nutritia si alimentatia sugarului si copilului

49
Nutritia si alimentatia sugarului si copilului

Upload: alexandras2812

Post on 12-Jan-2016

73 views

Category:

Documents


1 download

DESCRIPTION

Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

TRANSCRIPT

Page 1: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Nutritia si alimentatia sugarului si copilului

Page 2: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

• Necesarul energetic = cantitatea de energie necasara pt a balansa consumul total de energie la un nivel dezirabil de activitate fizica si pt a sustine cresterea optima si dezvoltarea necesara unei stari de sanatate pe termen lung

Page 3: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Aspecte generale ale nutritiei sugarului, copilului si

adolescentului

Page 4: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Necesarul energetic in perioada de crestere si dezvoltare

• metabolism bazal

• termogeneza

• activitate fizica

• cost energetic pt crestere

Page 5: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

• Proteinele (proteos = primar) – componenta structurala celulara majora

• Functioneaza ca:- enzime- transportori- Hormoni

• Componentele de AA sunt necesari pt sinteza:- acizilor nucleici- hormoni- vitamine- alte molecule

Page 6: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Aminoacizii = constituienti ai proteinelor

• 20 Aa:- indispensabili (esentiali) (9) – din dieta

- conditionat indispensabili (6) – nu se produc in cantitate suficienta si se vor adauga din dieta

- dispensabili (neesentiali)

Page 7: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Turnover proteic = statusul dinamic al proteinelor in organism

• degradarea in AA liberi• (re)sinteza de proteine noi• AA liberi degradati si oxidati in CO2 si nitrogen

(uree, amoniu)• proteinele dietare necesare pt a suplini pierderile

de AA (mentinerea homeostaziei proteice)

Page 8: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Sugari 0-6 luni• laptele matern – sursa optima de nutrienti pt

sugarul la termen, normal in I an de viata

• singura sursa de hrana in primele 4-6 luni

• cantitatea de lapte medie 0.78l/zi

• cantitatea de proteine 1.52g/kg/zi

Necesarul de proteine pt sugari si copii

Page 9: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Necesarul de proteine sugari 7-12 luni

• mancarea solida – sursa importanta de proteine

• se continua alimentatia cu LM

• cantitatea de proteine (RDA) 1-1.2g/kg/zi

Page 10: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Necesarul de proteine 1-18 ani

• se calculeaza in f de velocitatea cresterii la diferite grupe de varsta

• depinde si de statusul endocrin

• este o perioada de scadere continua, lenta a necesarului de P in f de G

Page 11: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Calitatea proteinelor

• surse diferite de proteine variaza in functie de compozitia chimica si de valoarea nutritiva

• calitatea P este determinata de:

- digestibilitate- compozitia in AA

• Se vor consuma P de “calitate inalta” bogate in cei 9 AA indispensabili

Page 12: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Carbohidratii digestibili si nondigestibili

• Potentiali digestibili de enzime (saliva, stomac, intestin)-absorbabili fara digestie

• Lactoza, sucroza, oligozaharide LM• Nondigestibili- fibre dietare din cereale, vegetale, fructe - prebiotice (amestec de oligozaharide)

• Fibrele si cancerul de colon• Fibrele si constipatia

Page 13: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Lipidele

• sursa principala de energie• n-6 si n-3AG- esentiali pt cresterea normala si

dezvoltare• vitaminele liposolubile necesita L dietare pt

absorbtie• produc gust si textura alimentelor• compozitia membranelor celulare• lipidele dietare produc componente structurale pt

retina, creier, mb celulare• L si uleiurile-factori care afecteaza riscul

cardiovascular, obezitatea si diabetul

Page 14: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Lipidele in primul an de viata

• Dieta bogata in L (40-60%) contribuie la la cresterea rapida in greutate si acumulraea de grasimi

• LM contine precursori de n-6 si n-3 si este considerat suficient daca mama are dieta nonrestrictiva

• FLP contin uleiuri vegetale bogate in AL (mimeaza compozitia LM

Page 15: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Lipidele in al doilea an de viata si mai tarziu

• recomandarile vor tine cont de nivelul de activitate

• necesarul energetic pt crestere reprezinta 2-3% din necesarul zilnic

• sursele dietare sa aduca 30-35% energie (n-6 PUFA 4-10%E; n-3 1-2%E;G saturate<10%

• nevoia de a promova balanta energetica si de a evita excesul energetic

- scaderea zaharului si grasimilor- calitatea grasimilor: scaderea G saturate

Page 16: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Fluidele si electrolitii

• mentinerea homeostaziei apei este realizata de rinichi (exceptie BDA)

• transportul intestinal de apa si E fenomen reglate de interactiuni cx endocrine, paracrine, imune, SN

• sugarii alaptati la san, GMN, climat cald nu necesita aport suplimentar de apa

• solutiile de rehidratare se vor folosi rapid (3-4 ore), exceptie SDA severe si intoleranta orala

Page 17: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Vitamine, minerale

• esentiale pt crestere si dezvoltare• obtinute pe cale naturala din alimente si prin

suplimente• exista interactiuni importanteintre nutrienti• excesul de vitamine si minerale poate avea

efecte adverse asupra sanatatii copilului

Page 18: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Alimentatia sugarului

• primele 6 luni alimentatie exclusiv LM = alimentatie naturala

• poate fi artificiala (LP), mixta (LM+LP/LV)• dupa 6 luni – alimente solide• alimentatia naturala –exclusiv LM , fara ceai,

apa• avantajele alimentatiei naturale: pt mama,copil,

familie

Page 19: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Laptele matern

• Suspensie de proteine, glucide, lipide, saruri in sol apoasa

• Aliment complet care asigura dezvoltarea fiziologica

• Proteine 0.9-1.1g% + N neproteic• Cazeina 40% fosfoproteina care precipita la ph

acid gastric in agregate sferice, descompuse de catre labferment

Page 20: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Laptele matern: proteinele

• Proteinele lactoserului 60%• Raportul lactoser/cazeina 60/40 (colostru 90/10)• Alfa lactalbumina, AA esentiali• Lactoferina (rol antiinfectios fixeaza Fe din

intestin necesa pt dezv patogenilor)• IgA secretor, IGM, IgG, IgE• Enzime:lipaza. amilaza (digestie), lizozim,

lactoperoxidaza (antinfectios)

Page 21: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Laptele matern: lipidele

• Lipide 2.7-4.5g%, asigura 50% din ratia calorica (Tg95%, colest, Pl, AGL)

• TG acoperite de stat subtire de FL ce confera stabilitate in faza apoasa

• TG absorbite 80%• TG contin AG sat si nesat (1:1, LV 3:1)• AG polinesaturati n-6 PUFA, n-3 PUFA• Rol in dezvoltarea cognitiva, vizuala

Page 22: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Laptele matern: glucidele

• 7g% formate din lactoza+oligozaharide• Lactoza 90%, sursa energetica, substrat pt flora

comensala (bifidus)• Lactaza (fata lumenala a enterocitelor) prezenta

este indicator al starii functionale a mucoasei

Page 23: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Laptele matern: saruri minerale

• Cantitai mici (0.2%), osmolaritate 98mOsm/l, scazuta fata de LV (325 mOsm/l)

• Raport Ca:P optim• Fe cantitati mici, biodisponibilitate crescuta

(necesar 0-4 luni 1 mg/kg/zi; >4 l 11mg/zi)• Vitamine lipo si hidrosolubile• Vit D3 22U/l+D1 (hidrosol) 800U/l• Vit K scazuta, necesita aport imediat dupa

nastere

Page 24: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Protectia antiinfectioasa a LM

• Transfer de Ig, imunocompetenta (Ly T), factori nespecifici de aparare

• Ig: IgA secretor, sistem imun enteromamar• IgM transferat in primele zile in cantitate mare,

activitate antimicrobiqna crescuta• Ig G, cant redusa• Transfer de imunitate nespecifica: macrofage

(mobile, fagocitare, transporta Ig A, coopereaza cu Ly, sintetizeaza lizozim, lactoferina, componente ale complementului)

Page 25: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Alimentatia naturala:recomandari OMS, UNICEF

• Alimentatia imediat dupa nastere, primele 6 ore dupa cezarima

• Rooming-in• a;laptare frecveanta, noaptea, 8-12 ori/24 ore,

10-20 min la fiecare san, la cerere• Alimentatie exclusiva in primele 6 luni de viata• Diversificare dupa 6 luni• Mentinerea alimentatiei la san pana la 2 ani

Page 26: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Avantajele alimentatiei naturale

• Sugar- compozitia adaptata nevoilor sugarului- protectie antinfectioasa, antialergica, cvasc- relatie afectiva cu mama

• Mama- gata la cerere- economica- protectie impotriva neo de san- contraceptiva pe perioada de lactatie

Page 27: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Semne de alimentatie insuficienta cu LM

• Crestre nesatisfacatoare in G (sub 500g/luna, sub greutatea la nastere dupa 2 sapt)

• Urina concentrata, cantitate mica, galbena, puternic mirositoare

• Sugar agiatat la sfarsitul suptului, plange frecvant, scaune tari

• Nu se exprima lapte la stoarcerea sanului

Page 28: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Metode de ameliorarea alaptarii

• Repaus, odihna• Alimentatie nerestrictiva• Consum crescut de lichide 2-3l/zi• Cresterea aportului aloric 300 cal/zi• Cresterea frecventei suptului• Evitarea introducerii nejustificate a FL• Cresterea increderii mamei• Sustinere din parte familiei si societatii

Page 29: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Motive pt care sugarul refuza sanul

• Stare patologica: boala, durere, sedare• Tehnica alaptarii necorespunzatoare: mamelon

ombilicat, san angorjat, lapte insuficient/abundent

• Schimbari: plecari, mutari, parfumuri, cosmetice, medicamente, ciclu menstrual, sarcina

• Refuz aparent: copil distras, reflex de cautare

Page 30: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

De ce plange sugarul?

• Foame• Colici• Disconfort: murdar, cald\frig• Boala, dureri• Alimentatia mamei• Droguri mama: cafeina, alcool, tutun

Page 31: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Alimentatia naturala la copilulbolnav

• Se continua: alimentatie corespunzatoare, pierde mai ptin in greutate, se vindeca mai repede, nu compromite secretia lactata

• In spital se interneaza cu mama• Daca se intrerupe alimentatia se mulge din 3 in

3 ore, se reia in convalescenta

Page 32: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Incidente alimentatia naturala

• Sani plini: grei, fierbinti, laptele curge normal, fara febra

• Sani angorjati: durerosi, edematiati luciosi, rosii, febra+/- (cauze: golire insuficienta, alaptari rare, initiere tardiva; tratament: comprese calde inainte, reci dupa, muls laptele, masaj)

• Mastita: Ab, fara repaus la supt, analgezie

Page 33: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Alimentatia mixta

• Solutie de necesitate:- stagnare ponderala in primele 3 saptamani (si

ulterior)- crestere cu < 150g/saptamana- mama este in imposibilitate de a alapta in unele

perioade ale zilei- hipogalactie demonstrata prin cantarire,• scaderea cresterii ponderale- metoda complementara; san+LP la aceeasi- masa sau mese complete alternative

Page 34: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Alimentatia artificiala

• Inlocuirea completa a alimentatiei naturale cu o formula de lapte (uneori cu LV)

• LV difera de LM prin: continut prea ridicatde proteine, AG saturati, Na, K, fosfati, osmolaritate

ridicata, continut scazut de glucide,• Cantitati mici de Fe si vitamine• Se adm diluat 2/3 sau 3/4 pana la 4 luni, apoi integral + 5% zahar si 2% faina orez• Favorizeaza aparitia anemiei feriprive, alergiei la proteinele LV, intoleranta la lactoza

Page 35: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Formule de lapte

• Punct de pornire LV modificat prin prelucrare termica sub forma de pulbere• Modificat pentru a fi mai usor de digerat;cazeina

precipita in flocoane mici in stomac• Modificarea structurii chimice pentru a fi cat mai

apropiat de LM• Pentru copii bolnavi au fost create formule de lapte cu compozitie diferita: continut scazut

de lactoza, formule pe baza de soia in alergii alimentare sau prin scindare enzimatica

Page 36: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Formule de lapte

• In continua schimbare datorita perfectionariitehnologiei (concurenta)• Se diferentiaza:- formule pentru prematuri- formule de start (pana la 4 luni)- formule de continuare (4-5 la 12 luni)- formule “junior” (1-3 ani)• Majoritatea produselor sunt imbogatite cu Fe, probiotice, prebiotice, raportul lactoser/cazeina

60:40 similar LM

Page 37: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Formule de lapte

• Diversitate foarte mare de produseFormule de inceputLapte adaptat: NAN 1, Similac, Humana 1,PreBeba- predomina proteine din zer, A/C =60/40- adaus taurina, carnitina, cisteina, adaus aclinoleic- saruri similar laptelui maternLapte partial adaptat: Beba, Milumil2

Page 38: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Formule de lapte

Formule de continuare- inlocuesc formulele de start, datorita schimbariinecesitatilor sugarilor- reprezinta o parte a alimentatiei diversificate(2-3 mese lichide)- se bazeaza pe maturarea progresiva a functiilorintestinale- val calorica 67 cal/100 ml- proteine 2,4-3,3 g/100 ml, A/G=20/80 (~ LV)- lipide 3-4 g/100 ml, absorbtia grasimilor 85%, ac

linoleic minim 0,3g/100 ml- glucide 5,7-8,6g/100 ml, minim 50% lactoza

Page 39: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Formule de lapte

Formule de crestere (peste 1 an)

- laptele aliment esential in alimentatia copilului,

fiind principala sursa de Ca, minim 1/2 l/zi

- de preferat fata de LV, des utilizat la aceasta

varsta• LV, dezechilibre in compozitie, solutie de

necesitate, nu optima

Page 40: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Formule de lapte pentru sugari cunecesitati speciale

• Intoleranta la lactoza: Mil HN25, Nan fara• actoza• Intoleranta la proteinele din LV: Milupa

SOM, Pregomin, Alfare ( preparate pe baza

de soia, proteine scindate sau chiar AA)

* Soia este la fel de alergenic ca si LV• Sugari alergici (dermita atopica): NAN HA

1,2 sau Mil HA 1,2

Page 41: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Diversificarea alimentatiei

• Reguli conduita:- initierea diversificarii numai cand sugarul este sanatos- introducerea progresiva a alimentului nou- nu se introduc 2 alimente noi in aceeasi zi- fainoase numai dupa 6 luni- fiecare masa diversificata poate fi completata

cu LM- intre mese hidratare ceai neindulcit sau apaminerala plata- daca copilul refuza un aliment, se reia peste

2-3 saptamani

Page 42: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Diversificarea alimentatiei

• Varsta optima 5-6 luni• Diversificarea timpurie: risc de alergie, intoleranta

tranzitorie gluten, digestie incompletaa alimentelor

• Atentie speciala la alimentatia sugarilor cuparinti alergici

• Nu LV inainte de 1 an• Rol: aport de AG esentiali, minerale, vitamine,

fibre vegetale• Consistenta diferita, gusturi/mirosuri noi, noi

reflexe, tranzitie spre alimentatia adultul

Page 43: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Succesiunea introducerii alimentelor

(orientativ)• 5-6 luni: SZ la care se adauga dupa cateva

zile carne (pasare, vita); ulterior peste albde 2 ori/sapt, PL

• Dupa 6 luni: BV cu piure banana, MR, iaurt,ficat cu PL

• La 7 luni precedentele + galbenus ou, papanasifierti, mamaliga +BV, budinca casa

• La 9 luni: biscuiti, paine, sufleuri, mancarescazuta cu legume (fara ceapa) si carne

• La 12 luni: ou intreg, sunca slaba presata,intra treptat in regimul alimentar al adultilor-

• Fara mezeluri: crenvusti, parizer sau tocaturi

Page 44: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Erori in cursul diversificarii

• Scaderea cantitatii de lapte < 500 ml

• Adaus de sare in alimentatie

• Adaugarea in alimentatie a dulciurilor concentrate

• Pe cat posibil evitarea mixarii alimentelor

(va refuza ulterior alimentele solide)

• Evitarea ciclului plange-biberon (obezitate

Page 45: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Diversificarea

• Se vor evita: alimentele prajite (“cartofi prajiti”),sarea, condimentele, fasole, varza, gulii

• Dupa 1 an 3 mese si 2 gustari• La alimentatia traitionala, s-au adaugat prep

industriale: preparare igienica, Na ↓, nitrati↓, conservanti, coloranti, aditivi. Nu necesitatimp pentru preparare (“pape din borcanel”)

• Eliminate componentele mai alergizante• Preparate standard (se adauga lapte la

preparare)• Preparate complete (se adauga apa la folosire)

Page 46: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Alimente de evitat pana la varsta de3 ani

• Pot produce tulburari:- mecanice: bomboane, alune, nuci, cirese,

porumb fiert, floricele- digestive: cartofi prajiti, carnati, slanina,

condimente, prajituri cu crema, bauturi racoritoare industriale de orice fel

- alergice: lapte nefiert, cacao, ciocolata,arahide, nuci (la copiii atopici consumul decapsuni, fragi, tomate, peste pot declansa manif alergice)

- mierea de albine dupa 1 an (botulism)

Page 47: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Incidente in cursul alimentatieisugarului

• Mama se considera hipogalctica: anamneza,curba ponderala, tehnica alimentatiei

• Regurgitatii, varsaturi: influenteaza cresterea in greutate ?, corect alimentat ?,aliment adecvat ?

* varsaturi: ingrosarea laptelui cu MO, facilitarearegurgitatiei, pozitie ridicata dupa masa• Colici: dispar dupa 3 luni, preparatemedicamentoase ineficiente• Scaune frecvente neformate: normal la alimnaturala

Page 48: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Incidente in cursul alimentatieisugarului

• Crestere nesatisfacatoare: insuficienta lactatiei,incap de alimentatie (MCC, obstacole,insuf coordonare, ECI, copil neglijat)• Anorexie: anemie, ITU, hipercalcemie, RGE• Obezitate: mese frecvente, exces carbohidrati

(fainoase ca biscuiti, gris)• Suplimentarea cu vitamine: numai in stari

de carenta evidente• Infectii digestive datorita manipularii incorecte

a biberoanelor si tetinelor

Page 49: Nutritia Si Alimentatia Sugarului Si Copilului

Nutritia in adolescenta

• Perioada de crestere + 20% inaltime, +50%greutate, masa osoasa creste cu 50%

• Necesar caloric intre 2500-3000 cal/zi• Evitarea alimentatiei haotice, a curelor de

slabire fanatice• Necesarul de Ca, Fe, vitamine, crescute• La sportivi un plus de 800-1700 cal/zi• Probleme nutritionale in bolile cronice: dieta

specifica + aprot caloric crescut cu 20-30%