NUVELANUVELACostache NegruzziCostache Negruzzi“ “ NNuvela uvela Alexandru Lăpușneanul…

ar fi devenit o scriere celebră ca și o scriere celebră ca și

Hamlet, dacă literatura română ar fi Hamlet, dacă literatura română ar fi

avut în ajutor prestigiul unei limbi avut în ajutor prestigiul unei limbi

universaleuniversale.”.” (George Călinescu). (George Călinescu).

DEFINIREA DEFINIREA SPECIEI LITERARESPECIEI LITERARE

Termenul de nuvelă vine din franţuzescul “nouvelle” şi înseamnă “noutate.” Nuvela este specia genului epic în proză, cu un singur fir narativ, urmărind un conflict unic, concentrat; personajele nu sunt numeroase, fiind caracterizate succint, în funcţie de contribuţia lor la desfăşurarea acţiunii. Nuvela prezintă fapte într-un singur conflict, cu o intrigă riguros construită, accentul fiind pus mai mult pe definirea personajului decât pe acţiune.

CLASIFICAREA NUVELEICLASIFICAREA NUVELEI tematic:tematic: istoriceistorice psihologicepsihologice fantasticefantastice filozoficefilozofice anecdoticeanecdotice

după curentul literar:după curentul literar: renascentisterenascentiste romanticeromantice realisterealiste naturalistenaturaliste

REPREZENTANTI IN REPREZENTANTI IN LITERATURA ROMANALITERATURA ROMANA

Costache Negruzzi Alexandru LapusneanulAlexandru Odobescu Mihnea Voda cel Rau, Doamna Chiajna;Ioan Slavici Popa Tanda, Scormon, Gura satului,

Budulea Taichii, Moara cu noroc, Comoara

I.L. Caragiale Kir Ianulea, În vreme de război, La hanul lui Mânjoală, O făclie de Paşte

Mihai Eminescu Sarmanul Dionis

REPREZENTANREPREZENTANȚȚI I ÎÎN N LITERATURA UNIVERSALLITERATURA UNIVERSALĂĂ

Jorge Luis BorgèsJorge Luis Borgès Albert CamusAlbert Camus Anton Pavlovici CehovAnton Pavlovici Cehov William FaulknerWilliam Faulkner Ernest HemingwayErnest Hemingway Guy de MaupassantGuy de Maupassant

TRTRĂĂSSĂĂTURITURI ALE ALE NUVELEINUVELEI

Subiectul este clar determinat. AcSubiectul este clar determinat. Acțțiunea iunea nuvelei are un singur fir narativ. Acnuvelei are un singur fir narativ. Acțțiunea are iunea are un ritm alert, nu se insistun ritm alert, nu se insistăă asupra detaliilor. asupra detaliilor. Narațiunea se desfășoară liniarNarațiunea se desfășoară liniar,, cronologic, prin cronologic, prin înlănțuirea secvențelor narativeînlănțuirea secvențelor narative; ;

In nuvelIn nuvelăă se pune mai mult accentul pe se pune mai mult accentul pe caracterizarea personajelor, deccaracterizarea personajelor, decâât pe act pe acțțiune;iune; existăexistă, de obicei, un singur personaj principal. , de obicei, un singur personaj principal. Personajul de nuvelPersonajul de nuvelăă are tr are trăăssăături specifice; el turi specifice; el este un caracter deja format este un caracter deja format șși i îșîși dezvi dezvăăluie luie personalitatea personalitatea îîn situan situațții conflictuale; ii conflictuale; personajului de nuvelpersonajului de nuvelăă i se realizeaz i se realizeazăă un un portret complex, fiind bine conturat;portret complex, fiind bine conturat;

TRASATURI ALE ALE NUVELEINUVELEI

Relatia narator-personaj tinde spre Relatia narator-personaj tinde spre obiectivare si naratorul nu se implica in obiectivare si naratorul nu se implica in relatarea subiectului, detasandu-se de relatarea subiectului, detasandu-se de personaje;personaje;

Timpul si spatiul sunt clar deTimpul si spatiul sunt clar determinate,terminate, conferind verosimilitate textuluiconferind verosimilitate textului;;

ÎÎn nuvela modul de expunere dominant n nuvela modul de expunere dominant este naratiunea. Apar, de asemenea, este naratiunea. Apar, de asemenea, descrierea, dialogul si monologul;descrierea, dialogul si monologul;

NNuvelauvela“ALEXANDRU “ALEXANDRU

LLĂĂPUPUȘȘNEANUL”NEANUL” Publicată în primul număr Publicată în primul număr

al al revistei revistei DaciDacia a literarăliterară, cu , cu titlul originar ”titlul originar ”Scene Scene istorice din cronicile istorice din cronicile MoldavieiMoldaviei.”.”

Tema Tema nuvelei este istorică ș nuvelei este istorică și i ilustrează evocarea unui ilustrează evocarea unui moment zbuciumat din istoria moment zbuciumat din istoria Moldovei în timpul celei de-a Moldovei în timpul celei de-a doua domnii a lui Alexandru doua domnii a lui Alexandru LăpuşneanuLăpuşneanul:l:

(1564(1564 -1569)-1569)

STRUCTURA

• Nuvela “Alexandru Lapușneanul” are o structură clasică prin evoluţia gradată a subiectului epic, prin dramatizarea scenelor prin dialog, prin armonia și echilibrul celor patru părţi, precedate de câte un motto rezumativ; • Nuvela se caracterizează printr-o construcţie riguroasă, care aminteşte de modul în care se construiesc piesele de teatru, unde fiecărui moment al subiectului îi corespunde câte un act. Nuvela are 4 episoade şi fiecare dintre acestea se deschide printr-un motto în care se sintetizează principalele coordonate ale acţiunii din acel episod;

Structura Semnificaţia mottourilor

I. Dacă voi nu mă vreţi, eu vă vreu

- cuvintele aparţin lui Lăpuşneanul,

ca răspuns la îndemnul de a renunţa

la tronul Moldovei adresat lui de către

boierii veniţi să-l întâmpine.

II. II. Ai să dai samă, Doamnă!…Ai să dai samă, Doamnă!…

- este replica văduvei unui boier ucis

de Lăpuşneanul, ameninţare adresată

doamnei Ruxanda, soţia domnitorului,

pentru crimele înfăptuite de el.

III. III. Capul lui Moţoc vremCapul lui Moţoc vrem…… - sunt cuvintele mulţimii de ţărani nemulţumiţi, veniţi la Curte să se plângă de asuprirea boierilor, de sărăcie, de foame, de viaţa lor devenită insuportabilă.

IV. IV. De mă voi scula, pre mulţi am să

De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu…popesc şi eu… - sunt cuvintele lui Alexandru

Lăpuşneanu, aflat pe patul de suferinţă, ca o ameninţare împotriva celor care-l călugăriseră.

CONFLICTUL

Natura conflictului este de esenţă psihologică şi socială. Conflictul psihologic vizează cele două aspecte ale personajului:

Conflictul social priveşte relaţia antitetică dintre Lăpuşneanu şi boieri, pe de o parte, pe de altă parte Lăpuşneanu – Doamna Ruxanda. În cadrul conflictului cu boierii se individualizează înfruntările cu: Moţoc, apoi grupul Spancioc-Stroici.

Lăpuşneanu cel care a fost alungat de la domnie şi aspiră la ordine şi dreptate

Lăpuşneanu cel care trăieşte patima răzbunării:

CONFLICTULCONFLICTUL

EXTERIOREXTERIOR• cconflictul Lăpuşneanuonflictul Lăpuşneanull – boieri – boieri • conflictul Lăpuşneanuconflictul Lăpuşneanull – Doamna Ruxanda – Doamna Ruxanda • cconflictul Lăpuşneanuonflictul Lăpuşneanull şi tinerii boieri Spancioc şi Stroici şi tinerii boieri Spancioc şi Stroici

ANTITEZAANTITEZA Negruzzi excelează în folosirea antitezei. Pe de o parte, sunt plasate în opoziţie personaje, nu

numai cele principale, ci şi personajele episodice: Spancioc şi Stroici se detaşează de Moţoc prin refuzul lor de a-l sluji pe Lăpuşneanul şi prin rolul lor important în eliminarea din scaunul Moldovei domnului tiran.

Pe de altă parte, putem vorbi şi despre scene antitetice: absenta din cronica lui Ureche, scena discursului lui Lăpuşneanul de la biserică este o ficţiune a lui Negruzzi cu scopul de a sublinia cruzimea măcelului de la ospăţ din scena imediat următoare.

RealitateRealitate -tema operei e una istorică, bazată pe evenimente veridice; -timpul petrecerii evenimentelor e cel istoric, veridic, obiectiv 1564-1569; -coordonatele spațiale, obiective ale textului sunt respectate: întâmpinarea la

Brăila, crutarea cetății Hotinului și incendierea celorlalte cetăți; -amintirea numelui real al domnitorului, schimbat la urcarea pe tron de către

boierii pribegi din Petrea Stolnicul în Alexandru Lăpușneanul; -anumite fapte ale personajului sunt atestate istoric: înlăturarea lui Tomșa,

căsătoria cu d-na Ruxanda, arderea cetăților, uciderea celor 47 de boieri, cererea de a fi călugărit înainte de moarte, uciderea prin otrăvire;

-anumite replici sunt preluate din letopiseț, ca de exemplu primul motto; -existența unor personaje confirmate istoric: Ruxanda Doamna, Moțoc

Vornicul, postelnicul Veveriță, Spancioc Spătarul, mitropolitul Teofan;

Ficțiune -moartea vornicului Mo-moartea vornicului Moțțoc, ce se pare coc, ce se pare căă fusese ucis la Liov, fusese ucis la Liov,

îîn Polonia, n Polonia, îîmpreunmpreunăă cu boierii Spancioc cu boierii Spancioc șși Veverii Veverițăță;; -contextul uciderii celor 47 de boieri la acel -contextul uciderii celor 47 de boieri la acel oospspățăț nu e nu e

autentificat;autentificat; numirea urmanumirea urmașșului la tron, a fiului Bogdan e ului la tron, a fiului Bogdan e îînlocuitnlocuităă printr-o printr-o

prigonire a acestuia pe patul morprigonire a acestuia pe patul morțții;ii; -numele sub care e c-numele sub care e căăluglugăărit e Paisie rit e Paisie șși nu Pahomie, cum i nu Pahomie, cum

precizeazprecizeazăă Letopise Letopisețțul;ul; -prezen-prezențța boierilor tra boierilor trăăddăători Spancioc tori Spancioc șși Stroici la moartea i Stroici la moartea

domnitorului nu e certificatdomnitorului nu e certificatăă istoric; ace istoric; aceșștia murisertia muriserăă îîn urmn urmăă cu ccu câțâțiva ani iva ani îîn Polonia, n Polonia, îîmpreunmpreunăă cu Vod cu Vodăă Tom Tomșșa;a;

-boierul Stroici e o -boierul Stroici e o iinvennvențție;ie;

CURENTE LITERARECURENTE LITERARERRomantiomantismsm

teme şi motiveteme şi motive: inspiraţia din : inspiraţia din istoriaistoria naţională; naţională; existenţa existenţa personajului excepţionalpersonajului excepţional pus în pus în

împrejurări excepţionale;împrejurări excepţionale; prezenţa prezenţa personajului colectivpersonajului colectiv;; culoarea localăculoarea locală-existenţa unei -existenţa unei descrieridescrieri de natură de natură

referitoare la cetatea Hotinului văzută în lumina referitoare la cetatea Hotinului văzută în lumina crepusculară;crepusculară; mută şi pustie ca un mormânt de urieş mută şi pustie ca un mormânt de urieş, , cu valurile Nistrului cu valurile Nistrului ce se izbeau regulat de ce se izbeau regulat de stâncoasele ei coaste, sure şi goale, în lumina stâncoasele ei coaste, sure şi goale, în lumina crepusculu;crepusculu; limbaj inspirat din limbaj inspirat din cronicăcronică: foloseşte : foloseşte arhaismearhaisme;;

existenţa unor existenţa unor scenescene ţinând de recuzita romantică ţinând de recuzita romantică precum otrăvirile, priveliştea sângeroasă a piramidei precum otrăvirile, priveliştea sângeroasă a piramidei de capete, etc.;de capete, etc.;

RRomantiomantismsm existenţa existenţa antitezelorantitezelor (între tiranul Lăpuşneanul şi doamna (între tiranul Lăpuşneanul şi doamna

Ruxanda, boierul Moţoc - trădător, Spancioc şi Stroici - Ruxanda, boierul Moţoc - trădător, Spancioc şi Stroici - patrioţi). personajul romantic este patrioţi). personajul romantic este îîmpmpăătimit, timit, revolurevoluțționar, ionar, îîndrndrăăgostit, meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseori gostit, meditativ, bolnav, selenar, bulversat, adeseori nebun, dar mai ales inegal nebun, dar mai ales inegal îîn comportare, extremist, n comportare, extremist, dilematicdilematic etc. etc.

amestecul genurilor literareamestecul genurilor literare: tensiunea dramatic: tensiunea dramaticăă a a povestirii; de pildpovestirii; de pildăă, finalul nuvelei este extrem de tensionat , finalul nuvelei este extrem de tensionat prin aglomerarea faptelor: Lprin aglomerarea faptelor: Lăăpupușșneanu refuzneanu refuzăă cu violen cu violențăță rasa crasa căăluglugăăreasca, ameninreasca, amenințăță s săă--șși ucidi ucidăă fiul, Ruxanda este fiul, Ruxanda este sfsfăătuittuităă de boieri s de boieri săă--șși otri otrăăveascveascăă so soțțul ul șși, i, îîn fine, n fine, îșîși fac i fac apariaparițția cei doi boieri fugari, duia cei doi boieri fugari, dușșmanii manii îînversunanversunațți ai i ai voievodului. La dramatismul nuvelei contribuie voievodului. La dramatismul nuvelei contribuie șși replicile i replicile memorabile; nu numai cmemorabile; nu numai căă L Lăăpupușșneanu are o moarte neanu are o moarte cumplitcumplităă, dar ea este , dar ea este îînsonsoțțitităă de cuvintele justi de cuvintele justițțiare ale iare ale ucigasilor: ucigasilor: îînvanvațăță s săă mori...! mori...! L Lăăpupușșneanu se construieneanu se construieșște, te, îîn n primul rprimul râând, nd, prin replici prin replici șși aci acțțiuneiune, adic, adicăă prin metode prin metode preluate din arta dramaticpreluate din arta dramaticăă;;

CURENTE LITERARECURENTE LITERARERRealisealismm

atenţia acordată detaliilor vestimentare şi atenţia acordată detaliilor vestimentare şi referitoare la decoruri; are rolul de a anticipa referitoare la decoruri; are rolul de a anticipa evenimentele, semnificativevenimentele, semnificativăă este secven este secvențăță din din bisericbisericăă unde, departe de a fi smerit L unde, departe de a fi smerit Lăăpupușșneanul neanul vine îmbrvine îmbrăăcat cu multcat cu multăă pomp pompăă, având zalele care , având zalele care sugereazsugereazăă m măăcelul ce va urma. celul ce va urma.

obiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând obiectivitatea viziunii, vocea auctorială apărând doar de puţine ori pe parcursul evenimentelordoar de puţine ori pe parcursul evenimentelor,, cu cu opinii personale;opinii personale;

preocuparea pentru realizarea unor tipologii preocuparea pentru realizarea unor tipologii umane pentru sondaj psihologic.umane pentru sondaj psihologic.

CURENTE LITERARECURENTE LITERARECClasiclasicismism

simetria şi echilibrul compoziţiei; sobră, simetria şi echilibrul compoziţiei; sobră, echilibrată, într-o arhitectonică organizată echilibrată, într-o arhitectonică organizată în patru capitole, fiecare purtând un motto în patru capitole, fiecare purtând un motto care exprimă ideea substanţei epice. Cele care exprimă ideea substanţei epice. Cele patru capitole urmează un echilibru clasic, patru capitole urmează un echilibru clasic, căci alternează conflictele şi procedeele de căci alternează conflictele şi procedeele de expunereexpunere;;

concizia şi rigoarea unor exprimări care concizia şi rigoarea unor exprimări care capătă uneori caracter de sentinţă de tipul: capătă uneori caracter de sentinţă de tipul: proşti, dar mulţi;proşti, dar mulţi;