o lume ce trebuie trump ridică zidul radical schimbată

1
Caleidoscop Vineri, 27 ianuarie 2017 16 O lume ce trebuie radical schimbată urmare din pagina 1 ...din lipsa acută a medicilor și a persona- lului sanitar (un medic la 40.000-50.000 de locuitori), a instituțiilor de asistență sani- tară, a medicamentelor, a echipamentului și instrumentarului medical, a dotărilor cu mobilier. Un pat revenind la 1.000-5.000 de bolnavi și toate acestea în condițiile în care sănătatea reprezintă un drept uman de bază, o componentă importantă a condiției uma- ne. Din păcate, sănătatea şi în România este tratată cu o indiferență totală. Această stare de lucruri nu poate să mai continue, fiind nevoie de schimbări profunde conceptuale și struc- turale, de corectarea injustițiilor sociale, de repartizarea echilibrată a veniturilor între țări, de o creștere economică accelerată în țările slab dezvoltate pentru diminuarea decalajelor uriașe dintre acestea și țările dezvoltate, prin spijin financiar, tehnologic etc., precum și prin stabilirea unor relații economice internaționale clădite pe justiție și echitate deplină, care să favorizeze creșterea economică în aceste țări, fără, însă, a neglija efortul propriu al acesto- ra. Creșterea economică nu trebuie ghidată numai spre obținerea profitului maxim, prin utilizarea abuzivă a resurselor materiale, prin consum irațional, prin poluarea mediului ambiant, prin fabricarea de produse ce trebuie schimbate cât mai des, ci trebuie ghidată și spre o funcționalitate și finalitate social-umană (educație, cultură, sănătate, servicii, recreere, comunicații). Din păcate, există păreri care susțin „soluția” ca țările în curs de dezvoltare să nu aspire la nivelul de dezvoltare și de viață al țărilor dezvoltate, sugerând dezvoltarea agriculturii ca model de „semidezvoltare”, ignorând dreptul fiecărei țări de a-și alege, prin consens național, propriile alternative și modele de dezvoltare, obiectivele și mijloace- le prin care ar putea fi realizate acestea, fără a adopta mecanic modelul occidental, bazat pe economia de piață, care a determinat o creștere necontrolată și, adesea, rău orientată, cu consecințe nefaste asupra mediului social, economic și ecologic. Dubla împărțire a lumii, pe verticală, între puteri, și pe orizontală, între bogați și săraci, face să crească riscurile și tensiunile între țări și între oameni, deoarece se mențin tendințele de exploatare și dominație între ţări, ceea ce poate crea pericole deosebi- te pentru viitorul omenirii. Cuvintele putere, dominație, ingerinţe în treburile altor state au un sens depreciativ și sunt tot mai greu de acceptat. Destinele oamenilor nu mai pot fi hotărâte de un mic număr de privilegiați, rezolvarea problemelor cu care se confrun- tă astăzi lumea reclamă, în mod imperios, participarea activă a tuturor țărilor la discuții și negocieri și nu numai a acelor „forțe cu putere de negociere”, un rol important avându-l forurile internaționale. Din păcate, de multe ori, discuțiile sunt blocate, de acele „forțe de negociere”, în probleme de interes mărunt, viziuni și interese înguste, egoiste, unilaterale, amânându-se sine-die problemele importante. Schimbările profunde ce urmează a fi făcute trebuie să aibă ca deziderat o lume mai bună, mai dreaptă, mai sigură. Pe termen scurt, pro- blemele cele mai presante sunt: restructurarea relațiilor economice internaționale, restructu- rarea mecanismelor comerciale, financiare și monetare, transferul tehnologic etc. Pe termen lung, problemele sunt: eliminarea decalajelor, eliminarea discriminării sociale și rasiale, a șomajului, a analfabetismului, asigurarea resurselor de materii prime și energetice, pro- blemele de mediu, depășirea limitelor actuale în educație, cultură şi informație care să ducă la îmbunătățirea condiției umane. Schimbările profunde, necesar a se produce astăzi în lume înseamnă, de fapt, o „nouă ordine economică internațională”, adică - diminuarea sărăciei absolute, a stării de subdezvoltare și mizerie, condiții satisfăcătoare de locuit, de alimentație, de sănătate, ceea ce presupune o sporire a gra- dului de solidaritate și activizarea voinței de schimbări pozitive în toate planurile, acestea trebuind să fie profunde, adevărate, reale, de fond și durabile. n Preşedintele Mexicului: nu vom plăti; aşteptăm respect! Trump ridică zidul Preşedintele Mexicului, Enrique Peña Nieto, a decla- rat miercuri că ţara sa „nu va plăti pentru niciun zid”, sfidând afirmaţiile preşe- dintelui american, Donald Trump, care a susţinut că „în final, lucrările vor fi suporta- te de această ţară”, relatează CNN. Cu toate acestea, Peña Nieto nu şi-a anulat vizita planifica- tă în Statele Unite săptămâna viitoare. „Mexicul nu crede în ziduri. Am spus-o de nenumă- rate ori. Mexicul nu va plăti pentru niciun zid”, a declarat el într-o înregistrare video posta- tă pe Twitter. Peña Nieto a spus că înainte de a decide ce măsuri trebuie să ia în continuare, va aştep- ta raportul final al oficialilor săi de rang înalt care au ajuns miercuri la Washington pentru a se întâlni cu Administraţia Trump. Peña Nieto a spus de aseme- nea că a ordonat agenţiilor gu- vernamentale să îşi intensifice protecţia faţă de imigranţi. „Am cerut ministrului pen- tru Relaţii Externe să conso- lideze măsurile de protecţie pentru cetăţenii noştri”, a spus el. Acesta a adăugat că cele 50 de consulate mexicane din Sta- tele Unite vor fi folosite pentru a apăra drepturile imigranţilor în această ţară. Peña Nieto şi-a încheiat me- sajul spunând că Mexicul oferă şi aşteaptă respect. „Mexicul îşi oferă prietenia oamenilor din Statele Unite şi îşi exprimă dorinţa de a ajun- ge la acorduri cu Guvernul din această ţară, înţelegeri care vor fi în favoarea Mexicului şi a mexicanilor”, a spus el. Într-un discurs susţinut luni, Peña Nieto a spus că Guvernul său este pregătit să negocieze cu Statele Unite dacă este res- pectată suveranitatea Mexicu- lui. Lucrările pentru construi- rea zidului la frontiera Statelor Unite cu Mexicul vor începe în „câteva luni”, iar costurile vor fi suportate în final de Guver - nul mexican, afirma anterior preşedintele american, Donald Trump, într-un interviu acor - dat postului ABC. „În final, lucrările vor fi suportate de Mexic, aşa cum am spus permanent. Mexicul va plăti zidul în proporţie de sută la sută”, a declarat Donald Trump. Noul lider de la Casa Albă a confirmat că lucrările de con- strucţie a zidului de frontieră vor fi suportate iniţial de Sta- tele Unite. „Dar lucrările vor fi ram- bursate ulterior din orice tran- zacţie comercială am avea cu Mexicul. Pot să spun doar că se va plăti. Va fi într-o formă, poate într-o formă complicată. Ceea ce fac este benefic pentru Statele Unite. Va fi foarte be- nefic şi pentru Mexic. Vrem un Mexic foarte stabil şi solid”, a precizat Donald Trump. Donald Trump a semnat miercuri ordonanţa executivă care prevede construirea unui zid la frontiera cu Mexicul, re- latează presa americană. n Gripa aviară O posibilă pandemie Răspândirea globală a gripei avi- are și a noilor tipuri de virusuri ce circulă în prezent și cauzează infecții a atins un nivel fără precedent, ridi- când riscul unei potențiale transmi- teri a acesteia în rândul oamenilor. În ultimele trei luni au fost raportate mai multe epidemii în fermele avicole și stolurile păsărilor sălbatice de-a lungul Europei, Africii și Asiei. În timp ce multe dintre tipurile de vi- rusuri reprezintă un risc minim față de sănătatea umană, numărul mare al dife- ritelor rădăcini și prezența acestora în atât de multe părți ale lumii în același timp crește riscul mutațiilor genetice. „Aceasta este o schimbare funda- mentală în istoria naturală a influenței virușilor”, a declarat Michael Oster - hold, specialist în boli infecțioase la Universitatea din Minnesota, adăugând că răspândirea gripei aviare din punct de vedere geografic și al numărului mare de tulpini este o situație fără pre- cedent. Oficiali ai sănătății mondiale sunt îngrijorați că una dintre aceste tulpini s-ar putea transmite la oameni, precum H5N1 la sfârșitul anilor 1990, ce a cau- zat atunci sute de contaminări și morți, dar nu a dobândit abilitatea de a se de- plasa ușor de la o persoana la alta. Cea mai mare temere este că o tulpină mortală a gripei aviare s-ar putea modi- fica genetic într-o formă pandemică ce s-ar transmite cu ușurință între oameni, o formă nemaiîntâlnită până acum. n

Upload: others

Post on 05-Nov-2021

6 views

Category:

Documents


0 download

TRANSCRIPT

Page 1: O lume ce trebuie Trump ridică zidul radical schimbată

Caleidoscop Vineri, 27 ianuarie 201716 O lume ce trebuie radical schimbată

urmare din pagina 1...din lipsa acută a medicilor și a persona-

lului sanitar (un medic la 40.000-50.000 de locuitori), a instituțiilor de asistență sani-tară, a medicamentelor, a echipamentului și instrumentarului medical, a dotărilor cu mobilier. Un pat revenind la 1.000-5.000 de bolnavi și toate acestea în condițiile în care sănătatea reprezintă un drept uman de bază, o componentă importantă a condiției uma-ne. Din păcate, sănătatea şi în România este tratată cu o indiferență totală. Această stare de lucruri nu poate să mai continue, fiind nevoie de schimbări profunde conceptuale și struc-turale, de corectarea injustițiilor sociale, de repartizarea echilibrată a veniturilor între țări, de o creștere economică accelerată în țările slab dezvoltate pentru diminuarea decalajelor uriașe dintre acestea și țările dezvoltate, prin spijin financiar, tehnologic etc., precum și prin stabilirea unor relații economice internaționale clădite pe justiție și echitate deplină, care să favorizeze creșterea economică în aceste țări, fără, însă, a neglija efortul propriu al acesto-ra. Creșterea economică nu trebuie ghidată numai spre obținerea profitului maxim, prin utilizarea abuzivă a resurselor materiale, prin consum irațional, prin poluarea mediului ambiant, prin fabricarea de produse ce trebuie schimbate cât mai des, ci trebuie ghidată și spre o funcționalitate și finalitate social-umană (educație, cultură, sănătate, servicii, recreere, comunicații). Din păcate, există păreri care susțin „soluția” ca țările în curs de dezvoltare să nu aspire la nivelul de dezvoltare și de viață al țărilor dezvoltate, sugerând dezvoltarea agriculturii ca model de „semidezvoltare”, ignorând dreptul fiecărei țări de a-și alege, prin consens național, propriile alternative și modele de dezvoltare, obiectivele și mijloace-le prin care ar putea fi realizate acestea, fără a adopta mecanic modelul occidental, bazat pe economia de piață, care a determinat o creștere necontrolată și, adesea, rău orientată, cu consecințe nefaste asupra mediului social, economic și ecologic. Dubla împărțire a lumii, pe verticală, între puteri, și pe orizontală, între bogați și săraci, face să crească riscurile și tensiunile între țări și între oameni, deoarece se mențin tendințele de exploatare și dominație între ţări, ceea ce poate crea pericole deosebi-te pentru viitorul omenirii. Cuvintele putere, dominație, ingerinţe în treburile altor state au un sens depreciativ și sunt tot mai greu de acceptat. Destinele oamenilor nu mai pot fi hotărâte de un mic număr de privilegiați, rezolvarea problemelor cu care se confrun-tă astăzi lumea reclamă, în mod imperios, participarea activă a tuturor țărilor la discuții și negocieri și nu numai a acelor „forțe cu putere de negociere”, un rol important avându-l forurile internaționale. Din păcate, de multe ori, discuțiile sunt blocate, de acele „forțe de negociere”, în probleme de interes mărunt, viziuni și interese înguste, egoiste, unilaterale, amânându-se sine-die problemele importante. Schimbările profunde ce urmează a fi făcute trebuie să aibă ca deziderat o lume mai bună, mai dreaptă, mai sigură. Pe termen scurt, pro-blemele cele mai presante sunt: restructurarea relațiilor economice internaționale, restructu-rarea mecanismelor comerciale, financiare și monetare, transferul tehnologic etc. Pe termen lung, problemele sunt: eliminarea decalajelor, eliminarea discriminării sociale și rasiale, a șomajului, a analfabetismului, asigurarea resurselor de materii prime și energetice, pro-blemele de mediu, depășirea limitelor actuale în educație, cultură şi informație care să ducă la îmbunătățirea condiției umane. Schimbările profunde, necesar a se produce astăzi în lume înseamnă, de fapt, o „nouă ordine economică internațională”, adică - diminuarea sărăciei absolute, a stării de subdezvoltare și mizerie, condiții satisfăcătoare de locuit, de alimentație, de sănătate, ceea ce presupune o sporire a gra-dului de solidaritate și activizarea voinței de schimbări pozitive în toate planurile, acestea trebuind să fie profunde, adevărate, reale, de fond și durabile. n

Preşedintele Mexicului: nu vom plăti; aşteptăm respect!

Trump ridică zidulPreşedintele Mexicului,

Enrique Peña Nieto, a decla-rat miercuri că ţara sa „nu va plăti pentru niciun zid”, sfidând afirmaţiile preşe-dintelui american, Donald Trump, care a susţinut că „în final, lucrările vor fi suporta-te de această ţară”, relatează CNN.

Cu toate acestea, Peña Nieto nu şi-a anulat vizita planifica-tă în Statele Unite săptămâna viitoare. „Mexicul nu crede în ziduri. Am spus-o de nenumă-rate ori. Mexicul nu va plăti pentru niciun zid”, a declarat el într-o înregistrare video posta-tă pe Twitter.

Peña Nieto a spus că înainte de a decide ce măsuri trebuie să ia în continuare, va aştep-ta raportul final al oficialilor săi de rang înalt care au ajuns miercuri la Washington pentru a se întâlni cu Administraţia Trump.

Peña Nieto a spus de aseme-nea că a ordonat agenţiilor gu-vernamentale să îşi intensifice protecţia faţă de imigranţi.

„Am cerut ministrului pen-tru Relaţii Externe să conso-lideze măsurile de protecţie pentru cetăţenii noştri”, a spus

el. Acesta a adăugat că cele 50 de consulate mexicane din Sta-tele Unite vor fi folosite pentru a apăra drepturile imigranţilor în această ţară.

Peña Nieto şi-a încheiat me-sajul spunând că Mexicul oferă şi aşteaptă respect.

„Mexicul îşi oferă prietenia oamenilor din Statele Unite şi îşi exprimă dorinţa de a ajun-ge la acorduri cu Guvernul din această ţară, înţelegeri care vor fi în favoarea Mexicului şi a mexicanilor”, a spus el.

Într-un discurs susţinut luni, Peña Nieto a spus că Guvernul său este pregătit să negocieze cu Statele Unite dacă este res-

pectată suveranitatea Mexicu-lui.

Lucrările pentru construi-rea zidului la frontiera Statelor Unite cu Mexicul vor începe în „câteva luni”, iar costurile vor fi suportate în final de Guver-nul mexican, afirma anterior preşedintele american, Donald Trump, într-un interviu acor-dat postului ABC.

„În final, lucrările vor fi suportate de Mexic, aşa cum am spus permanent. Mexicul va plăti zidul în proporţie de sută la sută”, a declarat Donald Trump.

Noul lider de la Casa Albă a confirmat că lucrările de con-

strucţie a zidului de frontieră vor fi suportate iniţial de Sta-tele Unite.

„Dar lucrările vor fi ram-bursate ulterior din orice tran-zacţie comercială am avea cu Mexicul. Pot să spun doar că se va plăti. Va fi într-o formă, poate într-o formă complicată. Ceea ce fac este benefic pentru Statele Unite. Va fi foarte be-nefic şi pentru Mexic. Vrem un Mexic foarte stabil şi solid”, a precizat Donald Trump.

Donald Trump a semnat miercuri ordonanţa executivă care prevede construirea unui zid la frontiera cu Mexicul, re-latează presa americană. n

Gripa aviară

O posibilă pandemie

Răspândirea globală a gripei avi-are și a noilor tipuri de virusuri ce circulă în prezent și cauzează infecții a atins un nivel fără precedent, ridi-când riscul unei potențiale transmi-teri a acesteia în rândul oamenilor.

În ultimele trei luni au fost raportate mai multe epidemii în fermele avicole și stolurile păsărilor sălbatice de-a lungul Europei, Africii și Asiei.

În timp ce multe dintre tipurile de vi-rusuri reprezintă un risc minim față de sănătatea umană, numărul mare al dife-ritelor rădăcini și prezența acestora în atât de multe părți ale lumii în același timp crește riscul mutațiilor genetice.

„Aceasta este o schimbare funda-mentală în istoria naturală a influenței virușilor”, a declarat Michael Oster-hold, specialist în boli infecțioase la Universitatea din Minnesota, adăugând că răspândirea gripei aviare din punct de vedere geografic și al numărului mare de tulpini este o situație fără pre-cedent.

Oficiali ai sănătății mondiale sunt îngrijorați că una dintre aceste tulpini s-ar putea transmite la oameni, precum H5N1 la sfârșitul anilor 1990, ce a cau-zat atunci sute de contaminări și morți, dar nu a dobândit abilitatea de a se de-plasa ușor de la o persoana la alta.

Cea mai mare temere este că o tulpină mortală a gripei aviare s-ar putea modi-fica genetic într-o formă pandemică ce s-ar transmite cu ușurință între oameni, o formă nemaiîntâlnită până acum. n