o istorie a relatiilor ruso-romane

8/18/2019 O Istorie a relatiilor Ruso-Romane

1/34

O istorie a relaţiilor ruso-române

Cuprins

Sursa.....................................................................................................................................................1Preambul...............................................................................................................................................2Începuturi..............................................................................................................................................5Dominaţia politică (sec XVIII- XIX)...................................................................................................Primul spion........................................................................................................................................1!"teria #i Vla$imirescu........................................................................................................................1%&rimeea...............................................................................................................................................22&'estiunea rientală..........................................................................................................................2*area &ri+ă ,ăsăriteană.....................................................................................................................2

u ernatorii ru#i.................................................................................................................................!2

Sursa9 articole pe pe'ttp/00politeia.or .ro /'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-1-preambul0! 503'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-2-inceputuri0!% 503'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-!-$ominatia-politica-sec-4 iii-4i40! 0 3'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane- -primul-spion0 66%03'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si- la$mirescu0 16 03'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane- -crimeea0 2 03'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-%-c'estiunea-orientala0 55 03'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane- -marea-cri+a-rasariteana056 03'ttp/00politeia.or .ro0ma a+in-istoric0o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane- - u ernatorii-rusi05 %03

1

http://politeia.org.ro/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-1-preambul/3685/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-2-inceputuri/3765/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-3-dominatia-politica-sec-xviii-xix/3889/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-4-primul-spion/4007/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-6-crimeea/4286/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-7-chestiunea-orientala/4558/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-8-marea-criza-rasariteana/5094/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-9-guvernatorii-rusi/5467/http://politeia.org.ro/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-1-preambul/3685/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-2-inceputuri/3765/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-3-dominatia-politica-sec-xviii-xix/3889/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-4-primul-spion/4007/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-6-crimeea/4286/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-7-chestiunea-orientala/4558/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-8-marea-criza-rasariteana/5094/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-9-guvernatorii-rusi/5467/


2/34

PreambulSlavofilismul

reu $e a $etasa ruso7ilismul $e conte4tul istoric al $i7erentelor culturale si sociale $intre latinitatearomaneasca si in7luentele politice8 culturale si reli ioase ale lumii sla e incon9uratoare. In7luentasla a asupra tarilor romanesti este ancestrala8 cea politica insa s-a accentuat si a $e enit pre nantanumai in secolul al XVI-lea si inceputul al secolului al XVII-lea pe timpul $omniilor 7amilieiMovilă (Moghilă)8 $usmani ai lui *i'ai Vitrea+ul8 aliati ai polone+ilor si pusi pe tron $e ei.,uso7ilia $irecta a a9uns la apo eul ei pe timpul luiDimitrie Cantemir la inceputul secolului alXVIII-lea.

&a mi#care intelectuală8slavofilismul s-a $e+ oltat :n ,usia secolului al XIX-lea. ;u 7ost mai multemi#cări $istincte care ar putea 7i caracteri+ate ca sla o7ile. o oro$ului. ;lte mi#cări sla o7ile sea7lau la $reapta spectrului politic8 ele susţin=n$ că tra$iţiile autocratice ţariste sunt esenţa naturiiruse.

*i#carea :#i a ea ori inile :n *osco a anilor 1 !6. Scriin$ $espre opera părinţilor ?isericiirto$o4e8 poetul le!ei "omia#ov (1 6 -1 6) #i prietenii săi au elaborat o $octrină

tra$iţionalistă8 con7orm căreia ,usia are propria ei cale $e urmat #i nu are ne oie să imite sau săcopie+e istituţiile occi$entale. Sla o7ilii ru#i acu+au cultura occi$entală #i @occi$entali+areaA

(politica $e mo$erni+are a ,usiei promo ată $e Petru cel *are #i "caterina cea *are) ca pe ni#tein7luenţe ne7aste pentru ,usia8 unii $intre ei mer =n$ p=nă acolo :nc=t au a$optat mo$elele $e :mbrăcăminte #i tunsorile $in perioa$a $e $inainte $e :ncoronarea ţarului Petru I.

Doctrinele lui "omia#ov8 I an Biree sCi (1 6 -1 5 )8 &onstantin ;4aCo (1 1%-1 6) ca #i aaltora au a ut un impact puternic asupra culturii ruse8 inclu+=n$ #coala $e ar'itectură a ,ena#terii,use8 rupul celor cinci compo+itori ru#i8 romancierul >icolai o ol8 poetul io$or Eiutce 8le4ico ra7ul Vla$imir Dal8 etc. Fupta lor pentru puritatea limbii ruse a ea ce a :n comun cu

i+iunile estetice ale lui Fe Eolstoi.

2

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-1-preambul/3685/attachment/rusrom-1/


3/34

În s7era politică8 sla o7ilii erau spri9initorii mi#cării pansla iste pentru uni7icarea tuturor sla ilor subcon$ucerea ţarului ,usiei #i pentru eliberarea sla ilor balcanici $e sub 9u ul otoman. ,ă+boiul ruso-turc $in 1 %%-1 % este consi$erat punctul culminant al sla o7ilismului militant8 a#a cum a 7osilustrat $e carismaticul coman$ant *i'ail SCobele . Din punct $e e$ere politic8 erau susţinătoriimonar'iei parlamentare8 a#a cum a 7ost :n e ul me$iu GemsCi Soborurile.

Scriitorii sla o7ili $e mai t=r+iu au $e+ oltat o ersiune conser atoare #i antisemită a sla o7ilismuluinumită Pochvennichestvo ($e%ntoarcerea la &ământ). ;ceastă i$eolo ie8 a#a cum a 7oststructurată $e &onstantin Pobe$onosţe (con$ucătorul mirean al Sino$ului ?isericii rto$o4e,use)8 a 7ost a$optată ca i$eolo ie o7icială :n timpul $omniei :mpăraţilor ;le4an$ru al III-lea #i>icolae al II-lea. &'iar #i $upă ictoria re oluţiei bol#e ice8 această 7ilo+o7ie a 7ost $e+ oltată $e

=n$itori reli io#i $in emi raţie.

Panslavismul

Panslavismul este optiunea eopolitica $eri ata $in sla o7ilism. Pansla ismul a 7ost (si inca este) oi$eolo ie politică care s-a $e+ oltat la mi9locul secolului al XIX-lea si care a ea ca scop creereapremi+elor unei uniuni statale a tuturor popoarelor sla e. biecti ul principal a 7ost ?alcanii8 un$esla ii su$ici erau u ernati $e $ouă mari imperii/ ;ustro-


4/34

Pansla ismul a 7ost 7olosit ca unealtă politică $e Imperiul ,us si mai apoi $e


5/34

0nce&uturi

1eremia Movilă (Moghilă)Inceputul influentei &olitice (nu reli ioase8 care au 7ost mult mai timpuri) ale statelor sla e $e lanor$ul Earilor ,omanesti incepe la mi9locul secolului al XV-lea si a9un e la apo eu la s7arsitulacelui secol prin impunerea 7amiliei Movila (Moghilă)8 la inceput in *ol$o a si mai tar+iu si inEara ,omaneasca. 1eremia Movilă (*o 'ilă)8 a 7ost $omnitor al *ol$o ei $in au ust 15 5 pana inmai 1 66 #i $in septembrie 1 66 pana la 16 iulie 1 6 . *ama sa8 *aria8 era $escen$entă a lui Petru,are#. ?oier mol$o ean8 7rate cu *itropolitul 'eor 'e *o ilă8 a 7ost urcat pe tron $e cancelarulpolone+2amois#i :n locul lui Nte7an ,ă+ an.

1eremia Movilă a 7ost tot timpul prote9atul polone+ilor. "ste recunoscut ca $omn #i $e turci cărorale plătea tributul. Detronat $e *i'ai Vitea+ul8 care a luat #i $omnia *ol$o ei :n mai 1 668 s-amenţinut :n &etatea Ootinului8 $e un$e #i-a recuperat tronul tot cu a9utorul polone+ilor :nseptembrie 1 668 c=n$ *i'ai a 7ost :n ins :n Eransil ania la *irăslău. Polone+ii au intrat #i :n*untenia8 l-au :n ins pe *i'ai la Eelea9en :n 12 octombrie 1 668 #i l-au pus pe tronul *unteniei peSimeon8 7ratele lui Ieremia. Datorită in7luenţei soţiei sale $in


6/34

Stric=n$u-se relaţiile $intre turci #i polone+i8 turcii #i tătarii 'otărăsc să-l a$ucă $omnitor pe ,a$u*i'nea. După :n7r=n erea su7erită la Drăc#ani :n ! au ust 1 1 8 turcii :i prin$ pe ;le4an$ru :mpreună cu mama sa "lisabeta #i cu 7ratele său ?o $an8 #i-i $uc la &onstantinopol. ;ici8 $e#i"lisabeta8 o cre#tină 7oarte cre$incioasă8 este silită ca :mpreună cu 7ii ei să treacă la islam8 ca să-#isal e+e at=t iaţa c=t #i copiii. "ste $usă apoi :n 'aremul unui a ă8 un$e moare $upă anul 1 26.Înainte $e a pleca $in ţară8 ea #i-a tăiat părul #i l-a trimis la *ănăstirea Suce iţa8 re7ăcută $e soţul ei#i care a 7ost pus :ntr-o s7eră $e ar int sub polican$ru. icele patriar'ului 7amiliei81eremia Movilă8au 7ost casatorite cu nobili polone+i $e prim ran intemein$ o ramura polone+a a 7amiliei care a 9uca un rol important in slavofilismului mol3ovenesc care a $ainuit cate a secole in aceasta tararomaneasca. &'ia9na căsătorită in 1 6! cu prinţul *ic'al QiRnio iecCi8 *aria a 7ost căsătorită cuSte7an PotocCi #i apoi cu >icolas irle9 si "catarina căsătorită cu Samuel BorecCi .

Dimitrie CantemirDimitrie Cantemir (1 %! 1%2!)8 poate 7i consi$erat 7ara nici un $ubiu primul con$ucator( oie o$) roman care a 7ost uninfocat rusofil si un colaborator a&ro&iat al rusilor in &rinci&ateleromanesti ale rusofilismului &olitic. cultural si religios, Valoarea sicontributia lui DimitieCantemir in cultura romaneasca este enorma. Dimitie &antemir a 7ost autor8 cărturar8enciclope$ist8 etno ra78 eo ra78 7ilo+o78 istoric8 lin ist8 mu+icolo si a 7ost primul rom=n membru al ;ca$emiei $in ?erlin :n 1%1 . În opera lui &antemir8 in7luenţată $e umanismul,ena#terii s-au o lin$it cele mai importante probleme ri$icate $e $e+ oltarea social-istorică a*ol$o ei $e la s7=r#itul secolului al XVII-lea #i :nceputul secolului al XVIII-lea. În aceasta postarenu ne vom referii la aceste enorme merite ci om anali+a numaias&ectele rusofilismului ale luiCantemir in Mol3ova8 in7luente care se pastrea+a pana in +ilele noaste si $au rusilorargumenteistorice legate 3e influenta si 43re&turile5 lor. inclusiv rusificarea asarabiei,

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-2-inceputuri/3765/attachment/rusrom-5/


7/34

Dimitrie &antemir s-a născut la 2 octombrie 1 %!8 :n localitatea Sili#teni $in comuna ălciu8 a+icomuna Dimitrie &antemir $in 9u$eţul Vaslui8 :n partea $e su$ a ora#ului Ou#i. ; 7ost 7iul lui&onstantin #i al ;na ?antă#. Fa 15 ani a 7ost ne oit să plece la &onstantinopol (1 -1 6)8 un$e astat 1% ani8 ca +ălo al tatălui său pe l=n ă Înalta Poartă8 :nlocuin$u-l pe ;ntio'8 $e enit ulterior$omn al *ol$o ei.

În perioa$a martie aprilie 1 ! 8 $upă moartea tatălui său8 a 7ost $omn al *ol$o ei8 $ar ÎnaltaPoarta nu l-a con7irmat8 ast7el :nc=t s-a :ntors la &onstantinopol pentru a-#i continua stu$iile. &uprile9ul unui ră+boi turco-austriac8 a e7ectuat o călătorie :n "uropa &entrală8 a9un =n$ #i :n ?anat8 laEimi#oara. ; a ut ast7el oca+ia să se con in ă $e unitatea lin istică a poporului rom=n. ;ntio'87ratele mai mare8 #i-a :nsu#it :ntrea a mo#tenire8 lăs=n$u-l :ntr-o situaţie precară. Din 1 5 a 7ostca&uchehaie (un 7el $e arant) la &onstantinopol8 al 7ratelui său ;ntio'8 acesta 7iin$ ales $omn.

S-a căsătorit cu 7iica lui Nerban &antacu+ino8 &asan$ra8 care i-a $ăruit $oi copii8 *aria #i ;ntio'. FaIstambul si-a asumat o ori ine care-l putea 7a ori+a in 7ata turcilor musulmani8 a$optan$ o ori ene

%

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-2-inceputuri/3765/attachment/rusrom-9/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-2-inceputuri/3765/attachment/rusrom-6/


8/34

$in con$ucatorul tatarilor ?u eac8 estitul "an 6emir (polone+a/*ant7mir Mur+a)8 bineinteles oori ine 7alsa ba+ata numai $e o anumita apropiere lin istica.

Eurcii l-au :nscăunat pe Dimitrie &antemir la Ia#i :n 1%168 a =n$ :ncre$ere :n el8 $ar noul $omn-cărturar a :nc'eiat la FuţC :n ,usia8 :n 2 aprilie-1! aprilie 1%118 un tratat secret $e alianţă cu Petrucel *are8 :n speranţa eliberării ţării $e sub $ominaţia turcă. În politica e4ternă s-a orientat spre,usia. În subsi$iar8 s-a a7irmat c'iar 7aptul că ar 7i :ncercat alipirea *ol$o ei la Imperiul ,us8 a#acum 7ăcuse #i


9/34

Dominaţia &olitică (sec 8'111- 818)

1nce&utul influentei rusesti 6ratatul 3e la *uciu#-*ainargi

Eratatul $e la*uciu#-*ainargi (BTUTC BaLnarca) a 7ost semnat la 21 iulie8 1%% 8 $e Imperiul ,us(Piotr ,omianţe ) #i Imperiul toman $upă :n7r=n erea acestuia $in urmă :n ră+boiul $in 1% -1%% . Eratatul era o lo itură e4trem $e umilitoare primită $e Imperiu toman. tomanii au ce$atteritoriul re iunii e$isan $intre r=urile >ipru #i ?u ul $e Su$. ;cest teritoriu inclu$ea portul&'erson #i o7erea ,usiei primul său acces $irect la *area >ea ră. Prin tratat8 ,usiei :i mai erauce$ate porturile Berci #i "niCale $in &rimea8 precum #i re iunea Babar$a (cabar$ină) $in &auca+.

tomanii au pier$ut #i Oanatul &rimeii8 căruia au 7ost 7orţaţi să :i recunoască in$epen$enţa.Oanatul8 $e#i o7icial in$epen$ent8 era :n realitate sub controlul ,usiei8 care l-a ane4at :n 1% !.

Eratatul a acor$at ,usiei #i alte bene7icii. ; eliminat restricţiile pri in$ accesul ,usiei la *area $e;+o (Eratatul $e la ?el ra$ $in 1%! $ă$ea ,usiei teritoriu la *area $e ;+o 8 $ar :i inter+icea7orti7icarea +onei sau $e+ oltarea unei 7lote.) ,usia primea #i o serie $e $repturi economice #ipolitice :n Imperiul toman8 :ntre care permisiunea acor$ată cre#tinilor orto$oc#i $in Imperiul

toman $e a na i a sub stea ul ,usiei8 respecti permisiunea acor$ată ,usiei $e a ri$ica o bisericăorto$o4ă :n Istanbul (care nu a 7ost :nsă construită reo$ată). ,usia a interpretat tratatul ca $=n$u-i$reptul $e a prote9a cre#tinii orto$oc#i $in Imperiu #i a 7olosit această prero ati ă mai ales :n

Principatele Danubiene (*ol$o a #i Wara ,om=nească)8 inter enin$ :n timpul ultimei $omnii7anariote #i $upă ,ă+boiul rec $e In$epen$enţă. Eratatul $ă$ea imamului otoman $reptul $e aprote9a cre$incio#ii musulmani $in ,usia (:ntre care cei $in &rimeea). "ra pentru prima $ată c=n$ oputere europeană recuno#tea autoritatea cali7ului otoman :n a7ara raniţelor imperiului său.

:anarioţii rusofiliConstantin 1&silanti. a $omnit :n *ol$o a intre 1% 1 618 octombrie 1 6 noiembrie 1 6 #iin *untenia $in 1 62 1 6 . "l a mai 7ost a$ministrator al *unteniei sub ocupaţia rusească/ 2%$ecembrie 1 6 !1 mai 1 6% #i -2 au ust 1 6%. &onstantin Ipsilanti 7ost 7iul lui ;le4an$ruVo$ă Ipsilanti #i tatăl lui ;le4an$ru Ipsilanti "teristul. Ni-a :nceput cariera $e enin$ $ra oman al

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-3-dominatia-politica-sec-xviii-xix/3889/attachment/15-11-2006-1646/


10/34

Porţii8 pe remea celei $e-a $oua $omnii a tatălui său :n Wara ,om=nească (1% -1% %). ăc=n$ :naceastă calitate numeroase ser icii ,usiei #i ;n liei8 a$ ersarele ranţei8 a9un e prin concursulacestora pe tronul *ol$o ei (1% ). >u se poate menţine mult timp8 tocmai $in cau+a preaaccentuatului său ruso7ilism #i este $estituit (1 61).

,e:ntors la &onstantinopol8 continuă cu uneltirile #i casa sa a9un e cuibul a enţilor #i intri ilormosco ite8 care căutau să-#i re=ntrone+e omul lor.Convenţia ruso-turcă 3in ;. a 3at 3re&tru?ilor să se amestece %n numirea. menţinerea ?i 3estituirea 3omnitorilor. &revă+ân3u-se tot %ninteres moscovit ?i fi!area 3omniilor &e o &erioa3ă 3e @ ani, În aceste con$iţii8 &onstantina9un e pe tronul *unteniei. Fa :nceput8 ca om al ,usiei8 ia c=te a măsuri salutare/ :i rec'eamă pee4ilaţi #i ac'ită $atoriile ţării la &onstantinopol8 cu scopul $e a suprima marile $ări. Însă8 :n cur=n$pune noi $ări care apasă ţara. ;cestea precum #i marele incen$iu al capitalei8 roa+nicele inun$aţii$in acea reme8 apoi 9a7urile pa+ an iilor $in Vi$in8 care au ameninţat c'iar ?ucure#tiul8 #i

c'eltuielile lui Vo$ă8 $eterminate $e 9ocurile politice e4terne/ serbări #i $aruri c=n$ ambasa$orul rustrecea prin ?ucure#ti8 c=n$ unor en le+i8 c'iar #i ambasa$orului #i consulului ranţeiM :ntreţineaemisari-spioni :n "uropa pentru a i se raporta totulM alimentarea răscoalelor $in Imperiul toman8pas an ii8 s=rbii8 pa#a $in ,usciucM risipa s7etnicilor săi8 a enturieri 7rance+i ca aspari8 secătuiesţara.

&u tot tratatul $in 1 62 #i cu toată protecţia rusească8 Poarta :nţele e tră$area lui &onstantin8 carelucra ca Principatele rom=ne să intre sub in7luenţa rusească8 :l $estituie #i rea să-l omoare.Deoarece ,usia #i ;n lia protestea+ă ener ic8 Eurcia :i $ă pace :nsă nu-#i poate relua tronul pentrucă $in cau+a relaţiilor tensionate ruso-turce8 i+bucne#te ră+boiul. >umai $upă ce ru#ii ocupăPrincipatele ,om=ne #i ?ucure#tiul :n $ecembrie8 &onstantin re ine la con$ucere8 7iin$ :nsărcinatcu a$ministrarea *ol$o ei (octombrie noiembrie 1 6 ).Pentru că ţara era sărăcită. iar ru?iicereau tot tim&ul bani. el se refugia+ă %n ;


11/34

,ă+boiul ruso-turc $in 1 6 -1 12 ( e+i postarea anterioara) a i+bucnit in octombrie8 ţarul;le4an$ru I or$on=n$ trupelor sale să tra erse+e >istrul #i să ocupe Wările ,om=ne. &ei maiimportanţi 7actori $e in7luenţare a ră+boiului $in 1 6 -1 12 au 7ost 9ocurile $e interese $intrePrusia8 ranţa #i Imperiul Oabsbur ic. Fa :nceputul ostilităţilor8 toţi ambasa$orii ru#i $in capitaleleeuropene au 7ost instruiţi să $eclare că Imperiul ,us nu a ea @nici cea mai mică intenţie săcucerească ce a $e la EurciaA8 urmărin$ $oar @pre enirea intenţiei lui ?onaparte8 clar e4primate $eambasa$orul său la &onstantinopol8 $e a trece armata 7rance+ă prin posesiunile otomane8 pentru aataca la >istruA. În po7i$a asi urărilor iniţiale8 cu oca+ia semnării Eratatului $e la Eilsit $e pe 25iunie-% iulie 1 6% $intre ,usia #i ranţa #i $upă :nt=lnirea $e la "r7urt $intre ;le4na$ru I #i

>apoleon8 ţarul a căpătat :n cele $in urmă acceptul su eranului 7rance+ pentru ocuparea $e cătreImperiul Warist a celor $ouă principate romanesti *untenia #i *ol$o a :n ca+ul ictoriei ru#ilor :n ră+boiul cu otomanii $in 1 6 -1 12.

Eratatul $e pace a 7ost semnat in mai 1 12 la ?ucure#ti8 :n 'anul a entului rus *anuc ?ei. Eratatula ea 1 articole publice #i $ouă articole secrete. Prin articolele #i 58 Imperiul toman ce$aImperiului ,us un teritoriu $e 5. !6 Cm 8 cu 2. !6 $e locuitori8 5 cetăţi8 1% ora#e #i 5 $e sate8(con7orm cu recensăm=ntul or$onat $e autorităţile ţariste :n 1 1%). ;u trecut :n componenţaImperiului ,us ţinuturile Ootin8 Soroca8 r'ei8 Făpu#na8 receni8 Ootărniceni8 &o$ru8 Ei 'ina8&=rli ătura8 ălciu8 partea răsăriteană a ţinutului Ia#ilor #i ?u eacul.utorităţile ţariste au3enumit %n ;


12/34

Printr-un mani7est emis la :nc'eierea tratatului $e pace8 Imperiul ,us s-a obli at să-#i retra ătrupele $in *ol$o a. De asemenea8 ţarul aranta locuitorilor $e pe ambele maluri ale Prutului$reptul ca8 timp $e un an8 să se mute $e ce parte a noi raniţe ar 7i $orit #i să-#i =n$ă a erea $upăpropriul interes. În timpul acestui an8 s-a :nre istrat :nc'eierea unui număr e4trem $e mare $e

=n+ări #i $e sc'imburi $e mo#ii.

'echiul &rinci&at al Mol3ovei a fost 3estrămat. 3u&ă ce &ier3use 3e a ucovina %n ;@@E. a&ier3ut ?i asarabia, Ce3area 3e către 1m&eriul Otoman a &ărţii 3e răsărit a Mol3ovei s-afăcut cu %ncălcarea tratatelor %n vigoare ?i a 3re&tului internaţional (valabil %n e&ocă).3eoarece Mol3ova nu era &rovinice turcă, De alt7el8 $iplomatul turc semnatar al Păcii $e la?ucure#ti a ea să 7ie e4ecutat pentru mo$ul catastro7al :n care a con$us ne ocierile. Pentru ţarul;le4an$ru I8 semnarea tratatului a 7ost un mare succes $iplomatic #i militar8 el rati7ic=n$ tratatulnumai cu o +i mai :nainte $e $eclan#area in a+iei lui >apoleon :n ,usia. Erupele retrase $e laDunăre au a9utat la lupta :mpotri a :mpăratului 7rance+8 iar Imperiul toman :n7r=nt a :ncetat să mai

7ie aliatul ranţei.Dacă. la %nce&ut. ţarul le!an3ru 1 a %ncercat să câ?tge sim&atia noilor su&u?i &rin asigurareaunor con3iţii 3e 3e+voltare autonome a &rovinciei. %n scurtă vreme s-a trecut la reorgani+area

asarabiei ca gubernie. &o&ulaţia fiin3 su&usă &oliticii 3e rusificare,

12

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-3-dominatia-politica-sec-xviii-xix/3889/attachment/rusrom-14/


13/34

Primul s&ionManuc e7 (Fmanuel Mâr+aian) (1% 1 1%) a 7ost un ne ustor8 spion #i $iplomat armean8proprietar $e 'an $e la :nceputul secolului XIX-lea. "manuel (*anuc) *=r+aian s-a născut :n anul

1% :n ora#ul ,usciuc (astă+i ora#ul ,use $in ?ul aria). "ra 7iul ne ustorului $e r=neMartirosMâr+aian8 ori inar $in satul Barpi $in ;rmenia8 re iunea ;raratului. ;cesta a 7ost 9e7uit $e a ereasa $e către persani #i a colin$at apoi Eurcia8 a#e+=n$u-se 8 pe la 9umatatea secolului al XVII-lea la?ur as #i :n cele $in urmă :n cetatea ,usciuc8 un$e s-a :nsurat cu 7ata bo atului ne ustor armeanOanum- lu (nume turci+at). *oartea timpurie a tatălui său l-a 7acut pe *anuc să ia :n propriilem=ini a7acerile $e 7amilie. "l a 7ăcut multe $rumuri la &onstantinopol8 reu#in$ să acumule+e o a ereconsi$erabilă #i se + onea la timpul său că ar 7i cel mai bogat om 3in alcani. De#i remurile $inora# nu erau prielnice pentru a7aceri8 *anuc s-a pre+entat personal u ernatorului #i i-a o7erit osumă mare $e bani8 an a9=n$u-se să-i 7ie istiernic lui6ersenicli-Oglu8 :n ca+ul :n care i s-ar

aranta libertatea sc'imbului $e pro$use.Ora?ul $usciuc 3evine astfel cel mai im&ortant centrucomercial 3e la su3 3e Dunăre %n 3rumul 3e la Constantino&ol %n ara $omânească ?i6ransilvania. atât guvernatorul. cât ?i Manuc avân3 mult 3e câ?tigat, u ernatorul Eeresenicli-

lu intră :n raţiile u ernului turc8 care-l a9ută :n lupta :mpotri a lacomuluiPasvant-Oglu8u ernatorul $in Vi$in8 #i a rebelilor Bir$9alii. Eeresenicli- lu este numit ca pa#ă $e către sultan8

iar s7etnicul său *anuc *ir+aian $e ine prim ne ustor #i istiernic al pro inciei.

Implicat :n mi9locirea relaţiilor economice $intre ,usciuc #i ?ucure#ti8 *anuc prime#te :n anul; rangul boieresc 3e ser3ar8 iar :n anul următor pe cel $e&aharnic $in partea $omnitoruluiConstantin 1&silanti al Wării ,om=ne#ti (1 62-1 6 ).

Încă :n primă ara anului 1 6 8 $=n$u-#i seama $e apropierea unui ră+boi ruso-turc #i tem=n$u-se căacesta i-ar $ăuna mult a7acerilor8 *anuc s-a a$resat luiol#unov8 consulul ,usiei la Ia#i8 prin$omnitorul Wării ,om=ne#ti8 &onstantin Ipsilanti8 pentru a obţine cetăţenia rusească. &onsulul atransmis cererea la SanCt Petersbur 8 prinţului &+artorL9sCi8 ministrul a7acerilor străine al ,usiei8

:nsoţită $e o recoman$are $in partea lui Ipsilanti care l-a $escris ca/

1!

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-4-primul-spion/4007/attachment/rusrom-15/


14/34

Yprieten8 con7i$ent #i păstrător al bo ăţiilor lui Eeresenicli- lu8 persoană 7oarteimportantă pentru interesele noastre8 pentru principat #i8 :mi permit să spun8 pentruinteresele maiestăţii sale imperialeA.

PrinţulC+artor7 s#i a consimţit să-l :nscrie pe *anuc :n re istrele cetăţenilor ru#i8 ca Yarmean $in;stra'anA8 cu numele $e 7amilie $e *artirosian ($upă pronumele tatălui său) #i cu locul na#terii $e"re an. În mai 1 6 8 consulul ?olCuno i-a eliberat pa#aportul alabil #i pentru Eurcia. În au ust1 6 8 pa#a Eersenicli- lu a 7ost asasinat $e către trupele luo Pas ant- lu8 se pare că $in or$inul

u ernului otoman8 #i trec=n$ :n Wara ,om=nească8 ameninţau cu aceea#i soartă pe $omnitorul&onstantin Ipsilanti . &a succesor al lui Eersenicli- lu8 a 7ost numit pa#aMustafa ara#tar (sau;lem$ar)8 care a stabilit prin interme$iul lui *anucrelaţii &rietene?ti cu Imperiul ,us. După cumraporta consulul ?olCuno :n au ust 1 6 către ministrul a7acerilor străine $in Petersbur /

Y&unoscutul *anuc8 7a oritul lui Eersenicli- lu8 :ntorc=n$u-se la ?ucure#ti8 +ileleacestea a comunicat con7i$enţial consulului BiriCo8 că *usta7a-?araCtar $in ,u#ciuceste tot at=t $e $e otat ,usiei #i păstrea+ă 7aţă $e ea aceea#i consi$eraţie8 ca #ipre$ecesorul său8 $e al cărui e4emplu el este călău+it :n toate treburile saleA

În anul 1 6 8 $upă :nceperea ,ă+boiului ruso-turc $in 1 6 -1 128 *anuc a9un e :n capitala Wării,om=ne#ti ($upă o scurtă perioa$ă $e re7u iu :n Eransil ania)8 #i este silit să se stabilească aici petermen lun $in pricini le ate $e ră+boiul ruso-turc. În a $oua 9umătate a aceluia#i an :ncepeconstrucţia 'anului8 ce a 7i terminată :n 1 6 . Fa remea aceea8 ar'itectura sa era $estul $eino ati ă8 $eoarece *anuc $orea ca 'anul său să nu aibă alura $e 7ortăreaţă a celor $in secolul alXVIII-lea. Eerenul pe care este construit a aparţinut8 p=nă la s7=r#itul secolului al XVIII-lea8 &urţii$omne#ti. $ată cu acest teren8 *anuc ?ei mai cumpără #i alte mo#ii/ Dra omire#tii $in Vale8Dra omire#tii $in Deal8 &urtea Vec'e8 ?olasca8 Erămu$easca8 iule#ti8 Pope#ti8 *u$ur an8?robo$eţ8 Oa i- 'eor 'e8 &u'ne#ti8 #i altele8 pomenite :n testamentul său $in 1 15.

*usta7a-?airaC$ar a ocupat Silistra #i a trimis un $eta#ament $e 566 $e călăreţi ca să apere ora#ul?ucure#ti $e ban$ele lui Pas ant- lu8 care operau :n :mpre9urime nestin 'erite $e reo 7orţăarmată $isciplinată. În iunie 1 6% *usta7a-?airaC$ar a 7ost numit pa#ă #i coman$ant al o#tirii

1



15/34

turce#ti. >oul pa#ă :l :nsărcinea+ă pe *anuc cu apro i+ionarea armatei8 plata salariilor8 :ntreţinereacetăţilor $unărene #i continuarea tratati elor cu ru#ii.

După cum po este#teuca *iri#o8 consulul rus $in ?ucure#ti8 :ntr-o scrisoare $in 26 aprilie 1 6% /

Pa'arnicul *anuc8 $in *untenia8 :n timpul $omniei lui Ipsilanti Vo$ă era :ntrebuinţatcu i+b=n$ă $e acest $omnitor :n toate :mpre9urările critice8 ca mi9locitor $e otatintereselor acestui principat8 ocrotit $e :nalta curte :mpărătească a ,usiei8 cătreser'aturile ecine ale iur iului8 ,u#ciucului8 >icopolei #i Silistrei8 :n 7a oareastipulaţiilor :ntărite #i prero ati elor ţării. ; =n$8 $upă or$inul special al :mpăratului8 $ela consulul rusesc $in Ia#i8 un pa#aport ca locuitor al ;stra'anului8 a 7ost con7i$enttainic al consulului :mpărătesc la ?ucure#ti8 mai ales :n remurile 7urtunoase ale lui*usta7a-?aiaC$ar #i Pas ant- lu. Prin cre$itul #i in7luenţa sa8 au i+butit boierii$i anului muntean să a#e+e 'rană #i 7ura9 pe toate punctele8 un$e trebuia să treacăoastea ,usieiM prin :nr=urirea lui *anuc asupra lui ;'met-"7en$i (;$ministratorulmo#iilor lui *usta7a-Pa#a)8 coman$antul trupelor lui *usta7a-Pa#a :n *untenia8 boieriiacestui $i an au putut să se retra ă spre raniţa Eransil aniei8 la apropierea o#tirii

ruse#ti8 pe care Eurcii oiau să o ataceM prin silinţele #i 9ert7ele lui8 ora#ul ?ucure#ti n-a7ost ars #i pră$at. (Z) "l a #tiut să păstre+e pe *usta7a-Pa#a :n $ispo+iţiile lui prielnice7aţă $e ,u#i8 7aţă $e Wara ,om=nească #i $e $omnitorul ei (&onstantin Ipsilanti)8 păr=tca $e otat ,usieiM el s-a priceput să oprească r= nă acestui coman$ant al o#tirii $e la,u#ciuc $e a că$ea asupra acestei pro incii8 olite atunci $e trupe8 #i $e a pră$a ţarapentru a $uce :n robie pe locuitori. "l n-a cruţat nimic pentru a elibera pe c'e+ă#ia sa8 pepri+onierii munteni8 pe cari ,e eb-; a $in r#o a #i alţi coman$anţi turci :i trimiteau la,usciuc.

1PS Dosoftei8 mitropolitul Wării ,om=ne#ti8 a eliberat la 1 iulie 1 6 lui *anuc un certi7icat8 :n$rept=n$ 7ierbinte ru ăciuni pentru eliberarea patriei nenorocite8 $e sub 9u ul Eurcilor8 :n$ră+nin$a cre$e8 că măreţul #i enerosul mona'8 ilustrul ;le4an$ru8 a răsplăti #i a apăra pe *anuc-bine7ăcătorul ţării noastre. *anuc s-a ocupat $e inter enţia cu trupe a pa#ei $in ,usciuc pentru asal a ?ucure#tiul $e trupele lui Pas ant- lu #i $e apro i+ionarea cu alimente a o#tirilor ruse#ti. "la plătit o $atorie $e 6.666 lei8 pe care ţara o a ea 7aţă $e *usta7a-Pa#a. "l a :mprumutat istieriaWării ,om=ne#ti cu 1 6.666 taleri8 re7u+=n$ $ob=n$a $e .666 $e taleri. ;sa$ar un bun patriotroman.

În anul 1 6 8 urcă pe tron sultanulMahmu3 al 11-lea (1 6 -1 ! )8 care i-a #i :ncre$inţat lui*usta7a Pa#a8 la 2 iulie8 postul $e mare i+ir. În remea noului sultan8 ca răsplată pentru reparareacetăţilor $unărene #i apro i+ionarea armatei cu pesmeţi8 i s-a con7erit lui *anuc8 $in poruncasultanului titlul $e bei (prinţ 0 princiepe) al *ol$o ei. *oti ul acor$ării/Scarlat Callimachi. numitla 2! aprilie 1 6% $omnitor al *ol$o ei8 nu a putut să a9un ă la tron8 ţara 7iin$ ocupată $e ru#i. "l a

15



16/34

rămas nominal $omnitor p=nă :n $ecembrie 1 6 8 c=n$ a sosit :n ţară noul $omnitor. *arele i+ir*usta7a-Pa#a :l c'eamă pe *anuc-?ei la &onstantinopol8 acesta sosin$ la octombrie 1 6 8 :nsoţit$e un corte iu $e o sută $e armeni8 :ntrea a procesiune :n$rept=n$u-se spre Poartă8 un$e *anuc-?ei#i-a luat :n primire :n mo$ o7icial postul $e mare $ra oman.

"l #i-a păstrat atribuţiile $e :mputernicit :n ce pri e#te tratati ele $e pace cu ,usia8 :n problemaPrincipatelor Dunărene8 $in perioa$a $intre :ntre e$erile ruso-7rance+e $e la Eilsit #i "r7urt8 la acest$in urmă con res 'otăr=n$u-se ce$area Principatelor ,usiei. Însă marele i+ir *usta7a-Pa#a a intrat :n con7lict cu o parte a armatei8 i+bucnin$ la 15 $ecembrie 1 6 o răscoală #i acesta a 7ost asasinat.

iin$ pre enit $e răscoală8 *anuc-?ei părăse#te &onstantinopolul :mbarcat pe un as :nc'iriat8na i =n$ spre coasta *ării *armara8 la Vi+e . ;9uns la ţărm8 el :#i continuă $rumul călare8 escortat$e un $eta#ament $e 156 călăreţi8 trimi#i :n :nt=mpinarea lui $e ;'met-"7en$i. "l se stabile#te apoila ?ucure#ti8 un$e8 pre ă+ător8 :#i :n estise mai $emult o parte $in bo ăţii :n mo#ii $in *untenia. Înacest timp8 el a cumpărat mo#ii :n ?asarabia8 l=n ă O:nce#ti #i ,eni8 răm=n=n$ principalul susţinător7inanciar al $omnitorului #i :mprumut=n$ tre+oreria cu 1 6.666 taleri :n total.

În anul 1 6 8 a 7ost me$iator :ntre ;rmata Imperială ,usă con$usă $e eneralul-conteMihailn3reievici Milora3ovici #i arni+oana otomană rebelă $in iur iu. ; ent al politicii imperiale

ruse8 *anuc a luat parte la ne ocierile $in anul 1 12 pentru elaborarea6ratatului 3e la ucure?ti$intre Imperiul ,us #i cel toman8 care s-au $es7ă#urat la 'anul său $in ?ucure#ti.arul

le!an3ru 1 i-a conferit titlul 3e 4cavaler al Or3inului Sfântul 'la3imir5,

După terminarea ră+boiului ruso-turc8 el părăse#te ?ucure#tiul #i :#i lasă numeroasele sale a7aceri pem=inile unor oameni $e :ncre$ere. Se mută pentru o scurtă perioa$ă la Sibiu8 apoi8 :n anul 1 158*anuc se mută cu 7amilia sa la &'i#inău8 :n ?asarabia8 un$e a cumpărat cu !66.666 $e @lei-aurAmo#ia O:nce#ti. *ai tăr+iu8 7iul său a construit pe mo#ie un conac cu o li a$ă $e iarnă #i o piscinăcu acoperi# #i cu ie#iri subterane.

Distanţa mare :l impie$ică acum să mai tra ă toate 7oloasele $e pe urma 'anului8 ast7el că 'otără#tesă :l =n$ă. Începe să 7acă $emersuri pentru =n+are la s7=r#itul anului 1 1 8 $ar moare :n :mpre9urări incerte la 26 iunie 1 1%8 posibil printr-un acci$ent $e călărie8 :nainte $e a ăsi uncumpărător. ; 7ost :nmorm=ntat :n pri$ orul ?isericii ;rmene $in &'i#inău. În urma sa8 răm=n o

t=nără soţie ă$u ă8 7rumoasa *ariam8 #i #ase copii minori.

1



17/34

Fteria ?i 'la3imirescu

FteriaFteria (Phili#i "etairia Societatea &rietenilor)8 a 7ost o or ani+aţie secretă creată la $esa $e>iC[laos SC\7as8 Eănase WaCalo #i "manoil X]nt'os la $ata $e 1 septembrie 1 1 $upă i$eile lui&onstantin ,i as $in Velestino8 #i care a ea ca scop eliberarea cre#tinilor8 cu precă$ere a recilor8$e sub stăp=nirea otomană8 #i :ntemeierea unor state cre#tine libere8 :n$eosebi a uneiFla3e libere(7rontierele acesteia ne7iin$ speci7icate8 $ar se spera tot :ncon9urul mării " ee #i capitala&onstantinopol8 con7orm @*arii I$eiA). ?ineinteles ca aceasta or ani+atie a 7ost sustinuta8 7inantatasi in7iltrata $e ser iciileOhranei tariste care s-a 7olosit in multe alte scopuri $ecat cele initiale.

Întemeierea "teriei este concomitentă cu cea a societăţilor:răţia #i unimea :n ţările rom=ne8 #i se :nca$rea+ă :n marea mi#care socială re oluţionară a anilor 1 26-1 !68 care a con$us lain$epen$enţa ţărilor $in ;merica latină8 la re oluţia 7rance+ă $in 1 !18 la ,e oluţia ,om=nă $e la1 21 #i la re olta recilor8 care a $us la in$epen$enţa reciei. I$eile #i or ani+area internă a "terieisunt inspirate $in cele apărute cu patru+eci sau trei+eci $e ani mai $e reme :n ;merica $e nor$ #i :n

ranţa8 i$ei pre+ente #i :nSu&&le! ibellus 'alachorum re$actat $eGicolae Hrsu :n 1% .

1%

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/attachment/rusrom-20/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/attachment/rusrom-19/


18/34

Fteria a ea 7iliale peste tot un$e e4istau comunităţi rece#ti8 $es7ă#ur=n$ o acti itate intensă #i :nPrincipatele ,om=ne (un$e cel mai cunoscut $intre eteri#ti care era probabil si a ent rus a 7ost6u3or 'la3imirescu ). "a se spri9inea pe 7orţa materială a bur 'e+iei comerciale (:n$eob#te

recească :n Imperiul toman)8 $estul $e numeroasă #i a ută.

În 1 218 "teria a $ecis $eclan#area re oluţiei8 $ar erorile 7ăcute :ncă $e la :nceput $ele!an3ru1&silanti (7iul $omnitorului &onstantin Ipsilanti al *unteniei)8 $e enit epitrop eneral al "teriei8a eau să-i cree+e ra e $i7icultăţi #i să-l $ucă :n con7lict cu Eu$or Vla$imirescu8 care a con$us,e oluţia $e la 1 21. În cele $in urmă8 eteri#tii l-au asasinat pe Eu$or Vla$imirescu8 care a ea caobiecti nu numai :nlăturarea $ominaţiei Porţii8 ci #i a $omnitorilor 7anarioţi reci. &a urmare aacţiunilor nec'ib+uite a con$ucătorilor8 re oluţia eteri#tilor e#uea+ă8 7iin$ :năbu#ită $e putereaotomană8 #i $oar presiunea statelor occi$entale :i sile#te pe turci8 $upa nouă ani $e lupte #i $erepresiune8 să recunoască in$epen$enţa reciei centrale ("tolia8 ?eotia8 "ubeea8 ;tica8 Pelopone+ul#i ins. &icla$e) :n 1 ! .

6u3or 'la3imirescu

6u3or 'la3imirescu (;@


19/34

&unoscător al limbii ermane8 Eu$or Vla$imirescu a putut să urmărească problemele politice carese $e+băteau :n presă :n capitala Imperiului ;ustriac. Întors :n ţară la :nceputul anului 1 158 Eu$or aa7lat că arni+oana otomană $in3a-*aleh8 care cutreierase 9u$eţele *e'e$inţi #i or98 $istrusese#i ospo$ăria lui $e la &erneţi #i :i luase toate acareturile si r=nele. Pre+ent apoi :n capitala ţăriipentru susţinerea unui proces $e mo#ie :n 7aţa Di anului8 Eu$or a7lă $e 'otăr=rea "teriei $e a pornimi#carea $e eliberare a reciei. &onsi$er=n$ momentul prielnic pentru a ri$ica masele la luptă8 areunele $iscuţii cu repre+entanţii "teriei pentru cooperare militară8 pentru ca Y !andurii s" #nlesneas$"tre$erea lui %!silanti !este &un"re@.

; semnat o :nţele ere cu &omitetul $e oblă$uire prin care Eu$or urma să ri$ice Ynoro3ul la arme@8a =n$ $rept obiecti :nlăturarea re imului 7anariot. &onţinutul prea re oluţionar al YProclamaţiei

3e la Pa3e?@ i-a speriat pe boieri8 care trimit corpuri $e oaste pentru a-l opri. ;$res=n$u-i-se luiGicolae 'ăcărescu8 unul $intre cei :nsărcinaţi cu :n7r=n erea o#tirii pan$urilor8 Eu$or arată căY !esemne dumneata !" n"rod $u al $"ror s'nge s-au hr"nit (i s-au !oleit tot neamul boieres$, #lso$ote(ti nimi$, (i numai !e )efuitori #i numeri !atrie* &ar $um nu so$oti+i dumneavoastr" $" !atria se $heam" !o!orul, iar nu tagma )efuitorilor@. Diplomat8 Eu$or asi ură :n permanenţăpa#alele $e la Dunăre #i Poarta tomană că poporul s-a re oltat $in cau+a Ycum!litelor !atimi $esufer" din !artea unirii !"m'ntenilor boieri, $u $ei du!" vremi trimi(i domni (i o$'rmuitori a$estuinorod@.

Intr=n$ :n ?ucure#ti :n 7runtea Ya3unării &o&orului@8 este primit cu entu+iasm $e către populatia$in capitală. Preia $e 7apt8 :n primă ara anului 1 218 con$ucerea ţării8 7iin$ numit $e popor

1

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/attachment/rusrom-25/http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/attachment/rusrom-23/


20/34

YDomnul 6u3or@. Pre+enţa lui ;le4an$ru Ipsilanti la ?ucure#ti :n 7runtea unei armatene$isciplinate8 $upă ce acţiunea lui 7usese $e+a uată8 ca #i a rom=nilor $e alt7el8 $e către ,usia care-l sustinea pe Vla$imirescu a entul lor $e in7luenta8 l-au pus :ntr-o situaţie $i7icilă. Eu$or :i cerecon$ucătorului "teriei să treacă Dunărea8 a#a cum promisese iniţial8 pentru ca Wara ,om=nească sănu 7ie trans7ormată :n teatru $e ră+boi.

&on$ucătorii eteri#tilor pun la cale un complot pentru a-l :n$epărta. ,i$icat prin tră$are $e laole#ti la 21 mai8 Eu$or a 7ost ucis $e #e7ii eteri#tilor la E=r o i#te8 :n noaptea $e 2% spre 2 mai

:n inuit probabil $e colaborare cu otomanii :mpotri a eteri#tilor8 7apt pe care istoria nu l-a con7irmatnicio$ată.

Pan3uriiEermenul $e &an3ur este 7olosit prima $ată :n lumea ermanică8 $eri at $in $enumirea rupurilor$e iCin i care 7ăceau $i ersiuni :n remuri stră ec'i8 c=n$ iCin ii pustiiau su$ul mării ?altice.Pan$urii erau trupe nere ulate8 al căror prim obiecti era asasinarea o7iţerilor inamici8 purtarea unuiră+boi $e 'erilă #i lupta :n 7ormaţii $es7ă#urate.

26

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/attachment/rusrom-24/


21/34

Fa ori ine8 $enumirea $e pan$uri o a eaugăr+ile 3e cor& :narmate ale nobililor croaţi $in secoleleXVII-XVIII8 $in re iunea Sla onia. ;u apărut apoi #i :n armata 'absbur ică :n secolul al XVIII-lea8 :n luptele $use :ntre 1% 6 1% ! :n Sile+ia8 :nsă nu au 7ost 7olosiţi :n con7licte pe scară lar ă8$atorită naturii lor speciali+ate. În secolele XVII-XVIII8 $enumirea $e pan$uri se $ă$ea #i sol$aţilorcroaţi8 rom=ni8 un uri #i s=rbi $in armata 'absbur ilor8 care apărau raniţa $e su$ a ImperiuluiOabsbur ic :mpotri a Imperiului toman. ;st7el86u3or 'la3imirescu (apro4. 1% 6 1 21) a 7ostcon$ucătorul pan$urilor $in Vala'ia. ;ici8 ei au apărut cel mai probabil :n timpul a$ministraţieiaustriece asupra lteniei (1%1 01%1 -1%! ).

21

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-5-eteria-si-vladmirescu/4104/attachment/rusrom-26/


22/34

Crimeea

De la cucerirea Princi&atelor $omâne &ana la 6ratatul 3e la Paris (;< martie ;icolae I al ,usiei a trimis :n misiune8 la Înalta Poartă8 un$iplomat8 ;le4an$r Ser 'ee ici *en#iCo . &on7orm mai ec'ilor tratate8 Sultanul ;b$-ul-*e9i$ Ise obli a să @prote9e+e reli ia cre#tină #i bisericile saleA. *en#iCo a :ncercat să ne ocie+e noitratate8 care să 7i permis să se amestece :n a7acerile reli ioase ale Imperiului toman ori $e c=te oriru#i ar 7i consi$erat ina$ec ată protecţia Sultanului.

22

http://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-6-crimeea/4286/attachment/rusrom-27/


23/34

În acela#i timp8 u ernul britanic al primului ministru Ieorge "amilton-Ior3on l-a trimis :nmisiune :n Eurcia pe or3 Stratfor38 care a a7lat $e pretenţiile ru#ilor ime$iat ce a a9uns laIstambul. For$ Strat7or$ a reu#it să-l con in ă pe sultan să respin ă cererile ru#ilor8 $emonstr=n$u-ică acestea compromit in$epen$enţa turcilor.en amin Disraeli a acu+at acţiunile u ernamentalecare 7ăceau ră+boiul ine itabil8 pornin$ procesul prin care primul-ministru a ea să 7ie 7orţat să$emisione+e. Ime$iat $upă ce a a7lat $e e#ecul $iplomatic al luiMen?i#ov. ţarul a or3onatarmatei ruse să intre %n Mol3ova ?i Muntenia. (&rinci&ate autonome sub su+eranitateaotomană. %n care $usia era consi3erată ca un a&ărător s&ecial al bisericii orto3o!e). folosin3u-se 3e &rete!tul e?ecului re+olvării &roblemei locurilor sfinte, >icolae I a cre+ut că puterileeuropene nu a eau să proteste+e la acţiunea rusă $e ocupare a unor teritorii peri7erice a7late :n s7era$e in7luenţă otomană. În plus8 ţarul spera ca aceste puteri să-i 7ie recunoscătoare pentru rolul ,usieila :năbu#irea re oluţiilor europene $e la 1 .

Cân3 ţarul ?i-a trimis tru&ele %n cele 3ouă &rinci&ate române. (4Princi&atele Dunărene5).Marea ritanie. %ncercân3 să a&ere 6urcia. a trimis o flotă %n Dar3anele. un3e i s-a alăturat ?io flotă 3in :ranţa, În tot acest timp8 puterile europene :ncercau să ăsească o soluţie $ecompromis. ,epre+entanţii britanici8 7rance+i8 austrieci #i prusaci s-au :nt=lnit la Viena8 un$e aure$actat o notă8 pe care sperau să o ăsească acceptabilă at=t partea rusă8 c=t #i partea otomană. >otaa 7ost aprobată $e ţar8 $ar a 7ost respinsă $e sultan8 care a consi$erat că re$actarea ambi uă lăsa caleliberă pentru prea multe interpretări $i7erite. ;n lia8 ranţa #i ;ustria au su erat părţii ruse o serie$e amen$amente care i-ar 7i calmat pe turci8 $ar această nouă iniţiati ă a 7ost i norată $e &urtea $ela SanCt Petersbur . În reme ce en le+ii #i 7rance+ii au renunţat la i$eea ne ocierilor8 austriecii #iprusacii mai sperau8 totu#i8 intr-o posibilitate $e unei :nţele eri. În această situaţie8 sultanul a$eclarat ră+boi8 armatele sale atac=n$ 7orţele ruse#ti :n apropierea Dunării.

&a răspuns8 7lota rusă a atacat 7lota otomană pe care a $istrus-o :n bătălia $e laSino&e8 la !6noiembrie 1 5!8 ceea ce 7ăcea posibilă $ebarcarea trupelor terestre pe păm=nt otoman. Distru erea7lotei otomane #i cre#terea ameninţării ruse#ti au alarmat u ernele 7rance+ #i britanic8 care au luat

măsuri ime$iate pentru a9utorarea turcilor.0n ;


24/34

france+. care cerea retragerea 3in Princi&atele Dunărene. Marea ritanie ?i :ranţa au intrat %n ră+boi 3e &artea otomanilor,

,ă+boiului &rimeii a a9uns să 7ie renumit pentruincom&etenţa militară #i lo istică $e care au $at

$o a$ă toţi li$erii armatelor implicate :n con7lict. (Ve+i #i/tacul rigă+ii u?oare). Oolera a 7ăcutra a ii printre militarii 7rance+i :n timpul ase$iului Se astopolului. În noapte $e 1 noiembrie 1 5 8o 7urtună iolentă a scu7un$at !6 $e ase $e apro i+ionare cu materiale me$icale8 'rană8 'aine #ialte măr7uri e4trem $e necesare. Eratamentul re oltător la care au 7ost supu#i militarii răniţi :n iarna

rea care a urmat a 7ost raportat $e corespon$enţii $e ră+boi8 $uc=n$ la intro$ucerea meto$elormo$erne $e :n ri9ire a bolna ilor pe c=mpul $e luptă. Printre noile te'nici 7olosite pentru tratarearăniţilor a 7ost #i 7olosirea pentru prima oară a unui e'icul $e tip ambulanţă. ,ă+boiul &rimeii aintro$us pentru prima oară #i 7olosirea $in punct $e e$ere tactic a căilor 7erate #i a altor in enţiimo$erne ca tele ra7ul.

0n tim&ului $ă+boiului Crimeii. care este consi3erat 3e unii cecetători &rimul ră+boi mo3ern8s-au 7olosit la scară lar ă tran#eele #i bombar$amentele oarbe $e artilerie (care se ba+au mai mult pe$atele obţinute $e patrulele $e recunoa#tere $ec=t pe obser area $irectă a c=mpului $eluptă). olosirea loanţelor *ini^ #i a armelor cu ţe i 'intuite au crescut :n mo$ semni7icatiputerea $e 7oc a aliaţilor. În timpul ,ă+boiului &rimeii8 militarii britanici #i 7rance+i au :n ăţat $e lacamara+ii lor turci să 7olosească @trabucele $in '=rtieA ţi ările prin 7olosirea tutunului mărunţitpresărat :ntr-un petec $e '=rtie $e +iar rulat manual.

Se presupune că :n7r=n erea $in acest ră+boi l-a 7ăcut ţarul ;le4an$ru al II-lea să ia măsura abolirii

iobă iei :n 1 1. ;rmata britanică a abolit practica cumpărării ra$ului militar ca urmare a$e+astrului $in bătălia $e ?alacla a.

6ratatul 3e la Paris 3in ;


25/34

$ominaţie a re iunii. De asemenea8 era stabilită libera circulaţie pe Dunăre sub supra e 'erea&omisiei "uropene a Dunării.

;lte pre e$eri pri eau statutul Principatelor Dunărene *ol$o a #i *untenia care răm=neau8 :nmo$ o7icial8 sub su+eranitatea otomană8 $ar cărora li se acor$a $reptul $e a a ea propriile constituţii#i a$unări le islati e #i care a eau să 7ie puse sub supra e 'erea puterilor ictorioase. foststabilită organi+area unui referen3um %n chestiunea 3orinţei 3e unire a &o&ulaţiei celor 3ouă&rinci&ate ?i %nfiinţarea 3unărilor a3-hoc la 1a?i. res&ectiv. la ucure?ti, (În 1 5% a eau să 7ieor ani+ate consultări ale :ntre ii populaţii a Principatelor ,om=ne8 iar repre+entanţii tuturorpăturilor sociale au 'otăr=t :n unanimitate unirea celor $ouă Principate). ?asarabia răm=nea8 :n

continuare8 :n stăp=nirea Imperiului ,us8 $ar partea sa su$ică (&a'ul8 ?ol ra$ #i Ismail #i8 implicit8controlul asupra urilor Dunării) era retroce$ată *ol$o ei.

Pacea 3e la Paris a con7irmat e#ecul politicii ţarului >icolae I/(;) ,usia a pier$ut controlul asupraurilor DunăriiM(>) ,usia a 7ost obli ată să aban$one+e pretenţiile $e protecţie a intereselor

cre#tinilor orto$oc#i $in Imperiul toman (rol pe care :l păstra ranţa)M(B) ,usia #i-a pier$utin7luenţa asupra Principatelor ,om=ne8 care8 alături $e Serbia8 au primit un ra$ $e in$epen$enţăsporit.

De atunci si &ana in +ilele noastre $usia va consi3era 6arile $omanesti ca teritorii 4&ier3ute5

3e ei si va incerca sa le recastige 3irect &rin &re+enta armata (3e B ori) sau 3e sute 3e ori &rinsume3enia 3e agenti 3e influenta 3irecti sau sub aco&erire,

25

http://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-6-crimeea/4286/attachment/rusrom-30/


26/34

Chestiunea OrientalăChestiunea Orientală (_uestion $ rient) este perioa$a istorica caracteri+ată prin :ncercările $ere+ol are probremelor eopolitice enerate $e $ecă$erea Imperiului toman. "4presia inclu$e o

arietate $e e enimente apărute :ntre secolele al XVIII-lea ì al XX-lea8 care au eneratinstabilitate :n re iunile europene a7late sub in7luen a otomana.

4Chestiunea OrientalăA este $eclanàta in anul 1%% 8 c=n$ Imperiul toman a 7ost :n7r=nt inră+boiului :nceput :n 1% . Disolu ia Imperiului toman $e ine posibila8 iar puterile europene$eclanèa+a o concurenta pentru a-ì prote9a interesele militare8 strate ice ì comerciale $in re iune.Imperiul ,us era primul interesat :n acapararea c=t mai multor teritorii al căror control ar 7i 7ostpier$ut $e turci. Pe $e altă parte8 ;ustro-


27/34

,usia $orea cu ar$oare să :ì asi ure $repturi $e na i a ie liberă :n re iune pentru aselecomerciale ì militare8 ne =n$ :nsă aceste $repturi altor puteri europene. ,usia se arăta interesată ì$e apărarea intereselor cre`tinilor orto$ocì $in Imperiul toman8 $at 7iin$ 7aptul că era cea maimare putere orto$o4ă. aptul că cea mai importantă patriar'ie orto$o4ă8 cea a &onstantinopoluluiera sub stăp=nirea otomană8 o7erea ruìlor un moti :n plus pentru ac iunile lor militare ì politice :mpotri a otomanilor. ?ineinteles ca aceste obiective inclu3eau 3ominatia sau ocu&area 3efacto a Princi&atelor $omanesti care asigura continuitate teritoriala s&re mult-visatul1m&eriu Slav,

ustria era puterea care se opunea cel mai e'ement intereselor ruìlor :n Imperiul toman. Înciu$a 7aptului că 'absbur ii 7useseră cei mai mari inamici ai otomanilor :n trecut8 ;ustria consi$eracă amenin area turcilor la Dunăre era mai pu in importantă $ec=t cea a ruìlor. ;ustria se temea $e

asemenea că $e+inte rarea Imperiului toman ar 7i $us la crearea mai multor state na ionale8 ceeace ar 7i $us la cre`terea na ionalismului :n r=n$ul etniilor $in imperiu. Din toate aceste moti e8;ustria ì-a 7ăcut un el principal $in men inerea unită ii Imperiului toman.

Pe $e altă parte8Marea ritanie consi$era că limitarea puterii Imperiului ,us este itală pentruasi urarea securită ii posesiunilor coloniale $in In$ia. De asemenea8 britanicii consi$erau că :nca+ul :n care ,usia ar $e ine controlul asupra str=mtorilor ?os7or ì Dar$anele8 aceasta ar puteaa7ecta $omina ia ?ritanica :n estul *e$iteranei ì ar pune :n pericol importanta rută na ală prin&analul Sue+. *area ?ritanie consi$era că ec'ilibrul puterilor ar 7i 7ost ra a7ectat :n ca+ulprăbuìrii Imperiului toman.

2%

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-7-chestiunea-orientala/4558/attachment/rusrom-31/


28/34

Prin 6ratatul 3e Pace 3e la Paris 3in ;ea ră a 7ost e4clusă pentru tot$eauna8 :n con$i iile :n care 7lotaImperiului ,us $in re iune 7usese $istrusă $upa ,a+boiul &rimeii. Earul rus `i sultanul otoman au7ost $e acor$ să nu mai construiască niciun 7el $e arsenal na al sau militar :n +ona litorală a *ării>e re. &lau+ele care pri eau *area >ea ră erau pro7un$ :n $e+a anta9ul ,usiei8 $eoarece anulauorice amenin are na ală la a$resa Imperiului toman8 ale cărei in$epen$en e `i inte ritate teritorialăerau arantate $e *arile Puteri.

6ratatul 3e Pace 3e la Paris Li-a %ncetat valabilitatea %n ;apoleon al III-lea a 7ost $etronat8 eneran$ o noua

,epublica rance+a. În timpul $omniei sale8 (:ncepută :n 1 52)8 >apoleon al III-lea s-a arătat $ispussă spri9ine ,e atul


29/34

Marea Cri+ă $ăsăriteană

iga celor trei %m&ăraKiFi a celor trei :mpăra i a 7ost o alian ă :ntre arul le!an3ru al 11-leaal ,usiei8 %m&ăratul :ran+

ose&h 1 al ;ustro-


30/34

ermania ì ;ustria erau membre ale Fi a celor Erei Împăra i (alături $e ,usia). ;titu$ineaacestora 7a ă $e &'estiunea rientală a 7ost sinteti+ată :n @Gota n3rass7A (numită ast7el $upă$iplomatul austro-un ar ulius ;n$rassL). ;cest $ocument c'ema la e itarea unui con7lict

enerali+at :n su$-estul "uropei ì :l su era sultanului să instituie o serie $e re7orme8 printre care ìarantarea libertă ii reli ioase a cre`tinilor. Pentru punerea :n practică a re7ormelor ar 7i trebuit să

7ie instituită o comisie mi4tă musulmano-cre`tină. >ota8 care se bucura $e sus inerea britanicilor ì7rance+ilor8 a 7ost transmisă sultanului8 care ì-a $at acor$ul pe !1 ianuarie 1 % pentru punerea ei :n practică. Fi$eri $in Oer e o ina au respins :nsă propunerile8 amintin$ că sultanul mai 7ăcusepropuneri pentru instituirea $e re7orme8 $ar nu reuìse să le pună :n practică.

,epre+entan ii celor trai :mpăra i ai Fi ii s-au :nt=lnit la ?erlin8 un$e au aprobat aà-numitul*emoran$um $e la ?erlin. Pentru ca să-i con in ă pe con$ucătorii $in Oer e o ina că sultanula ea să-ì respecte promisiunile $e această $ată8 *emoran$umul propunea 7ormarea unei comisii

interna ionale care să supra e 'e+e aplicarea re7ormelor :n pro inciile răsculate. *ai :nainte ca*emoran$umul să 7ie aprobat $e Înalta Poartă8 Imperiul toman a 7ost + u$uit $e luptele interne8care au $us la $etronarea sultanului ;b$ul-;+i+. &el care i-a urmat la con$ucerea imperiului8 *ura$al V-lea8 a 7ost $etronat la r=n$ul lui trei luni mai t=r+iu8 $atorită problemelor $e sănătate. Pe tronulimperiului s-a urcat ;b$ul Oami$ al II-lea

&'iar :n timpul luptelor pentru :năbuìrea rebeliunilor8 + onurile $espre atrocită ile :n7ăptuite $eotomani :mpotri a popula iei ci ile au òcat opinia publică europeană. ;st7el $e e`ti erau un motisu7icient pentru Imperiul ,us ca să se implice :n con7lict $e partea rebelilor. nouă tentati ă $epace a 7ost 7ăcută $e $ele a ii *arilor Puteri (:n r=n$urile cărora 7usese a$misă ì Italia)8 care s-au :nt=lnit :n ca$rul &on7erin ei $e la &onstantinopol $in 1 % . Sultanul a re7u+at :nsă să-ìcompromită in$epen$en a prin acceptarea supra e 'erii interna ionale a aplicării re7ormelor :n?osnia ì Oer e o ina. În 1 %%8 *arile Puteri au mai 7ăcut o :ncercare să ne ocie+e cu Imperiul

toman8 $ar propunerile lor au 7ost respinse $in nou.

$usia a 3eclarat ră+boi 1m&eriului Otoman &e >E a&rilie ;


31/34

De`i ,e atul


32/34

Iuvernatorii ru?iFa % octombrie8 1 2 8 Imperiul toman8 $orin$ să :mpie$ice inter en ia ,usiei :n ră+boiul rec $ein$epen$en ă8 a rene ociat cu aceasta statutul re iunii &etă ii ;lbe8 accept=n$ mai multe cereri alelocuitorilor/ConvenKia 3e la Cetatea lbă a 7ost primul $ocument o7icial care anula &rinci&iul3omniilor fanariote. instituin3 termene 3e 3omnie 3e La&te ani &entru &rinci&ii aleLi 3eDivane `i toto$ată8 $ă$ea celor $ouă state $reptul $e a e7ectua 8 :n mo$ liber8 comer interna ional(spre $eosebire $e tra$i ia limitărilor $e7inite $e protectoratul otoman8 Istanbulul a ea unicul $rept$e a stabili priorită i :n pri in a comer ului cu r=u).

Dupa i+bucnireară+boiului ruso-turc. 3in ;


33/34

7a ă $e noua stăp=nire ì că ăranii erau :n mo$ special supăra i $in cau+a mane relor continue $e peteritoriul Principatelor. Per total8 ruso7ilia $in cele $ouă Principate pare să 7i su7erit o lo iturăma9oră.

6ratatul 3e la 3riano&ol8 semnat la 1 septembrie 1 2 8 a con7irmat at=t ictoria rusă c=t ìpre e$erileConvenKiei 3e la Cetatea lbă (;CCerman)8 amen$ate :n parte8 pentru a re7lectaascen$en a politică a ,usiei :n re iune. *ai mult8 su$ul Vala'iei a 7ost stabilit pe tal e ul Dunării8Vala'ia ob in=n$ ast7el controlul asupra 7ostelor raiale turce`ti ?răila8 iur iu ì Eurnu *ă urele.Fibertatea comer ului (care consta :n principal :n e4porturi $e cereale) ì libertatea $e na i a ie peDunăre ì *area >ea ră au 7ost recunoscute $in punct $e e$ere 9uri$ic8 permi =n$ crearea unei7lote na ale :n ambele Principate8 precum ì un contact mai 7acil cu ne ustorii europeni8 cucon7irmarea pri ile iilor comerciale ale *ol$o ei ì Vala'iei stipulate pentru prima $ată la &etatea;lbă (;CCerman)8 o$ată cu le ăturile str=nse stabilite rapi$ cu ne ustori austrieci ì piemonte+i8primele corăbii 7rance+e au i+itat Vala'ia :n 1 !6.

Ocu&aKia rusă asu&ra Mol3ovei Li 'alahiei8 (precum ì asupra oraùlui bul ar Silistra) a 7ostprelun ită p=nă la plata repara iilor $e ră+boi $e către otomani.0m&ăratul Gicolae 1 l-a numit pe:eo3or Pahlen ca u ernator al celor $ouă ări :naintea :nc'eierii păcii8 el 7iin$ primul :ntr-osuccesiune $e trei Ypreè$in i plenipoten iari ai Di anelor $in *ol$o a ì Vala'iaA8 ì super i+oro7icial al celor $ouă comisii :nsărcinate cu re$actarea YFe ilorA. ;ceste corpuri8 a =n$ $reptsecretari peIheorghe sachi %n Mol3ova ì ?arbu Dimitrie tirbei %n 'alahia ì-au reluat

lucrările :n timp ce epi$emia $e 'oleră 7ăcea :ncă ra a ii ì au continuat $upă ce Pa'len a 7ost :nlocuit cu Piotr eltu'in :n 7ebruarie 1 2 .

Situa ia $e $upă ;$rianopol a 7ost percepută :n Vala'ia ì *ol$o a ca abu+i ă8 :ntruc=t ,usiapractic con7iscase ambele principate8 tre+prerii8 iar eltu'in :ì 7olosise po+i ia pentru a manipulaproce$urile comisiei8 numise proprii săi membri ì re$usese la tăcere toată opo+i ia e4il=n$ to iboierii anti-ruì $in principate (inclu+=n$ c'iar ì pe Iancu Văcărescu8 membru al Di anuluiVala'iei care a combătut meto$ele sale $e u ernare). Istoricul 'ica consemna/ @eneralul

eltu'in ì subor$ona ii săi au apărat toate abu+urile ì ne$reptă ile ruse`ti. Sistemul lor $e a nuasculta nici o pl=n ere8 ci $e a acu+a ime$iat8 pentru a inspira teamă ì a 7ace reclamantul să se

retra ă $e teamă să nu pă ească ce a ì mai rău $ec=t ceea ce pă ise ini ialA. Eot el in$ica 7aptul că

!!

http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-9-guvernatorii-rusi/5467/attachment/rusrom-38/


34/34

acest comportament ascun$ea o situa ie mai comple4ă/ @&ei care nu :l cunoscuseră pe eltu'in maibine JZK spuneau că este o persoană cinstită8 onestă ì corectă8 iar or$inele $ure le $ă$ea cu $urere$e inimă. *ul i $ă$eau asi urări că el trimisese mai multe raporturi ,usiei8 :n care :n7ă ià starea$eplorabilă :n care se a7lau principatele@

Contele Pavel Dmitrievici *iseliov8 cunoscut in ersiunea 7rance+a a numelui8Pavel *iseleff a7ost al treilea si ultimul u ernator rus ale Principatelor ,omanesti. Pa el Bisele778 a enit la 1octombrie 1 2 . In perioa$a $intre ;9 ;ea u D9u ara8 ntre Orient i O$$ident5 ;"rile rom'ne la #n$e!utul e!o$ii moderne8 Oumanitas8 ?uc'arest8 1 5Ste an B. Pa lo itc'8 %storia 6al$anilor8 Polirom8 Iaì8 2662Stella 'er as8 R uro!e de la 4ainte-3llian$e8 Paris8 Oonor^ &'ampion8266 .QiCicommons
http://politeia.org.ro/magazin-istoric/o-istorie-a-relatiilor-ruso-romane-9-guvernatorii-rusi/5467/attachment/rusrom-39/

o istorie a relatiilor ruso-romane

Documents