nursingul pacientului cu fractura de col femural

137
INTRODUCERE Fractură de col femural este una dintre afecţiunile specifice vârstei a treia,importanţă prin consecinţele ei atât imediate cât şi pe termen lung. Ea apare mai frecvent la femei decât la bărbaţi, fiind în relaţie directă cu osteoporoza, care fragilizează oasele, predispunandu-le la fracturi. Cauza cea mai frecvenţă a fracturii de col femural este deteriorarea calităţii osului în cadrul procesului normal de îmbătrânire. Pentru a împiedica acest lucru, se recomanda în primul rând , un mod de viaţă activ,cu practicarea a minim 30 minute de mişcare uşoară zilnic,o alimentaţie bogată în proteine, lactate, fructe şi legume evitarea consumului excesiv de alcool şi tutun.De asemenea ,orice adult peste 40 de ani trebuie să fie conştient că orice fractură poate fi un semn de avertizare pentru osteoporoza. Aşadar, el trebuie să îşi facă testele necesare pentru a vedea dacă suferă de această afecţiune şi de a urma un tratament corect. 1

Upload: nitescu-florina

Post on 27-Dec-2015

227 views

Category:

Documents


7 download

DESCRIPTION

Lucrare de diploma

TRANSCRIPT

Page 1: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

INTRODUCERE

 Fractură de col femural este una dintre afecţiunile specifice vârstei a

treia,importanţă prin consecinţele ei atât imediate cât şi pe termen lung. Ea apare

mai frecvent la femei decât la bărbaţi, fiind în relaţie directă cu osteoporoza, care

fragilizează oasele, predispunandu-le la fracturi.          

Cauza cea mai frecvenţă a fracturii de col femural este deteriorarea calităţii

osului în cadrul procesului normal de îmbătrânire. Pentru a împiedica acest lucru,

se recomanda în primul rând , un mod de viaţă activ,cu practicarea a minim 30

minute de mişcare uşoară zilnic,o alimentaţie bogată în proteine, lactate, fructe şi

legume evitarea consumului excesiv de alcool şi tutun.De asemenea ,orice adult

peste 40 de ani trebuie să fie conştient că orice fractură poate fi un semn de

avertizare pentru osteoporoza. Aşadar, el trebuie să îşi facă testele necesare pentru

a vedea dacă suferă de această afecţiune şi de a urma un tratament corect.

 Evoluţia şi prognosticul depind de afecţiunile anterioare ale pacientului şi abia

apoi de tipul fracturii,cu sau fără deplasare,fractură de col putând decompensa un

diabet zaharat, o insuficientă cardiacă sau o altă afecţiune cronică.Fracturile fără

deplasare au o evoluţie mai bună, deşi nu sunt întotdeauna scutite de complicaţii

tardive; fracturile cu deplasare nu se vor consolida niciodată fără tratament, şi chiar

după un tratament bine efectuat pot evolua către o complicaţie.

  

                                                                                    

 

1

Page 2: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CAP.1. ANATOMIA ŞI FIZIOLOGIA COLULUI FEMURAL

FEMURUL

Este un os lung (cel mai lung os al corpului) şi pereche care formează singur

scheletul coapsei. Pe schelet este oblic îndreptat de sus în jos şi lateromedial.Când

călcâiele sunt alipite, cele două femure se ating prin epifizele lor inferioare.

Aceasta oblicitate este mai accentuată la femei, deoarece pelvisul este mai larg

decât la bărbate.Femurul prezintă corpul şi două epifize.

  Orientare,se aşează în sus extremitatea cotită, medial suprafaţa sferică şi

articulara a acestei extremităţi posterior marginea cea mai aspră a osului.

  Corpul,prezintă o uşoară curbura cu concavitate posterioară. Corpul este

prismatic triunghiular şi vom avea de descris trei fete şi trei margini.

   Fata anterioară, concava şi netedă, este acoperită de muşchiul vast intermediar,

fata laterală da inserţie muşchiului vast intermediar, fata mediala nu are nici o

particularitate. Marginea posterioara,este rugoasă, groasă, proeminentă şi se

numeşte linia aspră. Ea străbate de sus în jos corpul femurului şi ne-a servit la

orientarea lui. Linia aspră prezintă o buză laterală şi o buză medială.

Cele două buze şi interstiţial dintre ele dau inserţii unei serii de muşchi: vartual

lateral, vartual medial, adductorul mare, adductorul lung, adductorul scurt şi

bicepsul femural.

În  porţiunea superioară linia aspră se trifurca dând:     

1. O ramură laterală, numită tuberoritatea gluteala pentru muşchiul gluteu

mare, ramură se termină la nivelul epifizei superioare a osului lângă

trohanterul mare transformandu- se la acest nivel uneori într-un adevărat

tubercul numit trohanterul al treilea.

2

Page 3: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

2. Ramură medială, ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza

superioară; pe ea se înşiră muşchiul vast medial.

3. Ramură mijlocie pe care se însera muşchiul pectineu.

În porţiune inferioară linia se bifurca delimitând o suprafaţă triunghiulară numită

fata poplitee.Epifiza superioară prezintă capul, colul şi două tuberoritati numite

marele şi micul trohanter.Epifiza superioară este legată de corp printr-un col

chirurgicalColul femural intra în constituţia anatomică a epifizei proximale sau a

extremităţii superioare a osului femur, purtând încă numele de gât femural.

Colul este o coloană osoasă puternică, turtită anteroposterior, care uneşte capul

femurului cu restul osului. Direcţia osului e oblică de sus în jos dinăuntru şi afară

formează cu corpul osului un unghi de 117o - 130o . 

Din punct de vedere descriptiv colul femurului prezintă:fata anterioară care este

limitată în afară de linia intertrohanteriana pe care se însera capsula anterioară fata

posterioara concava transversal convexa de sus în jos, limita ei externă fiind

formată de linia intertrohanteriana posterioară.

Pe linia intertrohanteriana posterioara nu se însera capsula articulara, inserţia

făcându-se înăuntrul acestei linii, nu toată faţa posterioara a colului este în raport

cu capsula articulara.Marginea interioară mai lungă şi oblic îndreptată spre

trohanterul mic. Extremitatea internă este îngustă, cilindrică şi se uneşte cu capul.

Extremitatea externă se confunda cu corpul osului şi cu trohanterii.

Axul colului cu axul transversal al extremităţii inferioare ce trece prin cei doi

condili determina unghiul de declinaţie, de 12o în mediu.

Aceasta împreună cu unghiul de înclinaţie au mare rol în determinarea atitudini

membrului inferior. Mărirea unghiului de înclinaţie duce membru în abducţie,

deformaţie ce se numeşte coxa valga.

3

Page 4: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Micşorarea lui va da adductia, ce se numeşte coxa vara.Mărirea unghiului de

declinaţie imprima membrului o rotaţiune internă, iar micşorarea sau reducerea lui

la 0o îl duce la rotaţia externă.

Structură interioară a colului femural

 Extremitatea superioară este formată din ţesut spongios. Trabeculele osoase

constitutive, plecate de pe cilindrul epifizor, cu origine internă şi externă, prin

încrucişarea lor dau naştere la un sistem de bolţi cu o mare importanţă

arhitectonică. Trabeculele interne plecând de pe partea internă a cilindrului

diafizar, sunt depuse în două grupe:

1. grupul inferior ce formează fascicolul, trohanterian mergând în afară, descrie

nişte arcade cu concavitatea în jos şi în afară în drumul lui spre marele

trahanter unde ajunge

2. grupul superior ce se îndreaptă înăuntru către cap, fiind numit de către

Delbet şi Basset "evantaiul de susţinere".Trabeculele externe pleacă de pe

partea externă a cilindruli diafizar, sub marele trohanter, de unde mergând

spre cap, descrie o curbă cu concavitatea în jos şi înăuntru.

Aceste trabecule au fost numite de Gallois şi Bosquette "fascicol arciform". Din

încrucişarea trabeculelor externe cu grupul inferior al trabeculelor interne rezulta

un sistem de bolte numit sistem ogival de către Delbet şi Basset.

Extremitatea superioară a femurului este învelită de un ţesut compact care

prezintă la partea inferioară a colului o îngroşare considerabilă ce apare ca o

continuare a peretelui intern al diafizei. Aceasta îngroşare poartă numele de arcul

lui Adams. 

Această lamă de la nivelul peretelui inferior al colului pleacă perpendicular în

sus şi se pierde în plin ţesut al fetei posterioare a colului.Porţiunea de la nivelul

subtrohanterian a acestei lame poartă numele de eperonul lui Merccel. Ca puncte

4

Page 5: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

de osificare, femurul are unul pentru corp şi patru complimentare pentru

extremităţii dintre care trei pentru extremitatea superioară.

De la vârsta de 50 de ani, în extremitatea superioară a femurului, se începe un

fenomen de resorbţie care distruge trabeculi şi are ca rezultat formarea de cavităţi

în interiorul lor. Acest fenomen de resortie joacă un rol important în producerea

fracturilor şi explică frecvenţa lor la o vârstă mai înaintată.

În primul rând această rarefractie interesează sistemul ogival şi ţesutul spongios

al trohanterului.Vascularizarea capului femural este asigurată prin artera

ligamentului rotund şi prin pediculii care nasc din arterele circumflexe.

Artera ligamentului rotund, ramură din artera acetabulara, pătrunde în

ligamentul rotund şi la nivelul capului femoral se divide în 3-4 arteriole care se

anastomoreaza cu celelalte sisteme vasculare.Aceasta arteră iriga numai 1/4 sau 1/5

din capul femoral şi aportul sanguin pare să crească cu vârsta intru-cat artera nu

există la copii decât în 33% din cazuri, dar la adult este prezentă în 70% din cazuri.

Arterele capsulare sunt numeroase şi se grupează în patru pediculii:Pediculul

superior este cel mai important şi el ia naştere din artera circumflexă posterioară.

Acest pedicul alcătuit din 3-4 vase, merge pe fata posterioara a colului într-un

repliu sinovial şi pătrunde în capul femural la marginea cartilajului articular. Acest

pedicul superior asigura 4/5 din irigarea capului femoral. În traiectul intraosos,

acest pedicul se ramifica într-un mănuchi de arteriole care se anastomoreaza cu

acelea ale ligamentului rotund şi cu vasele pedicului inferior şi intern. Pediculii

inferiori sunt reprezentaţi de pediculul inferoextern care iriga colul şi pintenul

Merval şi pediculul inferointern care pătrunde în capul femoral anastomozandu-se

cu ramurile pedicului superior. Arterele feţelor sunt mai puţin importante şi ele se

distribuie la carticala anterioară şi cea posterioara a gâtului femoral.

5

Page 6: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CAP.2. GENERALITĂŢI

FRACTURA DE COL FEMURAL

 

Definiţia fracturilor de col femural  

 Fracturile de col femural reprezintă lipsa de continuitate osoasă incompletă sau

completă (cu sau fără deplasare) la nivelul colului femural.Fracturile colului

femural -ocupa un loc aparte în traumatologia osteoarticulara datorită frecvenţei lor

crescute, a dificultăţilor terapeutice şi a complicaţiilor de ordin general şi local care

pot să apară în timpul evoluţiei.

2.1.EPIDEMIOLOGIE

Frecvenţa: fracturile colului femural se întâlnesc frecvent în practică; după

unele statistici frecvenţa lor este de 10% din totalul fracturilor (Rădulescu), 6%

(Bruns) şi 5,2% (Kaplan).Sex : aceste fracturi se întâlnesc mai frecvent la femeile

în vârstă, care sunt mai puţin active şi mai expuse la osteoporoza.

Vârsta: toate statisticile menţionează faptul că frecventa fracturilor colului femural

creşte cu vârsta, 75% din fracturi survin după 60 de ani.

 2.2. ETIOPATOGENIE

Pentru intelegera mecanismului de producere a fracturilor colului femural sunt

necesare revederea unor noţiuni de anatomie privind structura extremităţii

superioare a femurului. Aceasta extremitate sub aspectul tensiunilor care se

exercita asupra ei se aseamănă cu braţul unei macarale. Cercetările lui Kulman au

arătat că între structura trabeculara a extremităţii superioare a femurului şi forţele

dezvoltate în braţul unei macarale sunt izbitoare.Într-adevăr la nivelul extremităţii

superioare femurale găsim substanţa osoasă dispusă în două sisteme trabeculare

6

Page 7: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

importante.Un sistem trabecular care se răsfira ca un evantai la nivelul capului

porneşte pe fata superioară, a acestuia îndreptându-se în jos şi extern către corticala

inferioară a colului femural, constituind evantaiul de susţinere Delbet.

   Acest evantai, la partea sa inferioară se condensează într-o zonă osoasă densă

constituind pintenul Adams, iar partea posterioară este constituită din lamele dure

şi compacte care formează pintenul Mercel.Un al doilea sistem trabecular,

dezvoltat pe direcţia forţelor de tensiune care tind să flecteze colul femural

porneşte din partea inferioară a capului femural şi se îndepărtează în sus şi extern

către corticala superioară a colului femural.Acest sistem trabecular se intersectează

cu traveele sistemului de susţinere încât conferă capsulei o rezistenţă osoasă

deosebită, capul fiind de fapt partea cea mai rezistentă a extremităţii superioare a

femurului.Rezistenţa sa este cea mai mare în centru, unde se încrucişează cele două

sisteme trabeculare osoase, materialul de sinteză va găsi la acest nivel un punct

solid de sprijin, mai cu seamă că odată cu înaintarea în vârstă rezistenta capului

femural devine cu puţin inferioară aceleia a subiecţilor tineri, după cercetările lui

Nystrom. În regiunea trohanteriana două fascicule trabeculare, pornind de la

corticala diafizara internă şi externă, se inruciseaza formând o ogivă. Între sistemul

trabecular de susţinere de la nivelul capului femural şi cel ogival de la nivelul

masivului trohanterian, în porţiunea mijlocie a colului femural există o zonă - zona

ward - în care densitatea ţesutului osos este mai mică. Rezistenţa diminuată a

colului femural în această zonă face că până la vârsta de 45 de ani frecventa

fracturilor mediocervicale să fie mai mare decât a celor pertrohanteriene. Această

structură trabeculara densă şi întretăiată se modifică cu vârsta. După 60 de ani

asistăm la o resorbţie a traseelor osoase, încât la bătrâni apare o zonă de rezistenţă

mecanică scăzută, în special la nivelul stâlpului extern al sistemului ogival, ceea ce

face ca fracturile baricervicale şi cele pertrohanteriene să fie mai frecvente după

această vârstă. Cercetările experimentale efectuate de Hirsh Franckel şi în special 7

Page 8: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

ale lui Backman au arătat complexitatea mecanismului de producere a acestor

fracturi. Backman arata că fractură colului femural nu poate să aibă loc decât dacă

în cădere se produce un valgus combinat cu o mişcare de răsucire a colului femural

faţă de capul blocat în cotil, prin compresiunea traumatismului şi contractura

musculară. Confirmând ideile lui Linton Backman arata ca în orice fractură a

colului femural există un mecanism iniţial de valgus (rezultat al rotaţiei externe

asociate cu torsiunea) care duce la fractură în coxa valga, cu inpactarea

posterosuperioara a fragmentelor (fractură prin abducţie angrenată). Dacă rotaţia

externă predomina şi colul cedează la partea posterioară se produce fractură în

coxa vara (adducţie) cu tasare sau cominuţie posterioară. Dacă tosiunea predomina

şi peretele posterior al colului femural rezista, se produce fractură spiroida cu cioc

proximal. Fracturile colului femural se pot produce şi prin cădere de la

înălţime,cădere de la acelaşi nivel sau prin accidente.

 2.3.ANATOMIA PATOLOGICĂ

 Traiectul de fractură, în porţiunea superioară, este situat juxtacefalic. El poate să

înceapă exact la periferia cartilajului articular şi în această situaţie are toate

condiţiile să lezeze pediculul vascular superior sau se situează puţin mai extern,

traiectul de fractură se îndreaptă spre marginea inferioară a colului, rămânând strict

sub capul femural (fractură subcapitala) sau se abate ceva mai spre afară (fractură

mediocervicala).Acest traiect de fractură nu este neted ci prezintă numeroşi dinţi

corticali, iar la partea posterioară este modificat prin tasare şi prin cominuţia

corticalei.O bună radiologie de profil a colului femural poate să evidenţieze

prezenta unuia sau a mai multor fragmente corticale înfundate la nivelul fracturii.

Prezenţa acestei cominuţii posterioare la nivelul traiectului de fractură face că, în

momentul reducerii fracturii să apară un spaţiu gol cervico cegalic posterior.

8

Page 9: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Existenţa acestui spaţiu gol la partea posterioară a capului femural face ca

osteosinteza, atunci când întinderea acestui spaţiu este mai mare de 1/3 din

grosimea colului femural, să fie instabilă şi să ducă la redeplasarea fragmentelor.

Această noţiune capitală trebuie luată în considerare când se decide alegerea

montajului în timpul asteosintezei fracturii.În afara acestui tip de fractură cu tasare

posterioară există al doilea tip cu aspect spiroid pe care Soeur l-a etichetat drept

fractură cu cioc proximal.Traiectul de fractură delimitează un fragment din

corticala inferioară a colului ca un cioc osos în contimutate cu capul femural.Acest

tip de fractură este de asemenea instabil, dar mai cu seamă prezintă dificultăţi la

reducere prin manevre externe. Deplasarea fragmentelor este întâlnită numai în

fracturile prin adducţie cum le denumeşte Bohler, în vreme ce, în fracturile prin

abducţie deplasarea lipseşte, fracturile fiind angrenate.

De alminteri această noţiune de "angrenat" este relativă căci aşa cum a arătat Per

Linton forma fracturii în valgus sau varus este determinată de acelaşi mecanism de

producere şi fractură în valgus arăta doar că nu s-a depăşit primul stadiu.

Pentru Garden, aspectul fracturii prin abducţie este datorat gradului minim de

rotaţie externă a fragmentului distal care crează iluzia unei impactizari. În fractură

prin adducţie fragmentele osoase se deplasează unul faţă de celelalt: fragmentul

distal se rotează extern, anrenand fragmentul cefalic în rotaţie internă, flexiune şi

uşoară abducţie, când persista manşonul sinovial.

Când manşonul sinovial care îmbraca colul femural este complet rupt,

fragmentele prezintă o deplasare mai importantă dat fiind că ele sunt total

independente şi libere unul de celelalt. În aceste cazuri fractură instabilă, capul nu

răspunde la manevrele externe de reducere şi chiar când a fost aproximativ redusă,

capul femural se redeplasează în cursul osteosintezei.

Clasificare: După situaţia traiectului de fractură, Delbet împarte fracturile colului

femoral în  fracturi: 9

Page 10: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

1. .subcapitale

2. transcervicale

3. vicotrohanteriene

4. baricervicale

  După mecanismul de producere al fracturii, Bohler individualiza fracturile prin 

abducţie şi fracturile prin adducţie. Fragmentele sunt dislocate, iar greutatea

corpului (G) şi contracţia musculară (F) accentuează deplasarea.Fracturile prin

abducţie fiind angrenate tratamentul şi prognosticul lor este favoralbil. Fracturile

prin addcutie dimpotrivă, fiind fracturi cu deplasarea fragmentelor, pun probleme

dificile de tratament, iar evoluţia lor este inconstanta.

Pauxuls, privind fracturile colului femural dintr-un punct de vedere mecanic, le-

a împărţit în trei tipuri - după gradul de oblicitate al traiectului de fractură.În tipul I

traiectul de fractură face cu orizontală un unghi mai mic de 30o. În tipul II, unghiul

format de traiectul de fractură cu orizontală variază între 30o şi 50o. În tipul al III-

lea unghiul este mai mare de 70o. Fracturile cervicale se împart în două grupe după

cum traiectul de fractură delimitează un lung vârf osos la nivelul corticalei

inferioare a colului femural,iar aceasta clasificare este făcută de Garden. El

distinge fracturi cu cioc distal şi fracturi cu cioc proximal care sunt mult mai

dificile de redus şi a căror prognostic este mult mai întunecat.

O altă clasificare o face Garden şi anume clasifica fracturile colului femural în

patru grupe:

grupa I : fractură incompletă, acest tip de fractură corespunde fracturii

prin abducţie.

grupa II : fractură completă fără deplasare - în acest tip corticala

inferioară colului femural este ruptă, dar nu există deplasarea

fragmentului  cefalic.

10

Page 11: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

grupa III : fractură completă cu deplasare parţială - în această grupa

fragmentele rămân solitarizate prin sinoviala posterioară şi prin repliul

pectineofoveal, care se întinde la partea posteroinferioară a colului

femural de la marginea cartilaginoasa a capului până la unghiul superior

al micului trohanter.

Rotaţia fragmentului extern determina o basculare a capului în abducţie  şi

rotaţie internă. Acest lucru este evident pe radiografie căci direcţia travulelor la

nivelul capului femural nu mai este ascendenta, după axa de sprijin; ele devin

orizontale, în vreme ce travulele cervicale apar verticale.

grupa IV :  fractură completă cu deplasare totală - la acest tip sinoviala şi

repliul pectineofoveal sunt total rupte, încât cele două fragmente osoase

devin independente.

Acest aspect este evidenţiat pe clişeul radiologic unde travulele capului apar

normal orientate şi paralele cu travulele cervicale. Aceasta clasificare a lui Garden

este originală şi prezintă un interes terapeutic. În fractură de tipul al III-lea,

reducerea prin manevre externe este posibilă datorită peristentei sinovialei. În

fractură recentă de acest tip, reducerea se obţine prin simpla rotaţie internă a

membrului, fără nici o tracţiune sau abducţie. Tracţiunea poate să fie chiar

periculoasă întrucât expune la deşirarea sinovialei şi la bascularea capului în

valgus.Fractură de tipul al IV-lea, neavând nici o conexiune sinovială face ca

reducerea prin manevre externe să fie imposibilă sau instabilă. Este necesar că, la

acest tip de fractură să se întărească peretele posterior al colului femural printr-o

grefă osoasă pentru a putea obţine consolidarea.

 CAP.2.4.TABLOU CLINIC Fracturile gâtului femural se manifestă printr-o

simptomatologie comună, uşor diferenţiata după cum este vorba de o fractură

11

Page 12: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

angrenata sau o fractură dezangrenata sau de o fractură sugcapitala transcervicala

sau baricervicala.

Durerea-spontana sau provocată prin apăsare în regiunea inghinală sau

trohanteriana, este prezentă în toate cazurile.Impotenţa functionala-poate să fie

totală când bolnavul nu poate ridica călcâiul de pe planul patului său , relativă când

bolnavul încercând să facă flexia coapsei şi a gambei , călcâiul se târăşte pe planul

patului . Când fractură este angrenata mişcările active  sunt posibile dar nu trebuie 

insistat pentru că pot să ducă la dezangrenarea fragmentelor. Atitudine vicioasă a

membrului de partea fracturii este în funcţie de tipul de fractură . În fractură

subcapitala şi mediocervicala neagrenata , membrul este în adducţie faţă de planu

median al corpului şi în rotaţie externă cu marginea laterală a piciorului pe planul

patului . Rotaţia externă poate să fie corectata , dar se reproduce imediat .Fracturile

angrenate prezintă o porţie fixă nemodificata .Scurtarea membrului este evidentă

când fractură este dezangrenata. Marele trohanter se palpează deasupra liniei

orizontale bitrohenteriene , care în mod normal uneşte vârful marelui trohanter cu

marginea superioară a pubisului. De asemenea, triunghiul Bryant este mai mic

decât cel de partea sănătoasă. Linia Schamacer, care normal, pleca de la vârful

marelui trohanter prin spina iliacă anterosuperioara întâlneşte linia mediană a

corpului la nivelul ombilicului, în cazul fracturii trece sub ombilic, cu atât mai jos

cu cât ascensiunea trohanterului este mai mare.

Deformarea triunghiului scarpă - datorită unei tumefacţii dure, semnul Laugur -

este dată de prezenţa fragmentului extern al colului femural care este orientat

înainte din cauza rotaţiei externe a membrului.La şoldul fracturat se constată o

hipotonie a musculaturii fesiere şi o relaxare a faasciei lată semnul Aliss - de altfel

greu de apreciat.În fracturile incomplete sau angrenate simptomatologia este mai

frusta.Membrul se găseşte într-o atitudine indiferenta nici în adducţie sau abducţie,

iar rotaţia externă nu este completă. De asemenea, impotenta funcţională este 12

Page 13: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

relativă întrucât bolnavul poate să corijeze în oarecare măsură rotaţia externă, însă

nu poate să ridice membrul de la nivelul patului în poziţia de extensie. Palparea

pune în evidenţă durerea la baza triunghiului Scarpă.În fractură bazicervicala

rotaţia externă şi adductia sunt mult mai accentuate. Regiunea trohanteriana este

latita datorită  pătrunderii bazei gatuluii femural în masivul spongios trohanterian,

iar palparea declasează o durere vie situată lateral, nu la baza triunghiului Scarpă,

la câţiva centimetri în afară arterei femurale. Scurtarea membrului este fixate,

deoarece fragmentele sunt angrenate.

 CAP.2.5.DIAGNOSTICUL POZITIV

Este necesar şi trebuie să se facă atât în incidenta anteroposterioară cât şi din

profil. El primeşte confirmarea diagnosticului clinic, furnizează amănunte asupra

traiectului de fractură şi permite să se aprecieze, pe imaginea de profil a colului

femural cominuţia posterioară.Tot radiografia este aceea care îngăduie stabilirea

tipului de fractură după clasificarea Garden, furnizând astfel indicaţii preţioase

pentru aplicarea tratamentului. Diagnosticul pozitiv este relativ uşor de făcut când

semnele clinice sunt prezente: impotenta funcţională, adductia şi rotaţia externă a

membrului.

CAP.2.6. DIAGNOSTIC DIFERENŢIAL

Cu contuzia şoldului se face pe baza caracterului durerii şi al impotentei

funcţionale care se risipeşte repede, iar trohanterul nu este ascemionat.Luxaţia

membrului-mai ales cea posterioara, se poate confunda cu fractură deoarece

membrul este tot în atitudine de adducţie, dar nu în rotaţie externă, iar capul

femural se palpează posterior. În luxaţia anterioară membrul este în rotaţie externă,

ca în fractură, dar în abducţie. Fractura colului - cu luxaţia centrală a capului

femural se diferenţiază prin durerea vie produsă prin tactul rectal când se apasă

13

Page 14: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

partea internă a colului fracturat. Examenul radiologic, în toate aceste cazuri

înlătura orice confuzie clinică.

 CAP.2.7. EVOLUŢIE ŞI PROGNOSTIC

Fracturile colului femural au o evoluţie inegală şi creează multe decepţii, chiar

dacă sunt corect tratate. Caracteristicile vascularizaţiei gâtului şi ale capului

femural şi raportul acestuia cu traiectul de fractură condiţionează în măsură

covârşitoare evoluţia focarului de fractură şi vitalitatea capului femural. Pe lângă

aspectele legate de vascularizarea capului femural, evoluţia fracturilor colului

femural este în funcţie şi de tipul de fractură.Fracturile cervicale angrenate (prin

abducţie) au o evoluţie favorabilă. Ele se consolidează în 8 săptămâni, dar uneori

se pot dezangrena, devenind fracturi prin adducţie. Fracturile cervicale prin

adducţie (neangrenate) nu consolidează dacă nu sunt tratate chirurgical (deseori

nici după acest tratament) 

CAP. 2.8.COMPLICAŢII 

Complicaţii imediate.Afectând deseori persoanele în vârstă, în tratamentul

ortopedic care se făcea acestora , mortatalitatea imediata ajungea până la 25-30%.

Astăzi, în urma administrării antibioticelor şi a perfecţionării metodelor de

tratament care permit o mobilizare mai rapidă a bolnavilor, accidentele de decubit

(escarele, infecţia urinara, bronhopneumonia) s-au redus foarte mult şi mortalitatea

a scăzut până la 7-8%. Complicaţii tromboembolice - Se previn prin tratament

anticoagulant, care la bătrâni trebuie să fie supravegheat de foarte

aproape.Complicaţii tardive,cele mai importante sunt pseudartroza, necroza

ischemică a capului femural şi artroza posttraumatică. corect Pseudartroza -  Se

întâlneşte frecvent în evoluţia fracturilor de col cu deplasare. Ea este constantă în

urma tratamentului ortopedic.Se întâlneşte şi după tratamentul chirugical al

fracturilor, chiar executat într-o proporţie variind între 11-30% din cazuri.14

Page 15: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Cauzele sunt multiple: reducerea imperfectă a fracturii, osteosinteza neadecvată,

resorbţia colului, cominuţia posterioară a colului, deplasări secundare, reluarea

precoce a mersului, infecţia. Necroza ischemică a capului femural - Consecutiva

suprimării vascularizaţiei capului, este condiţionată de o serie de factori: gradul de

deplasare a fragmentelor, precocitatea reducerii deplasărilor, precum şi greşelile de

tehnică. După cum arată Linton, necroza se instalează în primii doi ani, dar

frecvenţa ei creşte cu timpul ajungând până la 40-50% din cazuri.

Revascularizarea capului se face foarte încet de la 1 ½ la 3 ani, la început pe

seama vaselor ligamentuluui rotund şi mai totdeauna este parţială.   Artroza

posttraumatică - Apare tardiv şi este relativ rară, în comparaţie cu alte coxartroze

secund.Coxartroza posttraumatică

 

CAP.2.9.TRATAMENTUL

Pentru fracturile de col femural există tratament

1. igienodietetic

2. medicamentos

3. ortopedic  

4. chirurgical

Tratamentul igienodietetic: Instituirea antrenamentului fizic se face sub strictă

supraveghere medicală. Mişcările vor fi de intensitate mică şi medie.Profesia,n

majoritatea cazurilor se poate continua o activitate profesională normală, fără a

supraestima totuşi intervenţia.

Munca fizică intensă este contraindicata,iar la nevoie se recomandă schimbarea

locului de muncă. Regimul alimentar, restricţiile alimentare sunt necesare mai ales

la supraponderali.

Recuperarea sechelelor precoce trebuie completată cu o serie de prescripţii pe

care pacientul le va urma acasă luni şi ani de zile, uneori toată viaţa. 15

Page 16: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Aceste prescripţii fac parte din ceea ce s-a numit "igiena şoldului":  

scăderea în greutate, chiar sub greutatea ideală  de a evita mersul pe teren

accidentat şi scări;   evita şchiopătarea prin controlul mental al mersului;

evită ortostatismul şi mersul prelungit; de cel puţin două ori pe zi se va

păstra un repaus la pat, cu membrele inferioare întinse; sprijin în baston pe

distanţe mai lungi;  mers zilnic pe bicicleta sau rulare la bicicleta fixă;  

de două ori pe zi va efectua gimnastică prescrisă pentru mobilitate şi

tonifiere muscuulara; corectarea scurtimii membrului inferior (dacă

depăşeşte doi centimetri) încălţăminte cu tocuri moi;

Tratamentul medicamentos are un rol important în tratare, vindeacare,

calmare.

1. analgezice: acidul acetilsalcilic în doze de la 1-3g/24h în funcţie de

toleranţă; sub forma simplă sau tamponata; algocalmin 2 comprimate la

24h; diclofenac 2 comprimate la 24h, uneori se administrează Mialgin,

Piafen.

2. Medicamentaţie antiinflamatoare: Fenilbautazona şi derivatele sale.

Indicaţia lor este rezervată perioadelor de tuse inflamatorii sau

dureroase.Din Tratament o rtopedic.

Folosesc tracţiunea continua cu ajutorul benzilor cauza eşecurilor frecvente  ale

tratamentului ortopedic ,deoarece forţele de forfecare continua să acţioneze şi după

reducerea şi imobilizarea fracturii majoritatea recurg la adezive sau transosoasa cu

broşe Kirscher şi reducerea urmată de imobilizare gipsată. 

Reducerea, urmată de imobilizare gipsată, aşa cum a fost preconizat de Royal

Whitman (1897) pare mai logică ,pentru că punerea membrului în abductiefortata

şi în rotaţie internă reduce deplasarea fragmentelor.

Contenţia se face într-un aparat gipsat pelvipevios cu placa de

contraadductie,timp de 12 săptămâni. Metoda nu a dus însă la rezultate 16

Page 17: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

sperate ,întrucât,aşa cum reiese dintr-o statistică reprodusă de Campbell si

Orr,consolidarea  fracturii la bolnavii peste 60 de ani nu se obţine decât în

proporţie de 30% cazuri,cu o mortalitate de 28%. tratament chirurgical.

 Tratamentul chirurgical: Recurge la reducerea fracturii prin manevre externe

sau sau prin artrotomie şi menţinerea reducerii printr-un mijloc de

osteosinteza ,suprimând acţiunea forţelor de forfecare în focar.

Cu ajutorul unui osteisinteza cu compresiune şurub cu resort sau şurub placă cu

resort care realizează o presiune axială a fragmentelor osoas.

Grefele osoase,au fost folosite de mult timp în tratamentul fracturilor colului

femural în scopul prevenirii lipsei de consolidare.

Osteotomia, în fracturile colului femural cauta să înlocuiască forţele de

forfecare din focare prin forţe de presiune. Proteză,de substituire a capului femural

este folosită în tratamentul fracturilor mediocervicale la persoanele în vârstă de

peste 65 de ani.Brase filetate Knowles.

17

Page 18: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CAP.3.PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE RECUPERĂRII

FRACTURII DE COL FEMURAL

Balneofizioterapia este o ramură a medicinii  generale care foloseşte în scop

terapeutic agenţi fizici naturali sau artificiali.

Balneofizioterapia are cele mai largi recomandări, cu cele mai eficiente

rezultate. Aproape că nu există contraindicaţii,excluzând bineînţeles numai formele

complicate (cardiaci, pulmonari decompensaţi, etc).

Mijloacele fizicale cele mai folosite sunt din domeniul electroterapiei,

termoterapiei şi balneoterapiei.

În fractură de col femural această ramură medicală grăbeşte fenomenul de

vindecaresi înlătura mai repede impotenta funcţională.Hidroterapie :se înţelege

prin hidroterapie aplicarea în scop profilactic şi curativ a unui număr variat de

proceduri, care au la baza apa la diferite temperaturi şi sub diferite stări de

agregaţie, ca şi unele tehnici strâns legate de aceasta. Duşul cu aburi consta în

proectarea vaporilor supraancalziti asupra regiunii limitate. Tehnicianul trebuie să

fie atent că nu cumva să stropească bolnavul cu picături de apă fierbinte provenite

din condensarea vaporilor pe furtun şi pe porţiunea metalică a duşului. Este nevoie

că instalaţia pentru duşul cu aburi să fie prevăzută cu dispozitive de separare a apei

de condensare şi cu supraancalzitoare pentru aburi. Înainte de a aplica jetul de

vapori asupra bolnavului, tehnicianul şi-l proecteaza pe palmă pentru a se asigura

de lipsa picăturilor de apă fierbinte. Durata duşului cu aburi este de 3-6 minute se

poate să fie dat ca procedura de sine stătătoare, poate să preceadă o baie generală

sau se poate asocia cu masaj. La sfârşit se aplică o procedură de racire-spalare sau

dus de 18-200 . Modul de acţiune: duşul cu aburi are o acţiune puternică asupra

circulaţiei, provocând hiperemie şi resorbţie locală.Dusul-masaj acesta consta în

18

Page 19: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

aplicarea mai multor duşuri rozeta la temperatura de 38-400 ,concomitent

aplicându-se şi masajul, conform tehnicii obişnuite. Pentru aplicarea lui există

instalaţii speciale cu 4-6 duşuri verticale, în rozeta, situate unul lângă altul, care se

pun simultan sau separat în funcţiune. În lipsa unei instalaţii speciale, se poate

efectua şi cu un duş mobil, la capătul căruia se aplică o rozetă. Durata masajului

este de 8-15 minute. Bolnavul este culcat dezbrăcat complet pe un pat special de

lemn. Se deschid duşurile şi în timp ce apa curge pe corp, tehnicianul executa

masajul conform tehnicii cunoscute. Modul de acţiune: dusul-masaj provoacă o

hiperemie importantă, mai ales în regiunea tratată; are un important efect resorbant

şi tonifian-Baia kinetoterapeutica :este baie caldă, la care se asociază mişcări în

toate articulaţiile bolnavului.

Se efectuează într-o cadă mai mare ca cele obişnuite, care se umple ¾ cu apă la

temperatura de 36-370  C şi mai rar 38 Bolnavul este invitat să se urce în cadă şi,

timp de 5 minute, este lăsat liniştit. După aceasta, tehnicianul executa  (sub apă) la

toate articulaţiile, toate mişcările posibile. Tehnicianul sta la dreapta bolnavului.

Toate aceste mişcări se execută într-o perioadă de timp de 5 minute. După aceea

bolnavul sta în repauz, după care este invitat să repete singur mişcările imprimate

de tehnician.Durata băii este de 20-30 minute, după care bolnavul este şters şi lăsat

să se odihnească.Mobilizarea în apă este mai puţin dureroasă din cauza relaxării

musculare care se produce sub influenţa apei calde şi pierderii greutăţii corpului

conform legii lui Arhimede.

Duşul subacval:Constă din aplicarea sub apă a unui duş sul de mare presiune 3-6

atmosfere cu temperatură mai mare decât a apei de baie. El se poate efectua într-o

cadă cu apă la 35grade-38grade C cu ajutorul unui duş sul mobil cu presiune mare

care se introduce în apă pe segment sub controlul uneia din mâinile asistentului

până la 5-10cm de regiunea de aplicat. Durata  procedurii este de 5-10minute.

Acţiunea intensă a duşului subacval se datoreşte temperaturilor diferite baie şi dus 19

Page 20: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

precum şi masajului puternic al coloanei de apă care comprimă puternic

ţesuturile.Efectul este asemănător duşului masaj dar este suportat mai bine datorită

băii calde.Termoterapia.

Compresele cu aburi;avem nevoie de: două bucăţi de flanela, o bucată panza

simplă sau un prosop, o pânză inperneabila, o găleată cu apă, la temperatura de 60-

70°.Se plasează pe regiunea interesată o flanelă uscată peste care se aplică o bucată

de pânză sau prosopul muiat în apă fierbinte şi bine stors, iar peste aceasta se

aplică cealaltă flanela. Totul se acoperă cu bluză inperneabila sau se aplică un

termofor.Durata totală a procedurii este de minim 20 de minute şi de maximum 60

de minute.

Modul de acţiune: resorbtiv, analgezic, antispastic. împachetarea cu parafina,se

ia o cantitate potrivită (aproximativ 150-200 g) şi se topeşte într-un vas la

temperatura de 65-70°; în aşa fel ca să mai rămână câteva bucăţi netopite, în scopul

evitării supraincalzarii. Cu ajutorul unei pensule late de 8cm. se pensulează

regiunea. Grosimea stratului este de 0,5-1cm. Peste stratul de parafină se aplică

bucăţi de vata sau flanela şi apoi se acoperă regiunea cu pătura.Durata inpachetarii

este de 20-60 minute. Înlăturarea parafinei se face cu uşurinţă din cauza

transpiraţiei care are loc sub stratul de parafină. Procedura se termină cu o spălare

la temperatura de 20-22°. Modul de acţiune: are o acţiune locală şi provoacă o

încălzire profundă şi uniformă a ţesuturilor. Suprafaţa pielii se încălzeşte până la

38-40°.

La locul de aplicare se produce o hiperemie puternică şi transpiraţie

abundenţă.Ungerile cu nămol,bolnavul complet dezbrăcat sta câteva minute la

soare până i se încălzeşte pielea, apoi se unge cu nămol proaspăt complet sau

parţial. Se expune din nou timp de 20-60 minute, până când începe nămolul să se

usuce. În acest interval de timp va purta o compresă rece la frunte iar capul îi va fi

apărat de soare cu o pălărie sau umbrela.După aceasta o scurtă baie în lac sau în 20

Page 21: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

mare, se va şterge, se va îmbrăca şi se va odihni la umbra sau într-o cameră,

aproximativ o oră. Modul de acţiune: ungerile cu nămol îşi bazează acţiunea pe

elementul termic alternant, rece la început, apoi cald, datorită încălzirii nămolului

la soare şi din nou rece, datorită băii din lac şi reacţiei vasculare la această; al

doilea element este reprezentat de acţiunea specifică a substanţelor resorbite în

organism. Electroterapia,este aceea parte a fizioterapiei, care studiază utilizarea

acţiunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ

sau profilactic.În recuperarea fracturilor de col femural se recomandă:curentul

galvanic: este un mijloc clasic şi fidel de sedare a durerilor nevralgice.Electrodul

pozitiv are o acţiune sedativă locală, ca şi curenţii descendenţi şi curenţi ascendenţi

aplicaţi contralateral duc la o creştere a pragului de sensibilitate.

Galvanizarea poate să utilizeze concomitent şi introducerea de ioni cu acţiune

antalgică (ionoforeza transversală cu novocaină, aconidina sau revulsiv cu

histamina).Curentul diadinamic: se prescrie în aplicaţii transversale sau

longitudinale: o perioadă lungă, de 4 minute (are efect sedativ), difazat fix 4

minute ambele, 1 data pe zi. Se recomandă 10---14 şedinţe.Curenţii Trabert: sunt

curenţi cu impulsuri de fregventa 140 Hz, impuls 2 ms, pauză 5 ms, la care tot

catodul este electrodul activ antalgic. Durata tratamentului este de 15-20 minute,

cu creştere treptată a intensităţii.

Se repeta de 1-2 ori pe zi. Atât curentul diadinamic, cât şi curentul Trabert

determina o puternică senzaţie, cu aspect vibrator, o excitaţie a mecanoreceptorilor

ţesuturilor de sub electrozi. Efectele antalgice se explica tocmai prin această

senzaţie. Curentul faradic - se indica faradizarea cu periuţa sau cu ruloul, plimbate

pe regiunea dureroasă pudrata cu tâlc, legate de electrodul negativ, curentul fiind

tetanizat.Aceste proceduri sunt bine receptate şi tolerate de pacienţi pentru starea

de bine pe care o degaja şi modulîncare, corectânddezechilibrul, se îmbunatateste

functionalitatea.21

Page 22: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Ultrasunetele sunt utilizate în consolidarea fracturilor, datorită efectului de

"masaj mecanic", tisular, profund, fiind indicat pentru durere, inflamaţie,

mobilitate. Undele decimetrice şi microundele.Sunt emise de un dipol sub forma

unui fascicul de unde electromagnetice (ca la radar) direcţionat spre zona de tratat.

Sunt metode radiante cu care putem încălzi ţesuturile pe profunzimi variabile în

funcţie de tipul emiţătorului, de distanta acestuia, de tegument, de dozaj, de durata

tratamentului.

Radiaţia infraroşie, în afară de lumină solară, care este deosebit de bogată în

radiaţii infraroşii şi care este utilizată în terapeutica sub forma aşa -numitei

helioterapii. Aplicaţiile de radiaţii infraroşii în terapeutica se pot face în două

moduri: în spaţiul închis, sub forma aşa-numitelor bai de lumină proceduri intense

termoterapice sau în spaţiu deschis, în aer liber, sub forma asa-nummitelor aplicaţii

de sollux. În băile de lumină se realizează o încălzire a aerului până la temperaturi

ridicate (60-70-80°).  În funcţie de scopul urmărit, bolnavul va sta în baia de

lumină între 5-20 minute.

După expirarea timpului prescris se aplică bolnavului o procedură de răcire

parţială. Efectul radiaţiilor infraroşii :radiaţiile infraroşii au acţiune calorică. Ele

acţionează asupra circulaţiei din derm provocând o vasodilataţie subcapilara,

intensificarea schimburilor dintre celulele de creşterea fenomenelor osmotice şi

creşterea debitului sangvin. Masajul medical; prin noţiunea de masaj se înţelege o

serie de manipulaţii manuale variate, aplicate la suprafaţă organismul în scop

terapeutic sau igienic. Este important că, înainte de a începe masajul, să se

controleze starea tegumentului bolnavului urmărindu-se în special , eventuale

infecţii ale pielii care contraindica masajul, precum şi eventualele echimoze.

Durata unei şedinţe variază între 5-10 minute iar frecventa este de obicei de o

şedinţă pe zi. Durata tratamentului poate fi între 2 şi 4-6 săptămâni, uneori chiar

22

Page 23: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

mai mare, ca în afecţiunile ortopedice. Efectele fiziologice ale masajului. Efecte

locale:

1. Acţiune sedativă asupra:

durerilor de tip nevralgic;

durerilor musculare şi articulare.

Acţiunea sedativă se obţine prin manevre uşoare, lente care stimulează repetat

extraceptorii şi proprioceptorii existenţi.

2. Acţiunea hiperemianta locală se manifestă prin încălzirea şi înroşirea

tegumentului asupra căruia  se exercita masajul această acţiune se exercită

prin manevre mai energice care comprimă alternativ vasele sangvine. 

3. Îndepărtarea lichidelor de stază cu accelerarea proceselor de resorbţie în

zona masată.

Masajul permite înlăturarea lichidelor de stază. Acest efect este benefic la

persoane cu insuficientă venoasă periferică şi apare după manevre profunde care

conduc lichidul de stază de la periferie spre centru. Efecte generale:creşterea

metabolismului bazal stimulează funcţiile aparatului respirator şi circulator,

influenţează favorabil starea generală a organismului, îmbunătăţeşte somnul,

îndepărtează oboseala musculară.Toate aceste efecte generale se explică prin

acţiunea masajului asupra pielii care este un organ bine vascularizat şi mai ales

bogat inervat. Cea mai importantă acţiune fiziologică a masajului este reprezentată

de mecanismul reflex asupra organelor interne. Aceasta se explică prin stimulii

care pleacă prin exteroceptori şi proprioceptori, care simt de diferite intensităţi pe

cale aferenta către SNC, iar de acolo pe cale eferenta, ajung la organele interne în

suferinţă.

Toate acţiunile care se petrec la exteriorul corpului ajung şi la distanţă (la

organele interne). Fiecare organ se manifestă prin senzaţii dureroase pe tegument,

deci fiecărui organ îi corespunde la exterior o zonă cutanată reflexogena sau 23

Page 24: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

metamerica, care trebuie cunoscută de maseur pentru a şti să acţioneze cu manevre

specifice pentru organele interne.Un alt mecanism al masajului este acţiunea

mecanică produsă de manevrele mai dure ca frământarea: contratimpul,

mangăluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face transversal pe fibrele

musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, îmbunătăţirea funcţiei şi forţei

musculare care participă la mişcarea într-o articulaţie.Prin această acţiune

mecanică, lichidele interstiţiale în exces din muşchi, se resorb în sânge pentru a fi

eliminate de organele excretoare; îmbunătăţeşte activitatea circulaţiei sângelui care

duce la mutaţia elementelor anatomice din întreg organismul şi odată cu această

reducerea activităţii inimii.Tehnica masajului;

a) Masajul regiunii fesiere,regiunea fesieră este limitată în sus de creastă iliacă,

în jos de plica fesieră.

Masajul regiunii fesiere va consra în neteziri şi presiuni efectuate cu pulpa

degetelor reunite, urmate de un masaj vibrator, insistent mai ales în plica fesieră, la

nivelul mării scobituri sciatice.

b) Masajul articulaţiei coxofemurale;este foarte dificil, datorită musculaturii

masive care înconjura articulaţia.

Accesul la capsulă articulara este posibil numai prin două puncte: la nivelul

inserţiei muşchiului croitor, pe partea lui internă, pe unde se pătrunde prin apăsare

şi se execută mişcări vibratorii. între trohanter şi tuberozitatea ischiatică, unde se

pătrunde punând bolnavul să flecteze genunchiul şi să facă o uşoară abducţie a

coapsei. Aici se poate executa un masaj vibrator şi chiar baterea.

c) Masajul coapsei; Coapsa are forma unui trunchi de con cu baza în sus.

Distingem la coapsă regiunea femurală anterioară şi posterioară.

În regiunea femurală anterioară pielea este mai groasă pe partea laterală decât pe

cea internă este mai mobilă, alunecând pe planurile subiacente. Maseurul trebuie să

respecte partea superioară a coapsei, triunghiul Scarpă. Regiunea femurală 24

Page 25: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

posterioara are pielea de asemenea foarte mobilă, cu excepţia părţii

externe.Masajul coapsei începe cu netezirea cu presiune bimanuala, mai întâi pe

fata anterioară şi externă, bolnavul fiind în decubit dorsal, apoi pe fata posterioară

şi internă, bolnavul fiind în decubit ventral.

Se execută aceste meteziri cu policele pe fata anterioară şi cu celelalte patru

degete pe fata posterioara a coapsei începând din dreptul genunchiului în sus către

baza coapsei. Urmează frământarea musculaturii coapsei, care se poate face cu

energie, sub toate formele, de la presiune cu o mână sau cu ambele mâini în

petrisaj, cu torsiune a musculaturii. În regiunea laterală a coapsei, pe tensorul

fasciei lată se face masajul cu dosul falangelor, sub formă de pieptene, de jos în

sus. Kinetoterapia, mobilizarea şoldului trebuie începută imediat ce devine

posibilă, deci chiar din perioada de imobilizare la pat a pacientului.

Ca principiu universal valabil, rămâne orientarea tipului şi intensităţii

kinetoterapiei după regulă "non" durerii.a.Refacerea mobilităţii şi refacerea forţei

musculare.Se vor aborda în acest context doar aspectele legate de recuperarea

amplitudinii mişcărilor şi recâştigarea forţei musculare pentru mişcările fiziologice.

Reeducarea flexiei se poate face prin:

1. Prin adoptarea anumitor posturi;

Exerciţiul 1- Corpul pe o planşetă înclinată: piciorul homolateral se sprijină pe

un scăunel: înălţimea scăunelului este în funcţie de capacitatea de flexie a

articulaţiei coxofemurale, înclinarea planşetei fiind un mijloc de gradare.

Exerciţiul 2 - sprijin pe membrul inferior sănătos, cu piciorul homolateral

ridicat pe un scaun: înălţimea scaunului şi aplecarea trunchiului în fata măresc

gradul de flexie a articulaţiei.

2. Prin mobilizări pasive;

Acestea se realizează prin flexia femurului pe bazin sau a bazinului pe femur.

Întotdeauna genunchiul trebuie să fie flectat pentru a destinde ischiogambierii.25

Page 26: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

 Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit dorsal, cu membrul inferior sănătos extins:

asistentul aplica priză pe treimea inferioară a coapsei, executând flexia articulaţiei

coxofemurale (genunchiul este flectat).

Exerciţiul 2 - Pacientul în şezând la marginea mesei: asistentul, cu corpul său,

fixează coapsa suferindă printr-o presiune asupra genunchiului în axul coapsei;

pacientul apleacă trunchiul înainte; asistentul prinde cu ambele mâini regiunea

lombară mărind bascularea anterioară a bazinul.

3. Prin mobilizări autopasive;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit dorsal: îşi prinde cu mâinile coapsa şi se

tractioneaza; dacă unghiul de flexie e prea mic pentru a putea ajunge la coapsă, se

poate tractiona prin intermediul unei chingi trecute peste picior sau peste

genunchiul flectat.

Exerciţiul 2 - Din postura patrupedă se forţează flexia coxofemuralei prin

greutatea trunchiului; oblicitatea coapsei determina variaţiile unghiului de flexie.

4. Prin mişcări active.

Exerciţiul 1 - Din ortostatism cu spatele la perete flectează coxofemurala cu

genunchiul flectat, trăgând coapsa la piept; tot din ortostatism, va executa

genuflexiuni, cu trunchiul uşor aplecat înainte.

Exercitiul2 din şezând pe podea, se flectează coapsă, aplecarea trunchiului spre

coapsa măreşte amplitudinea flexiei coxofemufale.

Reeducarea extensiei:

1. Prin adoptarea anumitor posturi;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit dorsal cu o pernă sub fese; membrul inferior

afectat întins, cel contra lateral mult flectat.

2. Prin mobilizări pasive;

26

Page 27: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit ventral: asistentul cu o mână, fixează pe masa

bazinul, iar cu antebraţul şi mâna cealaltă, trecute pe sub gamba, genunchi şi

coapsă, realizează extensia.

Exerciţiul 2 - Pacientul în decubit lateral, cu membrul inferior opus mult flectat

şi fixat de către asistent cu o mână; cu axila aceluiaşi membru superior, asistentul

fixează bazinul, iar cu mâna opusă realizaza extensia coapsei de deasupra.

3. Prin mişcări autopasive;

Exerciţiul 1 - Pacientul se afla în decubit dorsal menţinând cu mâinile

genunchiul membrului opus la piept, membrul afectat întins pe un plan înclinat.

4. Prin mişcări active;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit ventral, ci bazinul fixat: se execută extensii

ale coxofemuralei, cu şi fără flectarea genunchiului.

Exerciţiul 2 - Pacientul în decubit lateral (pe partea sănătoasă) se face extensia

coapsei, în timp ce asistentul i inpinge în fata bazinul. 

Reeducarea abducţiei

1. Prin adoptarea anumitor posturi;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit dorsal cu un suport  triunghiular între coapse

sau cu o pernă între genunchi pentru abducţia bilaterală.

Exerciţiul 2 - În poziţia "şezând călare" pe o banchetă.

2. Prin mobilizări pasive;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit dorsal, utilizează membrul inferior sănătos ca

stabilizator acesta fiind în abducţie, cu gamba "căzută" la marginea mesei.

Exerciţiul 2 - Pacientul în ortostatism, cu picioarele îndepărtate: asistentul, la

spatele lui îi prinde cu mâinile din lateral, bazinul inpingandu-l spre partea

sănătoasă.

3. Prin mişcări autopasive;

27

Page 28: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Exerciţiul  1- Pacientul în ortostatism, cu membrul inferior lezat întins şi în

uşoara abducţie, cu piciorul sprijinit pe un mic suport: executa o genuflexiune pe

membrul inferior sănătos.

4. Prin mişcări active;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit lateral pe partea sănătoasă: se ridică

(genunchiul extins) membrul inferior lezat.

Exerciţiul 2 - Din ortostatism se fac fandări laterale.

Reeducarea adductiei;

1. Prin adoptarea anumitor posturi;

Exerciţiul 1 - Din decubit dorsal pacientul încrucişează membrele inferioare cu

genunchii întinşi, membrul inferior lezat este dedesupt, şi din poziţia şezând se

poate încrucişa coapsa  (poziţia  "picior peste picior").

Exerciţiul 2 - Pacientul în decubit homolateral, cu o pernă sub grnunchi,

membrul inferior este flectat din coxofemurala şi grnunchi.

2. Prin mobilizări pasive;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit dorsal: se flectează articulaţia coxofemurală şi

asistentul executa tracţiunea de adducţie, având grijă să fixeze bazinul.

Exerciţiul 2 - Pacientul în decubit contralateral cu membrul inferior flectat din

coxofemurala şi genunchi, degajând posibilitatea de adducţie pentru membtul

inferior de deasupra; dacă bazinul este la marginea mesei, adductia poate fi mult

amplificată.

3. Prin mişcări autopasive

Exerciţiul 1- Pacientul în decubit homolateral cu membrul inferior lezat prins în

chingi de un scripete şi tractionat în adducţie cu mâna.

4. Prin mişcări active;

28

Page 29: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Exerciţiul 1 - În decubit dorsal: încrucişări ale membrelor inferioare (genunchiul

întins). Idem, cu membrele lipite: se fac mişcări de lateralitate cu amândouă,

concomitent.

Reeducarea rotaţiei;

1. Prin adoptarea anumitor posturi;

Exerciţiul 1- Bolnavul şezând pe sol, cu genunchii flectaţi şi picioarele în afară

axului coapsei (rotaţie internă) sau înăuntrul axului (rotaţie externă).

2. Prin mişcări pasive;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit dorsal: asistentul prinde treimea inferioară a

coapsei, rulând-o înăuntru sau înafară (genunchiul întins).

Exerciţiul 2 - Pacientul în şezând, cu genunchiul flectat: asistentul utilizează

gamba ca pe un levier: se face priză pe condilii femurali, iar cu antebraţul

mobilizează gamba.

3. Prin mişcări autopasive.Se pot executa mai multe montaje cu ajutorul

scripeţilor.

4. Prin mişcări active;

Exerciţiul 1 - Pacientul în decubit ventral, cu genunchiul flectat: deplasarea

gambei într-o parte şi în alta. 

Exerciţiul 2 - Pacientul sta pe un scaun cu coapsele, genunchii şi gambele lipite

unele de altele: se fac deplasări ale gambelor spere stânga şi spre dreapta. B.

Reluarea mersului; Exerciţiile de reluare a mersului încep, desigur, cu perioada de

adaptare la ortostatism care în special la vârstnici capăta importanţa deosebită.  În

momentul în care staţiunea în picioare este posibilă fără tulburări de echilibru, se

începe mersul.

1. Mersul, fără sprijin pe membrul inferior afectat este aproape regulă într-o

primă etapă, în recuperarea traumatismelor şoldului.

Pacientul este învăţat să meargă cu cârje astfel: 29

Page 30: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

sprijin pe membrul sănătos;

cârjele se duc în faţă;

membrul afectat se duce între cârje, fără încărcare (atinge doar solul);

se trece greutatea corpului pe cârje prin balansarea în faţa a acestora;

membrul inferior sănătos se trece printre cârje şi se sprijină pe sol

înaintea cârjelor, concomitent cu trecerea greutăţii corpului de pe cârje

pe membrul sănătos.

Pacientul va fi învăţat să urce şi să coboare o scară. Se urcă cu membrul sănătos

apoi cârjele şi membrul afectat apoi este adus piciorul sănătos pe aceasi treaptă

2. .Mersul cu încărcare a membrului afectat se reia treptat, în funcţie de tipul

lezionar.

În fractură închisă de col femural încărcarea pe membrul afectat  începe după 90

zile Aceste momente nu înseamnă reluarea sprijinului 100%, ci doar începutul cu

un procent de 8-10% din greutatea corpului.

3. Mersul în baston se începe când pacientul a ajuns la o încărcare de

aproximativ 50% şi pelvisul nu mai basculează datorită insuficientei

abductorilor.

Bastonul se ţine în mâna opusă membrului afectat şi se deplasează inpreuna.

Încărcarea în continuare se gradează slăbind sprijinul mâinii pe baston. Există

bastoane dinamometrice care înregistrează presiunea mâinii.

Uneori mersul cu sprijin în baston se va păstra toată viaţa.Refacerea completă a

mersului cere o serie de exerciţii complexe: mers liber, mers pe pantă, mers înapoi,

mers în lateral, mers cu picioarele încrucişate, mers în zig-zag, întoarceri etc.

Terapia ocupaţională;este o metodă de reeducare activa care completează

kinetoterapia folosind diverse activităţi adaptate la tipul de deficienţe motorii ale

individului cu scop recreativ şi terapeutic, ajutând bolnavul să folosesca mai bine

30

Page 31: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

muşchii rămaşi indemni şi recuperând funcţia celor afectaţi de boală, contribuind

astfel la readaptarea funcţională la gesturile vieţii curente.

Prin această terapie se evita pasivitatea în care se fixează bolnavul spitalizat pe

perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse mişcări utile şi contribuind

astfel la readaptarea funcţională la efort.

Urmăreşte prelungirea exerciţiilor de kicetoterapie pentru mobilizare articulara

şi/sau tonifierea musculară, utilizând o serie de activităţi complexe distractive sau

capacitează atenţia şi răbdarea pacientului pentru o perioadă mai lungă de timp.

În general, aceste activităţi se execută cu mâinile dar forţa motrică este realizată

de membrele inferioare prin diverse tipuri de mobilizare: pedalaj de

bicicletă,alunecarea piciorului într-un jgheab rotund,mişcare laterală (abductie-

adductie), mers pe plan ascendent,mers pe banda sau pe scara rulantă.Cura balneo-

climaterica.

Întrucât sechelele posttraumatice ale şoldului include de regulă deficite

funcţionale determinate de leziuni produse la nivelul structurii osteoarticulare,

periarticulare şi musculare cărora li se adăugă efectele negative de mobilizare în

faza ortopedică, chirurgicală în afecţiunile posttraumatice.

Obiectivele şi conţinutul curelor balneo-climaterice vor fi în totalitate de

recuperare imediată, ele având rolul de refacere a funcţiei diminuate din cauza

traumatismelor.

Sunt indicate următoarele staţiuni:

Amară,

Bazna,

Eforie Nord,

Mangalia şi

Techirghiol.

31

Page 32: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CAP.4.ROLUL ASISTENŢEI MEDICALE ÎN ÎNGRIJIREA

PACIENTULUI CU FRACTURA DE COL FEMURAL

 

Condiţii de spitalizare;

Pacienţii sunt internaţi în saloane cu 4-6 paturi. Saloanele au faianţă pe jumătate

din perete, gresie pe jos care trebuie spălată şi dezinfectata de câte ori este necesar;

păturile sunt rulante şi prevăzute cu dispozitive de ridicare şi coborâre; stative

pentru perfuzii.

Rolul asistenţei medicale în administrarea medicamentelor indicate de

medic. Asistenta medicală va administra medicaţia bolnavului sub îndrumarea

medicului respectând anumite reguli.

Nu va înlocui niciodată medicamentul prescris cu un alt medicament cu efect

asemănător. Va verifica eticheta medicamentului înainte de administrare ca acesta

san u fie alterat, degradat să nu aibă culoarea schimbată.

Respectarea caii de administrare este obigatorie, deoarece nerespectarea poate

duce la accidente grave; a orarului de administrare şi a ritmului prescris de medic

deoarece unele substanţe se descompun sau se elimină din organe într-un anumit

timp.

Orarul de administrare a medicamentelor este în funcţie şi de alimentaţia

bolnavului. Asistenta medicală va respecta doza prescrisa, somnul fiziologic al

bolnavului. Va evita incompatibilitatea dintre medicamente. 

De exemplu, când administrează oxacilina şi gentamicina în acelaşi timp se va

administra prin injecţii separate deoarece cele două combinate precipita. 

Dacă intervin greşeli în administrarea medicamentelor va anunţa imediat

medicul.Va avea grijă să administreze imediat medicamentele deschise deoarece se

32

Page 33: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

altreaza repede şi va preveni infecţiile intraspitalicesti prin respectarea măsurilor

de asepsie şi igienă pentru fiecare cale de administrare.

Pregătirea preoperatorie şi îngrijirile postoperatorii  Pregătirea

preoperatorie

Pregătirea psihologică se începe din momentul în care se decide operaţia.

Deoarece mulţi dintre pacienţi au teamă de spitalizare, de diagnostic, de perioada

de inconştienţă din timpul anesteziei şi după anestezie, durere, despărţire de

familie, de moarte, asistenta medicală are rolul să-l ajute pe bolnav să-şi exprime

gândurile, grijile şi teamă, îi dă încredere în echipa operatorie, îi asigura de o

prezenţă care-l va susţine, îi explică ce se va întâmpla cu el în sala de operaţie, în

timpul transportuluii în sala de preanestezie şi unde va fi după operaţie şi cât va

dura.

Pregătirea  generală.

Bilanţul clinic cuprinde:

Antecedentele:  heredocolaterale sau familiare (ne interesează boli ca:

tuberculoza, hipertensiunea arterială, diabet, neoplasme, cardiopatii) starea

generală:vârstă, greutatea, slăbire asociată cu deshidratare, aparatul respirator, se

cauta afecţiuni pleuropulmonare prin inspecţie,se caracterizează semnele

funcţionale: frecvenţă, amplitudinea, ritmul respiraţiei ce se trece pe foaia de

temperature de către asistentă medicală,obligatoriu se completează cu radiografia

pulmonara, aparatul cardio-vascular,se face prin conscultatie, palpare, puls,

frecventa amplitudinea, tensiunea arterială se măsoară cu

sfingomanametrul,cantitatea de lichide tolerate de sistemul cardiovascular, E.K.G

(electrocardiograma) obligatoriu la persoanele de peste 45 de ani.

Bilanţul paraclinic cuprinde:

33

Page 34: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Examenele de rutină absolut obligatorii, determinarea de grup sanguine şi factor

RH (se recoltează 2 ml se sânge intravenos pe nitrat de sodiu), glicemie, uree,

creatina, fosfataza alcalină,  examene complete,

HLG (hamoleucograma) cu formula leucocitara - se recoltează prin

puncţie venoasă 2 ml de sânge pe E.D.T.A.,

V.S.H. (viteza de sedimentare a hematular) se recoltează prin puncţie

venoasă fără stază venosa 1.6 ml sânge pe 0.4 ml de nitrat de sodium 8,

Valori normale    la 1 ora   2-5 mm la 2 ore  5-10 mm , 

Probe de coagulare: se recoltează 4,5 ml sânge prin puncţie venoasă pe

0,5 ml oxalate de sodium 3,8 %, timp Quick - valori normale = 6-12

secunde, timp Hovell - valori normale= 60-120 secunde, bilanţul

electronic,examenul sumar de urină.

 Pregătirea locală. În ziua precedentă se recomandă pacientului repaus, regim

alimentar uşor digerabil care să conţină multe lichide pentru a creşte diureza,

pentru diminuarea setei postoperatorii, pentru hidratare şi pentru că prin diureza

are acţiune dexzintoxicanta a organismului.Se va efectua clismă seara, iar la

indicaţia medicului se poate efectua şi dimineaţă.Se va efectua baia, dus sau baie

pe regiuni la pat, verificându-se regiunea inghinală, ombilcul, unghiile să fie tăiate

şi să nu aibă ojă. Cu un aparat de râs propriu sau de unică folosinţă se râde pe

porţiune cât mai larg posibil, după care se badijonează regiunea rasă cu tinctura de

iod pesste care se pune un pansament antiseptic uscat.În dimineaţa respectivă, în

salon, se îndepărtează bijuteriile de pe pacient şi toate lucrurile inutile, se

îndepărtează proteza dentară mobilă, se îmbraca bolnavul cu pijamaua curata şi se

pregătesc documentele (foaia de observaţie, analize, radiografii)care însoţesc

bolnavul la sală.

Transportul pacientului se face cu patul rulant sau cu targa unde va fi instalat

confortabil şi învelit.În sala de preanestezie se verifică regiunea rasă, dacă nu are 34

Page 35: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

ecoriatii şi este rasa corect. Se verica starea de curăţenie şi dacă s-a îndepărtat

proteza dentară mobila.Se pregătesc zonele pentru perfuzii şi se montează o sondă

urinara în condiţii de asepsie după care se pune în regiunea perineului un câmp

steril.În sala de operaţie - felurile de anestezie generală sau rahianestezie.După

intervenţia chirurgicală care durează în jur de 100 min se aplică fese elastice.

Îngrijirile postoperatorii

Încep imediat după intervenţia chirugicala şi durează până la vindecarea

completă a bolnavului. Îngrijirile postoperatorii se acorda pentru restabilirea

funcţiilor organismului, asigurară cicatrizării normale a plăgii şi prevenirea

complicaţiilor.Asistenta medicală va supraveghea cu atenţie operatul în salon, va

ajuta să fie transportat la pat, se va îngriji să fie plasat comod şi acoperit.Va

controla frecvent starea pansamentului. Va administra medicaţia prescrisă

postoperator, medicaţia calmantă numai în limita prescrisă de medic. Va măsura şi

nota funcţiile vitale (temperatura, puls, respiraţie, tensiune arterială).     Va controla

şi nota diureza, cantitatea de secreţii care se evacuează prin tuburile de dren şi

cantitatea acestora. Va supraveghea faciesul bolnavului şi revenirea la culoarea

normală a facusului indica o evoluţie bună. La 24 de ore se pansează în salon, se

extrage tubul de drenaj aspirativ intraarticular şi încep contractile izometrice.

La 48 de ore va extrage şi tubul de drenaj aspirativ din ţesuturile moi şi se înalta

speteaza patului. Lichidele ce se vor administra în prima zi sunt apă şi ceai puţin

îndulcit sau de preferabil neîndulcit, zeamă de compot făcut în casă şi suc de

lămâie.A doua zi, supa strecurata care excită peristaltismul intestinal, apoi treptat

lapte, piureuri, budinca, rasol, carne fiartă.Alimentaţia se va face treptat până se

ajunge la necesarul zilnic. Nu se recomanda un regim special.Bolnavul

(supravegheat) operat cu anestezie generală trebuie supravegheat cu atenţie până la

apariţia reflexelor de deglutiţie, faringian, cornea şi tuse şi până la revenirea

completă a stării de conştiinţă.35

Page 36: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Supravegherea faciesului - urmărirea apariţiei palorii însoţită de traspiratie

rece şi răcirea extremităţilor, apariţia cianozei.

Supravegherea comportamentului deoarece la trezire operatorul poate

prezenta o stare de agitaţie putând să-şi smulgă pansamentul, drenurile,

perfuzia sau să plece din pat, în acest caza va fi imobilizat.

.Supravegherea respiraţiei - trebuie să fie ritmică şi se amplitudine

normală.

Accidente: căderea limbii în fundul gurii se previne prin menţinerea pipei

Gueddel încărcarea bronşică cu mucozităţi ( se face aspiraţie buco-faringiană)

înfundarea cailor respiratorii cu vomismente se previne prin poziţionarea capului

într-o parte, eventul aspiraţia gastrică.

Supravegherea pulsului care trebuie să fie regulat şi bine bătut. Puls filiform

este semn de hemoragie.

Supravegherea tensiunii arteriale se face la fel ca şi în cazul pulsului ritmic

la 15 minute în primele două ore, apoi la 30 de minute din oră în oră până a

doua zi.

Supravegherea pansamentului care trebuie să rămână uscat, să nu se îmbibe

cu sânge, va fi anunţat imediat medicul.

Supravegherea poziţiei bolnavului se face după trezirea completă.

Îngrijirea mucoasei bucale - se vor umezi buzele cu comprese îmbibate cu

apă. Mucoasa bucală se şterge cu tampoane umezite cu soluţii diluate de

bicarbonate de sodium, acid boric. Se pot şterge buzele şi mucoasa cu

glicerina boraxată.

.Prevenirea escarelor: schimbarea lenjeriei, a poziţiei pacientului şi mascarea

zonelor predispose apariţiei escarelor, eventual frecţii cu alcool.

Evacuarea vezicii urinare prin stimularea micţiunii dacă nici o metodă nu a

dat rezultat, se practică sondaj vezical.36

Page 37: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Asigurarea somnului prin administrarea de calmante şi un sinoptic la

indicaţia medicului. La bolnavul cu rahianestezie trebuie supravegheate:

transportul se efectuează în poziţia orizontală,

bolnavul va fi instalat în pat în poziţie orizontală cel puţin primele două zile

fără pernă,

supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative, pulsul poate fi uşor bradicardic;

tensiunea arterială poate fi uşor scăzută datorită vasodilataţiei periferice prin

paralizia nervilor motori,

supravegherea micţiunii deoarece micţiunea poate apărea spontan,

 revenirea sensibilităţii în membrele inferioare reapare treptat de la rădăcina

spre extremităţi notându-se ora reapariţiei sensibilităţii în haluce,

depistarea incidentelor: apariţia cefaleei se combate prin aplicarea pungii cu

gheaţă pe cap sau a compreselor reci şi prin administrarea antialgicelor;

apariţia greţurilor redării cefei trebuie anunţate medicului.

Îngrijirile şi supravegherile acordate în primele două zile:

1. Supravegherea funcţiilor vitale şi vegetative: temperature în prima zi

poate să aibă febră de rezorbtie (37,8o- 38o) se măsoară dimineaţa şi

seara, pulsul, tensiunea arterială, se urmăreşte diureza şi se stabileşte

bilanţul hidric.

2. Îngrijirile igenice şi prevenirea escarelor - toaletă, schimbarea lenjeriei de

pat şi corp, a poziţiei, masaj şi frecţii în zonele predispose escarelo

3. Exerciţii respiratorii: şulfa într-un tub, umfla un balon, tuşeşte pentru

eliminarea secreţiilor;

4. Mobilizarea bolnavului se face încă din prima zi pentru a preveni apariţia

escarelor şi a flebitei.

5. .În cază de meteorism se introduce tubul de gaze

37

Page 38: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

6. Alimentaţia în prima zi va fi uşoară: ceai neîndulcit după evacuarea

gazelor va primi ceai îndulcit, zeamă de legume, zeamă de compot,

lapte.

În a treia zi supravegherea temperaturii se va face dimineaţă şi seara, pulsul se

va supraveghea tot dimineaţa şi seară. Se va supraveghea tranzitul intestinal, iar

dacă în primele patru zile nu apare scaunul se va anunţa medical. Tot din a treia zi

se încep mişcările respiratorii şi gimnastică cu ambele member inferioare. În

cazurile cu risc venos mare şi predispoziţie spre flebotronbare se începe

tratamentul preventive cu anticoagulante. În a şaptea zi bolnavul poate fi ridicat în

poziţie şezândă şi ortostatica în cârje şi fără sprijin pe membrul inferior operat şi

începe mersul. În a 21-a zi se scot firele se sutură la tegumente. În cazul apariţiei

vreunui hematom postoperator etapele se vor prelungi de la caz la caz.

Pansamentul reprezintă actul chirurghical prin care se protejează şi se

aseptizează o plagă pentru a înlesni cicatrizarea. Efectuarea pansamentului

postoperator trebuie să respecte următoarele principii fundamentale. Să se lucreze

în condiţiile de asepsie perfectăş instrumentele şi materialele să fie sterile, iar

mâinile celui care execută pansamentul şi tegumentele din jurul plăgii să fie

dezinfectate. Pentru servirea materialelor sterile este nevoie de o pensă de servit.

După utilizarea instrumentelor se pun într-un vas cu cloramina.

1. Pansamentul să fie făcut de două persoane, una care îl face şi una care îl

serveşte.

2. Să se asigure de absorbţia secreţiilor,

3. Sa se aseptizeze,

4. Protejarea operaţiei prin aplicarea compreselor sterile

5. Pansamentul să nu provoace durere bolnavului se va executa cu răbdare,

blândeţe, îndemânare, iar pansamentele lipite vor fi umezite cu apă

oxigenată soluţie dachim, ser fiziologic, apa distilată, apa sterile.38

Page 39: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

6. Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grăbi

vindecare.

7. Schimbarea pansamentului se va face în funcţie de evoluţie în cazul în care

nu prezintă secreţii şi nu există tub de dren, pansamentul se schimba mai rar.

Schimbarea lenjeriei de pat,shimbarea cearceafului pe pat. Pacientul se

aşează în decubit lateral pe partea sănătoasă cu piciorul sănătos flexat şi cel afectat

întins, iar între genunchi se aşează o pernă.

Cearceaful murdar se rulează, iar în urma lui se aşează cearceaf curat; de

asemenea rulat. Apoi pacientul se aşează în decubit dorsal, cu o pernă sub piciorul

afectat, după care sprijinindu-se în piciorul sănătos se ridică, iar în acel moment

este tras cearceaful murdar şi este aşezat cel curat. Schimbarea fetei de pernă şi a

plicului de plapumă se efectuează ca de obicei.

Rolul asistenţei medicale

Asistenta medicală îi va explica pacientului cum se evita eforturile, lucru

obigatoriu în fractură de col femural. Gimnastică abuzivă şi forţarea mersului nu

ajută, ci sporeşte uzura. De aceea asistenta medicală va realiza împreună cu

pacientul un program de gimnastică.

Îi va explica bolnavului cu gimnastică pentru aparatul locomotor dezvolta

mişcările articulaţiilor contractate sau anchilozante, atenuează durerile spontane

sau provocate de mişcare, îşi recapăta starea de excitabilitate normală, preculm şi

elasticitatea pierdută.

Asistenta va avea grijă ca pacientul să execute mişcări şi amplitudine mică în

jurul axelor fiziologice ale articulaţiilor.Mişcările trebuiesc respectate în cursul

zilei şi asociate cu termoterapie, masaj.Masajul trebuie executat în camere potrivit

încălzite pentru bolnavii dexbradati, luminoase şi bine încălzite. Bolnavul trebuie

să fie dezbrăcat în regiunea interesată şi respectiv regiunea inferioară având grijă

ca circulaţia sangelului să nu fie împiedicată în regiunile imbricate şi să nu implice 39

Page 40: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

activitatea asistenţei medicale.Pielea bolnavului trebuie să fie curatasa nu prezinte

flictene, vezicule. Dacă este foarte păroasă pielea trebuie rasă. Asistenta medicală

trebuie să-şi pregătească şi ea mâinile pentru masaj. Pentru a preveni

microtraumatismele pielii bolnavului, masajul se va executa numai cu mâini

curate, nebătătorite, fără inele şi cu unghile tăiate. Mâinile vor fi pudrate cu

pulbere de talc care va ajuta alunecarea. Dacă în timpul masajului este necesar să

se acţioneze cu o forţă mai puternică asupra musculaturii se va utilize o substanţă

lubrifianta ca lanolina, vaselină. După terminarea masajului substanţele se

îndepărtează cu apă şi săpun. Orarul masajului se va fixa în aşa fel încât acesta să

fie cât mai îndepărtat de orele alimntatiei, la 2-3 ore şi cel puţin cu o jumătate de

oră înainte de proxima masă.

Durata masajului este de circa 10-20 de minute. Se va avea grijă ca după

terminarea masajului să se asigure bonavului o odihnă de cel puţin o jumătate de

oră.Şedinţele se încep întotdeauna cu manipulări uşoare şi superficiale, executate

puţin mai rapid, pentru a obişnui şi anestezia tegumentelor prin provocarea unei

senzaţii plăcuţe de căldură.Acest procedeu va face ca bolnavul să câştige încredere

şi să se supună masajului, relevând complet musculatura.

Rolul asistenţei medicale în electroterapie - de multe ori este necesar ca bolnavii

să fie liniştiţi înaintea aplicării curentului, prin explicaţii asupra caracterului

inofensiv al tratamentului, să stea liniştiţi şi să semnaleze imediat orice senzaţie

neplăcută ca dureri, arsuri, căldura prea mare.

O modalitate  mai bună a articulaţiei şoldului poate fi obişnuita prin mişcări

uşoare fără încărcare cu greutatea corpului şi în cazurile în care se pretează se

recomandă mersul pe bicicletă.

Mersul pe bicicletă are un dublu rol pozitiv şi anume: activează mişcările

articulare şi creşte forţa muşchilor care sunt în general slăbiţi prin inactivitate.   

 Realizarea unui protocol educativ40

Page 41: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Alimentaţia echilibrată deoarece unii factori nutriţionali au effect asupra

cartilajului (acizii graşi nesaturaţi) de aceea se recomandă o alimentaţie

hiproglucidica pentru că o alimentaţie hipreglucidica duce la o creştere a greutăţii

corporale constituind un factor determinant şi agravant al afectării articulaţiei.

Evitarea sedentarismului, inactivitatea ducând la scăderea forţei musculare.

Evitarea efortului fizic excesiv care duce la apariţia tendinţelor, a durerilor

musculare. Evitarea frigului, deoarece expunerea prelungită la frig poate exacerba

focare de infecţie latentă. Respectarea unor reguli înaintea efortului fizic:

antrenament progresiv, încălzire înainte de efortul propriu-zis,oprire periodică a

efortului pentru recuperare. Pozitionarea corectă în timpul unor activităţi: ridicarea

unor greutăţi de jos cu ambele mâini şi cu genuchi întinşi, constituie un factor

agresiv pentru coloana vertebrala

Menţinerea posturii şi aliniamentului corect al corpului - se previn în  acest fel

deviaţiile coloanei vertebrale. Tratarea deviaţiilor coloanei vertebrale şi a altor

deficienţe Tratarea infecţiilor microbiene şi virale. Evitarea mersului prelungit pe

eren accidentat se evita astfel agravarea uferintelor soldului. Evitarea ortostatismul

prelungit - se protejează articulaţiile, oasele şi muşchii scheletici.

Purtarea de încălţăminte adecvată şi comodă. Menţinerea capacităţii de effort

prin mers pe jos, activităţi fizice cu regularitate. Evitarea traumatismelor:montarea

de bare pe pereţii laterali şi îndepărtarea obstacolelor pentru pacintii cu tulburări de

vedere, vârstnici, cu tulburări de echilibru,purtarea echipamentului de protecţie

adecvat,prevenirea accidentelor rutiere, casnice. Evitarea factorilor care contribuie

la apariţia osteoporozei, dieta bogată în calciu, fumat, consum excesiv de cafea,

exces de proteine.

CAP.5.PREZENTAREA CAZURILOR

CAZUL I

 41

Page 42: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Doamna S.M.în vârstă de 63 ani, domiciliată în Dobresti,judetulArges, pensionară,

căsătorită, 3 copii, se interneazăLa data de 2.03.2013 la secţia de Ortopedie a

Spitalului Judetean de urgenta Pitesti cu diagnosticul de:

•Fractură de col femoral

Motivele internarii: Pacienta s-a internat cu -dureri şi impotenţă funcţională, şold

stâng

Data de externare:15.03.2013

Profilul pacientei

Doamna S.M. este o persoană sociabilă, se poate comunica cu dânsa despre

problemele personale, este căsătorită de 40 de ani, are o alimentaţie echilibrată,

nu-I  place activitatea fizică, locuieşte într-un apartament cu 3 camere, în condiţii

bune.

Antecedente heredocolaterale : neagă

Antecedente personale:- fiziologice: a avut menarhă la 14 ani,menopauza la 47 ani,

ciclu regulat, 3naşteri normale.

- patologice: nesemnificative

Istoricul bolii: Pacienta, pe data de 2.03.2013 a plecat la piaţă, mergând pe jos,

2 staţii de maşină. Când a coborât de pe trotuar, pacienta nu a văzut că lângă

bordură este o piatră şi a căzut. Pacienta nu a mai putut să se ridice, şi a fost ajutată

de către un trecător care a anunţat imediat salvarea. Pacienta a simţit mai întâi o

arsură, după care o durere vie. A fost internată de urgenţă la spital unde s-a decis o

intervenţie chirurgicală, pentru punerea unei tije, sub ecran cu rahianestezie.

Examen fizic general

Simptome generale

- astenie

- durere

- starea generală alterată42

Page 43: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Greutate 65 kg, talie 160 cm

Stare de conştienţă - este cooperantă, conştientă

Stare de nutriţie – normoponderală

Tegumente mucoase – normale

Ţesut celular subcutanat - normal fără edeme

Sistem ostearticular - durere la nivelul şoldului drept cu imposibilitatea sprijinului

pe acest picior.

Aparat respirator:- normal- 16 respiraţii/min.

Aparat cardio-vascular:- normal- TA: 130/70 mmHg- AV:80/min- ritm cardiac –

regulat

Sistem nervos:- răspunsul la stimuli este present

- OTS prezent

- ROT simetrice

Sistemul urinar - diureza pe 24 ore aproximativ 1100 ml- urina este hipercomă-

micţiunile sunt normale- rinichii normali

Aparat digestiv: abdomen mobil cu mişcările respiratorii,suplu, nedureros la

palpare.Tranzit prezent.

ANALIZE EFECTUATE

Hemoglobina - Hb – 11,5 mg%

- HTC – 33,9 mg%

- leucocite 6.000/mm³

VSH - 125 mm/h

Examene biochimice sanguine:

- glicemie: 110 mg%

- uree: 14,3 mg%

- creatinină: 0,8 mg%

- colesterol total: 237 mg%43

Page 44: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

- TGO: 154 UI

- TGP: 484 UI

- bilirubină totală: 0,6 mg%

INVESTIGAŢII PARACLINICE

- Radiografie şold stâng

- EKG

TRATAMENTUL MEDICAMENTOS administrat pe perioada internării

1. Algocalmin

2. Soluţie Ringer, pev.

3. Ketonal diluat în 1-2 ml de ser fiziologic, i.v.

4. Dulcolax 2 dg. Numai în perioada de constipaţie, peros

5. Diazepam 1 tb. seara, peros

Aprecierea nursing

Analizând datele anamnestice şi observaţiile personale, se apreciează din punct de

vedere nursing că pacienta S.M. prezintă:

respiraţie normală:16 resp/min

TA130/70 mmHg-

Pulsul este amplu, regulat, AV=80/min-

tegumentele– calde, transpirate-

nutrţia– este bună-

somnul– este modificat, bolnava prezintă o starede oboseală marcată,

nelinişte, nu reuşeşte săadoarmă noaptea din cauza durerilor.-

eliminarea intestinală– este normală-

eliminarea urinară– este normală, diureza/24heste de aproximativ 1500 ml.-

reacţii cutanate– tegumentele datorită transpiraţiilor abundente au tendinţă la

deshidratare,necesită igienă riguroasă, tamponări de mai multeori pe zi cu

soluţie de muşeţel, pudră de talc44

Page 45: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Pacienta a suportat bine spitalizarea, nu au fost incidente, a cooperat cu echipa

de îngrijire; evoluţia bolii pe perioda spitalizării estesatisfăcătoare,simptomatologia

prezentă la internare s-a ameliorat.Din datele culese reiese că pacienta prezintă

probleme de dependenţăla următoarele nevoi:

a. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

2. prin modificarea stării de bine legată de durere manifestată prin agitaţie.

3. NEVOIA DE A ELIMINA

4. prin alterarea eliminării intestinale prin constipaţieşi meteorism abdominal.

5. NEVOIA DE A FI CURAT ŞI ÎNGRIJIT

6. prin riscul alterării integrităţiitegumentelor datorate imposibilităţii acordării

îngrijirilor de igienă corporală.

7. NEVOIA DE A DORMI ŞI A SE ODIHNI

8. prin perturbarea modului de somn,legat de starea de criză.

9. NEVOIA DE A COMUNICA

10.prin tendinţa de auto-izolare

45

Page 46: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

1. Nevoia

de a

evita 

pericolele

-alterarea stării de

bine datorită

fracturii, manifes-

tat prin durere

- Vulnerabilitate

faţă de pericole

manifestată prin

risc de

complicaţii

şi evoluţie

nefavorabilă a

bolii datorită

procesului

anevoios de

recuperare

pacienta să aibă o stare

de bine fizic şi psihic.-

să nu mai prezinte

durere la nivelul

şoldului, în termen de

trei zile

Pacienta să beneficieze

de un mediu sigur, fără

factori care să-i

agraveze starea şi de o

aplicare corectă a

tratamentului

-aplic punga cu gheaţă-recoltez

sânge pentru analizele de laborator

-încurajez pacienta să-şi exprime nevoile

şi dorinţele

- pacientei i se recomanda repaus la pat,

recuperarea fiind de lungă durată.

Asigur condiţii de mediu propice

recuperării postoperatorii(salon aerisit,

este alături de pacienţi care au o evoluţie

favorabilă – o ajut să fie optimistă în ceea

ce o priveşte )

La indicaţia medicului administrez

antiinflamatoare – celebrex; antialgice –

fortral, mialgin; tuberculostatice –

pirazinamida 50 mg/kgc (40-60 mg/kgc)

2,5 g/priză

-durerea persistă

dar cu o

intensitate mai

mică

- în urma

intervenţiei

chirurgicale şi a

kinetoterapiei

pacienta are

evoluţie favorabilă

Plan de îngrijire

46

Page 47: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

Nevoia

de a

elimina

-alterarea

eliminării

intestinale legată

de diminuarea

 peristaltismului

intestinal ca

urmare a

imobilizării la

pat pe perioadă

lungă

-pacienta să prezinte

eliminări fiziologice

Îmbogăţirea alimentaţiei cu

alimente bogate în celuloză -

fructe,legume crude, lapte,sucuri

dulci şi altele stimulatoare ale

tranzitului şi peristaltismului

intestinal, pentru corectarea

eliminărilor.

masaj abdominal pt. prevenirea

crampelor

 –administrez medicaţia

laxativă prescrisă de medic,

urmăresc efectul.

-dulcolax 1 tb.numai pe perioada de

constipaţie

-pacienta respectă

recomandările şi are

o evoluţie favorabilă

47

Page 48: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

Nevoia

de a fi

curat şi

îngrijit

Riscul alterării

integrităţii

tegumentelor ca

urmare a

imobilizării la

pat pe perioadă

lungă

Menţinerea

integrităţii

tegumentelor

prin prevenirea

escarelor şi

acordarea

îngrijirilor de

igienă corporală,

ameliorarea progre

sivă a activităţii

musculare a

şoldului pentru 

prevenirea

anchilozei.

- Asigur o lenjerie de pat curata si bine

intinsa (sa nu faca cute), lenjerie de corp

curata si lejera

Asigur igiena corporala generala

Schimb lenjeria de corp si pat de cate ori

este nevoie

Schimb pozitia pacientului la fiecare 2 ore

si supraveghez punctele de presiune pentru

prevenirea escarelor (aparitia iritemelor

este semn in zona respectiva se vor forma

escare)

Fac masaj 10 minute de mai multe ori pe

zi la nivelul zonelor de presiune

Pacienta reuşeşte

să treacă cu bine

starea de stres şi

anxietate.

-absenţa

escarelor,an-

chilozei

contracturilor.

48

Page 49: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

Nevoia

de a fi

curat şi

îngrijit

Risc de aparitie

a

trombozelor la

nivelul

membrelor

inferioare

datorita

repausului la

pat

Prev

Prevenirea

complicatiilor

pulmonare

Prevenirea

trombozelor

Tapotaj la nivelul spatelui pentru

prevenirea pneumoniei hipostatice

Fac masaj la nivelul membrelor

inferioare timp de 10 minute de mai

multe ori pe zi asigurand astfel o

circulatie periferica buna

Pacientul are stare

generala

buna. Nu exista

zone

hipereniate

Datorita

ingrijirilor

corespunzatoare

pacientul

prezinta

tegumente integre

49

Page 50: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia

afectată

Diagnostic

nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

Nevoia

de

adormi

şi a se

odihni

-perturbarea

modului de

somn legat de

starea de criză

(durere,

anxietate)

-pacienta

să beneficieze de

somn

odihnitor cantitativ

şi calitativ

-liniştirea pacientei-aerisirea camerei şi

linişte în salon

-administrez medicamentele  prescrise de

medic.

-ofer pacientei un pahar cu lapte cald, seara

la culcare.

La recomandarea medicului administrez-

diazepam 1tb seara la culcare

în urma

interventiilor aco

rdate pacienta a

beneficiat de un

somn odihnitor

Nevoia

de a se

mişca şi

a avea o

bună

postură

-alterarea stării

de bine legată de

fractură,manifest

ată prin

limitarea

mişcărilor

menţinerea poziţiei

corecte a

membrului

afectat pentru prev

enir-ea formării

calusului vicios

-ajut pacienta pentru a se putea mobiliza

susţinând-o radiografiere a membrului

afectat pentru urmărirea evoluţiei

consolidării.

-radiografie şold drept

-absenţa

escarelor anchilo

zei,

contracturilor.

50

Page 51: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate

Evaluare

Nevoia

de a

comunica

tendinţa de auto

izolare

manifestată prin

alterarea

comunicării la

nivel afectiv

-pacienta să poată

comunica cu echipa de

îngrijire şi să aibă

încredere în asistenta

medicală

-stabilesc relaţii de încredere

cu pacienta

-o ajut să evite depresia

- Se va facilita contactul cu

pacientii restabiliti cu efect

bun asupra psihicului

Se asigura un climat de liniste

Salonul este aerisit si o

temperatura de 18-20 de

grade Celsius

In pat se asigura o pozitie cat

mai comoda

-pacienta comunică cu

echipa de îngrijire

declarând că se simte

mulţumită şi înţeleasă.

Anxietatea scade treptat

in intensitate,

vorbesc cu

pacienta cu blandete si

rabdare.

Are evolutie favorabila,

este optimistă si

reuseste sa se adapteze la

situatia creata de

boala

51

Page 52: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CNP Numele..S….Prenumele…M….Anul 2013 luna..03…. Nr. foii de observaţie……567……Nr. salon……3…..Nr. pat…………..

ZiuaZile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4

Res

p.

T.A

.

Pul

s

Tem

p

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerateDiurezăScaune

52

Page 53: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Evaluare caz 1

Pacienta s-a internat cu -dureri şi impotenţă funcţională, şold stâng

Pacienta, pe data de 2.03.2013 i se recolteaza sânge venos pentru urmatoarele

analize de laborator care demonstreaza - Hb – 11,5 mg%

- HTC – 33,9 mg%

- leucocite 6.000/mm³

-VSH - 125 mm/h

Examene biochimice sanguine:

- glicemie: 110 mg%

- uree: 14,3 mg%

- creatinină: 0,8 mg%

- colesterol total: 237 mg%

- TGO: 154 UI

- TGP: 484 UI

- bilirubină totală: 0,6 mg%

INVESTIGAŢII PARACLINICE

- Radiografie şold stâng; - EKG

În urma evaluarii clinice si paraclinice s-a stabilit necesitatea interventiei

chirurgicale. Pacienta are evoluţie postoperatorie favorabilă.

Înţelege importanţa respectării indicaţiilor medicale. La început va face doar

mişcări pasiveurmate apoi de mişcări active ale articulaţiei coxofemurale stângă.

La început alimentaţia pacientei se va face pasiv la pat. Treptat pacienta se

recuperează şi va fi alimentată activ în salon iar mai apoi la sala de mese.

La externare – pacienta este în curs de recuperare şi are evoluţie

favorabilă.

53

Page 54: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Caz 2

Pacienta R.M.în vârstă de 65 de ani,domiciliată în Pitesti, pensionara, se prezintă la

data de 11.04.2013 la Camera de gardă ortopedie a Spitalului judetean de urgenta

Pitesti cu diagnosticul de:- fractura de col femural

Motivele internării: Pacienta s-a internat cu:

durere de sold drept

mers neechlibrat prin scurtarea unui membru

Data de externare: 25.04.2013

Profilul pacientei Doamna R.M. este o persoană sociabilă se poate comunica cu

dânsa despre problemele personale,locuieşte într-un apartament cu trei camere în

condiţii  bune

AHC: -: mamă,tată decedatii

Antecedente personale:

fiziologice: a avut menarhă la 14 ani,ciclu regulat

patologice:

displazie luxantă de şold drept la vârsta de 1 an.

intervenţie cu aparat de distensie Hessing

Istoricul bolii: Pacienta în vârstă de 65 de ani,a fost depistată la vârsta de 1 an cu

displazie luxantă de şold drept. A fost tratată cu atele,după metoda Pacii-Lorenz.

La vârsta de 10 ani a suportat o intervenţie cu aparat de distensie Hessing.Pacienta

este reinternată cu simptomatologia descrisă pentru reevaluare chirurgicală

Examen fizic general

54

Page 55: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Greutatea 60 kg,talia 170 cm

Tegumente şi mucoase normale

Stare de conştienţă este cooperantă şi conştientă

Stare de nutriţie normoponderală

Aparat respirator:

-normal -16 respiraţii/min

Aparat cardiovascular:

-normal-TA: 120/70mmHg

-AV: 76 băt/min

-ritm cardiac regulat

Sistem urinar:-micţiuni fiziologice-1400 ml/24h

Sistem nervos:

-răspunsul la stimuli este present

-orientarea temporo-spaţială normal

Aparat digestiv:-abdomen mobil suplu nedureros la palpare,cumişcări respiratorii-

tranzit prezent

Pacienta preoperator prezintă:

-durere la nivelul şoldului drept

-mobilitate dezechilibrată

-anxietate

-inapetenţă

-insomnie

Examene de laborator efectuate preoperator:

-TQ – 14

-TH - 115

-HLG – Hb 13,4g%,Ht 43%-AP 100%

-Glicemia 76mg%55

Page 56: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

-Uree 21mg%

-TGO 40 UI/l

-TGP 23 UI/l

Tratament medicamentos preoperator:

-ser fiziologic 1000 ml-glucoză 5% 500ml-xilină 1%-dextran 1fl.-dormicină 1f.-

droperidol 1ml-ketalar 20ml-hidrocortizon 100mgPacienta a fost alimentată şi

hidratată parenteral cu ser fiziologic şiglucoză 5%.

Postoperator

Pacienta a prezentat:-greaţă postanestezie-dificultate la eliminare din cauza

poziţiei-nu a putut să se odihnească suficient datorită poziţieiimpuse şi confortului

modificat.Evoluţie postoperatorie bună.

Tratament postoperator medicamentos:

-algocalmin 1f -zinacef 4fl-gentamicină 1f -oxacilină 4g-diazepam 1tb

Aprecierea nursing a stării de dependenţă postoperator

1.Nevoia de a evita pericolele – alterarea stării de confort legată de poziţiaimpusă

(DD).

2.Nevoia de a comunica – alterarea stării de sănătate fizică şi psihică,alterarea

imaginii de sine.

3.Nevoia de a se mişca şi a avea o poziţie corectă

 – potenţial de adoptare aunei poziţii vicioase necorespunzătoare vindecării.

4.Nevoia de a-şi păstra igiena corporală – 

 potenţial de alterare altegumentelor şi al mucoaselor 

5.Nevoia de a dormi şi a se odihni – 

 perturbarea programului de somn,calitatea somnului nesatisfăcătoare.

6. Nevoia de a se îmbrăca şi dezbrăca

– potenţial de alterare a aparatuluigipsat.

7.Nevoia de a se alimenta şi hidrata– aport nutriţional şi hidric scăzut.56

Page 57: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

8.Nevoia de a elimina – stare de disconfort datorită imposibilităţii de aelimina normal

57

Page 58: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate Evaluare

Nevoia de

a evita 

pericolele

-alterarea stării

de confort

legată

de poziţia

impusă(DD)

-supravegherea 

Perfuziei

-prevenirea

pneumoniei

hipostatice

-prevenirea

atrofiei musculare

-supravegherea

funcţiilor vitale

-menţinerea

unei poziţii

adecvate

-am avut grijă ca poziţia pacientei să fie în DD şi

să aibă piciorul operat în uşoară abductee

-pt evitarea încărcării pulmonarei-am făcut pac

ientei tapotaj  pe spate cu alcool

-am măsurat TA= 120/70mmHg şi P76 b/min-

după scoaterea sondei urinare ajut pacienta să

folosească plosca şi bazinetul.

-îi fac masaj la membrele inferioare

-am supravegheat perfuzia.

ser fiziologic10%

-glucoză5%

-algocalmin 1f 

-zinocif i.v.(2f,0,12)

-gentami-cină 2f

 -oxacilină 4g

-diazepam 1f

-obiectiv

realizat.

Nevoia Diagnostic Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi Evaluare58

Page 59: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

afectată nursing delegate Nevoia

dea-şi

păstra

igiena

corporală

potenţial de

alterare a

tegumentelor şi

mucoaselor

-să aibă tegumentele integre

păstrarea ap gipsat curat fără pete

sau deteriorat

-dimineaţa ajut să-şi acorde

igiena bucală la pat

-am grijă când foloseşte plosca

să nu murdărească gipsul

aşezând pe o muşama

Obiectiv

atins

Nevoia de

a dormi şi

a se odihni

-perturbarea

modului de somn-

calitatea somnului

nesatisfăcătoare.

Asigurarea odihnei necesare

refacerii după intervenţie

-administrez 1f algocalmin şi1

tb diazepam-creez pacientei un

cadru intim şi liniştit pentru a

se putea odihni

algocalmin-diazepam

Obiectiv

atins.

59

Page 60: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia afectată

Diagnostic nursing

Obiectiv nursing Intervenţii autonome şi delegate

Evaluare

Nevoia de

a se

alimenta şi

hidrata

nutriţional şi

hidric scăzut.

-prevenirea deshidratări

-asigurarea unui aport

nutriţional adecvat.

Asigur pacientei hidratarea

cu ceai neîndulcit

-în următoarele 4

zile postoperatorii îi asigur o

masă bogată în vitamine

şi proteine

-regim alimentar

Pacienta este

alimentată şi

hidratată

-nu prezintă semne

de deshidratare.

Nevoia de

a elimina

-stare de

disconfort

datorită

imposibilităţii

de a elimina

normal

-monitorizarea eliminărilor

-educarea pacientei cu privire

la modul de eliminare

-asigurarea igienei

ajut pacienta să urineze

la ploscă evitând udarea sau

murdărirea pansamentului şi

menţinerea posturii corecte

-am grijă ca după urinare să

asigur bolnavei igiena

intimă.

Bolnava

nu prezintă probleme

de micţiune

sau defecale

CNP Numele..R….Prenumele…M….Anul 2013 luna..04…. Nr. foii de observaţie……67……Nr. salon……3…..Nr. pat…………..

60

Page 61: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

ZiuaZile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4

Res

p.

T.A

.

Pul

s

Tem

p

D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerateDiurezăScaune

61

Page 62: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Evaluare caz 2

La internare pacienta acuza durere la şold,mers neechilibrat prin scurtarea unui

membru. Pe data de 11-04-2013 i se recolteaza sânge venos pentru urmatoarele

analize de laborator care demonstreaza

-TQ – 14s

-TH – 115s

-HLG – Hb 13,4g%,Ht 43%-AP 100%

-Glicemia 76mg%

-Uree 21mg%

-TGO 40 UI/l

-TGP 23 UI/l

În urma evaluarii clinice si paraclinice s-a stabilit necesitatea interventiei

chirurgicale. Pacienta are evoluţie postoperatorie favorabilă.

Înţelege importanţa respectării indicaţiilor medicale. La început va face doar

mişcări pasive urmate apoi de mişcări active ale articulaţiei coxofemurale stângă.

La început alimentaţia pacientei se va face pasiv la pat. Treptat pacienta se

recuperează şi va fi alimentată activ în salon iar mai apoi la sala de mese. La

externare – pacienta este în curs de recuperare şi are evoluţie favorabilă.

62

Page 63: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Cazul 3

 

Nume: M

Prenume: M

Vârsta: 65 ani

Adresă: Mihai Viteazu,Piteşti

Ocupaţia: Pensionara

Data internării: 4.02.2013

Data externării: 25.02,2013

Diagnosticul la internare: fractură de col femural stâng

Motivele internării: Pacienta în vârstă de 65 de ani acuza dureri puternice,

impotenta funcţională

Istoricul bolii: Pacienta a suferit un traumatism prin cădere la domiciliu în urmă cu

2 zile.

  Pe data de 5.02.2013 i se  recoltează analizele care demonstrează:

             Hemoglobină 11,45%, 

             Hematocritul 41%

Analizele biochimice arata:

         Glicemia = 89mg%;  Uree = 40mg%

Transaminazele TGO = 33u.i./.ş TGP = 22 u.i./.l

Probele de coagulare: Timp Quick = 14 secunde

                                    Timp Howell = 122 secunde

Tot pe data de 5.02.2013 se notează o stare generală bună, durere acută la palparea

şoldului rotaţia externă a membrului afebrilitat.

Pe data de 6.02.2013 se face radiografia şi EKG.

Aceste examene împreună cu Rx grafia articulaţiei coxofemuraledecizia de a

interveni chirurgical.63

Page 64: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

PLAN DE ÎNGRIJIRE

Nevoia afectată Diagnostic

nursing

Obiective Interventii autonome şi delegate Evaluare

Nevoia de a

evita pericolele

Alterarea

confortului fizic

şi psihic din

cauza durerii

Anxietate legata

de intervenţia

chirurgicală

Disconfort ca

urmare a

imobilizării

prelungite la pat

După 24 h pacienta

va avea o stare de

confort fizic şi

psihic

-in perioada dureroasă am asigurat

pacientei repaos la pat fizic şi psihic

-i-am asigurat pacientei poziţia

antalgică

La indicaţia medicului am

administrat :

-medicatie antialgica: Algocalmin şi

Diclofenac

- medicaţie anticoagulantă-Fragmin

5000 u.i. (pre şi postoperator)

După 24 hde la intervenţia

chirurgicală pacienta

prezintă o stare de confort

fizic acceptabil în urma

administrării tratamentului.

Nevoia de a

dormi şi a se

odihni

Insomnie ca

urmare a

disconfortului

Pacienta va fi

capabilă să doarmă

în timpul nopţii ,

-i-am asigurat un confort minim

necesar : lenjerie de pat curata ,

temperatura optimă 18 C , aerisirea

Pacienta are somn agitat

Pacienta nu mai prezintă

anxietate

64

Page 65: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

fizic şi psihic

determinat de

boală

Alterarea

confortului ca

urmare a

insomniei

dormiţiale

având un somn

liniştitor şi

odihnitor.

Pacienta să

beneficieze de

somn atât calitativ

cât şi cantitativ

salonului înainte de culcare

La indicaţia medicului

-i-am administrat algocalmin f1 i.m.

+ diazapam f1 i.m.

Pacienta a dormit 7 ore şi

s-a trezit odihnită.

Nevoia de a a se

îmbrăca şi a se

dezbrăca

Incapacitate de

a se îmbrăca şi

dezbraca ca

urmare a

imobilizării la

pat

Pacienta îşi va

recâştiga

mobilitatea

articulara şi

capacitatea de a se

îmbrăca şi dezbraca

fără ajutor.

-Psihoterapie

Explic pacientei importanţa reluării

treptate a mişcărilor +la început

pasive şi mai apoi active

-face zilnic exerciţii de motricitate

fină cu pacienta

-ajut pacienta în timpul îmbrăcării

şi dezbrăcării

Pacientei îi este teamă să se

îmbrace singur

Este anxios

Pacienta reuşeşte să se

îmbrace şi dezbrace singur.

65

Page 66: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Nevoia de a

respira şi a avea

o bună

circulaţie

-Risc de alterare

a stării generale

ca urmare a

alterării

respiraţiei şi

circulaţiei

-Anxietate

- Pacienta să

prezinte respiraţie

şi circulaţie în

limite fiziologice

–--Pacienta să nu

mai fie anxioasă

- Monitorizarea continuă a

statusului cardiorespirator: pacienta

este echilibrată hemodinamic

-La indicaţia medicului se

administrează antialgice pentru

calmarea durerii

-In vederea unei respiraţii normale

ajut pacienta să depăşească

momentul şi să-şi învingă

anxietatea

-Asigur repaus fizic şi psihic

pacientei.

-Pacienta are evoluţie

favorabilă postoperator,

funcţiile vegetative sunt în

limite normale

Nevoia de a

învăţa cum să îţi

păstrezi

sănătatea

- Interpretarea

greşită a

informaţiei

-Anxietate

- Pacienta să capete

cunoştinţe medicale

despre situaţia

medicală în care se

- Informez pacienta cu privire

lafractura de col femural, îi explic

importanta intervenţiei chirurgicale

- Pacienta este anxioasă, nu

înţelege situaţia medicală în

care se află

66

Page 67: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

- Insuficientă

cunoaştere a

bolii

afla şi să prezinte

înţelegerea lor

-Prezentarea regulamentului de

ordine interioară a spitalului

- Pacienta a înţeles

importanţa intervenţiei

chirurgicale

–Pacienta este receptivă la

informaţie şi are evoluţie

favorabilă

    

67

Page 68: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CNP Numele.M….Prenumele…M….Anul 2013 luna..02…. Nr. foii de observaţie……57……Nr. salon……5…..Nr. pat…………..

ZiuaZile de boalå 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6

Res

p.

T.A

.

Pul

s

Tem

pD S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S D S

35 30 160 41O

30 25 140 40O

25 20 120 39O

20 15 100 38O

15 10 80 37O

10 5 60 36O

Lichide ingerateDiurezăScaune

      

68

Page 69: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Evaluare caz 3

La internare pacienta acuza dureri puternice, impotenta funcţională ca urmare

a unui traumatism prin cădere la domiciliu în urmă cu 2 zile.

  Pe data de 5.02.2013 i se  recoltează sânge venos pentru analize de laborator

care demonstrează:

             Hemoglobină 11,45%, 

             Hematocritul 41%

         Glicemia = 89mg%

         Uree = 40mg%

TGO = 33u.i./.ş

TGP = 22 u.i./.l

Timp Quick = 14 secunde

            Timp Howell = 122 secunde

In urma evaluării clinice şi paraclinice s-a stabilit necesitatea intervenţiei

chirurgicale.Pacienta are evoluţie postoperatorie favorabilă.

Înţelege importanţa respectării indicaţiilor medicale. La început va face doar

mişcări pasiveurmate apoi de mişcări active ale articulaţiei coxofemurale stângă.

La început alimentaţia pacientei se va face pasiv la pat. Treptat pacienta se

recuperează şi va fi alimentată activ în salon iar mai apoi la sala de mese. La

externare – pacienta este în curs de recuperare şi are evoluţie favorabilă.

69

Page 70: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CAP.6. CONCLUZII

 Ceea ce caracterizează fracturile colului femural este tocmai faptul că

tratamentul lor este dificil şi se soldează adesea cu tulburări de consolidare care

duc la pseudoartroza. Aceste rezultate precare se datorează într-o bună măsură

deficientelor de tratament, dar şi particularităţilor arhitecturale (structurale) şi de

vascularizaţii ale capului şi ale colului femural. S-a văzut că în sistemul

trabecular al colului femural există două zone de rezistenţă scăzută şi la aceste

niveluri, fracturile sunt frecvente.

Odată cu producerea fracturii, vasele care iriga gâtul şi capul femural pot să

fie rupte ceea ce expune capul femural la necroza ischemică. Său duce

nefavorabil consolidării îl constituie suprafaţă mică de contact între fragmentele

fracturate, ceea ce necesită o reducere anatomică a fragmentelor, lucru dificil de

realizat în practică. În sfârşit forţele de forfecare care iau naştere la nivelul

fracturii împiedică şi ele formarea calusului

Fracturile colului femural cu angrenarea fragmentelor (fracturile subcapitale

şi mediocervicale prin abducţie sau de gradul I) pot să fie tratate prin mijloace

ortopedice; în aceste cazuri trebuie evitată tracţiunea în ax a membrului.

Imobilizarea simplă la pat, pentru 6-8 săptămâni, evitând rotaţia externă printr-o

gheaţă sau botina gipsat cu o şipcă antirotationala este suficenta pentru Watson

Jones. Alţi autori (Bohler, de Maurgues, Rădulescu) prefera imobilizarea într-un

aparat gipsat. Ducqoquet, la care imobilizarea fracturii se obţine prin

solidarizarea în gips a celor două member pelvine, bolnavul având posibilitatea

poziţiei şezând pentru a preveni complicaţiile pulmonare.

Totuşi, în ultima vreme s-au semnalat cazuri de deplasare secundară după

tratamentul ortopedic ceea ce a determinat pe unii autori să folosească

70

Page 71: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

osteosinteza, fără reducere a acestor fracturi.Astfel Boyd şi mai cu seamă Banks,

folosesc sistemic osteosinteza fără reducere, cu ajutorul a două şuruburi de

vitalium.Aceasta osteosinteză "de securitate" fără a deveni o metodă de rutină,

poate să fie indicată, ţinând seama de inconvenientul pe care îl reprezintă

aparatul gipsat la bătrânii de peste 70 de ani şi la unele persoane nervoase.

Fracturile prin adducţie (de gradele al III-lea şi al IV-lea după Garden cu

deplasarea fragmentelor) impugn reducerea deplasării şi menţinerea reducerii

până la consolidarea fracturii.

Sunt cazuri la care tratamentul chirurgical este contraindicat, dat fiind riscul

vital major la bolnavii senili imobilizaţi la pat. În astfel de situaţii se procedează

la abandonarea deliberate a orcarui tratament al fracturii, preocuparea principală

fiind profilaxia complicaţiilor generale şi locale legate de imobilizare. În acest

scop vechea metodă a lui Lucas Champianiere a fost actualizata şi modernizată.

Bolnavul după ce a trecut faza iniţială dureroasă este aşezat pe fotoliu şi

încurajat să-şi reia precoce sprijinul pe picior şi mersul. În continuare, al 2-3

săptămâni de la accident când durerile au diminuat bolnavul se mobilizează cu

cârje. Practic se merge în mod deliberat la pseudartroza după principiul că

trebuie să salvăm viaţa. Metodă este aplicat cu totul excepţional la bătrânii

foarte taraţi, la bolnavii irecuperabili şi care nu pot suporta anestezia.

Tratamentul fracturilor gâtului femural la copii urmează aceleaşi norme ca şi

la adulţi. Prognosticul este dominat de frecvenţă lezărilor vasculare şi de

pericolul pseudartozelor şi al consolidărilor vicioase în coxa vara.

Reducerea fracturii poate fi dificilă şi trebuie făcută cu blândeţe şi metoda

contenţia reducerii se poate asigura prin aparatul gipsat, dar există riscul

deplasărilor secundare

71

Page 72: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

CAP.7. FIŞE TEHNOLOGICE

7.1.EFECTUAREA PANSAMENTULUI PROTECTOR COMPRESIV,

ABSORBANT

Scop –   pansamentul protejază plaga de factori nocivi(mecanici, termici,

climaterici şiinfecţioşi ai mediului inconjurător), asigurăo bună absorţie a

secreţiilor, un repaus perfectal regiunii lezate şi favorizează cicatrizarea.

 MATERIALE NECESARE 

•tava medicală sau măsuţa de instrumente: trusa de instrumente sterilizate; 1-2

foarfece; casoleta cu comprese şi tampoane de tifon şi vată sterilă; vată hidrofică

sterilă în dreptunghiuri; tăviţă renală; muşama şi aleză(in funcţie deregiune);

soluţii antiseptice; alcool 70 de grade; tinctură de iod sau alcooliodat 2%,

permanganat de potasiu 1/4000, nitrat de argint 1-2%, acid boric

4%, bromocet1%, rivanol 1%apă oxigenată ; unguente şi pulberi cu

antibiotice,sulfamide; fesi de diferite mărimi; galifix sau leucoplast

TEHNICA

se explică bolnavului necesitatea efectuării pansamentului

se aşează în poziţie cât mai comodă , şezândă sau în decubit dorsal, în

funcţie deregiunea unde este plaga

spălarea pe mâini cu apăsi săpun, dezinfectare cu alcool medicinal

examinarea plăgii şi a tegumentelor din jur. Dacă plaga a fost pansată se

desface faşaşi se ridică pansamentul vechi cu multă blândeţe, pentru a nu

produce dureri prindezlipire brutală; dacă nu se desprinde se înmoaie ccu

apă oxigenată si apoi se ridică pansamentul

se indepărtează din plagă eventualele secreşii prin tamponare cu comprese

sterileuscate şi se aruncă fiecare compresă utilizată în tăviţă renală

72

Page 73: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

se folosesc două pense anatomice din trusa sterilă de instrumente pentru

îndepărtarea pansamentului vechi

cu o pensă porttampon se ia o compresă sterilă şi cu ajutorul celei de-a

doua seefectuează un tampon care se inhibă cu apă cu apă oxigenată,

turnând-o din sticlă

se toarnă în plagă apa oxigenată, având rol dezinfectant hemostatic şi de

îndepărtarea impuritaţilor şi secreţiilor(prin efervescenţa produsă).Se

curăţă marginile plăgii periferic, de câteva ori, la fiecare ştregere folosind

un alt tampon(cel utilizat fiindaruncat în tăviţa renală)

se şterg marginile plăgii cu un tampon uscat

se dezinfectează tegumentele sănătoase din jurul plăgii cu alcool iodat

1%; tinctură deiod sau alcool de 70 grade

se curăţă plaga prin tamponare

se acoperă plaga cu 2-3 comprese sterile care să depăşească marginile

plăgii cu cel puţin 1-2 cm, sau îmbibate cu soluţii antiseptice

peste pansament se aşează un strat de vată sterilă hidrofilă, cu rol

absorbant

se fixează pansamentul cu leucoplast sau prin bandajare cu o fasă în

funcţie de regiune

spălarea pe mâini cu apăcurentă şi săpun şi se dezinfectează cu alcool.

OBSERVAŢIE 

în plăgile mai tăiate, buzele plăgii se prind cu agrafe Michel

bolnavul se aşează în poziţie cât mai comodă

regiunea lezată se pune în repaus pentru a se reduce durerea şi a

asiguravindecarea cât mai rapidă

se acoperă bolnavul cu o învelitoare de flanelă

73

Page 74: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

 ATENŢIE 

Toaleta plăgii şi a tegumentelor din jur se face în condiţiile unei

asepsiiperfecte

Sunt categoric interzise apăsarea, stoarcerea sau masajul plăgii sau a

regiunilor învecinate; prin aceasta s-ar putea provoca o diseminare a

germenilor din plagădeterminându-se o septiumie

Nu se introduc în casoletă instrumentele cu care se lucrează în

plagă.Penrtu păstrareaasepsiei se poate întrebuinţa o pensă numai pentru

servirea materialului necesar(altala fiecare pansament)

În cazul pansamentelor care produc dureri se administrează sedative ale

sistemuluinervos

7.2.MASURAREA SI NOTAREA PULSULUI

Pulsul (P) reprezinta expansiunea ritmica a arterelor, care se comprima pe un

plan osos si este sincrona cu sistola ventriculara.

Pulsul ia nastere din conflictul dintre sangele existent in sistemul arterial si cel

impins in timpul sistolei.

Acest conflict se exteriorizeaza prin destinderea ritmica a arterei.

Ce se urmareste la masurarea pulsului:

─ritm (egalitatea pauzelor dintre pulsatii)

─amplitudine

─frecventa

─celeritate

Scop: obtinerea de informatii privind starea anatomo-functionala a inimii si

vaselor

74

Page 75: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Materiale necesare:

─ceas cu secundar sau cronometru

─creion sau pix de culoare rosie

─foaie de temperatura

Pregatirea fizica a bolnavului

─bolnavul sa aibe cel putin 5-10 minute de repaus fizic inainte de

masurare

Pregatirea psihica a bolnavului

─nu se anunta bolnavul inainte

Executarea tehnicii: masurare in artera radiala

─spalare pe maini cu apa si sapun

─se repereaza santul radial pe extremitatea distala a antebratului, in

continuarea policelui

─se fixeaza degetele palpatoare pe traiectul arterei si cu ajutorul policelui

se imbratiseaza antebratul la acest nivel

─se exercita o usoara presiune asupra peretelui radial cu varful indexului

si al mediului si se percep zvacniturile pline ale pulsului

─se numara bataile percepute urmarind secundarul cronometrului sau

ceasului timp de 1minut

Notarea grafica in FT

─pentru fiecare linie orizontala se socotesc 4 pulsaii

Interpretarea frecventei pulsului

─fiziologic variaza dupa varsta, sex, emotii, efort

─pulsul normal la adult este de 60-80 pulsatii/minut

─variatii patologice: tahicardie/bradicardie

75

Page 76: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Masurarea pulsului se mai face si la alte artere: carotida, cubitara, humerala,

femurala, poplitee, pedioasa, tibiola posterioara.

Factori care influenteaza pulsul

─factori biologici

●varsta

●inaltimea corporala : persoanele mai scunde au frecventa pulsului

mai mare decat a celor inalte

●somnul, frecventa pulsului in timpul somnului este mai redusa

●alimentatia: in timpul digestiei pulsul creste

●efortul fizic, de termina cresterea frecventei pulsului care scade

dupa incetarea efortului

─factori psihologici

●emotiile

●plansul

●mania

─factori sociali

●mediul ambiant: prin concentratia in oxigen a aerului expirat

influenteaza frecventa pulsului

7.3.EFECTUAREA INJECTIEI INTRAMUSCULARE

Injectia intramusculara (im) reprezinta introducerea unor solutii izotonice,

uleioase sau substante coloidale in stratul muscular prin intermediul unui ac

atasat la seringa.

Scop: therapeutic

76

Page 77: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Locuri de electie:

─regiunea superoexterna fesiera deasupra merelui trohanter

─fata externa a coapsei in treimea mijlocie

─cand pacientul este in pozitie sezanda injectia se poate face in toata

regiunea fesiera deasupra liniei de sprijin

─fata externa a bratului in muschiul deltoid

Mteriale necesare:

─casoleta cu tampoane sterile de vata imbibate in alcool

─seringi de marime corespunzatoare substantei de injectat

─medicamentul de injectat (solutii apoase, uleioase, pulberi uscate in

flacoane inchise cu dop de cauciuc solubile in apa distilata sau ser fiziologic)

Pregatirea instrumentelor si a materialelor necesare

─se verifica solutia de injectat: daca fiolele sunt etichetate; daca

denumirea si dozajul corespund celor prescrise, aspectul solutiilor (ele trebuie

sa fie clare, transparente, fara precipitare), termen de valabilitate, integritatea

fiolelor

─se deschide fiola folosind un tampon de vata sterilizata pentru a proteja

degetele de eventualele taieri

─substantele precipitate nu se administreaza

─daca in fiola cad cioburi de sticla, continutul ei nu se mai utilizeaza

─injectiile se administreaza asigurand aseptia totala

─se aspira solutia din fiola

─se foloseste seringa de unica folosinta (se verifica termenul de garantie)

─tinand seringa vertical cu acul indreptat in sus, se elimina bulele de aer

din seringa prin impingerea pistonului in sus pana la aparitia primei picaturi de

lichid prin bizoulacului

77

Page 78: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

─se pune capacul de protectie la ac

Pregatirea fizica si psihica a bolnavului; stabilirea locului de electie

─se informeaza bolnavul privind necesitatea tehnicii

─se aseaza bolnavul in decubit ventral, lateral, pozitie ortopneica sau in

ortostatism (pacienti dispneici)

─se descopera locul de electie (zona fesiera)

Efectuarea tehnicii

─spalare pe maini cu apa si sapun si dezinfectarea acestora cu alcool

─pentru injectia im in zona fesiera se repereaza urmatoarele puncte:

punctual Smirnov la un lat de deget deasupra marelui trohanter si inapoia lui si

punctual Barthelemy la unirea treimii externe cu cele 2 treimi interne ale liniei

care uneste spina iliaca antero-superioara a santului interfesier

─degresarea si dezinfectarea locului punctiei

─se invita bolnavul sa-si relaxeze musculatura sis a stea linistit

─se inteapa perpendicular pielea cu rapiditate si siguranta cu acul atasat

la seringa

─se verifica pozitia acului prin aspirare (sunt solutii care sunt strict im)

─se injecteaza lent solutia

─se retrage brusc acul cu seringa

─se maseaza locul cu un tampon imbibat in alcool pentru a favoriza

absorbtia in sistemul circulator

─se aseaza bolnavul in pozitie comoda

─spalare pe maini cu apa si sapun

Reorganizarea locului de munca

─se strang materialele si se depoziteaza in cutii special amenajate

78

Page 79: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Accidente si incidente

─durere vie in urma atingerii nervului sciatic, se retrage acul

─paralizie prin lezarea nervului sciatic

─hematom prin inteparea unui vas de sange

─ruperea acului

─embolie (introducerea accidentala intr-un vas de sange a unei substance

uleioase)

ATENTIE! In cazul substantelor colorate injectia se face cu ac detasat pentru

a putea verifica pozitia acestuia.

7.4.ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR PRIN INJECTIE

INTRAVENOASA

Injectai intravenoasa (iv): introducerea unei solutii medicamentoase in

circulatia venoasa. Nu se introduce solutii uleioase, produc emboli.

Injectia iv se realizeaza prin punctie venoasa.

Loc de electie: venele de la plica cotului

Materiale necesare:

─seringa de marime potrivita

─tampoane de vata imbibate in alcool

─garou de cauciuc sau banda Esmarch

─manusi de cauciuc sterile

─fiole cu substanta de administrat

Pregatirea materialelor si instrumentelor necesare

─se transporta materialele in apropierea bolnavului

79

Page 80: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

Pregatirea fizica si psihica a bolnavului

─se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii

─se aseaza bolnavul in decubit dorsal cu mebrul superior sprijinit in

extensie abductie si supinatie

─se dezgoleste bratul astfel incat hainele sa nu impiedice circulatia de

reintoarcere

─se solicita bolnavului sa mentina bratul in pozitia necesara

Stabilirea locului punctiei

─se stabileste locul de executare a punctiei

Efectuarea punctiei venoase:

─se pun manusile sterile

─se aplica garoul la o distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei

strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera-se

recomanda pacientului sa stranga pumnul venele devenind turgescente

─cu indexul mainii se palpeaza locul pentru punctie

─se face dezinfectia venei

stangi ─se fixeaza vena cu policele mainii stangi la 4-5 cm sub locul

punctiei exercitand o soara compresie si tractiune in jos asupra tesuturilor vecine

─se patrunde cu acul (cu bizoul in sus) traversand in ordine tegumentul in

directie oblica , apoi peretele venos invingandu-se rezistenta elastica a acestuia

pana cand acul inainteaza in gol 1-1,5 cm in lungul venei

─se verifica prezenta acului in vena prin aspirare

─se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului si a pumnului

Injectarea medicamentului

─se injecteaza solutia lent, verificand din cand in cand prezenta acului in

vena prin aspiratie

80

Page 81: Nursingul Pacientului Cu Fractura de Col Femural

─cand injectarea s-a terminat se scoate acul cu seringa dintr-odata si se

aplica tamponul imbibat in solutie dezinfectanta

─se comprima locul punctiei 1-3 minute, bratul fiind in pozitie verticala

(nu se indoaie cotul, se poate produce hematom)

─se asigura bolnavului o pozitie comoda in pat

Reorganizarea locului de munca

─materialele folosite se arunca in cutii special amenajate (fiole,

tampoane, seringa)

Accidente

─sangele poate sa infiltreze tesutul perivenos (hematom) : se retrage acul

si se comprima zona cu un tampon steril, timp de 1-3 minute

─acul poate sa treaca dincolo de vena perforand si peretele ei opus: in

acest caz acul trebuie usor retras si daca nu se produce extravazare de sange se

poate continua introducerea medicamentului

ATENTIE! Punctionarea venei se face in conditii de asepsie perfecta.

Este cotraindicata flexia antebratului pe brat cu tamponul

mentinut in plica cotului: aceasta pozitie impiedica inchiderea plagii venoase,

favorizand revarsarea sangelui in tesuturile perivenoase.

81