Anul XXVIII . B L A J , Sâmbătă 7 Decemvrie 1 9 1 8 . Nr de propagandă 1 9 2 0 .

ZIAR N A Ţ I O N A L C O T I D I A N

JYÎ o I i i, 1 falnicii şi mândrii moţi ai Mun

ţilor Apuseni, au venit la Alba-lulia, la marea sărbătoare a li­bertăţii, aşa precum îi aşteptam: în sumane albe, curate, cit răs-boinicete lor căciuli dace, cu frunţile netede şi luminoase, cu ochii plini de demnitate şi de trezvie. Frumoasă oaste de eroi legendari: armele moderne ale stâpănitorilor de ieri erau parcă concrescute cu spatele lor late şi ţevile puştilor purtate de ei pă­reau un codru de cetini birui­toare din munţii lor de obârşie.

l-am văzut sosind Vineri noap­tea: Bălgăradul atâtor umilinţi vechi s'f învăluise în mantaua tăcerii; cetatea bătrână de pe culme dormita liniştită, când s'a auzi! năvală de cântece şi de paşi, vuet cutropitor, şi piaţa largă a oraşului a fost inundată înlr'o clipă de albimea frumoaselor sumane munteneşti: o viziune măreaţă, cum numai încântătoa­rele noastre poveşti poporale pot să îmbie...

— Moţii, moţii! Vin moţii!... Un fior neînchipuit a stră­

bătut întreg oraşul, fior de mân­drie pentru sufletele româneşti, şi de groază întârziată şi fără temeiu, pentru cei de altă limbă.

Moţii la Bălgărad... Mare lucru când coboară

Moţii; de câteori au trebuit să-şi părăsească ei căsuţele lor cu vârfuri ţuguiate de pe la Albac şi Vidra, dela Scărişoara şi Po-norel, a fost vorbă totdeauna de drepturi încălcate, de asupreli neomeneşti, cari cereau răsbu-nare, de apărarea demnităţii ro­mâneşti: biciu de foc pentru asu­pritori, fulger al mâniei îndrep­tăţite.

lată-t pe muntenii lui Horia reînviaţi; eroii martiri dela Mi-hăileni, luptătorii dârzi ai Ian-cului, cari au înnecat în sânge mândria vicleană a lui Hstvani la Abrud şi au tras în ascu­ţişul lăncii tndrăsneala prostească a aventurierului Vasvciry la Făn-tănele.

Sunt tot ei, Moţii cei vechi: au venit de astădată la Alba-

lulia în numele libertăţii depline, •plătită atât de scump de marii j lor vizionari dela Albac şi Vidra. Unde eşti lancule. Măria Ta, aprig „Craiu ai Munţilor?" Desfă pe câteva clipe ţărâna mormântului dela Ţebea, şi-'i vezi, cum stau de pază „ca brazii în munte", deasupra porţii Băl-găradttlui, pe zidurile suferin­ţelor Tale dela 1852, şi înşiruiţi mai departe pe calea cea mare a cetăţii, făcând strajă de onoare adunării, care proclamă ! visul Tău tndrăsneţ de proroc \ înşelat... |

Moţi bravi ţi mândrii: dea- \ cuma visul Vostru e împlinit, \

munţii plini de aur, pe cari ia-fi scormonit cu atâta trudă pentru alţii, sunt avere românească şi codrii, pentru cari a murit Horia pe roată, vor fi ai voştri de­plin...

Nu veţi mai umblă „din poar­tă 'n poartă'

„Cu cercuri şi cu ciubară Şi cu teocuri de răşină. Prin ţară, după făină...u

Nu, Românii s'au înfrăţit în unirea de mântuire obştească şi Voi veţi fi ostaşii de fală

ui Craiului rontane.se' l A . M e l i n .

Adunarea dela Alba-lulia. — Raportul nostru special . —

Adunarea dela Alba-lul ia , din 1 Decemvr ie , s'a desfăşura t în c a d r e atât de impozante şi de g rand ioase , cum puţine poate să a re t e istoria popoare lo r . Ro­mânii din toate unghiuri le Ar­dealului . Bănatului şi Ţăr i i un­gureş t i , au dovedi t şi data as ta cu pr isosinţă , eă sunt un co rp ma tu r şi d isc ipl inat , s tăpâniţ i de-o s ingură conv ingere , de-un

s ingur gând : unitatea deplină şi i revocabi lă a întregului neam românesc . Am dovedit acolo , că

sentimentul naţional e singur stăpânilor

in toate inimile româneş t i . Nimic nu a tu rbura t marea să r ­bă toare : nici cel mai mic inci­dent, nici o ui tare de s ine, nici o t u l b u r a r e . încât s trăinii , car i

I I I I E

înaintarea trupelor româneşti.

Trupele regulare româneşti, cari au o» cupat Târgul-Mureşului Luni în 2 crt. au înaintat prin valea Mureşului şi au ajuns până la L C l e i o s .

In ziua următoare, la 7 ] , ore dimineaţa pe drumul vicinal dela Ludoş cu 2 3 va* goane, au înaintat până la I S i s I r î ţ î i .

Prin ocuparea Târgului=Mureşului tru= pele româneşti au trecut peste linia demar» catională.

In fine Ministrul de interne oficios cons* tată, că prin pasul Timişului plutoane mai mici din armată românească au ajuns la Braşov. ^

au fost prezenţ i , ziarişt i i ma­ghiari înşişi au r ă m a s uimiţi de a tâ ta conşt i inţă şi demni ta te r o ­mânească . Au spus -o şi ei:

— „Iată un popo r minunat , un popo r uni tar în gândur i şi a s ­piraţi i , cum in aces t e vremuri de gene ra l ă t u l b u r a r e e dea-dreptu l înăl ţă tor şi subl im." — Suntem mândri i de a d u n a r e a dela Alba- lu l ia în cea mai d e ­plină măsură . Mândr ie d reap tă şi documen ta t ă !

înainte de adunare. Încă cu zile înainte bă t rânu l

Bălgărad e în fierbere m a r e . Membrii Consil iului naţ ional lo­cal şi ai comandei mil i tare nu ajung să mai resoa lve t e l eg ra ­mele , telefonul şi sc r i sor i l e so ­site din toate părţ i le . T o c m a i

\ pen t ru m a r e a ag lomera ţ ie de ; m u n c ă au ce ru t dela Consi l iul

din Blaj o seamă de in te lec tu-: aii în a ju tor şi, to tuş , diferitele

comisii nu mai răzbesc cu pla-: s a rea zec i lo r de mii anunţa te .

Sosirea comitetului central. Comitetul cen t ra l dela Arad

a sosit Vineri cu t renul de seara . Aecst t r en a adus pe membr i i comitetului . între car i Dr. Ştef. C. Pop, Vasile Go 'd i ş , Dr. Aur. Lazar , Vasile Dămian, e tc . Deodată sosesc P. S. Lo r episcopi i Ignat ie Pap , Dr. Miron E. Cris tea. cu suitele, teo logi i a radan i cu frumos s teag de mătasă şi delegaţ i i mons t r e de ţ ă ran i şi in te lectual i din j u ru l Aradului şi Bănat.

Episcopii uniţi. Trenul IVăjenilor.

Sâmbătă cu trenul dela T e i u ş au sosit P. S. Lo r episcopi i Dr. Demet r iu Radu. Dr. lul iu Hossu , vicarul capi tu lar Dr. Vasile Suciu şi membr i i ai cap i tu le lor blăjene. o r ădane şi g h e r l e n e . Cu ace la ş t ren au sosit Blăjenii cu corul lor mixt şi cu mul ţ i ­mea de intelectual i din Blaj şi o raşe le din jur .

Sibiienii. Clujenii. In iungi t renur i au sosit , tot

Sâmbătă , Sibiienii şi Clujenii, cu ju ru r i l e lor întregi . Alba-lulia a deveni t încă din aceas t ă zi o mare de oameni , m a r e

r'ag. 2. U N 1 R E A

să convoace Adunarea Naţională a naţiunii române din Ardeal, Bănat şi Ţara Ungurească. Lo­cul cel mai potrivit pentru a-ceastă adunare este Alba-Iulia, această Mecâ a românismului , unde zac moaştele celor mai mari martiri ai noştr i : Hot ia, Cloşca şi Crişan; ioc sfânt pentru în­treaga suflare românească . Fraţii or, aceste sunt momente înălţătoare, 1 Jav1 * * I istorice şi cuie ar purea ga<i cuvintele cari să zugrav ia*că ta­blourile ce ie vedem şi inter­preta sent imentele ce ie avem?

Cine putea să creadă că o să se schimbe astfel împrejurările după patru ani de risboiu? Sol-

\ daţu noştri, la începutul răsbo-I iului erau ademeniţ i că România

va ţinea cu noi. Râsboiul s'a început cu minciună şi guver­nele ungureşti monopoiizau pen­tru armata maghiară toată gioria

i armelor ( s t i gue : biâstâm pe ei). Voi popi şi dascăli aţi fost acu­zaţi că subminaţ i poporul şi că

| aţi trimis în ţară pe Lucaciu şi ; Goga (să ie fie ruşine pentru ' asfel de acuze). In Bănat au fost

mulţi Români deţinuţi şi inter-. naţi deodată cu Serbii. Marna

noastră Românie (trăiască R o m â ­nia, aplauze furtunoase) n'a mai putut suferi atâtea dureri ale fiilor de peste Carpati şi a trecut

j graniţa (aclamări). Cu pietate şi smerenie ne închinăm aceior fac­tori cari au venit întrajutorul nostru (trăiască). Preoţii şi inte­lectualii noştri au fost duşi în lanţuri. Clujul ştie Golgota (5000 de Români, aşa-i). Mărginaşilor li s.au răpit averile, li s'au în­mulţit datoriile, pentruca să se acopere cheltuielile unui răs-boru mizerabil (aţ.a-i.) Nu rnai putem suferi această vieaţă de

I robi (nu mai suferim, t răiască ' Consiliul, să ne elibereze armata

română) .

Momente mai senine avem de când au intrat în râsboiu Statele-

; Unite. Wilson (trăiască) face legi i nouă pentru popoare , a întronat : principii nouă. Ce a declarat acest ; bărbat?: voim libera d ispunere

a fiecărui popor asupra sorţii •ale şi voim ca această l iberă d i spunere a fiecărui popor asupra

! sorţii sale s i nu fie frază, i căci asupra aceiuia se vor sfă-! râma toate consecinţele ; apoi el ! in acest răsboiu ia parte popoa­

relor mici cari n'au avut putere să-şi spună cuvântul şi voinţa: la care stat să aparţină, cum să-şi întocmească instituţiuniie po­litice. La noi nu s'a putut rosti cuvântul liber, în fiecare comună ne conduceau alţii, în par lament ne strigau: ştreang vouă (strigate: ş t reang lor). Când învingeau se adunau în dietă şi făuriau legi silnice contra naţiunilor nema­ghiare, iar când le mergea rău

] jnai scriau şi câte-o carte mitro-| poliţilor noştri (râsete, aplauze).

Trebuia să vină debaiul ; 80 i p rocen te d in monarhie se rugau:

Doamne bate pe stăpânii noştri! I Nu se putea să învingă crima, i In vara anului acestui trebuia să j se schimbe situaţia: Tu, Piave,

ai fost prima cu valurile tale... (aplauze prelungi). Glorioasa na­ţiune franceză (ura, t răiascăFranţa, aplauze de câteva minute) cu nobila Anglie (trăiască), cu sora noastră dulce Italia (trăiască), şi mai ales întărite de puterile proaspete ale Statelor-Unite (tră-

Nr d e p r o p a g a n d ă 1 9 — 2 0 . <ejk

iascăl au dus la învingere stea­gul dreptăţi i . S'a prăvălit zidul putred numit : alianţa putorilor centrale (jos cu ele), căci a fost întemeiat pe minciună (aşa-i), pe cele m a i josnice interese, t rebuia să se prăbuşească cu iegi şi cu împăraţi cu tot (aşa-i, trăiască, aplauze prelugite).

Domnilor, Conziliul Naţional Român ia t imp potrivit şi-a, fixat at i tudinea prin rostul diui depu­tat dr. A. Vaida (trăiască), a a-dus la cunoşt inţă lumii întregi că noi voim să uzăm de drep­tul de liberă d i spunere ; am -de­clarat că nu mai recunoaştem parlamentul şi guvernul maghiar şi că voim, singuri, neinfluinţaţi de puteri străine, să ne organi-

[ zărn în stat liber şi coordonat . Evenimente le , apoi, se preci­

pită repede . Se publică scrisoa­rea cu solia lui Wilson (trăiască ovaţi» furtunoasă) în care se

I spune , că marele preşedinte cu-j noaste jertfele mari aduse de I România , îi recunoaşte toate

revidicările. îi recunoaşte drep­tul la unitate naţională (trăiască România Mare, aplauze frene­tice). Armele Americei au impus duşmani lor noştri şi acest drept

| l-au apărat. Ce-a urmat a fost desvoltarea logică a evenimen-

j telor. In momentul psihologic potrivit ne-am hotărât să luăm in s tăpânire imperiul întregului

| ter i tor românesc . Duşmanii noştri nu ne-au recunoscut acest drept şi ne-au aruncat acuze că noi nu dam bunătăţ i poporului (ra­sate, nu ne t rebuie , să si le ţină ei!). Ne-am văzut necesitaţi să facem manifestul cătră popoa­rele lumii (d. dr. Pop citestşte

, u lumeie două pa?agii din mani­fest, publicul isbucneşte în urale şi aprobări unanime).

Cu acest manifest Consiliul Naţional Român şi-a împlinit chemarea sa faţă de naţ iunea română. E a îşi depune acum mandatul în manile naţiunii ro-

i mâne. Acum, voi reprezentanţ i ai poporului sunteţi chem«ţi să vă spuneţi cuvântul (aplauzele dureasă câteva minute). Venim înaintea voastră ţ inând cont de mandatul vostru şi declarăm, că poporu l român este matur, îşi cunoaş te chemarea sublimă în lumea civilizată (trăiască, aplauze, ' vrem unirea tuturor Românilor) . Propuneri le le v i tace comitetul provizor. Cu sfială vă salut pe voi reprezentanţi ai poporuiui român, salut cu dragoste pe re­prezentanţii României cari nu vreau să facă aici politică (tră­iască, aplauze) şi cari nu vreau să le spun numele, pe reprezen­tanţii Basarabiei: vicepreşedintele Sfătuim Ţăr i i :Pan t i l imonHal ippa şi delegatul Cazacliu, pe repre­zentantul Bucovinei: prof. Alecu Procopovici . Salut corpul volun­tarilor din Transi lvania şi Un­garia cu sediul în Iaşi: Dr. Vie. Deleu, Vasile Osvadă, Vasinca, E u g e n Goga, Bihorean.

Eu mi-am împlinit misiunea. Dumnezeu să ne dea înţelep­ciunea ca să aducem hotărîr i! (ovalii).

Numesc de notari adhoc pe dd. Dr. I .aurenţiu Oanea, Dr.

I Sever Miclea, iar de raportor al I comisiunii de verificare pe Dr.

Ion Suciu. — 1228 de delegaţi.

Dr. Ioan Suciu ia cuvântul şi | anunţă, că la 15 Noemvrie s'a

Sala casinei

ofleerilor geme de lume. La i 2000 de oameni se îmbulzesc,

.se presează, intre păreţii ei, cari evident închid un prea îngust spaţiu pentru însufleţirea miilor, cari ar fi voii şă ia parte ia

i Adunare . Singuhtl decor

al sălii sunt flamurile ehtentei , cari flutură ia spatele podiuiui, unde ia locul M. S. N. In mijloc treicolorul nostru, intre ramuri verzi de brad. De laturi sunt steagurile cehilor şi jagoslavilor.

Sosirea membrilor

marelui sfat este primită cu ovaţii sgomotoase. Primul întră d. Goidiş

i între uraleiesalei întregi. Apoi rând pe rând N. Ivan, A. Cosma, Saftu,

i Giurgiu, Dr. Lazar, Ciordaş, Dr. Marşeu etc. Apar apoi socialiştii, Grapini , Ci ser, Fiueraş, Jumanca,

1 Aibani, Mihuţ etc. Tineri şi mici ; de statură sunt toţi. Lumea ii | pr imeşte cu simpatie şi aclamări.

Când întră în sală Imbroane , i Ghiţă Pop, Geni Goga, Şchiopul, ! refugiaţii noştri, în sală isbucnesc ! din nou aciamârile. Apar apoi

arhiereii. Radu, Papp, Frenţiu, Cristea, Hossu între ovaţiile fur­tunoase ale tuturor. După ei aclamat cu căldură St. C Pop, apoi T. Mihali, majorul Viad şi oficerii din România : Băguleşcu, Jeieriu, Mărculescu. înal ţă chi-piiie româneşt i şi saluta adu­narea extaziată. Generalul Leonte voeşte să se furişeze printre de­legaţi. Nu-1 lasă; 11 ridică pe umeri. Ovaţii nesfârşite... Unii cer să-1 audă. «Nu fac politică, dlor, am venit ca român să iau parte la fericirea DV., nu generai». Ia loc ia masa prrsei lângă încredinţatul «Unirei». — Când apare pe podiu Maniu toată lumea e rumpe în aclamări, eari nu mai voesc să înceteze, între aplauze nesfârşite. Înşişi Arhiereii se ridică în picioare şi bat în palme. Primit cu un elan de însufleţire îşi ocupă locul lângă M. S. N. delegatul Basarabiei Hal ippa şi al Bucovinei Proco-povici.

Presa

e reprezentată întreagă. Ziariştii iau loc ia masa lungă, verde, dinaintea podiuiui. Sunt pre-

: zenţi deia: Românul (Clopoţel, Ecreţianu), F . P. R, (Paukerov), Drapelul i A. Vasilie), Gazeta Po­porului (Dr. Broşu), Telegraful (Regman). Biroul de presă al garde'.or naţ. (Montani), Lumina şi Foaia diec. (Dr. Corneanu), Glasul Ardealului ( D . German), F . P. (Măgeanu l Calea Vieţii (Dr. Brinzeu), Rev. Econ. (Lăpă-datu şi C. Pop), Opinca (Dr. Moiin), Bis. şi Şcoala (Dr. Botiş), Glasul Bucovinei (Procopovici). Vilâg (Dr. Iancs6), Az Ujsag şi

i Az Est (Szamosy), Cultura Creş-1 t ină (Roşianu) şi Unirea (Dr.

Coltor). Tot aicea e şi stenograful V. Vlaicu.

«*» Deschiderea adunării.

La orele 1 0 l / 2 se ridică d. Dr. Şt. C. Pop în liniştea solemnă a sălii întregi şi ia cuvântul in

j calitate de preşedinte al Marelui Sfat Naţional.

Onorataiă Adunare Naţională,

Marele Sfat Naţional în şe­dinţa din 7/20 Nov. a hotărât

neodihn i tă , ca re se invă lurâ în masse mari spre toa te col ţur i le oraşulu i şi ale cetăţ i i din deai .

Satele. Sate le mai Îndepăr ta te au

sos i t încă de Vineri şi Sâmbătă, fiecare cu nel ipsi tul şi falnicul s t indard naţ ional , cu preoţi şi învă ţă tor i entus iaş t i . Grosul a început să defileze Duminecă dimineaţa , t recând peste î a rga piaţă a Bă lgâraJu lu i pe sub poar t a is tor ică a lui Garol al Vl-lea.

. Grand ioasă defilare! Moţii A-brudului , înarmaţi toţi, ca neşte mândr i i legionari ai t recu tu lu i nos t ru de tală. sa te le dela poala munţ i lor . Murăşul în t reg, din jo s şi din s u s de Alba-Iul ia , Secaşu l , Săl iş tea cu frumoşii ei mărg inen i . Orăşt ia cu jurul ei pu te rn ic . Hun iedoara cu urmaşi i p le toş i ai Dac i lo r : toată lumea de să teni de a p r o a p e şi de de­par te , ca treziţ i de o c h e m a r e •fantă. F i e c a r e comună cu s tea­gul şi tabela ei. unele cu su­perb i că lăre ţ i împănaţ i , cum numai în poveşti se întâlneşte . Alătur i de ţărani i frumoşi, gă­tiţi de s ă rbă toa r e , am văzut domnişoa re svelte, subţ i re le , cu obrajii îmbujoraţ i de entuziasm, f rumoase fete de popă şi de dascăl , unele în por tur i săteneşt i , păş ind cu îndrăznea lă şi cu în­sufleţire pe tac tur i l e mar şu r i l o r noas t re iubite. Un s ingur s t r i ­găt umple văzduhul umed de iarnă , repeţ i t de zeci de or i la fiecare cl ipă:

— T r ă i a s c ă România Mare! E r a u ceasur i l e prânzulu i şi

convoiu l s t ră luci t nu se mai i sp răvea : pă rea că s'au r idicat şi morţ i i din mormin te , să vină la m a r e a s ă rbă toa r e a unităţii noas t re .

Legiunile. Au sosit legiuni pent ru sus ­

ţ inerea ord ine i dela Abrud, Blaj, Orăş t ie , Sibiiu, Sebeş şi din alte păr ţ i : f rumoşi cu toţi şi răsboi -nici, ca legionari i lui T ra i an . Rolul lor nu a fost de as is tenţă braehia lă , căci nu au avut nici eel mai mic pri lej de ames tec cu a rma , ci au făcut as is tenţa de o n o a r e a memorab i le i adunăr i .

Legionar i i Blajului au format g a r d a Comitetului cent ra l şi paza la sală de şedinţă.

Pe câmpul lui Horia de lângă poar t a cea mică, eră un ocean de cape te , mii de mii, şi codr i i în t regi de s t indarde , ca r i îmbiau pr iv i torulu i cea mai subl imă pr ivel iş te , ce se poate închipui . Am r ă m a s sguduiţ i de atâta sp l endoare . Gazetar i i un­gur i au evaluat mulţ imea la 100,000 pe r soane şi poate nu au greşi t . Măreţ tablou şi mă­rea ţă manifes tare a conşti inţei româneş t i . . Sanda.

Nr. de propagandă 1 9 — 2 0 . 0 N 1 K M A Pag. 3.

făcut conscrierea alegătorilor. Constată, că s'au preezintat 680 delegaţi din 130 de cercuri elec­torale . Afară d e aceştia a-p roape toate societăţile noastre culturale, Asociaţ iunea din Sibiiu şi Arad, Fondu l de teatru, ' şco­lile medii , Biserica prin episcopi, reuniuni învăţătoreşti, de mese­riaşi, comuni ta tea de avere, reu­niunile femeieşti, t inerimea uni­versitară, partidul socialdemocrat şi multe alte corporaţ iuni şi-au trimis reprezentanţi i la Adunarea Naţională. Anunţă apoi că au sosit din toate părţi le mii de adrese dându-şi asent imentul la lucrările adunări i . P rocedându-se ia constituire se constată , că numărul delegaţilor de faţă este 1228.

Dr. St. C, P o p : îi declar de verificaţi. Aduna rea Naţională este eapabiiă să aducă hotărîr i decisive.

Constituirea Adunării Naţionale.

Comisia da candidare a bi­roului face următoarea propu­n e r e : între aclamaţi să fie numiţi de preşedinţ i : Gheorghe Pop de Băşeşti şi episcopii : loan I. Papp şi Dr. Demetriu R a d u ; vicepre­şedinţi : Dr. Mihali, l)r. Ştefan Pop şi loan Fiuoraş ; notari : t)r. Al. Fodor , Dr. Sever Miclea, Dr. C. Brediceanu, Dr. Silviu Dra-gomir, Dr. L. Oanea, Dr. Iosif Ciser, Dr. Ionel Pop şi Dr. Gh. Crişan.

Toţ i sunt aleşi prin aclama-ţ iune.

Deschiderea Adunării Naţionale.

Pop de Băşeşti: Onora tă adu­nare generală, naţ iunea română la toate evenimentele mari şi în trecut s'a adunat ca să decidă asupra sorţii sale Aşa a fost la 1848 pe Câmpia Libertăţii . Noi am trăit într 'o robie sufle­tească, nu eră permis să întinzi mâna fratelui tău. Adunarea Na­ţ ională este da toare să înlăture această robie. Salut adunarea li­beră a tuturor Români lor din Ardeal , Bănat şi Ţara Ungurească, să p u n e m astăzi piatra funda­menta lă a fericirii noastre veşnice (aplauze prelungite) .

Declar şedinţa de deschisă.

Proiectul de rezoluţiunr

Int re aclamări şi ovaţii ia cu­vântul dl V. Goldis si citeşte

proiectul de rezoluţ iune din par­tea M. S. N sp re a fi primit de A. N. Dl Goidiş ci teşte clar şi liniştit. Fiecare cuvânt, fiecare slovă e sorbită cu a tenţ iune şi cu pietate de «Mărita A d u n a r e Naţională».

Când dl Goidiş ajunge la pa-sajui: naţ iunea română «scăpată din robie — aleargă In braţele dulcei sale mame... l ibertatea acestei aaţ iuni înseamnă unirea ei cu Ţara Românească» din toate p iep tur i l e î sbucnescap lauze , ovaţii, uraie, strigăte d« trăiască România Mare, trăiască dinasia română, trăiasă regina Măria, vrem uairea tuturor Românilor , hura, hura, jos cu tirania, jos cu Ungurii, trăiască, trăiască...

Era un elan, era o beţie, toată lumea se ridică în picioarea, ar­hiereii bat in palmi, M. S. N. întreg aplaudează frenetic, da­mele flutură batistele, oficerii, soldaţii înalţă chipiile, în ochii tuturor lucesc flăcări de entu-siasm, de extaz, mulţi plâng de bucur ie .

To t aşa urmaază la pasajul : «După drept şi d rep ta te Romani i din Ungaria şi Transi lvania dim­preună cu toate teri toarele io-cuite de dânşii t rebuie să fie uniţi cu Regatul Român» .

Respicat şi solemn cont inuă dl Goid iş :

^înaintaşii noştri pe Câmpul Libertăţi i în 1848 au hotărî t aşâ: »Naţiunea română depune jură­mânt de credinţă cătră împăratul , cătră patrie şi cătră naţ iunea ro­mână*, împăra tu l ne-a înşelat (aşa-i), patria ne-a ferecat, şi ne-am trezit că numai credinţa în noi înşine, în neamul nostru românesc ne poate mântui . Să jurăm credinţă de aci înainte numai naţiunii române , dar tot atunci să jurăm credinţă tare ci-vilizaţiunii umane. Câtă vreme vom păstră aceste credinţi , nea­mul nostru va trăi, se va întări şi fericiţi vor fi urmaşii noştri până la sfârşitul veacurilor.

La lumina celor expuse până aci, din încredinţarea şi în nu­mele marelui sfat al naţiunii ro­mâne din Ungaria, Banat şi T ran ­silvania rog Mărita adunare na­ţională să binevoiască a primi şi a enunţă ca ale sale următoare le hotărîri:

I. Adunarea naţională a tu tu ror Români lor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţ i i lor îndreptăţi ţ i la Alba-Iulia în ziua de 18 Noemvr ie (1 Decemvrie) 1918, decretează unirea acelor Români şi a tu tu ro r ter i tori i lor locuite de dânşii cu România. Adunai ca naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cupr ins între râurile Murăş, Tis» şi Dunăre .

II. Adunarea naţională rezervă teritoriilor sus-indicate au tonomie provizorie până la întrunirea Con­stituantei aleasă pe baza votului universal .

III. In legătură cu aceasta ca principii fundamen­tale la alcătuirea noului stat r omân adunarea naţională p roc lamă u rmă toa re l e :

1. Deplina l iber ta te naţională pentru toate po­poarele conlocui toare . Fiecare popor se va instrui, adminis t ra şi judecă în limba sa propr ie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va pr imi drept de

reprezentare în corpuri le legiuitoare şi la guvernarea ţării în p ropor ţ ie cu numărul indivizilor c e l alcătuesc.

2. Egala îndreptăţ i re şi deplină l ibertate au tonomă confesională pentru toate confesiunile din stat.

3. înfăptuirea desăvârşi tă a unui regim curat democra t ic pe toate terenele vieţii publice. Votul obş tesc , direct, egal, secret , pe comune , în mod p ro ­porţ ional , pentru ambele sexe , în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune , judeţe ori parlament .

4. Desăvârşita libertate de presă, asociare şi întru­n i re ; libera propagandă a tu tu ror gândiri lor omeneşt i .

/ ~ 5. Reformă agrară radicală. Se va face conscr i -f erea tu turor proprietăţ i lor , în special a proprietăţ i lor

mari . In baza acestei conscrieri , desfiinţând fidei-; eomisele şi în temeiul dreptului de a micşoră după \ t rebuinţă latifundiile, i-se va face posibil ţăranului

să-şi creieze o propr ie ta te (arător, păşune, pădure) cel puţin atât, cât să o poată munci el şi familia lui. Principiul conducă tor al acestei politici agrare e pe de-o par te p romovarea nivelării sociale, pe de altă parte potenţarea producţ iuni i .

6. Muncitorimei industr ia le i-se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, cari sunt legiferate în cele mai avansate s tate industriale din apus.

IV. Adunarea naţională dă espres iune dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi l ibertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mar i şi mici deopotr ivă, iar în viitor să se elimineze râsboiul , ca mijloc pentru regularea rapor tur i lor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această adunare naţională salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din jugul monarhie i Aust ro-Ungare şi uniţi cu ţara m a m ă România.

VI. Adunarea naţională salută cu iubire şi entu­ziasm liberarea naţiunilor subjugate până aci în m o ­narhia Austro-Ungară, anume naţ iuni le : ceho-vlovacă, aust ro-garmană, jugo-slavâ, polonă şi ruteană şi h o -tăreş te , ca acest salut al său să se aducă la cunoş­tinţa tu turor acelor naţiuni .

VII. Adunarea naţională cu smerenie se închină înaintea memor ie i acelor bravi Români , cari în acest răsboiu şi-au vărsat sângele pent ru înfăptuirea idea­lului nos t ru murind pentru l ibertatea şi unitatea na-ţiunei române .

VIII. Adunarea naţională dă expresiune mulţu-mitei şi admiraţ iunei sale tu tu ro r puter i lor aliate, cari prin strălucitele lupte pur ta te cu cerbicie împotr iva unui duşman pregătit de multe decenii pent ru răxboiu au scăpat civilizaţiunea din ghiarele barbariei .

IX. Pent ru coducerea mai depar te a afacerilor naţiunei române din Transi lvania , Banat şi Ţara-Ungurească adunarea naţională ho tă reş te insti tuirea unui Mare Stat - Naţional Român, care va avea toată îndreptăţ irea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretut indeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile, pe cari le va află necesare în interesul naţiunei.

i : r ' r *>.a După dl Goidiş ui cal mai intransigent, în­flăcărat, cel mai iubiiecte". • ciaa al nostru dl Dr. lhp*i ' Mataţt. Aplauzele zgomotoase , cari fa­ce*.« *& r i s b u b u e «ala când apare M.iutu, sunt cea mai grăitoare dovadă, că otnul acesta, c i băr­batul acesta espru la privire, cumpăta t ia vorbă întruneşte simpatiile tuturor Românilor şi în aceeaş vreme, că în mintea şi

în at t ivi tatea lui s a u represen-tat mai bine g iadur i i e , aspi-raţiile ţi doruri!» noaetra. — El vine s i motiveze proiectul de rezoluţiune. Cu o legică d e fier ştie să înlătfţue curenta de idei la a p a r e n ţ i divergente, argu­mente noue pentru teze noue şi îndrâ ine ţe . 1» fuja condeiului am schiţat firul ros din vorbirea diui Maniu:

U N I K E A Nr. de propagandă 19—20 .

Mărită Adunare Naţională. Dacă privim suferinţele grele

îndurate de neamul românesc până azi, cum vom şti să mul-ţămim lui Dumnezeu, că trăim aeeste sile. S s n t e m in plină !u-rniaă după orbie d e veacari. Nu • e patern nici d a b iae seama dacă suntem treji o r i visăm doară. Sărbătoarea «oastră este visul dorit al aşteptărilor de vea­curi, este însă şt încununarea vrednieiei neamului desiobit . (Aşa e! Trăiascăj . Vrednieia • oastră. vrednicia de care tre­buie să dăm şi astăzi o l impede dovadă, pret inde înainte d e toate să ne închinăm eroilor, cart pentru noi au căzut p e cele câmpuri de luptă, aâ n e închi­năm şi «roilor români conduşi de marele lor căpitan Ferdinand. (Trăiască regele tuturor Româ­nilor. Trăiască regina Mana. Ural» prelungite) .

Dior noi suntem chemaţi s â ne spunem cuvântul, s ă - 1 spu­nem respicat în faţa lumii în­tregi, sâ spunem, că vrem, că I pret indem unirea tuturor Româ­nilor (Trăiască România Mare. Trăiască Unirea neamului ro­mânesc . Aplauze).

Aţi ausit, dlor, dovedirea ne­cesitaţii acestei uniri. C e aş mai putea adauge, c a s ă fie ştienţi-fică şi perfectă dovedirea ei? O pret inde temeiul fiinţei noastre, o pre t inde obârşia noastră eo-m u n i , o pret inde principiul p e r ­

sonalităţii neamuri lor : un sefiet suntem cu fraţii de dincolo, un t rap t rebuie s i fim cu e i . (Aşa e ! Aşa e ! Apiause.) Nu e putere pământească să m a i poată des­părţi pe fraţii d i n t r ' u n sânge s ă fie una. N u mai există putere pe lumea «sta s ă poată împie­deca tsfăptuirea aattăţii noastre naţionale. (Trăiască. M a i bine murim cu toţii. Murim până 1 « cel din urmă om.) Aici • lea­gănul românismului , nu e c u putinţă sâ mai fie saparat de în­treg trupul sen maia ; românesc leagănul naşterii sale. (Aşa e.)

Toa te argumente le ştiinţifice, t e s tă psihologia popoarelor , l u ­mea cuită întreagă, dreptul no­stru inpre^criptibil, dorinţa ini­milor tuturor, toate aceste ple­dează cu tărie ne învinsă pentru întruparea unei Românii rnari ţ i 1 sfinte, care s ă cuprindă la sânul j său toate sufletele româneşt i , s ă stringă între hotarele s a l e toate ţ inuturile locuite de Români . (Apiause prelungite.)

D a r întâifflim ş i duşmani , cari ne urăsc, duşmani cari intrigă (Peară cu toţii. Jos c u ei.) Ai i noi t rebuie să înecăm î n s imbure tot temeiul intrigilor «aurdare p e cari le ţes, paiangeni veainoşi, î n contra noastră.

De acesa în proiectul d e r e ­zoluţie, oferit pentru a fi primit de DV. se spulberă şi ultima nădejde a duşmanilor noştri de a pescui în tulbure, voind s ă facă lumea s ă creadă, c ă noi am voi un imperiu d e ©primare ş i de sugrumare a tu turor neromâ­nilor împrăştiaţi printre n o i .

Popora l românesc e s t e c u

mult mai n o b i i , c u mult m a i d e ­

mocratic, decât s ă n u ştie s ă aprecieze pe deplin propriul s ă u proverb înţelept: c e ţ i e nu-ţi ; place altuia n u face. Voim să fim noi fericiţi, d a r să s e simtă I bina î n ţara noastră şi ceilalţi i locuitori ai ei. Noi am învăţat j

1 c u o c r u d ă î n v ă ţ ă t u r ă , c e î n ­

s e a m n ă a fi s u b j u g a t , n u v o i m

s ă n e f a c e m a c u m n o i v i n o v a ţ i

! d e s p u r c ă c i u n e a î n f i e r a t ă d e 1 v e a c u r i d e n o i . ( A ş a e . )

P o p o r u l n o s t r u e s t e u n p o p o r

d e ţ ă r a n i , t o ţ i c â ţ i s u n t e m î n

s a l a a c e a s t a s u n t e m p â n ă l a

| u n u l c o p i i o r i n e p o ţ i d e ţ ă r a n i

h a r n i c i ş i c i n s t i ţ i . N u e p r i n

! u r m a r e p o s i b i l s ă n u i a c ă l a

I i n i m a t s t u r o r s o a r t e a ţ ă r a n u l u i

r o m â n , c a r e t â n j e ş t e i n r ă u ; d e

a c e e a c o n f o r m şi i d e i l o r d e m o ­

c r a t i c e v o i m o r e f o r m ă a g r a r ă

r a d i c a l ă . ( A p l a u z e ) .

I A f o s t î n s ă , d i o r , p â n ă a z i u n

! n e a j u n s î n s t r u c t u r a s o c i a l ă a

| neamului r o m â n e s c : l i p s a i n d u -

! s t r i a ş u l u i , l i p s a c l a s e i d e m i j l o c .

I ( A ş a e ) . N e a j u n s u l a c e s t a t r e b u i e

j s ă î n c e t e z e : f ă r ă c o m e r c i u ş i in­

d u s t r i e b o g ă ţ i i l e p ă m â n t u l u i n o ­

s t r u l e e x p l o a t e a z ă f i d e e l e s e

î n g r a ş ă s t r e i n i i . D e a c e e a p e n t r u

a s p r i j i n i c u s u c c e s p e r f e c ţ i o ­

n a r e a f o r m e l o r s o c i a l e , s e v o r

i n t r o d u c e t o a t e f a v o r u r i l e c e l o r

m a i c u l t e s t a t e a p u s e n e p e n t r u

i n d u s t r i » ş i c o m e r c i u . ( A p r o b ă r i . )

A r a t ă a p o i p e n t r u s e e s t e n e ­

c e s a r ă o a u t o n o m i e t r a n s i t o r i e ,

p â n ă i a C o n s t i t u a n t a r o m â n ă ,

c a r e v a n i v e l a d e o s s b i r i l e d e

t e r e n p o l i t i c , s o c i a l , e c o n o m i c

d i n t r e n o i ş i f r a ţ i i d e d i n c s l o .

S p r i j i n e ş t e a p o i c u i s t e ţ i m e

u l t i m e l e p u n c t e d i n p r o i e c t u l d e

r e z o i u ţ i u n e ş i ( î n t r e a p i a u a e ş i

f e l i c i t ă r i ş i o v a ţ i i ) c e r e p r i m i r e a

c u u n a n i m i t a t e a p r o i e c t u l u i .

( P r i m i m . P r i m i m c u t o ţ i i . P r i m i m

t o t u l . T r ă i a s c ă . )

U r m e a z ă Jumanca. T i n ă r s o ­

c i a l i s t . M ă r t u r i s i m s i n c e r , c ă a p a ­

r i ţ i a d l u i a f o s t p r i m i t ă c u o

o a r e c a r e n e î n c r e d e r e ş i r ă c e a l ă .

S e t e m e a u c u t o ţ i i , p e u r m a ş u ­

r i l o r t e n d e n ţ i o a s e d i n g a z e t e l e

u n g u r e ş t i , c a n u c u m v a p a r t i d u l

s o c i a l - d e m o c r a t i c s ă f a c ă ş i n u ­

m a i o m i c ă ş t i r b i r e p r o i e c t u l u i

d e r e z o l u ţ i u n e . T e m e r e a a c e a s t a

s ' a d o v e d i t d e n e î n t e m e i a t ă ş i

p r i n u r m a r e f r u m o a s a v o r b i r e a

d l u i J u m a n c a a f o s t m e r e u s u b ­

l i n i a t a d e v i f o r o a s e a c l a m ă r i ş i

a p l a u z e .

C â n d a s p u s d s a , c ă î n n u ­

m e l e s o c i a l - d e m o c r a ţ i e i v e n i m s ă

d e c l a r ă m c u u n a n i m i t a t e ( o t ă ­

c e r e d e m o r m â n t î n s a l a î n t r e a g ă ,

o î n c o r d a r e a a t e n ţ i u n i i , t o a t e

p r i v i r i l e , t o ţ i o c h i i e r a u ţ i n t i ţ i

s p r e t i n ă r u l v o r b i t o r : i n i m a t u ­

t u r o r e r a s t r â n s ă I n p i e p t , p a r e

a s e f i r u p t ş i r e s p i r a r e a î m e n -

z u l u i a u d i t o r i v e n i m s i d e c l a ­

r ă m c u u n a n i m i t a t e , c ă v o i m

U n i r e a t u t u r o r R o m â n i l o r l a s â ­

n u l d u l c e a l R o m â n i e i M a r i ; u n

u r a g a n d e u r a i e , d e a p l a u z e , d e

s e t r ă i a s c ă i s b u c n e ş t e d i n p i e p ­

t u r i l e m i i l o r d e a s c u l t ă t o r i .

D a d l o r , c o n t i n u ă T u m a n c a ,

p e n t r u c ă n o i v ă a d v e r t i z ă m , c ă

s o c i a l - d e m o c r a ţ i a n u e s t e i d e n t i c ă

c u l i p s a s i m ţ u l u i n a ţ i o n a l , n u :

u b i b e n e i b i p a t r i a , c ; u n d e ţ i - e

p . t t r i a , f ă s ă - ţ i fie •'• b : ! : ; . \ T o t -

o d " «** o i i n p r o i e c t u l d e r e z o ­

l u t \ v e d e m d e p l i n g a r a n ­

t a " j a t e l e n o a s t r e . De a c e e a

d e c < a r a p c ă d e a z i î n c o l o c u

f r a ţ i i u n g u r i n u m a i s u n t e m u n a ,

c i v r e m n o i d e s i n e s t ă t ă t o r i s ă

fim o floricica f r u m o a s ă î n c a ­

d r e l e i n t e r n a ţ i o n a l e i .

D e c l a r î n c ă o d a t ă , c ă a d e r ă m

c u t o a t ă i n i m a l a p r o i e c t u l d e

r e z o l u ţ i u n e . ( A p l a u z e p r e l u n g i t e .

M u l ţ i d i n M. S . N . f e l i c i t ă p e d l

J u m a n c a ) .

P r e z i d i u l î n t r e a b ă î n c ă o d a t ă

p r e c i s p e d e p u t a ţ i i A . N . d a c ă

p r i m e s c c u t o ţ i i p r o i e c t u l d e r e ­

z o l u ţ i u n e . T o ţ i s ' a u r i d i c a t î n

p i c i o a r e s t r i g â n d d i n t o a t ă i n i m a :

| p r i m i m . A u r m a t o s c e n ă d a e n ­

t u z i a s m , c e n u s e p o a t e s c r i e c u

c o n d e i u l n i c i s p u n e c u g u r a . S'a

f ă c u t U n i r e a , s t r i g a u u n i i c u b u ­

c u r i e . T r ă i a s c ă R o m â n i a n o a s t r ă

s t u i i i p ă N u m a i s u n i . C a r p a ţ i :

d e l a N i s t r u p i u ' l a T i s a e t o t

ţ a r a r o m â n e a s c ă , r i p o s t a u a l ţ i i .

U n i i l ă c r i m a u . A l ţ i i i n t o n a u « P e

a l n o s t r u s t e a g * . S e î m b r ă ţ i ş a u ,

s e s ă r u t a u d e b u c u r i e . A f o s t

s u f l e t u l r o m â n e s c s c o s d i n c â -

t u - ; t e l a v e a ţ ă , a f o * t m a n i f e s t a r e a

c e a m a i s u b l i m ă ş i c e a m a i s p o n ­

t a n ă ş i m a i n a t u r a l ă a s e n t i m e n ­

t e l o r , c a r i d e v e a c u r i s t ă t e a u

î n ă d u ş i t e î n s u f l e t e l e t u t u r o r R o ­

m â n i l o r .

V r e m e a e r a t â r z i e . P o p o r u l de

a f a r ă e r a i m p a c i e n t , c â n d u r c ă

t r i b u n a Dr. Vajda. I n d o u ă c u ­

v i n t e a f l ă g u s t u l c e l o r c a r i a c u m ,

d u p ă c e U n i r e a e r a f ă c u t ă , n u m a i

v o i a u s ă ş t i e d e n i m i c , n i c i d e

î n c h i d e r e a ş e d i n ţ e i : e r a u î m b ă t a ţ i

d e f e r i c i r e . L a m o m e n t a f o s t o

l i n i ş t e p e r f e c t ă . L a p r o p u n e r e a

d l u i V a j d a , g a r a n t â n d d r e p t u l de

o p ţ i u n e s e p r i m e ş t e l i s t a m e m ­

b r i l o r M . C . N . P e V a j d a î i

a p l a u d ă c u t o ţ i i . N u - 1 v o r u i t a

n i c i o d a t ă , d e c â n d c u d e c l a r a ţ i a

d i n p a r l a m e n t .

E p i s c o p u l Dr. D. Radu i a c u ­

v â n t u l A b i a s p u n e v r e - o c â t e v a

p r o p o z i ţ i i ( e r a 1*/* p . m . ş i d e

a f a r ă d e l a p o p o r n e v e n i a u ş t i r i

ş i ş t a f e t e s ă n e g r ă b i m ) n i m e r i n d

p e r f e c t d e b i n e d i a p a z o n u l

d i s p o z i ţ i e i s u f l e t e ş t i a d e l e g a ţ i l o r .

E s t e p r a z n i c u l n e a m u l u i r o m â ­

n e s c , a s t ă z i d l o r , s ă r b ă t o a r e e s t e

s ă r b ă t o r i l o r : Z i u a î n v i e r i i n o a s t r e .

( A ş a e . T r ă i a s c ă ) . M u l ţ u m i t ă l u i

D u m n e z e u , c ă n e - a a f l a t v r e d n i c i

s ă t r ă i m n o i a c e s t e z i l e . M u l ţ u ­

m i t ă s e c u v i n e î n s ă ş i b ă r b a ţ i l o r ,

c a r i c u p r i c e p e r e ş i d e v o t a m e n t

a u l u c r a t p e n t r u g ă t i r e a s o l e M i n ă

a s ă r b ă t o r i i , a p r a s n i c u l u i a c e s t a

m a r e . ( A ş a e ) . M e r i t e l e f o s t u l u i

C o m i t e t N a ţ i o n a l s e c u v i n e s ă l e

î n r e g i s t r ă m ( A ş a e ) ş i s u b l i n i e m I

( T r ă i a s c ă ) a s t ă z i c â n d v i s u l l o r \

ş i v i s u l n o s t r u s ' a î n f ă p t u i t . ( T r ă - |

i a s c ă . A p l a u z e )

A v o r b i t a p o i e p p u l Ignaţie \ Papp, f r u m o s , c u u n g h r s v i b r a -

t o r , n u a i z i c e , c ă e s t e b ă t r â n u l

d e 70 a n i . A r a t ă c u m e p i s c o p a t u l :•

ş i - a î m p l i n i t d a t o r i n ţ a ş i c u m

epjscopii s u n t u n a c u î n t r e g r o ­

m â n i s m u l . S f â r ş e ş t e î n f o r m ă d e J

r u g ă c i u n e c ă t r â D u m n e z e u l p o ­

p o a r e l o r c a s ă o c r o t e a s c ă v i e a

s ă d i t ă d e d r e a p t a s a . A c o r d u r i l e

p u t e r n i c e a l e i m n a l u i n a ţ i o n a l ,

a l e i u i » L ) e ş t e a p t ă - t e R o m â n e »

a u î n e c a t c a î n t r ' o u n d i r e p u ­

t e r n i c ă d e v a l u r i m a r i c u r a t e

s f â r ş i t u l v o r b i t e i f r u m o a s e a i l u s ­

t r u l u i a r h i e r e u .

C u a c e s t e ş e d i n ţ a s ' a t e r m i n a t .

A f o s t c e a m a i s ă r b ă t o r e a s c ă ,

c e a m a i s o l e m n ă , c e a m a i s f â n t ă

a d u n a r e a n e a m u l u i r o m â n e s c .

D r . I. C .

i • • • i i i i a s s s s ! i i i i s i a a i i

Chesîia agrară. e o c h e s t i e f o a r t e a c u t ă . T r e ­

b u i e o r e z o l v i r e g r a b n i c ă ş i

r a d i c a l ă . Ţ ă r a n i i n o ş t r i c e r

p ă m â n t . T r ă g i n e a i ă n u s e p o a t e

f a c e . D e l a j ă f u i r e a m o ş i i l o r

până la împăr ţ i rea lo r volnică e numai un pas . Aceas ta t r e ­buie s'o preveni ta . în ţe leg şi ei, că e bine să se facă toate pe cale legiuită. Numai cât să se facă r epede şi bine. Li-e grabă . Nu c mi ra re . Aproape a 3 - a pa r te d int re ţărani i noş t r i sunt fără pământ . Mizeria şi a m ă r ă c i u n e a lor agenţi i s t ră ia i cea rcă s'o exploateze împot r iva noastră. Dc gândul a c e s t a se p a r e , că nu e s t ră in nici ch ia r guvernu l unguresc . Acesta s'a şi apucat de lucru. Comisia lor a g r a r ă ne umple deja sa te le cu proc lamaţ i i ademen i toa re . în car i r e c e a r c ă vechi le autori tăţ i de a da conspec tu l ce lor ce n'au pământ . Acţ iunea aceas ta se întinde şi a supra comi ta te lor noas t r e . E o ac ţ iune pr imejdi ­oasă pentru noi , c a r e t rebuie paral izată . Altfel ţ ă r anu l nos t ru , şi aşa cam p repue ln i c din fire, u ş o r và da c r e z a r e ce lo r ce le spun, că „domnii voşt r i n 'au de gând se vă dea pământ" .

Ce t rebuie să se facă da ră? Să se a lcă tu iască , de u rgen ţă .

0 comis ie din oameni special iş t i . Aceas t a să se apuce numai decâ t de luc ră r i l e p regă t i toa re . O r e ­formă a g r a r ă pune temel ie vieţii unui p o p o r pa sute de ani . P re t inde , dară , o muncă mi­găloasă de a d u n a r e dc date, de s u n o a ş t e r e conş t ien ţ ioasă a situaţiei noas t re economice şi a re formelor a g r a r e în al te ţăr i . Pen t ru o astfel de muncă e lipsă de oameni şi de t imp. Avem şi oameni şi timp încă. Să nu se aştepte până la const i tuanta . Aceasta, când se va în t runi , se afle toată munca p regă t i toa re terminată .

Să ne punem pe luc ru !

^ P e t r u Suc iu .

1 i 1 t I > I « • I 1 < t I I 1 I I • 1 I I I »

Delegaţii Transilvaniei la legaţiunea Franţei.

„L ' Independanee R o m a i n e " din 23 Noemvr i e n. sub titlul de mai aus sc r ie u r m ă t o a r e l e :

„Exelenţa Sa dl de Saint -Aula i re , ministrul Fran ţe i a p r i ­mit a lal tă ier i la legaţ iune de le -gaţ iunea român i lo r T r a n s i l v ă ­neni, t r imisa la Iaşi din pa r t ea Consil iului Naţ ional a români lo r din Ungar ia , pen t ru a se pune în con tac t cu guve rnu l român . Să ştie că aceas ta clelegaţiunc se c o m p u n e din dnii N icu lau Bălan profesor , din Sibiiu şi căpi tanul P r e c u p din a rmata Aus t ro -Ungară . Delegaţi i au

i adus ministrului F ran ţe i expre-; sia mul ţumir i lo r şi a. r e c u n o -I ştiutei român i lo r din Trans i lva -I nia, pentru pro tec ţ ia ce F r a n ţ a i şi dl de Sain t -Aula i re pe r sona l ,

a dat-o to tdeauna cauzei idea-I lului lo r naţ ional . Delegaţ i i

ş i -au expr imat conv ingerea , c i

U N I R E A Pag. 5.

aces t sprij in va fi as igura t şi în vi i tor r o m â n i l o r din Ungar ia şi c l după Citire ei se vor putea bucura şi dc binefaceri le civili­zaţiei franceze, de ca rea pânâ azi au fost ţinut depar t e din par tea dominaţiei aus t ro -unga rc . In flne delegaţi i EU anunţa t dlui minis t ru al F ran ţe i , că Conzi-liul Naţ ional ai români lo r din Ungar ia a hotăr î t să tacă în t impul cel mai scur t p roc la ­maţia Unitei Trans i lvan ie i cu România . Solemni ta tea p roc la ­măr i i va avea loc probabi l în Alba- lul ia" .

„Dl de Sa in t -Aa la i re r ă s ­punse , că românii din Ungar ia ş i Trans i lvan ia , ca r i în t impul din u r m ă au fost pr in România , c u n o s c toată so l ic i tud inea şi s impat ia F ran ţe i şi a r ep rezen ­tantului ei pent ru poporu l r o ­mân din monarhia dual is tă . Promite , că îndată ce va avea pr i le j , va merge în Trans i lvan ia , pent ru a cunoaş te de a p r o a p e si tuaţia popula ţ i e i " .

„La sfârşitul audienţ ie i E x e -lenţa Sa Ministrul F ran ţe i p r e ­zintă de lega ţ ia co legi lor săi Exelenţ ie i Lor : Sir Gheorghe Barclay, minis t ru l Angli terei , dlui Vopicka, ministrul Sta te lor Unite şi dlui Auritti, î n să rc i ­natul de afacer i al Italiei. La Invi tarea dlui de Sain t -Aula i re I F ă g ă r a ş ds lega ţ ia înaintea r ep rezen t an ­ţ i lor antantei repe tă declara ţ i i le , ce le făeu-se Dânsului . Mini­ştrii a l iaţ i se in te resează îna-mănunte şi luând act de aces tea dec la ra ţ i i p r o m i s e r ă se c o m u ­nice g u v e r n e l o r lo r dor in ţa de Uni re a români lo r din T r a n s i l ­vania si Ungar ia cu Român ia" .

noşt r i din pa r t ea s tăpânului s t răin în b i se r ica românească . Huiduită şi a lungată a fost l imba noas t ră din toată adminis t ra ţ ia b i ser icească , ba ch ia r şi din biserici şi şcol i , unde au fost denumiţi preoţ i de limbă s t ră ină .

Evenimente le mar i în u rma răsboiului mondial , ca r i au agu-duit toată lumea şi au adus l iber ta te p o p o a r e l o r au făcut, să-şi s cu tu re şi poporu l r omân cătuşele eu car i a fost subju­gat, şi ch i a r în b i se r ica sa . S tăpân i rea s t re ină pr in suve -reni ta tea poporu lu i r omân a fost a runca tă cu toa tă ene rg i a şi mândr ia din biser ic i le noas t r e româneş t i unde s'a vîrît cu vi­c lenia şi forţa.

Zile de p razn ic mare , zile de bucur ie !

Adunăr i l e p o p o r a l e r o m â n e din 13 şi 18 l. e. din Să tmar şi Cară i i -mar i au enunţa t r u p e r e a totală ace lo r 46 de parohi i r o ­m â n e de că t ră d ieceza Hajdu-dorogulu i . p reoţ i lor le-a in terz is or i ce comunica ţ ie mai mult cu ep i scopu l s t ră in de neamul r o m â n e s c . Au p roc lamat un Vicar ia t na ţ ional român con­statator din aces tea pa roh i i în Uniune cu s. Scaun apos to l ic al Romei ca pa r t e const i tu t ivă a I Mitropol iei de Alba- lu l ia şi !

I l l l • l I I I 1 I I I I I I 1

Prăbuşirea Hajdu= dorog*ului.

Am publ ica t în numer i i t r e ­cuţi un fragment dintr 'o c o r e s ­pondenţă , în ca r e se desc r i a ao tă r î rea demnă a Români lo r din Carăi i -mar i , p r in c a r e au că lca t in p ic ioare jugul ruş inos *1 Hajdudorog-u lu i .

Pr imim acum pr ima c i r cu la ră dela v icar ia tu l i ia ţ ion - ! l român din Carăii-mari, împreună cu r ep resen ta ţ iunea t r imisă Nun­ţ iului Apostol ic . Regre tăm, că ne e pes te putinţă a le da în în t reg ime. Reţinem dec i pa r t ea in t roduc t ivă a c i rcu la re i :

Iubiţilor Fraţi!

Nro . 1.—1918. — Şase ani plini de sufer inţe şi mal t ra tăr i au t recut de când pr in fatala Bul la papaiă „Chris t i f îdeles" 46 de pa roh i i r o m â n e din Diece­zele O r a d e a - m a r e şi Gher l a au fost cu o josnică viclenia şi forţă adnec t a t e că i ră u rg is i t a dieceză a Hajdudorogulu i . T e m ­niţe, j anda rmi , ş i canăr i au avu t pa r t e de a tunci c redincioş i i

Din r ep rezen ta ţ iunea ad resa tă nunţiului apostol ic , r e ţ inem în­ceputu l şi î nche i e r ea :

Eminenţia Voastră Nunţiu Apostolic !

Cu decre tu l Exce l se i Nun ţ i a ­tură apos to l ică din 17 Nov. 1912 a câşt igat e s e c u t a r e cano ­n ică Bul la pontif icială „Chr i s t i ­fîdeles" din 7 Iunie 1912 p r in ca re Sfinţia Sa Pontif icele R o ­man a înfiinţat noua Dieceză gr. cat. a Ha jdudorogu lu i .

Prin aceas ta Bulla papală pe baza in lormaţ iun i lor false p r o ­duse la S. Scaun apos to l i c p r in un guve rn corupt a fostului r e ­gat unga r s educând pe p r e a b u -nul nos t ru Pontif ice Piu al X-lea, c a r e a l t c u m cu atâta că ldură adevă ra t p ă r i n t e a s c ă ne-a îm-bră ţoşa t pe noi români i g r e c o -catolici în Uniune eu sf. Scaun apostol ic şi cu ocaz iunea ma­relui nos t ru pe regr ina j român din anul 1908; s'au rupt pes te voinţa poporu lu i din Dieceza* Orade i -mar i 42, din Dieceza Gher le i 4, laolal tă 46 de parohi i r omâne .

Dc a tunci a suferit şi gemut aces tea pa roh i i sub guvernul v i t reg a unui Ord inar ia t s t ră in de că t r ă poporu l r o m â n e s c .

In fine după sufer inţe de 6 ani a s t ră luc i t soa re l e l iber tăţ i i şi asupra noas t r ă din ru ine le s tatelor pu t r egă ioase cu s i s te ­mele lor corup te după aces t lung şi c r â n c e n resbel mondia l , s'a r id icat state l ibere pe baza

naţ ională d i m o c r a t i c ă în „ega­li tate, frăţietate, d r ep ta t e " cu dreptul de su id i spunere eman-c ipânduse naţ iuni le mici de sub hegemonia , sup rema ţ i a a l tor naţiuni mai mar i .

A suna t o ra l ibertăţ i i şi pen­t ru supuşi i români a Diecezei de Hajdudorog .

* * Eminenţ ia Voas t r ă ! Nu a fost

t imp de a m â n a r e şi t r ă g â n a r e „iam prox imum arde t Uca legon" . Depar t e să fie dela mine, să fiu inobedient faţă de sfântul Scaun apostol ic , da r am fost silit pe baza r evo lu ţ iona ră democra t i că a p re lua m o m e n t a n g u v e r n a r e a aces tu i Vicariat , j u rându-mi Clerul şi poporu l p rezen t cinstea şi supune rea cuveni tă .

Drep taceea îndată cu aceas ta j r ep rezen ta ţ iune sunt silit a

exmite c i r cu l a r cătr-ă c le ru l şi poporu l aces tu i Vicar ia t fă-cându- i cunoscu t reprezen ta ţ iu ­nea prezentă sp re ce am fost înc red in ţa t .

Eminenţ ia Voas t r ă ! Dacă se vo r pune piedeci în r e c u n o a ­ş te rea acestui Vicar ia t naţ ional român din par tea Romei , incal­culabile dezas t re pot u rma pen­t ru b iser ica na ţ iona lă română . Roma aceas ta nu o poate v rea ! Roma ni-e l eagănul ! R o m a ni-e mama! Dela Roma aş tep tăm cu tot d rep tu l m â n g â i e r e a suflete­lo r noas t r e năcăjite.

Cu profundă rever in ţă ce rând dispuzeţ iuni le g rabnice sum

Al Eminenţe i voas t re Cară i i -mar i , la 20 Nov. 1918.

umilit şi supus fiu în H r i s t o s : R o m u l M a r c h i ş

A r h i d i a c o n şi p a r o h r o m . gr . c a t . d c C a r ă i i - m a r i , d in î n c r e d i n ţ a r e a p o p o r u l u i

V i c a r n a ţ . r o m â n . B I I I I I I I r | | n u l ;• | | • I B I I I 11 11

Liceul din Beityş. — U n d e c r e t i s t o r i c —

de D r . C. P a v e l .

Publ icul nos t ru ştie p rea bine, că d int re puţinele noas t r e şcol i medii , — sau s e c u n d a r e , n ic i una n'a avut o soar te mai t r is tă şi mai amară ca şi l iceul din Beinş . Gimnaziul acesta , ridicat | «cum sunt nouăzeci dc ani, de episcopul Vulcan, lărgit şi în­zes t ra t de ep i scopu l Pavel şi pas sub scutul Bisericii r o m â ­neşti, dela 1888 se zbate în ghiare le unei urgi i pedagog ice , pe cât de imposibi le pe atât de impusă în aceeaş v r e m e fără j nici o cons ide ra r e şi simţ ome*-nesc . -r, • i

De atunci toate obiecte le de ! învăţământ in c lase le supe r ioa re | — afară de 1. română şi s tudiul rel igiunii , în 2 o r e la săp tămână j — se p redau în 1. maghiară , ia r în c lase le infer ioare 1. ma­ghiară , is tor ia şi geografia.

In va ra aceas ta a anulu i 1918 nobi lul conte Apponyi , fostul ministru al cul te lor , ne-a răpi j

şi gimnaziul infer ior — rămâ-; nând numai 1. rom. lat. g e r m .

în româneş te , — p recum şi de ­numiri le a lor cinci profesor i ş i a d i rec to ru lu i .

Aces te s tăr i de luc ru r i insu­por tabi le pe mai depar te , ia a tmosfera pr inc ip i i lor W i l s o -

: niene, l-au îndemnat pe I. S. episcopul Radu, ca. în u rma

! dreptu lu i de a rh i e reu al unei eparh i i româneş t i şi pa t ron al

' aces tu i institut, in ziua de 23 Nov. a. e. să r e î n s t ă p â n e a s e ă

1 l imba r o m â n e a s c ă în drep tur i l e ei fereşt i la ace l gimnaz dând u rmă to ru l dec re t :

Demetrîu Radu E p i s c o p gr . cat. d e O r a d e a - M a r e .

Decret. Având în vede re , că la g im­

naziul nos t ru supe r io r gr . ca t . din Bei^jş numai în mod volni -cos a fost scoasă l imba româ­n e a s c ă din dreptul ei firesc ca să fie, p r e c u m a şi fost după înce ta rea limbii lat ineşt i , l imba de p r o p u n e r e ; având în vedere , că l imba r o m â n ă este l imba oficioasă a Diecezei gr. cat. din Oradea -Mare şi că ace l g imnaz este al ci; având în v e d e r e că l imba ma te rnă a ţ inutului din ju ru l Beinşului , pen t ru c a r e mai d e a p r o a p e a fost întemeiat aeel gimnaziu, este l imba r o m â n e a ­s c ă : Noi, după v remi le schim­bate şi pe baza drep tu lu i de l iberă d i spunere al naţiunii r o ­mâne peste soa r t a sa — pr in aceas ta aflăm de bine în Dom­nul a d i spune , p recum şi d is ­punem u rmă toa re l e :

Ar t . 1. Pe vi i tor începând cu ziua de 16 Decemvr ie 1918 st . n. când se redesch id şcol i le a cuma închise pen t ru morb , la g imnaziul supe r io r gr . cat . din Beinş l imba de p r o p u n e r e va fi, ca şi la ce le la l te gimnazi i r o ­mâneş t i din ţ a r ă : limba r o m â ­nească , c a r e totodată ca s tudiu o rd ina r va fi a se p r o p u n e în a tâ tea o r e la săp tămână , ca şi al te lunbi .

Art . 2. In interesul cu l tur i i , la ins t ruc ţ ia ace lo r s tudenţ i ş i a l tcum puţini la număr , a c ă r o r limbă mate rnă este cea ma­ghiară , se va putea folosi ca a jută toare şi l imba aceas ta .

Art. 3. Limba oficioasă a gimnaziului va fi a ş i şde rea l imba r o m â n e a s c ă .

Art . 4. Limba şi l i t e r a tu ra maghiară r ămâne şi pe mai d e ­par te studiu obl igator ca şi la cele la l te gimnazii româneş t i din ţa ră .

Art. 5. Cu execu t a r ea acestui dec re t este înc red in ţa tă d i r e c ­ţ iunea g imnaziulu i de mai sus .

Dat in Beifcş la 23 Nov. 1918.

D e m e t r i u R a d u m. p . e p i s c o p gr . ca t . d e O r a d e a - M a r e .

Acest decre t s'a publ icat şi s'a adus la cunoşt in ţa Consi-

•

U N I R E A

l iului Naţ iona l Român din Beinş la 25 Nov. a. c. - A fost a s ­cul ta t între l a c r ime şi ap lauze .

A doua zi cetăţeni i român i din loc in frunte cu C. N. R. s'au presenta t înaintea P. S. Sale, ca într 'o formă cât de so lemnă să dcie e sp res i e bucur ie i ge ­ne ra l e şi împreună să prăznuim câ teva cl ipe măreţul act cul tura l .

Vorb i rea scu r t ă şi avânta tă a prez identu lu i Dr. I. Ciordaş a fost la înăl ţ imea momentu lu i . Unul a spus . ceeace am gândi t toţi , într 'o formă desăvârş i tă .

P. S. ep iscopul Radu cu ochi în lăcrămaţ i de bucur ie dă lui Dumnezeu mulţumită, că 1-a învrednic i t , să s ăvâ r şească acea -ata mare. faptă cul tura lă şi na ­ţ ională. Dec la ră că aces t d e s r e t p r in foc şi pr in apă îl va a p ă r a p â n ă la cea din urmă r id ica re a bra ţe lor .

, 1 1 1 1 1 I I I I I I I I • • l I I I I I I I I

Ştiri .in Basarabia. /deforma agrară e pe cale

de a-se înfăptui în Basarab ia . Cu ocazia revoluţ iuni i au fost împărţ i te moşii le boiereşt i în t re ţărani . Sfatul Ţă r i i a luat la cunoş t in ţă aceas tă nouă s ta re de lucrur i , ba a luat măsuri , ca şi moşiile, cari r ă m ă s e s e r ă ne­at inse , să fie împărţ i te , ca să nu r ămână n e l u c r a t e . Comisia a g r a r ă exmisă din sinul Sfatului Ţ â r i i şi-a te rminat a c u m lucră­rile şi a p leeat cu pro iec tu l de re formă a g r a r ă definitivă la Bu­cureşt i , ca să câşt ige sancţ iunea c e r c u r i l o r competen te .

Aşadară în scu r t ă v reme, încă înainte de a îi rea l iza tă unirea definitivă cu România, reforma a g r a r ă va fi codificată în Basa­rabia . Vor d i spare eu totul la t i ­fundiile întinse ale boierimii mai mult ruseş t i , şi toţi ţărani i îşi vo r avea moşia p ropr ie aşa de mare , cât numai vor putea lucra.

învăţământul r omânesc încă este cât de -bine organizat . S'a c rea t un început de univers i ta te la Chişinău, apoi la 30 şcoli medii şi ap roape 2000 şcoli pr i ­m a r e . Pentru pregă t i rea învă-ţă tor imii s'au ţinut in repeţ i te rândur i cursur i , cari au calificat 2500 învăţător i şi 700 profesor i r omân i .

Din România au fost aduse 3—4 vagoane de manua le de şcoa lă .

Es t e lucru de obşte cunoscut , că pa r t ea leului în o rgan iza rea ins t rucţ iuni i publ ice au avut -o ch ia r emigraţi i din Ardeal .

(Dr. A. B.)

ras-ziar

Al nostru eşti pe veci de-acum...

Ţi-a strălucit Fără sfârşit Fruntea de-amar căruntă Şi fruntea ta Lin s'a-mpânzit In vis ceresc de nuntă!

OV1DIU HULEA.

Cetiţi şî pândiţi „Unirea', national cotidian.

Informaiiuni. :lacob Trttţa, notar în Bă­

ii ade. e recercat, ca în timpul cel mai scurt să se prezinte pentru a-şi prelua ce are în comuna I'ănade. fiindcă sub­scrisa primărie nu poate luă nici o răspundere pentru ele!

P r i m ă r i a c o m u n a l i .

'Pachete de postă din 20 Noemvr ie să pot primi numai pentru ţ inuturi le neocupa te şi neper ic l i t a te . Nu ae mai pr i ­mesc pache te pent ru comita te le : Bâcsbodrog , Timiş , Toron ta l . Pojon, Nyitra, T renc in , Ârva, T u r 6 e z şi Lipto şi o par te din te r i to ru l direcţ iuni i poş t e lo r din Cluj.

*Consiliul naţional român din comitatul Sătmarului s'a coneti tuit la 12 Noemvr ie n. a. c. în Baia mare . P rez iden t : Dr. loan Savanyu. v . -prezidenţ i : A l e i . Breban şi Dr Teofil D r a g o ş ; i a r membr i i toţi fruntaşii din comitatul Să tmar .

Steaguri naţionale. Cetim In „Glasul Ardea lu lu i " ; Din cauza lipsei mari dc stofe e absolut im­posibil a se găsi s t indarde t r i ­co lo r r o m â n e s c .

Magis t ra tul şi poliţia oraşu lu i Braşov, cari încă să p regă t e sc pentru pr imirea t rupe lo r române, au avut o ideie ingenioasă pentru p regă t i rea s teagului t r icolor, pe ca re o r ecomandăm tu turor o r a ­şe lor din Ardeal .şi a n u m e : din se r ia de s teaguri , ce le a r b o r a u în decursul răshoiului şi oari azi nu mai au n i c i o noimă, au împrumutat dela c e l ungu re sc coloarea roşie; de la cel aus t r iac coloarea galbenă şi dela cel să­sesc co loarea albastră şi astfel au făcut un mândru s t indard t r i co lo r românesc .

*Pentru a treia oră r u g ă » pe corespondenţ i i noştr i , să ne tr imită rapoar te cât mai scur te , şi să nu sc r ie pe ambele feţe a le filei.

*La mormântul lui Andreiu Mureşianu. Cetim în „Glasul Ardea lu lu i " : Absolvenţi i şi elevii şco l i lo r noas t re medii şi comer­ciale , din pri legiul zilei mari de LS Noemvr ie v.. au depus ieri o cunună de flori cu t r ico lor pe mormântu l lui Andreiu Mure­şianu. La acost act să rbă to resc l luat par te în t reaga ga rdă ro ­mână şi un publ ic număros .

Cât de frumos Dar.... scump Ardeal.... Tea-mpodobit ...Un plâns..., pribeag Gândirea cea cerească! A prins să mă-nfioare! Ardeal duios, Că-ai culmi de deal Ardeal iubit, Şi lung Şireag Moşie .strămoşească! De fete plângătoare !

Cu codrii buni Făr adăpost Şi plângători, în şir de veac Cu clocotiri de ape, Cu ochii în năframe ... Cu rugăciuni Că-adesec-au fost De bieţi păstori, Ardeal sărac Cu noaptea în pleoape.... ŞL., siluite Mame....

1

Cu-atătea cruci ....Si glas duios Ce le-au cioplit Tot răsună Părinţii — moştenire Din vechi şi biete turle Şi crai haiduci Doar ele-au fost Ce-au împărţit Din jalea ta Norodului, iubire.... Neînecate surle....

Cu bieţi bătrâni Căci m aice le Ce-au adormit Cănd îşi creşteau Cătănd mereu în zare, Mlădiţele iubite Cu trişti Români Mânuţele Ce -n'au trăit Nu le uneau O zi de sărbătoare. Spre blesteme-ngrczite....

Cu dragi flăcăi Vai, scumpe Craiu, Ce n'au trăit Ardeal duios O sfântă zi de luptă.... Povestea cin' s'o spună! Voinicii tăi Cc-amar plângeai S'au prăpădit Când blăr.d Hristos Sub flamura ta ruptă!.... Ţi-a dat, ţi-a dat: Cunună.

* „ O p i n c a " c numele unui z i a r popora l , b ineredacta t . ce apare la Vârşeţ . D i r ec to r : P. Râm-neanţu. Şef - redac tor : P. Bizcrea

Notăm o curiozitate: în nru i 3. al aces te i foi aflăm păr ţ i supr imate de cenzură . Cine sâ le fi sup r ima t? Sârbi i? Se poate?

*„Dacia". Cu aces t n u m e v* apare la Bucureş t i un mare ziar , ca o rgan al unităţii na ţ ionale . Direc tor i , distinşii sc r i i tor i . A. Vlahuţă şt Al. Brătescu-Voi-neşti.

* Regale f erdinand Du­mineca în 1. decemvr ie n, cu un detaşament de arde­leni sub comanda locoionent-colonelului E o r d a n a intrai în bucureş t i . def i la rea s'a făcui cu steagul, dat .Ardelenilor, de T3asaraben» în Chişineu, pentru a-1 ar­bora pe cetatea Camaradu­lui. £ n î u z i a z m eno rm!

* Pedepsirea lui M a c -kensen. P e n t r u jafur i le şi t u n u r i l e c e Ie-a f ăcu t a r m a ­t a g e r m a n i In R o m â n i a p e c â n d să r e t r ă g « â , g e n e r a l u l B e r t h e l o t a p e d e p s i t - o cu 5 0 0 m i l i o a n e lei , f ă cându -1 p e g e n e r a l u l M a c k e n z e n p e r s o n a l r e s p o n z a b i l p e n t r u î n c a s s a -r e a s u m e i . P e n t r u fiecare caz n o u a s t a t o r , t o p e d e a p s ă d e 5 0 mil;os>ne lei . P e d e a p s a d e 5 0 0 m i l i o a n e a şi fost i n c a s s a t â .

* Tâmpăhaaa-Rădeşti. După marea adunare generală dela Alba-lulia, prin care s'a decretat ruperea de Unga­ria, consiliul naţional din Tâmpă haza. a hotărât cu multă însufleţire, se schimbe nu­mele satului în Râdeşti. ca un prinos de admiraţie pen­tru Episcopul Demetriu. fiul acelei comune. — S'a celebrat un Te Deum în frumoasa bi­serică, canonicul-prelat Dr. lacob Radu a ţinut un însu­fleţii discurs, după care s'a redactat un proces verbal is­călit de toţi ştiutorii de carte. Entuziasmu l populaţiei eră la culme.

Gantor-învăţător se c a u t ă la s t a ţ i u n e a gr.-cafc. r o m a n i d in Craifdorotţ (K. i r» lydar6cz , posta , in loc , c o m i t a t .Szatmâr) . .

D o t a ţ i i : 1. C v a r t i r f rumos în n a t u r i şi g r ă d i n ă d e 600 s t . • ; 2 Un d r e p t de p ă ş u n a l s o c o t i t la 4 c o r . ; i. 10 c u b u l e ( i « h l ) y r â u , j u m ă t a t e cu ra t , j u m ă t a t e m e s t e c a t , s o c o t i t la 100 c o r . ; 4. S t o l e l e c a n t o r a l e s o c o t i t e la 50 c o r . ; o. p l a t ă d e h a n i j ja ta d in l a d a b i s e ­ricii 700 c o r . ; 6. R e s t u l a j u t o r d e s t a t .

T e r m i n d e c o n c u r s 24 D e c e m v r i e ; Re f l ec t an ţ i i a u s ă s e p r e z i n t e î n a i n t e d e a l e g e r e şi s i c â n t e in b i s e r i c ă in v i e - o D u m i n e c ă P r i c e p ă t o r i i la d o i ­n e l e şi d a n s u r i l e r o m â n e ş t i vor ti p i e l e i iţi

R u g ă r i l e vin a s e adre?- \ S e n a t u l u i gr . ca t . r o m â n d in C r a i u c -

G. Stanc iu , p a r o h - p r o t . p •

i l l

Prop r i e t a r şi Ed i to r : Consiliul Naţional Român din Blaj.

Ovidiu Hulea. — A d m i n i s t r a t o r : Nicolae Negruţtu Redactor