şi suni tratate comunicaţiile C. F.R. din partea ministerului de comunicaţii Multele accidente, nenorociri şi ciocniri de tre­nuri, cari s’au petrecut în ţara noastră, au dat prilej presei de j prea multe ori, ce sâ se ridice 1 împotriva nepăsării ministerului ' mai sus vizat. î

Tot de atâtea ori Iasă răs- j punsul acestui minister era claie | şi sfidător: circulaţia e nor­mală, st» face în condiţii bune ; iar ziarele cari protestau erau arătate ca defăimătoare qIs tăî ii şi instituţiilor ei. j/'

Să judecăm a :um zul de mai su s ;

A cui e vii.a şl răspunderi, a nenorocirii acestor sold >ţt ?Căci suntem siguri, că nu ei, j

bine, ce însemnează în fond aceasta. Sub acesi „filo“ etc*. se ascunde în aproape toate cazurile un complex întreg de interese egoişti ce, bine apreciat, conştient, cere de multe ori reuşeşte să câştige sprijinirea unor — nu ştiu, dacă nu spun prea aspru, — proşti. Românii, cari sunt filoineghlt.ri, nu valo­rează cu două parale mai mult, decât maghiarii „filoromâni* din partidul liberal, adică nui, nul de tot

Maghiarii cu bun simt doresc să aibă conducători drepţi, buni, cari respectă legile, îna­intea cărora e egal fie-care ce tăfean ai sfatului, dela cari fie­care îşi primeşte drept tea. Oare aceasta ar însemna filo- maghîadzm? Nu ştiu, la noi se chiamă mornenie“.

Că d-i Fiorea a adus chiar insulte românilor, ca să arate, cât de mult fine el la ma­ghiari ? Pur oportunism! Şi sunt sigur, că în cez că inte­resele iui ccr, domnia lui va fî gda să vorbească tot atâta rău despre maghiari în fafa româ­nilor, seu despre aisândouâ na­ţiunile înaintea hoientoţilor, chî- nejilor, dacă aceştia I ar aduce vre-uu folos.

* *Ştlf5, Domnule Director, cum

ar cuvânta d i Fiorea, dacă ar ex sta cel puţin cinci alegători thiaeji la Ciuc? Probabil ast- M î

— D$t Domnii mei ! Tre* bue să vă spun, că totdeauna em simţit împreună cu glorioasa naţiune a D-v. Deja în tine­reţea mea fr g- dă ara fost mare admirator el «celui popor har­nic, şi nicf*oddă nu voi uite, cele ce mi a spus un profesor după examenul meu de baca- laureat, care însă n’a fost prima şt nici ultima ocazie, când am auzit aceste cuvinte foarte a* devărate :

— Dar Domnule, mata eşti un chinez! Absolut chinez 1

Primit?, Vâ rog, D le Direc­tor, eti.

Un maghiar.

— cari mergeau să şi petreacă serbStoiile împreună cu cei iubiţi ai lor de scasă, — şî-au căutat sfârşitul pe care î-au avut. Dacă circulaţia se făcea în condiţiile lăudate de minis­terul respectiv, ei nu erau ne­voiţi s i călătorească pe acope­rişul vagonului, şi dacă nu erau siliţi la acest fel de voiaj, de sigur nici barele podului de peste apa Buzăului nu se atingeau de vieţile lor. Aceste bare nu au fost decât nenoro cita armă, cu care neglîgenţa lăudatei conduceri C. F. R. a stins viaţa a şapte soldaţi, & căror menire era cu totul alta, decât a pieri în modul cumSBU prăpădit.

A cui este deci vina şi răs­punderea nenorocirii dela Bu­zău ?

I N V I T A R Ela

Adunarea Generată Ordinarăa firmei »Societatea anonimă pentru industria lemnelor de fag din Prejmei“, care va avea loc la 2 Mai 1925 ora 3 p. m. în biroul advocatului dr. Alfred Tontsch în Braşov (str. Principele Car ol No. 36).

ORDINEA DE Z I :1. Raport şi propunere al consiliului de administraţie asu­

pra exerciţiului expirat, înaintarea bilanţului şi a contului de pro­fit şi pierdere.

2* Raportul consiliului de cenzori şi hotărârea asupra be­neficiului net.

3- Raport şi propunere referitor la termenul fuziunei cu „So­cietatea anonimă din Vama Buzeu“.

4. Descărcarea consiliului de administraţie şi a cenzoritor.

Consiliul de administraţie.N.B, Acţiunile se vor depune la timp conform statutelor la

Banca ardeleană industrială şi comercială soc. an. din Braşov sau ia „Banque de Credit Suisse*.

Soc. Anon. pentru industria lemnelor de fag din Prejmer.

BILANŢ la 31 Martie 1925.ACTI V ________ __________________P A S I V

CassaRealităţiPăduriLinia industrială Depozit de lemne Maşini Economie Grajd şi trăsuri Mobilier Unelte Debitori Reoort de pier*

dere 1923/1924

Lei b.

CapitalCreditoriProfit 1924/1925

Lei b.10,162

1,943,6692,145,9012,197,653

675,042443,51597,504

245,31045,36239,301

3,350,777

2 093,431

4647 31 34 72

2530503062

37

1,000.00012,258,427

29,2039569

13 287,631 64 13 287.631 64

Prejmer. la 31 Mari ie 1925...au»

346 1 -1 Consiliul de administraţie.

dă a p ă ra re contra frigu lu i ş i um ezelei

E L A S T I C * H I G 1 E I I C .?3i 2- n

FIECARE GOSPODINA Şl INDUSTRIAŞ CUMINTE CUMPĂRĂ NUMAI

Societate pentru comerţul ca ma1 pini de casat „ S I S 0 ER“

BOURNE & Ho.BRAŞOV, Târgul vacilor No. 7.

825 b — 3

X a.S U Ş i3G .a> C le G 'U .S 'U .t

şi m rate numai in magazinul nostru şt prin agenţii noştri. Aranjamente pentru fabrici, părţi de maşini, ace, aţă, mătase de brodat se pot căpăta oricând.

Pagina 4 OAZBTA TRANSILVANIEI Nr. 4 3 -1 9 2 5

un nou medicament antîsifiliticComunicarea dpctdrufui L Isafcu, făcută la Soc. Ştiinţelor medicale din Ciuj.

Societatea ştiinţelor medicale dia Cluj Joi la 9 April e «. c. la orele 5 p. m. şl*a ţla&t obici culta*} şeii aţă bilunară în amfi- teatral Clinicei medicale.

Pe lângă prezentările de ca­zuri făcote de d-nil d ri: pref. dr. Negro şi Gherman, prof. dr, I lacobovici, prof. dr. H*ţ!rgan, docect dr. Gola şi dr. Kernbach a mai făcct o comunicare inte­resantă f! de mare interes so­cial, d i dr. Lazăr Isaicu, asis­tent la Institutul de igienă şl Igienă socială.

D*l dr. lsiicu, lotr’un ataci n foarte amănunţit susţinut de mult material experimental, a coma nicat rezultatele obţinute pe a* nlmale infectate cu sifilis prin întrebuinţarea preparatulul^B/sm* joc h in".

Despre „B smjochln*, care este un produs antislfllitic, a vorbit in şedinţa deii 28 Martie a. c. a aceleaşi societăţi d l prof. Pamfii care este autorul acesta! preparat „Jodobismatat bizicde metilcuprejnă".

D l dr. isiicu în comunicarea s i face un mic istoric al împre' jurărilor în care s’a sjens să se constate efectul antisf-litic al diferitelor comblnatfcni. intre altele spirae:

„In timpul din urmă In tra tamentul sifilisului se întrebuin­ţează bismutul in diferite com­binaţii chimice, grafie descope rirei prof. Levsditi şl a colabo rstoruisi său Sazcrtc de îa Psris. Înainte cu 36 ani un m are sif* iigrat francez Baîzer, voind s i introducă bistmstal în vindeca­rea «ifilisaloi, i a încercat toxici­tatea pe câini. Cum dn cauze necunoscute atunci Bslzer a obţnut rezultate nefavorabile, a abandonat în t re b u in ţa re a b isa m - tulul în clinica ss.

Şcoala lai Eriich în urma des- coperirei Salvai sânului a încer­cat şi Bismutul, dar Pa sbindo- u it prin faptul că preparatele, care le-au întrebuinţat, erau ins­tabile, adică compoziţia si pro prieiăţiie fizice variau. Dealtfel toate preparatele îan«ate de Er iich in şcoala lui suferă de a- cesstă parte slabă. Astfel Neo salvarsanuF, care se prezintă pa bllcntei sub formă de praf îa- chis hermetic, trebae îctrebun- ţat tot în grabă, deoarece în contact cn aerul se oxidează re­pede şi ox'dit este foarte otră­vitor. Din această cauză se în­tâmplă accidente mortale, ceri pot serve&l şi din cauza intole­ranţei pentru Neosalvirsan t persoanelor tratate.

Nu ştim dacă cutare bolnav tolerează Saivarsenul şi admi­nistrând» i-1, riscăm, să avem ac­cidente neplăcute.

Prof. Le vădiţi şi colaboratorul său Sazersc au încercat mal multe preperde bfsmutlce, înce­pând pe epuri sifilitici şl au vă­zut, că unele preparate, la Ctrl au şi rămas, sunt dotate de o putere antisifilitică foerte mar­cată. Pe baza rezultatelor obţi nute pe animale, l-au încercai pe oameni. Deaitfel în clasifi­carea medicamentelor experi­enţa pe enfm&le este un rezul­tat matematic, ier pe urmă se poate calcula şi pentru om. Co­municările făcute de Levaditi, în lumea din Apus şi mai ales in lumea ştiinţifică au făcut a* celaş efect ca şi descoperirea

Salvarsanului, deşi la venirea salvarsanului nimic nu era sigur îa tratamentul sifilisului, singu­rul medicament fiind mercurul. Savanţii din foaie părţ le tre­ceau pe Ia Padetir In Paris să ia informaţii. Un particular din Australia a venit anume la Pa­ris, căutând cu ziarul „Matin" în mână pe Levaditi şi l-a rugat să i facă noul tratament*.

Cum d-1 dr. Issicu este unui dintre puţinii români, cari au colaborat la încercările experi­mentale asupra preparatelor bis* muilce chiar cu prof. Levaditi la Institutul Pasteur din Pcris, dânsul era cei mai indicat să continue asemenea cercetări.

începând din luna Noembrie 1924 şi până în prezent făcând diferite încercări pe epuri în Institutul de Igienă şi Igienă so­cială din Ciuj, a obţinut rezul­tate uimitoare în ce priveşte ac­ţiunea „Bismjochinului", cere este un produs foarte activ asu pra sifilisului şi neotrăvitor.

Din datele comunicate se de­duce că microbul sifilisului este distrus în trei zile cu doze de 5 ori mai mici de cât suportă organismul animalelor de expe rienţâ. De altminteri datele co­municate de d i dr. Isaicu au fost confirmata de d-nii prof. Tătara şi Michall cari au obţi­nut rezultîte clinice uimitoare şi s’&u anunţat sa facă expune­rea ştiinţifică !n şedmţde vii* toare ale Sosletăţei ştiinţelor medicale.

S’a mai constatat că efectele bisoijochînukl sunt Identice cu ale preparatelor prof. Levaditi şi superioare altor preparate bii- muiice importate. gs

Cărţi apăruteAj apărut în editura „Cartea

românească*:Pr.vdfşti din Bucovina pito­

rească (premiată de „Cartea ro­mânească*) de Căpitan Aurel i. Gheorghiu. Preţul 60 !e(.

Sîrmana Lclla, roman din viaţa cadânelor, Ed. H. de N. Baţarla. Preţul 50 lei.

Eimondo de Amfds Cuore. Cc simte inima copiilor cu 12 ilustraţi. Ediţia V a. Preţul 55 lei.

Pagini Alese Nr. 191. De sfin­tele Pajtl. Pagini de Cojbuc, Eminescu, Vlahuţă etc. Preţul 3 lei.

Pagini alese Nr. 187. Mărgă­rită de V. Alexandri Preţul 3 lei.

CunoiMnţc folositoare Seria C, Nr, 21. Ţara Haţegului de G&- vriî Todica. Preţul 4 lei.

Pagini alese Nr. 188. Pădurea dn S d c a . Schiţe şi am’ntirl de Trafan D^rmtresra. Preţui 3 hi.

Vulturii. Sch’ţe ţ;: Nuvele ed. II. de I. A Basarab»scu. Preţul 40 Ici.

Pagini alese N . 176. Tom a Alimoi de G. Dem. Tcodorescu. Preţul lei 2.50.

lntr‘o noapte pe Bărăgan de N. Pora. Preţul 40 i i.

Grigore A'exandrescu V aţa şi opera iui, Ed. 11. de E. Lovi- nescu. Preţul 40 fes.

Povestiri de seară de M. Sa­do v«anu. preţul 35 le!.

De vânzare la principalele li­brării din ţară.

S ă rb ă to rim d-lui Zaharie Bârsan

împlinind d-l Zaharie Bârsan,distinsul director ai Teatrului Naţional din Ciuj 25 ani âe ac­tivitate teatrală, intelectualii ro­mân! din Cluj, au luat frumoasa Iniţiativă de-a sărbători in mod cuvenit pe scriitorul şi artistul nostru ardelean, originar din co­muna Sânpetru, judeţul Braşov.

In acest scop s’a format Ia Cluj un comitet în care sunt re­prezentate toate instituţiile cul­turale, sociale şi administrative din oraş şl jur. Acest comitet într’o şedinţă recentă a delvgat d n sinul său un comitet mal restrâns compus — sub prezi­denţia d-!uî N; Bogdan, prezi­dentul despărţământului Cluj ai Astfel — din următorii d»nl: Septimiu Mure|an, general Anas- tasiu, Sexttl puşcarlu, Vaslle Os* vadă, ion Agirb'ceanu, Papa- Stânescu, prof, dr. Al Borza, Onîsifor Ghlbu şl Iullu Enescu.

Festivalul a fost fixat definitiv pentru ziua de 3 Mai cu prile- iejuî închiderii stagiunei teatrale din acest an. Suntem informaţi că d*l minisru al Cultelor şi Ar­telor, Al Lapedatu a promis că va lua parte la sărbătorirea ar­tistului noslru. Asemenea suntem Informaţi că proximul număr al „Transilvaniei* va apare ca nu­măr jubilar în onoarea sărbăto ritului dând un bogat material asupra mişcării teatrale d:n Ar­deal In cei d n urmă 5 ani. Pro­gramul detailat al serbărilor se va publica la timp.

Oela cercul studenţi­lor din „Ţara-Bârsei“

Dsre de seamăCercul siudecţilor din .T *«-

Bârsii* (Bucureşti adece 4! ps acesstâ cale cele msi vil mulţu­miri, următoarelor d-ue şi dml, cari prinîr’o * deosebită bacă voinţă ş? geur roate sup as oi viii au contribuit, atât ia reuşita fes tivaloiul din 4 Aprilie a c. cât şi Ia accelerarea realizăriI viito­rului Cămin s) studenţilor di» •Ţara-Bâ'sli" la Bucureşti:

D lu! Dumitru Mareea şi în­tregii familii, pentru plasatul biletelor şi ospitalitatea oferită membrilor cercula’.

D lei Băciiâ, pentru dragostei cu care ce-a pus Ia dispoziţie în mod gratuit, sala Teatrului Naţional (Apollo) şi lumina e- lectrică.

D cei şi d lui Sure, pentru mobila dată pe sienă ş! ospita­litate.

D-nel şl d-lui Prlcu, pentru ospitalitate.

D ior sopra sol ent’: d l Ing. i. Ionică depotit, Lei 500; Bas­ca Generală ungară de credit H iarich Fraa k SbCae Lei 500; Bioca Românească sac, Bra$w Lei 300; Bis ca Naţio- naiă suc. Braţov Lei 300; Ban­ca »Ab-na* Braşov Lei 200; d 1 Geo*ge Cor i Lei 200; Btuca „Cetatea“ Braşov, Dem tra Oca ghidau, R«da O ghiian, Dumitra Mareea, N,cd%e- Btboie pro?., Aurei Precup, N. Precup, V Crăciu3f j. Palpau C Voîcu, X , câte Lei 100. — Toţii Lei 3 600.

Cerem *>oze d-lui C. Orghi dau câ s’m omis eâ se p tbice în ziar mma de Le! &00 donată de d-sa pent ufocdal Căminului cu ocazia colindelor deîu Cră> ciun. Ii mulţumim *i pe această cale. Comitetul

CONCURSpentru cea mai bună biografie a

marelui V. Lumcm.In şedfn(a comitatului centr i

al „Asociaţlun?i* (Astra) din Sl- bîfu din 2 Aprilie 1925 s’a ho­tărât publicarea umil concura pen­tru cea mal bună biografie a vrednicului bărbat al neamului nostru, care a fost Vasile Lu- caeiu, mort în anul 1922.

Manuscrisul este a se înainta „A^ociaţiunîi“ („Astra*) Sbiiu, strada Şagu ia Nr. 6, până in ziua de 3i Decemvrie 1925 Lu­crarea are să fie scrisă pentru popor, să Înalţe sufletele cu a» mănunfe cât mai multe din viaţa celui dispărut, care a fost odată expresia cea mai fidelă a reven­dicărilor naţionale româneşti D; - menskmile lucrării: 4 —5 coaie de tipar din Biblioteca poporală a „AsociaţiunU*. Premiul va fi de 10.000 lei, Lucrarea este a se înainta anonim, cu un motto, având îritr’un plic numele ade­vărat al autorului.

Comitetul central.

Convocare'Onoratele Doamne membre

ale Re uniune 1 Femeilor Române din Eeldloara suni regate 1 participa ia Adunarea generală ordinară, Duminecă în 3 Md îa ora 2. p. m, îo ed f td d şco­lar din Fddioară.!

Ordinea de zi: 1. Deschide- rea scinsărli. 2. Raportul Comi­tetului, 3, Raportul Casierie». 4. Badgţttîi Recnîuneî. 5, Desig- , narea a 3 verificatori» 6, Pro • \ pa Híd şi iDieips‘ă-1. >

Braşov, 24 Apţi:le 1925. ;Elena Sabadeanu, prezident!

Odăjdii preoţeşti taratePrefectura PoTpei Risţov r.e

ro ag ă s a d ăm loc â rm H o ru 'u taviz:

L? a c ea s tă Pr-.fe ar* p o ­liţie affă c o s i i d o u ă h?- lo s n e şi u-î epîtrfcfi', odâj-i;i precţeşl! ort-:»l^xe- ■,a?e au m o ­delul n«-mă tor:

1 U.“* fe lon cy fiori pr. fc-s-d'crsn?, fiordc s t r . i g« n 'ü iü pe m erg io i ca fir d e m î o i ' e înch'-s, iar pe m s rg n*.- fe ioauîu i cu (g-doz)de s u r ea cru ;h ;lip î alfcasir.*, g a lb en e | I roşi;', iar d n a 'n t e se în ch ee prin copci.

2. Un fe ien de acela? mode! însă ia mijlocul fiorilor are o t r8E-zâ v r rd e şi p c m srg în i cu fr d e m ă tase roşu închis.

3. Un ep h ra i l r cu fiori auri te pe a c e la 3 fond pc m arg in ea c ă ­ro ra su n t garnisite cu Lr ds m ă ta s e rc$*s închis, Iar p e m a r ­g inea ep j t ra f i rn ld ca p o so m ^ n t (g%lc-o) de i.ur cu cr?îdu;i |e al* b a s t r f , g i i b c s e şl r o ş i ^ f r« a« juri de fir.

C red em că «ceste ves tm in te fodăjdii) p reoţeşti »öc t fur&te de ia v re o blseri»:» üm Ardeal sau V cch.o l rei,at.

F ă g a b t ţ u l es te ri?git a iccu- noş ti lo ţa act;âs tâ P re fec tu ră dia cg b ise rică a u c t fu ra te şi la ce dată sp re a se puica s tsb h i furtul. Fo tcg raftk« a c e s ^ r v e s t ­m in te se p o t t r m i ie la - e r^ ie .

€ ^ € 3 * ■

P f o t o é !ű S trada Lnugă No 189 cu DOUĂ PRĂVĂLII este

de vânzare, inform aţiim t Braşovul vechi Strada Morii fio 53* t> 6 274

AU S O S IT ! AU S O S IŢ IV I N U R I D E

î iealilăf; superioare, vinuri garantai _ — ~ — naturale ----- --

li m IUI L III!ŞTEFAN CEL MARE Ne. 7.

327 2—3 T o t aoo lo m ă rfu r i , ooloniolaşi I l e S i c a t o s s ® c u p g * @ f u l zilei»

Subsemnatul am onoare a aduce ia cunoş­tinţa onor. public din Braşov i împreju­rimi că am preluat întreprinderea de pompe funebre a d-iui E. Tutsek sub lim a

î m i E. Tiitseh G. SzaviBRAŞOV, STR MIHAÎL WE-SS No. 18.

Ara&jment nou ca un asortlmeat bogit de cosciuge de lema şi m etîi înereasâ ca to t teiul de articole necesare ia îs.aorm âatââ Primesc comande pentru expedieri de morţi ori şi unde şi înmormântări în provincie.

Cu stimăGREGOftlU S Z A V A

353 1— 10 Braşov, Strada Mlhail Wsfss fio. 18

m

Important pentru toată lumea! public cumpărător, că am preluat Important pentru toatâiumea!—-J-- ..................-='■-= 1 ■jB̂ "-"-»~gg'gggg m agazinul de m odă de dam ei d e bărbaţi f> d e m ăru nţişu ri a lui IOSIF KLEIN & FIU, B raşov , Ş iru l Infllui 3 0 , şi pun toată previziunea la disuozifiunea onor* interesaţi

cu o r e d u c e r e d e I 5 rcu toată urcarea continuă a preţurilor*Preţurile mele sânt preturi de concurentă!180 8— 80

Atrag aienţiunea onor. public la vizitarea magazinului meu fără silă do cumpărare şi asigur pe toată lumea de servirea punctuală şi complezantă. C envringefS-V ă!

Cu deosebită stimă: JKJEIJL S C B f o ş G v > Şirul Iuuiul fio 30.

Mr 43.-4925 GAZETA TRANSILVANIEI Pagina" 5

Tribuna liberă*).

Răspuns la „Un răspuns“Plodrăineala şi curajul d*lor ion R. Bata şi Motse Cuitâ cu cari dac Ioc afîrmâţianiior dîH N-ral 34 al G. T. provoa­că, In interesai adevărata! an «it răspans.

Din afirmaţiaaîîe d lor rezaitâ:1. Că aa depus «toată mun­

ca şl priceperea pentra prospe* rarei Cooperativei, realizând în decurs de 2 oral aa beneficiu de 40000 de Lei.

2. Că do sărai anchetei, care calende 56 pagini sigilate ca declaraţie martorilor, şi dove­zile oficiale io orig nai de pe Ia gările un je idaccau mărfuri, cât mai ales ceie două declaraţii ale dârzilor (interogstoru:) ia original anexate Ia doaaroi res­pectiv, fâsate de dânşii ca snaită „pricepere, aa fost, totaşi, opera aaor „agtatori de me* acrie**.

3. Că d l Pâroan controlor, că pita a i&vilid, n'a fost coadas la acţiunea sa de anchetă de sentimen u! dreptăţii şi oaoarei ce se pretind aaai câpitan, cl a lucrat, iăsâada-ie iofiainţat de „agitatori de meserie" având ca bacă „miacmna'*.

5. Şi că, fa consecinţă, nu- mai *sentnja definitivă" le ;p3fiie aplica pedepsele de cari s'aa făcut vinovaţi.,.

Dar, să vedem:i-jl. Li început, an adus cătera vagoane de cereale, dela c<m •S*s realizat an câştig, dar na de 40 000 de iei cam afirmă dânşii. Apoi «priceperea" le-a dictat, ca fără autorizaţii Consiliata! de administraţie sac ai adunării ge- le rile să depănă capitalei so cletăţii Cooperatiste ca „interese te banca „A bina“ din Braşov timp de aproape 27a ani nemai îucrâad nimic pentra Coopera­tivă în acest interval, însă, în numele Coooerattoei sau adas vagoane ca cereale pe bă ii proprii şi în folosul propriu. In intervalul deia 1920 până ia 31 Decemvrie 1922 respective, până la 22 Iu ie 1923 conducerea «pricepută*, a ţinut 7 (zi şapte şedinţe) $i nici o adunare g ce- ralâ pentru descărcarea st, pâaâ la cea piovocriă d« nemulţumi­rea societarilor ;•& 31 Dsr. 1922 care adunare, cam «rată acei proces verbal, coisfatâ:

a) că n’a fost fixată ordinea de zi,

b) că raportul general lip­seşte,

c) câ lipsesc multe din ac­tele justificative,

d) declaraţia cenzorului, d / inginer 2. Roşculef, câ n’a pu­tut prezenta raportul cenzorilor nepuindu hse la dispoziţie bi­lanţul, %tc. etc.

Se vede deci clar, cam lacraa .„agitatorii de meserie", având ia bază „minciuna*, cam acază d'Oii conducători. Ia această a- donare se decide sâ se ţină o sită adnnare in iana Februarie 1923, când condacătorii vor prezenta în regulă gestiasea a- nilor i9 2 î şi 1922. iasă, da­tore, „priceperea“ a făcut, ca nici în această adunare să na ii se poată da descărcarea. La 22 lolîe 1923 conducătorii, iu urma atâ.or şanse, convoacă o altă adunare generală, deci a ireia oră (poate o fi cu noroc) ca ord nea de zi:

a) prezentarea geitiauei 1921 Şi 1922,

b) aprobarea bHanţelor şic) di misiunea Consilialul de

administraţie etc.La această adunare a luat

parte şi d-i controlor Pârvao, care, a văzut ca ochii, cam po­poral revoltat îşi cerea banii înapoi,repăfifid 60 de membrii. D i Pârvan, ina nto de a dimi- siooa d oii Ion R, Buta * cassier şi Motse Ciută preşedinte, a a- dos ia cunoştinţa generală, că Couailiul de ad ţie al Centralei

*) Răspunderea articolului o are -autorul.

Cooperativelor a aplicat art. 17 din legea băncilor poporale d-lor Ion R. Bata şi Moise Ciută fsigur,£in urma „priceputei* ad­ministraţii).

Aşa a’aa calmat spiritele a- gitate (de „agitatori de meserie11?) alegânda-fi aa noa consilia, care, îasă a decis: A ca intra ia activitate, ci, până se va face lumiaă deplină îa administraţia d a trecut va lăsa capitalul ri mas dapâ retragerea celor 60*70 membrii tot la „Albina“. Azi, cooperativa merge lacrând Îna­inte. Centrala Coop. ordonând o anchetă, a ajuns în urma re­zultatului aceleia la hotărârea dată ca No. .7924, prin care d nfi I. R. Bata şi M. Ciată na vor mai putea face parte din Consiliu fiind daţi in judecată penală şi urmăriţi pentru dela­pidări, abaz de încredere etc.

Astf.-l stând locrul, judece o- pinla publică în urm* faptelor espuse. dară deşirai a fost o* pera onor agitatori de meserie, dacâd-1 Pârvan a lucrat influen­ţat de aceştia, dacă Consiliul de administraţie ai Centralei Coop. a aplicat pedepsele mo­rale d-ior I. R. Bato ş; M. Ciată 9avănd la bază minciuna“ şi sâ judece tot odată îngâmfarea şi tupeul cu cari anticipează, că „s aniinta definitivă" nu 1 va afla vinovaţ. Ori se bazează ps norocu , câ in chistla lor pe­na ă a fost namit espert o ra- denie ş< prietin, d l D , Pană şi câ prietini şi rudenii “cu situaţii loalte intervin pentra dâaşii? Cam rămâae ca dosaral pl a de probe? Cam rămâne ca tân­guirea vădanelor membre, cari venUa ca sicai gol dela po­rumb, iar por&mbni se vindea moraraioi ungar Punkoiti ca preţ arca ? Asta le era „price pere*“? poate sâ şiscapfj—mai şti? Vom vedea şi această mi nune. Avem însă încredere iu just ţie. Ne miram însă, cam cei doi faaciioasri comaaali paşi d'atâta t mp sub acuză penală nau fo st şi nu sunt suspendaţi pâsă la „sentinţa defteit.vâ" cum se |.roceijeazâ d; rega ă în asemenea caz ar', ci, sunt fa ­vorizaţi, fâcânda se ca „baeru* escepiie. Voeac d-ior să se pu­blice doiarai împreanâ ca „pri­ceputele“ declaraţii aie dânşiior anexate, pentra ca opinia publi­că sâ constate îotru cât acest doatr are ia bază „minciuna“?

Vom mai vedea •••Cooperativa de Uobsbbi

- „SatolBBBeana“

M in is te n l J u s tiţie iComlsionea de naturalizări.

Conform art. 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vreo întâm­pinare, potrivii dispozifluailor ari. 23 din ‘zisa lege :

Domnule preşedinte,Subsemnatul loaza Leder, do

micili&i in Braşov, Str. Agrişe­lor No. 1, îa baza legii privi­toare la dobândirea naţionali* lăţii române prin naturalizare, cu onoare vă rog tă bine­voiţi a interveni pentru natura­lizarea mea.

Din documentele aci anexate sub No. 1—9 se constată că serviciul militar i-am făcut tn armata română şi dela naşterea mea Iocuesc permanent cu pă­rinţii mei în România şi am satisfăcut condiţiei nilor pentru dobândirea naţionalităţii ro­mâne.

Promit şi aci, că voi fi un bun cetăţean devotat ai Statu­lui Român.

Braşov, la 22 Ianuarie 1925.Cu profund respect

361 1—1 (ss) loan Leder.

Malma Hrib Io rata als Moi M UMlflisteral de Finanţe Direcţia Datoriei Pnblice So. 162277 din

16 Aprilie 1925.

Publi&aţiuneSe aduce la cunoştinţa gene­

rală că. conform hetărârei luate In conferinţa dela Vlena şî De­ciziei Comisiei de Reparaţiuni, Ministerul de finanţe e obligat să centralizeze toate titlurile de rentă ale fostei Monarchii Aus* tro llagare, «misiuni dinainte de 28 Iulie 1914 şi cari au fost chemate la stampilare îa cursul anului 1921.

In acest scop, toţi detentorii de asemenea titluri, cari apar­ţin împrumuturilor specificate mat j 38, sunt obligaţi ca cel mai târziu până la 28 Aprilie a. c. să le prezinte ia Adminis­traţia financiară cu un borderou în dubiu exemplar în care să fie trecut: împrumutul, anul e misiunii, dobânda, numărul şi valoarea nominală a fie cărui titlu pe împrumuturi, precum şi cuponul ce are ataşat fie-care titlu. Uri borderou împreună cu titlurile respective va fi reţinut de Administraţia financiară, iar după ce va fi verificat de exac­titate, al doilea borderou, semnat de primire şi certificat de exflictitâie, se va înapoia detentorului.

Împrumuturile cărora aparţin aceste titluri, conform reparti­ţiei comisiei de Reparaţiunf, sunt următoarele :

Datoria pajatăRenta Ungară 3 57* din 1897;Rente Uhgară 4% din 1910,Împrumutul de 250.000.000*—

coro ne în patru manete ;Cai ferate Austriece din 1913.

Datoria Austriacă negajată.Renta 4,27® din 1868 coroane

hă lie ;Renta 4,27* din 1868 coroane

argint;R<nt» 47» convertilă din 1868

coroane ;Renta 47® coroane din dife­

riţi a n i ;Renta aur florini 47<> din

1876;Mandate de tezaur 4 57« idln

1914 coroane;Renta 37a7o din 1897 ;Compagnie d'ftsur&nce 4.367o

din 1912.Datoria Ungară negajaiă.

Renta aur florini 4%Renta coroane aur 4727« din

1913Renta coroane îa 4 monezi

47,% din 1914Renta coro .ae hârtie 47« din

diferiţi e n i;Renta degrevarea solului 4%

din 4889 ;R^nîa drept de heuiuri 47a°/o

din 1902;Pentru titlurile pe cari deten­

torii le-^u depus In bănci şi pe cari Băncile le-au evacuat ia Vlena sau Budapesta îa itm pul războiului; fie care d* tentor va depune Administraţiei finan­ciare recepisa Băncii, unde ti­tlurile &u fost depuse, împreună cu un tablou numeric al a- cestor titluri specificate pe îm­prumuturi şi anii de emisiune, conform lămuririlor de mai sus.

Prelungire d i termen nu se acordăl 357 1—1

AVIZSubsemnata Direcţiune face

cunoscut la toţi ştim. membiii ai Cooperativei Generale de Con­sum Braşov câa XVIII a Adauare Generală Ordi­

narăse va ţine în ziua de 3 Maiu a. c. la ora 3 p. m. în sala de desen a şcoaiei rom. cath. Str. Principele Caro! 29*352 1—1 Direcţiunea.

o e o o o oCEM ENT-PORTLAND

in saci de 50 kilo a Lei 134 p. sac

transportat la domiciliuLEMNE DE FOC I-a FAG

tăiate 1000 kilo Lei 750transportat ia domiciliu

l *10AN I. AVflIGEANU

STR. PRUKDDIUI 7.328 3 - 6

Nr. 389executiona! 1925. __

Pubiicaţiunedo licitaţieSubsemnatul executor judiciar

aduc la cunoştinţa publică în senzul legii articlul LX din 1881 § 102 respective XLI din 1908 § 19 cumcă lucrurile următoare ş. a. mobile de birou care în urma decisului Nr. 10,192/2 din anul 1924 al judecătoriei de ocol din Arad s'au execvat în 9 Martie 1925 în favorul execva- torului Armin R tter repr. prin advocatul d r Ludovic Faikas pentru încassarea capitalului de 5954 Lei 45 b- şi acces, prin execuţie de acoperire şi cari s a u preţuit în 15.700 Lei, se vor vinde prin licitaţie publică«

Pentru efeptuirea acestei li- citaţiuni, pe baza decisului Nr* G : 1985— 1925 al judecătoriei de ocol din Braşov se fixează terminal pe 12 Mai anul 1925 la orele 10 a. m. în Braşov Str. Argintarilor No- 3 şi toţi cari au voie de a cumpăra sunt invi­taţi prin acest edict cu obser­varea aceia, că lucrurile sus* amintite vor fi vândute în sen­zul legii XL din 1881 § 107 şi 108 celor cari dau mai mult, pe lângă solvirea în bani gata şi în caz necesar şi sub preţul de strigare«

Pretenziunea care e de încas* sat face 5954 lei 45 b* capital, dobânzile cu 57* socotind din 15 Iulie 1924, iar spesele până acum slaverite de 1396 Lei plus cari se vor mai ivi.

întrucât mobilele cari ajung la licitaţie ar fi fost execvate şi de alţii şi aceştia şi-ar fi câş­tigat dreptul de acoperire, lici­taţia prezentă este ordonată şi în favorul acestora în senzul articlului XLI din 1908 § 20.

Dat în Braşov» la 13 Aprilie 1925.

F. Crişanexecutor judecătoresc de ocol. 359 1 -1

Ministerul JustiţieiComisiimea de naturalizări.

Conform art- 22 din legea pri­vitoare la dobândirea şi pier derea naţionalităţii române, se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâm­pinare, potrivit dispoziţiunilor art. 23 din zisa lege:

Domnule preşedinte,Subsemnata josefina Leder,

domiciliaţi în Braşov, Str. Agri­şelor No. 1, în baza legii pri­vitoare la dobândirea naţiona­lităţii române prin naturalizare, cu onoare vă rog să binevoiţi a interveni pentru naturalizarea mea.

Din documentele anexate aci sub No. 1—8 se constată că m*am născut in comuna Giur­giu (jud. Viaşca), şi de atunci iocuesc permanent cu părinţii met în România, şi c i am sa­tisfăcut condiţiunlle pentra do­bândirea naţionalilăţli române.

Prcmit şi aci, că voi ft o ce- tăţeena devotată a Statului ro­mân.

Braşov, la 22 Ianuarie 1925.Cu profund respect

362 1—1 (ss) Josefina Leder.

CINEMA MODERNAstăzi Sâmbătă msi raîează

filmai

Copilulcomediantului

Mâne, Duminecă dimineaţa mare reprezentaţie pentru co­pil\ iar dapă amiază

Două comedii buteca Harold'Loyd şi Molec.8 mari acte, comedii de aa mare haz.

In pregătire

Wiihelm Teiicare va rula începând de Marti 28 Aprilie. Filmai va raia cm ambele părţi deodată, 12 mari acte. In vederea acesta! fapt reprezentaţiile vor îacepe dela ora 4 p . m. iar având în vedere câ cheitneliie sa măresc prin a- ceia că dăm donâ părţi Împreu­nă preturile sa vor măr!. Ma- zjca studiază opera WJhelm Teii şl pentra circumstanţă mu­zica va fi mărită în na mâr las­tra mental.

Principalii interpreţi: Erna Mo­réna, Grete Reinwald, Xénia Deini. Rolul WJhelm Tel/: Hanz Marr, cel mai mare artist al „Barg Teater-aloi" din Vlena. Regentul Gessler.- Conradt Veidt. E Vintersîe n. N. Dlegelraan, Ottó Gtbühr şl alţii.

Ministerul JustiţieiGoflilsiflflea de Bataralizâif.Conform art. 22 din legea

privitoare la dobândirea şi pier­derea naţionalităţii române* se publică următoarea cerere de naturalizare, spre ştiinţa acelora cari ar voi să facă vre-o întâm­pinare, potrivit dispoziţiunilor*art 23 din zisa lege:

Domnule preşedinte,Subsemnatul Rudolf Leder,

domiciliat in Braşov, Str. Agri­şelor No. 1, !n baza legii privi­toare la dobândirea naţiona­lităţii române prin naturalizare, cu onoare vă rog, sS binevoiţi a interveni pentru naturalizarea mea şt a soţiei mele, născuţi Barbara ]m oş Wafen.

Din documentele act anexate sub No. 1—-10 se constată că din 1893, încoace trăesc şi muncesc cu familia mea îa România şi conform ord. Minis­terului de război, dir. 6 sanitari No. 18880/920, sunt numit ca maestru ia Spitalul militar din localitate, şi că am satisfăcut condiţiuntle pentru dobândirea naţionalităţii române.

Promit şi aci că voi fi an cetăţean devotat ai Statalul ro­mân.

Braşov, la 22 ianuarie 1925.Cu profundă stimă:

360 1—1 (ss) Rudolf Leder.

CINEMA APOLLOIn ziua de 25 Aprilie rulează

filmai

cea mal frumoasă şi grandioasă dramă istorică din ti mp al mare! revoluţii franceze. Tâbloari zgu­duitoare, 1 prolog şi 6 acte mari. In rolarlle principale: Di- ana Kareana, Ranitcfa şi Wer- ner Kraaii.

Ia zilele ae 25—27 Aprilie

Balastul viufilm de aveateri fa 6 acte

Când femeia porun­ceşte m casă

comedie îa 4 a:te ca reaamitaf comic COCO.

vânzare SSΣSde pământ în fund Str. Lungă în dos de chereslreu,potrivit pen* tru clădire. Informaţiuni la A!« fred Tartler, Str. Hirscher 8* 358/1-3

Pagina 6 ***■..... . ■ - GAZETA TRANSILVANIEI Nr* 43— 1924

Ei, şi-acum?Marele învrSjbitor şi exploa­

tator politic, pescuitorul in apă inlbure dela Ciuce a, a încheiat ca partidul maghiar un pact po' littc. Ca urmare a acestui pact, ştie-se că ia alegerea dela Re­ghinul săsesc grofimea ungu­rească ha făcut propagandă şişi-a cinstit voturle sale castelanului, în saloanele căruia au iscălit alăturea de dânsul secretul pact goglsto-m&ghiar.

Era, deci firesc ca şt cea­laltă parte contractantă, d-l Coga să manifeste /aceeaşi atitudine Şefă de cel ce l-au sprijinit la Reghin, pentru ca astfel să dea dovada .sincerităţii sentimente­lor şi intenţiilor cari l-au în­demnat la ticluirea şi iscălirea pactului dela Clucea.

•cez ia era dată în cercul Ciucuiui, unde ungurii eu can­didatul lor pentru senat în con­tra celui pus de guvernul libe­ralo-a verescan.

Aşadară, d-le fost poet, fost ministru şl actual deputat cu «astei, în ce parte apasă balansa sentimentelor ?

Legat ai fi, adevărat, de un­guri, mai ales, că — după cum spune ziarul „Keleti Ujsăg* — ai încheiat acordul poiitic cu el, după ce te-ai convins că p a r ­tidul maghiar contribue cu toată sinceritatea ta consolidarea sta* tului şi că membrii săi sunt ce- tăţeni credincioşi ai statului ro mdnm.

Ar fi şi păcat să nu dai spri­jin atâtei »sincerităţi şi credinţe statului român", dacă ai vrea să ft şi d ta sincer şl credincios pactului încheiat Ia Clucea...

Dar un alt lucru l Tr< bue să rămâi credincios şi legâminte- lor făcute actualului guvern, în schimbul promlslunei venirii la putere. Căci şi acesta îşi are candidatul său la Ctuc...

Ctuc şl Ciucea.. Cam seamănă cele două cuvinte, dar nu ri­mează de loc.

Să vedem deci pe unde-şi va scoate poetul cămaşa...

LocaleV l spărgător prins. Sergentul-

tnajor de poliţă Dumitru |Mun* iean a prins in noaptea de 2l spre 22 Aprilie pe individul Bű­nöst Petru, care încerca o spar­gere a chioşcului situat Intre Tri­bunal şi cimitirul catolic. Spăr­gătorul a fost condus la Politie,

oV i Mare Festival Şcolar se va

da în sala Teatrului National Sămbătă 2 M*i ora 3 p. m. de «către elevele şcoalei normale »Domniţa florica* cu următo ral program:

ţ Coruri.ii, Dansuri şi exerciţii gim.

executate de micii elevi al şcoa- lei de «pileifie (grădina de co­pii;.

Uf. Pieiâ teatrală „O noapte ia MirceştiM de Alfréd Moşoi, jucată de elevele şcoalei nor­male şt

IV. danturi naţionale.Bilete de tnlrarc se găsesc la

şcoala norm. „Domniţa FI ori ca* şt la casă.

IŞMjii. — Comitetul societăţii «Lumina* aduce şt pe această cale muitumitele sale d-lut Troian Par că rea, ca ve a donat la fon­dul caset suma de 500 lei în amintirea regretatei sale soacre Elena D. Bureţea. — Comitetul.

— D-na şi d-l Vasllle Ghiţoc au dăruit 3 buzdugane grupului Junilor Dorobanţi de sub con­ducerea so:. mAjutorul*. Se ex­primă donatorilor mulţumiri.

*B-I Dr. Sgardelli, Strada Fân­

tânei No. 34 are nrui telefonu­lui 269. 336 2—2

*

Dip) atentatuldela Soţia

Din csuzs cenzurei severe şi a stării de asedu, care s’a de­clarat a doua zi după fiorosul «tentat din catedrala capitalei Bulgariei, ştirile ce «cses: din Bulgaria şi cari şart la noi din nou cenzurate nu ne dan amă­nunte complecte despre cele întâmplate ş! 'ce’e ce se petrec azi in Bnigaria şi ca deoseb re In districtele d»n sadul Urli, un Je lupta între armata guvernata! şi comunişti cootlană şi *r fi se:erat pâaâ acum vre*o 4000 vieţi.

Situaţia este în orice caz ex trem de critică. Ia mod oficial se anunţă, că numărol morţilor din catedrala Sofiei n-ar trece peite 200 şi că conspiratorii principali, foştii ofiţerI Iancoff şl Mincoff an fost găsiţi, ambii insă morţi, anal sinucis iar ce­lălalt tmpaşcat de urmăritorii săi,

Firele atentatului du: tu Ru­sia, care a snstinat cu bani şi arme mişcarea revoluţionară din Balgaria,îa care sunt implicaţi mal mulţi membrii din partidul comunist şi agrarian, cari au şi fost deţinuţi.

Guvernul bolgsr desfăşură o vie act vitate pe .tra reprimarea revoluţiei şi informarea streină- tăţii. La Bacureiti a sosit din Sofia sccrctaral ministreini de externe bulgar pentru a informa guvernai român despre evenb mentele din Bulgaria.

Petrecere câmpeneascăSocietatea Sodalilcr Români

„Lumina* împreună cu Reuniu­nea Femeilor Române din Bra­şov Scheiu aranjează în cez de timp favorabil Duminecă tn 3 Mala a. c.

0 mare petrecere câmpeneascăîn Stejeriş, la care este invitat întreg publicul braşovean.

Membrii societăţii precum şi d şoarele şi damele coriste sunt rugaţi să se prezinte dimineafa îo localul societăţii din Prund, de unde va fi plecarea la orele 8 dimineafa.

Malţămltă publică. Subsemnata preşedintă in num« le Comitetu­lui de direcţie al Uniunii fem. române are onoare a esprima erezilor defunctului Ioari Ciurcu librar, Braşov, cele mai vii şi călduroase mulţumiri pentru do- naţiunea de Iei 5003, făcută Or­felinatului său in senzui dorinţei nobilului suflet, pentru care ne rugăm, ca D-zeu să 1 od hnească în pace. — Maria B. Baia le seu, preşedintă.

*

Dr. IOANEŞ şi Dr. FARKAS ad­vocat! asoGiatft şb an mutat can- ceiariu în Str. Sft. Ioan Nr. 18. Telefon 4 — 62 354 1— 2

INFORMAT IUJHDu număr de 30 pretelerei şt

membri ai Consistoruiui biseri­cesc din eparhia Hotinului va face pe la finea acestei Iun! o escursîe în Ardeal. Acest grup de escursioniştî, condus de epis­copul Visarlon Puiu, va vizita Clujul, Oradea mare, Blajul, Si­biu), Braşovul şl se va reîntoarce peste Glume $ in Basarabia.

•Reînfiinţarea Mitropoliei din

Basarabia. Prin ultima lege bise­ricească a fost din nou înfiinţată, după 100 de ani, metropola Basarabiei. Investirea metropolt- tulul Basarabiei va avea loc la Bucureşti tn ziua de 21 Mai, de­odată cu investirea Sanctităţii Sale Patrîarchuiui Mlron Cristea, Iar după investire va urma in­stalarea ambilor ierarhi în locu­rile reşedinţei lor.

*

t Obeorgho Stepbanescn Săp­tămâna aceasta a încetat din viaţă fi a fost aşezat pentru o. dihna vecînicâ fn dmiterul Belu din Bucureşti fostul profesor la Conservatorul de muzică din Ca­pitală, Gheorghe Stephanescu. Decedatul, fost întemeietor al primei noastre opere, a fost tot­odată şt unul d;n cel mal apre­ciaţi bărbaţi de muzică.

*Ploile căzute în ultimele zile

au fost generale. Din toate păr­ţile ţării vin veşti că sămănătu- rile se prezintă foarte frumos. Preţul palelor a scăzut simţitor şl se speră că şf preţul actual al grâului va scade în vederea unei recolte care promite a fi abun­dentă.

*

Cununie. In biserica ortodoxă din suburb ul Iosefin (Sibiiu) a avut Ioc Marţi în 21 Aprilie a. c, cununia religioasă a gentilei d-soare Maria Majteiu institu­toare, Sbîu cu d-nul Paoel Ne- delcu, căpitan de jandarmi din Caransebeş. Felicitări!

La Sibiin s’a ţinut zilele tre­cute congresul Asociaţiei creştine a Femeilor române, la care a luat parte şl A. S. Principesa Ileana.

*Decese. In 9 Aprilie a Încetat

din viaţă la Cluj văduva regre­tatului profesor seminar lai loan Crişan, d-na Maria Crişan /?. Roşea în vârstă de 60 ani.

— In 7 Aprilie a încetat din vjafă părintele Petru Sâmâr- ghifan din Cucerdea română în etate de 75 ani şi după 53 ani de preoţie.

Odihnească în pacel *

Romano în orice limbă, cum­pără Librăria Herzt Str. Princi­pele Carol 22.

*

Zamfir Cirieoi şi Gal Al- bert şoferi mecanici şi monterl caută post. Adresa la administraţia ziarului.350 1 - 1 •

Căutăm turnători şi ajutori de turnători, cari an mai lucrat într’o turnătorie de aramă, bronz sau a’ arau Se pre­feră acei cari an mai lucrat la cuptoare ac­ţionate ca păcură. 0- fertele se vor adresa la Fabrica R o m â n e a s c ă pentru Laminat şi Tras Metale, Căsuţa Poştală,66 Braşov. 343 1 -8

*I Negustori agili sau meseriaşi inteligenţi se caută a cgenţi, Bourne & Comp., B r a ş o T a - owi Boilor 7. 356/1—3

Suntem informaţi că în ziua de 14 Aprilie Societatea Comu­nală de Electcicitate din Iaşi a semnat contractul cu grupul corn* pus din Societatea MECANO Bu­cureşti. SDLZER FRERES W1NTEB- TRUR şi UZINELE REŞIŢA S. A. pentru mărirea uzinei electrice. Lucrarea se ridică la suma de cca Lei 40 milioane. 349 1—1

* ■Oprirea vânatului de peşte* Mi­

nisterul de interne a făcut cu­noscut prefecţilor din întreaga ţară, că — ta vederea cruţării peştelui în epoca de reproduc­ţie — se opreşte vânatul lui în­cepând din 24 Aprilie până ia 13 Iunie. Este permisă însă prinderea peştilor răpitori caştiuca, gh gorţul ctc.

•

Majorarea alocaţiei de hranăpentru trapă, Prtnti’im jurnal al Consiliului de miniştri s‘a hotă' rât majorarea alocaţiei de hrană pentru trupe dela 13 Ia 15 Lei pe zi. Această majorare e moti­vată de scumpirea grâului şi a pâinel.

Ora 3 d. a.

Ultime ştiriEvenimentele din Bnigaria

Revoluţia era pregătită de Soviete în întreg Baicanul.

Bucureşti, 25 Aprilie. — Din raportul, pe care guvernul l-a primit din partea legaţiunei noastre din Sofia rezultă, că sovietele prin comitetele secrete, cari lucrau la pregătirea revoluţiei în Bulgaria, stabiliseră în mód amănunţit isbucnirea revoluţiei In toate statele bal­canice inclusiv România, la 15 Aprilie. La coi graţie măsurilor luate s’a împiedicat orice dezordine, în Bul­garia însă s’au putut petrece turburările de acum câ­teva zile.

Ordinea a fost restabilită în Bulgaria. Dispariţia regelui Boris se desminte.

Bucureşti, 25 April. — fn momentul de faţă guvernul bul­gar, gratie concursului ce i s’a dat de către celelalte partide de opoziţie, este stăpân pe situaţie, revoluţia eşuând corn- plectamente.

In ultimele zile au fost descoperite şi arestate toate or­ganizaţiile teroiisto-comuniste. Refugiaţii bulgari cari au vrut să treacă pe teritoriul român, au fost toţi arestaţi şi predaţi autorităţilor bulgare

Din sursă cea mai autorizată se desminte ştirea asupra dispariţiei regelui Boris.

Dimpotrivă alattăeri dimineaţă, regele Bulgariei a prezidat comitetul apărărei naţionale, care a fost convo­cat în vederea luărei nouilor măsuri de ordine pentru restabilirea ordinei în Balpani.

Partidul ţărănesc bulgar lucra m legătură cu Internaţionala a lll-a

Sojia. — Din documentele găsite de autorităţile bulgare cu ocazia perchizfţiilor făcute, rezultă complicitatea partidului ţără­nist — fracţiunea extremistă în organizarea ultimelor atentate. Intre documentele confiscate se efll şi lista complectă a persoa­nelor, ceri urmeu să formeze guvernul după reuşita revoluţiei». Aveau să ocupe portofolii şl ţărănişti şi comunişti. Din compune­rea aces’e! liste se vede cler că pentru provocarea revoluţiei îns Bulgaria a lucrat Internaţionala 3-a comunistă şi pariidul ţărănist exter ratei efiliat acestei internaţionale.

Măsurile de pază la graniţa românească.

Bucureşti. — La ministerul de război s’a ţinut o* importantă consfătuire în legătură cu evenimentele din Bulgaria. S'au examinat gravele evenimente din Bulga­ria şi s’a hotărât a se lua măsuri noui de pază la gra­niţele dinspre Bulgaria şi d’alungul Nistrului.

Alegerea din CmcMiercurea-Ciac, — Eri a început aici alegerea de senaior.

Teroarea şi violenţa guvernului pentru scoaterea ca senator a candidatului său Fiorea sunt fără margini. U o gurii sunt cu toate acestea pentru candidatul maghiar Gyárfás, aşa că rezultatul ale­gerii s-ar cunoaşte cu siguranţă, dacă n-ar fi la mijloc manope­rele guvernului.

C iorapi d e b ărbaţi ş i fem e i. C iorapi H afarl

; Echipam ent p. tu r iş t iA rticole d e m odă pentru d-n i ş i d«ne

I. TEUTSCH & Comp. S. A. Fabrica de tricotajBRAŞOV, Strada Lungă 20 şt Strada PortH O-

REPARAŢII DE MAŞINI DE IBSUT PROMPT, EFT1NŞI SOLID SI EXE­CUTA LA SOCIETATEA PENTRU G0- MIRCIUL CU MAŞINI DE CISUT

„SINGER"BOUBHE 4

Braşov, Trg. Boilor 7,351 1 -3

[M ulţm ităPentru duioasele cuvinte da

mângâiere adresate din iacidcn* tal morţii neuitatului Iraen soţ, exprim tataror prietinilor %i cu­noscuţilor, cele mt! profunde mulţumiri. __ _ ....... ..

“ v id .M a r i a ’ I.~ C lu rc ir~

o.mmi i . R R üN isrp Ä COMP SKAŞOV. Redactor resoonzabd» jOAN